Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Complement simplu
1. Pentru criza hemolitică nu este caracteristic:
A. diminuarea cantităţii de eritrocite;
B. reticulocitoza;
C. icterul sclerotegumentar;
D. hiperbilirubinemia;
E. fierul seric diminuat.
17. Alegeţi afirmaţiile corecte pentru criza hemolitică în cadrul deficitului de glucozo-6-fosfat
dehidrogenază:
A. debut după administrarea medicamentelor;
B. debut pe fondalul infecţiei;
C. reticulocitoză marcată;
D. hemoglobinemie;
E. hipocromie.
10. Cel mai esenţial în argumentarea diagnosticului de anemie aplastică este evaluarea:
A.Numărului de limfocite
B.Aprecierea statusului receptorilor limfocitelor
C.Determinarea calitativă şi cantitativă a reticulocitelor
D.Determinarea numărului de eozinofile
E.Determinarea numărului de granulocite
11. Patogenetic cel mai argumentat în terapia anemiilor aplastice este utilizarea:
A.Masa eritrocitară
B.Masa trombocitară
C.Hormonii androgeni
D.Hormonii glucocorticoizi
E.Preparatele antilimfocitare
15. Cel mai periculos sindrom în perioada precoce a anemiei aplastice este:
A.Sindromul infecţios
B.Sindromul anemic
C.Hemoragiile
D.Majorarea în volum a ficatului şi splinei
E.Limfoadenopatia
Cm
1.Noţiunea de anemie aplastică include în sine următoarele:
A.Pancitopenie periferică
B.Deficienţa funcţională a măduvei osoase
C.Limfadenopatie
D.Transformare grăsoasă a măduvei osoase
E.Splenomegalie
10. Anemia aplastică Fanconi diferă de anemia aplastică achiziţionată prin următoarele:
A.Caracterul ereditar
B.Caracterul achiziţionat
C.Afectarea cromozomială
D.Afectarea membranei eritrocitare
E.Afectarea totală a hematopiezei
11)Un copil de 3ani are manifestări clinico-paraclinice de anemie fierodeficitară gr.II. Cea mai
eficientă metodă de tratament este:
A) administrarea preparatelor de fier parenteral;
B) administrarea preparatelor de fier intravenos;
C) administrarea preparatelor de fier per os, până la normalizarea hemoglobinei;
D) administrarea preparatelor de fier per os, până la normalizarea hemoglobinei +
încă 2–3 luni;
E) numai normalizarea alimentaţiei.
12) Copil de 2 luni, născut prematur gr.II, este la alimentaţie naturală. Analiza generală a
sângelui: Hb – 120 g/l; Er. – 3,9x1012 /l; Ic.– 0,82; VSH – 7 mm/h. Care recomandaţie este
optimală:
A) administrarea preparatelor de fier în doză curativă;
B) doar îmbunătăţirea alimentaţiei mamei;
C) doar administrarea preparatelor din fier mamei;
D) administrarea preparatelor de lapte adaptate;
E) administrarea preparatelor de fier în doza profilactică.
16) Indicaţi afirmaţia incorectă în cazul anemiilor prin deficit de acid folic:
A. administrarea fenobarbitalului influenţează asupra metabolismului acidului folic;
B. se dezvoltă în patologii maligne;
C. nu se dezvoltă la alimentarea cu lapte de capră;
D. poate fi în sarcină;
E. se depistează în sindromul de malabsorbţie.
Complement multiplu
1) Cauzele apariţiei anemiei fierodeficitare la copii sunt:
A. insuficienţa fierului în produsele alimentare;
B. aplazia măduvei osoase;
C. sindromul de malabsorbţie;
D. cerinţele sporite ale copilului în Fe;
E. bolile infecţioase.
11) Un copil de 7 ani prezintă paliditate, cefalee, dureri abdominale. Analiza generală a sângelui:
Er. – 3,8x1012/l, Hb – 99g/l, Ic – 0,78. Analiza maselor fecale – ouă de helminţi. Indicaţiile de
tratament optime sunt:
A) mebendazol;
B) acid acetilsalicilic;
C) preparate de fier paranteral;
D) preparate de fier peros;
E) biseptol.
12) Un copil de 2 ani. În anamneză: infecţii respiratorii frecvente, enterocolită. Este palid, pofta
de mâncare diminuată. An.generală a sângelui: Hb – 92 g/l; Er. – 3,8x1012/l; I.c – 0,72, VSH – 7
mm/h. Sunt corecte următoarele afirmaţii:
A) anemie fierodeficitară;
B) tratamentul cu preparatele de Fe să fie efectuate până la normalizarea indicilor sângelui
roşu;
C) preparatele de fier să fie administrate până la normalizarea hemoglobinei plus
încă 2 luni;
D) preparatele de fier administrate parenteral;
E) doza curativă este de 5–6 mg/kg Fe elementar în 24 ore.
13) Un copil de 8 luni, este palid, excitat, transpiră, tresare, doarme rău. Fontanela mare – 2x3
cm., capul de formă patrată, occipit aplatisat. Analiza generală a sângelui: Er. – 3,6x1012/l; Hb –
89g/l, I.c – 0,74, VSH – 7 mm/h.
Diagnosticul prezumtiv:
A) anemie gradul I;
B) anemie gradul II;
C) rahitism gr. I, evoluţie acută;
D) rahitism gr. II evoluţie acută;
E) rahitism gr II evoluţie subacută.
19) Un copil de 8 luni. În luna a 7-a i-a fost introdus complement sub formă de terci. Scaun
abundent, spumos, lipicios. Coprograma: acizi graşi +++, săpunuri ++. Analiza generală a
sângelui: Er. 3,5x1012/l. Hb – 90g/l. Indice de culoare 0,76. Precizaţi diagnosticul corect.
A) mucoviscidoză;
B) celiachie;
C) anemie fierodeficitară;
D) excluderea din alimentaţie a terciului din cereale;
E) administrarea preparatelor de fier
.
20) Un copil de 3 luni. Venit în policlinică pentru vaccinare. Analiza sângelui Er.3,8x10x12/l,
Hb – 92 g/l. I.C. – 0,72. Deciziile optime sunt:
A) permiterea vaccinării;
B) introducerea suplimentului;
C) prescrierea fierului timp de 2 săptămâni;
D) nu se prescrie administrarea fierului;
E) prescrierea tratamentului cu preparate de fier în decurs de 3 luni per os.
24) Copil de 8 luni se află numai la alimentaţie naturală. Indicele sângelui: Hb – 102g/l, Er. –
4,2x10x12/l, I.C. –0,72. Concentraţia de fier seric – 14 mcm/l. Sunt corecte următoarele
afirmaţii:
A) deficitul latent de fier;
B) anemia fierodeficitară;
C) introducerea complementului;
D) preparatele de fier parenteral;
E) preparatele de fier per os pe 2 luni.
26) În cadrul profilaxiei specifice a anemiei fierodeficitare sunt corecte următoarele afirmaţii:
A) se indică preparate de fier prematurilor de la 8 săptămâni;
B) se indică preparate de fier gravidelor cu sarcină multigemelară;
C) doza Fe este 6 mg/kg în zi;
D) doza Fe este 1–2 mg/kg în zi;
E) durata cursului 1–2 ani
2. Marcaţi care clasă de inunoglobuline este implicată în patogenia astmului bronşic atopic la
copii:
A.IgA
B.IgD
C.IgE
D.IgM
E.IgG
5. Selectaţi efectul local al histaminei, care nu este caracteristic pentru asmul bronşic atopic:
A. Creşte permiabilitatea capilarilor
B. Creşte producţia de mucus local
C. Dilatare bronşică
D. Bronhoconstrisţie
E. Edem mucasei bronhiale
11. Marcaţi care modificare fiziopatologică în astmul bronşic la copii nu este caracteristică:
A. Spasmul musculaturii netede bronşice
B. Edemul mucoasei
C. Hipersecreţia de mucus
D. Obstrucţia bronşică
E.Spasmul laringian
12. Marcaţi grupa de preparate care nu se include în tratamentul antiinflamator în astmul bronşic
la copii:
a.Antiinflamatoare nonsteroidiene
b.Corticosteroizi inhalator
c.Antileucotriene
d.Cromoglicatul disodic
e.Nedocromilul
13. Marcaţi grupa de medicamente care provoacă mai des semnele astmului bronşic la copii? A.
Glucocorticosteroizi
B. Antiinflamatorii nonsteroidene
C. Hiposensibilizante
D. Teofelina
E. Antileucotriene
17. Marcaţi markerul al informaţiei alergice din spută în astmul bronşic la copii:
a.Eozinofilia
b.Leicocitoza
c.Neitrofileza
d.Monocitoza
e.Trombocitopenia
18. Marcaţi concentraţia a cărei substanţe în spută este caracteristic pentru astmul bronşic
A. Oxid nitric
B. Oxid de carbon
C. Bicarbonat de sodiu
D. Carbon de natriu
E. Potasiu
Complement multiplu.
16. Marcaţi alergenii alimentari, care mai des provoacă criza astmului bronşic la copii?
a.Ouă
b.Citrice
c.Peşte şi produsele de peşte
d.Arachide, nuci
e.Porumb
17. Marcaţi aieroalergenii care mai des provoacă criza astmului bronşic la copii?
a.Praf menager
b.Mucegaiuri
c.Polenuri
d.Fumul de ţigară
e.Oxigen
18. Marcaţi factorii de risc în dezvotarea astmului bronşic la copii de vârsta fragedă
a.IRVA
b.AB la părinţi
c.Dermatita atopică
d.Rinita alergică
e.Alergie alimentară
22. Marcaţi indicii pentru diagnosticul gradului de severitate a exacertărilor astmului bronşic la
copii:
a.Frecvenţa crizelor de astm
b.Accesele nocturne
c.Examenul funcţional pulmonar
d.Examinarea alergologică
e.Examinarea funcţională a sistemului nefrourinar
23. Marcaţi criterii majore pentru astm la copii cu vârsta sub 5 ani
a.sex feminini
b.3 epizoade de wheezing în ultimele 6 luni
c.Dermatita atopică
d.Istoric de astm la unul din părinţi
e.Sensibilizare la pneumoalergeni
24. Marcaţi modificările care sunt este caracteristice pentru spută în astmul bronşic atopic?
a.Eozinofile
b.Cristale Sharcat-Layden
c.Trombocite
d.Spiralele churschmann
e.Leucocite
25. Marcaţi criteriile minore în diagnosticul astmul bronşic la copii sub 5 ani
a.Rinoree în absenţa infecţie respiratorie acută
b.Wheezing în absenţa infecţie respiratorie acută
c.Eozinofile
d.Alergie alimentară
e.Infecţie respiratorie acută
26. Marcaţi patologiile, cu care trebuie să fie diferenţiat astmul bronşic la copii:
a.Reflux gastroesofagian
b.Tuberculoza
c.Bronhaectazii
d.Laringotraheobronşita
e.Astm cardiac
29. Indicaţi efectele terapeutice ale corticoizilor sistemicei în astmul bronşic la copii:
A.Reduce inflamaţia în mucoasa căilor aeriene
B.Stimulează inflamaţia în mucoasa căilor aeriene
C.Restabileşte sensibilitatea adrenoreceptorilor
D.Măreşte sensibilitatea adrenoreceptorilor
E.Au un efect inhibitor asupra reflexelor mediate de nervus vagus
30. Efectele terapeutice ale teofelinei cu acţiunea rapidă în astmul bronşic la copii sunt:
a.Bronhodilatatoarele accentuate
b.Inhibă fazele precoce şi tardive ale reacţiilor alergice
c.Protejează mucoasa bronşiilor
d.Efect antiinflamator
e.Stimulează inflamaţia bronşică
36. Marcaţi preparatele „de control” al astmului bronţic la copii mai mici de 5 ani
a.β2-agonişti cu acţiune imediată
b.Doze mici de CSI (Cortico-steroizi inhalatorie)
c.Modificatori de leucotriene
d.Doze mici de CSI + modificatori de leucotriene
e.Doze duble de CSI
1. Marcaţi factorul etiologic care realizează mai frecvent bronşite acute la copii:
a) Alergeni alimentari
b) Protozoare
c) Germeni bacterieni
d) Agenţii micotici
e) Viruşi
4. Indicaţi diferenţa la examenul clinic între bronşita acută obstructivă şi bronşita acută simplă la
copii?
