2 ANALIZA FLUXURILOR DE SOSIRE ŞI SERVIRE A

CĂLĂTORILOR

Obiective:

Determinarea caracteristicilor numerice ale repartiţiilor asociate fluxurilor de sosire,

respectiv de servire a călătorilor; reprezentarea grafică a densităţilor de
probabilitate şi a funcţiilor de repartiţie.
Identificarea repartiţiei teoretice care să aproximeze repartiţia empirică a sosirii
călătorilor în agenţia de voiaj.

Consideraţii teoretice:

2.1 Analiza fluxului de sosire a călătorilor

Variabila aleatoare discretă asociată sosirii călătorilor în agenţie este de forma:

x 
X i  , i=0,1,2, ...,
 pi 
unde:
xi este numărul călătorilor sosiţi în agenţie în unitatea de timp;
pi - probabilitatea sosirii în agenţie a xi călători în unitatea de timp.

Probabilitatea pi (densitatea de probabilitate) se calculează cu relaţia:

ni
pi  , (2.1)
 nk
k
unde ni sunt frecvenţele empirice ale sosirii călătorilor în agenţie în unitatea de timp
(vezi tab. 1.1).

Funcţia de repartiţie a variabilei aleatoare este:

( x )  P( X  x)   pi . (2.2)
xi  x

1/13
Valoarea medie a repartiţiei corespunzătoare fluxului sosirilor este:

x  M( X)   pi xi . (2.3)
i
Dispersia de selecţie a repartiţiei sosirii călătorilor este:

N  2 
s2 
N  1  i
 
 x i  x pi  , (2.4)

unde N reprezintă mărimea eşantionului analizat.

Tabelul 2.1 Caracteristici numerice pentru fluxuri de sosire a calatorilor.

xi ni pi Φ(x) xi*pi s²
0 2 0.001996 0.001996 0 0.072263456
1 15 0.01497 0.016966 0.01497 0.376722015
2 45 0.04491 0.061876 0.08982 0.724314411
3 89 0.088822 0.150699 0.266467 0.807670781
4 134 0.133733 0.284431 0.53493 0.542972209
5 161 0.160679 0.44511 0.803393 0.165365067
6 161 0.160679 0.605788 0.964072 3.13988E-05
7 138 0.137725 0.743513 0.964072 0.134036616
8 103 0.102794 0.846307 0.822355 0.405857763
9 69 0.068862 0.91517 0.61976 0.614614425
10 41 0.040918 0.956088 0.409182 0.650774395
11 23 0.022954 0.979042 0.252495 0.571219697
12 11 0.010978 0.99002 0.131737 0.393764072
13 5 0.00499 0.99501 0.06487 0.243779153
14 2 0.001996 0.997006 0.027944 0.127425859
15 1 0.000998 0.998004 0.01497 0.08066803
16 1 0.000998 0.999002 0.015968 0.099621133
17 1 0.000998 1 0.016966 0.120572238
18 0 0 1 0 0
1002 1 6.013972 6.131672718

Media numarului de calatori care intra in agentie este m=6.01 [cal/min]

Dispersia numarului de calatori intrat in agentie este D=6.13 [cal/min]

2/13
2.2 Determinarea repartiţiei teoretice corespunzătoare repartiţiei empirice a
sosirii călătorilor

Dacă din calculele anterioare se observă că x  s 2 , rezultă că repartiţia empirică poate

fi asimilată cu o repartiţie teoretică de tip Poisson cu media   x .
În cazul repartiţiei Poisson, densitatea de probabilitate este dată de relaţia:

i 
P(i)  e , i=0,1,2, ... (2.5)
i!
unde P(i) reprezintă probabilitatea sosirii în agenţie a i călători în unitatea de timp.

