EPILEPSII

Epilepsia-suferinta cronica cerebrala manifestata prin crize epileptice recurente,spontane

Criza epileptica:episod brusc,stereotip de mainfestare motorie,senzitiva,comportamentala
si/sau modificarea starii de constienta,ce se datoreaza activarii bruste necontrolate a unei
populatii neuronale.
Stabilirea diagnosticului de criza epileptica
 Analiza aspectului clinic al manifestarii paroxistice obtinut prin:
-observatia directa
-relatarea pacientului
-relatarea unor martori oculari

Diagnosticul pozitiv de criza epileptica este sustinut de:

1.Debut brusc(paroxistic)
2.Durata scurta de secunde/minute
3.Semne de suferinta a unei arii cerebrale
4.Si/sau modificarea starii de constienta cu sau fara pastrarea posturii cu amnezia totala a
episodului
5.Sfarsit brusc
6.Post-criza:somnolenta,confuzie-tranzitorii

Diagnosticul diferential al crizei epileptice se face cu alte manifestari paroxistice ce

denota o suferinta cerebrala primara sau secundara
Diagnosticul crizei epileptice continua cu determinarea formei semiologice de criza-
criterii clinice si electroencefalografice

Clasificarea crizelor partiale

1.Crize partiale simple:
-cu simptome motorii
-cu simptome somato-senzoriale sau senzoriale speciale
-cu simptome vegetative
-cu simptome psihice
2.Crize partiale complexe
3.Crize partiale secundar generalizate

CRIZELE PARTIALE SIMPLE

1.1) Crizele motorii:

- Focar in lobul frontal controlateral manifestarii clinice
1.Crize motorii strict focalizate: - contractii tonice sau clonice limitate la un segment
sau la un membru,fara tendinta de iradiere
- EEG-focar iritativ limitat in aria 4
2.Crize motorii jacksoniene – contractii tonice urmata de clonii ce apar la nivelul unui
segment si se extind progresiv pe tot hemicorpul(clasic cu debut la membrul superior-
distal si se extinde cuprizand tot membrul superior,apoi hemifata si membrul inferior
 - EEG-focar iritativ prerolandic
3.Crize afazice cu afazie tranzitorie de tip expresiv sau receptiv

1.2)Crize cu simptome somato-senzoriale

 1.Criza senzitiva
 2.Criza aria senzitiva secundar
 3.Criza senzoriala speciala: -cu iluzii
-cu halucinatii
-cu crize agnozice
1.3) Crize vegetative
1.Criza de hiperhidroza generalizate sau localizate
2.Criza de hipertermie
3.Crize respiratorii(in tumori hipotalamice)
4.Crize vegetative diencefalice
5.Crize de hipertensiune arteriala-durata de 10-20 de minute(leziuni frontale si de pol
temporal)
6.Crize vagale de arie 13 - EEG-traseu lezional bifrontal(teta-delta)

1.4) Crize cu simptome psihice

1.Cu simptome psihosenzoriale-halucinatii complexe
2.Cu simptome cognitive-senzatie de vis,de familiaritate(déjà vu),de instrainare(jamais
vu)
3.Cu simptome afective-anxietate,depresie,euforie,furie

Criza partiala simpla poate evolua catre:

1.Criza focala complexa
2.Criza generalizata
3.Stare de rau epileptic focal:repetarea crizei,fara intrerupere,timp de ore/zile(ex:epilepsia
partiala continua)

CRIZELE PARTIALE COMPLEXE

Crizele partiale complexe/temporale sau de jonctiune parieto-temporo-occipitale

Diagnostic pozitiv:
 -debut brusc
 -durata sec-2-3 min
 -manif clinica ce consta in:
- modificarea starii de constienta
- automatisme( gestuale, verbale, mimice, ambulatorii etc)
 -sfarsit brusc cu amnezia totala sau partiala a crizei
 -asp EEG de focar iritativ situat temporo-frontal cau centro-parietal.

Evaluare biologica
Determinare de ; HLG( hiperleucocitoza dupa criza generalizata sau in caz de 9infectii)
- glicemie ( atentie! Hipoglicemia poate det criza)
 -ionograma( hiponatriemia!)
_uree, creatinina serica
-enzime( crestere CPK de 2-3 ori normalul)
-acidoza metabolica( creste acid lactic)
EEG
Investigatii imagistice CT cerebral, eventual ex RMN pentru a identifica o leziune
cerebrala( tumora, lez vasculare)
Functie de context: punctie lombara( daca sunt semne menigiale)
Det alcoolemiei-cel mai cautat dintre toxice

Evaluare paraclinica imagistica

Ex CT cerebral ( tomografie computerizata)
 - se efectueaza in urgenta dupa o criza initiala
 -este lipsit de sensibilitate
 -este inlocuit cu ex RMN cerebral ce arata o leziune focala in 75% din epilepsiile
focale cu ex CT normal
 -sensibilitate mare =95%
Alte metode de explorare radiologica :
 Rx craniu - practic suplinita de CT
- se efectueaza in situatii particulare-pt a evidentia calcificari
patologice si pentru a aprecia sechelele osoase ale traumatismelor craniene
 Angiografia cerebrala se efectueaza in caz de meningioame( preoperator) si
malformatii arterio-venoase.

