Sunteți pe pagina 1din 25

Specialitatea: Selecţia şi genetica culturilor agricole

Disciplina: Economie agrară


Numărul de teste -170

Partea I – 40%
¤Tema 01¤
¤Ramura economică în care se produc bunuri materiale, hrană pentru societate, precum şi
materii prime pentru producerea diferitor produse alimentare reprezintă: ¤
¤Agricultura¤
¤Industria¤
¤Economia agrară¤
¤Comerţul.¤

¤Tema 01¤
¤Dintre ramurile industriei alimentare, ce producţie ocupă cea mai înaltă pondere în
consumurile materiale:¤
¤Producţia agricolă¤
¤Poducţia industrială¤
¤Producţia materialelor de construcţie¤
¤Producţia nutreţurilor combinate¤

¤Tema 01¤
¤Sarcina din faţa agriculturii este:¤
¤Asigurarea populaţiei cu produse alimentare¤
¤Asigurarea populaţiei cu îngrăşăminte minerale¤
¤Asigurarea populaţiei cu fertilizanţi¤
¤Asigurarea populaţiei cu mijloace de transport.¤

¤Tema 01¤
¤Care este principalul mijloc de producţie în agricultură:¤
¤Pămîntul¤
¤Clădirile¤
¤Îngrăşămintele¤
¤Maşini de forţă.¤
¤Tema 01¤
¤De ce este legată dezvoltarea bazei tehnico-materiale a agriculturii:¤
¤De industrie¤
¤De comerţ¤
¤Infrastructură¤
¤Construcţii.¤

¤Tema 01¤
¤Din ce limbă provine cuvîntul „economie”:¤
¤Greacă¤
¤Franceză¤
¤Italiană¤
¤Engleză.¤

¤Tema 01¤
¤Ce cercetează economia:¤
¤Comportarea oamenilor în procesul de producţie, repartiţie şi consum¤
¤Conduita oamenilor în societate¤
¤Împărţirea oamenilor după vîrstă şi sex¤
¤Distribuirea corectă a forţei de muncă.¤

¤Tema 01¤
¤Care este fundamentul economiei agrare:¤
¤Economia politică¤
¤Evidenţa contabilă¤
¤Analiza activităţii economico- financiare¤
¤Statistica teoretică.¤

¤Tema 01¤
¤Care din variantele de mai jos reprezintă scopul economic de bază:¤
¤Creşterea economică¤
¤Stabilirea preţului unui bun¤
¤Activitatea agenţilor economici¤
¤Salarizarea.¤

¤Tema 01¤
¤Cum sunt resursele de producţie în orice societate:¤
¤Limitate¤
¤Gratuite¤
¤Disponibile¤
¤Inepuizabile.¤

¤Tema 01¤
¤Care din modelele de cercetare de mai jos se întrebuinţează la studierea fenomenelor şi
proceselor în masă, prin intermediul datelor în cifre:¤
¤Economico-statistică¤
¤Economico-constructivă¤
¤Monografică¤
¤De bilanţ.¤

¤Tema 02¤
¤De ce a fost condiţionată necesitatea reformei agrare:¤
¤de criza agrară îndelungată¤
¤de creşterea producţiei globale¤
¤reducerea numărului de muncitori¤
¤de majorarea venitului.¤

¤Tema 02¤
¤Ce fel de pierderi se comiteau în agricultură¤
¤de producţie¤
¤de resurse energetice¤
¤de lubrifianţi¤
¤de salariu¤

¤Tema 02¤
¤Ce relaţii au fost complet negate între sferele complexului agroindustrial:¤
¤marfă-bani¤
¤financiar-valutare¤
¤comerciale¤
¤sociale.¤
¤Tema 02¤
¤Modificarea radicală a relaţiilor economice, organizatorice şi juridice existente la sat,
satisfacerea condiţiilor de muncă, creşterea nivelului de trai reprezintă scopul:¤
¤reformei agrare¤
¤tranziţiei la economia de piaţă¤
¤majorării salariului¤
¤micşorării emigraţiei.¤

¤Tema 02¤
¤Cînd a fost adoptată concepţiei reformei agrare şi dezvoltării social-economice a satului:¤
¤februarie 1991¤
¤aprilie 1992¤
¤martie 1995¤
¤mai 1997.¤

¤Tema 02¤
¤Ce reprezintă complexul agro-industrial(CAI):¤
¤ansamblul ramurilor economiei naţionale integrate într-un scop comun¤
¤o întreprindere agricolă mare¤
¤o ramură separată a economiei naţionale¤
¤cîteva întreprinderi sociale.¤

¤Tema 02¤
¤Ramurile care se specializează la producerea produselor agricole, prelucrarea lor şi
realizarea mijloacelor de producţie pentru agricultură, industria de prelucrare şi deservire
a lor reprezintă:¤
¤componenţa CAI¤
¤problemel CAI¤
¤sarcinile CAI¤
¤direcţiile reformei agrare.¤

¤Tema 02¤
¤Cîte sfere compun Complexul Agro-Industrial:¤
¤3sfere¤
¤4 sfere¤
¤5 sfere¤
¤2 sfere¤

¤Tema 02¤
¤Ramurile care asigură colectarea, prelucrarea produselor agricole ţi aducerea lor pînă la
consumator se includ în:¤
¤a treia sferă a CAI¤
¤prima sferă a CAI¤
¤a patra sferă a CAI¤
¤a doua sferă a CAI¤

¤Tema 02¤
¤Apropierea nivelului de consum de normele ştiinţific argumentate, trecerea la formele
intensive de dezvoltare a producţiei, îndestularea cerinţelor populaţiei cu mărfuri
nealimentare, folosirea raţională a potenţialului de producţie, reprezintă:¤
¤sarcinile CAI¤
¤ramurile CAI¤
¤sferele CAI¤
¤principalele mijloace de producţie.¤

¤Tema 02¤
¤Producţia agricolă utilizată, obiectele de consum din materia primă agricolă, precum şi
producţia agricolă care se foloseşte în afara complexului, reprezintă:¤
¤produsul final¤
¤producţia finală¤
¤mecanismul economic¤
¤complexul agroindustrial.¤

¤Tema 02¤
¤Soluţionarea cărei probleme este orientată la structurarea mecanismului economic a CAI:
¤
¤dezvoltarea şi perfecţionarea relaţiilor marfă-bani¤
¤asigurarea necesităţilor populaţiei cu mărfuri nealimentare produse din materia
primă agricolă¤
¤o importanţă deosebită în agricultură are timpul¤
¤cerinţele materiale ale societăţii sunt limitate.¤

