Structură etajată din beton armat Anexa A

VALORILE LĂŢIMII ACTIVE A TĂLPII COMPRIMATE LA

SECŢIUNI ÎN FORMĂ DE T

A1. Lăţimea activă bp a tălpii, care se ia în considerare în calculul elementelor cu

secţiunea în formă de T, cu placa în zona comprimată, este egală cu lăţimea reală a
plăcii, dar cel mult lăţimea care rezultă adăugând la lăţimea b a inimii de fiecare parte p
= lc / 6 (figura 1), în care lc este distanţa între două secţiuni consecutive de moment
încovoietor nul şi care se poate determina după cum urmează (vezi figura 2):
 pentru grinzi simplu rezemate: lc = l ;
 pentru grinzi încastrate la un capăt şi simplu rezemate la celălalt capăt: lc = 0,8 l
 pentru grinzi dublu încastrate: lc = 0,5 l;
 pentru grinzi continue:
- în deschiderile marginale: lc = 0,8 l;
- în deschiderile interioare: lc = 0,6 l, unde l este deschiderea de calcul.

bp
p p

hp

Figura 1. Stabilirea lăţimii active a plăcii

l l

Figura 2. Distanţa lc între punctele de moment nul ale grinzii.

Trebuie să se mai respecte şi condiţiile:

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D Nistorescu - 103 -

 Structură etajată din beton armat Anexa A

a). Pentru grinzi independente, la care talpa comprimată iese în consolă faţă de inimă
(cum sunt grinzile prefabricate care nu fac parte dintr-un planşeu):
 dacă h p / h  0,10 , atunci:  p  6  h p ;

 dacă 0,05  h p / h  0,10 , atunci:  p  3  h p ;

 dacă h p / h  0,05 , atunci:  p  0 .

hp
Figura 3. Grinzi independente sau cu placa în consolă.

b). Pentru grinzi făcând parte din planşee, nerigidizate prin nervuri transversale sau la
care distanţa între aceste nervuri este mai mare decât distanţa între grinzile
longitudinale, d:
 dacă h p / h  0,10 , atunci:  p  6  h p ;
 dacă hp / h  0,10 , atunci p nu se plafonează prin alte condiţii.

hp
Figura 4. Grinzi de planşee nerigidizate.

c). Pentru grinzi făcând parte din planşee, rigidizate prin nervuri transversale la distanţe d:
 p  jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale;
 p  6 hp .
hp

Figura 5. Grinzi de planşee rigidizate.

- 104 - Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D Nistorescu

Structură etajată din beton armat Anexa A

Lăţimea reală a plăcii se determină astfel (vezi figura 6):

bp r ea l = ( b1 +b2 ) / 2 bp r ea l

b1 b2

a.) b.)

Figura 6. Lăţimea reală a plăcii: a.) pentru grinzi făcând parte din planşee;
b.) pentru grinzi independente sau cu placa în consolă.

În cazurile când placa este prevăzută cu vute, la valorile p determinate conform

punctelor a, b, c de mai sus se adaugă lăţimea teoretică a vutei bv’ (figura 7), având
mărimea ce mai mică dintre valorile bv şi 3 hv.
bv‘ 3 hv

hp
hv

3 hv

Figura 7. Lăţimea activă a tălpii comprimate în

cazul plăcilor cu vute.
bv

A.2. În cazuri speciale (elemente cu deschideri mari) pot fi utilizate metode mai
exacte pentru determinarea lăţimii active bp, cu luarea în considerare a deformabilităţii
plăcii.

Observaţie. În cazurile curente de grinzi de planşee la care axa neutră intră în placă la
verificarea rezistenţei, se permite să se ia în considerare în toate cazurile valorile de la
grinzile independente.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D Nistorescu - 105 -