Sunteți pe pagina 1din 149

ŞTEFAN ZELETIN

1882—1934
*
Notă biografică

f-

Puţini sînt gînditorii români moderni care, asemeni


ui Ştefan Zeletin, să fi fost atît de- discreţi în privinţa
ieţii particulare, iar după moarte biografia lor să se fi
ransmis atît de fragmentar, sărac, deformat ori lacunar,
lele cîteva monografii ce i s-au consacrat, excepţie fă-
i n d — într--o bună măsură — studiul lui Cezar Papacos-
ea1, au perpetuat unele erori de informaţie. Se impune,
i consecinţă, o clarificare biografică, astăzi, la prima
etipărire integrală şi neştirbită a operei lui de căpete-
ie. Burghezia română. Originea şi rolul ei istoric.
Pe numele real Ştefan Motăş, Ştefan Zeletin _s-a năs-
ot la 19 iunie 1 8 8 2 în satul Burdusaci din fostul judeţ
"ecuci, actualul judeţ Bacău, şi a murit la Bucureşti în
iua de 20 iulie 1934. Nu a fost căsătorit.
Fiul natural, aşa cum precizează şi actul de naştere 2 ,
kl Catincăi Motăş ( 1 8 3 9 — 1 9 1 2 ) 3 , văduva postelnicului D u -
trutrache Motăş (1820 sau 1 8 2 1 — 1 8 6 6 ) , Ştefan Motăş, care
« v e a să-şi ia pseudonimul de la pîrîul Zeletin ce străbate
Burdusacii, s-a născut în al 16-lea an de văduvie al
i n a m e i sale, însă a crescut în mijlocul celor 6 fraţi şi al
•amiliei Motăş, familie de răzeşi înstăriţi, ale căror răzeşii
'•Erau presărate de o parte şi de alta a Zeletinului, pe o
k s t a n ţ ă de aproximativ 20 de km. De altfel, şi astăzi exis-

:
Cezar Papacostea, Ştefan Zeletin. Viaţa şi opera, Bucureşti,

-' Arhiva C. D. Zeletin.


3
C. D. Zeletin, Disertaţie istorico-jilologică asupra toponi-
ului Burdusaci, mss., circa 500 p.
6 Notă biografică Notă biografică 7

tă satul M o t o ş e n i , pe n u m e l e originar Motăşeni, atestîn | p « aceşti P e ţ a f u s e s e a d m i n i s t r a t o r a l i m e n s e l o r m o ş i i


i n t r a r e a a c e s t u i p a t r o n i m i c î n t o p o n i m i e . Ş t e f a n Moţăi in Mînăstirii Răchitoasa. La Ursa, Ştefanache C h i r i a c
s-a î n ă l ţ a t î n t r - o f a m i l i e d e t r a d i ţ i e c ă r t u r ă r e a s c ă . î n n e a vii înălţa o c a s ă i m e n s ă , î n t r e b u i n ţ a t ă pe r î n d ca s u b p r e -
m u l M o t ă ş au existat n u m a i bărbaţi ştiutori de carte ş f e c t u r ă , j u d e c ă t o r i e , j a n d a r m e r i e şi, p e r m a n e n t , drept
c h i a r cărturari. U n u l dintre ei a fost E p i s c o p u l Ioanichj Inuanţa personală. In timpul d o m n i e i lui A l e x a n d r u
a l R o m a n u l u i (cv>1700—1769), b u n c u n o s c ă t o r a l realita loon C u z a a s e r v i t d e ş c o a l ă .
ţi lor M o l d o v e i , ctitor de biserici ( c u m este biserica Sfinţ Ascendenţa grecească a lui Ştefan Zeletin, care îi v e n e a
A p o s t o l i Petru şi P a v e l din Oprişeşti) şi reputat expei Blidar d i n p a r t e a m a m e i , a a v u t î n s e m n ă t a t e î n v i a ţ a
i n c h e s t i u n i de, h o t ă r n i c i e , u n f e l d e i n g i n e r t o p o g r a f q Iul spirituală. C o n ş t i i n ţ a e l e n i c ă e x p l i c ă î n b u n ă p a r t e
g e n u l c e l u i l a l t i l u s t r u t e c u c e a n , p o e t u l ş i c ă r t u r a r u l Coi Unitatea s a p e n t r u gândirea G r e c i e i antice, ilustrarea
c.-iche C o n a c h i . V l ă d i c ă i l o a n i c h i e i-au p r e m e r s î n s c a u n l Catedrei de I n t r o d u c e r e în filozofie şi Istoria filozofiei
e p i s c o p a l , p r i n t r e alţii, G r i g o r e Ţ a m b l a c , A n a s t a s i e Crin: vi •chi şi m e d i e v a l e a F a c u l t ă ţ i i de l i t e r e şi f i l o z o f i e d i n
ca, D o s o f t e i ş i a v e a să-i u r m e z e V e n i a m i n C o s t a c h i 4 . liiuî, t r a d u c e r i l e sale d i n S e x t u s E m p i r i c u s 6 , a p ă r a r e a tra­
Familia e însă m u l t mai v e c h e , M o t ă ş fiind u n u l di d u c e r i l o r d i n P l a t o n . a l e lui C e z a r P a p a c o s t e a 7 , l e c t u r a
c e l e d i n ţ i i n u m e întâlnite î n d o c u m e n t e l e m o l d o v e n i ' neistovită — c h i a r ş i p e l i n i i l e f r o n t u l u i d i n p r i m u l r ă z -
Mihai Costăchescu ne asigură că un străvechi Motăş, cai Ixii m o n d i a l — a s c r i i t o r i l o r G r e c i e i a n t i c e , a t e s t a t ă d e
„ e r a p o a t e şi în v e a c u l al X I V — l e a " , a dat n u m e l e si flOrespondenţa cu Vasile Bogrea. „ S î n g e l e elen ic -— va
t u l u l M o t o ş e n i . M i h ă i l ă M o t ă ş e s t e c e l d i n t î i atestat d o « c r i c Ş t e f a n - , Z e l e t i n 8 — , p e c a r e n u fără f i o r îl ştiu p u l -
r u m e n tar, o dată cu s a t u l B u r d u s a c i , î n t r - u n u r l e d i n i Klnd. î n v i n e l e m e l e , m i - a c r e a t s ă l a ş u l ' s u f l e t e s c î n t e m ­
m a i 1555 e m i s d e v o i e v o d u l A l e x a n d r u L ă p u ş n e a n u , 1 plul u m a n a l f i l o z o f i e i r o m a n t i c e g e r m a n e , e a însăşi
Huşi5. . plămădită în spiritul şi pe t e m e l i i l e e l e n i s m u l u i . "
Mama. C a t i n c a M o t ă ş , n ă s c u t ă C h i r i a c , a v ă z u t k i m i n
Tatăl. P o s t e l n i c u l D u m i t r a c h e M o t ă ş , m o r t c u 1 6 ani
z i l e i î n s a t u l U r s a d e p e v a l e a Z e l e t i n u l u i , situat l a
înainte d e a s e n a ş t e Ş t e f a n Z e l e t i n , r ă m î n e p r i n u r m a r e
k m s u d d e B u r d u s a c i , satul î n c a r e a v e a s ă se, c ă s ă t o r e a s c
numai tată de jure al v i i t o r u l u i f i l o z o f . Era d e s t u l de b o -
ş i să-şi t r ă i a s c ă r e s t u l v i e ţ i i . C e i c a r e a u c u n o s c u t - o v o i
| B t : G h , G h i ţ u l e s c u , în Monografia istorică a Tirgului
b e a u d e s p r e e a c u e v l a v i e . E r a f i i c a lui Ş t e f a n a c h e C h i
Tfcuci, p u b l i c a t ă în f o i l e t o n 9 îl n u m ă r ă p r i n t r e p r o p r i e -
r i a c , zis Ş c h i o p u l , p r i v i g h e t o r ( s u b p r e f e c t ) a l O c o l u l u i Z e
larii t e c u c e n i d e m o ş i i î n a n u l 1856. D u p ă m o a r t e a l u i
letin, cu sediul la Ursa, b o i e r fără m o ş i e dar bogat, v e n i
timpurie, m o ş i a ş i b u n u r i l e a v e a u s ă scadă, f i e p r i n v î n -
aici d i n B ă l ă b ă n e ş t i i d e T u t o v a , î n s u r a t c u o fată d i n f a
Iftre, fie p r i n î m p ă r ţ i r e î n t r e u r m a ş i . D i n p r i m a c ă s ă t o ­
m i i i a T a ş c ă . V i i t o r u l f i l o z o f Ş t e f a n Z e l e t i n p u r t a d e c i pre
rie, c u M a r f a D . B r î n z e i , v a a v e a u n fiu, M i h a l a c h e M o t ă ş
n u m e l e b u n i c u l u i m a t e r n , d e l a c a r e v a f i m o ş t e n i t , pro
(11(50-1908), e r o u î n r ă z b o i u l d i n 1877,- i a r d i n a d o u a c ă ­
b a b i l , ş i u n a n u m i t s p i r i t justiţiar, e v i d e n t î n v i a ţ a ş i î i
lătorie, c u C a t i n c a C h i r i a c , v a a v e a p e M ă r i a , c ă s ă t o r i t ă
o p e r a sa. T r a d i ţ i a o r a l ă s p u n e c ă Ş t e f a n a c h e C h i r i a c venis<
l'i'iinicheru ( 1 8 5 9 — 1 9 3 5 ) ş i p e A l e x a n d r u ( 1 8 6 0 — 1 9 2 6 ) ,
d i n sudul Dunării, fiind ori m a c e d o r o m â n greeizat, or
fratele m a i m a r e , „ B ă d i a " c a r e 1-a a j u t a t î n p e r i o a d a
grec. Sever, uneori despotic, intrînd uşor în conflict ci
răzeşii Ursei, el fusese adus în părţile Z e l e t i n u l u i de că I t u d i i l o r d i n ţară ş i d i n s t r ă i n ă t a t e p e Ştefan Zeletin.
tre u n i i m e m b r i a i f a m i l i e i a r i s t o c r a t e g r e c e ş t i P e ţ a , c a n
11
S e x t u s E m p i r i c u s , Scurtă expunere a filozofiei sceptice, d i n
a v e a o m o ş i e l a Ţ ă p o a i a , sat d e l î n g ă U r s a . U n u l din- p t e e ş t e d e Şt. Z e l e t i n , Bucureşti, C u l t u r a naţională, M C M X X H I .
' Şt. Z e l e t i n , Platon în româneşte. Respect adevărului!, „ K e ~
* G. D. Z e l e t i n , Ştefan Zeletin în dialog cu Vasile Bogrea w .I.I (ic filozofie", 1931, X V I , 2, p. 180.
„ M a n u s c r i p t u m " , X I V , 2(51), 1983, p. 108—122. " Cuvînt de lămurire, î n : Şt. Z e l e t i n , Neoliberalismul, 1927,
* Mihai Costăchescu, Documentele moldoveneşti înainte di Uit li tura „ P a g i n i a g r a r e şi s o c i a l e " , Bucureşti, p. 274.
Ştefan cel Mare, II, 328, 1932. " „ C u r i e r u l T e c u c i u l u i " , 3 aprilie 1939, 5, 8—9, p. 5. ,
8 Notă biografică Notă biogratică S