a) Expir prelungit
b) Tusea productivă
c) Matitatea percutorie
d) Tusea bitonală
e) Tusea uscată
12. Numiţi în care afecţiune a copilului vom aprecia o tusă acută, frecventă şi umedă?
a) Stenoza acută a laringelui
b) Bronşită acută
c) Pneumonie
d) Pleurezie
e) Fibroză chistică
16. Selectaţi opţiunea în baza căruia poate fi efectuat un diagnostic diferenţial între pneumonie şi
bronşiolită la copil:
a) Prezenţa dispneei
b) Murmur vezicular diminuat
c) Tiraj intercostal şi tirajul toracelui (substernal)
d) Opacitate lobară de intensitate costală
e) Raluri crepitante, subcrepitante
Complement multiplu
28. Alegeţi metodele pentru ameliorarea permeabilităţii căilor aeriene în bronşită acută la copii:
a) Administrarea enzimelor sistemice
b) Fluidificarea secreţiilor bronşice
c) Aportul adecvat de lichide în organism
d) Drenaj postural
e) Kineziterapie respiratorie
29. Numiţi caracteristicile pentru infecţia cu virusul respirator sinciţial (VRs) la copii?
a) Reinfectare frecventă, îndeosebi, în colectivităţi de copii
b) 75% copii care au suportat infecţii cu VRs în I – ul an de viaţă se reinfectează pe
parcursul următorilor 2 ani
c) Risc major serveşte primul puseu de infecţie cu VRs, care necesită spitalizare
d) Reinfectarea cu VRs decurg cu manifestări uşoare
e) Formează imunitate de durată
42. Care sunt mecanismele care conduc la dezvoltarea obstrucţiei bronşice la copiii de vîrstă
mică?
a) Edemul mucoasei
b) Hipersecreţie
c) Bronhospasm
d) Dereglarea funcţiei epiteliului mucociliar
e) Excursia mică a cutiei toracice
10. Alegeţi semnul clinic elocvent pentru forma obstructivă de cardiomiopatie hipertrofică la
copii:
A. Bradicardie
B. Stări sincople
C. Insuficienţa valvei mitrale
D. Prodrom viral recent
E. Insuficienţă cardiacă congestivă
13. Precizaţi tipul de cardiomiopatie primare în care screening-ul genetic al membrilor de familie
este obligatoriu:
A. Cardiomiopatie dilatativă non-familială
B. Cardiomiopatie hipertrofică
C. Miocardita
D. Сardiomiopatie indusă de stres
E. Cardiomiopatie indusă de tahicardie
15. Numiţi β –blocantul cel mai utilizat în cardiomiopatia hipertrofică simptomatică la copii:
A. Carvedilol
B. Metoprolol
C. Atenolol
D. Bisoprolol
E. Propranolol
Complement multiplu
1. Enumeraţi principiile actuale de clasificare ale cardiomiopatiilor primare:
A. Fiziopatologice
B. Etiopatogenice
C. Infecţioase
D. Medicamentoase
E. Idiopatice
3. Numiţi factorii etiologici virali mai frecvent implicaţi în miocarditele acute la copii:
A. Coxsackie B
B. Adenovirus
C. Virusul hepatitei B
D. Parvovirusul B19
E. Vurusul rujeolei
6. Numiţi cele mai comune criterii de diagnostic ecocardiografic în miocardita acută la copii:
A. Dilatarea cavităţii ventriculului stâng
B. Hipo- sau akinezia peretelui ventriculului stâng
C. Hipertrofie ventriculară stânga asimetrică
D. Scăderea fracţiei de ejecţie
E. Disfuncţie diastolică
33. Marcaţi bolile genetice care frecvent asociază cardiomiopatia hipertrofică la copii:
A. Sindromul Noonan
B. Sindromul Down
C. Sindromul LEOPARD
D. Boala Pompe
E. Sindromul Marfan
38. Marcaţi factorii de risc majori de moarte subită cardiacă la copii şi tineri cu cardiomiopatie
hipertrofică :
A. Vârsta tânără la diagnostic (≤14 ani)
B. Istoricul familial de MSC la vârstă tânără
C. Sincope, în special recurente
D. Hipertrofie ventriculară apicală
E. Mutaţie ale genei troponinei T cu hipertrofie uşoară
8. Apreciaţi care din manifestări nu face parte din Criteriile ACR pentru diagnosticul de Lupus
eritematos sistemic:
a. Serozite
b. Afectarea neurologică
c. Ulceraţii orale nedureroase
d. Sindrom Raynaud
e. Anticorpi antinucleari
Complement Multiplu.
1. Notaţi remediile medicamentoase care pot induce Lupusul eritematos sistemic:
a. Metildopa
b. Procainamide
c. Diclofenac
d. Clorpromatina
e. Vitamina E
10. Notaţi afectările sistemului nervos central caracteristice Lupusului eritematos sistemic:
a. Neuropatii periferice
b. Psihoze
c. Meningo–encifalită
d. Convulsii febrile
e. Afectarea nervilor cranieni
4.Menţionaţi semnul cel mai frecvent întâlnit în etapa iniţială a Sclerodermiei Sistemice:
a. Anomalii de pigmentare
b. Edemaţierea pielii
c. Faţa cu aspect de mască
d. Fenomenul Raynaud
e. Ulceraţii tegumentare
Complement Multiplu
1. Precizaţi formele clinice ale Sclerodermiei Sistemice după Leroy:
a. Sclerodermia Sistemică difuză cutanată
b. Sclerodermia Sistemică limitată
c. Sclerodermia Sistemică limitată cutanată
d. Sclerodermia Sistemică viscerală
e. Sclerodermia Sistemică „sine scleroderma”
Dermatomiozita juvenilă
Complement Simplu.
1.Precizaţi vârsta de debut a Dermatomiozitei juvenile:
a. 5-10 ani
b. 10-15 ani
c. 1-5 ani
d. 7-10 ani
e. Perioada neonatală
Complement Multiplu.
1.Notaţi manifestările musculare caracteristice Dermatomiozitei juvenile:
a. Slăbiciune musculară
b. Tumefiere musculară
c. Atrofie cu contracturi musculare
d. Afectarea muşchilor globilor oculari
e. Afectarea muşchilor flexori ai cefei
6. Determinaţi în care formă clinică a Artritei juvenile idiopatice apar mai frecvent complicaţiile
oculare:
a. Forma sistemică
b. Forma poliarticulară
c. Forma oligoarticulară
d. Artrita cu entezite
e. Artrita psoriazică
8. Determinaţi în care stadiu radiologic după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică apar
eroziunile osoase?
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 3-4
11. Notaţi forma clinică a Artritei juvenile idiopatice cu afectarea articulaţiilor sacroiliace:
a. Forma sistemică
b. Artrita cu entezite
c. Forma poliarticulară
d. Forma oligoarticulară
e. Artrita psoriazică
Complement Multiplu.
1.Numiţi variantele evolutive ale Artritei juvenile idiopatice:
a. Forma sistemică
b. Forma poliarticulară
c. Forma oligoarticulară
d. Artrita psoriazică
e. Artrita reactivă
7.Precizaţi criteriile de spitalizare ale pacienţilor cu Artrită juvenilă idiopatică forma sistemică:
a. Adresare primară cu semne clinice de Artrită juvenilă idiopatică forma sistemică
b. Adresare repetată cu semne clinice de agravare a bolii
c. Apariţia complicaţiilor Artritei juvenile idiopatice forma sistemică
d. Comorbidităţi importante
e. Remisiune medicamentos indusă a Artritei juvenile idiopatice forma sistemică
8.Determinaţi complicaţiile Artritei juvenile idiopatice în forma sistemică:
a. Sindromul de activare macrofagală
b. Amiloidoza renală
c. Traumatismul articular
d. Insuficienţă cardiacă
e. Retard fizic
15. Notaţi caracteristicile stadiului radiologic III după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică:
a. Osteoporoză difuză marcată
b. Eroziuni osoase
c. Tumefiere uşoară periarticulară
d. Contracturi articulare
e. Lărgirea spaţiului articular
20. Precizaţi în care forme clinice ale Artritei juvenile idiopatice este indicat tratamentul cu
Metotrexat:
a. Forma poliarticulară seropozitivă
b. Forma oligoarticulară cu complicaţii oculare
c. Artrita psoriazică
d. Forma poliarticulară seronegativă
e. Forma oligoarticulară
5.Menţionaţi care criteriu dintre criteriile majore de diagnostic ale Febrei reumatismale acute nu
face parte:
a.Poliartrita
b.Artralgii
c.Coreea
d.Noduli subcutanaţi
e.Eritem marginat
6.Precizaţi care criteriu dintre criteriile minore de diagnostic ale Febrei reumatismale acute nu
face parte:
a.Febra
b.Artralgii
c.Leucocitoza
d.Creşterea intervalului PR la Electrocardiogramă
e.Coreea
8. Notaţi durata profilaxiei secundare la copiii cu Febră reumatismală acută fără cardită:
a. 10 ani sau până la vârsta de 25 ani
b. 5 ani sau până la vârsta de 18 ani
c. 5 ani sau până la vârsta de 25 ani
d. 10 ani sau până la vârsta de 18 ani
e. Toată viaţa
Complement Multiplu.
1. Menţionaţi caracteristicile artritei în Febra reumatismală acută:
a. Afectarea articulaţiilor mari şi medii
b. Afectare articulară multiplă
c. Afectare articulară migratorie
d. Artrită erozivă
e. Afectarea articulaţiilor mici
12. Numiţi criteriile de confirmare ale infecţiei streptococice în Febra reumatismală acută:
a. Cultivarea streptococului din exudatul faringian
b. Majorarea titrelor Anticorpilor Antistreptolizinei-O
c. Majorarea titrelor Anticorpilor antistreptohialuronidază
d. Majorarea titrelor Anticorpilor antinucleari
e. Majorarea titrelor Anticorpilor anti-ADN
3. Formele endoscopice ale gastritei cronice la copii sunt următoarele, în afară de forma:
A. Primară
B. Superficială
C. Atrofîcă
D. Hipertrofică
E. Erozivă
4. Marcaţi care este cea mai frecventă complicaţie a bolii ulceroase la copii:
A. Hemoragia digestivă superioară
B. Peritonita
C. Penetraţia
D. Stenoza piloroduodenală
E. Malignizare
5. Stabiliţi care din următoarele nu reprezintă un factor de agresiune asupra mucoasei gastrice la
copii:
A. Pepsinogenul
B. Secreţia locală de bicarbonate
C. Acidul clorhidric
D. Gastrina
E. “Helicobacterii pyloriul”
9. Precizaţi care examen oferă informaţia desinestătătoare pentru diagnosticul gastritei cronice
la copii:
A. Radiologic
B. Histopatologic
C. Endoscopic
D. Bacteriologic
E. Clinic
10. Infecţia cu “Helicobacter pylori” la copii poate fi confirmată prin toate testele, în afară de:
A. Coprocitogramei
B. Determinării titrului de anticorpi
C. Testului ureazei
D. Reacţiei de polimerizare în lanţ
E. Testului respirator cu urează marcată
11. Notaţi pentru care maladie semnul characteristic (patognomic) este pirozisul, de sine
stătător:
A. Ulcerul duodenal
B. Dispepsia funcţională
C. Gastroduodenita cronică
D. Boala de reflux gastroesofagean patologic
E. Pancreatită
12. Marcaţi cel mai important stimulant al secreţiei acide gastrice la copii:
A. Bicarbonatul
B. Histamina
C. Secretina
D. Somatostatina
E. Gastrina
14. Notaţi simptomul cel mai constant întîlnit la ulcerul gastric la copii:
A. Durerea epigastrică
B. Vărsătura alimentară
C. Meteorismul abdominal
D. Anorexia
E. Greaţa
15. Precizaţi care este metoda de elecţie în diagnosticul ulcerului duodenal la copii:
A. Ecografia abdominală
B. Examenul radiologic cu bariu
C. Irigografia
D. Nivelul seric de gastrină
E. Endoscopia
16. Precizaţi care este localizarea preferentială a procesului inflamator în gastrita cronică
„H.Pylori”:
A. Antrumul
B. Fundul gastric
C. Curbura mare
D. Curbura mică
E. Cardia
18. Numiti semnul radiologic direct al ulcerului gastric sau duodenal la copii:
A. Nisa ulceroasă
B. Bulbul în formă de trifoi
C. Atonia gastrică
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric
E. Tranzitul bulbar accelerat
20. Indicaţi ce se administrează în cazul profilaxiei ulcerului la copiii, care se află la tratament
cronic cu prednisolon:
A. Omeprazol
B. De-nol
C. Preparate ce conţin Ferum
D. Acid ursodezoxicolic
E. Pangrol
Complement multiplu.
