Revocarea masurii preventive

Art 242 alin.(1) NCPP – masura preventiva se revoca in cazurile in care au incetat temeiurile
care au determinat-o sau au aparut imprejurari noi, din care rezulta nelegalitatea masurii,
dispunandu-se punerea in libertate, vechiu cod prevedea de indata punerea in libertate.
Incetarea temeiurile care au determinat luarea masurii preventive inseamna disparitia
acestora in timp. Acestea au existat initial la momentul luarii, prelungirii sau mentinerii
masurii preventive, dar ulterior acestor momente, temeiurile au disparut complet. De pilda ,
apar probe certe din care rezulta ca inculpatul nu a savarsit infractiunea, astfel de probe fac
sa dispara temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau mentinerea masurii. Se
ajunge practic uneori la o prezumtie, sau chiar la constatarea indeplinirii elementelor
constitutive ale unor infractiuni.
Iccp al doilea caz: aparitia unor imprejurari noi din care sa rezulte nelegalitatea masurii are in
vedere situatia in care initial au existat temeiuri pentru luarea, mentinerea, prelungirea
masurii, dar, datorita unor fapte care nu au fost cunoscute la acel moment, masura
preventiva apare ca fiind nelegala.
Procedura de revocare a masurilor preventive e similara cu procedura de inlocuire a
acestora. Prin exceptie de la regula de inlocuire la cerere, in ceea ce priveste masura retinerii
aceasta poate fi revocata de procurorul care supravegheaza up in si in care a fost dispusa de
ocp sau de procurorul ierarhic superior. Atunci cand se dispune revocarea masurii
preventive, nu se mai poate lua nicio alta masura preventiva pentru aceeasi fapta.

Incetarea de drept a masurilor preventive art.241 NCPP

Distingem intre cazuri generale si cazuri speciale de incetare de drept a masurilor preventive.
1. Cazuri egenerale.Toate masurile preventive inceteaza

 la expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organele judiciare. De ex in

faza de judecata daca instanta nu verifica timp de mai mult de 60 de zile temeinicia
masurii controlului judiciar, aceasta inceteaza de drept. Sau iccp termenele stabilite
de organele judiciare. Arestarea preventiva in UP poat fi dispusa pe max de 30 zile,
dar poate fi disusa si pe 10 zile-si atunci se are in vedere acest termen stabilit de
organele judiciare.

 In cazurile in care procurorul dispune o solutie de netrimitere in judecata, renuntare

la Up ori instanta de judecata pronunta o hotarare de achitare, de incetare a
procesului penal, de renuntare la aplicarea pedepsei, de amanare a aplicarii pedepsei
ori de suspendare a executarii pedepsei sub supraveghere, chiar daca e nedefinitiva.

 la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus condamnarea inculpatului.
Chiar daca s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsa in regim de detentie,
 masura preventiva poate fi dipusa doar in faza de up sau judecata, aici vorbim de faza
de executare, deci nu se poate

 alte cazuri prevazute de lege

2. Cazuri speciale – art.241 alin.(11 ) NCPP:

Distinge unele cazurile de incetare de drept a masurii arestarii preventive si arestul la
domiciliu. Ele inceteaza de drept daca in up sau in jud in prima instanta se implineste
durata prevazuta de lege.
 in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii in prima instanta, la implinirea
duratei maxime prevazute de lege; reglementarea acestui caz nu are nicio
justificare
 in apel, daca durata masurii a atins durata pedepsei pronuntate in hotararea de
condamnare
 art.399 alin.(3) NCPP – instanţa dispune punerea de indata in libertate a
inculpatului arestat preventiv atunci cand pronunta:
a) o pedeapsa cu inchisoare cel mult egala cu durata retinerii si arestarii preventive;
b) o pedeapsa cu inchisoare, cu suspendarea executarii sub supraveghere;
c) o pedeapsa cu amenda, care nu insoteste pedeapsa inchisorii;
d) o masura educativa
textul este criticabil, pentru ca face referire doar la masura arestului preventiv, nu si la
masura arestului la domiciliu
In ceea ce priveste incetarea de drept a mssurii preventive, aceasta doar se constata de
organul judiciar competent; organul judiciar nu da o dispoziție de incetare de drept;
incetarea de drept este incienta ope legis, in baza textelor de lege
Constatarea se face de catre procuror prin ordonanta iar de catre judecatorul de drepturi si
libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta prin incheiere. Asistenta juridica
este obligatorie si in aceasta procedura.