Funcţia de repartiţie corespunzătoare este:

F( x )  P(X  x )   P(i) . (2.6)

i x

Frecvenţele teoretice ale sosirii călătorilor în agenţie se determină cu relaţia:

n i'  N  P(i) , i=0,1,2, ... (2.7)

Verificarea concordanţei dintre repartiţia empirică şi repartiţia teoretică a sosirii

călătorilor în agenţie se realizează cu ajutorul testului  2 . Parametrul estimat în cadrul
testului de concordanţă este media repartiţiei   x . Funcţia  2 are o repartiţie
caracterizată prin numărul gradelor de libertate (f):

f=n-k-1,

unde:
n este numărul frecvenţelor empirice observate;
k - numărul parametrilor repartiţiei teoretice estimaţi (k=1).
Valoarea  c2 se calculează cu relaţia:

(ni  ni' )2
 c2   . (2.8)
'
i n i

Repartiţia empirică este în concordanţă cu repartiţia teoretică de tip Poisson dacă

 c2   02,f , , unde  02,f , reprezintă valoarea repartiţiei pentru un număr de grade de
libertate f şi un prag de semnificaţie  .

3/13
 Tabelul 2.2 Caracteristicile repartitiei teoretice Poisson

xi ni pi Φ(x) xi*pi s² P(xi) F(xi) ni' χ²

0 2 0.001996 0.001996 0 0.072263456 0.00244436 0.002444 2.449248 0.082402
1 15 0.01497 0.016966 0.01497 0.376722015 0.014700311 0.017145 14.72971 0.00496
2 45 0.04491 0.061876 0.08982 0.724314411 0.04420363 0.061348 44.29204 0.011316
3 89 0.088822 0.150699 0.266467 0.807670781 0.088613132 0.149961 88.79036 0.000495
4 134 0.133733 0.284431 0.53493 0.542972209 0.133229226 0.283191 133.4957 0.001905
5 161 0.160679 0.44511 0.803393 0.165365067 0.160247368 0.443438 160.5679 0.001163
6 161 0.160679 0.605788 0.964072 3.13988E-05 0.160620532 0.604059 160.9418 2.11E-05
7 138 0.137725 0.743513 0.964072 0.134036616 0.137995342 0.742054 138.2713 0.000532
8 103 0.102794 0.846307 0.822355 0.405857763 0.103737516 0.845791 103.945 0.008591
9 69 0.068862 0.91517 0.61976 0.614614425 0.069319391 0.915111 69.45803 0.00302
10 41 0.040918 0.956088 0.409182 0.650774395 0.041688488 0.956799 41.77187 0.014263
11 23 0.022954 0.979042 0.252495 0.571219697 0.022792128 0.979591 22.83771 0.001153
12 11 0.010978 0.99002 0.131737 0.393764072 0.011422602 0.991014 11.44545 0.017336
13 5 0.00499 0.99501 0.06487 0.243779153 0.005284247 0.996298 5.294815 0.016415
14 2 0.001996 0.997006 0.027944 0.127425859 0.002269951 0.998568 2.274491 0.033126
15 1 0.000998 0.998004 0.01497 0.08066803 0.000910095 0.999478 0.911915 0.008508
16 1 0.000998 0.999002 0.015968 0.099621133 0.00034208 0.99982 0.342764 1.26022
17 1 0.000998 1 0.016966 0.120572238 0.000121015 0.999941 0.121257 6.368177
18 0 0 1 0 0 5.85866E-05 1 0.058704 0.058704
1002 1 6.013972 6.131672718 1 1002 7.89231

Deoarece χ c2 =7.89231 este mai mic decat χ 02=27.58, pentru f=17 grade de libertate si
pragul de seminifactie alfa=0.05 exista concodranta intre repartitia empirica si repartitia
teoretica Poissson.

0.18
0.16
0.14
0.12
0.1
Repartitia empirica
0.08
Repartitia teoretica
0.06
0.04
0.02
0
0 1 2Fig.3 2.1
4 Densitatea
5 6 7 8 de9 probabilitate
10 11 12 13 14
a fluxului
15 16 17de18sosire

4/13
1.2

0.8

0.6 Repartitia empirica

Repartitia teoretica
0.4

0.2

0
0 1 2 3 Fig
4 52.26Functia
7 8 de9 10
repartitie
11 12 13a 14
fluxului
15 16de
17sosire
18

In figurile 2.1 si 2.2 sunt reprezentate densitatea de probabilitate si functia de repartitie

pentru variabilele aleatoare empirica si teoretica ce caracterizeaza fluxul sosirilor.