¤Tema 03¤
¤Cînd pămîntul are funcţia de obiect al muncii:¤
¤cînd se acţionează asupra stratului superficial cu totalitatea lucrărilor agricole¤
¤cînd este lăsat ca ogor negru¤
¤cînd este utilizat ca păşune¤
¤cînd este pîrloagă.¤

¤Tema 03¤
¤Cînd pămîntul se pronunţă ca mijloc de producţie:¤
¤cînd se utilizează proprietăţile lui mecanice, biologice şi chimice¤
¤cînd se însămînţează cu culturi cerealiere¤
¤cînd se încorporează îngrăşăminte minerale¤
¤cînd se utilizează arătura de zăble.¤

¤Tema 03¤
¤Ce particularităţi caracterizează pămîntul ca mijloc principal de producţie faţă de alte
mijloace de producţie:¤
¤produs al naturii limitat în spaţiu, imobil, neasemănător¤
¤bonitatea, plantaţiile perene¤
¤fertilitatea naturală şi artificială¤
¤terenuri agricole şi neagricole.¤

¤Tema 03¤
¤Caracterizează cantitatea de producţie la o unitate de consumuri, adică sporirea
randamentului la ha, este însoţită de reducerea costurilor:¤
¤fertilitatea relativă¤
¤fertilitatea absolută¤
¤fertilitatea din punct de vedere cantitativ¤
¤fertilitatea din punct de vedere calitativ.¤

¤Tema 03¤
¤Ce intră în componenţa terenurilor agricole:¤
¤plantaţii perene¤
¤pămînturile rezervelor de stat¤
¤pămînturile fondului naval¤
¤pămînturile fondului silvic.¤

¤Tema 03¤
¤Ce prezintă fondul funciar:¤
¤totalitatea pămînturilor indiferent de destinaţia lor¤
¤pămînturile industriei¤
¤pămînturile transportului¤
¤pămînturile comunicaţiilor.¤

¤Tema 03¤
¤Se crează în urma activităţii omului pe calea sporirii culturii de prelucrare a pămîntului,
ameliorării şi încorporării îngrăşămintelor:¤
¤fertilitatea artificială¤
¤fertilitatea relativă¤
¤fertilitatea naturală¤
¤fertilitatea absolută.¤

¤Tema 03¤
¤Care din indicatorii de mai jos caracterizează eficienţa economică a utilizării pămîntului
după indicatorii naturali:¤
¤productivitatea culturilor agricole¤
¤randamentul pămîntului¤
¤capacitatea pămîntului¤
¤venitul global la un ha de teren agricol.¤

¤Tema 03¤
¤Capacitatea solului într-o măsură oarecare să îndestuleze plantele apă, hrană ţi condiţiile
necesare pentru creşterea şi dezvoltarea lor:¤
¤fertilitatea solului¤
¤teren agricol¤
¤fondul silvic¤
¤teren arabil.¤

¤Tema 03¤
¤Suma de bani plătită de către cumpărător vînzătorului acestuia pentru obţinerea
dreptului de proprietate asupra pămîntului respectiv reprezintă:¤
¤preţul pămîntului¤
¤cererea de pămînt¤
¤oferta de pămînt¤
¤plata de arendă a pămîntului.¤

¤Tema 03¤
¤Formele de proprietate a pămîntului sunt:¤
¤privată şi publică¤
¤privată şi de arendă¤
¤de stat şi de arendă¤
¤mixtă şi socială.¤
¤Tema 03¤
¤Care este metodologia de calcul a randamentului terenului agricol ce este un indicator
valoric ce caracterizează eficienţa economică a utişizării terenului agricol:¤
¤raportul dintre valoarea producţiei globale agricole (PG) şi valoarea fondului
funciar (VFf)¤
¤raportul dintre valoarea producţiei globale agricole şi suprafaţa terenului agricol¤
¤raportul dintre venitul global şi suprafaţa terenului agricol¤
¤raportul dintre profitul brut şi suprafaţa terenului agricol.¤

¤Tema 03¤
¤Care este formula de calcul a productivităâii culturilor agricole:¤
¤raportul dintre recolta globală ţi suprafaţa cultivată¤
¤raportul dintre suprafaţa terenului agricol şi suprafaţa totală de teren¤
¤raportul dintre suprafaţa semănăturilor şi suprafaţa arăturilor¤
¤raportul dintre suprafaţa cultivată şi preţul de vănzare¤

¤Tema 03¤
¤Dau posibilitatea de a generaliza producerea diverselor produse din sectorul fitotehnic cît
şi a diferitor specii din animale în cadrul unei întreprinderi cît şi în cadrul fiecărei zone
economico-climaterice şi la nivel de republică:¤
¤indicatorii valorici¤
¤indicatorii naturali¤
¤hectar cadastral¤
¤plata de arendă.¤

¤Tema 04¤
¤Ce se atribuie către mijloace de muncă:¤
¤animalele de producţie şi de lucru¤
¤materii prime¤
¤minerale¤
¤pămîntul.¤

¤Tema 04¤
¤Care din elementele de mai jos intră în componenţa obiectelor de muncă:¤
¤pămîntul¤
¤uneltele¤
¤mijloacele de transport¤
¤instalaţiile.¤

¤Tema 04¤
¤Se întrebuinţează în producţie o vreme îndelungată, îşi păstrează forma naturală şi
transmit treptat valoarea lor în noul produs:¤
¤mijloacele fixe¤
¤activele curente¤
¤combustibilul¤
¤îngrăţămintele minerale.¤

¤Tema 04¤
¤Ce se atribuie către activele curente:¤
¤furajele¤
¤plantaţiile perene¤
¤animalele productive şi de muncă¤
¤instrumentele şi iventarul.¤

¤Tema 04¤
¤Cum se clasifică mijloacele fixe după forma de proprietate:¤
¤publice şi private¤
¤agricole şi neagricole¤
¤mobile şi imobile¤
¤în reconstrucţie şi modernizare.¤

¤Tema 04¤
¤Cum se clasifică mijloacele fixe după destinaţie:¤
¤productive şi neproductive¤
¤din agricultură şi industrie¤
¤de proprietate publică şi privată¤
¤mobile ţi imobile.¤

¤Tema 04¤
¤Cum se clasifică mijloacele fixe din agricultură după apartenenţa de ramură:¤
¤din agricultură, industrie şi altele¤
¤clădiri, maşini, animale¤
¤în exploatare, în stadiul de rezervă¤
¤active şi pasive.¤

¤Tema 04¤
¤De ce depinde structura mijloacelor fixe:¤
¤de specializarea şi cooperarea întreprinderii¤
¤de proprietatea privată¤
¤de reconstrucţie şi modernizare¤
¤de exploatare.¤