Ceilalţi copii ai Catincăi Motăş, Natalia, Safta, Dumitr 13


laşi . Extrem de instruit în specialitate, doctorul A l e -
şi mezinul Ştefan sînt născuţi în văduvie. Oameni sobri Kundru Brăescu studiase în cele m a i reputate universi­
discreţi şi buni, Motăşeştii i-au înconjurat cu dragost tăţi din Franţa, Belgia, Elveţia şi Anglia şi nu ştim dacă
pe copiii ultimi ai Catincăi Motăş. acest fapt nu* 1-a influenţat pe Ştefan Zele,tin, în peri­
Problema paternităţii lui Ştefan Zeletin, prea puţin plul său prin universităţile din Germania, Franţa şi
sensibilă la completări viitoare, poate fi pusă astăzi, cînc A n g l i a . . . La o lună după moartea lui Ştefan Zeletin,
protagoniştii acestei istorii neguroase, pe care filozofu Cezar Papacostea face aluzie pentru întîia oară într-un
text tipărit la paternitatea incertă a prietenului său: „ E l
o ocolea, au trecut de multă vreme în lumea umbrelor
»ru, c u m . s e zice «singur pe lume». Ceva colaterali, da:
astfel că discreţia, cuvenită pînă acum, îşi pierde temeiul
do dînşii, în zece ani, abia mi-a vorbit de 2 — 3 ori şi nu­
Puţinii contemporani ce i-am cunoscut vorbeau desprd
mai spre a mă lămuri asupra unei realităţi pe care am
Ştefan Zeletin ca despre o fiinţă reţinută şi tainică îrl
tiiţeles-o şi am aprobat-o fără a o comenta (s.n.) . . . Ca
toate privinţele, dar mai ales în acea a confesiunilor pri-j
lucrul să fie complet ( . . . ) şi-a păstrat mai departe, şi
vitoare la familie. Discreţia lui era pusă pe seama firi!
pentru viaţa d e toate zilele, pseudonimul literar . . . " 1 4
de taciturn şi de om singuratic. Rezerva sa era datorata Şcoala primară. Primele 4 clase primare le-a urmat,
însă faptului că se ştia bastard. însăşi adoptarea unul Intro anii 1889 şi 1893, la Burdusaci, avîndu-1 învăţător
pseudonim, cînd n u m e l e M o t ă ş era şi vechi şi cunoscut^ j)o cumnatul său, C. Primicheru. Clasa a cincea a urmat-o
măsoară distanţa ce ţinea s-o ia faţă de numele lui Dumi-! In satul Coasta Lupei din comuna Nicoreşti, ca elev al
trache Motăş. In monografia pe care i-o închină postumj unui alt cumnat, învăţătorul Grigore Popa, care şi-a dat
Cezar Papacostea ocoleşte cu delicateţe această chestiune! rnuima cel dintîi de posibilităţile intelectuale deosebite
N-o ocolesc însă nici Valeriu D. Bădloeânu 1 0 , nici Dr] ttlc; copilului.
Dumitru M u r e ş a n 1 1 în monografiile l o r , oferind însă i n ]
Studii secundare. între 1895 şi 1899 urmează cursu­
formaţii eronate. Mărturii contemporane şi de familie a t j rile Seminarului teologic Sfîntul Gheorghe din Roman.
menţinut ştirea după care 1at.il r e a l a l lui Ştefan] ICnto perioada acelor grave deziluzii privitoare la ambianţă
Zeletin ar fi fost Neculache BrăSSCU, răzeş înstărit „şi cure aveau să-i determine rezerva de mai tîrziu faţă de
primar ai Burdusacilor, ce avea :,i a l ţ i copii din flori . . . practica religioasă şi, într-o oarecare măsură, faţă de
Ştefan Zeletin semăna la înfăţişare eu fiul acestuia, Ni-] credinţă, o perioadă de îmbolnăviri ce-1 v o r marca pentru
colae Brăescu ( 1 8 8 0 — 1 9 6 0 ) , magistrat la înalta Curte d întreaga-viaţă. în 1899 trece cîteva e x a m e n e pentru cia-
Casaţie, dar şi tenor în tinereţe, Care a jucat un rol pozitivi «i'lo superioare seminariale la Iaşi şi pînă în toamna anu­
în impunerea creaţiei originale d e o p e r a . 1 - Tu famili lui 1902 îsi dă toate diferenţele de la seminar la liceu:
Brăescu existau puternici- p r i i p a r i i n t e l e c t u a l e . Văru In iunie 1901 trece ca particular clasa a V-a, în toamnă
lui Nicolae Brăescu, doctorul A l e x a n d r u Brfiescu (1860-- • liisa a Vi-a. Clasa a V H - a ( 1 9 0 1 — 1 9 0 2 ) o urmează
1917), a fost creatorul î n v ă ţ a i i n u l n l n i u n i v e r s i t a r de p s i
1
liiNcris regulat la Liceul „Gheorghe Roşea Codreanu" din
hiatrie din Moldova şi c t i t o r a l Spitalului Socola di I »u Iad, secţia clasică, pe care o absolvă cu premiul I, iar
In toamna aceluiaşi an trece ca particular clasa a V I I I — a ,
18 recent introdusă. E x a m e n u l de absolvire îl trece la Liceul
Valeriu D Bădiceanu, Ştrjan '/.rlrthi, doctrinar al burghe
ziei româneşti, Bucureşti, Tipojţi-nl'ld Uiilvw.nl, lii'i:». National din Iaşi, alegîndu-şi ca dizertaţie tema „Cele 3
11
Dr. Dumitru Mureşan, < ' . m r . • / . / ( . i rnniomică a lui Ştefan,
1:1
Zeletin, Editura Academici, Un.-un jll, llivi. C. D. Zeletin, Doctorul Alexandru Brăescu (1860—1917),
n
C. D. Zeletin, Un nuvtc l,-n<u <l<- In. i /niturile creaţiei ro\ i.if.-iiirtetor al învăţămîntului universitar de psihiatrie, ctitor al
mâneşti de operă, tenorul Ntcofo» B r f l i rn tIHHO—1960),' A l m a rKiilului Socola din Iaşi, Almanahul Ateneu, 1986, p. 16—19.
14
nahul Ateneu, 1 9 8 0 , p. 1110 IH.i Cezar Papacostea, Post mortem Ştefan Zeletin, „îndrepta-
<", 18 august 1934, p. 1.
10 Notă biografică Notă biografică 11