1. Numiţi diagnosticul diferenţial în cazul gastritei cronice la copii:
A. Boala ulceroasă
B. Colecistita
C. Pancreatita
D. Lamblioza
E. Insuficienţa cardiacă
6. Precizaţi care din următoarele caracteristici ale “Helicobacter pylori” sunt corecte:
A. Este o bacterie spiralată şi сiliată
B. Este o bacterie gram-negativă
C. Este o bacterie gram-pozitivă
D. Calea de transmitere este hematogenă
E. Calea de transmitere este fecal-orală
8. Notaţi prin care teste se face evidenţierea infecţiei cu “Helicobacter pylori” la copii:
A. Determinarea titrului de anticorpi în sânge
B. Determinarea titrului de anticorpi în salivă
C. Determinarea ADN “Helicobacter pylori” în masele fecale
D. Determinarea elastazei serice
E. Testul ureazei
17. Cm Numiti semnele radiologice indirecte ale ulcerului gastric sau duodenal la copii
A. Nisa ulceroasă
B. Bulbul în formă de trifoi
C. Atonia gastrică
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric
E. Tranzitul bulbar accelerat
18. Cm Numiţi care sunt antibioticele, utilizate în schemele de tratament a bolii ulceroase la
copii:
A.Amoxacilina
B. Omeprazolul
C. Metronizolul
D. Tetraciclina
E. Claritromicina
19. Cm Marcaţi preparatele, ce se referă la tripla terapie standart (linia I) a bolii ulceroase la
copii:
A. Omeprazolul
B. Amoxacilina
C. Claritromicina
D. Tetraciclina
E. Levofloxacina
20. Cm Mama unui copil, care recent a început terapia antiulceroasă standart (amoxacilină,
claritrimicină, lansoprazol), afirmă, că e îngrijorată, fiindcă fiul său are 4 scaune pe zi (deobicei
avea 1-2 scaune). Care este cea mai probabilă cauză si ce îi recomandati mamei?
A. Sistarea tratamentului
B. Intoleranta tratamentului cu amoxacilină
C. Administrarea antidiareicelor
D. Efect advers al claritromicinei
E. Continuarea tratamentului
21. Cm Precizaţi care sunt posibilitătile terapeutice în tratamentul ulcerului indus de AINS:
A. Inhibitorii pompei protonice
B. Blocantele receptorilor histaminici H2
C. Prostaglandinele
D. Amoxacilina
E. Claritromicina
A. Amoxacilina
C. Ulcerele multiple
D. Ulcerul gigant
E. Mai mult de 2 acutizări pe an
24. Cm Numiti două maladii, cu care în primul rînd se efectuează diagnosticul diferential al
gastritei cronice la copii:
A. Hepatita cronică
B. Pancreatita acută
C. Dereglările functionale
D. Boala ulceroasă
E. Colita ulceroasă
26. Cm Notaţi care sunt cele trei simptome, care mai frecvent se întîlnesc în boala ulceroasă:
A. Asteno-vegetativ
B. Icteric
C. Dispeptic
D. Algic
E. Edematos
35. Cm Stabiliţi care din următoarele semne se include în aprecierea bolii ulceroase:
A. Afectiune de etiologie complexă
B. Este legată de tulburarea hemostazei locale gastroduodenale
C. Are ca leziune comună ulceraţia,
D. Rezultată din autodigestia clorhidropeptică a mucoasei gastrice sau duodenale în
punctele de rezistenţă minimă.
E. Nu depăses te stratul submucos a stomacului
36. Cm Indicaţi cu care maladii se diferenţiază hemoragia digestivă superioară din ulcer gastric
sau duodenal la copii:
A. Sindrom Mallory- Weiss
B. Siondrom Zolinger-Ellison
C. Gastrita hemoragică
D. Colita ulceroasă
E. Diverticul esofagian
38. Cm Notaţi care sunt dietele (după Pevzner) utilizate în caz de patologie gastro-duodenală:
A. 1a
B. 1b
C. 2
D. 8
E. 10
Glomerulonefrita la copii.
Complement simplu
1. Enumeraţi maladiile care nu pot declanşa glomerulonefrita acută la copii:
A.vaccinarea DTP
B.boala Fabry
C.varicela
D.rujeola
E.hepatita A
D.antibiotice
E.antiagregante
8. Leziunile glomerulare în glomerulonefrita cronică la copii se realizează cel mai frecvent prin
mecanism:
A.imune
B.metabolice
C.hemodinamice
D.toxice
E.infecţioase
13. Selectaţi gradul de proteinurie caracteristic pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii?
A.pâna la 1g/l
B.1.0-2.0g/l
C.2,0-2,5g/l
D.2,5-3,0 g/l
E.peste 3,5g/l
A.hematurie macroscopică
B.proteinurie
C.hipoalbuminemie
D.edeme generalizate
E.hiperlipidemie
A.edem pulmonar
B.insuficienţă cardiacă
C.nefroscleroză
D.encefalopatia hipertensivă
E.hipertensiunea arterială
18. Selectaţi gradul de proteinurie caracteristic pentru glomerulonefrita acută cu sindrom nefritic
la copii?
A.până la 0,5 g/l
B.0,5-3,0 g/l
C.absenţa proteinuriei
D.>3,5 g/l
E. >3,0 g/l
A.2 ani
B.5 ani
C.10 ani
D.toată viaţa
E.pâna la vârsta de 18 ani
Complement multiplu
1.Cm Enumeraţi condiţiile care favorizează depunerea complexelor imune circulante în rinichi în
glomerulonefrită al copii:
A.fluxul sanguin majorat
B.suprafaţa endotelială
C.componentele filtrului glomerular
D.leziuni glomerulare
E.nivelul crescut al fracţiilor complementului
2.Cm Enumeraţi substanţele proinflamatorii care intervin în patogenia leziunilor glomerulare în
glomerulonefrită al copii:
A.molecule de adeziune celulară
B.metaboliţii reactivi de oxigen
C.IgE
D.acidul hialuronic
E.factori de creştere
B.hipoglobulinemia
C.hipoalbuminemia 15-20g/l
D.hiperfibrinogenemia>5g/l
E.hipocalciemie
A.sindrom edematos
B.sindrom algic
C.sindrom urinar
D.sindrom febril
E.sindrom hipertensiv
A.sindrom urinar
B.insuficienţă cardiacă
C.insuficienţă renală acută
D.hipertensiune arterială brutală
E.glomerulonefrită cu sindrom urinar minim
A.hiponatremie
B.hipopotasemie
C.hipofosfatemie
D.potasemie cu valori normale
E.hipernatremie
A.retard fizic
B.psihoză
C.dereglarea somnului
D.hipotensiune
E.infectii secundare
A.antibiotice
B.dieta cu reducerea de sare
C.corticoterapie
D.citostatice
E.diuretice
A.hipertensiune arterială
B.reducerea presiunii coloid-osmotice
C.creşterea permiabilităţii membranelor bazale glomerulare
D.creşterea reabsorbţiei tubulare de sodiu
E.hipervolemie
B.hipoalbuminemie
C.hiponatriemie
D.ASLO crescut
E.colesterol crescut
A.forma clinico-histologică
B.etiologie
C.complicaţiile bolii
D.complicaţiile apărute în rezultatul tratamentului
E.vârsta pacientului
26.Cm Decesul precoce în cursul evoluţiei glomerulonefritei cronice la copii se produce prin:
A.insuficienţă renală acută
B.insuficienţă cardiacă
C.edem pulmonar acut
D.insuficienţă hepatică
E.edem cerebral
E.antihipertensive
29.Cm Enumeraţi maladiile care se manifestă prin sindromul nefrotic secundar la copii:
A.sindromul Alport
B.sindromul Down
C.sindromul Orbeli
D.displazie hipoplastică renală
E.mucoviscidoză
A.canaliculară
B.colaptoidă
C.celulară
D.atipică
E.proliferativă
A.sindrom nefritic
B.sindrom nefrotic
C.microhematurie
D.hipotensiune arterială
E.macrohematurie
E.plasmafereză
A.sindrom urinar
B.sindrom hipertensiv
C.sindrom edematos (tip nefritic sau nefrotic)
D.sindrom de retenţie azotată
E.sindrom hepato-renal
A.edeme generalizate
B.proteinuria>3.5g/24h
C.proteinuria pâna la 1g/24h
D.hipoalbuminemia
E.hipercolesterinemie
39.Cm Marcaţi leziunile glomerulare imune la copii care sunt declanşate de depunerea în
glomeruli:
A.complexe immune circulante
B.complexe immune ,,in situ’’
C.trombocite
D.anticorpi antimembrană bazală glomerulară
E.reacţii imune de tip celular
Complement multiplu
1. Tabloul clinic al Hemofiliei include următoarele:
A. hemoragii abundente;
B. hematoame;
C. hemartroze;
D. echimoze şi peteşii;
E. hemoragie peste 1–2 ore după traumă.
2. Diagnosticul de hemofilie se stabileşte în baza:
A. anamnezei eredocolaterale;
B. creşterii duratei sângerării după Duke;
C. consumului redus al protrombinei;
D. diminuării numărului trombocitelor;
E. creşterii timpului de coagulare după Le-White.
3. Pentru hemofilie sunt caracteristice:
A. durata de sângerăre crescută;
B. timpul de coagulare după Le-White crescut;
C. timpul tromboplastinei parţial activate sporit;
D. reducerea adeziei şi agregaţiei trombocitelor;
E. deficitul factorului VIII sau IX.
4. Сonfirmarea tipului de hemofilie se bazează pe:
