ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ, STUDII ADMINISTRATIVE

EUROPENE

Disciplina : EVALUAREA PERFORMANȚELOR ÎN SECTORUL PUBLIC

Tema: Evaluarea unităților de învățământ

preuniversitar, acreditate

Bucureşti,
 2019

CUPRINS:

INTRODUCERE…………………………………………………………………….……..pg. 2

CAPITOLUL I. ACTE NORMATIVE CARE STAU LA BAZA EVALUĂRII ȘI

ASIGURĂRII CALITĂŢII EDUCAȚIEI ÎN
ROMÂNIA…………………………………………………pg. 5

CAPITOLUL II. EVALUAREA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR,

ACREDITATE………………………………………………………………………….…..pg. 6

II.1. Noțiuni generale……………………………………………………………………….pg. 6

II.2 Evaluarea internă………………………………………………………………………pg. 7

II.3 Evaluarea externă…………………………………………………………………….. pg. 9

II.4 Exemple de bună practică, in evaluarea internă……………………………………..…pg.10

CONCLUZII……………………………………………………………………………..…pg.17

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………..….pg.19
INTRODUCERE

Calitatea şi eficienţa sunt doi piloni importanţi ai reformelor educaţionale din

toată lumea, care trebuie avute în vedere la construirea sistemelor naţionale de management şi de
asigurare a calităţii şi în învăţământul românesc. Aceasta aliniere este necesară nu numai pentru
a se asigura o integrare reală şi funcţională, din punct de vedere educaţional a României în
Uniunea Europeană, ci şi pentru ca iniţiativele romanești din acest domeniu să fie echitabile, din
punct de vedere teoretic şi metodologic, cu ceea ce se întâmplă acum în lume. Necesitatea
compatibilizării cu sistemele de învăţământ din Uniunea Europeană oferă doar o parte din
argumentele pentru dezvoltarea sistemelor de management şi de asigurare a calităţii educaţiei din
România, deoarece implementarea sistemului de management al calităţii va conduce la crearea
unor noi modele de gândire şi comportament care vor contribui la îmbunătăţirea continua a
tuturor proceselor de învăţământ din unităţile şcolare. Este unanim recunoscută importanţa
învăţământului în general, în starea prezentă şi viitoare a unei naţiuni. Educaţia reprezintă un act
de conştiinţă, de calitatea căruia depinde în bună parte nu numai bunăstarea viitoare a naţiunii
respective şi, în acelaşi timp, puterea, influenţa şi chiar existenţa ei ca entitate distinctă în
configuraţia regională şi mondială.

Planul Naţional de Dezvoltare subliniază importanţa care trebuie acordată

reformei instituţionale, aceasta fiind considerată ca fiind chiar mai importantă decât cea
economică. Reforma învăţământului reprezintă o componentă a reformei instituţionale, care
creează deschidere spre reforma economică. Rezulta în acest mod oameni formaţi, care pot
genera schimbări în spiritul reformei economice: pregătiţi pentru schimbare, având o mentalitate
adecvată şi o cultură instituţională şi a calităţii.

În educaţia din România există un sistem complet de standarde de evaluare

instituţională pentru învăţământul preuniversitar:

- standardele de acreditare şi standardele de referinţă (de calitate).

Acestea sunt rodul voinţei politice, conştiente ca descentralizarea şi autonomia

şcolară implica o creştere substanţială a controlului şi a răspunderii publice.

Astfel, este important ca:

-toate unităţile de învăţământ preuniversitar să posede instrumentarul necesar

pentru a-şi putea autoevalua în mod realist şi obiectiv activitatea, în scopul îmbunatățirii
rezultatelor elevilor, al corelării cu realităţile sociale, economice şi culturale locale;

-toate unităţile de învăţământ preuniversitar să fie la curent cu gama de

documente necesare în orice demers de evaluare externă, realizat de către orice tip de
autoritate educaționala;

- toţi actorii din școala să-şi înţeleagă optim rolul de susţinători ai dezvoltării
elevilor, într-o şcoală în care elevul trebuie plasat în poziţie centrală;

-responsabilii de calitate din școală să distingă între documentele strict necesare,

cu rol de dovadă şi documentele „în plus”, intre birocraţia obligatorie şi cea fără sens.
 CAPITOLUL I. ACTE NORMATIVE CARE STAU LA BAZA
EVALUĂRII ȘI ASIGURĂRII CALITĂŢII EDUCAȚIEI ÎN ROMÂNIA

• Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005
privind asigurarea calităţii educaţiei

• HG nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare şi a Standardelor de

acreditare / evaluare periodică

• HG nr. 1534/2008 privind aprobarea Standardelor de referinţă (de calitate)

 • HG nr. 22/2007 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea
autorizării, acreditarii şi evaluării periodice

În anul 2008 s-au definitivat standardele naţionale. Toate unităţile de învăţământ au fost
evaluate periodic. Pe site-ul www.aracip.edu.ro au fost postate toate instrumentele pentru
evaluarea externă (cerere, fisa tip, raport de autoevaluare)

CAPITOLUL II. EVALUAREA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT

PREUNIVERSITAR, ACREDITATE

II.1 NOȚIUNI GENERALE

Evaluarea instituţională se realizează în conformitate cu prevederile legale, în două

forme fundamentale:
• inspecţia de evaluare instituţională a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

• evaluarea internă şi externă a calităţii educaţiei.

Inspecţia de evaluare instituţională a unităţilor de învăţământ preuniversitar

reprezintă o activitate de evaluare generală a performantelor diferitelor categorii de
unităţi de învăţământ preuniversitar, prin raportare explicita la politicile educaţionale, la
scopurile şi obiectivele dezirabile propuse, la standardele asumate în funcţionarea
acestora.

Inspecţia de evaluare instituţională se realizează de către inspectoratele şcolare şi

Ministerul Educaţiei Naţionale, prin inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ
preuniversitar, în conformitate cu prevederile Regulamentului de inspecţie a unităţilor de
învăţământ preuniversitar, elaborat de Ministerul Educaţiei Naţionale.

În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege, prin inspecţia școlară, inspectoratele

şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti :

a) controlează aplicarea legislaţiei şi monitorizează calitatea activităţilor de predare-

învăţare precum şi respectarea standardelor naţionale/a indicatorilor de performanţă;

b) controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului unităţilor şi

instituţiilor de învăţământ preuniversitar.

Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar şi personalul didactic nu pot

refuza inspecţia şcolară. Refuzul de a accepta inspecţia şcolară se considera abatere
disciplinară şi se sancţionează conform prevederilor legale.
 II.2. EVALUAREA INTERNĂ

Calitatea educaţiei reprezintă o prioritate permanenta pentru unitatea de învăţământ

preuniversitar şi este centrata preponderent pe rezultatele procesului învăţării.

Evaluarea interna se realizează potrivit legislaţiei în domeniul asigurării calităţii în

învăţământul preuniversitar.

Ministerul Educaţiei Naţionale adopta standarde, standarde de referinţă, indicatori

de performanţă, precum şi metodologia de asigurare a calităţii.

În conformitate cu prevederile legale, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ

preuniversitar se înfiinţează Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii (CEAC).

Pe baza legislaţiei în vigoare, unitatea de învăţământ preuniversitar elaborează şi

adoptă propria strategie şi propriul regulament de funcţionare a Comisiei pentru
evaluarea şi asigurarea calităţii.

Conducerea unităţii de învăţământ preuniversitar este direct responsabilă de

calitatea educaţiei furnizate.

În procesele de evaluare şi monitorizare internă, unităţile de învăţământ

preuniversitar vor aplica instrumentele Cadrului Naţional de Asigurare a Calităţii în
învăţământul preuniversitar.

Componenta, atribuţiile şi responsabilităţile comisiei pentru evaluarea şi asigurarea

calităţii sunt realizate în conformitate cu prevederile legale.

Structura unitara a standardelor de evaluare instituţională (standarde de

acreditare şi standarde de referinţă) se reprezintă astfel:

A. Capacitatea instituţională, care rezultă din organizarea internă a infrastructurii

disponibile, concretizat prin criterii referitoare la:

a. structurile instituţionale, administrative şi manageriale

b. resursele materiale
c. resursele umane

B. Eficacitatea educațională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se

obţine rezultatele aşteptate ale învăţării, concretizată prin criterii referitoare la:

a. conţinutul programelor de studiu

b. rezultatele învăţării

c. activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică, după caz

d. activitatea financiară a organizaţiei

C. Managementul calităţii, concretizat prin criterii referitoare la:

a. strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii

b. proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a

programelor şi activităţilor desfăşurate

c. proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor

învăţării

d. proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral

e. accesibilitatea resurselor adecvate învăţării

f. baza de date actualizata sistematic, referitoare la asigurarea internă

a calităţii

g.transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele

de studii şi, după caz, certificatele, diplomele şi calificările oferite

h. funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, conform Legii

Standardele de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ,

standardele de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ
preuniversitar, precum şi standardele de calitate (de referinţă) sunt standarde naţionale,
care se aplica învăţământului de stat şi particular.

