Ministerul Învăţămîntului Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Construcţii Geodezie Cartografie

Lucrări practice
la geodezie inginerească

A efectuat: Studentul gr. EI – 056 f/r

Ciobanu Nicolae

A verificat: Profesor
Vlasenco A.
 Chişinău 2007

Lucrări practice la geodezie inginereşti Novac!

1. X1=5094 km; d1= 6 mm;

X1=5279 km; d2= 8 mm;
X2=5095 km; d3=14 mm;
Y2=5279 km; d4=12 mm;

X3=5094 km;
Y3=5280 km;
Xm=xc1+Δx1
Ym=yc1+Δy1
ΔX1=d1 * n
ΔY1=d1 * n
Control: = d2 * n
Xm=xc2+Δx2
Ym=yc2+Δy2 → d4 * n
n = 50000 mm

C2 (x2,y2)

ΔX2 d2 d3
ym Md4

Δx1 xm
d1 y C3 (x3,y3)
C1 (x1,y1)
ΔY1 Δy2

ΔX1=d1 * n = 6 * 50000 = 300000 mm = 300 m

ΔY1=d2 * n = 8 * 50000 = 400000 mm = 400 m
Xm=5094000 * 300 = 5094300 m
Ym=5279000 * 400 = 5279400 m
Xm= xc1 - Δx2 = xc2 - d3 * n
Ym= yc3 - Δy2 = yc3 - d4 * n
Xm= 5094 – 0.014 * 50 = 5094 – 0.7 = 5094.3 km
Ym= 5280 – 0.6 * 0.6 = 5279.4 km

2. a) În cazul a) aflăm distanţa între 2 localităţi.

B
D

A
 D = d * n = 44 * 50000 = 220000 mm → 2200 km

b) Determinarea prin coordonare.

D= x  y = (xm – yc1) + (ym – yc1)

D = (5094.3 - 5094) + (5279.4 - 5279) = 0.3) + (0.4) = 0.09 + 0.16 = 0.25 km

3. Determinarea orientării unei direcţii.

Δ M (xm, ym)
Q
Δx

C1 (xc1, yc1)

< Q = arctg Δy / Δx
tg Q = Δy / Δx
Δy = 0.4
Δx = 0.3
tg Q = 0.4 km / 0.3 km = 1.3 arctg 0.022693174 = 53 07’48’’

Problema 4

a. H = 480
E = 10 m (echidist.)
D1 = 1 mm
D2 = 2 mm

b. D
Δx = E = 10m
C
x
A c
a d b
HB
HA HC

HC = HA + x
E/x = d/d1; E/d = x/d1
X = Ed1/d = 10 * ½ = 5 m
HC = HA + x = 480 + 5 = 485 m
 Problema 5

Aflăm panta unui teren

B
P% Δh
A b
d b

P = tg = tg = E/d * 100%

P% = 100 * E/d = 100 * 10m/ 0.02m = d = 2mm * 50000 = 1000000 / 100 = 100
 Lucrare de laborator № 2

Studiul tedolitului 2T30

Conţinutul lucrării:

Lecţia 1 Schema generală de construcţie a teodolitului 2T30.

Lecţia 2 Verificările şi reglările teodolitului.
Lecţia 3 Măsurarea unghiurilor orizontale.
Lecţia 4 Calcularea erorii de index a cercului vertical (IO). Măsurarea
unghiurilor de înclinaţie a azimutului magnetic şi a distanţelor
(cu ajutorul stadimetrului cu vire raticulare).

Literatura

1. Curs de geodezie inginerească. V.E. Novac, V.F. Luchianov. Tradus din

rusă de Turculeţ M.Z.-Ch. S. Universitss, 1992

1. Schema generală de construcţie a teodolitului

1.1. Scrieţi denumirea pieselor componente ale teodolitului 2T30 conform

desenului 1.

7 9
Şuruburile de calare
10 Instalaţiile de orientare a limbului
6
Instalaţiile de orientare a aliadei
5 11 Şuruburi de mişcare
4 Ocularul
Microscopul de lectură
Vizorul optic
3
12
Cercul vertical
Şurubul de blocare al lunetei
2 13 Obiectivul
Şurubul crenulierei
1 14 Nivela torică
Instalaţiile de orientare ale aliadei
15
Instalaţiile de orientare ale limbului
Ambaza teodolitului
16
Şurub de calare
Desenul 1 Baza teodolitului

17
 1.2. Aprecierea valorii diviziunii gradaţiei limbului şi a preciziei
dispozitivului de lectură.