A. insuficienţa factorului Willibrand;
B. deficitul factorului VIII;
C. deficitul factorului IX;
D. deficitul factorului XII;
E. deficitul factorului XI.
5. Alegeţi afirmaţiile care sunt caracteristice pentru Hemofilie:
A. durata de sîngerare crescută;
B. timpul de coagulare crescut;
C. timpul de tromboplastină parţial activat crescut;
D. sîngerare de tip hematom;
E. este o boală genetică.
6. Pentru boala Willebrand sunt caracteristice:
A. scăderea adeziunii trombocitelor;
B. deficitul factorului IX;
C. deficitul factorului XII;
D. deficitul factorului Willibrand;
E. сreşterea timpului de sângerare.
7. Selectaţi afirmaţiile caracteristice pentru boala Willebrand:
A. transmiterea recesivă, X – lincată;
B. transmiterea autosomal – dominant;
C. diminuarea adeziunii şi agregaţiei trombocitelor;
D. tipul mixt de sângerare;
E. hemartroze frecvente.
8. Alegeţi afirmaţiile corecte pentru hemophilia B:
A. prezenţa hematoamelor şi hemartrozelor;
B. creşterea timpului tromboplastinei parţial activate;
C. prognosticul pentru viaţă este favorabil;
D. deficitul factorului IX;
E. deficitul factorului XI.
9. Selectaţi afirmaţiile adevărate pentru hemofilie:
A. tip hematom de sângerare;
B. hemartroză – manifestare caracteristică a bolii;
C. tipul mixt de sângerare;
D. hemofilia B este mai frecventă ca hemofilia A;
E. tratamentul de substituţie este esenţial.
10. Determinaţi care indici ai coagulogramei se modifică în hemofilie:
A. timpul tromboplastinei parţial activat;
B. consumul protrombinei;
C. testul cu etanol;
D. timpul trombinic;
E. timpul recalcificării plasmei.
11. La tratamentul hemofiliei sunt contraindicate:
A. crioprecipitatul;
B. imobilizare de scurtă durată a articulaţiei afectate;
C. imobilizare de durată a articulaţiei afectate;
D. transfuzii de sînge;
E. concentrate liofilizate ale f. VIII.
12. Programul de terapie în hemartroza acută la bolnavii cu hemofilie include:
A. perfuziile de reopoliglucin;
B. administrarea de crioprecipitat;
C. imobilizarea de scurtă durată a articulaţiei;
D. administrarea de heparină;
E. puncţia obligatorie a articulaţiei.
13. Evaluarea mecanismului intrinsec al coagulării include:
A. Determinarea Timpului Tromboplastinei Parţial Activate
B. Aprecierea Timpului Trombinei
C. Determinarea Timpului Protrombinei
D. Aprecierea nivelului F VIII de coagulare
E. Aprecierea nivelului F IX de coagulare
14. Evaluarea mecanismului extrinsec al coagulării include:
A. Aprecierea Timpului Protrombinei
B. Aprecierea Timpului Trombinei
C. Determinarea fibrinogenului
D. Aprecierea F VII
E. Determinarea toleranţei plasmei la heparină
15. Pentru boala von Willebrand sunt caracteristice:
A. Tipul autosomal de moştenire
B. Tipul X-linkat de moştenire
C. Diminuarea funcţiei de adeziune şi agregare a trombocitelor
D. Creşterea duratei de sângerare
E. Tipul hematom de sângerare
16. Manifestările clinice tipice bolii von Willebrand sunt:
A. Gingivoragii
B. Epistaxis
C. Hematome
D. Eritem, macule-papule
E. Peteşii, echimoze
17. Boala von Willebrand are următoarele caracteristici:
A. Tipul autosomal de moştenire
B. Afectare izolată a hemostazei primare
C. Afectare izolată a hemostazei secundare
D. Coagulopatie de tip mixt
E. Transmisă X-linkat
4. Indicaţi care dintre următoarele manifestări extrahepatice din hepatita virală cronică C
este mediata indirect imunologic:
A. Sindromul Sjogren
B. Lichenul plan
C. Porfiria cutanată tardivă
D. Crioglobulinemia
E. Dermatomiozita
6. Indicaţi care dintre semnele enumerate sunt caracteristice formei mutante de hepatită
virală cronice B la copii:
A. Glomerulonefrita membranoasă
B. HBsAg pozitiv şi HBeAg pozitiv
C. HBeAg negativ şi HBsAg pozitiv
D. antiHBe pozitiv şi HBsAg
E. AND VHB pozitiv şi HBsAg pozitiv
10. Gradul III de fibrozã hepaticã (conform scorului Knodell- Ishak) corespunde uneea
din afirmaţiile indicate mai jos:
A. Fibrozã minimă
B. Fibrozã uşoarã
C. Fibrozã moderatã
D. Fibrozã în punţi
E. pseudolobul hepatic
11. Precizaţi care dintre urmãtoarele criterii determină gradul de activitate histologică a
hepatitei cronice:
A. Majorarea ALAT şi ASAT cu 10 valori faţă de normă
B. Gradul procesului necro-inflamator determinat histologic
C. Hiperbilirubinemie > 150 mcmol/l
D. Prezenţa encefalopatiei hepatice
E. Hepatomegalie cu 5 cm sub rebordul costal drept
12. Simptomul clinic cel mai frecvent întâlnit în hepatita virală cronicã C la copii este:
A. Icterul
B. Astenia fizicã
C. Greaţa
D. Durerea abdominală
E. Distensia abdominalã
13. Durata tratamentului antiviral în hepatita virală cronică C depinde de următorii indici:
A. Leziunile histologice hepatice avansate
B. Evoluţia prelungitã a hepatitei virale cronice C
C. Nivelul înalt al ARN-HCV
D. Genotipul VHC
E. Vârsta pacientului
14. Indicaţi care din urmãtoarele afirmaţii referitoare la patogeneza hepatitei autoimune
nu sunt specifice maladiei :
A. Leziunile histologice hepatice sunt alcãtuite predominant din infiltraţie plasmocitară
în tracturile portale
B. Se asociazã cu alte afecţiuni autoimune
C. Bolnavii prezintã autoanticorpi circulanţi antihepatici
D. Prezenţa autoanticorpilor AAN şi anti-SMA în hepatita autoimună de tip I (“lupoidă”)
E. Acest tip de hepatitã cronicã nu rãspunde la terapia cu glucocorticoizi/imunisupresoare
15. Indicaţi care din autoanticorpii indicaţi nu sunt specifici pentru hepatita autoimună la
copii:
A. Anticorpi antinucleari
B. Anticorpi antimitohondriali antiAMA
C. Anticorpi anti-muşchi neted
D. Anticorpi antimicrozomali ficat şi rinichi
E. Anticorpi împotriva "antigenului hepatic solubil"
16. Indicaţi care sunt anticorpii circulanţi caracteristici pentru hepatita virală cronicã D:
A. Anticorpii anti-LKM1
B. HBsAg şi antiVHD IgG pozitivi
C. Anticorpii antinucleari antiANA
D. Anticorpii anti-antigen solubil hepatic anti LC
E. HBsAg pozitiv
19. Indicaţi care din indicii paraclinici enumeraţi nu sunt caracteristici hepatitei toxice
medicamentoase :
A. Prezenţa ADN VHB
B. Hiperbilirubinemie directă
C. Aminotransferaze şi teste pentru colestază majorate
D. Histologic prezenţa colestazei şi steatozei hepatice
E. Hepatosplenomegalie şi icter
20. Indicaţi care dintre indicii enumeraţi sunt necesari pentru determinarea stadiului
hepatitei cronice:
A. Determinarea ARN VHC
B. Evaluarea procesului necro-inflamator în ţesutul hepatic
C. Evaluarea nivelului de majorare a aminotransferazelor
D. Determinarea gradului de fibroză hepatică determinat histologic sau prin elastometrie
E. Aprecierea nivelul seric al albuminei
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Enumeraţi remediile antivirale aprobate pentru tratamentul hepatitelor virale cronice B
la copii:
A. Interferon alfa 2 a şi alfa 2b standard
B. Aciclovir
C. Interferon alfa 2b pegilat
D. Entecavir
E. Adefovir
2. Indicaţi care sunt semnele caracteristice pentru hepatita cronică activă la copii:
A. Sindrom asteno-vegetativ
B. Necroze în punţi ale hepatocitelor
C. Sindrom de colestază
D. Distonia vegeto-vasculară
E. Detresă respiratorie
4. Care dintre semnele histologice enumerate mai jos semnifică activitate histologică în
hepatita cronică la copii:
A. Necroza periportală
B. Necroza intralobulară
C. Infiltraţie inflamatorie în tractul portal
D. Fibroza periportală
E. Arhitectonică păstrată a lobulului hepatic păstrat cu hepatocite amplasate radiar
copii:
de un an
C. Administrarea de Adefovir per os
D. Interferon alpha 5 UI/m2 + Lamivudină 100 mg/zi, timp de 24 săptămâni
E. Interferon alpha 2 beta pegilat 50-80 mcg/săptămână 24 săptămâni
10. Care din afirmaţiile menţionate mai jos sunt pozitive pentru infecţia cronică cu VHD
la copii:
A. Suprainfecţia cu VHD în HCVB duce în 70-80% la formarea cirozei hepatice
B. Suprainfecţia cu VHD determină progresarea spre ciroză hepatică timp de 5-10 ani
C. Forma de manifestare clinică a HCVD este hepatosplenomegalia, citoliză cu 10-20
valori faţă de normă
D. Prezenţa autoanticorpilor Ac anti LKM 1
E. Prezenţa semnelor de insuficienţă hepatică
12. Indicaţi care sunt schemele de tratament antiviral în HCVC genotip 1 la copii:
A. Dieta 5 (Pevzner), hepatoprotectori , simptomatice
B. Terapia combinată INF alfa 2b pegilat+Ribavirină 24 de săptămâni
C. Terapia combinată INF alfa 2b pegilat+Ribavirină 48 de săptămâni
D. Monoterapia cu Ribavirină 48 de săptămâni
E. Tratamentul cu Silimarină timp de 2 ani
14. Pentru a determina gradul de activitate histologică în hepatitele cronice la copii este
necesară determinarea următorilor parametri:
A. Determinarea gradului de necroză a hepatocitelor
B. Determinarea gradului de fibroză hepatică
C. Determinarea gradului procesului inflamaţiei portale
D. Coloraţia specială a ţesutului hepatic pentru prezenţa acumulărilor de Cu
E. Determinarea structurii şi a arhitectonicii lobulului hepatic
17. Care hepatite cronice la copii pot fi tratate cu administrarea remediilor antivirale aşa
ca interferon alfa 2 beta standard sau pegilat monoterapie?
A. Hepatita autoimună
B. Hepatitele acute medicamentoase
C. Hepatita virală cronică В în fază replicativă;
D. Hepatita virală cronică С în fază replicativă;
E. Hepatita cronică metabolică în glicogenoza Girke
21. Sindromul de colestază în hepatita cronică la copil este manifestat prin prin
următoarele modificări:
A. Nivel seric crescut a indicelui de protrombină;
B. Nivel seric scăzut de gama glutamiltranspeptidaza GGTP
C. Nivel seric crescut de fosfatază alcalină
D. Nivel seric crescut de bilirubină totală din contul fracţiei directe
E. Nivel seric crescut al colesterolului
24. Care din semnele clinice enumărate mai jos sunt considerate ca manifestări
extrahepatice ale hepatitei autoimune la copii:
A. Icterul sclero- tegumentar;
B. Artralgii şi artrite;
C. Vergeturi abdominale violacee;
D. Erupţii cutanate maculo-papuloase;
E. Crioglobulinemie esecţială
26. Factorii predictivi pentru răspunsul favorabil la terapia antivirală în HVCC la copil
sunt:
A. Nivel crescut de 2-5 ori ale ALAT
B. Durata mică de evoluţie a HCVC
C. Încărcătura virală VHC joasă;
D. Genotip VHC 1a şi 1b
E. Genotip VHC 2 şi 3
27. Care din criteriile de mai jos nu sunt caracteristice diagnosticului de hepatită
autoimună la copil?
A. Hipergamaglobulinemia
B. Prezenţa anticorpilor antinucleari
C. Prezenţa markerilor hepatitelor virale VHB sau VHC
D. Răspuns favorabil la administrarea corticoterapiei
E. Prezenţa cupruriei, cupremiei, a ceruloplasminei serice diminuate
29. Care din autoanticorpii indicaţi mai jos sunt specifici pentru hepatitele autoimune la
copii:
A. Anticorpii anti-muşchi neted (SMA)
B. Anticorpii antinucleari (ANA).
C. Anticorpii antimitocondriali (AMA).
D. Anticorpii anti-antigen solubil hepatic (SLA).
E. Anticorpii antimicrozomali hepatici şi renali (LKM).
30. Care din următoarele afirmaţii referitoare la terapia hepatitelor autoimune sunt
adevarate?