MASURILE PREVENTIVE RESTRICTIVE DE LIBERTATE

MASURA CONTROLULUI JUDICIAR – art.211-art.𝟐𝟏𝟓𝟏 NCPP
Poate fi dispusa numai fata de inculpat, daca sunt indeplinite si celelalte conditii prevazute
de lege. Noi consideram ca in aceasta privinta iccp conditia prealabila a existentei suspiciunii
rezonabile trebuie indeplinita conditia probei din care sa rezulte aceasta suspiciune. Singura
conditie speciala e ca poate fi dispusa doar fata de inculpat.
In faza de up, se dispune de catre procuror, prin ordonanta motivata, sau de judecatorul de
drepturi si libertati, prin incheiere, ca urmare a respingerii masurii privative de libertate sau
a respingerii prelungirii masurii mai aspre; se poate dispune si la cerere, cand se solicita
inlocuirea masurii preventive mai aspre cu una mai blanda. In nicio situatie nuu va putea fi
consecinta unei solutii de revocare a unei masuri preventive dispuse initial.
Poate fi dispusa pentru o durata de cel mult 60 de zile, putand fi prelungita de procuror.
In cursul up , durata masurii controlului judiciar nu poate sa depaseasca 1 an, daca pedeapsa
prevazuta de lege este amenda sau inchisoarea de cel mult 5 ani, respectiv 2 ani, daca
pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 5 ani.
In faza de camera preliminara durata masurii controlului judiciar nu poate depasi 60 de zile
in sesnusl ca poate dispune luarea masurii pt 60 de zile. Nu e reglementata o durata maxima
In cursul judecatii in prima instanta, durata masurii controlului judiciar nu poate sa
depaseasca 5 ani de la momentul trimiterii in judecata
Daca judecatorul de drepturi si libertati a dispus luaea masurii controlului judiciar cu ocazia
respingerii propunerii de luare a masurii arestarii preventive, sau daca a dispus inlocuirea
arestarii preventive sau arestului la domicliu, intr-o astfel de situatie, in cursul up, in privinta
prelungirii masurii controlului judiciar, nu se va mai pronunta judecatorul de drepturi si
libertati, n sesnusl ca procurrul nu are obligatia sa formuleze o propunere de prelungire a
masurii contrlului judiciar, ci procurorul insusi are compententa de a dispune prelungirea
masurii prventive.
Impotriva ordonantei porcurorului prin care s-a dispus control judiciar, se poate face
plangere la judecatorul de dr si libertati de la instanta care ar avea competenta sa judece
cauza in prima instanta sau dupa caz, judecatorului de dr si libertati din cadrul instantei in a
carei circuscriptie se afla sediul organului judiciar.
Prin Decizia nr.21/2015 din 7 decembrie 2015, ICCJ a stabilit ca incheierea prin care
judecatorul de drepturi si libertati solutionează plangerea indreptata impotriva ordonantei
procurorului de luare a masurii controlului judiciar este definitiva
In cursul procedurii de camera preliminara masura poate fi luata de catre judecatorul de
camera preliminara. Se poate la propunerea procurorului care poate fi inserata chiar in
rechizitoriu. Masura poate fi luata doar dupa informarea drepturilor inculpatului si dupa
informarea acestuia in prezenta avocatului ales sau desemnat din oficiu.
Foarte important: in continutul ordonantei procurorului sau a incheierii judecatorului prin
care se dispune luarea masurii controlului judiciar, trebuie sa se regaseasca toate obligatiile
care trebuie impuse in virtutea dispunerii acestea masuri, cat si obligatiile care pot fi dispuse
de catre organul judiciar competent
-art.215 alin.(1) NCPP stabileste obligatiile care trebuie impuse inculpatului fata de care se ia
masura, iar în alin.(2) sunt stabilite obligatiile care pot fi dispuse
Obligatoriu trebuie sa i se impuna inculpatului :
 a) obligatia de a se prezenta in fata organului de up, judecatorul de CP sau instanta de
judecata
b) obligatia de a informa org judiciar competent cu privire la schimbarea locuintei
c) sa se prezinte la organul de politie confor programului de supraveghere sau ori de
cate ori este chemat. (org de politie din circumscriptia in care se afla locuinta
inculpatului)