Explorare elctroencefalografica
EEG =metoda de explorare a potentialelor electrice lae creierului
 Avantaje
 Limite- de ordin neurofizilogic: in geneza act electrice culese de la nivelul
scalpului sunt antrenati numai neuronii piramidali care au aceeasi orintare in plan
si descarca sincron
- act electrica a neuronilor din profunzime , de la nivelul interfete de
separatie si fete inf nu se reflecta deact indirect
- limite de ordin clinic EEG nu poate infirma un fenomen constatat clinic
- ex EEG normal nu infirma diagnosticul de epilepsie iar EEG patologic nu stabileste
dg in absenta crizelor clinice)

Date de achizitie EEG

Un electroencefalograf e compus din urmatoarele sisteme:
 - de culegere a biocurentilor cerebrali;
 -de amplificare;
 -de afisare sau inscriere;
 - sistem de stimulare
 - sist de prelucrare a informatiilor obtinute
Sistemul de culegere a biocurentilor cerebrali
 electrozi
 Conductori electrici care fac legatura cu sistemul de amplificare
  Electrozii sunt amplasati dupa scheme precise
 Sunt 2 sisteme de culegere: monopolar si bipolar- culege diferenta de potential
dintre 2 arii electrice de la care se inregistreaza suma algebrica a activitatii lor
Tipuri de montaje
In sistemul bipolar sunt 3 tipuri de montaje:
 -longitudinale
 -transversale
 -circular
Regula generala se va avea in vedere ca electrozii sa fie plasati la distante egale si
simetric!
Se indeparteaza bine firul de par de sub electrod, se degreseaza tegumentul cu alcool si se
tamponeaza cu solutie salina sau cu pasta speciala.

Sistemul de amplificare
 Amplificarea biopotentialelor cerebrale trebuie sa fie suficient de fidela pentru a
le diferentia de zgomotul de fond , de elementele grafice induse de reteaua
electrica etc.

Sistemul de afisare - Aparatele moderne au afisaj electronic inlaturand modificarile date

de inertia penitelor inscriptoare !

Conditiile efectuarii unui examen EEG corect

Un examen EEG corect presupune:
 Pregatirea bolnavului. Se dau informatiile necesare , insistandu-se asupra
conditiei de a fi cat mai relaxat!
 Pregatirea aparatului
 Amplasarea corecta a electrozilor
 Inregistrarea dureaza 15-20min, la inceput traseul spontan, cu ochii inchisi si
deschisi
 Se executa manevrele de activare
 Pe durata inregistrarii se urmareste in paralel bolnavul si traseul
 In caz de criza epileptica clinica se va acorda primul ajutor: pozxitionarea in
decubit lateral, pentru a nu-si inghiti limba, evitarea lovirii de corpuri dure si se va
adm medicatie : diazepam iv

Modificarile EEG in epilepsiile focale

 Exista un focar epileptic cu o localizare diferita, din care rezulta forma de
manifestare a epilepsiei.
Focarul epileptic este exprimat electric prin:
 varfuri ample mono sau bifazice;
 complexe varf-unda tipice si atipice
 unde lente ascutite
 bufee de theta si delta ascutite

Aspectul EEG in crizele motorii

Intercritic se pot gasi:
  traseu de aspect normal;
 anomalii focalizate in regiunea fronto-rolandica exprimate prin grafoelemte
theta, delta, aplatizari
 Paroxisme : varfuri, CVU atipice , izolate si grupate dispuse fronto-rolandic uni
sau bilateral

Anomaliile EEG in crizele motorii

Critic
 Debutul : scurta aplatizare focalizata, urmata de o succesiune de varfuri,
polivarfuri cu amplitudine crescanda . Durata 10sec-2-3 min.
 Sfarsitul crizei este exprimat prin unde lente localizate , dupa care traseul revine
la aspectul initial.
 In starea de rau epileptic focal apar modificarile specifice crizei epileptice care se
mentin pe intreaga durata .

CRIZELE EPILEPTICE GENERALIZATE

Semiologia crizelor generalizate

Criza epileptica=episod brusc , stereotip de manifestare motorie , senzitiva, senzoriala,
comportamentalasi/sau modificarea starii de constienta ce se datoreaza activarii bruste ,
necontrolate, a unei populatii neuronale
Crizele generalizate
 Se caracterizeaza prin descarcari neuronale difuze, ce implica ambele emisfere
sau tot creierul dintr-o data.
 Pacientul pierde constienta cu/fara manifestari motorii bilaterale;
 Anomalii EEG generalizate , cu debut unilateral cu extensie bilaterala sincrona-in
criza;
 Amnezia crizei

Clasificare crize generalizate

A ) absente: 1) tipice
2) atipice
B) crizele mioclonice
C) crizele clonice
D) crizele tonice
E) crizele tonico-clonice
F) crizele atone
Criza generalizata tonico-clonica (grand mal)
Diagnostic pozitiv
 Debutul brusc prin pierdere de constienta , care antreneza cadere brutala;
 EEG –polivarfuri urmate de desincronizare lenta de 1-3 sec , apoi ritm recrutant
de 10 c/s;