¤Tema 04¤
¤Care din elementele de mai jos reprezintă una din sarcinile ce se rezolvă în procesul
reproducerii mijloacelor fixe:¤
¤se înlocuiesc mijloacele fixe uzate¤
¤se măreşte cantitatea mijloacelor fixe¤
¤se află la stadiul de rezervă¤
¤se află în proprietatea publică.¤

¤Tema 04¤
¤Care este indicatorul ce ne caracterizează nivelul de asigurare cu mijloace fixe de
producţie:¤
¤înzestrarea cu mijloace fixe¤
¤înzestrarea cu mijloace de transport¤
¤asigurarea cu plantaţii perene¤
¤asigurarea cu instalaţii de transmisie.¤

¤Tema 04¤
¤Care sunt indicatorii ce ne caracterizează eficienţa economică a utilizării mijloacelor fixe
de producţie:¤
¤randamentul mijloacelor fixe, capacitatea mijloacelor fixe, venitul global la un leu
mijloace de producţie¤
¤asigurarea şi înzestrarea cu mijloace fixe¤
¤capacitatea mijloacelor fixe şi asigurarea cu mijloace fixe¤
¤înzestrarea cu mijloace de transport şi asigurarea cu plantaţii perene.¤

¤Tema 04¤
¤Mijloacele de producţie care pe deplin se folosesc în perioada unui ciclu de producţie, iar
valoarea lor trece în întregime asupra producţiei primite şi îşi schimbă forma sa naturală,
reprezintă:¤
¤activele curente de producţie¤
¤activele circulante¤
¤uzura mijloacelor fixe¤
¤uzura morală.¤
¤Tema 04¤
¤Care din elementele scrise se referă către stocurile de producţie.¤
¤seminţe şi material săditor¤
¤plantaţii perene¤
¤dispozitivele de transmisie¤
¤instrumentele şi iventarul.¤

¤Tema 04¤
¤Care din cele scrise mai jos se includ în producţia în curs de execuţie:¤
¤pregătirea şi prelucrarea solului¤
¤materiale de construcţie¤
¤piese de rezervă ţi ambalaj¤
¤produse de carburanţi.¤

¤Tema 04¤
¤Ce se referă la cheltuielile anticipate pe termen scurt:¤
¤plăţile pentru asigurarea recoltei, bunurile materiale şi a altor obiactive¤
¤costul diferitor măsuri zootehnice împotriva bolilor animalelor¤
¤îngrăşămintele şi chimicalele¤
¤consumurile aferente pentru incubator.¤

¤Tema 04¤
¤Prin cîte stadii trec activele curente¤
¤3 stadii¤
¤2 stadii¤
¤4 stadii¤
¤5 stadii¤

¤Tema 04¤
¤Procesul de scoatere a mijloacelor de producţie din funcţiune în urma progresului
tehnico-ştiinţific:¤
¤uzura morală¤
¤uzura fizică¤
¤stocul de producţie¤
¤activele curente.¤

¤Tema 04¤
¤Cum se calculează durata unei rotaţii:¤
¤numărul de zile pe an (360 ori 365) împărţit la coeficientul vitezei de rotaţie¤
¤venitul din vînzările nete, mii lei împărţit la suma creanţelor pe termen scurt¤
¤360 sau 365 zile împărţit la rata de rotaţie a creanţelor pe termen scurt¤
¤360 ori 365 zile împărţit la rata de rotaţie a datoriilor.¤

¤Tema 04¤
¤Care sunt sursele de reproducţie a mijloacelor fixe:¤
¤investiţiile¤
¤active curente¤
¤furajele¤
¤îngrăşămintele şi chimicalele.¤

¤Tema 04¤
¤Sursele băneşti îndreptate pe un termen lung la restabilirea capitalului fix, lărgirea şi
restabilirea capitalului fix şi a formării activelor curente cu scopul de a primi profit ori să
atingă un nivel social, reprezintă:¤
¤investiţiile în agricultură¤
¤consumurile de producţie¤
¤uzura mijloacelor fixe ¤
¤finanţele publice.¤

¤Tema 04¤
¤Cum se clasifică investiţiile în funcţie de sursa de finanţre:¤
¤investiţii finanţate din bugetul statului, din mijloacele proprii, investiţii asigurate
pentru atragerea de capital¤
¤cu destinaţie productivă şi neproductivă¤
¤de modernizare, financiare, materiale¤
¤investiţii specifice, comune, generale.¤

¤Tema 04¤
¤Prin ce se deosebesc investiţiile de mijloacele fixe:¤
¤au numai formă monetară¤
¤sunt cu destinaţie productivă¤
¤sunt cu destinaţie comună¤
¤se uzează¤

¤Tema 04¤
¤Care este structura investiţiilor capitale:¤
¤materiale şi generale¤
¤tehnologică, de reproducţie, de ramură¤
¤de refacere şi modernizare¤
¤productive şi financiare.¤

¤Tema 04¤
¤Pe ce bază se formează mijloacele proprii de finanţare a investiţiilor:¤
¤pe baza profitului obţinut din activitatea economică¤
¤din bugetul statului¤
¤pe baza donaţiilor din exterior¤
¤pe baza împrumuturilor.¤

¤Tema 04¤
¤Sursa principală pentru reproducţia lărgită a mijloacelor fixe:¤
¤profitul¤
¤cota de uzare¤
¤cheltuielile de producţie¤
¤activele curente.¤

¤Tema 04¤
¤Care este formula de calcul a coeficientului vitezei de rotaţie a activelor curente:¤
¤venituri din vînzări nete, mii lei împărţit la valoarea medie anuală a activelor
curente, mii lei¤
¤valoarea medie anuală a activelor curente împărţit la venitul din vînzări nete¤
¤venitul din vînzări nete împărţit la 360 ori 365 zile¤
¤venitul din vînzări nete împărţit la suma datoriilor.¤

¤Tema 04¤
¤Care este formula de calcul a coeficientului de autofinanţare:¤
¤mijloacelor proprii ale întreprinderii, lei împărţit la suma totală de investiţii, lei¤
¤venituridin vînzări nete, mii lei împărţit la valoarea medie anuală a activelor curente, mii
lei¤
¤venituri din vînzări nete, mii lei împărţit la suma creanţelor pe termen scurt¤
¤360 ori 365 zile împărţit la rata de rotaţie a datoriilor.¤

¤Tema 05¤
¤Ce elemente include în componenţa sa procesul muncii:¤
¤mijloacele muncii şi rezultatul¤
¤productivitatea muncii¤
¤venitul global şi obiectul muncii¤
¤profitul brut şi munca propriu-zisă.¤

¤Tema 05¤
¤O activitate fizică şi/sau intelectuală, prin care oamenii, utilizează uneltele şi
instrumentele de muncă adecvate, pentru a obţine bunuri necesare satisfacerii
trebuinţelor economice reprezintă:¤
¤munca¤
¤instrumentele¤
¤mijloacele de transport¤
¤populaţia.¤

