Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Breviar de Calcul STR Cu PL Dala PDF
Breviar de Calcul STR Cu PL Dala PDF
– DR. OBREGIA
Adresa: Bucureşti, Sect. 2,Str.Maria Rosetti nr.45, Ap.1 Tel. 0744.494.708; 021.314.95.31
BIROU DE STRUCTURI S.R.L.
IMOBIL DE LOCUINTE
2S + P + 3E + 4,5,6E RETRASE
Beneficiar:
S.C. GENERALCOM S.A.
BREVIAR DE CALCUL
SPECIALITATEA - REZISTENTA
Data elaborarii
Iunie 2011
1. DATE GENERALE
Prezenta documentaţie are ca obiect proiectarea unui imobil ce se dezvoltă pe 2S+P+4,5,6 ER
avand o structură de rezistenţă formată din:
- infrastructura: cutie rigida (pereti beton armat si planseu beton armat turnate monolit)
fundatie radier general
- suprastructura: structura in sistem stalpi si planseu dala groasa turnate monolit
În conformitate cu prevederile Normativului P100-1/2006, construcţia face parte din clasa de
importanţă III, construcţie normală. Zona seismică în care se găseşte construcţia este caracterizată de
acceleratia terenului pentru proiectare (IMR 100ani) a g = 0.24 g şi de perioada de colţ Tc = 1.6s .
Calculul elementelor din beton armat solicitate la încovoiere (grinzi) s-a făcut la stările limită
ale capacităţii portante şi ale exploatării normale. Calculul la stările limită ale capacităţii portante (de
rezistentă) a constat în dimensionarea şi verificarea secţiunilor înclinate la acţiunea forţei tăietoare.
Calculul la stările limita ale exploatării normale constau în limitarea săgeţii elementelor.
Pentru calculul suprastructurii am folosit:
STAS 10107/0-90. Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din
beton, beton armat şi beton precomprimat.
STAS 10107/1-90. Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din
beton, beton armat şi beton precomprimat. Prevederi generale.
STAS 10107/2-92. Construcţii civile, industriale şi agricole. Planşee curente din plăci şi
grinzi din beton armat şi beton precomprimat. Prescripţii de calcul şi
alcătuire.
CR 0-2005. Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii.
Clasificarea şi gruparea acţiunilor.
STAS 10101/1-78. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente.
STAS 10101/2A1-78. Acţiuni datorate procesului de exploatare pentru construcţii civile şi
industriale.
NP -082-04. Acţiunea vântului.
CR 1-1-3 – 2005. Încărcări date de zăpadă.
P100-1/2006. Cod de proiectare seismica. Prevederi pentru cladiri.
EN 1992 – Eurocode 2 Desing of concrete structure.
2. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR
a) Grupări fundamentale:
1.35∑ Gkj + 1.5Qk 1 + ∑1.5ψ 0i Qki (4.9)
în care:
Gkj - efectul pe structura al actiunii permanente;
în care:
AEk - valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde cu intervalului mediu
de recurenta (IMR 100 de ani);
ψ 2i - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Qi ;
Placa
CURENT
Placa
beton 0.14 25.00 3.50 1.35 1 4.73 3.50
Sapa de
egalizare 0.05 21.00 1.10 1.35 1 1.50 1.10
Pardoseala
0.02 16.00 0.32 1.35 1 0.45 0.32
Beton de
panta 0.05 21.00 1.10 1.35 1 1.50 1.10
Bariera de
vapori 0.06 0.06 1.35 1 0.08 0.06
Termoizol
atie 0.05 2.50 0.125 1.35 1 0.12 0.125
polistiren
Hidroizola
tie 0.015 10.50 0.15 1.35 1 0.20 0.15
Placi din
beton 0.03 21.00 0.60 1.35 1 0.80 0.60
mozaicat
Utila
2.00 2.00 1.50 0.4 3.00 0.80
10.20 8.15
Element de Denumire Grosimea Greutatea Actiuni Coeficient Coeficient Total Total
constructie strat stratului specifica normate GF GS
[m] [kN/m2] [kN/m2] GF GS [kN/m2] [kN/m2]
[kN/m3]
Tencuiala
mortar 0.02 19.00 0.38 1.35 1 0.52 0.38
Placa
beton 0.14 25.00 3.50 1.35 1 4.73 3.50
Sapa de
egalizare 0.05 21.00 1.10 1.35 1 1.50 1.10
PLANSEU TERASA
NECIRCULABILA
Pardoseala
0.02 16.00 0.32 1.35 1 0.45 0.32
Beton de
panta 0.05 21.00 1.10 1.35 1 1.50 1.10
Bariera de
vapori 0.06 0.06 1.35 1 0.08 0.06
Termoizol
atie 0.05 2.50 0.125 1.35 1 0.12 0.125
polistiren
Hidroizola
tie 0.015 10.50 0.15 1.35 1 0.20 0.15
Utila
0.75 0.75 1.05 0.4 0.80 0.70
Zapada
1.60 1.60 1.50 0.4 2.40 0.65
13.10 8.70
Încărcarea din zăpadă este considerată ca acţionând vertical pe proiecţia orizontală a suprafeţei
acoperişului.
