OBEZITATEA

SINDROMUL METABOLIC
Definitie
• Obezitatea reprezintă creşterea masei ponderale pe seama excesului
de ţesut adipos, cu un indice de masă corporală (IMC) >30 kg/m²,
calculat după formula IMC= G (greutate)/I (înălţime)²
• Există şi alte metode mai performante care permit aprecierea mai
exactă a adipozităţii, precum DEXA, bioimpedanţă electrică, CT sau
RMN

• Normal: 18,5-24,9 kg/m2

• Suprapondere: 25-29,9kg/m2
• Obezitate grad I: 30-34,9kg/m2
• Obezitate grad II: 35-39,9kg/m2
• Obezitate grad III: ≥ 40kg/m2
Din 1980 şi până astăzi rata obezităţii mondiale aproape s-a dublat
atingând 200 milioane de adulţi bărbaţi şi 300 milioane femei adulte (2).
Conform ultimelor studii epidemilogice în SUA (National Center for
Health Statistics), 34% dintre populaţia adultă din SUA este obeză, cu o
frecvenţă mai mare la populaţia de vârstă medie, cu venituri mici,
afroamericani şi hispanici

Rata obezităţii a crescut spectaculos şi în rândul copiilor şi

adolescenţilor, 23,9 milioane de copii între 2 şi 19 ani fiind
supraponderali sau obezi, iar dintre aceştia, 12,7 sunt obezi conform
AHA 2013

Obezitatea apare în momentul dezechilibrului aport – consum

energetic, determinat de interacțiunea factorilor comportamentali,
genetici, sociali și de mediu
Obezitatea – Epidemiologie
Obezitatea – Diagnostic
Indici de distribuţie a ţesutului adipos
• Circumferinţa abdominală(CA)
CA >102cm bărbat
CA>88cm femeie FR Cardiometabolic
• Indicele abdomino-fesier(IAF)
Raportul dintre CA şi circumferinţa bazinului
N: 0,85 bărbat; 0,95 femeie
• Indicele abdominal
Raportul dintre CA şi H
N:0,5
Obezitate - Clasificare etiopatogenică

Comună sau poligenică - cea mai frecventă formă de obezitate, în a

cărei patogenie sunt implicați factori multipli, genetici și de mediu.

Factori de mediu factori genetici( genotip)

Mai mult decât atât, într-un studiu efectuat, factorii de mediu au

influențat mult riscul de apariție al obezității la pacientele cu alela de
risc a genei FTO

S-a arătat că activitatea fizică susținută poate să scadă semnificativ

efectul obezogen al genei FTO
Obezitate - Clasificare etiopatogenică

Obezitatea sindromică și monogenică, cauzată de mutații în gene

ce reglează sinteza de proteine implicate în aportul și consumul
energetic, respectiv reglarea apetitului.

 Cel mai frecvent tip de obezitate monogenică este obezitatea prin

modificări ale genei receptorului de melanocortină MCR4.

Studiul genelor candidate și scanarea genomica (GWAS) (deși

momentan oferă date insuficiente) au demonstrat importanța
genomului uman în determinismul obezității
Obezitate - Clasificare etiopatogenică

Obezitatea prin tulburări hipotalamice: tumori,

craniofaringioame sau adenoame hipofizare cu interesare
hipotalamică sau hipofizară, infecții, traumatisme, cu
implicarea centrilor foamei și sațietății și tulburarea reglării
apetitului, pot fi evidențiate cu ajutorul computer
tomografului. Când acestea există se însoțesc de obezitate
excesivă
Obezitate produsă prin tulburări endocrine:
hipotiroidism, insulinom, hipercorticism,
hipogonadism, SOPC
Obezitate - Clasificare etiopatogenică
• Obezitatea indusă medicamentos. Unele medicamente
administrate pe o perioadă mai lungă de timp determină obezitate.
• Dintre acestea fac parte:
• anticoncepţionale, antidepresive (amitriptilina, doxepin, litiu,
imipramina)
• antipsihotice (clorpromazina, risperidona, clozapina),
• antiepileptice (carbamazepina, valproat)
• steroizi (glucocorticoizi, estrogeni)
• antagonişti adrenergici (de tip α1 şi β2)
• antagonişti serotoninergici (ciproheptadina)
• insulina
• tiazolidindione
• sulfoniluree.
Obezitate – clasificare clinică
Obezitatea abdominală(androidă)
- Cu două componente: viscerală şi subcutanată
- Ţesutul adipos se acumulează preponderent în jumătatea
superioară a corpului
- Se asociază frecvent cu : DZ, dislipidemie, hiperuricemie,
HTA, cardiopatie ischemică
Obezitatea gluteofemurală (ginoidă)
- Ţesutul adipos se acumulează preponderent în jumătatea
inferioară a corpului
- Se asociază frecvent cu boala varicoasă şi cu cea
artrozică
Obezitatea – Complicaţii
Obezitatea – Complicaţii
Metabolice
1. Diabetul zaharat tip 2
2. Dislipidemia
3. Hiperuricemia
4. Sindromul metabolic
Cardiovasculare
1. HTA
2. Boala coronariană ischemică
3. Insuficienţă cardiacă congestivă
4. Accident vascular cerebral
5. Trombembolism venos
Obezitatea – Complicaţii
Respiratorii
1. Astm bronşic
2. Bronhopneumopatie obstructivă cronică
3. Sindromul de apnee în somn
4. Sindromul Pickwick
Neoplazice
• La ambele sexe: neoplasme de esofag, intestin subţire,
colon, rect, ficat, vezică biliară, pancreas, rinichi, mielom
multiplu, limfom şi leucemie
• La femei: neoplasme de endometru, cervix, sân, după
menopauză
• La bărbaţi: neoplasme de prostată
Obezitatea – Complicaţii
Osteoarticulare şi cutanate
• Boală artrozică
• Infecţii cutanate
• Limfedem
Digestive
• Reflux gastro-esofagian
• Hernie
• Litiază biliară
• Steatohepatită
Obezitatea – Complicaţii
Genito-urinare
• Incontinenţă urinară
• Tulburări ale funcţiei de reproducere
• Menstruaţii neregulate, infertilitate, hirsutism, ovare
polichistice ; Avort spontan
• Diabet gestational, HTA de sarcina, preeclampsie
Macrosomie, stres fetal, malformaţii (de exemplu, defect
de tub neural)
• Distocie şi naştere prin cezariană
Obezitatea – Complicaţii
Alte complicaţii
• Hipertensiune intracraniană idiopatică
• Demenţă
• Proteinurie, sindrom nefrotic
• Complicaţii asociate anesteziei generale
• Boala periodontală
Psihologice
• Anxietate
• Depresie
Obezitate - Management