¤Tema 05¤
¤Care din elementele de mai jos intră în componenţa structurii resurselor de muncă:¤
¤populaţia în vîrsta de muncă¤
¤durata medie a vieţii¤
¤condiţii de trai¤
¤natalitatea.¤

¤Tema 05¤
¤Care din elementele de mai jos reprezintă o particularitate a muncii în agricultură:¤
¤caracterul sezonier¤
¤munca propriu-zisă¤
¤obiectivul muncii¤
¤rezultatul muncii.¤

¤Tema 05¤
¤Care este sursa de completare a resurselor de muncă:¤
¤tineretul care trece în vîrsta de muncă¤
¤pensionarii¤
¤invalizii¤
¤densitatea populaţiei.¤

¤Tema 05¤
¤Nevoia de muncă salariată care se formează la un moment dat într-o economie de piaţă
reprezintă:¤
¤cererea de muncă¤
¤oferta de muncă¤
¤piaţa de muncă¤
¤productivitatea muncii.¤

¤Tema 05¤
¤Cum se clasifică consumurile muncii vii:¤
¤directe şi indirecte¤
¤productive şi neproductive¤
¤financiare şi materiale¤
¤specifice şi comune.¤

¤Tema 05¤
¤Care este formula de calcul a coeficientului fluctuaţiei cadrelor:¤
¤raportul dintre numărul de lucrători eliberaţi sau plecaţi din lucru pe perioada
dată la numărul mediu anual de lucrători¤
¤raportul dintre lucrătorii gospodăriei la fondul timpului de muncă ¤
¤suma numărului mediu de lucrători pe toate lunile raportată la 12 luni¤
¤suma numărului de lucrători pentru fiecare zi raportată la numărul de zile.¤

¤Tema 05¤
¤Cum se calculează gradul de asigurare cu resurse de muncă:¤
¤efectivul mediu anual de lucrători împărţit la numărul mediu anual de lucrători
planificaţi şi îmulţit cu 100%¤
¤numărul de zile lucrate împărţit la efectivul mediu anual de lucrători¤
¤numărul de zile lucrate împărţit la numărul de zile planificate¤
¤valoarea medie anuală a mijloacelor fixe de producţie împărţit la efectivul mediu anual
de lucrători planificaţi.¤

¤Tema 05¤
¤Alegeţi din variantele expuse unul din tipurile de migraţie a populaţiei apte de muncă:¤
¤Exterioară¤
¤reală¤
¤planificată¤
¤repartizabilă.¤

¤Tema 05¤
¤Cum se calculează valoarea producţiei globale calculată la un lucrător mediu anual:¤
¤Valoarea producţiei globale agricole, lei împărţit la efectivul mediu anual de
lucrători¤
¤Valoarea producţiei globale agricole, lei împărţit la consumurile de muncă a perioadei
de calcul¤
¤Efectivul mediu anual de lucrători împărţit la efectivul mediu anual de lucrători
planificaţi¤
¤Recolta globală împărţit la consumurile de muncă a perioadei de calcul.¤
¤Tema 05¤
¤Ce reprezintă productivitatea muncii:¤
¤cantitatea producţiei produsă într-o unitate de timp¤
¤valoarea producţiei globale la 1 ha de teren agricol¤
¤costul unei unităţi de producţie ¤
¤venitul global la 1 leu de consumuri de producţie.¤

¤Tema 05¤
¤Care din indicatorii enumeraţi ne caracterizează productivitatea muncii după indicatorii
naturali:¤
¤consumurile de muncă la 1 q de produse agricole¤
¤efectivul mediu anual de lucrători¤
¤venitul global la 1 om-oră¤
¤profitul calculat la un lucrător mediu anual.¤

¤Tema 05¤
¤Condiţia generală ca nevoia de muncă să ia forma cererii de muncă este:¤
¤Remunerarea¤
¤profitul¤
¤natalitatea¤
¤densitatea populaţiei.¤

¤Tema 05¤
¤Producţia căpătată se măsoară în: ¤
¤q, tone¤
¤ore¤
¤zile¤
¤lei.¤

¤Tema 05¤
¤Care din indicatori caracterizează consumurile de muncă pentru efectuarea unui lucru
stabilit:¤
¤consumurile de muncă la 1 ha de sămănături¤
¤costul unitar de producţie¤
¤consumurile de producţie la 1 ha de teren agricol¤
¤veniturile din vînzări la 1ha de teren agricol.¤

¤Tema 05¤
¤Munca lucrătorilor care nemijlocit participă la producerea unui anumit product
reprezintă:¤
¤consumurile de muncă directe¤
¤consumurile de muncă indirecte¤
¤piaţa resurselor de muncă¤
¤cererea de muncă.¤

¤Tema 05¤
¤Care din indicatorii de mai jos se includ în calculul productivităţii muncii după indicatorii
valorici:¤
¤valoarea producţiei globale calculată la 1om-oră¤
¤consumurile de producţie¤
¤costul unitar¤
¤numărul de zile lucrate.¤
Partea II - 60%
¤Tema 06¤
¤Cum sunt posibilităţile de extindere a suprafeţelor agricole:¤
¤limitate¤
¤nelimitate¤
¤în creştere¤
¤mari.¤

¤Tema 06¤
¤Creşterea volumului de producţie pe calea sporirii randamentelor la o unitate de
suprafaţă sau pe animal ca urmare a alocării sistematice a mijloacelor suplimentare
reprezintă:¤
¤calea intensivă de dezvoltare a agriculturii¤
¤eficienţa investiîiilor¤
¤economia naţională a ţării¤
¤reforma agrară.¤

¤Tema 06¤
¤Ce fel de indicator este intesivitatea agriculturii:¤
¤de apreciere a procesului de intensificare¤
¤de apreciere a eficienţei utilizării mijloacelor de producţie¤
¤de calculare a nivelului utilizării pămîntului¤
¤de apreciere a eficienţei producţiei agricole.¤

¤Tema 06¤
¤Intensivitatea agriculturii permite calcularea dinamicii procesului de intensificare
determinîndu-se ca raportul dintre:¤
¤eforturile de investiţii şi mijloace de producţie la rezultatele economice ale utilizării
acestora¤
¤suprafaţa arabilă şi suprafaţa terenurilor agricole¤
¤valoarea mijloacelor fixe de producţie şi numărul mediu anual de lucrători¤
¤profitul brut şi suprafaţa terenurilor prelucrate.¤