Faza tonica
 Durata de 10-20sec
  Initial contractie in flexie a muschilor trunchiului si membrelor superioare cu
abductia lor, apoi extensia puternica a trunchiuluisi membrelor inferoare,
deschiderea si inchiderea fortata a gurii, expir fortat zgomotos;
 manifestari vegetative importante
 EEG unde lente hipervoltate de 6-8 c/s, ce se suprapun peste ritmul recrutant;
Faza clonica
 Durata de aproximativ 1 in
 Consta in convulsii clonice generalizate
 manifestarile vegetative sunt in regresie;
 EEG-complexe polivarf-unda;
 Faza de coma , cu durata de 20sec-5 min; moderata contractie tonica a
musculaturii axiale, fetei si membrelor, midriaza, tahicardie si polipnee, relaxare
sfincteriana, ROT exagerate
 EEG –traseu hipovoltat, aproape plat
Faza postcritica
 pana la 15 minute
 Caracterizata prin: hipotonie generalizata, incetarea tulburarilor vegetative, reflex
cutanat plantar in extensie bilateral,
 Recapatarea progresiva a constientei;
 EEG- accelerarea undelor lente, apoi normalizarea traseului.
 Faza somnului postcritic-inconstanta
 Dupa criza bolnavul prezinta cefalee, astenie, mialgii, amnezia completa a crizei.

Criza de absenta
A) Absenta tipica
Diagnostic pozitiv
 Debut brusc, cu intreruperea activitatilor, pierderea constientei , cu durata de 10-
20 sec;
 Conservarea tonusului muscular, cu pastrarea posturii fixe,imobile, ochii deschisi
 Poate asocia : automatisme simple, limitate( clipit, mestecat, deglutitie) sau
mioclonii ale degetelor, sincrone cu descarcarile specifice de pe traseul EEG;
 Manifestari vegetative( hipersalivatie, hipersudoratie, paloare, bradicardie);
 Incontinenta urinara
 Sfarsit brusc, cu reluarea activitatilor, amnezia completa a crizei.
 EEG:in afara crizei: normal
 in criza:complex varf-unda bilateral, sincron, in toate derivatiile, cu
frecventa de 3 Hz, concomitent cu criza clinica
 ! Criza poate fi declansata de hiperventilatie si de fotostimulare.

B) Absenta atipica
 Are debutul si sfarsitul mai lent;
 Pierderea incompleta sau inconstanta a starii de cpnstienta
 Manifestari importante asociate: mioclonii
 Atonie-scadrea brusca a tonusului muscular cu cadere( derobare) sau hipotonie
partiala a extremitatii cefalice, cu caderea capului
 Automatisme
  Manifestari vegetative
 Asp EEG : intercritic-patologic, pe fondul caruia apar in criza descarcari
generalizate, sincronede CVU sau polivarf-unda cu frecventa de 2-3 c/s
 Crizele insotesc de obicei suferinte cerebrale organice si apar concomitent si cu
alte tipuri de crize
 Se pot manifesta si dupa 20 de ani.
Evaluare biologia si imagistica
aceleasi date de la crizele focale
Electrofiziologic
 Inregistrarea EEG
 Metode de activare
 Monitorizarea video-EEG –pentru confimarea formei semiologice de criza ,
frecventei, factorilor precipitanti .

Aspectul EEG
Intercritic:-traseu normal
-diverse aspecte patologice
In timpul crizei tonico-clonice generalizate anomaliile paroxistice apar bilateral ,
sincron si simetric si difera ca aspect dupa fazele crizei
Debutul crizei se face cu aplatizarea sau prin desincronizarea sau sincronizarea rapida
, cu durata de 1-3 c/s, urmata de scurte clonii ale muschilor fetei.
Criza-5 faze distincte:
 1. faza tonica;
 2. faza clonica;
 3. faza comatoasa
 4. faza postcritica
 5. faza de somn postcritic
Faza tonica
- se caracterizeaza prin ritmul recrutant epileptic= varfuri cu frecventa de 10-12 c/s
si amplitudine crescanda 100-200-300 microV, sincrone, generalizate cu durata de 20-
30 sec.
- Ritmul recrutant este intercalat cu unde lente , la inceput cu frecventa de 8 c/s , apoi
de 3-4 c/s, imbracand un aspect particular de unde lente crenelate cu varfuri si de
polivarf-unda.
Faza comatoasa sau stertoroasa =sfarsitul crizei.
- Aplatizare generalizata a traseului( silentium electric) care dureaza 5-20 sec.
- Corespunde fazei de epuizare corticala.
Faza postcritica
- Se caracterizeaza prin activitate lenta de tip delta mono sau polimorf, difuz, 1-3 c/s,
ampli 50-70 microV.
- Este faza de suferinta corticala exprimata clinic prin starea deconfuzie.
Faza de somn postcritic - poate dura min sau ore