facultăţi ale sufletului" în timp ce colegul şi prieten 010 -11. din nou la Universitatea din Berlin şi în se­
său, Vasile Bogrea, îşi alege subiectul „Deosebirea dintr i n . ".Irul de vară în curs (1911) la Universitatea din Erlan-
clasici şi romantici". 1
1 i i " . După vara anului 1911, Ştefan Zeletin a urmat
Studii universitare. Intre 1902 şi 1906 urmează cursu cursuri universitare şi la Oxford.
rile Facultăţii de litere şi filozofie a Universităţii di; Doctor în filozofie al Universităţii regale din Erlangen.
Iaşi. In 1906 îşi trece examenul de licenţă magna cu BUciplina principală de e x a m e n a fost istoria filozofiei,
laude. Atmosfera ieşeană o evocă într-un manuscris ir| i II disciplinele secundare economia naţională şi pedago-
titulat De unde ne vine lumina, în care spune despr i ' i i Lucrarea de doctorat a avut ca subiect: „Persönlicher
erou: „Era visător din fire: dar pe străzile pustii ale ace-;" Moalismus gegen absoluten Idealismus in der englischen
tui oraş, unde totul îmboldeşte la reverie, vagabondare? l'iultisophie der Gegenwart" (Idealismul personal faţă cu
neînfrmlă a ideilor s a l e devenise o adevărată b o a l ă ; . X itltniismul absolut în filozofia engleză contemporană.)
cele din urmă ol ajunse a trăi mai mult în cer, încît p i ii i un crîmpei semnificativ din referatul profesorului
ţin habar avea de ceea ce se petrecea pe pămînt. Dulcel filei lard Falckenberg: „ D o m n u l Motăş, care a studiat timp
nostru oraş, cu viaţa sa stinsă, ncmaitrăind decît di' ¡ H f l semestre l a Iaşi, 3 l a Berlin ş i cîte unul l a Leipzig,
amintirile trecutului, o în adevăr pepiniera visătorii^ Parin şi Erlangen şi care mi-e cunoscut de la lucrările
ţării. Dar tocmai de aceea laşul îmi pare ceva strai" i l n «eminar ca o minte ageră, şi-a ales el singur tema, pe-
dacă nu chiar ridicol în ţara noastră. Şi dacă la noi îf ¡ t m n e sub influenţa imboldurilor primite de la Paris,
deobşte a îi visător e de rîs, apoi a fi visător ieşean e kl ti tratat-o într-o manieră demnă de laudă. Stilul este
două ori de rîs". limpede iar limba-germană o stăpîneşte într-o măsură
1906—1909. Intre aceşti ani a fost secretar al Sem< Vlndnieă de admiraţie la un străin. El derivă în m o d just
narului pedagogic universitar din Iaşi şi bibliotecar, Hllţrnroa pragmatico—umanistă din opoziţia faţă de ide-
la 1 septembrie 1909 ocupă, ca suplinitor, catedra « l U i n u l absolut al hegelienilor englezi şi le atacă ipotezele
limba germană de la Liceul Codreanu din Bîrlad, po* i -i i n l r - o critică severă . . . 1 1 1 6
pe care va fi titularizat la 1 februarie 1910. Dlzertaţia a fost susţinută şi apreciată magna cum
Studii în străinătate. Intre 1909 şi 1912, studiază I ide la 12 decembrie 1912 şi tipărită în 1914 în Editura
! 1
lozofia în mai multe universităţi europene. Iată prezer i nnys din Berlin.
tarea făcută de el însuşi acestei perioade în A u t o b i o g d i'>IZ—1920: profesor la Liceul Codreanu din Bîrlad.
fia (Lebenslauf) scrisă de mînă în 1911 şi comunicat " Imul în filozofie al Universităţii din Erlangen a con-
nouă de rectorul Universităţii din Erlangen 1 5 : „în.toaixj 11
' il să predea limba germană în liceul la care el însuşi
na anului 1907, am venit în Germania şi am studiat <i i ; e . într-o completă izolare de viaţa intelectuală a
semestre filozofia la Berlin. In anul 1908—09, datori i, lucra la Evanghelia Naturii, al cărui prim volum
stagiului militar, am fost nevoit să întrerup studiile | . i •••> ! publice în 1915 la Iaşi, în Tipografia N.V. Şte-
străinătate: în această perioadă mi-am dat de asemen i - n i . manuscrisul volumului al doilea dispărînd în bom-
examenul de stat pentru titlul de profesor de liceu ' i míentele ultimului război. Desăvîrşeşte volumul de
drept urmare, am fost numit în toamna anului 1909 pr" i II n i " Clipe de reverie, gata din 1911, din care va pu-
fesor la liceul din Bîrlad. îndată după numirea mea, ţ i o parte sub titlul Nirvana, gînduri despre lume şi
s-a acordat concediu pentru continuarea studiilor în str I'.ucureşti, Editura revistei „Pagini agrare şi so-
inătate şi, în.felul acesta, am studiat semestrul de v a | i i • i:)28, 77 p. Nu ia parte la efervescenţa scriito-
1909—10 la Sorbona, din Paris, în semestrul de vară 1 9 | i .'el din Bîrlad, ordonată în jurul lui Alexandru Vla-
la Universitatea dhi Leipzig, în semestrul de iar al Societăţii literare Academia Bîrlădeană, în-
18
Arhiva Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Erla
gen, (Sermania, Dosar Ştefan Motăş. l./.-m..
Notă biograîică 13
12 Notă biografică