Obligatii care pot fi impuse:

lit.a) – sa nu depaseasca o anumita limita teritoriala, decat cu incuviintarea prealabila a org
judiciar- se pronunta prin ordonanta sau incheiere care sunt supuse cailor ordinare de atac.
Se au in vedere limitele teritoriale ale localitatii in care inculpatul locuieste sau in cel mai bun
caz-limitele teritoriale ale Romaniei. Exista in practica solicitari de a nu se depasi limitele
teritoriale ale UE 
lit.c) – sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere – momentan nu poate fi
pusa in practica, deoarece nu avem norme metodologice si nici sisteme electronice de
supraveghere (bratari)
Inculpatului trebuie sa i se atraga atentia sa nu incalce cu rea-credinta obligatiile impuse, si
trebuie avertizat in privinta consecintelor pe care le produce incalcarea acestor obligatii.
Supravegherea revine organelor desemnate.
In cursul urmaririi penale, procurorul care a luat masura poate dispune, din oficiu sau la
cererea motivata a inculpatului, prin ordonanta, impunerea unor noi obligatii pentru inculpat
ori inlocuirea sau incetarea celor dispuse initial, daca apar motive temeinice care justifica
aceasta, dupa audierea inculpatului (art.215 alin.(8) NCPP) text deficitare dar n-am rabadare
sa critic toate dispozitiie
Sa nu confundati aceasta inlocuire sau incetare cu modificarea masurilor preventive. Nu
exista institutia modificarii.
Aceste dispozitii legale se aplica intocmai si in faza e cp si in judecata.
Iccp durata masurii-va rog sa parcurgeti art 2151 din OUG 82/2015.
Decizia 21 din 7 decembrie 2015 nu se aplica doar plangerii formulate in temeiul art 213 CPP
impotriva ordonantei procurorului ci si in contextul in care devin incidente dispozitiile art
2151 alin5 CPP care face tr expresa la art 213.

CONTROLUL JUDICIAR PE CAUȚIUNE – art.216-art.217 NCPP

Cconditiile generale sunt aceleasi, inclusiv organele judiciare competente sa dispuna sau sa
prelungeasca masura.
Conditia speficica-sub aspectul continutului, implica impunerea respectiv posibilitatea
impunerii unora dintre obligatiile specifice masurii controlului judiciar. Obligatiile facultative
pot fi impuse in aceleasi conditii ca si cele analizate cu ocazia controlului judiciar.
Procedura dispunerii masurii controlului judiciar pe cautiune – organul judiciar competent
trebuie sa stabileasca cuantumul cautiunii, acesta urmand a fi determinat in functie de mai
multe criterii: gravitatea acuzatiei, situatia materiala si obligatiile legale ale inculpatului.
Cautiunea poate consta in depunerea unei sume de bani determinata la dispozitia organului
judiciar sau constituirea de garantii reale mobiliare/imobiliare in favoarea organului judiciar
Valoarea cautiunii nu poate fi mai mica de 1000 de lei; prag maxim nu exista. cautiunea este
consemnata pe numele inculpatului.
Scopul cauțiunii – garantarea participarii inculpatului la procesul penal si respectarea
obligatiilor impuse in continutul controlului judiciar; se asigura si plata despagubirilor banesti
acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infracțiune, dar si plata de cheltuieli
judiciare sau plata unei posibile pedepse cu amenda.
Masura poate fi inlocuita cu una mai aspra in aceleasi conditii.
-art.242 NCPP – (10) ”Dacă cererea are ca obiect înlocuirea măsurii arestării preventive sau a
măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar pe cauţiune, dacă găseşte
cererea întemeiată, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară
sau instanţa de judecată, prin încheiere, dată în camera de consiliu, admite în principiu
cererea şi stabileşte valoarea cauţiunii, acordând inculpatului termen pentru depunerea ei.”
(11) ”Dacă se depune cauţiunea în termenul fixat, judecătorul de drepturi şi
libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, prin încheiere dată în
camera de consiliu, admite cererea de înlocuire a măsurii preventive cu măsura controlului
judiciar pe cauţiune, stabileşte obligaţiile ce vor reveni inculpatului pe durata măsurii şi
dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.”
(12) ”Dacă nu se depune cauţiunea în termenul fixat, judecătorul de drepturi
şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, prin încheiere dată
în camera de consiliu, în lipsa inculpatului şi a procurorului, respinge ca neîntemeiată
cererea formulată de inculpat.”
(13) ”Termenul prevăzut la alin. (10) curge de la data rămânerii definitive a
încheierii prin care se stabileşte valoarea cauţiunii.”