S k = µ i ⋅ C e ⋅ C t ⋅ S o ,k
Sk= valoarea caracteristică încărcăturii din zăpadă pe acoperiş
µi = coeficient de formă pentru încărcătura din zăpadă pe acoperiş
Sok = valoarea caracteristică a încărcăturii din zăpadă pe sol în KN/m2 în amplasament conform tabelului A1 din anexa A
din codul de proiectare(fig.2.17).
Ce= coeficientul de expunere a amplasamentului construcţiei
Ct= coeficientul termic
Valoarea caracteristică încărcăturii din zăpadă pe acoperiş este data in anaxa A a Codului de
proiectare CR 1-1-3 – 2005, precum si in harta de zonare a tarii noastre din punct de vedere al
incarcarii din zapada pe sol: Sk=2 kN/m2.
Coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş se determină funcţie de tipul de
acoperiş în capitolul 3 din codul de proiectare.
Panta acoperişului 0o≤ α ≤30o 30o< α <60o α ≥60o
α
µ1 0.8 0.8(60-α)/30 0.0
µ2 0.8 + 0.8α/30 1.6 -
Tipul expunerii Ce
Completă 0.8
Parţială 1.0
Redusă 1.2
Evaluarea încărcărilor seismice orizontale pentru prezentul proiect s-a realizat conform
normativului P100-2006 – Cod de proiectarea antiseismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru
clãdiri.
Metodologia de proiectare antiseismica presupune acceptarea ruperilor ductile şi împiedicarea
ruperilor casante, prin realizarea unor zone plastice potentiale suficient de ductile pentru a se putea
compensa incertitudinile provenite din variabilitatea intensitãţii seismelor.
Prin protecţie antiseismică se urmăreşte limitarea degradărilor, a avariilor, precum şi evitarea
prabuşirii elementelor structurale, a celor nestructurale, a echipamentelor şi instalaţiilor.
Efectele cutremurului vor fi cu atât mai mici cu cât structura de rezistenţã va fi capabilã sã
disipe o parte cât mai mare din energia indusã de seism, iar capacitatea unei structuri de a disipa
energia indusã depinde de capacitatea de deformare post-elasticã a acesteia.
Evaluarea rãspunsului seismic va avea în vedere posibilitatea comportãrii acesteia în domeniul
post-elastic, evitându-se astfel cedãrile casante. Aplicarea acestui concept (al disipãrii de energie) ar
presupune o analizã seismicã post-elasticã, care ar conduce la un volum mare de calcul.
De aceea pentru aprecierea comportãrii postelastice se foloseşte în practicã conceptul
ductilitãţii – introdus în calcul în mod simplificat prin factorul de comportare.
În codul seismic pentru calculul forţei seismice pe bazã de spectre de rãspuns se recomandã
douã metode:
- metoda forţelor seismice static echivalente;
- metoda cu calcul modal cu spectre de rãspuns.
Cum prima metodã se aplica la constructiile din clasele de importanţã III si IV (conform
codului) şi construcţia noastrã se incadreazã în clasa III vom folosi aceastã metodã. Ea se aplicã la
construcţiile cu H≤10m şi la care H/L≤0.4 (L=latura cea mai scurtã). Metoda se mai aplicã la
construcţiile pentru care perioadele fundamentale corespunzãtoare direcţiilor principale sunt: T≤1,5s.