revistele amintite, cărora li se adaugă: „Independenţa


fiinţată la 1 mai 1915 de către G. Tutoveanu, Tudor P a m economică", „Dreptatea socială", „Revista de filozofie",
file şi Toma Chiricuţă. Acesta din urmă avea să devin' „Plutus", „Pagini agrare şi sociale", „Viitorul", „Revista
repede cel mai înverşunat acuzator al cărţii lui Ştefa română", „Năzuinţa românească" (Craiova), „Pasul vre­
Zeletin, Din Ţara Măgarilor. însemnări, Bucureşti, 191& mii", „Revista critică", „Viaţa românească".
în cadrul a ceea ce începuse a se contura ca un proce~
D o u ă evenimente de cea mai mare însemnătate pen-.
de presat curmat de intrarea României în primul război
tru viaţa sa şi pentru sociologia românească se petrec în
mondial. U r m a r e a participării directe la războaiele di"
uceastă perioadă: publicarea cărţilor Burghezia română.
1913 şi 1916, Din Ţara Măgarilor rămîne unul din cel*
Originea şi rolul ei istoric, 1925,.Bucureşti, Editura „ C u l -
mai realiste şi aspre pamflete din literatura română, car!
Lura naţională", şi Neoliberalismul, 1927, Editura revistei
a atras tunetele jupiteriene ale lui Nicolae Iorga şi al
„Pagini agrare şi sociale". Caracterul lor de cercetare
olimpului său. Paginile negrului pamflet condensează
originală a fost îndată remarcat, iar importanţa, lor se-
amărăciune adîncă, o indignare fără margini şi lucrare
zisată fără întîrziere. „ U n studiu de o neobişnuită adîn-
unui puternic spirit justiţiar, avînd ca obiect neamul ro.
cime"—apreciază G. Ibrăileanu Burghezia română. „în
mânesc şi ţara românească. Izvor de suferinţă, existent 17
vremea din urmă — scria Tudor V i a n u în 1 9 3 0 — un
acestei cărţi îl va adinei în cercetarea determinismulu
gînditor care a publicat o carte foarte interesantă a ară­
structurilor sociale ale României, ceea ce a avut drep
tat greşeala istorică pe care o comite Maiorescu atunci
consecinţă elaborarea operei lui capitale, Burghezia ro
cînd spune că modernizarea României, în preajma anu­
•nană. Originea şi rolul ei istoric, 1925, şi Neoliberalismu
lui 1820, a fost pur şi simplu o asumare de forme fără
1927. Şocul emoţional deşteptat de scrierea pamfletul
fond, un împrumut artificial. Acest gînditor este d-1 Şt.
şi de urmările tipăririi lui a rodit într-o înţelegere sup
Zeletin, profesor la Universitatea din Iaşi, care a scris o
rioară a realităţii româneşti. în 1925, anul publicări
foarte interesantă carte apărută sub titlul Burghezia ro­
Burgheziei române, Ştefan Zeletin va scrie: „ . .. eu m-a
mână, în această carte, d-1 Şt. Zeletin, care este un adept
împăcat sufleteşte cu această ţară". Angajarea s
al materialismului istoric, socoteşte că modernizarea R o ­
fletească în cercetarea devenirilor sociale româneşti er
mâniei n-a putut să fie opera unei voinţe arbitrare de a
pentru cl o asceză căreia nu i se poate înţelege tragis,
asuma forme în absenţa fondului corespunzător, ci a tre­
m u l înainte de a i se înţelege seriozitatea şi absolutul.
buit ca acest fenomen istoric să fie determinat de cauze
Tot î n episodul bîrlădean s c r i e şi Retragerea, 1926, carte
profunde". „Burghezia română — avea să scrie în 1935
de proză conţinînd însemnări şi. reflecţii psihosociale d
Al. Claudian 1 8 — este o lucrare pe care nici o critică nu
pe front, nu fără repercusiuni asupra viziunilor lui s o |
o va putea vreodată clinti din locul ei proeminent în
ciologice ulterioare. Colaborează cu studii şi cercetări 1
cercetarea sociologică românească ( . . . ) . Prin înălţimea
revistele: Convorbiri, literare, Ideea europeană, Arhiv,
ei de concepţie, prin aparatul ei logic impecabil, prin geo­
pentru ştiinţa şi reforma socială.
metria perfectă a compoziţiei, ca şi prin documentaţia
1920—1927: profesor la Liceul Mihai Viteazul di vastă pe care se reazimă, Burghezia română este una din
Bucureşti. Transferat în Capitală, continuă să prede marile cărţi ale cugetării contemporane". O carte „într-a­
limba germană, dar şi economia politică, avînd printr devăr bună" reflecta, în 1943, C. Noica 1 ? .
colegi proeminente personalităţi ale vieţii culturale r~
mâneşti ca: I.D. Ştefănescu, P.V. Haneş, Paul Papadopol
~> Tudor Vianu, Opere, voi. 9, Bucureşti, Editura M i n e r v a . p .
A . I . Candrea, Tudor Vianu, Al. Claudian, Tache P a p a '
hagi, Şcarlat Struţeanu, N. Cartojan. Elevul Şerban Ţi ° 8 4 ' w AI Claudian, Sociologia lui Ştefan Zeletin, în „Revista
teica, viitorul eminent fizician şi m e m b r u al Academiei <l0 fi fie n 3
îi va stenografia cursul de economie politică pe baza că] Jr c ° Noi ca, bS' V
c&rfleie burghezie, în „Vremea", i6
ruia va elabora cursul tipărit. Continuă colaborarea I mai 1943, X V I , 698, p. 1—2.
14 Notă biografică Nota b i o g r a f i c ă 15