JUDECAREA NIVELULUI DE REALIZARE AL FIECĂRUI INDICATOR

Excelent / Foarte bine/ Bine/ Satisfăcător (nivel obligatoriu)/ Nesatisfăcător

Evaluarea şcolii pe baza standardelor (autoevaluarea sau, cum este definită în lege,
„evaluarea internă”) trebuie să fie sinceră şi obiectivă; aceasta sta la baza oricărui
proces de îmbunătăţire a calităţii.

Autoevaluarea şi evaluarea externa se realizează din trei perspective:

• proiectarea şi organizarea managerială;

• mobilizarea de resurse în scopul obţinerii rezultatelor aşteptate;

• eforturile depuse în vederea îmbunatățirii activităţii.

Existenţa progresului este un descriptor asociat, implicit sau explicit tuturor indicatorilor.
Deci, inexistenta progresului înseamnă neîndeplinirea descriptorilor respectivi şi va fi
considerată ca o diminuare a calităţii, pentru perioada de referinţă luată în considerare la
evaluare. De aceea, în evaluarea calităţii educaţiei, inclusiv în aprecierea excelentei, se
considera progresul în îmbunatățirea calităţii (continuu, permanent şi bazat pe dovezi), în
privinţa:

• Nivelului de realizare a obiectivelor asumate;

• Satisfacerii nevoilor beneficiarilor direcţi şi indirecţi de educaţie;

• Iniţiativei, inovaţiei, creativităţii prin care furnizorul de educaţie îşi defineşte

personalitatea proprie, prin care îşi atrage clienţii şi beneficiarii şi care se constituie ca
exemple de bună practica („benchmarks”).

Orice control sau evaluare externă a calităţii din partea Agenţiei Romane de
Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) sau a Ministerului
 Educaţiei Naţionale se bazează pe analiza raportului de evaluare internă a activităţii
din unitatea şcolară.

II.3 EVALUAREA EXTERNĂ

O formă specifica de evaluare instituţională, diferită de inspecţia generală a unităţi lor

şcolare, o reprezintă evaluarea instituţională în vederea evaluării periodice a organizaţiilor
furnizoare de educaţie, realizată de Agenţia Romană de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Preuniversitar (ARACIP).

Evaluarea externă a calităţii educaţiei în unităţile de învăţământ preuniversitar se

realizează în conformitate cu prevederile legale, de către Agenţia Romană de Asigurare a
Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP).

Unităţile de învăţământ preuniversitar se supun procesului de evaluare şi acreditare, în

condiţiile legii.

Evaluarea se face la nivelul structurilor instituţionale, conform prevederilor legale.

Activitatea de evaluare externa realizată de Agenţia Romană de Asigurare a Calităţii în

Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) se realizează în conformitate cu prevederile legale.

La evaluarea externă, conform metodologiei în vigoare, cel puțin o dată la 3 ani, pentru
unitățile de învățământ acreditate, fiecare unitate şcolară trebuie să dovedească îndeplinirea
cerinţelor, pentru fiecare indicator prezentat și la evaluarea internă, referindu-se (cu dovezi) la
una sau mai multe dintre sugestiile de bună practica menţionate la fiecare descriptor sau la alte
modalităţi (argumentate) de realizare a cerinţelor respective. Prin urmare, descrierea surselor
dovezilor, vine în sprijinul unităţii de învăţământ în procesul de autoevaluare realizat în scopul
îmbunatățirii continue.

II.4.EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICA

La nivelul Școlii analizate, Liceul de Arte Slobozia, exista Comisia de Evaluare și Asigurare a
Calității, înființata conform procedurilor în vigoare. Am aflat că, mapa CEAC cuprinde, printre
altele:
 • Componenta comisiei/ sarcinile membrilor, decizii;

• Strategia internă;

• Regulamentul CEAC;

• Planul operaţional pe anul în curs;

• Instrumente de evaluare elaborate de CEAC (chestionare, grafice de asistente la ore şi

activităţi, fise de observare a lecţiilor şi activităţilor, proceduri etc.);

• Rezultate ale aplicării instrumentelor (chestionare aplicate + interpretări, fise de

observare a lecţiilor completate, analize etc.);

• Raportul de autoevaluare internă, din anul anterior, din care reiese că, nivelul de realizare
al indicatorilor de performanță, în urma evaluării, pe baza descriptorilor, cu dovezi
atașate, este de bine și de foarte bine, în cea mai mare parte, fapt confirmat și de
evaluarea externa din 2015-2016, când rezultatele au fost bune și foarte bune.