60 60 l 5
l   5; t   0,5
n 12 n 12

unde: l – valoarea unei diviziuni a gradaţiei limbului;

n – numărul de diviziuni a dispozitivului de lectură, ce se conţin
într-un grad a scării limbului;
t – precizia lecturii microscopului cu reper.

1.3. Efectuaţi citirea lucrărilor la microscopul teodolitului 2T30

Reprezentaţi grafic pe desenul 2 lecturile citite.

Lecturile cînd unghiul de
A B înclinațție a lunetei este
pozitiv
(cercul din stînga)
0 6 0 6 cercul orizontal 3590 27’
-6 -0 -6 -0 cercul vertical -80 31’

0 6 0 6 Lecturile cînd unghiul de

înclinațție a lunetei este
negativ
(cercul din dreapta)
3590 30’
cercul orizontal
Desenul 2 -80 35’
cercul vertical

2. Verificarea şi reglarea teodolitului

h
z 2.1. Numiţi axele teodolitului conform desenului 3.

h – h1 → axa orizontală a teodolitului

y
v – v1 → axa de vizare a lunetei
y1 i – i1 → axa nivelei torice
z – z1 → axa verticală a teodolitului
i
h1

i1 Arătaţi poziţia reciprocă

a axelor teodolitului

z – z1 ┴ v – v1
i – i1 ┴ z – z1
z1
i – i1 ┴ v – v1
Desenul 3 4 z – z1 ┴ h – h1
 2.3. Îndepliniţi verificarea şi reglarea teodolitului

a) Axa nivelului torice a aliadei cercului oizontal trebuie să fie perpendiculară

pe axa verticală a aparatului (verificarea nivelei).

Rezultatul îndeplinirii verificării,

(adică arcul de deviere a bulei cu aer
a nivelei de la punctul zero). Îl
reprezentaţi pe desenul 4.
Desenul 4

b). Axa de vizare a lunetei trebuie să fie perpendiculară pe axa

orizontală a teodolitului. Eroarea de colimaţie în teodolitele
optice se calculează din 2 reprize adică prin rotirea limbului la
180o între reprize. Datele obţinute înscrieţi-le în tabelă.
Tabelul 1

N. Lecturile la cercul orizontal

punct.
CS   
I repriză 0 II repriză 0
CS
CD1  180 CD CS 2  CD CS2  180 CD
C 1
o ‘ o ‘ o ‘ o ‘
4o
(179 44,5'359 42,0Model
o
'180)  (359 39,0'179o 37,0'180)
o
C1 
4
1 179 44,5 359 42,0 359 39,0 179 37,0
C 2 C1  163
C2     0' ,826,5
1'1  343
28,0   343
0,3' 20,0 163 18,5
C1  Rezultatele măsurărilor
C2  194 44 13 40 28 32 14 21
208 35 29 30 209 16 195 26
C  C1  C 2 '
Determinarea erorii de colinaţie

1. Pentru a exclude erorile în lecturile pe cercul orizontal eroarea de colinaţie se

determină (de două ori) pentru două puncte diferite diferenţa admisibilă
C = C 1 – C 2.

2. Verificarea şi reglarea după punctele 2.3a şi 2.3b descrieţi pe o pagină

adăugătoare şi o anexaşi la formularul dat.
 Axa orizontală de rotaţie a lunetei trebuie să fie perpendiculară pe axa
verticală a aparatului;
 Firele reticulare trebuie să ocupe o poziţie corectă (o grupă din ele e
necesar să fie orizontală, iar alta – paralelă cu axa de rotaţie a
teodolitului).