Restituirea cautiunii – daca procurorul da o soltție de netrimitere in judecata, acesta va

dispune restituirea cautiunii; prin ordonanta prin care dispune clasarea sau renuntarea la up
, dispune, totodata, si restituirea cautiunii. In celelalte cazuri, posibilitatea confiscarii sau
nerestituirii cautiunii este data doar in competenta instantei de judecata (art.217 alin.(5)
NCPP)
In principal, din cauțiune se poate dispune plata despagubirilor banesti acordate pentru
repararea pagubelor cauzate de infracțiune, a cheltuielilor de judecată sau a amenzii
Daca se dispune revocarea controlului judiciar pe cautiune nu este stabilita nicio conditie
privind restituirea cautiuni. Daca procurorul da o soluție de netrimitere in judecata, nu este
avuta in vedere ipoteza in care anterior masura controlului judiciar pe cautiune este inlocuita
cu o masura mai aspra.

MASURILE PREVENTIVE PRIVATIVE DE LIBERTATE

MASURA RETINERII – art.209-art.210 NCPP
Masura retinerii este singura masura preventiva care poate fi dispusa dupa începerea
efectuării in continuare a urmaririi penale fata de suspect si pana la punerea in miscare a
actiunii penale
poate fi luata in privinta suspectului/inculpatului doar dupa audierea acestuia, printr-o
ordonant motivata (art.209 alin.(10) NCPP)
-daca masura retinerii a fost luata de catre organele de cercetare penala, acestea au
obligatia de a-l informa pe procurorul care supravegheaza urmarirea penala de indata cu
privire la luarea masurii retinerii, prin orice mijloace
Durata masurii retinerii este de cel mult 24 de ore, NU poate fi in nicio situatie prelungita!!!
Daca suspectul/inculpatul este adus in baza unui mandat de aducere, perioada in care s-a
aflat sub mandatul de aducere nu este inclusa in cele 24 de ore. Cauza Creanga contra
Romaniei.
Impotriva ordonantei de retinere se poate formula plangere adresata fie procurorului care
supravegheaza urmarirea penala, fie procurorului ierarhic superior. Daca procurorul care
solutionează plangerea constata ca au fost incalcate dispozitiile legale, dispune prin
ordonanta motivata revocarea masurii retinerii si punerea de indata in libertate a celui
retinut
Daca procurorul intentioneaza sa ceara luarea masurii arestarii preventive/arestului la
domiciliu, procurorul trebuie sa sesizeze judecatorul de drepturi si libertati de la instanta
competenta, in vederea luarii masurii arestarii preventive fata de inculpatul reținut, cu cel
puțin 6 ore inainte de expirarea duratei retinerii acestuia (art.209 alin.(16) NCPP); termenul
de 6 ore este un termen de recomandare; a nu se confunda cu termenul prevazut in art.235
alin.(1) NCPP, care este un termen de decadere.
Persoanei retinute trebuie sa i se acorde posibilitatea de a incunostiinta personal avocatul
ales; in mod exceptional i se poate restrictiona acest drept.
ARESTUL LA DOMICILIU – art.218-art.222 NCPP
Pt a se putea lua aceasta asura preventiva, pe langa conditiile generale, legea impune doua
condiții speciale:
1. de a nu exista suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiune
asupra unui membru de familie. Este periculos ca inculpatul sa fie silit sa
coabiteze cu cel pe care l-a vatamat. Textul este reglementat defectuos; in
realitate atunci cand judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera
preliminara sau instanta de judecata apreciaza ca se impune luarea masurii
arestului la domiciliu, in pofida denumirii, inculpatului ii poate fi impus sa
locuiasca in orice locatie, alta decat cea in care vietuiesc membrii familiei.
Daca se dispune aceasta masura, judecatorul cere sa fie precizat locul si adresa
exacta unde doreste sa fie arestat la domiciliu. Ar fi trebuit sa i se restrictioneze
accesul inculpatului in locul in care vietuiesc membrii familiei.
Ex: daca locatia declarata este un apartament, inculpatul nu poate iesi nici pe casa