• Se impun schimbări în stilul de viață și dietă cu restricție calorică

înaintea inițierii oricărui alt tip de tratament, medicamentos sau de
chirurgie bariatrică. În vederea schimbării stilului de viață, pacienții
vor primi suport nutrițional.

• Componentele terapiei intervențional-nutriționale ar trebui să conțină:

o dietă moderat calorică, un program de activitate fizică, folosirea
unor strategii comportamentale în vederea facilitării aderenței la noul
stil de viață.
Obezitate – Management
• Un management eficient al obezităţii necesită strategii pe
termen lung. E nevoie de o reţea de îngrijire
interdisciplinară ce trebuie să includă suport pentru
modificările dietetice şi comportamentale.

• Resurse imporante sunt alocate cercetării unor opţiuni

terapeutice eficace de tratament ale obezităţii. Ţinta
principală este considerată prevenţia obezităţii, în special
a celei infantile
Scadere ponderala- management
• Se va evalua necesitatea scăderii ponderale astfel: la
persoanele obeze cu IMC peste 30 Kg/m² se recomandă
restricţa calorică.
• La persoanele cu IMC peste 25 Kg/m² se recomandă
scădere ponderală numai în cazul existenței factorilor de
risc asociat: cum ar fi HTA, diabet zaharat, disglicemie,
dislipidemie, CA crescută sau alte comorbidități asociate.
• Pacienții cu greutate normală sau supraponderali, dar fără
factori de risc, vor fi consiliați în privința optimizării stilului
de viață și menținerii greutății
Obezitate- management
• Într-o primă etapă, se recomandă o scădere ponderală de 5-10% în
șase luni, urmată de un ciclu de menținere.

• Se recomandă realizarea unui deficit caloric de aproximativ 500-1000

kcal/zi, aceasta corespunzând unui aport caloric de aproximativ 1200-
1500 kcal în cazul femeilor și 1500-1800 kcal/zi în cazul bărbaților, în
funcție de greutatea corporală și de activitatea fizică practicată.

• Dietele foarte restrictive caloric, sub 800 kcal/zi, nu sunt recomantate

decât pe termen foarte scurt și sub supraveghere medicală continuă
în instituții de îngrijire medicală, acestea având un risc mare de
complicații
Obezitate – Management
Terapia medicală nutriţională
• DIETA HIPOCALORICĂ
 Baza terapiei obezităţii
 Trebuie să asigure echilibrul nutritiv şi să evite carenţele în
micronutrienţi
 Evitate la maximum alimentele cu densitate calorică mare – bogate în
glucide şi/sau lipide
 Mese fracţionate(5-6/zi)
 Interzis consumul de alcool
 În studiul PREMIER, dieta DASH, bogată în fructe și legume, cu
conținut mic de grăsimi, < 25% și < 7% saturate, a fost asociată cu
scăderea ponderală, pe o perioadă de aproximativ 6 luni, iar
participanții din studiu cu dieta cu cea mai mică densitate calorică au
avut cele mai bune rezultate
• În cazul pacienților cu comorbidități asociate, se va adapta fiecate tip
de dietă la patologia existentă. În acest caz se vor respecta principiile
alcătuirii unei diete echilibrate, se vor calcula greutatea ideală și cea
uzuală, necesarul caloric şi macronutrienții necesari, se va alcătui
dieta ținând cont de obiceiurile alimentare anterioare.

• După cele 6 luni ar trebui să existe o scădere ponderală de 5-10%.