3. Măsurarea unghiurilor orizontale şi azimuturilor magnetice.

 3.1. Măsuraţi unghiul orizontal prin metoda reiteraţiei, deplasînd limbul
între semireprize la 900. Înscrieţi lecturile pe cercul orizontal în tabelă şi
calculaţi valoarea unghiului orizontal după model.
Nr. Lecturi pe Unghiul Valoarea Azimutul
Vîrful Poziţia
puncte limb măsurat
medie a unghiului magnetic
unghi cercului Abrisol
lor o ‘ o ‘ o ‘ o ‘
ului vertical
vizate
Model
CS
4 39 37,5 16 57,5 332 15
CS Schema măsurării
5 22 40,0 16 57,2 315 10
CD unghiului orizontal
4 292 46,5 16 57,0
CD
5 275 49,5
Rezultatele măsurării
CS
CS Schema măsurării
CD azimutului magnetic
CD
Tabelul 2
Carnetul măsurării unghiurilor orizontale

3.2. Aflaţi azimutul magnetic a direcţiilor la punctele care formează unghiul

orizontal.
3.2.1. Instalaţi busola la teodolit. Instalaţi luneta în poziţia CS. Suprapunem
indexul zero al limbului şi a aliadei cercului orizontal;
3.2.2. Deblocaţi limbul şi rotiţi-l pînă cînd acul magnetic va coincide cu
reperul zero al busolei. Blocaţi limbul.
3.2.3. Deblocaţi aliada. Orientaţi luneta spre punctul (B) şi citiţi lectura pe
cercul orizontal care va fi azimutul magnetic (An) a direcţiei date
(AB) desenul 5.

N
0
0
4. Măsurarea unghiurilor de înclinaţie şi a
distanţelor.
Am (AB)

A
4.1. Calculaţi eroarea de index a cercului
2700 900 vertical (IO) pentru 2 puncte diferite cu
divergenţa admisibilă.

IO = IO1 – IO2
B

4.2. Calculaţi unghiurile de înclinaţie la două

1800 puncte visate, folosind valoarea medie a
S
IO. Rezultatele măsurărilor înscrieţi-le
Desenul 5 în tabela 3.
 Tabelul 3
Carnetul măsurării unghiurilor verticale

Lecturi pe cercul vertical Eroarea de Valoarea Unghiul de înclinaţie

Punct CS CD index medie
Staţie
visat ±o ‘ ±o ‘ ±o ‘ ±o ‘ ±o ‘

Model
4 +7 47,0 -7 50,0 -1,5 +7 48,2
-1,2
5 +8 13,5 -8 15,5 -1,0 +8 14,7
Rezultatele măsurărilor
1 +4 38 -4 39 -0,5 +7 38,5
-0,5
2 +4 58 -4 59 -0,5 +4 58,5

4.3. Măsuraţi distanţa de la instrument pînă la punctul dat cu ajutorul

stadimetrului pînă la punctul dat cu ajutorul stadimetrului cu fire
reticulare (D) şi cu ruleta de măsurare (d). Laturile pe miră după firele
reticulare ale stadimetrului le reprezentaţi pe desenul 6.
Formula după care se determină distanţa cu ajutorul stadimetrului cu
fire reticulare.
D = Kl + C

unde: K = 100 – coeficientul stadimetrului;

n2 = 14,12 l = n 1 - n 2 – numărul de viziuni
centimetrice
cuprins ître firele reticulare ale
stadimetrului, calculat ca
n1 = 14,83 diferenţa lecturilor n 1 şi n 2
C = 0 – constanta
stadimetrului.
Desenul 6
 Lucrare de laborator № 3

Studiul nivelului N13

Conţinutul lucrării:

1. N13. Caracteristici constructive şi descrierea.

Modul de lucru cu aparatul pri exemplificări practice.
2. Accesoriile la aparatele de nivelment – mirele de nivelment.
3. Verificarea şi reglarea nivelului.
4. Determinarea diferenţelor de nivel şi a cotelor prin nivelment dintr-o singură
staţie.

Literatura

1. Curs de geodezie inginerească. V.E. Novac, V.F. Luchianov. Tradus din

rusă de Turculeţ M.Z.-Ch. S. Universitss, 1992

Termenul de apărare a lucrării _______________________________

(data)

Lucrarea este apreciată cu nota _______________________________

EI – 056 f/r
Lucrarea este îndeplinită de studentul grupei _______________________

______________________________________________________________________
Ciobanu Nicolae
(numele şi prenumele)

Profesorul ______________________________________________________________________
Vlasenco Angela
(numele şi prenumele)

______________________________________________________________________
(data şi semnătura)
 Chişinău 2007
1. Caracteristici constructive şi decsrierea aparatului.
1.1. Numerotaţi şi scrieţi denumirea pieselor nivelului conform
desenului 3 a,b.