scarii, este un spatiu comun aflat in proprietatea tuturor locatarilor. Daca alege sa
execute masura intr-o casa cu gradina, se poate deplasa in toata casa si in
gradina.
2. inculpatul sa nu fi fost anterior condamnat definitiv pentru infractiunea de
evadare- legiuitorul urmareste sa elimine riscul parasirii imobilului si a nerespectarii
obligatiilor impuse
Nu este reglementata sitatia in care anterior a mai fost luata masura arestului la domiciliu în
aceeasi cauza, nu se precizeaza daca aceasta mai pote fi luata.
In ceea ce priveste luarea masurii de catre judecatorul de drepturi si libertati :
-art.219 alin.(1) NCPP – ”Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni
competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad
acesteia în a cărei circumscripţie se află locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori
sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează
urmărirea penală poate dispune, la propunerea motivată a procurorului, arestul la domiciliu
al inculpatului.”
-art.219 NCPP – (3) ”Judecătorul de drepturi şi libertăţi, sesizat conform alin. (1), fixează
termen de soluţionare în camera de consiliu în termen de 24 de ore de la înregistrarea
propunerii şi dispune citarea inculpatului.”
(4) ”Neprezentarea inculpatului nu împiedică judecătorul de drepturi şi
libertăţi să soluţioneze propunerea înaintată de procuror.”

Continutul masurii arestului la domiciliu – masura consta in obligatiile impuse inculpatului

pe o perioada determinata de a nu parasi imobilul in care locuieste fara permisiunea
organului judiciar care a dispus masura, adica fara permisiunea judecatorului.
Obligatiile care ii pot fi impuse sunt reglementate in art.221 alin.(2)
-art.221 NCPP – (6) ”La cererea scrisă şi motivată a inculpatului, judecătorul de drepturi şi
libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, prin încheiere, îi poate
permite acestuia părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de
învăţământ sau de pregătire profesională ori la alte activităţi similare sau pentru procurarea
mijloacelor esenţiale de existenţă, precum şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o
perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi
ori interese legitime ale inculpatului.”
(7) ”În cazuri urgente, pentru motive întemeiate, inculpatul poate părăsi
imobilul, fără permisiunea judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră
preliminară sau a instanţei de judecată, pe durata de timp strict necesară, informând imediat
despre aceasta instituţia, organul sau autoritatea desemnată cu supravegherea sa şi organul
judiciar care a luat măsura arestului la domiciliu ori în faţa căruia se află cauza.”
-art.222 NCPP s-a modificat prin OUG nr.24/2015 din 30 iunie 2015.
-in up masura arestului la domiciliu poate fi luata fata de inculpat pe o perioada de cel mult
30 de zile; poate fi prelungita, dar nu mai mult de 180 de zile. In cp si judecata masura poate
fi dispusa pe o perioada de cel mult 30 de zile
-art.222 alin.(12) NCPP vorbeste de dispunerea (luarea) masurii arestului la domiciliu in faza
de CP si in faza de judecata; a nu se confunda cu dispozitiile cuprinse in art.207 si art.208
NCPP, care stabilesc procedura de verificare a legalitatii si temeiniciei masurii preventive în
camera preliminara, respectiv in faza de judecata
-art.207 alin.(6) NCPP prevede ca, in tot cursul procedurii de camera preliminara, judecatorul
de camera preliminara verifica, din oficiu, periodic, dar nu mai tarziu de 30 de zile, daca mai
subzista temeiurile luării măsurii arestării preventive sau a arestului la domiciliu
-art.208 alin.(4) NCPP prevede ca, in cursul judecatii, instanta verifica periodic, dar nu mai
tarziu de 60 de zile, daca subzista temeiurile care au determinat mentinerea masurii arestarii
preventive sau a masurii arestului la domiciliu dispuse fata de inculpat