Forţa seismicã orizontalã/forţa tãietoare de bazã corespunde modului propriu fundamental pentru
fiecare direcţie orizontalã principalã consideratã în calculul construcţiei se determinã cu relaţia
Fb = γ I ⋅ S d (T1 ) ⋅ m ⋅ λ
Nr. crt. ω [1/s] T [s] f [Hz] εxi εyi εzi Σεxi Σεyi Σεzi
1 8.5492 0.7349 1.3607 0.245 0.0204 0 0.245 0.0204 0
2 11.0066 0.5709 1.7518 0.3101 0.3062 0.0003 0.5551 0.3266 0.0003
3 11.9035 0.5278 1.8945 0.1647 0.3685 0 0.7198 0.6951 0.0003
4 19.4717 0.3227 3.099 0 0.0003 0.0037 0.7198 0.6954 0.004
5 28.3594 0.2216 4.5135 0.0452 0.0009 0 0.765 0.6963 0.004
6 37.2745 0.1686 5.9324 0.1147 0.0023 0.0004 0.8797 0.6986 0.0044
7 39.9505 0.1573 6.3583 0.0055 0.1724 0.0055 0.8852 0.871 0.0099
8 51.9624 0.1209 8.2701 0 0.0019 0.2429 0.8852 0.8729 0.2528
9 52.2062 0.1204 8.3089 0.0003 0 0.0001 0.8855 0.8729 0.2529
10 56.0228 0.1122 8.9163 0.0002 0.0001 0.065 0.8857 0.873 0.3179
11 57.1759 0.1099 9.0998 0.0034 0.0001 0.0183 0.8891 0.8731 0.3362
12 59.1541 0.1062 9.4147 0.0007 0.0001 0.0052 0.8898 0.8732 0.3414
13 59.326 0.1059 9.442 0.01 0.0001 0.0105 0.8998 0.8733 0.3519
14 59.4397 0.1057 9.4601 0.0012 0 0.0038 0.901 0.8733 0.3557
15 59.986 0.1047 9.5471 0 0 0.0004 0.901 0.8733 0.3561
Concluzie:
a) primul mod de vibratie : torsiune cu factor de participare a maselor 24.50% pe directia X si
2.04% pe directia Y;
b) modul 2 de vibratie : torsiune cu factor de participare a maselor 31.01% pe directia X si 30.62%
pe directia Y;
c) modul 3 de vibratie : torsiune cu factor de participare a maselor 16.47% pe directia X si 36.85%
pe directia Y;
d) In primele 15 perioade proprii de vibratie ale miscarii seismice se consuma aproximativ 90.10%
din masa vibranta a structurii pe directia X si 87.33% pe directia Y.
Modul 1 de vibratie
Modul 2 de vibratie
Modul 3 de vibratie
3. Modelarea structurii
Perspectiva 3D
Perspectiva plan
Perspectiva laterala
Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop mentinerea functiunii principale a cladirii in
urma unor cutremure, ce pot interveni de mai multe ori in viata constructiei, prin controlul degradarilor
elementelor nestructurale si a componentelor instalatiilor aferente constructiei. Cutremurul asociat
acestei stari limita este un cutremur moderat ca intensitate, avand probabilitatea de aparitie mai mare
decat cel asociat starii limita ultime (perioada medie de revenire 30 ani).
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei (relatia E.1 – anexa E, Codul P100/1-2006):
drSLS = 1.25νqdr < draSLS
drSLS – deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS;
Factorul υ, din relaţia (4.19), definit conform 4.6.3.2., se va lua după cum urmează:
- υ = 0,4 pentru :
- elementele anvelopei şi elementele ataşate anvelopei amplasate pe faţadele către spaţiile publice
(strada) sau către alte spaţii în care este posibilă prezenţa unui număr mare de persoane (curţile
interioare ale şcolilor, atriumuri, şi similare);
- sistemele de conducte care sunt fixate pe două tronsoane adiacente în cazul construcţiilor din clasele
de importanţă I şi II;
dr – valoarea deplasarii relative de nivel, determinata prin calcul elastic sub incarcari seismice de
proiectare;
draSLS – valoarea adimisibila a deplasarii relative de nivel
draSLS = 0.005hs
Verificarea deplasarilor rezultate din programul de calcul „SCIA”:
Verificare
deplasari -
SLS
Etaj Deplasare Deplasare drex drey 1.25∗ν q drx- dry- hnivel dra-
x y SLS SLS SLS
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