În urma analizei raportului de evaluare interna au fost propuse activități, în :

• Planul de îmbunătăţire, propus spre implementare în anul şcolar curent.

Aceste activități vor duce la îmbunătățirea aspectelor bune din raport, pentru trecerea la
foarte bine.

Domeniul A: Capacitate instituțională

Criteriu: b)baza materială

Subdomeniu: 1 Spatii școlare.

Indicatorul: 3.1 Accesibilitatea spatiilor școlare

Nr. Activităţi Obiective Termene Responsabilităţi Indicatori de

 crt realizare

1. Dotarea cu Asigurarea 15. oct.-15 Directori Realizarea

chiuvete a sălilor servirii mesei de decembrie dotării în 5
Administrator de
de clasa din prânz pentru 2018 Săli;
patrimoniu
corpul B pentru elevii din acoperirea, în
învățământul învățământul Administrator proporție de
alternativ Step by primar Step by financiar- șef 100% a
step; step, conform nevoilor
normelor beneficiarilor
igienico-sanitare
în vigoare

Resurse: bugetare

Prioritate: maximă

Instrumente de evaluare: Chestionare; obținerea avizului DSP;

Criteriu: b)baza materială

Subdomeniu: 3. Spatii auxiliare

Indicatorul: 3.1 Existenta, caracteristicile și funcționalitatea spatiilor auxiliare

Nr. Indicatori de
Activităţi Obiective Termene Responsabilităţi
crt realizare

1. Reabilitarea Îmbunătățirea 18 .02- 18 C.A. Acoperirea,

spatiilor sanitare din condițiilor de mai 2019
Administrator de în proporție de
corpul A în vederea desfășurare a
patrimoniu 100% a
respectării activității
nevoilor
particularităților de Administrator
beneficiarilor
 vârsta ale elevilor financiar- șef

Schimbarea
ferestrelor de pe
casa scării de la
atelierele de pictură

Înlocuirea
pardoselii din
cancelaria unității
de învățământ

Achiziționarea de
mobilier de studiu
pentru 5 săli de
clasă

Resurse: bugetare

Prioritate:maximă

Instrumente de evaluare: Chestionare; Obținerea avizului sanitar de funcționare;

Domeniul B: Eficacitate educaționala

Criteriu: a) Conținutul programelor de studiu

Subdomeniu: 1. Oferta educaționala

Indicatorul: 1.2. Existența parteneriatelor cu reprezentanți ai comunității

Nr. Indicatori de
Activităţi Obiective Termene Responsabilităţi
crt realizare

1. -Implementarea a Implicarea și Octombrie Directori Implicarea a

minim 3 activități motivarea 2018- iunie 5 clase,
 extracurriculare în elevilor și a 2019 Consilier educativ minim; -grad
parteneriat cu cadrelor de satisfacere
Consiliul elevilor
reprezentanți ai didactice în al celor
comunității locale: activități Responsabilul implicați,
extracurriculare Comisiei 100%;
-Realizarea a trei
diriginților
activități comune cu
parteneri din alte
țări în cadrul unor
proiecte europene

Resurse: extrabugetare

Prioritate:medie

Instrumente de evaluare: Chestionare

Criteriu: Activitatea financiară a organizației

Subdomeniu: d1: activitate financiară, la nivelul managementului unității

Indicatori: 1.1. Constituirea bugetului Școlii;

1.2. Execuția bugetară;

Nr. Indicatori de
Activităţi Obiective Termene Responsabilităţi
crt realizare

1. -Constituirea, la Strategii 15 C.A. -constituirea

termen, a eficiente de Octombrie bugetului, la
Serviciul
bugetului Școlii; lucru, în 2018- termen;
financiar
vederea august
-Mentinerea -executia
implementării, 2019
transparentei bugetară;
consolidării și
execuției bugetare;
-cresterea cu
 -Atragerea de folosirii 10% a
fonduri eficiente și fondurilor
extrabugetare; transparente a extrabugetare,
bugetului
-Implicarea comparativ cu
Școlii;
partenerilor și a anul precedent;
beneficiarilor
100 % grad de
relevanți, în
satisfacție a
proiectarea
beneficiarilor;
bugetară