2.3 Analiza fluxului de servire a călătorilor

Conform temei proiectului, duratele de servire a călătorilor au o repartiţie exponenţial-

negativă. Aceasta se caracterizează prin densitatea de probabilitate :

f ( t )  e t , t >0 (2.9)

şi prin funcţia de repartiţie:

t
F( t )   f ( x )dx  1  e  t , t>0, (2.10)
0
unde  este intensitatea medie a servirilor.

Timpul mediu de servire a unui călător este t s  45  5r  / 60 =0.83 [min].

1
Intensitatea medie a servirilor este   =1.2 [căl./min].
ts

Tabelul 2.3 Caracteristicile repartitiei fluxului de servire

t f(t) F(t)
0 1.2 0
0.5 0.658574 0.451188
1 0.361433 0.698806
1.5 0.198359 0.834701
2 0.108862 0.909282
2.5 0.059744 0.950213
3 0.032788 0.972676

5/13
 3.5 0.017995 0.985004
4 0.009876 0.99177
4.5 0.00542 0.995483
5 0.002975 0.997521
5.5 0.001632 0.99864
6 0.000896 0.999253
6.5 0.000492 0.99959
7 0.00027 0.999775
7.5 0.000148 0.999877
8 8.13E-05 0.999932
8.5 4.46E-05 0.999963
9 2.45E-05 0.99998
9.5 1.34E-05 0.999989
10 7.37E-06 0.999994

1.4

1.2

0.8 Densitatea de
probabilitate
0.6 Functia de repartitie

0.4

0.2

0
0 1 2.32Densitatea
Fig 3 4de probabilitatea
5 6 7 si functia
8 9de repartitie
10 pentru fluxul servirilor

In figura 2.3 sunt reprezentate grafic variatia densitatii de probabilitate si functia de repartitie
pt fluxu; servirilor

6/13
 MODELE ANALITICE PENTRU DIMENSIONAREA

3 SISTEMULUI DE EMITERE A LEGITIMAŢIILOR DE

CĂLĂTORIE

Obiective:

Determinarea prin metode analitice a capacităţii necesare a sistemului de emitere

a legitimaţiilor de călătorie în condiţiile fluxurilor de sosire şi servire stabilite anterior
şi cu respectarea standardului de servire impus prin tema proiectului.
Determinarea prin metode analitice a capacităţii de servire necesare în urma
introducerii unui sistem electronic de emitere a legitimaţiilor de călătorie pentru
care duratele de servire devin cvasi-constante.
Evaluarea parametrilor de servire în cele două situaţii.

Consideraţii teoretice:

3.1 Determinarea capacităţii de servire a sistemului de emitere a legitimaţiilor de

călătorie – sistemul M/M/n:(/FIFO)

În figura 3.1 este prezentată schema unui sistem de servire în masă (sistem cu
aşteptare) cu şir unic de aşteptare şi n staţii de servire dispuse în paralel, model
adoptat pentru organizarea servirii călătorilor în agenţia de voiaj.

S1 1
Q
flux de intrare
 flux de ieşire
2
G S2

3
S3

Fig. 3.1 Sistem de servire în masă cu şir unic de aşteptare şi staţii dispuse în paralel
(G – generator de cereri, Q – şir de aşteptare, Si – staţie de servire,
 - intensitatea sosirilor, i – intensitatea servirilor)

7/13
Conform formalizării Kendall-Lee, un sistem de servire în masă se reprezintă sub
forma:
1/2/n:(m/D),
unde:
1 este repartiţia fluxului de intrare;
2 - repatiţia fluxului de servire;
n - numărul staţiilor de servire;
m - numărul locurilor disponibile în şirul de aşteptare;
D - disciplina de servire.