¤Tema 06¤
¤Indicatorii care acţionează la sporirea eficienţei economice, la majorarea fertilităţii solului
şi a productivităţii animalelor sunt:¤
¤indicatorii factoriali¤
¤indicatorii rezultativi¤
¤financiari¤
¤economice.¤

¤Tema 06¤
¤Cum se numesc grupele de indicatori care studiază nivelul de intensivitate şi eficienţa
economică a intensificării agriculturii:¤
¤indicatorii factoriali şi rezultativi¤
¤indicatorii generalizatori¤
¤indicatorii eficienţei utilizării pămîntului¤
¤indicatorii eficienţei diferitor tipuri de resurse.¤

¤Tema 06¤
¤În ce se împart indicatorii factoriali:¤
¤naturali şi valorici¤
¤absoluţi şi rezultativi¤
¤relativi şi valorici¤
¤comparativi şi ficşi.¤

¤Tema 06¤
¤Care din indicatorii de mai jos ne caracterizează nivelul de intensivitate a producţiei
agricole după indicatorii valorici:¤
¤consumurile de producţie la 1ha de teren agricol¤
¤productivitatea culturii agricole¤
¤spor în masă vie la suine la 100ha arături¤
¤nivelul de mecanizare.¤

¤Tema 06¤
¤Cum se calculează valoarea medie anuală a mijloacelor fixe de producţie la 1ha teren
agricol:¤
¤valoarea medie anuală a mijloacelor fixe de producţie împărţit la suprafaţa
terenului agricol¤
¤valoarea medie anuală a activelor curente împărţit la suprafaţa terenului agricol¤
¤valoarea medie anuală a mijloacelor şi activelor curente împărţit la suprafaţa
terenului agricol¤
¤consumurile de producţie împărţit la suprafaţa terenului agricol.¤

¤Tema 06¤
¤Cum se determină consumul de energie electrică pentru necesităţi de producţie la 1 ha de
teren arabil şi plantaţii perene:¤
¤cantitatea energiei electrice folosită pentru necesităţi de producţie împărţit la
suprafaţa terenului arabil şi plantaţii perene¤
¤cantitatea de îngrăşăminte minerale împărţit la suprafaţa terenului arabil şi plantaţii
perene¤
¤suprafaţa terenului arabil şi plantaţii perene împărţit la suprafaţa terenului agricol¤
¤plantaţii perene împărţit la suprafaţa terenului arabil.¤

¤Tema 06¤
¤Care indicatori n caracterizează de intensivitate a producţiei animaliere după indicatorii
naturali:¤
¤consumurile de muncă şi furaje la un animal¤
¤productivitatea plantaţiilor pomicole¤
¤ponderea terenului irigat în suprafaţa terenului agricol¤
¤nivelul de mecanizare în fitotehnie.¤

¤Tema 06¤
¤Cum se calculează asigurarea animalelor cu încăperi de producţie:¤
¤numărul de animale împărţit la numărul de locuri de întreţinere a animalelor¤
¤numărul animalelor de rasă împărţit la numărul total de animale¤
¤efectivul de animale şi păsări împărţit la suprafaţa terenului agricol şi înmulţit la 100%¤
¤numărul de animale deservite cu mijloace de mecanizare împărţit la numărul total de
animale şi înmulţit cu 100%.¤

¤Tema 06¤
¤Care indicatori ne caracterizează eficienţa economică a intensificării producerii
producţiei agricole:¤
¤venitul global la un ha de teren agricol¤
¤consumurile de muncă la un animal¤
¤consumurile de furaje la un animal¤
¤consumul de energie electrică.¤

¤Tema 06¤
¤Cum se calculează rentabilitatea generală:¤
¤profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare împărţit la valoarea medie anuală
a mijloacelor fixe şi active curente şi îmulţit cu 100%¤
¤profitul obţinut din vînzarea producţiei împărţit la costul producţiei finite vîndute şi
îmulţit cu 100%¤
¤profitul obţinut din vînzarea producţiei împărţit la suprafaţa terenului agricol¤
¤costul producţiei finite împărţit la suprafaţa terenului agricol.¤

¤Tema 06¤
¤Care este principala cale de creştere a nivelului intensivităţii:¤
¤sporirea investiţiilor la o unitate de suprafaţă¤
¤perfecţionarea profesională a cadrelor¤
¤dezvoltarea specializării¤
¤perfecţionarea mijloacelor fixe.¤

¤Tema 07¤
¤Găsiţi din elementele menţionate una din formele de bază a progresului tehnico-ştiinţific
în agricultură:¤
¤evoluţionară¤
¤socială¤
¤mecanizată¤
¤automatizată¤

¤Tema 07¤
¤Prin ce se exprimă forma revoluţionară a PTŞ:¤
¤prin revoluţia tehnico-ştiinţifică¤
¤prin intensificarea agriculturii¤
¤prin eficienţa utilizării mijloacelor fixe¤
¤prin eficienţa economică a producţiei.¤

¤Tema 07¤
¤O trăsătură a revoluţiei tehnico-ştiinţifice este:¤
¤descoperirile mari ştiinţifice¤
¤responsabilitate înaltă¤
¤intensitate¤
¤eficienţa sporită a activităţii.¤

¤Tema 07¤
¤Utilizarea şi valorificarea rezultatelor cercetării ştiinţifice, ale inovării în activitatea
practică reprezintă:¤
¤progresul tehnic¤
¤munca¤
¤reforma agrară¤
¤mijloacele de producţie.¤
¤Tema 07¤
¤În ce se concretizează progresul tehnic:¤
¤perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie¤
¤majorarea numărului muncitorilor¤
¤prelucrarea sistematică a solului¤
¤utilizarea îngrăşămintelor minerale.¤

¤Tema 07¤
¤Care din cele menţionate se ia în consideraţie la aprecierea economică a PTŞ:¤
¤reducerea termenului de recuperare a investiţiilor¤
¤efectivul de animale¤
¤calitatea solului¤
¤utilizarea îngrăşămintelor minerale.¤

¤Tema 07¤
¤Alegeţi din variantele expuse acea care ajută la determinarea aprecierii tehnologice:¤
¤reducerea muncii vii şi surselor energetice¤
¤intensificarea agriculturii¤
¤productivitatea muncii¤
¤investiţiile în agricultură.¤

¤Tema 07¤
¤Cum se determină înzestrarea cu energie mecanică şi electrică:¤
¤consumul de energie mecanică şi electrică împărţit la numărul mediu anual de
lucrători¤
¤consumul de energie mecanică şi electrică împărţit la suprafaţa terenului agricol¤
¤suprafaţa terenului irigat împărţit la suprafaţa terenului agricol¤
¤valoarea mijloacelor chimice împărţit la efectivul de animale.¤