0 0 0 0 0 0.5 3 0 0 0 0
P 1.9 2.6 1.9 2.6 0.5 3 2.85 3.9 3100 15.5
E1 2.8 8.1 0.9 5.5 0.5 3 1.35 8.25 3100 15.5
E2 3.3 14.8 0.5 6.7 0.5 3 0.75 10.05 3100 15.5
E3 3.5 22 0.2 7.2 0.5 3 0.3 10.8 3100 15.5
E4 3.6 29.5 0.1 7.5 0.5 3 0.15 11.25 3300 16.5
E5 3.8 36.6 0.2 7.1 0.5 3 0.3 10.65 3300 16.5
E6 3.8 42.9 0 6.3 0.5 3 0 9.45 3300 16.5
E7 3.8 43 0 0.1 0.5 3 0 0.15 3300 16.5
Verificarea la starea limita ultima are drept scop evitarea pierderilor de vieţi omeneşti la atacul unui
cutremur major, foarte rar, ce poate apărea in viaţa unei construcţii, prin prevenirea prăbuşirii totale a
elementelor nestructurale. Se urmăreşte deopotrivă realizarea unei marje de siguranţa suficiente fata de
stadiul cedării elementelor structurale.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
drULS = cqdr < draULS
ΣM Rb
M dc := γ Rd⋅ M Edc⋅ γ Rd := 1.2
ΣM Edb
Mcap bar y = 12653 kNm - momentul capabil > Mdc = 11465 kNm
5. CALCULUL ELEMENTELOR STRUCTURALE
INFRASTRUCTURA
Nr. crt. ω [1/s] T [s] f [Hz] εxi εyi εzi Σεxi Σεyi Σεzi
1 7.97 0.79 1.27 0.245 0.0204 0 0.245 0.0204 0
2 9.68 0.65 1.54 0.3101 0.3062 0.0003 0.5551 0.3266 0.0003
3 10.26 0.61 1.63 0.1647 0.3685 0 0.7198 0.6951 0.0003
4 26.96 0.23 4.29 0 0.0003 0.0037 0.7198 0.6954 0.004
5 34.61 0.18 5.51 0.0452 0.0009 0 0.765 0.6963 0.004
6 37.52 0.17 5.97 0.1147 0.0023 0.0004 0.8797 0.6986 0.0044
7 43.01 0.15 6.84 0.0055 0.1724 0.0055 0.8852 0.871 0.0099
8 49.89 0.13 7.94 0 0.0019 0.2429 0.8852 0.8729 0.2528
9 51.87 0.12 8.26 0.0003 0 0.0001 0.8855 0.8729 0.2529
10 56.28 0.11 8.96 0.0002 0.0001 0.065 0.8857 0.873 0.3179
11 56.81 0.11 9.04 0.0034 0.0001 0.0183 0.8891 0.8731 0.3362
12 57.32 0.11 9.12 0.0007 0.0001 0.0052 0.8898 0.8732 0.3414
13 58.62 0.11 9.33 0.01 0.0001 0.0105 0.8998 0.8733 0.3519
14 59.39 0.11 9.45 0.0012 0 0.0038 0.901 0.8733 0.3557
15 59.96 0.1 9.54 0 0 0.0004 0.901 0.8733 0.3561
Concluzie:
a) primul mod de vibratie : torsiune cu factor de participare a maselor 24.50% pe directia X si 2.04%
pe directia Y;
b) modul 2 de vibratie : torsiune cu factor de participare a maselor 31.01% pe directia X si 30.62% pe
directia Y;
c) modul 3 de vibratie : torsiune cu factor de participare a maselor 16.47% pe directia X si 36.85% pe
directia Y;
d) In primele 15 perioade proprii de vibratie ale miscarii seismice se consuma aproximativ 90.10%
din masa vibranta a structurii pe directia X si 87.33% pe directia Y.
In urma calcului dinamic cu ajutorul programului SCIA. ESA PT (program bazat pe teoria
elementului finit) si in concordanta cu normativul de proiectare P100/2006 – 1 s-au obtinut urmatoarele
valori si forme deformate pentru perioadele proprii de vibratie:
Modul 1 de vibratie
Modul 2 de vibratie
Modul 3 de vibratie
Modul 4 de vibratie
5.2. Dimensionare si verificare grinzi peste subsolul 1 cota -0.10 m
5.3. Deplasarea radierului (deformata) in gruparea fundamentala
5.4. Presiunea pe talpa radierului in gruparea fundamentala si coeficientii de pat in gruparea
fundamentala
5.5. Presiunea pe talpa radierului la actiunea seismica si deformatia acestuia (tasarea)
Coeficientii de pat pentru gruparea speciala au fost luati cei din gruparea fundamentala si
amplificati de 3 ori. Pe marginea radierului, la distanta de 3 m de buza acestuia s-a luat in
considerare un coeficient de pat de 16MN/m3*3 = 48MN/m3, iar pe centrul acestuia un coeficient de
pat de 6.4MN/m3*3 = 19.2MN/m3.
5.6. Dimensionarea si verificarea radierului
Intocmit: Verificat:
ing. Bogorodea Lucian ing. Zagaican Ion