Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Capsaicina este prezenta în cantități mari în țesutul placentar (care deține semințele),
membranele interne și, în mai mică măsură,in celelalte părți cărnoase ale fructelor de plante
din genul Capsicum. Semințele in sine nu produc capsaicina, cu toate că cea mai mare
concentrație de capsaicină poate fi găsită în măduva albă a peretelui interior, în cazul în
care sunt atașate semințele.
Capsaicina rămâne pe piele până când pacientul începe să simtă "caldura", moment în care
aceasta este eliminata imediat. Capsaicina este disponibila și în bandaje mai mari
(plasturi) care pot fi aplicati pe spate.
Capsaicina este, de asemenea, ingredientul activ în sprayul cu piper si agenți chimici. Când
sprayul vine în contact cu pielea , mai ales cu ochii sau mucoasele , este foarte dureros, și
poate provoca dificultati de respiratie, care servește pentru a descuraja atacatorii.
Contactul sau consumul de ardei care contin capsaicina provoca senzație de arsură sau
înțepături la nivelul pielii și, în cazul în care sunt ingerati în cantități mari de către adulți sau
cantități mici de copii, produc greață, vărsături, dureri abdominale, diaree și senzatii de
ardere. Expunerea ochilor produce lacrimare intensă, durere, conjunctivită și blefarospasm .
Capsaicina poate fi, de asemenea, spălata de pe piele folosind săpun, șampon sau alti
detergenți . Apa plată este ineficienta la eliminarea capsaicinei. Capsaicina este solubila în
alcool, care poate fi folosit pentru a curăța obiectele contaminate.
Când capsaicina este ingerata, laptele rece este un mod eficient de a calma senzatia de
arsura și o soluție de zahăr la temperatura camerei (10%), la 20 ° C (68 ° F) este aproape
la fel de eficace. Senzația de răcire poate fi, totuși, numai temporara, și orice bautura veti
bea va spori senzația de arsură prin răspândirea capsaicinei in toată gura. Senzația de
arsură va dispărea încet timp de câteva ore, dacă nu se iau măsuri.
Ingerarea de alimente picante sau ardei iuti nu produce eroziuni ale mucoaselor sau alte
anomalii. Problema dacă ingerarea de chili crește sau scade riscul de cancer la stomac este
inca necunoscuta.
Capsaicina este un alcaloid care se găsește în diferite specii de ardei iute (Capsicum
annuum conține 0,02-0,03%) și imprimă gustul iute, arzător al ardeiului. Formula chimică este 8-
metil-N-vanilil-6-nonenamida sau C18H27O3N. Este solubilă în alcool, în eter, în cloroform, în HCl
concentrat; greu solubilă în apă, în eter de petrol. Este un iritant al epiteliului mamiferelor și produce
o senzație de arsură în gură, care poate fi considerată ca un element gustativ picant. Plantele
produc capsaicina pentru a descuraja consumul lor de către animale. [1]
În medicină capsaicina folosită intern, intensifică activitatea cortexului suprarenal și secreția
hormonilor corticosteroizi; stimulează digestia. Capsaicina, administrată intravenos provoacă o
apnee și o scădere a presiunii arteriale. Extern, tinctura alcoolică sau diverse loțiuni, plasturi
cutanați, creme de capsaicină sunt utilizate în tratamentul durerilor cronice (neuropatie diabetică,
algii postzosteriene, alte nevralgii, dureri articulare, lumbago, hipersensibilitate vezicală) și a
pruritului asociat cu unele dermatoze (prurit anal etc.) sau cu insuficiența renală terminală. [2] [3].