A. Corticoterapia reprezintă principalul mijloc terapeutic.
B. Doza de întreţinere a prednisonului este selectată individual
C. Doza de întreţinere a prednisonului poate fi 10 mg/zi dacă este asociat cu azatioprina
în doza de 50 mg/zi.
D. Azatioprina poate fi folosita în monoterapie, în doză de 50 mg/zi.
E. Pacienţii rezistenţi la corticoterapie necesită trecere la remedii antivirale.
31. Următoarele afirmaţii referitoare la clasificarea hepatitelor cronice sunt adevărate
A.gradul de activitate histologica este determinat de severitatea fibrozei
B. Fibroza hepatică este folosită pentru a clasifica stadiul bolii
C. Piece-meal necrosis defineşte necroza periportală
D. Clasificarea hepatitei cronice în funcţie de grad de severitate ţine cont de gradul
fibrozei şi al steatozei hepatice
E. Bridging necrosis confirmă un grad sever de activitate histologică şi defineşte punţile
de necroză dintre tractul portal şi vena centrală
32. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatitele cronice sunt adevarate:
A. Hepatita virală cronică C evoluează rar cu anticorpi anti LKM1
B. În hepatitele autoimune sunt prezenţi anticorpi anti LKM3 şi AAN
C. Anticorpii antinucleari sunt prezenţi în hepatitele autoimune de tip III
D. În hepatitele autoimune tip III sunt prezenţi autoanticorpi antihepatici antiSLA
E. Hepatita autoimună de tip IV evoluează cu antiVHD şi antiLKM3
33. Indicaţi care dintre markeri enumăraţi mai jos reprezintă teste serologice diagnostice
pozitive pentru hepatita virală cronică B :
A. ARN-VHD negativ
B. HBsAg pozitiv
C. Ag HBc intrahepatic pozitiv
D. Anticorpi anti-HBc IgM
E. AgHBe
34. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la stadiul hepatitelor cronice este
adevarată:
A. Stadiul I reprezintă absenţa fibrozei
B. Stadiul I reprezintă fibroză periportală uşoară
C. Stadiul III reprezinta fibroză severă si “bridging fibrosis”
D. Stadiul II reprezintă fibroză moderată cu septuri porto-portale
E. Stadiul III reprezintă fibroză severă şi ciroză
35. Indicaţi care din următoarele afirmaţii referitoare la hepatita cronică activă sunt
adevarate
A. Arhitectonică păstrată a structurii lobulului hepatic fără fără activitate necro-
inflamatorie
B. Necroză focară în interiorul lobulului hepatic
C. Necroză periportală cu necroză în punţi
D. Procesul inflamator necrotic este extins în interiorul lobulului hepatic
E. Examenul histopatologic relevă prezenţa steatozei hepatice
37. Care din marcherii indicaţi mai jos semnifică statutul de copil vaccinat antiHVB :
A. Absenţa în ser a HBsAg
B. Prezenţa în ser a antiHBs în titru mai mare de 10 UI/ml
C. Absenţa în ser a HBeAg
D. Absenţa în ser a antiHBcor sumar sau IgG
E. Prezenţa antiHBe
38. Profilaxia specifică a infecţiei cu VHB şi VHD la copii include următoarele măsuri:
A. Administrarea în primele 12-24 de ore a vaccinului antiHVB după schema 0,1,2,12
B. Administrarea de imunoglobulină specifică antiHVB
C. Vaccinarea antiHVB a nou-născutului peste 48 de ore după naştere
D. Administrarea nou-născutului în primele 48 de ore a imunoglobulinei umane
E. Excluderea alimentării la sân a nou-născutului din mamă cu HBsAg pozitiv
13. Care din remediile medicamentoase sunt contraindicate în insuficienta cardiacă din
pericardite:
a)digitalicele
b)β-adrenoblocantele
c)IECA
d)diureticile
e)antagonistii receptorilor de aldosteron
14. Care din preparate sunt de prima linie în insuficienta cardiacă acută:
a)dopaminergice
b)β –adrenoblocante
c)IECA
d) diuretice
e)glicozide
18.Care este doza necesară ale preparatului Dopamină în insuficienta cardiacă acută:
a) 5-20 mcg/kg/min
b)1-5 mcg/kg/min
c)20-25 mcg/kg/min
d)25-30 mcg/kg/min
e) 30-40 mcg/kg/min
Complement multiplu
1.Semnele de congestie pulmonară în cadrul insuficienţei cardiace la copil sunt:
A) tahipneea;
B) dispneea la efort;
C) tusea;
D) lipsa ralurilor;
E) paliditatea.
2.Semnele de congestie venoasă sistemică în insuficienţa cardiacă la copil sunt:
A) lipsa edemelor;
B) ficatul în limitele normei;
C) hepatomegalia;
D) edemele periferice;
E) pulsaţia venelor jugulare.
3. În insuficienţa cardiacă la copiii de vârstă fragedă clasa funcţională III NYHA/ROSS sunt
prezente următoarele semne:
A) tahipnee marcată la efort mic;
B) dispnee intensă la efort mic;
C) tahipnee în repaos;
D) retard staturoponderal;
E) diafareză in repaos.
4. Selectaţi răspunsurile incorecte în tratamentul insuficienţei cardiace cronice la copil:
A) poziţia semişezândă;
B) oxigenoterapie;
C) reducerea volumului alimentar;
D) aportul sporit de lichide;
E) contraindicate diureticele.
5. Efectele pozitive ale digitalizării în insuficienţa cardiacă la copiii sunt următoarele:
A) sporirea frecvenţei cardiace;
B) persistenţa ralurilor;
C) ameliorarea simptomelor clinice;
D) micşorarea dimensiunilor cordului;
E) ameliorarea diurezei.
6. Semnele intoxicaţiei cu digitale, conform datelor electrocardiografice, sunt:
A) scurtarea intervalului PQ;
B) prelungirea intervalului PQ;
C) subdenivelarea segmentului ST;
D) aritmiile ventriculare;
E) aritmiile supraventriculare.
7. Acţiunile inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei în insuficienţa cardiacă cronică la
copil sunt următoarele:
A) reduce iritabilitatea cardiacă (depresor simpatic);
B) scade postsarcina;
C) reduce presarcina;
D) scade retenţia de sare şi apă;
E) efect inotrop pozitiv.
8. Indicii de performanţă miocardică sunt următorii
A) contractilitatea;
B) frecvenţa respiratorie;
C) frecvenţa cardiacă;
D) presarcina;
E) postsarcina.
9. Manifestările cardinale ale insuficienţei cardiace cronice la copil sunt următoarele:
A) cardiomegalia;
B) tusea bitonală;
C) hepatomegalia;
D) tahipneea;
E) tahicardia.
10. Investigaţiile paraclinice obligatorii în insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt:
A) Radiografia cardiopulmonară;
B) Spirografia;
C) EcoCG Doppler;
D) Nivelul peptidelor natriuretice;
E) Nivelul electroliţilor serici.
29. CM Particularităţile clinice ale sindromului de insuficienţă cardiacă cronică la copilul mare
sunt următoarele:
a) Dispnee
b) Fatigabilitate
c) Scăderea toleranţei la efort fizic
d) Edeme
e) Wheezing
30. CM efectele adverse în terapia sindromului de insuficienţă cardiacă cronică cu IECA sunt
următoarele:
a) Hipotensiunea arterială
b) Neutropenia
c) Tusea cronică
d) Toxicitatea renală
e) Hipertensiunea atrterială
31. CM Reacţiile adverse ale terapiei cu Digoxin sun t următoarele:
a) Digestive – greaţă, vome, dureri abdominale, dearee
b) Cardiace-aritmii
c) Neurologice – cefalee, agitaţie, tulburări de vedere
d) Laringospasm
e) Convulsii
32. CM Cele mai recomandate preparate din IECA la copii sunt următoarele:
a) Captopril
b) Enalapril
c) Ramipril
d) Lizinopril
e) Lopril
33. CM În ce caz este contraindicat un supliment de potasiu:
a) Dacă se utilizează diuretice antialdosteronice
b) Dacă se utilizează inhibitori ai enzimei de conversie
c) Dacă se utilizează L/carnetină
d) Dacă se utilizează seleniu
e) La utilizarea vitaminelor şi mineralelor
34. CM Care sunt indicaţiile pentru administrarea β/adrenoblocantelor în insuficienţa cardiacă
cronică:
a) Extrasistolia ventriculară de tip bigiminie, în salve
b) Tahiaritmiile supraventriculare
c) Tahicardia ventriculară
d) Fibrilaţia ventriculară
e) Blocul atrio-ventricular gradul III
Complement multiplu
CM. 1 Precizaţi dereglările căror mecanisme se întâlnesc în malabsorbţia intestinală :
a ) derglările mecanismului de digestie a nutrienţilor;
b) dereglările mecanismului de absorbţie a micronutrienţilor;
c) dereglările mecanismelor de transportare a nutrienţilor;
d) dereglări de sinteză intracelulară a nutrienţilor;
e) dereglări de stocare a nutrienţilor.
CM 14. Marcaţi testele necesare pentru determinarea deficitului enzimelor lipolitice la copii:
a) examenul desfăşurat coprocitologic;
b) hemoleucograma;
c) examenul histologic al bioptatului intestinal;
d) lipidograma;
e) examenul biochimic al sucului pancreatic;
1. Malformaţia congenitală de cord cel mai frecvent depistată la nou-născuţii prematuri este:
A. Defect septal atrial
B. Defect septal ventricular
C. Canal arterial persistent
D. Coarctaţie de aortă
E. Tetralogia Fallot
7. Semnele clinice frecvente ale hipoxiei cronice în Tetralogia Fallot sunt următoarele:
A. Hipocratism digital
B. Poliglobulie
C. Absces cerebral
D. Leucocitoza
E. Accese hipoxice
8. Indicaţia chirurgicală majoră pentru corecţia chirurgicală în stenoza aortică la copii este:
A. Apariţia manifestărilor clinice
B. Valoarea gradientului presional transvalvular mai mare de 70 mm Hg
C. Hipertrofia ventriculului drept
D. Dilatarea poststenotică considerabilă
E. Suflu diastolic
10. Care este procedura obligatorie postoperatorie la copii purtători de proteze sintetice:
A. Profilaxia endocarditei infecţiose pe toată viaţa
B. Tratament anticoagulant sub controlul coagulării o dată la 1 lună
C. Cateterism cardiac o dată la 6 luni
D. Controlul coagulării o dată la 2 săptămâni pe toată viaţa
E. Hemocultura obligatorie o dată la 3 luni
.