9
Suport de rotire a nivelei
10 Nivela torică cu coincidenţă
8
Şurub de blocare
11
7 Dispozitiv de vizare
12 Şurub de calare
6
13 Ambaza
5 Şurub de mişcare lentă
14
8. Ocularul
4
15
Luneta, obiectivul
Cremaliera
3
Şurub de elevaţie
Nivela sferică
16
2
Şuruburi de coreţie a nivelei sferice
Şurub de calare
1
Masa de instalare

Desenul 1
 2. Caracteristici constructive şi decsrierea aparatului.
1.2. Numerotaţi şi scrieţi denumirea pieselor nivelului conform

desenului 3 a,b.

1. _____________________________________________________________
2. _____________________________________________________________
3. _____________________________________________________________

3. Mirele de nivelment
2.1. Gradarea şi cifrarea scării mirelor RN 3000

Ordinea lecturii pe partea neagră _______________

000
0
Ordinea lecturii pe partea roşie _______________
480
Diferenţa lecturilor 0
_______________
480
0

2.2. Efectuaţi în scop de antrenament lecturi pe miră cu ajutorul nivelului.

Scrieţi şi reprezentaţi grafic pe desenul 3 mira, una din aceste lecturi.

63

14

62
15
Desenul 3

Lectura pe partea neagră a mirei Lectura pe partea roşie a mirei

a n = 1448 mm a r = 6248 mm

Desenul 3
 Diferenţa lecturilor: a r – a n = 6248 – 1448 = 4800

4. Îndepliniţi verificarea şi reglarea nivelului:

3.1. Axa nivelei sferice trebuie să fie paralelă cu axa de rotaţie a nivelului.
3.2. Firul reticular vertical, trebuie să fie paralel cu axa de rotaţie a
nivelului.
3.3. Axa de vizare a lunetei şi axa nivelei torice trebuie să fie paralele.

Îndepliniţi verificarea acestei condiţii prin nivelment dublu şi rezultatele înscrieţi-

le în tabela n.1.

Tabelul 1
Înălţimea Lectura
Punct
instrumen Lectura corectă
Sta ele Eroarea (mm)
tului în pe miră calculată
ţie 1248  1780
vizat
x e staţie  a (mm) după
2i (mm) formula
1542  1478
1 2 2 1542
1248
 1780
2    %2
 d1248
dxo   ' 4mm
1542  1478

2 1 2 1780    4 
1478 d o  1780
 1776mm
1448  1355
1 2 x 1445 
2 1448
d o   1360 
1445
2 1 2 1360 1355

5. Determinaţi diferenţele de nivel şi cotelor punctelor prin nivelment

geometric dintr-o singură staţie.
4.1.Determinaţi diferenţa de nivel dintre punctele 1 şi 2 după formula:
h= a–b
unde: a – citirea pe miră inapoi;
b – citirea pe miră inainte.
Lecturile se efectuează pe ambele părţi al emirei, cu controlul diferenţei “ tălpii”.
Atenţie ! Lectura pe miră se efectuează numai în cazul cînd imaginile capetelor
bulei cu aer coencid.

4.2. Calculaţi media aritmetică a diferenţelor de nivel:

h mediu = (h n + h r) : 2
 h m = an – bn h r = ar – br

4.3.Cunoscînd cota punctului (precedent) 1, calculaţi cota punctului 2.

(următor)

4.4. Calculaţi cota medie a axei de

vizare (HV), utilizînd cotele
. punctelor 1 şi 2 şi lecturile pe
partea neagră a mirei în aceste
puncte (desenul 4) după
Desenul 4 formulele de mai jos:
HV1 = H1 + an; HV2 = H2 + b2;

HV mediu = (HV1 + HV2) : 2.

4.4.Calculaţi cota punctului intermediar 3, cunoscînd cota axei de vizare în

staţie şi lectura pe partea neagră a mirei (C) în acest punct.
H 3 = h mediu – C

Tabelul 2
Lecturi pe miră Diferența de nivel Cota axei
Cotele
Stație Punct vizat intermediare de vizare
înapoi (a) înainte (b) calculate medii H (m)
(c) HV (m)
1 6089 +0470 246,431 245,124
1307 +0471
4782 246,430
2 5619 +0472 246,430 245,595
0835
4764
3 0501

1 6187 246,511 245,124

1387 +439
4800 246,513
2 5748 246,513 245,650
0053 +434
4785
3 1226