Asupra fluxului sosirilor se fac următoarele ipoteze:

 fluxul de sosire este staţionar în timp (probabilitatea sosirii cererilor de servire într-
un interval de timp  depinde de mărimea intervalului şi nu de poziţia sa pe axa
timpului);
 probabilitatea sosirii simultane a două sau mai multe cereri este neglijabilă;
 apariţia cererilor de servire într-un interval de timp nu depinde de apariţiile
anterioare.

În cazul agenţiei de voiaj, fluxul sosirilor este de tip Poisson cu intensitatea medie .
Duratele de servire au o repartiţie exponenţial-negativă cu valoarea medie t s , prin
urmare numărul călătorilor serviţi în unitatea de timp are o repatiţie de tip Poisson cu
intensitatea medie   1 / t s .
Din considerente etice, disciplina de servire este FIFO (First In First Out).
Numărul locurilor în şirul de aşteptare se consideră nelimitat ( m   ).
Prin urmare, conform clasificării Kendal-Lee, modelul sistemului de servire în masă
corespunzător agenţiei de voiaj este de forma:

M/M/n:(/FIFO)1.


Coeficientul de solicitare a sistemului este   .


Probabilitatea ca în agenţie să nu existe nici un călător, P(0) se calculează cu relaţia:

P0 
1
. (3.1)
n 1 i
 n
 i! n  1! n  

i0

Probabilitatea ca în agenţie să se găsească mai mult de n călători, P(kn) se determină

cu relaţia:

1
Notaţia M provine de la numele matematicianului A. Markov care a studiat procesele care îi poartă
numele

8/13
 n
Pk  n  P0  , (3.2)
n  1! n  
Probabilitatea ca durata de aşteptare a unui călător () să depăşească o valoare 
este:

P    Pk  n en  , (3.3)

Standardul de servire impus prin tema proiectului prevede ca durata de aşteptare a

unui călător să depăşească =9 [min] cu o probabilitate de maxim 0,05, adică

P(  )  0,05 . (3.4)

Pentru a determina capacitatea de servire a sistemului de emitere a legitimaţiilor de

călătorie (numărul de staţii de servire), se utilizează următorul algoritm:

 
Pas 1. Se calculează valoarea iniţială a numărului de echipamente n  n0     1.
 
Pas 2. Cu valoarea lui n se verifică inegalitatea 3.4. Dacă inegalitatea este
satisfăcută, standardul de servire este îndeplinit şi algoritmul se opreşte (salt
la pasul 4). Dacă inegalitatea nu este satisfăcută, standardul de servire nu este
îndeplinit şi se incrementează numărul de staţii de servire (salt la pasul 3).
Pas 3. n=n+1.
Pas 4. Salt la pasul 2.
Pas 5. Stop

Valoarea n obţinută în urma algoritmului de mai sus reprezintă numărul minim de staţii
de servire necesare în agenţia de voiaj pentru care standardul de servire este
îndeplinit.

Numarul initial de case se considera n0=6.Pentru acest numar de case probabilitatea

ca durata de asteptare a unui calator sa depaseasca tau=9 [min] este
P(w>tau)=0.13*10-4.Deoarece aceasta probabilitate este mai mica decat 0.05 se
indeplineste standardul de servire impus prin tema proiectului si numarul de case de
bilete din agentie trebuie sa fie n0=6.

3.2 Determinarea capacităţii de servire a sistemului de emitere a legitimaţiilor de

călătorie – sistemul M/C/n:(/FIFO)

În urma introducerii unui sistem electronic de emitere a legitimaţiilor de călătorie,

duratele de servire devin cvasiconstante şi se reduc cu  [%] faţă de durata medie de
servire corespunzătoare servirilor cu repartiţie exponenţial-negativă. Conform
clasificării Kendall-Lee, noul model al sistemului cu aşteptare asociat servirii călătorilor
în agenţie este de forma

M/C/n:(/FIFO).

