TOXICITATEA ACIDULUI

ACETILSALICILIC
Chirac Oana - Teodora
 ISTORIC
 Acidul acetilsalicilic (AAS, Aspirina) este unul dintre cele mai consumate si cele mai
vechi medicamente din lume.
 Izolat pentru prima dată în coaja de salcie (Salix), a fost cunoscut din cele mai vechi
timpuri pentru proprietățile sale vindecătoare.
 1829, Pierre-Joseph Leroux - salicyline.
 1859, Kolbe
 1897, Hoffmann, a succedat sinteza chimică a acidului acetilsalicilic.
 1971, Vane, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, a descoperit acțiunea inhibitoare
a aspirinei asupra prostaglandinelor.
 Ciclooxigenaza, ținta exactă a moleculei, a fost izolată în 1976.
Aspecte farmacologice si farmacocinetice ale AAS
 Acidul acetilsalicilic (AAS) sau aspirina prezintă proprietăți analgezice,
antiinflamatoare și antipiretice facilitate de inhibarea reversibilă a enzimelor
ciclooxigenazei (COX‐1; COX‐2 izoenzime).
 AAS în doză mică este, de asemenea, utilizat ca agent anti-trombotic în prevenirea
infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral.
 Concentrația plasmatica maxima a AAS este atinsa in aproximativ 2 ore.
 Timpul de înjumătățire normal este cuprins între 2 ‐3 ore (în principal prin conjugare
și eliminat în urină); cu toate acestea, aceasta poate crește la 20 ‐30 ore în caz de
doză mare sau toxică. Scindarea formei sale conjugate este invers proporțională cu
doza ingerată, până la saturația enzimatică.
Aspecte toxicologice ale acidului acetilsalicilic
 Toxicitatea acidului salicilic provine dintr-o inhibare a ciclului citrat și o decuplare a
fosforilării oxidative, ceea ce duce la o scădere a producției de ATP în
mitocondrii.
 Consecințele directe sunt: tulburarea funcțională celulară (în special în sistemul
nervos), acidoza lactică și transformarea crescută a energiei în căldură
(hipertermie).
 Metabolismul crescut al acizilor grași duce la formarea corpurilor cetonice ceea ce
întărește acidoza metabolică.
 Acidul salicilic duce la stimularea respiratorie centrală, care produce inițial alcaloză
respiratorie.
 Mai târziu, în intoxicația salicilică severă, predomină acidoza metabolică.
Coexistența alcalozei respiratorii cu acidoza metabolică (compensată) cu gaură
anionică crescută este patognomonică de intoxicație salicilică.
 Severitatea intoxicației depinde de cantitatea de acid acetilsalicilic ingerată.
Intoxicație acuta cu acid acetilsalicilic – Caz clinic
 Se prezinta raportul de caz al unui pacient in varsta de 50 de ani care a fost internat în departamentul de
urgență al unui spitalul în contextul unei tentative de suicid.La sosirea la unitatea de primiri urgente,
pacientul a fost treaz si in stare de contienta.

 În timpul anamnezei, pacientul a dezvăluit ingestia a 120 de comprimate de aspirină (acid acetilsalicilic
sau AAS) 500 mg (un aport total de medicamente de 60 g).
 Initial i s-a administrat o singură doză de cărbune activat (50 g cărbune activat amestecat în apă) și
hiperhidratare.
 Parametri clinici: temperatura normală (36,1°C; 96,8° F), frecvența cardiacă 76 bătăi/min, tensiune
arterială 170/100 mm Hg și glicemie la 5,05 mmol/l (valoare pentru metabolizarea normală a
glucozei ≤5,55 mmol/l). Sodiul a fost măsurat la 147 mmol/l (interval de referință [RR] 133‐145
mmol/l) și potasiu la 3,4 (RR 3,5‐5,0 mmol/l). Funcția renală a fost normală (creatinină 84 μmol/l [RR
53‐115 μmol/l], eGFR 0,90 ml/s/m2 [valoare pentru filtrare glomerulară normala], uree 10,7 mmol/l
[RR 5,4‐17,9 mmol/l]).
 Intoxicatia acuta cu acid acetilsalicilic – Caz clinic (Continuare)
 Tratamentul pacientului a continuat cu ioni hidratați (3, 5 L pe zi de
Hartmann NaCl 0, 9%) și 50 gr de cărbune activat la fiecare 8 ore
numai în primele 24 de ore.
 Bicarbonat de sodiu pentru a crește clearance-ul renal al salicilaților și pentru a
reduce trecerea barierei hemato-encefalice.