Aplicarea capsaicinei pe piele în doze moderate determină o senzația de căldură, iar în doze mari
apare o senzație de arsură. Capsaicina brută este folosită pentru fabricarea vatei termogene. [4]
Capsaicina este un agonist selectiv al receptorului pentru vaniloide 1 cu potențial de receptor
tranzitoriu (TRPV1), care stimulează receptorul TRPV1 cutanat, care se găsește în nociceptorii
(receptori ai durerii) din piele. Capsaicina aplicată local conduce la o senzație de înțepături și eritem
ca urmare a eliberării neuropeptidelor vasoactive. Suprastimularea receptorilor TRPV1 în fazele
târzii de către capsaicină duce la desensibilizarea acestora, și ei nu mai răspund la stimulii care
provoacă durerea. [5]
In 2006 a fost descoperit ca veninul de tarantula activeaza pe aceeasi cale de durere, asa cum activeaza si
capsaicina, primul caz a demonstrat o astfel de cale partajata atat in plante si animale de aparare anti-mamifer.
4. CONTRIBUTII PROPRII
4.1. Introducere
Nr Cod Descriere
1 Boia 1 Extract C1 la rece in EtOH20%
2 Boia 2 Extract C2 la rece in EtOH40%
3 Boia 3 Extract C3 la rece in EtOH60%
4 Boia 4 Extract C4 la cald in EtOH80%
5 Boia 5 Extract C4 la rece in EtOH96%
S-au realizat extracte din diferite sortimente de boia de ardei (uscat si maruntit fin) la rece (~25sC);
extractele obtinute s-au supus evaluarii activitatii antioxidante. Extractele la rece s-au realizat tot in balon de 100 ml,
prin introducerea maselor de Boia de Ardei si a volumelor de solvent din tabelul 2, agitare periodica timp de 6 zile la
temperatura camerei, filtrare si spalare cu cate 1 ml solutie etanolica, extractele fiind supuse apoi acelorasi procese ca
in cazul celor efectuate la cald.
Tabel 4.2. Conditii utilizate pentru obtinerea extractelor de Boia de ardei iute
mproba
Nr. Cod Descriere
(g)
1 C1R_20 Extract C1 la rece in EtOH20% 1.00
2 C2R_40 Extract C2 la rece in EtOH40% 1.00
3 C3R_60 Extract C3 la rece in EtOH60% 1.00
4 C4C_80 Extract C4 la cald in EtOH80% 1.00
5 C5R_96 Extract C5 la rece in EtOH96% 1.00
- Temperatura: 25°C
- Volum injectat: 20 μl
Analiza spectrofotometrica UV-VIS si determinarea activitatii antioxidante a extractelor de Boia de Ardei iute
Activitatea antioxidanta a extractelor de Boia de Ardei iute a fost realizata pe un aparat de spectrofotometrie
CamSpec M501, ce permite achizitia si prelucrarea datelor cu programul UV-Vis Analyst ver. 4.67, Camspec Ltd.
Activitatea antioxidanta s-a realizat astfel: in cuva pentru proba s-au introdus 2 ml EtOH 96% si 0.5 ml extract, apoi
0.5 ml solutie DPPH 1mM si s-a inceput inregistrarea. Amestecul de reactie contine etanol, DPPH 1mM si probele de
testat. Dupa amestecare, s-a inregistrat absorbanta la 517 nm. Solutia se decoloreaza in timp pe masura ce DPPH
reactioneaza cu radicalii liberi din sistem, iar inaintarea reactiei este monitorizata spectrofotometric. Toate citirile s-au
facut fata de EtOH 96% ca referinta. Activitatea antioxidanta a extractelor s-a determinat atat pentru extractele initiale,
cat si pentru extracte diluate progresiv cu factori de 1:10.
Extractele de Boia de Ardei iute realizate la rece conform metodelor prezentate in subcapitolul „Materiale si
metode” au fost supuse determinarilor cantitative prin cromatografie de lichide de inalta performanta cu faza inversa
(RP-HPLC), utilizand metoda calibrarii raspunsului detectorului UV-Vis al aparatului pentru compusul standard de interes
(capsaicina) care poate sa fie extrasa in solutii etanol-apa. Analizele HPLC a capsaicinei a permis trasarea curbei de
etalonare si obtinerea ecuatiei de etalonare care sa poata fi utilizata pentru cuantificarea acesteia in extractele de Boia
de Ardei iute (figurile 4.1 si 4. 2).