9/13
 1 1
Intensitatea medie a servirilor devine ct   .
t ct
s 1   t s

Coeficientul de solicitare a sistemului este ct  .
 ct
Durata medie de aşteptare a unui călător se determină cu relaţia:

n 1
 
1   ct 
ct
t a  P(  0)
1

n
  n  , (3.5)
 ct n  ct  n  1   
n
1   ct 
 n 

unde P(>0) este probabilitatea ca în agenţie să existe călători şi se determină cu

relaţia:

ct n 2
n!(n  ct )
P( 0)  n 1 k . (3.6)
ct ct n 2

k 0 k!

n!(n  ct )

În condiţiile unor durate de servire constante, capacitatea de servire a sistemului

trebuie aleasă astfel încât durata medie de aşteptare a unui călător să nu depăşească
durata medie de aşteptare corespunzătoare sistemului cu durate de servire repartizate
exponenţial-negativ, adică:

ct
ta  ta , (3.7)

n
unde t a  P(0) .
n  1! n   2
Pentru a determina capacitatea de servire a sistemului de emitere a legitimaţiilor de
călătorie (numărul de staţii de servire) în cazul sistemului cu serviri cvasi-constante,
se utilizează următorul algoritm:

  
Pas 1. Se calculează valoarea iniţială a numărului de echipamente n  n0    1

 ct 
.
ct
Pas 2. Cu valoarea lui n se calculează durata medie de aşteptare t a şi se verifică
inegalitatea 3.7. Dacă inegalitatea este satisfăcută, capacitatea sistemului
este corect aleasă şi algoritmul se opreşte (salt la pasul 4). Dacă inegalitatea
nu este satisfăcută, se incrementează numărul de staţii de servire (salt la pasul
3).

10/13
Pas 3. n=n+1.
Pas 4. Salt la pasul 2.
Pas 5. Stop

Se considera un numar initial de case noct=5[case]. Pentru aceasta valoare

durata medie de asteptare tact=0.019[min]. Deoarece aceasta valoare este mai
mica decat durata medie de asteptare in cazul servirilor exponential negative
(taexp=0.49[min]).Se verifica relatia 3.7 si prin urmare numarul de case care
trebuie sa functioneze in agentie este noct=5[case].

3.3 Evaluarea parametrilor de servire a călătorilor

Parametrii de servire a călătorilor care trebuie determinaţi sunt durata medie de

 
aşteptare t a , durata medie petrecută în sistem (agenţie - t si ), numărul mediu de
   
călători aflaţi în aşteptare n a şi numărul total de călători aflaţi în agenţie n si .
Legăturile dintre parametrii de servire sunt date de relaţiile lui Little:

na   t a
. (3.8)
nsi   t si
De asemenea,

1
t si  t a  t s  t a 
. (3.9)
nsi  na  

Pentru sistemul de servire de forma M/M/n:(/FIFO), durata medie de aşteptare se

calculează cu relaţia:

n
ta  P(0) . (3.10)
n  1! n   2
Pentru sistemul de servire de forma M/C/n:(/FIFO), durata medie de aşteptare este
dată de relaţia 3.5.
În determinarea parametrilor de servire a călătorilor se va ţine cont de caracteristicile
repartiţiilor duratelor de servire corespunzătoare fiecărui sistem în parte (intensitatea
medie a servirilor).

Tabelul 3.1 Parametrii de servire pentru agentia de voiaj

ta[min] ts[min] na[cal] ns[cal]

M/M/n:(inf,FIFO) 0.496234 1.329568 2.982369 7.990702
M/C/n:(inf,FIFO) 0.019367 0.727701 0.116397 4.37348

11/13
4.1 Model de simulare pentru sisteme M/M/N:(∞:FIFO)

In aceasta imagine ne este prezentat numarul maxim de clienti ce pot fi serviti intr-o zi.

4.2 Model de simulare pentru sisteme M/C/N:(∞:FIFO)

12/13
 Indicator Average Min Max
Wait Time 0.023601 0 0.0904
Total Time 0.037935 0.014333 0.1047
Number
12.7592 0 51
Waiting
WIP 20.508 0 59
Tabel 4.1 Pentru valori constante

Indicator Average Min Max

Wait Time 0.007315 0 0.065487
3.43E-
Total Time 0.025358 0.1729
06
Number
3.9221 0 36
Waiting
WIP 13.5956 0 47
Tabel 4.2 Pentru valori normale

13/13