Solul si formarea sa

1. Una dintre funcţiile esentiale ale solului este aceea de rezervor al energiei potentiale biotice
captate prin fotosinteză

2. Variaţiile mari a temperaturii diurne au fost primul factor care a condus la formarea soului

3. Apa este principalul factor de alterare în formarea mineralelor argiloase.

4. Mineralele argiloase se formeaza ca urmare a proceselor de hidratare, dizolvare, hidroliză a

rocior primare sau secundate

5. Factorul de îmbogatire a solului in elemente este egal cu raportul concentratie în sol a unui
element şi concentratia aceluiaş element în crusta

Proprietaţile mineralelor

6. Minerale secundare provin din rocile primare sau secundare prin modificarea structurii
chimice a mineralelor primare sau prin naşterea de combinaţii noi în procesul de alterare
chimică

7. Permeabilitatea mineralelor creste în ordinea: argile, lut nisip

8. Capacitatea de schimb cationic a argilelor tristratificate este mai mare deoarece spaţiul
dintre straturi permite circulatia moleculelor de apa si a cationilor

9. Textura solului este o propritate conferita de conţinutul de particule minerale a colului

10. Silicaţii sunt majoritari în compozitia minerala a litosferei

11. Particulele de argilă au dimensiuni mai mici de 0.002 mm

12. Montmotillonitul este o argila tristratificată

Proprietăţile fractiunii organice din sol

13. Materia organică din sol este într-o continuă transformare

14. Lignina este un complex de compuşi polimerici naturali formati din nuclee aromatice având
ca unitate de baza o structura de tip fenil propan

15. Substanţele humice care alcatuiesc humusul sunt acizii fulvici, acizii humici, humaţii.

16. Substanţele humice reprezinta circa 85-90% din totalul substanţelor organice din sol

17. Humusul reţine elementele nutritive prin absorbţie şi schimb ionic

Proprietăţile solului

18. Soluţia solului conţine apa în care s-au dizolvat săruri şi diverşi compuşi organici

19. Apă capilară este reţinută în porii capilari ai solului prin fenomenul de capilaritate

20. Structura solului reprezinta modul de dispunere si legare a particulelor din sol formand
agregate (asociatii de particule)

21. Gradul de aerare a solului depinde de umiditatea şi textura solului

 22. pH-ul solului depinde de compoziţia soluţiei solului, compoziţia chimică şi mineralogică,
capacitatea de schimb ionic şi de factorii biotic

Poluarea solului si caracterizarea contaminării

23. Metalele grele sunt puternic adsorbite în sol de compusii humici si de argile, având timpi de
staţionare pâna la mii de ani

24. Degradrea stării de aprovizionare a solului cu apă se poate datora înmlăştinării prin folosirea
iraţională a irigării.

25. Sărăturarea solului reprezintă conţinut excesiv de săruri de sodiu determină salinizarea
solului.

26. Investigaţia preliminară presupune, printer altele, revizuirea informatiilor istorice disponibile
pentru sit şi inspectia vizuala a sitului

27. In cazul poluarii potenţial semnificative a solului concentratiile de poluanti în sol depăşesc
pragurile de alerta prevăzute în reglementările privind evaluarea poluarii mediului.

28. In cazul poluarii semnificative a solului concentratiile de poluanti în sol depăşesc pragurile de
intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluarii mediului

29. Timpul de înjumătăţire a pesticidelor reprezintă timpul după care 50% din cantitatea de
pesticid existentă intr-un anumit mediu la un moment dat se degradează (descompune).

Influenţa caracteristicilor solului în alegerea tehnologiilor de remediere

30. La spălarea solului, un procent ridicat de argilă în solul supus tratării măreşte dificultatea
îndepărtării contaminanţilor adsorbiţi pe particule fine

31. La incinerarea solurilor poluate particulele foarte fine sunt antrenate de gazele de ardere

32. In procesele de desorbţie termică argilele pot reduce eficienţa procesului de remediere prin
aglomerare

33. La solidificare/stabilizare prezenţa particulelor fine măreşte timpul de întărire şi prin

aderarea la particulele mari şi slăbeşte coeziunea dintre acestea

34. Consumul biochimic de oxigen (CBO) estimează gradul de descompunere aerobă a solurilor
organice prin măsurarea consumului de oxigen a materialului organic care poate fi
biodegradat.

35. Permeabilitatea solului Influenţează capacitatea fluidelor de deplasare prin sol (de exemplu:
aer, apă, abur, solvenţi etc.)

Procedee de remediere a solurilor contamínate(poluate)

36. Injectarea de suspensii şi şlamuri constă în injectarea de suspensii (amestecuri de argila-

ciment, lapte de var) în matricea contaminată care scad permeabilitatea zonei contaminate.

37. Extracţia vaporilor din sol se realizează creând o presiune negativa prin intermediul puţurilor
de extracţie care conduce la îndepărtarea gazelor şi a fazei lichde volatile din solul
contaminat

38. Extracţia vaporilor este o tehnica in-situ

39. In sol poluanţii organici se pot distribui sub forma de vapori în spaţiile capilare, dizolvaţi în
soluţia solului, adsorbţi pe particulele solide sau sub formă de fază lichidă nemiscibilă cu apa

40. Striparea cu abur se realizează prin injectare de abur sub presiune în sol pentru a facilitata
îndepărtarea compusilor organici volatili.

41. Tehnologia cu barierele reactive permeabileste este o tehnologie de remediere in situ a

apelor subterane contaminate,

42. Materialele din barierele permeabile reactive care au rolul de a reţine sau degrada poluanţii

43. Vitrificarea in situ este un proces termic de distrugere a poluanţilor solizi si lichizi aflaţi în sol

44. Vitrificarea transformă solul tratat într-o masă vitroasă inertă din punct de vedere chimic

45. Cementarea realizează imobilizare mecanică a poluanţilor cu ciment Portland care se

solidifică în matricea contaminată.

46. Prin fotoliză se realizează fotodegradarea unor compusi organici şi are loc numai la suprafata
solului care vine în contact cu lumina solară

47. Incinerarea solurilor poluate se aplica numai solurilor poluate cu compuşi organici deosebit
de periculoşi care nu pot fi distrusi sau eliminati pri alta metodă.

48. Biodegradarea poluanţilor din sol se realizează cu ajutorul microorganismelor

49. Bioremedierea in situ poate fi pasivă sau stimulată

50. Compostarea se realizează la remperaturi intre 40° si 65° C