 Pantoprazol pentru a preveni deteriorarea gastro- intestinală.
 Endoscopie gastro-intestinala superioara
 La douăzeci și patru de ore de la prima măsurare, nivelul salicilaților a scăzut
și a atins un nivel netoxic de 2,0 mmol/l. De asemenea, s- a observat o
normalizare a pH- ului și bicarbonatului.
Ototoxicitatea acidului acetilsalicilic
 Aspirina a fost frecvent utilizata la doze de 6 pana la 8 g / zi în boli reumatice.
De atunci, problemele de auz rezultate au fost bine cunoscute.
 Astăzi, rămâne utilizata pe scară largă ca analgezic, antipiretic, antiinflamator
sau pentru prevenirea riscurilor cardiovasculare, dar la doze de ordinul a 100
până la 300 mg / zi, mult mai mici decât cele care provoacă ototoxicitate.
 o intoxicație usoara poate apărea la doze mai mari de 150 mg/kg greutate
corporală și o intoxicație gravă este previzibilă de la 300 mg/kg.
 Simptomele se dezvoltă rapid la 4 până la 24 de ore după absorbție.
 Acestea constau în greață, vărsături, cefalee, tinitus, pierderea auzului,
amețeli, tulburări vizuale, hipertermie, hiperventilație, transpirație,
dehidratare, dezechilibre acido- bazice și electrolitice, hiper- sau
hipoglicemie, tremor, obnubilații, comă, insuficiență respiratorie și renală, și
hemoragie.
Ototoxicitatea acidului acetilsalicilic – caz clinic
 O tanara pacienta se prezinta la camera de gardă cu tinitus si raportează, de asemenea, un deficit
auditiv bilateral.
 Temperatură 38,1 ° C și semne de scarificare pe antebrațe. Pacienta recunoaște că a ingerat 42 de
comprimate de aspirină, deci 21 g, ceea ce corespunde unei doze de 350 mg pe kilogram de
greutate corporală.
 Examinările vestibulare clinice și neurologice sunt normale.
 Nivelul plasmatic foarte ridicat de salicilat, 4,34 mmol/l; confirmă intoxicația cu acid
acetilsalicilic.
 Testele clinic indica o deshidratare acuta si tulbuari acido-bazice, tratamentul consta in rehidratare
si inlocuirea ionilor de potasiu si magneziu.
 Parametrii sangvini se normalizeaza dupa 24 de ore
 La consultul ulterior, pacienta descrie normalizarea auzului si disparitia tinitusului in aproximativ
4 zile.
Toxicitatea cronica a acidului acetilsalicilic
 Aspirina este recomandată pe scară largă ca bază a APT (terapiei antiplachetare),in doze mici, la aproape toți
pacienții care au avut un eveniment primar de BCV.
 terapia cu doze mici de aspirina este asociata cu o crestere semnificativa riscul de evenimente adverse gastro-
intestinale
 Pentru pacienții la care aspirina este indicată și care sunt considerați a fi cu risc crescut de evenimente gastro-
intestinale superioare, se recomandă concomitent tratamentul cu un inhibitor al pompei de protoni (IPP).
Toxicitatea cronica a acidului acetilsalicilic (continuare)
 mecanismul principal al efectelor sale toxice asupra mucoasei tractului gastro-
intestinal superior este sistemic, prin inhibarea ciclooxigenazei și reducerea
ulterioară a ratei de sinteză a prostaglandinelor.
 Prostaglandinele sunt factori gastroprotectori, iar aceste efecte ale aspirinei
duc la reducerea secreției de bicarbonat și mucus de către epiteliul gastric,
afectarea fluxului sanguin al mucoasei gastrice și reducerea proliferării
celulelor epiteliale.
 inhibarea agregării plachetare care stă la baza acțiunii antitrombotice a
aspirinei va predispune la sângerarea gastro-intestinala după ce a apărut
leziunea mucoasei.
Concluzii
 Până în prezent, nu există niciun antidot cunoscut pentru intoxicația
provocata de acidul acetilsalicilic.
 Tratamentele actuale ale intoxicației cu aspirina includ scăderea absorbției
ulterioare (cărbune activat, sirop de ipecacuanha și lavaj gastric), creșterea
eliminării prin administrarea de bicarbonat pentru eliminarea alcalină a urinei
și accelerarea funcției renale pentru curățarea medicamentului, corectarea
concentratiei electrolitilor și tulburărilor acido-bazice și pentru a oferi
îngrijirea medicala de susținere a pacientilor.
MULTUMESC!