¤Tema 07¤
¤Alegeţi din variantele expuse indicatorul ce caracterizează eficienţa economică a PTŞ:¤
¤productivitatea muncii¤
¤ameliorarea pămîntului¤
¤înzestrarea energiei mecanice şi electrice¤
¤capacitatea energetică şi electrică.¤

¤Tema 07¤
¤Cum se calculează valoarea producţiei globale la 1 ha de teren agricol:¤
¤valoarea producţiei globale împărţit la suprafaţa terenului agricol¤
¤venitul global împărţit la suprafaţa terenului agricol¤
¤venitul net împătţit la suprafaţa terenului agricol¤
¤valoarea producţiei globale împărţit la consumurile de muncă.¤

¤Tema 07¤
¤Alegeţi din variantele de mai jos una din căile principale de înfăptuire a progresului
tehnic contemporan:¤
¤mecanizarea şi automatizarea¤
¤intensificarea¤
¤sporirea calităţii a forţei de muncă¤
¤o plată îndestulată.¤
¤Tema 07¤
¤Alegeţi una din efectele progresului tehnic asupra funcţiei de producţie:¤
¤creşterea productivităţii muncii¤
¤mărirea cheltuielilor de producţie¤
¤sporirea costului producţiei¤
¤reducerea veniturilor agenţilor economici.¤

¤Tema 07¤
¤Cum se calculează rentabilitatea producţiei agricole:¤
¤raportul dintre profitul obţinut din vînzarea producţiei şi costul producţiei finite
văndute şi îmulţit la 100%¤
¤raportul dintre profit şi suprafaţa terenului agricol¤
¤raportul dintre valoarea producţiei globale agricole şi consumurile de muncă¤
¤raportul dintre venitul global şi suprafaţa terenului agricol.¤

¤Tema 08¤
¤Resurse naturale, materiale, de muncă, financiare şi de altă natură utilizate pentru
fabricarea producţiei, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor cu scopul obţinerii unui
venit reprezintă:¤
¤consumurile¤
¤finanţele întreprinderii¤
¤economia naţională¤
¤valoarea producţiei globale.¤

¤Tema 08¤
¤Cum se clasifică consumurile şi cheltuielile de producţie:¤
¤directe şi indirecte¤
¤directe şi fixe¤
¤incomplete şi productive¤
¤comune şi ramurale.¤

¤Tema 08¤
¤Cheltuielile carea în baza documentelor contabile pot fi identificate nemijlocit pe un
anumit produs sau obiect de cheltuieli se numesc:¤
¤directe¤
¤indirecte¤
¤operaţionale¤
¤financiare.¤

¤Tema 08¤
¤Ce includ cheltuielile activităţii operaţionale:¤
¤cheltuieli comerciale¤
¤costul unitar¤
¤consumuri de muncă¤
¤pierderi excepţionale.¤

¤Tema 08¤
¤Alegeţi cheltuielile care se includ în componenţa cheltuielilor generale şi administrative:¤
¤Impozitele¤
¤seminţe¤
¤îngrăşăminte¤
¤combustibilul.¤

¤Tema 08¤
¤Cheltuielile aferente desfacerii produselor, mărfurilor şi prestărilor de servicii reprezintă
cheltuielile:¤
¤comerciale¤
¤generale şi administrative¤
¤directe¤
¤de investiţii.¤

¤Tema 08¤
¤Cheltuielile generale de scoatere şi uz a activelor materiale pe termen lung reprezintă
cheltuielile:¤
¤activităţii de investiţii¤
¤activităţii financiare¤
¤privind impozitul pe venit¤
¤comerciale.¤

¤Tema 08¤
¤Expresia bănească a consumurilor de factori de producţie necesari pentru producerea şi
comercializarea acestor bunuri şi servicii reprezintă:¤
¤costul¤
¤pierderile¤
¤venitul¤
¤impozitele.¤

¤Tema 08¤
¤Ce includ consumurile de materiale incluse în costul producţiei:¤
¤seminţe şi material săditor¤
¤plata pentru arenda pămîntului¤
¤uzura mijloacelor fixe¤
¤întreţinerea mijloacelor fixe.¤

¤Tema 08¤
¤Cotele de asigurare reprezintă:¤
¤cheltuielile efectuate de un întreprinzătoe cu scopul de a se proteja de eventualele
evenimente care ar putea distruge factorii de producţie sau producţia¤
¤costul bunurilor cu uzură parţială¤
¤plăţile pe care întreprinzătorul trebuie să le susţină anual cu scopul de a menţine
performanţele tehnico-economice ale capitalului funciar-agra¤
¤partea cu care o persoană participă la efectuarea unei lucrări, unei cheltuieli.¤

¤Tema 08¤
¤Alegeţi unul din indicatorii ce caracterizează structura costului de producţie:¤
¤ponderea fiecărui element sua articol în suma totală de consumuri¤
¤suma consumurilor de muncă vie şi materializată¤
¤diferenţa dintre consumurile variabile şi constante¤
¤diferenţa dintre consumurile directe şi indirecte.¤

¤Tema 08¤
¤Cum se clasifică costurile după modul cum influienţează:¤
¤cheltuieli directe şi indirecte¤
¤din anul curent şi din cel precedent¤
¤anticipate şi implicite¤
¤tehnologice şi de organizare.¤

¤Tema 08¤
¤Cum se clasifică costurile după natura lor funcţională:¤
¤explicite şi implicite¤
¤după modul cum variază în raport cu volumul producţiei¤
¤tehnologice şi de regie¤
¤directe şi indirecte.¤

¤Tema 08¤
¤Cum se clasifică costurile în raport cu procesul de producţie:¤
¤de bază şi de regie¤
¤fixe şi indirecte¤
¤variabile şi fixe¤
¤anticipate şi implicite.¤

¤Tema 08¤
¤Reprezintă nişte acumulări care au rolul de a acoperi uzura anuală şi în final înlocuirea
totală a bunurilor cu folosinţă repetată:¤
¤cotele de amortizare¤
¤cotele de asigurare¤
¤impozitele¤
¤cotele de întreţinere.¤

¤Tema 08¤
¤Impozitele se clasifică în:¤
¤directe şi indirecte¤
¤fixe şi variabile¤
¤precedente şi anticipate¤
¤tehnologice şi de regie.¤

¤Tema 08¤
¤Alegeţi varianta corectă care permite din punct de vedere economic şi social micşorarea
costului de producţie:¤
¤majorarea profitului¤
¤reducerea orofitului¤
¤păstrarea profitului în mărimi anterioare¤
¤majorarea preţului la producţie întreprinderii.¤

¤Tema 08¤
¤Care sunt căile de reducere a costului producţiei:¤
¤utilizarea maşinilor şi utilajelor mai performante¤
¤utilizarea maşinilor uzate¤
¤procurarea materiei prime la preţuri majorate¤
¤mărirea consumului de materie primă.¤