Neoliberalismul continuă cu necesitate Burghezia ro­ care Ştefan Zeletin e numit, începînd de la 15 iulie 1Ş27,
mână. Prin neoliberalism Ştefan Zeletin înţelege inter- profesor titular la catedra amintită. în crearea acestui
venţionismul de stat în libertatea individuală şi în pro­ post şi în dirijarea lui Ştefan Zeletin spre el, un rol im­
prietatea particulară, ca o necesitate legică a dezvoltării portant 1-a avut ministrul instrucţiunii, filozoful Ion P e ­
societăţii româneşti, consfinţită prin Constituţia din 1923. trovici, prieten al lui Ştefan Zeletin şi tecucean de ori­
Neoliberalismul contravine liberalismului clasic de jpînă gine. Astfel, la 19 octombrie 1927 noul profesor semnează
la primul război mondial, doctrină a libertăţii totale, a jurămîntul, se mută la Iaşi (strada Oastei 9), iar la 20
iniţiativei şi a proprietăţii private. noiembrie 1927 îşi ţine prelegerea inaugurală Forme de
Activitatea editorială^a lui Ştefan Zeletin, restrânsă 2
gindire şi forme de societate ®. încă de acum încep tris­
cum a fost, rămîne legată în bună parte de numele prie­ teţile acestei de a doua perioade ieşene: pe spatele unei
tenului şi consăteanului său, C. Filipescu ( 1 8 7 9 — 1 9 4 7 ) , invitaţii la cursul inaugural, profesorul de filozofie a
inginer agronom specializat în economia agrară şi scriitor, scris: „ A u luat parte vreo 50 persoane cu studenţi cu
director proprietar al editurii .şi revistei „Pagini agrare tot !" Cezar Papacostea notează,
21
referindu-se la pe­
şi sociale". El a avut marele merit de a fi înfrînt rezerva rioada ieşeană a prietenului său: „ î n acest răstimp, Z e ­
iui Ştefan Zeletin, tipărindu-i în editura sa următoarele letin si-a făcut trieniul universitar ce proiectase (anii
cărţi: Retragerea, 1926, Neoliberalismul, 1927 şi Nirvana,', 1927—28, 1 9 2 8 — 2 9 şi 1 9 2 9 — 3 0 ) ; iar după un concediu
1928, iar în revistă, numeroase articole şi .studii care de un an pentru boală, a reluat cu o mai mare amploare
n-au mai apucat să fie adunate în volum. ciclul, atingând de data aceasta toate curentele de gîn-
1927—1934: profesor la Universitatea din Iaşi. La 6 dire, hu numai din lumea veche şi veacul de mijloc, cît
octombrie 1927 Ştefan Motăş Zeletin renunţă la ezitarea îl obliga titulatura catedrei, dar şi pe acelea din timpu­
onomastică, schimbîndu-şi oficial numele din Ştefan Mo-1 rile ce an urmat acestor două evuri. Zeletin concepuse
tăş în Ştefan Zeletin. Impus în gîndirea românească mai temeliile unei istorii sociale, pe care dorea s-o trateze în
ales prin Burghezia română şi prin Neoliberalismul, strînsă legătură cu dezvoltarea problemelor de această na­
Ştefan Zeletin fusese chemat şi nu mit, în ziua de 17 iu-; tură. Legătura îl preocupa din ce în ce mai mult în vremea
nie 1927, la Universitatea din Iaşi, pe baza articolului 81 din urmă şi aştepta cu nerăbdare răgazul şi sănătatea ne­
din Legea învăţămîntului superior, ca profesor titular cesară pentru a-şi coordona notele strînse în vederea
al Catedrei de Introducere în Eilozofie şi Istoria filozo­ unei scrieri ce s-ar fi intitulat probabil Forme de gîndire
fiei vechi şi medievale, în apeeaş] şedinţă a Senatului' şi forme de societate şi care n-ar fi fost în realitate decît
universitar în'care a fost numit şi lorgu Iordan, profesor o expunere a concepţiei lui despre istoria socială, cu re-
universitar la Catedra de limbi şi literaturi romanice, percusii asupra curentelor de gîndire".
în numele profesorilor titulari ai Facultăţii de litere şi Dar universitatea nu i-a adus izvorul de plăcere şi
filozofie a Universităţii din laşi, raportul a fost prezentat bucurie pe care i 1-a oferit şcoala secundară, mai ales că
de preşedintele comisiei, profesorul Petre Andrei, care debutul activităţii universitare a coincis cu agravarea b o ­
a făcut o prezentare elogioasă fiecărei lucrări în parte. lii ce avea să-1 răpună în curînd. Suferea încă din adoles­
Printre cei 14 semnatari ai raportului, îi menţionăm p e : cenţă de reumatism cardioarticular cu determinări r e ­
A. Philippide, I. Simionescu, V. Buţureanu, I. Minea, nale: a fost toată viaţa un mare suferind. Presimţindu-şi
P. Andrei, I. Petrovici, M. Ralea, G. Ibrăileanu, P. Bogdan
sfîrşitul, in 1933 îşi alcătuieşte următoarea listă a o-
(rector). La 30 iunie 1927, comisia specială a Ministerului
erei, subliniind titlul cărţilor terminate:
Instrucţiunii, formată din profesorii de filozofie P.P. N e -
gulescu (Bucureşti), FI. Ştefănesou Goangă (Cluj) şi Petre
Publicată' p o s t u m în „Revista de filozofie", X X , 3, 1935,
Andrei (Iaşi), validează propunerea Universităţii din Iaşi,
In memoriara Stephani Zeletin, p. 273—293.
astfel că la 3 august 1927 este emis decretul regal prin
Cezar Papacostea, op. cit, p. 13.
16 Notă* biografică Notă biografică 17

I. Un om (conţinut literar; circa 1 0 0 pagini) mai ales în sociologie; în sensul acesta, i-a premers V a -
II. De unde ne vine lumina (conţinut literar, circă bile Conta şi i-a urmat Lucian Blaga. Mari figuri ale cul­
3 0 0 p.) turii româneşti l-au preţuit ca gînditor şi ca om: C. R ă -
III. Clipe de meditare (aforisme; circa 100 pagini). dulescu-Motru, P.P. Negulescu, G. Ibrăileanu. E. Lovi-
IV. Evanghelia naturii (conţinut filozofic: circa nescu, Tudor Vianu, G. Călinescu, Ion Petroviei etc. O-
300 p.) jjerei şi vieţii sale i s-au consacrat monografii, teze de
V. Esenţa firii (conţinut filozofic; circa 160 pagini). doctorat, studii. Istoria României în date, Editura Enci­
V I . Filozofia ritmului (conţinut filozofic; circa 3 5 0 p.) clopedică, 1972, consideră ca pe un eveniment de însem­
V I I . Retragerea (conţinut literar; circa 150 pagini). nătate naţională apariţia cărţilor sale Burghezia română
VIII. Burghezia română (conţinut sociologic; circa' (1925) şi Neoliberalismul (1927).
300 p.) A dus viaţa unui suferind izolat în universul ideilor.
I X . Neoliberalismul (conţinut sociologic, circa ICmihent profesor de filozofie, a trăit — ca filozof — în
300 p.) reveria fraternităţii a tot ce e viaţă pe pămînt; acesta e
X. Naţionalizarea Şcoalei (conţinut pedagogic; circa şl miezul Evangheliei Naturii. Ca artist, a scris sub im­
300 p.) pulsul avansului pe care moralistul 1-a avut asupra es­
X I . Istoria socială (conţinut social-filozofic; circa tetului. Ca sociolog, a trăit dureros parodoxul dintre spi­
3 0 0 p.) ritul ce pătrunde cu ingeniozitate mecanismele formării
X I I . Un program (conţinut social-politic; circa 120 Hi existenţei societăţii burgheze şi repulsia pe care su­
pagini) fletul său o resimţea faţă de lumea politicii şi a pertrac­
tării mercantiîo-finaneiare presupusă de liberalismul
l i s t a nu cuprinde volumul în manuscris Metafizica do­ burghez. încă din timpul vieţii, mulţi îl credeau — ca
sului, circa 240 pagini, redactat în 1915, în care urma s" exeget al burgheziei — om politic liberal, ceea ce el nu
fie inserat Din Ţara Măgarilor, volumul tipărit în 1916, a fost niciodată... Ca dialectician, nu a putut vedea, prin
în al cărui Cuvînt înainte autorul scrie că îşi dă manu­ «upralicitarea , opticii deterministe, germenii hazardului
scrisul la lumină „ c u încredinţarea că ele (paginile, n. n.) (•o aşteaptă potenţial în factorul politic şi care pot schim­
răspund în acest timp unei adînci trebuinţe morale. Ştiu ba mersul l u m i i . . . Excelent cunoscător al filozofiei
-că în ţară Ia noi asemenea -«nebunie»- poate avea urmări Ilene pînă la nivelul pătrunderii subtilităţilor' filologice
cam neplăcute. Din fericire însă morala noastră obştească a l e textului, cugetarea lui a avut claritatea atică pe care
nu m-a molipsit într-atît, ca întrezărirea altor trepte pe; u n i i dintre strămoşii lui îndepărtaţi au deprins-o în ţi­
scara socială să-mi înăbuşe vocea lăuntrică". nuturile calcinate ale Eladei, unde lumina e net separată
în 1933 Ştefan Zeletin cade la pat, în jur cu triste-' i l e umbră, iar scrierile lui, stilul replicii fără drept de a-
ţea manuscriselor netipărite ori neterminate. Un dest-i M l , coborit din periodurile tragediei greceşti. Francheţea
nefast avea să le urmărească şi aşa: s-ati pierdut, tîrîte, i fermitatea lui, care au intrat repede în consonanţă cu
prin tribunale ori arse î n bombardamente . . . S e stinge Bgorile universitare din Germania, s-au răsfrînt şi asu­
din viaţă în ziua d e - 2 0 iulie 1934, la numai 52 de a n i . pra caracterului său, ale cărui muchii limpezi au sînge-
i. 11. în atingere cu deşertăciunea, meschinăria şi lipsa de
Spirit de o rară elevaţie cărturărească, de cutezanţă
Idoalitate a lumii.
şi originalitate a ideilor, dăruit cu harul de a intra lesne
în miezuţ situaţiilor analizate şi de o indiferenţă socra­ C. D. Z E L E T I N
tică la tentaţiile materialităţii, Ştefan Zeletin rămîne
una. din cele mai pure figuri ale culturii româneşti. R e s -
pingînd eclectismul care domina, filozofia şi sociologia ani­
lor cînd a trăit, el a fost un creator în aceste discipline,
PREFAŢA