11. Cea mai rapidă acţiune diuretică i se atribuie preparatului:
A. hipotiazida
B. lazix
C. diacarb
D. veroşpiron
E. triampur
.12.Care din semnele enumerate mai sus nu este caracteristic pentru insuficienţa cardiacă acută:
A. paliditatea tegumentelor
B. puls filiform
C. scăderea TA
D. hiperemia tegumentelor
E. dispneea
11.Semne radiologice tipice pentru desen vascular pumonar diminuat (cîmpuri pulmonare
luminoase):
A. Stenoza pulmonară strânsă
B. Tetralogia Fallot
C.embolie pulmonară
D. sindromul Eisenmenger
E. defect septal ventricular mare cu ICC
13. Semne radiologice ale creşterii corului spre stânga se întâlnesc în cadrul:
A. VS dilatat în miocardite
B. cardiomiopatii dilatative
C. insuficienţă mitrală
D. insuficienţă cardiacă
E. Tetralogia Fallot
14. În care din patologiile enumerate mai jos se pot produce stări sincopale:
A. Blocurile atrioventriculare de gradul II –III
B. Coactaţia de aortă
C. cardiomiopatia hipertrofică
D. DSA mic
E. Foramen ovale patent
17. Care teste invazive se aplică în unele cazuri în diagnosticul malformaţiilor cardiace
congenitale :
A. coronaroangiografia
B. ventriculografia
C. biopsia endomiocardului
D. pericardiocenteza
E. EcoCG
22. Care sunt anomaliile ale tractului de ieşire din ventriculul stâng :
A. stenoza aortică valvulară
B. stenoza aortică supravalvulară
C. stenoza pulmonară valvulară izolată
D. stenoza ramurilor arterei pulmonare
E. coarctaţia de aortă
29. Enuimeraţi formele anatomice ale defectului septal atrial în funcţie de sediul defectului :
A. defect de sept interatrial tip ostium secundum
B. defect de sept interatrial tip ostium primum
C. defect de sept interatrial tip sinus venos
D. defect de sept interatrial tip sinus coronar
E. dehiscenţa a cuspei anterioare a valvei mitrale
36. Indicaţi tipurile morfopatologice ale drenajului venos pulmonar aberant total :
A. tipul supracardiac
B. tipul cardiac
C. tipul infracardiac
D. tipul mixt
E. tipul supradiafragmatic
37. Care explorări paraclinice de diagnostic sunt recomandate în drenajul venos aberant total la
copii :
A. Examenul radiologic cardiopulmonar
B. EcoCG 2D şi Doppler
C. cateterismul cardiac şi angiografia selectivă
D. ECG
E. examenul RMN a sistemului cardiovascular
39.Care din preparatele enumerate mai jos sunt indicate în terapia de suport al malformaţiilor
congenitale de cord palide complicate cu insuficienţă cardiacă congestivă :
A. IECA
B. inhibitorii receptorilor de aldosteron
C. diuretice
D. glicozide
E. opioide
2.Care din factorii enumeraţi mai jos nu constituie o greşeală alimentară calitativă în malnutriţia
dobândită:
A. Raţie insuficientă de proteine
B. Raţie insuficientă de glucide
C. Carenţă de lipide
D. Carenţa totală de calorii
E. Numărul de alăptări mărit
12.Selectaţi răspunsul corect ce ţine de care este cantitatea de proteine necesară la etapa de
alimentaţie minimă în malnutriţie, la 1 kg masă reală a corpului:
A.0,3-0,5 g/kg
B.0,5-0,7 g/kg
C.0,7-1,5 g/kg
D.2,5-3,0 g/kg
E.3,0-3,5 g/kg
13. În debutul etapei II a dietoterapiei în malnutriţii, la 1 kg masă reală a corpului este necesară
următoarea cantitate de lipide (selectaţi răspunsul corect):
A.4,0-4,5 g/kg
B.5,0-5,5 g/kg
C.5,5-6,0 g/kg
D.6,0-6,5 g/kg
E.2,5-3,0 g/kg
14. În debutul etapei a II-a a dietoterapiei în malnutriţii, la 1 kg masă reală a corpului, revin glucide
(selectaţi răspunsul corect):
A.10-11 g/kg
B.11-12 g/kg
C.12-13 g/kg
D.13-15 g/kg
E.16-17 g/kg
15.La etapa a III-a a dietoterapiei în malnutriţie, la 1 kg masă reală a corpului revin, kkalorii
(selectaţi răspunsul corect):
A.100-110 kkal/kg
B.110-120 kkal/kg
C.130-150 kkal/kg
D.150-160 kkal/kg
E.170-180 kkal/kg
COMPLIMENT MULTIPLU
1.Tabloul paraclinic al malnutriţiei dobândite de gradul II se caracterizează prin următoarele
semne:
A.Scăderea secreţiei şi acidităţii sucului gastric
B.Scăderea metabolismului bazal
C.Scăderea IgA secretorii
D.Creşterea activităţii dizaharidazelor
E.Reducerea mobilităţii fagocitelor
6.Indicaţi care este formularea corectă a gradului de severitate a malnutriţiei dobândite (după
Gomez) admisă de OMS:
A.Suspecţie la malnutriţie
B.Malnutriţie uşoară gradul I
C.Malnutriţie medie gradul II
D.Malnutriţie severă gradul III
E.Malnutriţie proteică
11.Indicaţi care din datele anamnesticului istoric al malnutriţiei au importanţă pentru precizarea
diagnosticului:
A. Stabilirea antecedentelor infecţioase la mamă şi copil
B. Modul în care a decurs sarcina
C. Alimentaţia mamei înainte şi în decursul sarcinii
D. Greutatea la naştere a copilului
E. Istoricul anamnestic nu are valoare în diagnosticul hipotrofiei
17.Selectaţi care sunt cerinţele în proteine, lipide, glucide şi kkalorii la etapa a III a dietoterapiei
în malnutriţie :
A.Proteine 4,0 g/kg/zi
B.Lipide 3-4-5 g/kg/zi
C.Glucide 10-15 g/kg/zi
D.Valoarea calorică 100 kcal/kg/zi
E.Valoarea calorică 150-200 kcal/kg/zi
18.Indicaţi care sunt criteriile pentru aprecierea gradului de malnutriţie utilizate la stabilirea
diagnosticului:
A.Factorul etiologic
B.Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutan
C.Indicele ponderal
D.Indicele nutriţional
E.Tabloul clinic
19.Indicaţi care sunt semnele caracteristice pentru malnutriţia dobândită de gradul II:
A.Turgor scăzut
B.Toleranţa digestivă mărită
C.Apetit scăzut
D.Scaun instabil
E.Hipotonie musculară
20.Enumeraţi factorii etiologici favorizanţi pentru malnutriţia dobândită:
A.Miopia
B.Îngrijirea incorectă
C.Infecţiile recidivante
D.Factorii alimentari
E. Alimentaţia hiperproteică
26.Care din afirmaţiile de mai jos condiţionează dezvoltarea anemiei nutriţionale în malnutriţie
A. Absorbţie deficitară de fier
B. Sinteza insuficientă de hemoglobină
C. Scăderea depozitelor medulare de fier
D. Infecţii recidivante
E.Perturbarea metabolizmului lipidelor
27.Indicaţi care din afirmările de mai jos au rol important în mecanismul adaptiv al modificărilor
endocrine în malnutriţie la copil:
A. Utilizarea energiei endogene
B.Menţinerea funcţiilor vitale
C.Inhibarea cheltuielilor neesenţiale de energie endogenă
D. Diminuarea preceselor metabolice
E. Prezenţa imunităţii IgA secretorie normală
Pancreatitele la copii.
Complement simplu.
A. Hiperfermentemie
B. Hiperproteinemie, hipoalbuminemie
C. Hipofermentemie
D. Hiperlipidemie, glucozurie
E. Hipocalciemie, proteinurie
4.Cs Tratamentul pancreatitei acute la copii prevede următoarele principii, în afară de:
9.Cs Notaţi cel mai tipic şi constant simptom în pancreatita cronică, forma doloră la copii:
A. Diarea apoasă
B. Durerea abdominală nocturnă persistentă
C. Constipaţia cronică
D. Icterul sclerotegumentar
E. Durerea abdominală intermitentă sau persistentă
10.Cs Selectaţi care este sindromul clinic de bază în pancretitei acute:
A.Febrilul
B.Toxicul
C.Algicul
D.Dispepticul
E.Metabolicul
A. Dimineata, postprandială
B. După alimentatie si în a doua jumatate a zilei
C. În prima jumătate a zilei
D. În a doua jumătate a zilei, în lipsa alimentatiei
E. Noaptea, după mese usoare
12. Cs Selectaţi care este sindromul clinic de bază în cazul pancreatitei cronice în faza acută:
A.Febrilul
B.Toxicul
C.Algicul
D.Dispepticul
E.Metabolicul
17. Cs Marcaţi care este standardul de aur în diagnosticul insuficientei pancreatice excretorii:
A. Determinarea elastazei-1 în masele fecale
B. Determinarea elastazei-2 i 3 în masele fecale
C.Determinarea elastazei-1 în sînge
D.Determinarea lipazei în masele fecale
E.Determinarea amilazei în sînge
18. Cs Stabiliţi la care dietă sunt incluse alimentele permise în pancreatita acuta si cronică în
acutizare:
A.5P
B.5
C.5A
D.1
E.1B
Complement multiplu
1. Indicaţi factorii etiologici care pot iniţia leziunea ţesutului glandei pancreatice la copii:
A. Infecţiile virale, bacteriene
B. Traumatismul abdominal
C. Cauzele obstructive, alergia
D. Refluxul gastroesofagian
E. Distonia neuro-vegetativă
3. Stabiliţi care vor fi indicii paraclinici la debutul pancreatitei (în primele ore) la copii:
A.Amilazemia
B.Amilazuria
C.Hipermagnezemia
D.Hipocalcemia
E.Elastazemia
7. Precizaţi care sunt cele mai utile metode pentru argumentarea acutizării pancreatitei cronice la
copii:
A.Depistarea concentraţiei crescute a enzimelor pancreatice în patul sanguin (amilaza,
lipaza)
B.Testul de provocare cu pancreazimină sau glucoză
C.Examenul coprologic cu scop de apreciere a funcţiei exocrine pancreatice
D.Esofagogastroduodenoscopia
E.Radiografia abdominală
A. Stimularea colekinetică
B.Alcalinizarea bolului alimentar acid
C.Menţinerea PH-lui constant în bolul alimentar
D.Descompunerea alimentelor în forme absorbative
E.Activarea fermenţilor duodenali
13. Selectaţi caracteristicile insuficienţei pancreatice exocrine din pancreatita cronică la copii:
A. Malabsorbţia
B. Maldigestia
C. Diarea cu steatoree
D. Diarea apoasă
E. Meteorismul abdominal
15. Pentru aprecierea funcţiei incretorie a glandei pancreatice se vor determina nivelurile de: A.
Insulină
B. C-peptidă
C. Glucagon
D. Glucoză în sânge şi urină
E. Elastaza-1 în fecalii
A. Gastroduodenita cronica
B. Bolile congenitale ale vezicii biliare
C. Constipaţia cronică
D. Colecistita cronică
E. Sindromul intestinului iritabil
A.Oreionul
B.Hepatitele
C.Infecţiile enterovirale
D.Paraziţii (opistarhoza, ascaridiaza)
E.Variola
A. Stare de şoc
B. Insuficienţă respiratorie
C. Dezechilibre hidroelectrolitice şi acido-bazice
D. CID sindrom
E. Ascită
35. Selectati patologiile pentru care trebuie facut diagnosticul diferenţial în pancreatite:
A.Ulcerul duodenal perforat
B.Ocluzia intestinală mecanică
C.Infarctul entero-mezenteric
D.Infarctul miocardic
E.Apendicita cronică
36. Selectati elementele relevante în studiul spectrului fermentativ în sânge şi urină în cazul
pancreatitei:
A.Amilaza, tripsina şi inhibitorii ei, elastaza-1, lipaza
B.Micşorarea coeficientului inhibitor/tripsină
C.Cre terea coeficientului inhibitor/tripsină
D.Nivelul tripsinei şi lipazei în coprofiltrat
E.Nivelul tripsinei şi lipazei în cadrul examenului coprologic
16. Cs Selectaţi metoda de investigație care poate favoriza pătrunderea infecției în rinichi
la copii?
a.cateterizarea vezicii urinare
b.puncția pleurală
c.biopsia hepatică
d.examenul ginecologic
e.cateterizarea venei periferice
19. Cs Alegeţi care indice al analizei generale a sângelui se modifică în cadrul pielonefritei
acute la copii?