¤Tema 09¤
¤Ce reprezintă eficienţa economică a producerii producţiei agricole:¤
¤raportul dintre efectul obţinut şi efortul depus¤
¤raportul dintre recolta globală şi suprafaţa culturilor agricole¤
¤raportul dintre valoarea mijloacelor fixe şi suprafaţa terenului agricol¤
¤raportul dintre valoarea producţiei globale şi timpul cheltuit pentru producerea ei.¤

¤Tema 09¤
¤Arată nivelul de realizare a intereselor economice şi a eficienţei ectivităţii întreprinderii în
ansamblu:¤
¤eficienţa socială economică¤
¤eficienţa tehnologică de producere¤
¤eficienţa economică de producere¤
¤eficienţa ecologică economică.¤

¤Tema 09¤
¤Alegeţi indicatorul care face parte din indicatorii principali ai eficienţei tehnologice de
producere:¤
¤randamentul pămîntului¤
¤venitul global¤
¤rentabilitatea producţiei¤
¤costul producţiei.¤

¤Tema 09¤
¤Alegeţi indicatorul ce caracterizează eficienţa economică de producere:¤
¤costul de producţie¤
¤capacitatea de muncă¤
¤randamentul pămîntului¤
¤rentabilitatea generală.¤

¤Tema 09¤
¤Care din următoarele este unul din criteriile specifice de apreciere a eficienţei sociale în
agricultură:¤
¤gradul de satisfacere al populaţiei cu produse agroalimentare¤
¤folosirea raţională a produselor funciare¤
¤randamentul producţiei¤
¤creşterea productivităţii muncii.¤

¤Tema 09¤
¤Care sunt indicatorii generalizatori ai eficienţei economice în agricultură:¤
¤volumul şi randamentul producţiei¤
¤rentabilitatea producţiei şi capacitatea de muncă¤
¤fondul de consum la un lucrător şi venitul net¤
¤valoarea producţiei la un ha de teren agricol şi costul de producţie.¤

¤Tema 09¤
¤Care din indicatorii enumeraţi reprezintă unul din cei valorici ce ne caracterizează
eficienţa utilizării mijloacelor fixe:¤
¤valoarea producţiei globale la 1 leu mijloace fixe de producţie¤
¤valoarea producţiei globale la un ha teren agricol¤
¤valoarea producţiei globale la un animal¤
¤valoarea producţiei globale la un lucrător mediu anual.¤

¤Tema 09¤
¤Cum se calculează rentabilitatea producţiei agricole:¤
¤raportul dintre profitul obţinut din vînzarea producţiei agricole şi costul producţiei
finite vîndute înmulţit cu 100%¤
¤raportul dintre profitul obţinut în vînzarea producţiei şi consumurile de producţie¤
¤raportul dintre profitul obţinut din vînzarea producţiei şi valoarea medie anuală a
mijloacelor fixe, înmulţit cu 100%¤
¤raportul dintre profitul obţinut din vînzarea producţiei agricole şi suprafaţa terenurilor
agricole.¤

¤Tema 09¤
¤Care din indicatori caracterizează activitatea economico-financiară a întreprinderii:¤
¤rentabilitatea generală şi economică¤
¤venitul global la 1 leu mijloace fixe¤
¤productivitatea animalelor şi culturilor agricole¤
¤calitatea producţiei.¤

¤Tema 09¤
¤Cum se determină productivitatea culturilor agricole:¤
¤raportul dintre recolta globală şi suprafaţa cultivată¤
¤raportul dintre producţia globală şi efectivul de animale¤
¤raportul dintre volumul producţiei obţinute şi consumurile de muncă¤
¤raportul dintre consumurile de furaje şi producţia globală.¤

¤Tema 09¤
¤Care din următoarele caracterizează indicatorii naturali ai eficienţei economice a diferitor
tipuri de produse agricole:¤
¤productivitatea animalelor şi a culturilor agricole¤
¤profitul net¤
¤rentabilitatea producţiei agricole¤
¤profitul la un leu consumuri.¤

¤Tema 09¤
¤Care din indicatorii de mai jos face parte din sistemul indicatorilor valorici pe tipuri de
produse agricole:¤
¤costul unitar de producţie¤
¤profitul brut¤
¤rentabilitatea producţiei agricole¤
¤calitatea producţiei.¤

¤Tema 09¤
¤Care este formula de calcul a preţului mediu de vînzare a 1 q de producţie:¤
¤raportul dintre venitul din vînzarea producţiei şi cantitatea producţiei vîndute¤
¤raportul dintre consumuri de producţie şi recolta globală¤
¤raportul dintre profitul obţinut din vînzarea producţiei şi cantitatea producţiei vîndute¤
¤raportul dintre recolta globală şi suprafaţa cultivată.¤

¤Tema 09¤
¤Cum se calculează rentabilitatea financiară:¤
¤profitul net: valoarea medie anuală a capitalului propriu x 100%¤
¤profitul pînă la impozitare: valoarea medie anuală a activelor totale x 100%¤
¤profitul din vînzarea producţiei agricole: costul producţiei vîndute x 100%¤
¤profitul pînă la impozitare: valoarea mijloacelor de producţie x 100%.¤
¤Tema 09¤
¤Diferenţa dintre venitul din vînzări şi costul vînzărilor reprezintă:¤
¤profitul brut¤
¤profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare¤
¤profitul net¤
¤rentabilitatea economică.¤

¤Tema 10¤
¤Ce loc ocupă cerealele pe plan mondial sub aspectul volumului producţiei:¤
¤I¤
¤II¤
¤III¤
¤IV¤

¤Tema 10¤
¤Alegeţi varianta de culturi ce fac parte din grupa de culturi cereale:¤
¤ovăz, orez¤
¤sfeclă de zahăr¤
¤roşii, castraveţ¤
¤cartofi.¤

¤Tema 10¤
¤Cerealele ocupă un loc important pe glob în fabricarea:¤
¤alcoolului¤
¤vinului¤
¤oţetului¤
¤medicamentelor.¤

¤Tema 10¤
¤Alegeţi una di multiplele funcţii pe care le îndeplinesc cerealele:¤
¤ca producător de hrană directă şi indirectă¤
¤folosirea de înlocuitori¤
¤reducerea consumului de materie primă¤
¤perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie¤

¤Tema 10¤
¤Care din cele menţionate face parte din indicatorii naturali ai eficienţei economice a
producţiei cerealiere:¤
¤consumurile de muncă vie la 1 q de produse cerealiere¤
¤costul unitar al unui q de produse cerealiere¤
¤preţul mediu de realizare a 1 q de producţie¤
¤profitul calculat la 1 q de producţie realizată.¤