Resurse: bugetare

Prioritate: maximă

Instrumente de evaluare:-rapoarte financiare, publice

Domeniul C: Managementul calității

Criteriu: a)strategii și proceduri pentru asigurarea calității

Subdomeniu: 1.Autoevaluarea instituțională

Indicatorul: Existenta și aplicarea procedurilor interne de asigurare a calității

Nr
Responsabilităţ
. Activităţi Obiective Termene Indicatori de realizare
i
crt

1. -Analiza de Utilizarea permanen FE demonstrează progres în

nevoi; procedurilor t ultimii 2 ani de la ultima
Echipa C.E.A.C.
de evaluare eval.externă, în privința
 - sistematică a folosirii procedurilor de
Planificarea satisfacției autoeval.instituționala,pentr
, realizarea beneficiarilor u îmbunătățirea calității
și revizuirea , în vederea educației.
activităților îmbunatățirii
și calității
procedurilor oferite de
de asigurare organizație;
și
îmbunătățir
e a calității;

Resurse:bugetare

Prioritate: maximă

Instrumente de evaluare:chestionare

Criteriu: a) strategii și proceduri pentru asigurarea calității

Subdomeniu: 2. Managementul calității la nivelul organizației

Indicatorul: 2.2. Dezvoltarea profesională a personalului didactic

Nr. Indicatori de
Activităţi Obiective Termene Responsabilităţi
crt realizare

1. Perfecționarea Îmbunătățirea 15 10% creșterea

continua a performantelor octombrie procentului de
C.A.
personalului didactice prin 2018-iunie formare a
didactic, prin participarea 2019 Responsabil - beneficiarilor,
cursuri de formare personalului perfecționare comparativ cu
profesională și, didactic la anul precedent,
îmbunatățirea cursuri de din resurse
actului didactic, în formare
 același timp. profesională bugetare;

Resurse: bugetare, extrabugetare

Prioritate: medie

Instrumente de evaluare:Chestionare/interviu- beneficiari;

Criteriu: g) transparența informațiilor de interes public cu privire la programele de studiu și după

caz, certificatele, diplomele și calificările oferite

Subdomeniu: 1. Asigurarea accesului la informație al persoanelor și instituțiilor interesate

Indicatorul: 1.1. Asigurarea accesului la oferta educaționala a școlii

Nr. Indicatori de
Activităţi Obiective Termene Responsabilităţi
crt realizare

1. Asigurarea 7 Ianuarie Peste 70%

accesului la 2019- dintre
Promovarea Catedra de
informație al August persoanele
activității informatică
persoanelor și 2019 interesate sunt
organizației, pe
instituțiilor Administrator de satisfăcute de
site-ul Școlii
interesate ; rețea informațiile
oferite de site-
ul școlii
(chestionare)

Resurse:bugetare

Prioritate: medie

Instrumente de evaluare:Chestionare beneficiari

Criteriu: f) baza de date actualizata sistematic, referitoare la asigurarea internă a calității

Subdomeniu: 1. Constituirea și actualizarea bazei de date

Indicatorul: 1.1. Constituirea bazei de date a unității de învățământ

Nr. Indicatori de
Activităţi Obiective Termene Responsabilităţi
crt realizare

1. - Actualizarea Îmbunătățirea 15.10.2018- FE*

sistematică a comunicării 31.08 2019 demonstrează
Directori adj.
bazei de date, intre instituții; progres în
ref.la asigurarea Echipa C.E.A.C. ultimii 2 ani de
Urmărirea
internă a calității la ultima
evoluţiei Alte
eval.externă, în
-Crearea unei şcolare şi compartimente
privința
baze de date profesionale a
cuprinderii în
privind inserţia absolvenţilor;
baza de date, a
socio-profesională
inf.privind
a absolvenţilor de
îmbunatățirea
liceu
calității
educației.
Îmbunătățirea
comunicării
intre
compartimente
și instituții;

FE*-furnizorul de educație

Resurse: extrabugetare

Prioritate: medie

Instrumente de evaluare: Chestionar C.A.

Toate aceste activități vor fi analizate , prin instrumentele de evaluare alese. În urma evaluării,
concluziile vor stabili gradul de satisfacție al beneficiarilor. Astfel, activitățile propuse, care au
obținut un grad înalt de insatisfacție vor fi revizuite, ceea ce presupune reluarea lor, cu
implicarea unor resurse mai eficiente.