Nu avem de gînd să arătăm amănunţit în această pre­


faţă felul nostru de a privi problema, care ne absoarbe
de atîta vreme: singur faptul că lucrarea de faţă cerce­
tează rolul istoric al burgheziei române, căreia i s-a tâgă-
ilii.it pînă acum orice rol istoric, spune deajuns în această
privinţă.
Sînt vreo şapte decenii de cină România trăieşte într-o
epocă de criticism, caracteristică pentru popoarele în
stare de prefacere, cînd prezentul nu mai place şi de
aceea pare că a fost mai frumos trecutul. Spiritul român
are o înclinare aproape morbidă de a privi toate aşeză-
•tnintele României moderne ca netemeinice, nesănătoase,
netrainice; scurt, de a arăta că nu se împacă nici într-o
privinţă cu felul cum este ţara noastră acum. Criticism
social, criticism politic, criticism cultural — atîtea forme
sub care străbate în deosebitele laturi ale vieţii noastre
sociale această atitudine negativă şi dizolvantă, împie-
Uicînd desfăşurarea normală şi rodnică a activităţii cre­
atoare. Românul cult al vremii noastre poate declara, la
fel cu Mefistofeles din tragedie: « e u sînt spiritul care
v e ş n i c n e a g ă » . Acest neajuns va dispărea o dată cu cău­
şele care i-au dat naştere, adică cu încheierea definitivă
a actualei. 1aze.de tranziţie; pînă atunci însă el nu poate
fi preîntîmpinat decît cu un singur mijloc: ştiinţa. Cer­
cetarea ştiinţifică a dezvoltării sociale a României mo­
derne, venind să arate n e c e s i t a t e a i s t o r i c ă din care şi-au
luat naştere aşezămintele în care trăim astăzi, e menită
să surpe raţiunea de a fi a acestui criticism. De aceea
nu e exclus ca în viitorul apropiat strigătul « ş t i i n ţ ă c o n ­
tra critică»- să devină formula de dezvoltare a culturii
române. Lucrarea de faţă e o sforţare în această direcţie.
Ea nu a fost începută totuşi cu acest gînd şi scop. Stu­
diile noastre asupra evoluţiei României moderne au por­
nit din aceeaşi nevoie sufletească, din care au luat fiinţă
cercetările lui Taine asupra originilor Franţei contem­
porane. Covîrşit de evenimentele de la 1916 care ne
20 Prefaţă Prefaţă 21

zdruncinaseră încrederea în viitor, am simţit nevoia u\ logice care să aducă sinteza definitivă a evoluţiei sociale
nei cunoaşteri amănunţite a originilor societăţii române'
a României moderne: pentru aceasta lipseşte în unele ţi­
de astăzi, spre a căpăta putinţa unei orientări clare în]
nuturi şi cel mai neapărat material. Pînă atunci, lucrarea
haosul vieţii noastre sociale şi politice. Trebuia să aflăm!
de fată se prezintă ca un început, pentru care va fi des­
prin cercetare proprie şi adîncită, de unde a venit Roma-]
nia modernă şi încotro merge. Gînăul nostru era, fireştej, tulă cinste, dacă se va dovedi că a nimerit drumul cel
de a scrie o istorie tot critică a evoluţiei noastre socialei drept1.
către forma de viaţă modernă. Dar în cele din urmă, îm
cercetări urmate neîntrerupt de la 1918 înainte, am iz-A
butit a trece peste punctul de vedere critic şi a ne înălţat
la cel ştiinţific: la explicarea cauzală a procesului de n a ş a
tere a României moderne. Cititorul va avea înainte, într-uM
număr de studii condensate după putinţă, două serii,
de fenomene: întîi, seria evoluţiei economiei moderne
1
(cap.I—III), în care va afla cauzele istorice ce au dat naşţ Capitolele I, II, IV, şi V au apărut mai întîi în „Arhiva pen­
tere aşezămintelor noastre de astăzi; apoi seria prefim tru ştiinţă şi reformă socială". !n lucrarea de faţă ele au suferit
unele schimbări. Două alte lucrări, de un cuprins mai redus,
cerilor vechii lumi rurale (cap. IV—V), în care va cu­ vor veni mai tîrziu să întregească cercetările din acest volum.
noaşte nevoile sociale, din care şi-a luat naştere criticism A doua lucrare, «Neoliberalismul», va trage concluziile politice,
mul însuşi. iar a treia, -«Naţionalizarea Şcoalei», va înfăţişă încheierile didac­
tice din modul nostru de a privi dezvoltarea României moderne.
Istoricul englez J. R. Seely începe cercetările sale In ultimul timp polemicile împotriva lucrării de faţă — în
asupra dezvoltării Angliei moderne cu aceste cuvinte: «e| măsura în care ea a apărut anterior sub formă de studii în
o maximă la care ţin mult, că istoria, păstrîndu-şi metoda „Arhiva" — s-au înmulţit peste aşteptări, toate cu aceeaşi ten­
ei ştiinţifică, ar trebui să'urmărească un scop practic».^ dinţă, de a salva de năruire vechile prejudecăţi asupra formării
burgheziei române. Afară de polemicile în scris, două din pre­
Dacă cititorul ar înclina să tragă o încheiere practică din legerile ţinute pînă acum (aprilie 1925) în ciclul din anul acesta
cercetările de faţă, socotim că aceasta nu ar putea fi decît al Institutului Social Român au fost consacrate combaterii cerce­
următoarea: îndrumarea spiritului român, în toate formele tărilor noastre. Am avea deci dreptul să sperăm că atît de în­
sale de activitate, de la vechea sa atitudine leneşă, ne­ tinse discuţii vor împrăştia deplină lumină asupra problemelor
gativă, la o atitudine de muncă pozitivă: de la criticism plămădirii României moderne, dacă din întîmplare ele nu s-ar
abate de la unele obligaţii ştiinţifice elementare, ca de pildă:
la creaţie. a) aceea de a pune în lumina lor rp.ală ideile combătute, şi b)
Sîntem la o cotitură istorică cînd criticismul, care a aceea de a aduce în combaterea lor cel puţin tot atîta material
documentar şi tot atîta deprindere în mînuirea cercetării sociale,
intrat azi în mentalitatea obştească, e pe cale de a deveni pe cit a adus autorul în sprijin. Se înţelege că nimeni sub soare
o primejdie naţională. Această pornire bolnăvicioasă, de iiu poate fi scutit de greşeală. Dar pentru a duce adevărul un
a privi cu neîncredere tot ceea ce s-a făcut şi se face în pas mai departe, trebuie ca discuţiile să fifi îndrumate în alt
societatea noastră modernă, împiedică unirea tuturor spirit de cum au fost pînă în prezent.
spiritelor intr-o aspiraţie naţională pozitivă. Cînd însâM
ştiinţa socială românească va izbuti să răspîndească con­
vingerea că ceea ce s-a făcut în România modernă a iz-
vorît din cauze determinate şi a avut un rol istoric şi o
funcţie socială determinată, vor putea înţelege şi româ­
nii că, în loc de a-şi pune mîndria să critice ceea ce au
creat alţii, e mai bine să cerce a crea fiecare în sfera sa
proprie de viaţă. Stim că nu a venit timpul operei socio-
INTRODUCERE

Ce se înţelege prin burghezie. 1. Caracteristica burgheziei.