Pe baza analizelor HPLC a extractelor de Boia de Ardei iute efectuate la rece si utilizand curba de etalonare
pentru capsaicina, s-au obtinut concentratiile acesteia in extract si apoi s-au evaluat in materialul vegetal utilizat pentru
extractie (tabel 4.3).
Tabel 4.3. Identificarea si cuantificarea capsaicinei din extractele de Boia de Ardei iute in etanol 20-96%,
la rece
Astfel, analiza HPLC a extractelor de Capsicum C1 efectuate in EtOH20% (figura 4.3) la rece a indicat lipsa capsaicinei,
in timp ce in extractele cu etanol mai concentrat aceasta a fost de 0.5-0.7 mg/g.
Cuantificarea capsaicinei in celelalte probe de Boia de Adrei Iute a indicat o concentratie semnificativa in cazul
probei C1-C5 (~0.72 mg/g in cazul extractelor cu etanol 20-96%).
(a) (b)
Figura 4.4. Suprapunerea curbelor Abs = f(timp,s) pentru probele de extract de Boia de Ardei Iute C1 si
C5 la rece in EtOH20% (a) si in EtOH 96% (b)
(a) (b)
Figura 4.5. Suprapunerea curbelor Abs = f(timp,s) pentru probele de extract Boia de Ardei C2 si C4 la
rece
Figura 4.6. Suprapunerea curbelor Abs = f(timp,s) pentru probele de extract de Capsicum C3 la cald
in EtOH 96%
Activitatile antioxidante ale extractelor de Boia de Ardei Iute s-au evaluat din curbele de dependenta a
absorbantei relative (A%) ca raport dintre absorbanta la timpul t si absorbanta initiala (t = 0) (corespunzatoare solutiei
martor formata doar din solutie DPPH si EtOH 96%):
Cu cat A% este mai mica, activitatea antioxidanta a probei studiate este mai mare.
Cele mai bune rezultate in cazul analizei activitatii antioxidante au fost obtinute pentru probele C1 si C4, care
coreleaza bine cu concentratia crescuta de capsaicina, comaprativ cu celelalte probe. Astfel, activitatea antioxidanta
cea mai mare a prezentat-o extractul de Boia de Ardei Iute C4 la cald in etanol 96%, dar si extractele nediluate de C1
si C4 efectuate la rece in etanol de 96% si, respectiv, 60% (tabel 4.4 si figurile 4.4. – 4.6).
Tabel 4.4. Solutii utilizate pentru determinarea activitatii antioxidante a extractelor de Boia de Ardei Iute si
rezultate obtinute
(a)
Activitatea antioxidanta este exprimata ca absorbanta procentuala (absorbanta dupa 180s a amestecului
fata de cea initiala, determinate la 517 nm)
Figura 4.7. Activitatea antioxidanta (exprimata ca absorbanta relativa reziduala) a extractului de Boia de
Ardei Iute C5 la rece in EtOH96% (nediluat)
Figura 4.8. Activitatea antioxidanta (exprimata ca absorbanta relativa reziduala) a extractului de Boia de
Ardei iute C3 la rece in EtOH60% (nediluat)
Evaluarea vitezelor de reactie a DPPH-ului in prezenta probelor studiate a necesitat obtinerea unei ecuatii de
etalonare Absorbanta (517 nm) = f (concentratie, mM) (figura 24).
Figura 4.9. Spectrele UV-VIS pentru solutiile etalon de DPPH, curba de etalonare si
Pe baza acestor variatii ale absorbantelor solutiilor de DPPH in prezenta probelor de extract in timp, respectiv
a curbei de etalonare a DPPH Abs(517nm) = f (conc., mM) s-a putut determina variatia concentratiei de DPPH in timp,
respectiv s-au putut evalua vitezele medii de reactie ale DPPH pe portiunile pseudoliniare ale curbelor concentratie
(μM) = f (timp, s), conform relatiei:
(μM/s)
Din ecuatia dreptei: , rezulta dc/dt = -b, deci viteza medie pe portiunea pseudoliniara a curbei va fi chiar
panta cu semn schimbat a ecuatiei dreptei de mai sus.