¤Tema 10¤
¤Ce loc ocupă sfecla de zahăr după cantitate de zahăr obţinută în lume:¤
¤II¤
¤I¤
¤III¤
¤IV¤

¤Tema 10¤
¤Cîte calorii se conţin într-un kg de zahăr:¤
¤4000¤
¤2000¤
¤3000¤
¤5000¤

¤Tema 10¤
¤Unde sunt amplasate majoritatea plantaţiilor de sfeclă pentru zahăr în Republica
Moldova:¤
¤în zona de nord¤
¤în zona de centru¤
¤în zona de sud¤
¤în zona de sud-est.¤

¤Tema 10¤
¤Ce consumuri de muncă se fac la 1 ha de sfeclă pentru zahăr:¤
¤240-260 om-ore¤
¤120-140 pm-ore¤
¤160-180 om-ore¤
¤200-220 om-ore.¤

¤Tema 10¤
¤Care din indicatorii scrişi fac parte din cei valorici ai eficienţei economice a producţiei
sfeclă pentru zahăr:¤
¤profitul obţinut la 1 om-oră¤
¤productivitatea sfeclei pentru zahăr¤
¤calitatea producţiei¤
¤cantitatea producţiei realizate.¤

¤Tema 10¤
¤De ce depinde direct nivelul rentabilităţii în ramura sfeclei de zahăr:¤
¤preţul mediu de realizare¤
¤recolta globală¤
¤suprafaţa de pe care a fost realizată producţia¤
¤consumurile de muncă la 1 ha.¤

¤Tema 10¤
¤Cîte kg de legume se recomandă de folosit conform normelor stabilite pentru 1 om într-un
an:¤
¤146kg¤
¤126kg¤
¤166kg¤
¤186kg.¤

¤Tema 10¤
¤Ce consumuri de muncă se cheltuiesc la 1 ha de legume:¤
¤1000 om-ore¤
¤1200 om-ore¤
¤600 om-ore¤
¤800 om-ore.¤

¤Tema 10¤
¤Care este formula de calcul a nivelului producţiei-marfă:¤
¤raportul dintre producţia marfă şi recolta globală¤
¤raportul dintre producţia marfă şi suprafaţa cultivată¤
¤raportul dintre producţia marfă şi consumurile de muncă¤
¤raportul dintre producţia globală şi valoarea medie anuală a mijloacelor fixe.¤

¤Tema 10¤
¤Care este formula de calcul a profitului la 1 ha de cereale:¤
¤veniturile din vînzări totale la 1 ha de cereale-consumurile de producţie la 1 ha¤
¤veniturile din vînzările totale la 1 ha de cereale+consumuri de producţie la 1 ha¤
¤profitul la 1 ha de cereale: consumuri de producţie¤
¤consumurile de muncă la 1 ha de cereale: productivitatea grîului.¤

¤Tema 11¤
¤De ce sunt provocate preponderent oscilării în productivitatea animalelor:¤
¤nutriţia¤
¤mecanizarea complexă¤
¤automatizarea proceselor¤
¤numărul de locuri de muncă.¤

¤Tema 11¤
¤La ce duce deficitul permanent de furaje calitative în calcul la o unitate de produs:¤
¤Supraconsum¤
¤reducerea consumului¤
¤utilizarea consumului în aceleaşi proporţii¤
¤mortalitate.¤

¤Tema 11¤
¤Cum trebuie să fie baza furajeră:¤
¤echilibrată¤
¤neechilibrată¤
¤insuficientă¤
¤micşorată.¤

¤Tema 11¤
¤Care este cea mai importantă problemă în producerea nutreţurilor la etapa actuală:¤
¤diminuarea costului¤
¤majorarea costului raţiilor furajere¤
¤păstrarea costului la acelaşi nivel¤
¤majorarea cheltuielilor de timp la o unitate de producţie¤

¤Tema 11¤
¤Care din indicatorii enumeraţi caracterizează eficienţa economică de producere a
culturilor furajere:¤
¤conţinutul proteinei digestibile într-un q de unităţi nutritive¤
¤numărul mediu anual de lucrători¤
¤nivelul rentabilităţii¤
¤termenul de recuperare a mijloacelor fixe.¤

¤Tema 11¤
¤Cum se calculează coeficientul eficienţei economice a folosirii suprafeţelor furajere:¤
¤raportul dintre greutatea specifică a producţiei obţinute şi greutatea specifică a
suprafeţei furajere¤
¤raportul dintre greutatea specifică a producţiei obţinute şi recolta globală¤
¤raportul dintre greutatea specifică a suprafeţei furajere şi recolta globală¤
¤raportul dintre producţia marfă şi greutatea specifică a suprafeţei furajere¤

¤Tema 11¤
¤Pentru ce se foloseşte aprecierea economică a culturilor furajere:¤
¤determinarea structurii raţiei¤
¤pentru determinarea structurii efectivului de animale¤
¤determinarea structurii suprafeţelor cultivate¤
¤determinarea ponderii animalelor sacrificate.¤

¤Tema 11¤
¤Cum se calculează costul unitar de producţie:¤
¤raportul dintre consumurile de producţie şi producţia globală¤
¤raportul dintre consumurile de muncă şi producţia globală¤
¤raportul dintre consumurile de furaje şi producţia globală¤
¤raportul dintre producţia globală şi numărul de animale¤

¤Tema 11¤
¤Cum se calculează profitul calculat la 1q de producţie vîndută:¤
¤raportul dintre profitul obţinut din vînzarea producţiei şi cantitatea producţiei
vîndute¤
¤raportul dintre profitul obţinut din vînzarea producţiei şi numărul de animale de la care
s-a vîndut producţia¤
¤raportul dintre profitul obţinut din vînzarea producţiei şi costul producţiei finite
vîndute¤
¤raportul dintre producţia globală şi numărul de animale¤

¤Tema 11¤
¤Cum se aleg culturile furajere raionate:¤
¤în baza selecţiei¤
¤după importanţa¤
¤după conţinutul de unităţi nutritive¤
¤după recolta globală.¤

¤Tema 11¤
¤La ce duc furajele necalitative:¤
¤scăderea productivităţii animalelor¤
¤sporirea productivităţii animalelor¤
¤păstrarea productivităţii la acelaşi nivel¤
¤diminuarea suprafeţelor de furaje.¤

¤Tema 11¤
¤Ce asigură desevîrşirea tehnologiilor producerii furajelor:¤
¤sporirea calităţii nutreţurilor¤
¤reducerea producţiei¤
¤majorarea pierderilor de unităţi nutritive¤
¤majorarea preţului de vînzare.¤

S-ar putea să vă placă și