2. M i c a burghezie şi capitalismul. 3. Concepţia libertăţii în cursul
dezvoltării burgheziei.
Fazele istorice ale dezvoltării burgheziei. 4. Mercantilismul
şi idealul său naţional. 5. Liberalismul; caracterul său cosmo­
polit. 8. Imperialismul şi noul său ideal naţional. 7. însemnătatea
•simţului istoric în cercetarea burgheziei.
Naşterea societăţilor burgheze. 8. Expansiunea burgheziei In
regiunile înapoiate şi urmările acestui -fenomen. 9. Cercetările da
pînă acum asupra burgheziei române.
a) Ce se înţelege prin burghezie
1. Termenul « b u r g h e z i e » 1 are azi aceeaşi soartă ca
toate cuvintele des întrebuinţate: înţelesul său devine cu
atît mai vag, eu cît întrebuinţarea e m a i largă. Se cuvine
deci, urmînd un înţelept îndemn al lui Dürkheim, să d ă m
termenului un înţeles limpede, ştiinţific, înainte de a în­
cepe cercetarea noastră 2 .
Se înţelege prin burghezie clasa socială care se ocupă
cu valori de schimb, adică cu mărfuri; prin aceasta ea se
deosebeşte de acele clase care produc pentru satisfacerea
nevoilor proprii, cum au fost multă vreme, şi în bună
măsură au rămas şi astăzi, păturile agrare.

1
Acest termen derivă de la numele întăriturilor militare
(burgus, bourg, Burg) pe care nobilimea fu silită să le ridice
prin veacul X, spre a se împotrivi năvălirii duşmanilor. Din pri­
cina siguranţei pe care o ofereau aceste locuri întărite, ele de­
venită centrele în jurul cărora se strînseră negustorii şi mese­
riaşii, şi prin aceasta alcătuiră nucleul din care s-au dezvoltat
multe din oraşele moderne, tocuitorii strînşi în jurul acestor
puncte militare luară numele de burgenses (forma de obîrşie
a eiivîntulni burghezie), spre deosebire de locuitorii satelor, care
vedeau de munca pămîntului.
Cuvîntul «burghezie» (bourgeoisie) a apărut întîi în Franţa,
apoi în veacul XI în Ţările de Jos, de unde a trecut în © e r m a -
nia (Henri Pirenne, \ Les anciennes démocraties des Pays-Bas,
Paris 1910, p. 48 şi passim. De asemenea, K a r l Bûcher, Die Ents-
tehung der Volkswirtschaft, Tùbingen, 1898, p. 88).
2
-«Cel întîi p a s al sociologului trebuie să fie de a defini lu­
crurile cu care se ocupă, pentru ca să se ' ştie, şi să se ştie bine,
despre ce este vorba». Les règles de la méthode sociologique,
ad. III, p. 44.
Şt. Zeletin Introducere 27
26

Privită de aproape, burghezia cuprinde o trinitate» gului», a existat şi în Europa la începuturile burghe­
socială alcătuită din cei ce produc mărfurile, sau indus­ ziei 1 .
triaşi; din cei ce le p u n în circulaţie, sau negustori; şi Se înţelege de aici ce adîncă şi revoluţionară înrîu-
din cei ce ajută cu mijloace băneşti atît circulaţia, cît rme trebuia să aibă clasa burgheză în evoluţia socială.
şi producţia, adică bancheri sau financiari. C u m t o a t w Pentru a pregăti schimbului un teren de nestinjenită
aceste trei categorii sociale, prin însăşi funcţia lor, a j u n g i dezvoltare, ea a fost silită să refacă întreaga organizare
stăpînitoate de capitaluri, clasa burgheză poartă totoda­ socială: să desfiinţeze privilegiile şi să declare pe toţi
tă şi numele de clasă capitalistă1. Totuşi-, vom arataf oamenii drept persoane libere şi egale. Astfel şi-au luat
m a i jos că în dezvoltarea ei istorică burghezia începe? fiinţă societăţile- burgheze, a căror caracteristică este
cu. o fază necapitalistă: atunci ea e alcătuită din mînui- libertatea în toate formele de manifestare ale vieţii ob­
tori de marfă, oare nu lucrează pentru a strînge capi şteşti. De aceea partidele burgheze, organele de luptă
taluri. Aceştia sînt -«micii burghezi», care au avut odi politică ale clasei mînuitoare de marfă, şi-au luat nu­
nioară un mare rol social. mele de partide liberale, iar ideologia burgheză este cu­
Dezvoltarea istorică nu cunoaşte numai o clasă bur noscută îndeobşte sub n u m e l e de liberalism.
gheză, ci şi o societate burgheză, creată de- această .paji Caracteristica burgheziei este deci, din punct de v e ­
tură socială după nevoile ei proprii. Burghezia e o clasă ; dere economic, schimbul; din punct de vedere social-po-
ce mînuieşte valori de schimb. Dar pentru ca relaţiile! litlc, libertatea. Burghezia e ca o plantă, ale cărei rădă­
de schimb să se poată lărgi în toate straturile s o c i a l e s cini pornesc din relaţiile de schimb şi ale cărei ramuri
întreaga orinduire socială trebuie reîntocmită după ce-4 se resfiră într-o atmosferă socială liberă.
- -
m i c e l e schimbului. Care sînt aceste cerinţe?
2. Imboldul pentru dezvoltarea burgheziei europene
Schimbul, prin însăşi natura sa, e o învoială liberă, i
a venit din Orient: ea şi^a luat fiinţă din relaţiile c o ­
o tocmeală şi un contract, de aceea, el nu se poate în^j
merciale care s-au stabilit între Europa şi Asia cu pri­
deplini decît în ipoteza că persoanele ce-1 fac sînt li-J
lejul cruciadelor. Bătrînul Orient era pe-atunci — şi
bere. Astfel, oriunde apare burghezia şi cu ea schimbul,
încă mult timp în urmă — mai înaintat în civilizaţie
apare în m o d neînlăturat şi corolarul acestuia: libertatea.; i
decît Europa. De aceea mărfurile sale erau plătite în
Relaţiile de schimb sînt pretutindeni creatoare de ra­
ţările europene cu bani sau cu metale preţioase, căci
porturi libere între oameni. Herodot povesteşte că pînă
locuitorii continentului nostru nu produceau încă des­
şi la sciţi existau pieţe care se bucurau de o pace spe­
tule mărfuri cu care să poată plăti produsele felurite
cială: oamenii umblau în ele neînarmaţi, fără ca cinevjjl
2 ce soseau din Asia 2 . Dar treptat s-au pus şi europenii
să-i supere în îndeletnicirile lor comerciale . Un aseJI
m e n e a privilegiu^ cunoscut sub numele de «pacea tîr-J 1
<K. Bûcher, op. cit., p. 90; Henri Pirenne, op. cit., p ; 2 2 ;
J
E,. Brentano, op. cit., p. 99.
Cuvîntul «capital» se crede a veni de la obiceiul primitiv 2 Portughezii, ca şi mai înainte veneţienii plăteau în nume­
de a da cu împrumut vite, sau mai bine: capete de vită. rar cea mai mare parte din mărfurile orientale pe care le adu­
Forma de obîrşie a averii mişcătoare au fost vitele; stăpîni- ceau în Europa. De aceea corăbiile lor, care plecau spre Orient,
torii lor le împrumutau în schimbul unui anumit procent, con- aveau grijă să ia cu ele mari cantităţi de monedă (W. Heyd,
stînd din daruri în natură, iar mai ürziu primeau înapoi ace­ Histoire du commerce du Levant au moyen âge, vol. II, cap. XJ.
laşi număr de capete de vită, pe care-1 dăduseră cu împrumut. Tot astfel era şi în antichitate: Imperiul roman plătea în
S~a născut astfel o aristocraţie agrară pastorală, alcătuită din numerar mărfurile orientale, care constau îndeosebi din obiecte
acest soi de capitalişti: împrumutători de vite (Lujo Brentano, de lux, mai ales mătase (M. Reinaud, Relations politiques et
Die Anfänge des modernen Kapitalismus, München, 1916, p. 17)J commerciales de l'empire romain avec l'Asie orientale, p. 2 0 8 —
2 Vezi Franz Oppenheimer, Der Staat (volum din colecţia |J0. Vezi, de asemenea, G. Salvioli, Le capitalisme dans le monde
de monografii sociologice «Die ©esellschaft», edit. de Martin antique, Paris, 1906). S-a întîmplat atunci că Orientul, absorbind
Buber}, Frankfurt a. M., 1907, p. 85. tn acest chip tot numerarul din Europa, a cauzat ruina puterii
28 Şt. Zeletin Introducere 29