In cazul probelor extrase la rece cu etanol 20% s-au obtinut viteze de reactie medii pe portiunea pseudoliniara
a curbei cu valori cuprinse intre 0.054-0.524 μM/s pentru proba C1-C5.
Tabel 4.5. Viteze medii de reactie ale DPPH pentru probele de Extract de Boia de Ardei Iute la rece
Nr Cod Descriere
1 C1R_20 Extract C1 la rece in EtOH20%
2 C2R_40 Extract C2 la rece in EtOH40%
3 C3R_60 Extract C3 la rece in EtOH60%
4 C4C_80 Extract C4 la cald in EtOH80%
5 C5R_96 Extract C5 la rece in EtOH96%
Figura 4.10. Dependenta concentratiei de DPPH (μM) de timpul de reactie in prezenta extractelor
de Boia de Ardei Iute C1 in EtOH20% si 96%, diluate, obtinute la rece
5. CONCLUZII GENERALE
Studiile efectuate privind extractia si analiza extractelor din Boia de Ardei Iute au condus la urmatoarele concluzii:
Boiaua de ardei este condimentul obtinut prin macinarea ardeiului Capsicum anuum din familia
Solanaceelor. La noi se folosesc, soiurile: ardei dulce de Banat si ardei iute de Bihor, cunoscut si sub
denumirea de paprica, piparca sau piper rosu. Acest condiment, cunoscut si sub denumirile regionale de
paprica, piperca, piper rosu sau ardei macinat, este apreciat pentru puterea sa de colorare uniforma, data
de pigmentii sai naturali si aroma sa placuta, datorita uleiului eteric pe care il contine;
Toate extractele de Boia de Ardei Iute au prezentat activitate antioxidanta, insa nu semnificativa, cum era
de asteptat pe baza identificarii unei concentratii mai ridicate de capsaicina probele C1 si C4 avand
activitatea antioxidanta cea mai mare (in special in cazul extractelor cu EtOH96%).
V . 1 . 3 . CAPSICI FRUCTUS
Ardei iute
Definitie, provenienta.
Produsul este format din fructele mature ale speciei Capsicum annum var. longum L, C. frutescens / familia Solanaceae
/ ardei rosu, paprica, piper rosu, piparus.
Obtinerea produsului.
Caractere macroscopice.
Identificarea capsaicinei.
a- Pulberea de Capsicum annum examinata in U. prezinta o fluorescenta agalben-citrin, cu o nuanta slaba pentru varietatile
iuti si mai puternica pentru variatile dulci.
b- 0,20 g pulbere se extrag prin agitare, intr-un pahar Erlenmayer cu 5 ml acetona si se lasa in repaus 10 minute. Solutia se
filtreaza si se trateaza cu 0,2 ml HCl conc. Si 0,05 g metavanadat de amoniu cristalizat ( R ), se agita, apare o coloratie verde (
capsaicina ).
c- 0,20 g pulbere se trateaza intr-o capsula cu acid sulfuric concentrat, pulberea se coloreaza la inceput in albastru inchis
apoi in brun-verde ( capsantina ).
Prepararea solutiei A:1 g p.pul se extrage la cald repetat cu cate 15 si 10 ml alcool. Dupa racire si filtrare se completeaza
cu alcool la 25 ml prin spalarea reziduului vegetal.
Faza mobila:
a- toluen- acetat de etil ( 70 : 30 );
b- eter etilic.
Reactivi:
b- 2-6 diclorochinocloroiodura ( R );
Rezultate: cu solventul a capsaicina separa la Rf cca 0,4, spotul respectiv colorandu-se in rosu cu reactivul acid
sulfanilic diazotat, si in albastru dupa pulverizare cu reactivul b si expunere la vapori de amoniac ( in vizibil ); la frontul
de solvent migreaza carotenoidele.
Conditii de puritate.
Pulberea de Capsici fructus poate impurificata cu pulbere de Lini semen sau cu amidon.