CONCLUZII

Analizând raportul de evaluare internă din anul școlar 2017-2018, realizat pe baza fiselor
de evaluare, am observat că, demonstrează o foarte bună activitate instructiv –educativă, o bună
colaborare a Comisiei de evaluare din Școală cu actorii implicați, ceea ce a dus la îndeplinirea
descriptorilor din domeniile evaluate, pentru fiecare nivel de învățământ: primar, gimnazial,
liceal.

Istorioara de mai jos, găsită într-un ghid de bune practice, arata sensul profund a ceea ce
ne dorim cu toții pentru educația din România. Asupra unei astfel de gândiri ne putem opri, în
ceea ce privește evaluarea și asigurarea calității.
,, În anul 1508, Papa Iulius al II-lea i-a încredinţat lui Michelangelo Buonarroti pictarea
Capelei Sixtine. Executarea acestei lucrări a durat patru ani, artistul depunând un efort istovitor,
lucrând mai mult singur. La începutul lunii august 1512 Papa, îngrijorat de faptul că lucrarea nu
se mai termina, poarta o discuţie cu Michelangelo, care se afla pe schela la o înălţime de aproape
20 m. În aceast dialog, Papa se arăta încântat de modul cum a fost executată lucrarea şi îi cere
pictorului să încheie pictarea tavanului care, după opinia sa, era perfect nu mai avea nevoie de
nici un retuş. Michelangelo însă i-a răspuns cu calm Papei că nu este chiar aşa perfect cum spune
sanctitatea sa şi că mai are încă de lucru. Nedumerit fiind, Papa îl întrebă: “ce nu este perfect, ce
mai pictezi?”. “Ochiul lui Dumnezeu” îi răspunse Michelangelo. “Bine, bine, dar de la distanţa
asta cine va vedea acest lucru?”. “EU” replică Michelangelo.”
Implementarea programului de evaluare și asigurare a calităţii, promovat de Agenţia
Romană de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, pune profesorul fata în faţă cu
două instante esenţiale: beneficiarul şi standardele. Între aceste două sisteme referenţiale nu mai
există decât conştiinţa profesională a fiecăruia dintre noi.
 Aplicarea manualului şi a procedurilor de evaluare internă a calităţii susţinut de aplicaţia
informatică de înregistrare a evaluării interne va aduce nu doar beneficii în planul politicilor,
managementului educaţional sau al relaţiilor comunitare, ci mai ales, în cel al schimbării
mentalităţii profesionale a educatorului, a modelului de a construi învăţarea, a atitudinii
fata de rezultatele activităţii şi fata de beneficiari, a stimei de sine. Înţelegerea cercului calităţii şi
a procedurilor de înregistrare electronică a autoevaluării, îmbunatățirea procesului de asigurare a
calităţii va avea efecte multiple şi autogenerabile:
• transformarea profesorilor în practicieni autoreflexivi şi recâştigarea demnităţii;
• realizarea unei oferte şcolare viabile şi recâştigarea tuturor beneficiarilor;
• apropierea profesorului de elevi şi recâştigarea încrederii;
• redobândirea „brandului” de ŞCOALĂ şi recâştigarea notorietăţii;
• realizarea unui produs socialmente util, autonom, responsabil şi recâştigarea viitorului;
• determinarea proceselor de învăţare pe parcursul întregii vieţi şi recâştigarea performanţei;
• ameliorarea climatului şcolar şi recâştigarea elevilor;
• orientarea culturii organizaţionale către coexistenta, cooperare, coevoluţie şi recâştigarea
satisfacţiei;
• stimularea biunivocităţii în relaţiile şcolii cu comunitatea şi recâştigarea dreptului de “a fi”;
• ieşirea din paralelismul fata de realitate şi recâştigarea valorii;
• crearea unei veritabile culturi a calităţii şi recâştigarea libertăţii.
BIBLIOGRAFIE:

1.Ghidul Comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității în învățământ

2.Manualul calității, Liceul de Arte , Slobozia, 2017-2018

3.Model de Raport de Autoevaluare Internă, Liceul de Arte , Slobozia, 2017-2018

4.Plan de îmbunătățire a calității educației oferite

5.R.O.F.U.I.P.

6.Standarde de referință și indicatori de perfomanta pentru evaluarea și asigurarea calității în

învățământul preuniversitar

Surse Web:

1.https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/quality-assurance-early-
childhood-and-school-education-56_ro
2. www.aracip.edu.ro