a.hemoglobina
b.eozinofilele
c.VSH
d.indicele de culoare
e.glucoza
Complement multipli
1. Selectaţi agenții cauzali ai pielonefritei la copii?
a.e.coli
b.chlamidiile
c.candida albicans
d. infecția micoplasmatică cu Mуcoplasma hominis
e. infecția micoplasmatică cu M.tuberculosis
13. Dereglarea stării funcționale a rinichilor de tip tubulointerstițial are loc prin:
a.creșterea osmolarității
b.scăderea osmolarității
c.scăderea densității relative
d.creșterea densității relative
e.scăderea indicilor acidoamoniogenezei
23. Selectaţi simptoamele clinice tipice în pielonefrita la copii după vârsta de 3 ani:
a.dureri abdominale
b.disurie
c.diaree
d.sindrom toxic-infecțios generalizat
e.frison
32. Indicaţi chimioterapicele urinare cel mai frecvent utilizate în infecțiile tractului
urinar la copii:
a.cotrimoxazol
b.nitrofurantoin
c.acid nalidixic
d.eritromicina
e.ciprofloxacina
Cs
A. Staphilococcus aureus
B. Bacilul haemofilus
C. Klebsiella pneumoniae
D. Streptococcus hemolitic
E. Streptococcus pneumoniae
Cs
B. Spirograifiei
C. Bronhoscopiei
E. Bronhografiei pulmonare
Cs
CS
A. Microscopiei sputei
B. Explorărilor bacteriologice calitative a sputei
C. Explorărilor bacteriologice cantitative a sputei
D. Imunofluorescenţei sputei
E. Investigaţiilor imunologice celulare
CS
A. Aerogen
B. Limfogen
C. Ascendent
D. Pleural
E. Mediastinal
CS
A. Amicacina
B. Biceptol
C. Amoxicilina
D. Doxaciclina
E. Tetraciclina
CS
A. Haemophilus influenzae
B. Mycobacterium tuberculosis
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Streptococcus pneumoniae
E. Pseudomonas aeruginosa
CS
A. Macrolide
B. Cefalosporine gen. II
C. Cefalosporine gen. III
D. Aminoglicozide
E. Aminopeniciline
CS
A. Intramuscular
B. Intravenos
C. Calea orală
D. Intrarectal
E. Intrapleural
CS
15. Care investigaţie instrumentară este necesară de a indica pacientului pentru confirmarea
diagnosticul de pneumonie:
A) spirografia
B) bronhografia
C) radiografia pulmonară
D) PEF-metria
E) scintigrafia pulmonară
E) cefalexin
17. Cel mai frecvent agent patogen atipic declanşator de pneumonie la copiii de vârsta şcolară
mare şi adolescenţei, este:
A) legionella
B) Pneumocist
C) citomegalovirus
D) Toxoplasma
E) mycoplasma
18. Pneumonia comunitară la copiii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 5 ani este mai rar determinată
de:
A) Pseudomonas aeruginosa
B) pneumococ
C) micoplasme
D) Haemophilus influenzae
E) Klebsiella
E) macrolide
20. Durata optimă a tratamentului cu antibiotice din grupul penicilinelor în pneumonie este:
A) pînă la de normalizarea temperaturii
B) pînă la resorbţia totală a infiltratului în plămîn
C) pînă la normalizarea VSH
D) dinamică clinică pozitivă şi 2-5 zile de temperatură normal
E) асоrd comun al medicului cu pacientul
21. Pentru care pleurezie este caracteristic: 80% limfocite, 15% neutrofile, 5% eritrocite?
A) purulentă
B) seroasă
C) hemoragică
D) sero-hemoragică
E) fibrinoasă
22. Cauza cea mai probabilă a pleureziei la un copil de 3 ani, în lichidul pleural al căruia
predomină neutrofilele:
A) etiologie bacteriană nespecifică
B) tuberculoza
C) cancer pulmonar
D) bronşită obstructivă
E) virală
E) virală
Complement multiplu
A. Malnutriţia
B. Stările imunocompromise
C. Alimentaţia artificială
D. Rahitismul
E. Prematuritatea
A. Streptococcus pneumoniae
B. Haemophilus influenzae
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Enterobacteriile
E. Pseudomonas aeruginosa
B. Submatitate localizată
C. Expir prelungit
A. Emfizem lobular
B. Interlobită
D. Opacităţi micro-macronodulare
A. Afectarea pleurei
B. Otita purulentă
C. Meningita purulentă
D. Atelectazii pulmonare
A. Rinofaringită acută
B. Edemul pulmonar
C. Tuberculoza pulmonară
D. Epiglotită
A. Mucolitice şi expectorante
B. Hidratare orală
C. Antipiretice în sindromul febril
D. Chinetoterapia respiratorie, drenaj postural
E. Terapie antihistaminică
A. Aminopeniciline orale
B. Cefalosporine gen. II, orale
C. Macrolide
D. Tetracicline orale
E. Aminoglicozide orale
A. Ampicilina
B. Claritromicina
C. Azitromicina
D. Rovamicina
E. Nitrofurantoina
A. Mycoplasma pneumoniae
B. Staphylococcus aureus
C. Streptococcus pneumoniae
D. Escerichia coli
E. Chlamydia pneumoniae
A. Antibioticoterapie parenterală
B. Antibioticoterapie orală
C. Antitusive
D. Durata antibioticoterapiei până la 21 de zile
E. Aminopenicilinele orale sunt prima linie
21. Care dintre semnele clinice enumerate sunt caracteristice pentru pleurezia exudativă?
A) deplasarea organelor mediastinului spre partea sănătoasă
B) deplasarea organelor mediastinului spre partea afectată
C) sunet percutor de cutie
D) respiraţie vezicuară la auscultaţie
E) diminuarea sunetului percutor
24. Tratamentul iniţial al pneumoniei cauzată de flora gram-pozitivă, trebuie efectuat cu:
A) amoxicilină
B) gentamicină
C) levomicetină
D) tetraciclină
E) cefazolină
25. Procesele distructive pulmonare sunt caracteristice pentru pneumonia cauzată de:
A) pneumococ
B) Pseudomonas aeruginosa
C) streptococ
D) stafilococ
E) Chlamydia
18. Precizați vârsta de apariție a primelor simptome ale rahitismului carenţial la sugar:
A. 1-2 săptămâni
B. 4-6 săptămâni
C. 4-6 luni
D. 6-8 luni
E. 8 - 12luni
Cs
23. Perioada de stare a rahitismului carenţial la copii decurge cu următoarele semne craniene:
A. Craniotabesul
B. Hipertelorism
C. Capul “pătrat”
D. Fruntea olimpiană
E. Bosele frontale şi parietale proeminente
29. Enumerați factorii care determină ineficienţa razelor solare în etiologia rahitismului la copii:
A. Latitudinea nordică
B. Sticla obişnuită
C. Poluarea atmosferei
D. Sezonul anului – primăvara
E. Pigmentarea cutanată
30. Selectaţi modificările la nivelul oaselor lungi caracteristice pentru rahitismul carenţial la
copii:
A. “Brăţările” rahitice
B. Coxa vara
C. Genu varum
D. Deformaţiile în formă de “O”sau “X”
E. Şanţul Harrison
NEONATOLOGIE.
Complementul simplu
1.Marcaţi cauzele ce nu determină respiraţia puerilă la nou-născuţi :
a)Elasticitatea înaltă şi peretele toracic subţire
b)Asocierea respiraţiei laringiale
c)Distanţa mică de la fisura vocală până la locul auscultaţiei respiraţiei
d)Oxigenarea eficace cu masca
e)Persistenţa canalului arterial
3.Afirmaţi care din următoarele situaţii pot fi legate cu mirosul de "şoarece" de la nou-născut :
a) Boala Goşe
b) Sindromul Patau
c) Fenilcetonuria
d) Leucinoza
e) Administrarea vitaminelor
a) Laterale anterioare
b) Laterale posterioare
c)Posterioară
d) Anterioară
e) Anterioară şi posterioară
a) 50 ml/kcorp
b) 25 ml/kcorp
c) 6-8 ml/kcorp
d) Anurie fiziologică sau oligurie
e) 40 ml/kcorp
7.Alegeţi nivelul de temperatură care se consideră normal la nou-născut:
a)35,0-35,1 oC
b)36,0-36,1o C
c)36,1-36,5 oC
d)36,6-37,4 oC
e)37,4-38,0oC
11.Marcaţi care poate fi pierderea maximală în greutate în primele zile de viaţă la nou-născut?
a)15% din greutate
b)200 grame
c)400 grame
d)6% din greutate
e)10%
12.Indicaţi ce trebuie să includă raţia copilului la vârsta de 3 luni aflat la alimentaţia naturală?
a)Lapte + suc de fructe
b)Lapte + gălbenuş de ou
c)Lapte + fiertură de legume
d)Lapte + pireu de legume
e)Numai lapte matern
13.Selectaţi care este raportul proteine : lipide : glucide în laptele matern?
a)1:2:1
b)2:3:6
c)1:3:6
d)2:2:3
e)1:1:6
19.Selectaţi la ce vârstă eliminările din ochi pot fi socotite ca manifestare a infecţiei bacteriene:
a) 24-48 ore
b) 2-5 zile
c) 10-12 ore
d)48 ore
e) 72 ore
21.Marcaţi care din candide cel mai frecvent provoacă candidoza la nou-născuţi?
a)Candida tropicalis
b)Candida parapsilosis
c)Candida albicans
d)Candida krusei
e)Candida glabrata
23.Indicaţi poziţia în incubator în caz de detresă respiratorie neonatală, hipovolemie fără edem
cerebral:
a)Poziţia Tredelenburg
b)Orizontală
c)Cu capul ridicat
d)Poziţia Anti- Tredelenburg
e)Cu capul hiperflexat
24.Restabilirea volumului de sânge în caz de detresă respiratorie severă neonatală se efectuează
cu:
a) Hemotransfuzie cu sânge de donor
b) Masă eritrocitară
c) Glucoză 10%
d) Plasma
e) Factori de coagulare
33.Alegeeţi care tip al retardului dezvoltării fizice intrauterine a fătului se numeşte displastic?
a)Masa corporală mică
b)Masa şi lungimea mică
c)Masa şi lungimea mare + anomalie congenitală
d)Masa mare + anomalie congenitală
e)Lungimea mică + anomalie congenitală
37.Selectaţi care din stările enumerate mai jos nu este caracteristic pentru prematuri:
a)Simptomul Finkelştein
b)Lanugo
c)Sclerema
d)Hipotonie musculară
e)Hipertonie musculară
43.Selectaţi care din următoarele este recomandat pentru aspiraţia meconiului din trahee la nou
născut?
a)Sonda endotraheală
b)Sonda de aspiraţie 6 sau 8 Fr
c)Sonda de aspiraţie introdusă prin sonda endotraheală
d)Sonda nasogastrică
e)Sonda gastrică
Complement multiplu
a)Radiaţia
b)Iradierea
c)Conducţia
d)Convenţia
e)Evaporarea
10.Indicaţi care dintre următoarele sunt considerate complicaţii ale masajului cardiac extern?
a)Fracturi costale
b)Stop cardiac
c)Ruptura hepatică
d)Pneumotorax
e)Ruptură de claviculă
11.Selectaţi cele mai frecvente cauze ale cianozei nou-născutului în sala de naştere:
a)Eritrocitoza
b)Hipotermia
c)Apnea
d)Malformaţii cardiace congenitale
e)Pneumotoraxul
15.Marcaţi primele patru măsuri necesare de efectuat în cazul excursiei neadecvate a cutiei
toracice în timpul ventilării pulmonare artificiale (VAP) la nou născuţi:
a)Mărim presiunea la inspiraţie până la 20-40 mm col H2O
b)Confirmăm că gura copilului e întredeschisă
c)Aspirăm conţinutul căilor respiratorii
d)Controlăm ermeticitatea etanşeizării măştii pe faţă
e)Schimbăm poziţia copilului ca să restabilim permeabilitatea căilor respiratorii
a) Hemotransfuzie
b) Introducerea plasmei, albuminei
c) Soluţii cristaloide
d) Sânge placentar
e)Dopamină
29.Selectaţi care din indicii enumeraţi mai jos confirmă prezenţa bolii hemolitice a nou-
născutului?
