Conceperea, organizarea şi implementarea unei lecţii desfăşurate cu ajutorul ordinatorului ridică mult mai multe întrebări decât proiectarea şi organizarea unei lecţii tradiţionale.
Întrebările • cine va crea şi va îmbunătăţi materialul electronic utilizat?
obişnuite pe • ce deprinderi tehnice le sunt necesare elevilor pentru a putea accesa acest material? care şi le • cine va oferi elevilor un feed-back optim? adresează • cât timp va fi alocat pentru oferirea de feed-back? iniţiatorul • cât de comprehensiv trebuie să fie materialul oferit şi care unei lecţii este gradul de dificultate optimă a sarcinilor? desfăşurate • cât de uşor ajung elevii la formarea de atitudini, deprinderi cu ajutorul şi capacităţi, la obţinerea performanţei în învăţare? ordinatorului • care este modalitatea optimă de evaluare a elevilor? sunt: • cât este de plăcut pentru elev să lucreze on-line? Atunci când se construiesc site-uri educaționale, ISO (Organizaţia Internaţională pentru Standardizare) a propus un nou standard pentru ca WEB-ul să poată fi utilizat la parametri optimi în activitatea instrucțională. Acest standard vizează următoarele componente:
scop şi strategii • care este scopul site-ului sau al conţinuturilor şi cum pot fi acestea înţelese de către utilizatori;
conţinut şi funcţionalitate • care este modelul conceptual;
navigare şi • cum poate fi organizat conţinutul astfel încât toţi
interacţiune utilizatorii să poată naviga cu uşurinţă;
prezentare şi • ce design să aibă paginile individuale astfel încât
design media toţi elevii să poată utiliza informaţia. Pe parcursul • problema tehnologică şi cea privind desfăşurării acestei alfabetizarea informatică; există încă unele şcoli care nu au dotarea tehnică activități se pot ivi şi necesara, după cum există şi elevi şi multe dificultăţi. În profesori care nu au suficiente cunoştinţe dezvoltarea IAC ca tehnice privind utilizarea computerului; metodă didactică se • practicile manageriale şi de comunicare pot apare două limitate ; lipsa feed-back-ului imediat, obstacole posibila ambiguitate a cerinţelor, importante: insuficienţa explicaţiilor individuale.
Dacă problema tehnologică ţine de dotările instituţiilor de
învăţământ, practicile manageriale şi de comunicare ţin strict de dimensiunea organizării şi proiectării lecţiei derulate cu sprijinul calculatorului, dar şi de un design instrucţional de calitate. Ca şi în cadrul lecţiilor tradiţionale, unele lecţii desfăşurate cu ajutorul ordinatorului presupun cunoştinţe prealabile, altele încep cu explicarea bazelor acelei discipline.
În mediul virtual se pot realiza prezentări mult mai interactive,
precum şi demonstraţii şi simulări cu un mare impact în rândul tinerilor.
Trecerea de la o etapă la alta se face în urma evaluării (prin teste
clasice sau realizate cu ajutorul ordinatorului), iar în cazul în care un elev nu îndeplineşte condiţiile de promovare, profesorul va stabili împreună cu acesta un program de recuperare a materiei. Spre deosebire de lecţiile tradiţionale, în care profesorul alocă un timp destul de consistent evaluării, în cadrul lecţiilor desfăşurate cu ajutorul ordinatorului, acesta poate corecta automat anumite tipuri de teste.
În acelaşi timp, elevul poate fi verificat din toată materia dacă,
după fiecare capitol, programatorul propune teste / exerciţii de verificare.
În plus, se pot realiza mult mai multe aplicaţii virtuale ale
informaţiilor teoretice, elevii primesc mai rapid feed-back, calculatorul fiind un instrument de motivaţie şi stimulare a curiozităţii. Proiectarea unei lecţii desfăşurate cu ajutorul ordinatorului conţine clasicul algoritm al proiectării propus de Gagne şi Briggs care este folosit cu succes şi în activitatea de proiectare clasică. Conform algoritmului clasic al proiectării, profesorul pleacă de la câteva întrebări:
•Se referă la obiectivele avute în vedere.
•Acestea sunt atât informative, cât şi formative; accentul ar trebui pus pe cele formative ce includ formarea gândirii critice, dezvoltarea capacităţii Ce voi de analiză, sinteză, generalizare, comparaţie etc. •Obiectivele se exprimă în sarcinile pe care elevii le au de îndeplinit, cu face? scopul de a-şi însuşi anumite informaţii şi de a-şi forma deprinderi şi capacităţi; •Ordinatorul îl poate ajuta pe profesor în urmărirea strictă a obiectivelor propuse • Ce mijloace vor fi utilizate (hardware și software). • Schimbarea rolului profesorului (din cadrul lecţiei tradiţionale) Cu din simplu exponent al materiei în facilitator al educaţiei nu se ce poate realiza fără o prelucrare a informaţiilor prezentate cu voi ajutorul ordinatorului. • În acest sens, elevul trebuie obişnuit să caute informaţia face? (folosind ordinatorul sau Internet-ul), să o analizeze critic şi să o utilizeze în contexte adecvate.