Urmează o perioadă de menținere a noii greutăţi de aproximativ 6 luni
și se va restabili balanța energetică, după care se poate începe un
nou ciclu de scădere ponderală în funcție de recomandarea medicului
și de obiectivele pacientului
Obezitate – Management
Terapia medicală nutriţională
•ACTIVITATEA FIZICĂ

Cercetările arată clar că activitatea fizică regulată este cel

mai bun factor de predicție al controlului greutății pe termen
lung
150minute/săptămână activitate fizică aerobă moderată,
aproximativ 30minute/zi
Pe lângă facilitarea scăderii ponderale, activitatea fizică s-
a dovedit că îmbunătățește controlul tensiunii arteriale, al
controlului glicemic la diabetici și amelioreaza alte
complicații ale obezității
Obezitate – Management
Terapia medicală nutriţională

• ALCOOLUL
- Evitat, obstacol în reducerea ponderală şi în normalizarea
comportamentului alimentar.
- Aport caloric suplimentar, 1g-7 kcal
- Determină dezinhibiţie, cu creşterea apetitului, favorizând
supraalimentaţia
Obezitate – Management
Farmacoterapia
Indicații:
 La persoane între 18 și 75 de ani cu un IMC de 30kg/m2 sau mai
mare
 La persoane cu IMC >27kg/m2 în prezența complicațiilor medicale
Medicamente:
•Inhibitorul de lipază: ORLISTAT 60/120mg
-se administrează în timpul sau la max. 1h de la masă
-reacţii adverse: durere abdominală, steatoree,
malabsorbţie de vit. A,D,E,K
Obezitate – Management
Farmacoterapia
• Agonist selectiv de receptor de serotonină: LORCASERINA
- scădere în greutate medie de 3,2kg
- reacţii adverse: hipoglicemie, cefalee, oboseală

Agonist de R GLP-I: LIRAGLUTIDA

-scădere în greutate medie de 5,9kg
- reacţii adverse: hipoglicemie, greaţă, vomă, diaree, constipaţie,
cefalee
Obezitate - Management
Chirurgia bariatrică
•Indicații: IMC >40 Kg/m2 sau IMC >35 Kg/m2 în prezența
unor boli asociate.
•Operația se face de obicei laparoscopic:
• Inel gastric sau gastric sleeve (intervenții restrictive ce duc la
crearea unui stomac mai mic, ce dă senzație de sațietate
prematură)
• Bypass gastric (intervenţie malabsorbtivă – reduce portiunea din
intestin în care se absorb alimentele).
•Contraindicaţii: tulburări psihiatrice, patologie inflamatorie
cronică a tubului digestiv, alcoolismul şi toxicomania
Sindromul metabolic( SM)
• Sindromul metabolic reprezintă un factor de risc multidimensional pentru
boala cardiovasculară şi diabetul zaharat de tip 2

• SM exprimă o tulburare complexă a metabolismului energetic al organismului,

având în centrul fiziopatologiei lui insulinorezistenţa şi hiperinsulinismul
compensator

• Este vorba despre o agregare de factori de risc interrelaţionaţi care apar mai
frecvent la persoanele insulinorezistente sau cu hiperinsulinism, reprezentaţi
de alterarea metabolismului glucidic (diabet zaharat de tip 2, toleranţă
alterată la glucoză sau hiperglicemie à jeun), obezitate de tip central,
dislipidemie şi hipertensiune arterială.

• Subiecţii cu sindrom metabolic au un risc crescut de două ori de a dezvolta

boală cardiovasculară în următorii 5-10 ani faţă de cei fără acest sindrom
(4,5) şi de cinci ori pentru apariţia diabetului zaharat de tip 2.
•
Sindromul Metabolic – Definiţie
Sindromul Metabolic – Definiţie
ORICARE TREI DIN URMĂTOARELE CRITERII:

Obezitate centrală: Circumferinţa abdominală ≥94 cm, ♂

Circumferinţa abdominală ≥80 cm, ♀

Trigliceride ≥ 150mg/dl sau tratament specific

HDL Colesterol < 40mg/dl ♂ sau tratament specific

< 50mg/dl ♀

TA ≥130/85mmHg sau tratament antihipertensiv

Glicemie a jeun ≥ 100mg/dl sau tratament antihiperglicemiant

Sindromul Metabolic - Management
Terapia medicală nutriţională:
 restricţie calorică moderată pentru a obţine o scădere în
greutate de 5-10% în primul an

creştere moderată a activităţii fizice

schimbări în ceea ce priveşte compoziţia dietei

Sindromul Metabolic - Management
Farmacoterapia:
*vizează fiecare componentă a sindromului metabolic

 Dislipidemia
Obiectivul terapiei este de a: ↓TG
↓ LDL Cho
↑ HDL Cho
Tratament cu statine/ fibraţi
Sindromul Metabolic - Management
Farmacoterapia:
 Hipertensiunea arterială
 Terapia cu IECA/ BRA recomandată celor cu DZ.

 DZ, IGT
 Tratamentul cu Metformin, Acarboză sau Orlistat întârzie
dezvoltarea DZ la cei cu IGT.