a)Anemie cu reticulocitoză
b)Acidoza metabolică
c)Hipoglicemia
d)Icter din primele ore de viaţă
e)Hepatosplenomegalia
34.Selectaţi care din grupele enumerate ne indică prezenţa retardului în dezvoltarea fizică
intrauterină a fătului:
a)Prematurii cu masa corespunzătoare termenului de gestaţie
b)Prematurii cu masa mai mică ca termenul de gestaţie
c)Copii născuţi la termen sau prematurii la care masa corporală e mai mică decât 10
centile
d)Greutatea la naştere mai mult de 3000 gr.
e)Talia la naştere 52 cm
39.Indicaţi care din reflexele fiziologice (arhaice) prezente la nou-născuţi se determină la vârsta
de un an?
a)Reflexul de căutare
b)Reflexul Robinson
c)Reflexul Babinschii
d)Reflexul Moro
e)Reflexul de supt
CM
2) Indicaţi perioada de vârstă a copilului, pentru care este caracteristică creşterea ponderală cea
mai intensă:
а) până la vârsta de 1 an
b) vârsta cuprinsă între 2 şi 3 ani
c) vârsta cuprinsă între 3 şi 5 ani
d) vârsta cuprinsă între 8 şi 10 ani
e) vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani
4) Indicaţi perioada de vârsta, în care are loc încetinirea creşterii taliei la băieţi:
a) 13-15 ani
b) 15-16 ani
c) 16-17 ani
d) 17-21 ani
e) 21-25 ani
5) Indicaţi perioada de vârsta, în care are loc încetinirea creşterii taliei la fete:
a) 13-15 ani
b) 15-16 ani
c) 16-17 ani
d) 17-21 ani
e) 21-25 ani
12) Selectați care nu constitue parametru esențial pentru apricierea creșterii și dezvoltarii
copilului :
a) talia
b) somatoscopia
c) greutatea
d) maturația osoasă
e) maturația pubertară
15) Precizați care din indicatori ai creșterii stabilesc dimensiunele și compoziția corporală :
a) talia,perimetrile,masa
b) maturația osoasă
c) maturația dentară
d) maturația metabolică
e) maturația puberteră
Complement multiplu
1) Indicaţi glandele endocrine cu o influenţă prioritară asupra creşterii şi dezvoltării fizice a
copilului în primul an de viaţă:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza
Complement multiplu
1) Selectați care glande endocrine exercită o influenţă prioritară asupra creşterii şi dezvoltării
fizice a copilului în primul an de viaţă:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza
2) Selectați care glande endocrine influenţează creşterea şi dezvoltarea fizică a copilului în
perioada de dezvoltare intrauterină:
f) tiroida
g) timusul
h) suprarenalele
i) glandele sexuale
j) hipofiza
3) Selectaţi formulele orientative de apreciere a perimetrului toracic la copii în primul an de
viaţă:
a) 43-1,5(6-n), unde n- numărul de luni
b) 45-2(6-n), unde n- numărul de luni
c) 43+0,5(n-6), unde n- numărul de luni
d) 45+0,5(n-6), unde n- numărul de luni
e) 50+0,5(n-5), unde n- numărul de luni
4) Indicaţi criteriile de apreciere a maturizării biologice la şcolarul mic:
a) talia
b) caracterul creşterii ponderale anuale
c) numărul dinţilor permanenţi
d) prezenţa semnelor sexuale secundare
e) "vârsta osoasă"
5) La baza metodei centilice de evaluare a dezvoltării fizice la copii stau:
a) indicii autopometrici
b) tabelele centilice
c) devierile sigmale
d) curbele centilice
e) formulele orientative de apreciere a masai corporale
6) Dezvoltarea fizică „netipică” se constată în cazul în care masa corporală şi talia se încadrează
în următoarele nivele centilice:
a) 25 -75 centile
b) 3 – 10 centile
c) 75- 90 centile
d) 90-97 centile
e) 97-100 centile
7) Dezvoltarea fizică patologică se constată în cazul în care greutatea sau talia corpului se
situează:
a) mai jos de nivelul centilic 10
b) mai sus de nivelul centilic 75
c) mai jos de nivelul centilic 3
d) la o distanţă mai mare de 2 nivele centilice
e) mai sus de nivelul centilic 90
8) Indicaţi, ce este caracteristic pentru estimarea complexă a dezvoltării fizice la copii:
a) nivelul maturităţii biologice
b) gradul de armonie a parametrilor morfofuncţionali
c) acceleraţia dezvoltării fizice
d) talia corpului
e) greutatea corpului
9) Indicaţi rolul hormonului hipofizar în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
a) are acţiune anabolică
b) este reglator al creşterii
c) are acţiune catabolică
d) este reglator al imunităţii
e) intervine în metabolismul hidroelectrolitic
10) Indicaţi rolul timusului în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
a) are acţiune anabolică
b) este reglator al creşterii
c) are acţiune catabolică
d) deţine un rol determinant în apărarea imună
e) intervine în metabolismul acizilor nucleici şi al calciului
11) Indicaţi rolul tiroidei în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
a) are acţiune anabolică
b) stimulează creşterea
c) are acţiune catabolică
d) stimulează sinteza de ARN ribosomal şi sinteza de proteine
e) accelerează metabolismul bazal
12) Selectatți semnele sexuale secundare la fete, care se manifestă în perioada pubertară:
a) creşterea şi dezvoltarea sânilor
b) apariţia pilozităţii pubiene, axilare, faciale
c) apariţia pilozităţii pubiene
d) mărirea progresivă a testiculelor şi a scrotului
e) apariţia ciclului menstrual
13) Tabele centilice permit aprecierea:
a) vârstei biologice a copilului
b) amplasării exacte pe scara standard a fiecărui criteriu antropometric
c) cantităţii procentuale de copii cu valori diferite de cele ale copilului examinat
d) nivelului de dezvoltare fizică a copilului
e) indicilor funcţionali ai copilului examinat
14) Enumeraţi metodele de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor:
a) somatometria
b) somatoscopia
c) fiziometria
d) hărţile de creştere
e) indicii biochimici ai sângelui
15) Enumeraţi care metode se utilizează în fiziometrie:
a) spirometria
b) dinamometria
c) puterea de întindere
d) elasticitatea tegumentelor
e) maturizarea biologică
16) Examinarea aparatului locomotor prin metoda somatoscopică cuprinde evaluarea:
a) cutiei craniene
b) cutiei toracice
c) membrelor inferioare
d) membrelor superioare
e) gâtului
17) Indicaţi criteriile maturizării biologice a copiilor:
a) apariţia şi urmărirea punctelor de osificare a scheletului
b) apariţia dentiţiilor temporară şi permanentă
c) aprecierea semnelor secundare de dezvoltare sexuală
d) creşterea taliei
e) creşterea greutății corpului
18) Enumeraţi indicii antropometrici, utilizaţi în evaluarea dezvoltării fizice la copii:
a) indicele nutriţional
b) indicele statural
c) indicele ponderal
d) indicele Ciuliţkii
e) indicele Erisman
19) Indicaţi rolul suprarenalelor în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
a) exercită acţiune inhibitorie asupra procesului de creştere
b) intervin în procesele de mineralizare a scheletului
c) intervin în metabolismul hidroelectrolitic
d) stimulează secreţia ADN-ului şi ARN-lui
e) accelerează metabolismul bazal
20) Numiţi caracterele sexuale secundare la băieţi, care se manifestă în perioada pubertară:
a) accentuarea organelor genitale externe
b) apariţia pilozităţii pubiene, axilare, faciale
c) mărirea progresivă a testiculelor şi a scrotului
d) modificările de comportament
e) modificarea timbrului vocii
21) Aprecierea stării de nutriţie la copii se face conform criteriilor:
a) greutatea corporală
b) suprafeţa corporală
c) indicele ponderal
d) greutatea ideală pentru talie
e) indicele nutriţional
22) Parametrii antropometrici de bază utilizaţi în aprecierea dezvoltării fizice la copii în primul
an de viaţă sunt:
a) dentiţia
b) creşterea ponderală
c) creşterea staturală
d) perimetrul toracic
e) perimetrul craniului
23) Selectaţi factorii de influenţă asupra creşterii şi dezvoltării copiilor:
a) factori genetici
b) factori endocrini
c) factori interni ai patologiei
d) alimentaţia
e) factori comportamentali
24) Principiile generale de estimare a dezvoltării fizice a copilului cuprind:
a) metoda centilică
b) metoda estimării complexe a dezvoltării fizice
c) metoda Denver II
d) metoda devierilor sigmale
e) metoda indicilor antropometrici
25) Mecanismul creşterii este explicat prin?
a) legea alternantei
b) legea proporţiilor
c) legea antagonismului morfologic şi ponderal
d) legea creşterii inegale
e) acceleraţia
26) Factorii exogeni care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor sunt:
a) alimentaţia
b) mediul geografic
c) factorii socio-economici
d) factorii afectiv-educativi
e) factorii genetici
27) Factorii endogeni care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor sunt:
a) factorii genetici
b) factorii hormonali
c) factorii ereditari
d) factorii interni ai patologiei
e) mediul geografic
28) Care parametri ai dezvoltării fizice sunt apreciați prin somatometrie:
a) talia şi masa corporală
b) lungimea membrelor
c) lăţimea umerilor
d) perimetrul craniului, a braţului, a coapsei, a gambei, a cutiei toracice
e) semnele de maturizare biologică
29) Care parametri ai dezvoltării fizice a copiilor se apreciază prin somatoscopie:
a) gradul de dezvoltare a musculaturii şi a ţesutului adipos
b) elasticitatea tegumentelor
c) semnele de maturizare biologică
d) forma cutiei toracice, a spatelui, a tălpii, ţinuta
e) puterea de întindere
30) Indicaţi rolul glandelor sexuale în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
a) au acţiune anabolică
b) încetinesc creşterea staturală la pubertate
c) stimulează proliferarea celulelor cartilaginoase
d) stimulează diferenţierea şi maturizarea sexuală
e) accelerează metabolismul bazal
15) Precizați frecvenţa contracţiilor cardiace (pe minut) la copilul nou-născut sănătos:
a) 120-160
b) 100-105
c) 90-95
d) 80-85
e) 1 1 0 - 1 1 5
16) Nivelul mediu al hemoglobinei (în g/l) în sângele periferic al copilului nou-născut sănătos este:
a) 180-220
b) 100-91
c) 90-85
d) 80-71
e) 70-60
17) Pentru nou-născutul prematur NU este caracteristic:
a) vârsta gestaţională până la 37 săptămâni
b) masa corporală la naştere până la 2500g
c) perimetrul toracic la naştere mai mic de 32 cm
d) talie la naştere mai mică de 47 cm
e) perimetrul cranian la naştere 36 cm
18) Frecvenţa medie respiratorie (pe minut) la copilul nou-născut sănătos este:
a) 110-120
b) 90-100
c) 70-80
d) 40-60
e) 20-30
19) Pentru perioada neonatală nu este caracteristic:
a) creșterea rapidă staturo-ponderală
b) alimentație exclusiv lactata
c) dependența totală de familie
d) activitatea nervoasă subcorticală
e) dezvoltarea progresivă a imunității proprii
20) Pentru perioada de copil sugar nu este caracteristic:
a) apariția caracterelor sexuale secundare
b) creșterea staroponderală rapidă
c) nevoi nutriționale mari
d) dezvoltarea neuropsihică rapidă
e) apariția dentiției temporare
Complement multiplu
1) Indicaţi perioadele copilăriei pentru care este caracteristică prevalenţa imunităţii pasive:
a) nou-născut
b) sugar
c) preşcolar
d) şcolar mic
e) vârsta pubertară