• Ce strategie didactică va fi folosită.
• Se ştie că utilizarea unor metode active, centrate pe rezolvarea de probleme, cât şi utilizarea unor mijloace de învăţământ Cum adecvate (calculator, imagini, grafice) – sporesc înţelegerea conţinutului predat şi conduc spre trăinicia informaţiilor voi întipărite. face? • Strategia utilizată în contextul utilizării computerului este centrată pe un design atractiv şi interactiv ce facilitează comprehensiunea informaţiei şi conduce la mai buna sa reținere. • se referă la evaluarea rezultatelor prin raportare cum voi la obiectivele propuse iniţial. şti dacă • În cadrul modelului clasic, acest moment poate am fi realizat imediat (prin diferite modalităţi de obţinere a feed-back-ului elevilor) sau amânat realizat (în momentul evaluării elevilor, în perioada ceea examenelor). ce mi- • Utilizând ordinatorul evaluarea rezultatelor am predării este mult mai facilă şi facilitează propus? reglarea şi optimizarea întregului proces didactic. • captarea atenţiei prin diferite mijloace (film, imagine grafică, animaţie, sunet); • anunţarea temei şi a obiectivelor; Etapele desfăşurării • reactualizarea cunoştinţelor anterioare, unui lecţii desfăşurate cu scopul de a face o legătură între cu ajutorul acestea şi cele ce urmează a fi predate; ordinatorului sunt • prezentarea noului conţinut într-o formă cele clasice: atractivă, cu explicarea termenilor-cheie; • obţinerea performanţei elevilor (verificarea electronică); • furnizarea feed-back-ului , asigurarea retenţiei şi transferului cunoştinţelor (de către profesor cu ajutorul ordinatorului). • dirijarea învăţării; Calculatorul poate fi • obţinerea performanţei; utilizat în timpul orei în • asigurarea feedback-ului; orice etapă a lecţiei: • intensificarea retenţiei; • evaluarea cunoştinţelor.
Se impune astfel renunţarea la formele de învăţământ pasive
bazate pe simpla comunicare a informaţiei şi favorizarea unor metode care să dezvoltarea gândirii ştiinţifice a elevului folosind analogia, modelarea,instruirea diferenţiată, toate acestea aplicabile cu ajutorul calculatorului.
Plecând de la prezentarea propusă de I. Cerghit (1997) metodele
pedagogice pot fi regândite în contextul utilizării ordinatorului în cadrul orei: Faţă de lecţia •prezentarea structurată a materialelor nu se va baza doar pe hypertext, ci va include şi un tradiţională, domeniu de experienţe senzoriale interactive, cu proiectarea unei elemente multimedia; •se vor utiliza dicţionare electronice și enciclopedii lecţii desfăşurate on-line pentru termenii noi; cu ajutorul •acolo unde este posibil, se vor utiliza modelarea, ordinatorului simularea şi experimentarea unor procese; •procesul de evaluare şi autoevaluare va avea trebuie să aibă în continuitate; lecţia va conţine teste de evaluare şi vedere anumite autoverificare după fiecare capitol; •lecţiile desfăşurate cu ajutorul ordinatorului trebuie aspecte să fie integrate într-un curriculum bine înţeles şi specifice, ce pot specificat explicit, care să includă în mod clar obiectivele, descrierea conţinutului, metodele de fi sintetizate predare şi învăţare, temele, proiectele, precum şi astfel: metodele de evaluare; Faţă de lecţia • interfaţa lecţiei on – line trebuie să fie bine tradiţională, proiectată astfel încât interacţiunea om – calculator să nu fie un motiv de insucces; proiectarea unei acolo unde este cazul, aplicaţiile vor fi lecţii desfăşurate însoţite de „help”-uri , care vor permite cu ajutorul înţelegerea parcurgerii materialelor, explicarea conceptelor; ordinatorului • dezvoltarea unor lecţii desfăşurate cu trebuie să aibă în ajutorul ordinatorului necesită colaborarea vedere anumite între profesori, proiectanţii lecţiei, administratorii reţelelor şi service; aspecte • lecţiile desfăşurate cu ajutorul ordinatorului specifice, ce pot trebuie să integreze în mod unitar diferite fi sintetizate programe care să corespundă diferitelor astfel: stiluri de învăţare ale elevilor. Într-o lucrare •identificarea nevoilor elevilor şi a deprinderilor tehnice pe relativ recentă care le posedă; (Enciclopedia •stabilirea scopurilor generale ale lecţiei; învățării on- •analiza scopurilor pentru a determina deprinderile, capacităţile, cunoştinţele şi atitudinile pe care elevii le pot line) R. Aisami achiziţiona; propune •identificarea obiectivelor instructiv – educative ale lecţiei; respectarea •dezvoltarea strategiilor de învăţare on-line sau cu ajutorul unor principii – ordinatorului; cheie pentru •dezvoltarea instrumentelor de evaluare cu ajutorul calculatorului; design-ul unei •dezvoltarea site-ului WEB sau a conţinuturilor, bazate pe lecţii materiale