ARESTAREA PREVENTIVA – art.223-art.240 NCPP

Este masura cea mai aspra, are ca efecte incarcerarea inculpatului si plasarea acestuia in
centrele de retinere si arestare preventiva sau in locurile special amenajate, sectiile de
arestare preventiva din cadrul penitenciarelor. In faza de camera preliminara si in faza de
judecata.
Daca se dispune arestarea preventiva in up- arestarea se dispune in centrele special
amenajate aflate in subordinea organului de up, nu in penitenciar. Dupa ce se emite
rechizitoriu, inculpatul va fi plasat in camere special amenajate si destinate persoanelor
arestate preventiv care potrivit conditiilor comune trebuie tinute separat fata de persoanele
condamnate definitiv.
Conditiile de procedura – este o procedura jurisdicționala, chiar daca procedura se dispune
in cursul urmaririi penale. Propunerea de luare a măsurii se întocmește din oficiu sau la
propunerea organului de cercetare penală. propunerea procurorului se materializează într-
un referat înaintat și înregistrat la judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul instanței
competente
-dacă s-a dispus măsura reținerii inițial, judecătorul are obligația de a fixa un termen de
soluționare (termen de recomandare) a propunerii înainte de expirarea duratei măsurii
reținerii; *nu este nicio problemă dacă se fixează ulterior
-după înregistrarea dosarului și repartizarea acestuia la judecătorul de drepturi și libertăți
competent potrivit legii, la termenul fixat, dezbaterile pot să aibă loc doar în prezența
avocatului ales sau desemnat din oficiu, cu participarea procurorului; nu se permit excepții
de la aceste reguli; inculpatul trebuie prezentat în fața instanței
-dacă propunerea a fost formulată fără ca anterior să se fi luat măsura reținerii, inculpatul va
trebui citat să se prezinte la soluționarea procedurii; la termenul fixat judecata se desfășoară
ca orice procedură juridicțională
-judecătorul de drepturi și libertăți procedează la identificarea inculpatului față de care s-a
propus luarea măsurii preventive a arestării preventive; se pun în discuție eventualele
chestiuni preliminare; apoi, dacă audierea inculpatului este obligatorie, după ce îi sunt
aduse la cunoștință drepturile și obligațiile, inculpatul este audiat, dacă acesta dorește să
dea o declarație; după audiere, judecătorul acordă cuvântul în dezbateri; în această
procedură camerala nu pot fi administrare decât probe cu înscrisuri în circumstanțiere-
caracterizari de la diverse persoane, inscrisuri care evidentiaza circumstanele personale ale
persoanei, sau chiar documente referitoare la starea de sanatate; se acordă întâi cuvântul
procurorului care trebuie sa sustina motivat propunere de arestare preventiva, apoi
apărătorilor inculpaților propuși spre arestare preventivă. In opinia mea, actualul cod nu mai
prevede expres posibilitatea formularii unor cereri si exceptii.
Soluțiile care pot fi date – propunerea de arestare preventivă poate fi admisă si alaturi de
incheiere emite un mandat de arestare preventiva (art.226 NCPP) sau poate fi respinsă
(art.227 NCPP) –cu totul, fara a lua o alta masura preventiva, atunci cand constata ca nu sunt
indeplinite conditiile indeplinite de lege pt luarea masurilor preventive in general.
Din durata arestării nu se mai deduce termenul de reținere de 24 de ore, de aceea spre
deosebire de vechiul cod, se dispune pe 30 de zile si nu pe 29 cum era pe vechiul cod.