instrucţionale; desfăşurate cu •identificarea (în urma evaluării formative şi sumative) a ajutorul deficienţelor în predare şi adunarea datelor cu scopul de a ordinatorului: le corecta şi de a le face mai eficiente. •relaţiile umane dintre profesor şi elev nu pot fi înlocuite de calculator, chiar şi în cazul în care sunt utilizate sisteme inteligente pentru instruirea elevilor; •crearea materialelor implică un mare efort din partea proiectantului lecţiei, care deocamdată, la noi în ţară, este tot profesorul. În multe şcoli din lume crearea şi întreţinerea materialului electronic revine unui personal tehnic specializat. Au Limite ale apărut şi la noi în ţară firme care oferă asemenea servicii, dar în implementării acest caz intervine aspectul financiar; acestui •în acest moment nu există o normare a muncii profesorului pentru model: crearea unor lecţii desfăşurate cu ajutorul ordinatorului. Profesorului îi sunt retribuite doar orele în care are contact direct cu elevii, iar munca sa pentru realizarea şi întreţinerea unui site didactic, de exemplu, nu este retribuită; •dacă pentru crearea unui manual tipărit profesorului i se recunosc drepturile de autor, nu acelaşi lucru se întâmplă în cazul conceperii unor materiale instrucţionale utilizabile în contextul lecţiilor desfăşurate cu ajutorul ordinatorului. Dincolo de metodele tradiţionale de predare, o modalitate de a evidenţia competenţa didactică a unui profesor se referă la utilizarea portofoliului electronic.
Spre deosebire de portofoliul clasic, cel electronic măreşte accesibilitatea
conţinuturilor prezentate (prin varietatea organizării şi transmiterii acestora: grafic, text, audio, video), fiind în acelaşi timp, mai atractiv şi mai uşor de mânuit.
Portofoliul electronic de predare reprezintă o colecţie de date ce evidenţiază
munca profesorului, progresul didactic înregistrat de acesta, precum şi dezvoltarea sa profesională.
Aceste date includ: planuri de lecţie, exemple de activităţi de evaluare
(formativă, sumativă, formală, informală), hărţi, tabele, grafice, fotografii, întâmplări relatate din cadrul predării şi evaluării, scrisori către părinţi, certificate de participare la activităţi de dezvoltare profesională, reflecţii asupra predării etc. • colectarea documentelor ce pot fi utilizate în construirea obiectelor ; • crearea obiectelor ; • crearea cadrelor pentru utilizarea acestor obiecte în Etape în secvenţa de predare; realizarea • selectarea planurilor de lecţie, a filmelor, fotografiilor şi portofoliului obiectelor ; electronic • renunţarea la obiectele care sunt redundante sau nu al sunt reprezentative ; profesorului: • proiectarea (stabilirea) scopurilor care pun accent pe dezvoltare ; • reflectarea asupra procesului de predare – învăţare ; • optimizarea obiectelor în conformitate cu standardele propuse şi asigurarea transferurilor între obiecte. • decizia (determinarea scopului, nevoilor şi potenţialului auditoriului, a disponibilităţii resurselor Un model esenţiale, a propriei cunoaşteri, precum şi a mai simplu, dar nu mai deprinderilor legate de tehnologie) ; puţin • design-ul (selectarea celui mai potrivit software, loc eficient, de stocare şi mijloc de prezentare; crearea unui sistem sugerează care aduce obiectele şi celelalte elemente pe care le parcurgerea necesită portofoliul la standardele impuse de a patru predare) ; etape în • dezvoltarea (încorporarea tuturor obiectelor, crearea reflecţiilor, graficelor într-un portofoliu creativ, care portofoliului este unic pentru realizatorul său); electronic: • evaluarea (aprecierea întregului conţinut al portofoliului, a design-ului şi a formatului multimedia). Evaluarea în contextul IAC trebuie concepută astfel încât elevul să parcurgă secvenţial materia (conform principiilor instruirii programate).
Acesta nu va putea trece la secvenţa următoare dacă nu şi-a
însuşit-o pe cea anterioară.
Dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare, elevul trebuie îndrumat
spre o secvenţă ce oferă explicaţii suplimentare sau elemente de sprijin. Fiind o cale de perfecţionare, este necesar ca evaluarea să constituie şi un prilej de întărire a învăţării, cu alte cuvinte, exerciţiile şi temele propuse în testele de evaluare să reprezinte posibilităţi de învăţare şi nu doar o modalitate de control a cunoştinţelor asimilate. In IAC sunt prezente tipurile de evaluare cunoscute: evaluarea pe parcurs sau formativă evaluarea finală sau sumativă)
Printre cele mai eficiente metode de evaluare
ce implică utilizarea ordinatorului se pot enumera: proiectul, referatul, hărţile conceptuale, jurnalul reflexiv şi portofoliul (ce poate să le includă pe toate celelalte).