Ia muncă, au început să producă pentru schimb şi ast­ inului. De atunci atît principiul producţiei, cît şi orga­
fel a luat naştere burghezia europeană. nizarea socială, apucă alte căi. Micul burghez, la fel cu.
Aceasta a avut la început forme foarte modeste : ea ţăranul, muncea numai pentru acoperirea nevoilor* sale;
se alcătuia din meseriaşi, organizaţi în bresle la orăşel dar noul mînuitor de marfă, capitalistul, pierde din ve­
Statul burghez însuşi în această fază de dezvoltare esta dere nevoile proprii: el munceşte pentru mărirea la in­
identic cu oraşul, întocmai ca în vechime : el nu depă-j finit a unei sume de bani, a capitalului. A c e l M o l o h
şeşte zidurile orăşăneşti spre a se contopi cu naţiunea] al omenirii moderne, în acelaşi timp însă şi piedestal'
c u m s-a întîmplat mai tîrziu. Burghezia în această for-|
al civilizaţiei şi gloriei europene — capitalismul — îşi
mă, « m i c a burghezie», care înfloreşte în oraşe liberei
face revoluţionara apariţie, şi cu aceasta mica burghezie
se caracterizează prin aceea că nu produce pentru c a l
dă locul burgheziei propriu-zise, clasei capitaliste 1 .
pitalizare, adică pentru creşterea nemărginită a u n e i
s u m e de bani. Ea produce de regulă atîta marfă; c î t i Totodată, se petrece şi o adîncă schimbare geografi­
trebuie spre a-şi acoperi din vînzarea acesteia nevoile? că. Leagănul micii burghezii a fost sud-vestul latin aî
proprii. O zicătoare din acele vremuri spune că mese-*] Europei, — Italia, Spania, Portugalia — şi sudul G e r ­
ria trebuie să «hrănească» omul. Mica burghezie se dez-l maniei; leagănul capitalismului este nord-vestul germa­
voltă de prin veacul XI pînă în veacul X V ; ea a apărut, nic al Europei; el se naşte în Glanda, de unde radiază
m a i întîi, şi în formă tipică în Italia, unde oraşele libe-1 spre Franţa şi Anglia, iar din aceasta din urmă spre
re, alcătuind state neatîrnate, au dat naştere unei c i l Germania şi 'America. Astfel, nordul barbar intră în
vilizaţii neperitoare; apoi s-a dezvoltat în Ţarile-de-Josl rolul istoric pe care-1 jucase pînă atunci sudul latin,,
în sudul Germaniei, unde Nürnberg şi Augsburg ţ i ţ i moştenitorul nemijlocit şi reînvietorul civilizaţiei antice.
locul de frunte 1 . Franţa şi Anglia au avut de asemenea* Din toate ţinuturile nordice cariera cea mai strălucită
p mică burghezie, care însă în aceste ţări nu a jucate în era capitalistă o are Anglia, regina mărilor şi « d e s ­
acelaşi rol social. potul p i e l i i universale». Expansiunea engleză predomi­
între veacul X V — X V I se îndeplineşte cea mai m a r e nă întreaga istorie economică modernă; ea dă naştere
revoluţie în dezvoltarea burgheziei: naşterea capitalis-
1
W. Sombart, Der moderne Kapitalismus, II, 2, p. 10. —
de stat atît în Imperiul roman de Apus, cît şi în cel de Răsărit Weber socoate (WirtscKaftsgeschichte, 1923, p. 303) că dorinţa
(Lujo Brentano Die byzantinische Wirtschaft, în „Schmoller* do cîştig nemărginit nu este o însuşire specifică erei capitalistei
Jahrbuch" 41. Jahrgang, II. Heft). usemenea idee i se pare naivă. Privită în sine, această dorinţă
Acelaşi pericol ameninţă Europa şi spre sfîrşitul Evului M e ­ este universală. Şi el aminteşte aici, între altele, de Cortez şi
diu, după çe cruciadele veniră să reînvie comerţul cu Orientuli l'izarro, jefuitorii spanioli ai Americii.
metalele preţioase porneau în aşa cantităţi spre Orient, încît' Dar se pare mai curînd că este la mijloc o neînţelegere. în
principii alarmaţi luau tot felul de măsuri prohibitive, toatej mod singuratec, se înţelege că pofta de cîştig a existat în orice
însă fără efect. Se părea că bătrîna A s i e va prăbuşi încă o dată li mp; dar ca însuşire generală a întregii organizaţii sociale, deci
Europa în ruină şi barbarie, cînd descoperirea drumului spre ca fenomen social, ea nu se găseşte decît de la naşterea capita­
India şi America dădu europenilor putinţa de a jefui în stil lismului. Tendinţa de capitalizare infinită, şi în genere tendinţa
mare aceste continente şi a aduce metale preţioase din belşug. spre infinit, eterna goană spre un ţel ce nu se mai realizează:
Aceasta- salvă Europa de ruină şi aruncă temeliile unei noi for« niciodată, fiindcă odată realizat, face să apară la orizont un.
me de viaţă — aceea a capitalismului industrial — la care nu nitul m a i mare — acesta este un fenomen specific modern eu­
s-a putut ridica nici unul din popoarele Orientului. (în această, ropean şi apare de la Renaştere, adică de la înfiriparea capi­
privinţă vezi opera monumentală a lui W. Sombart, Der moderne talismului. Asemenea alergare spre infinit, împotriva căreia se
Kapitalismus, 1919, 4 vol.). revoltă în accente lirice sufletul lui Rathenau, dă pecetea pro­
1
Asupra micii burghezii italiene v. Julien Luchaire, Les prie civilizaţiei noastre europene: ea alcătuieşte deopotrivă glo­
démocraties italiennes, Paris, 1915; asupra celei din Ţările de ria şi mizeria acestei civilizaţii, punînd-o în izbitor contrast
Jos, admirabila lucrare, citată mai sus, a lui Henri Pir'enne: Les cu civilizaţia orientală, care e altoită pe bază agrară şi de aceea
anciennes démocraties des Pays-Bas, Paris, 1910. nre ca însuşire specifică odihna, contemplaţia.
30 Şt. Z e l e t i n Introducere 31

şi statului român modern, pe temelie burgheză, cum; la actuala organizare modernă. Despre aceasta însă mai
v o m arăta aici pe larg. mult la locul cuvenit.
Pricinile acestei stranii schimbări geografice rămîn In cercetarea de faţă nu ne ocupăm cu mica burghezie
încă în întuneric. S-au dat m u l t e ipoteze, între oare română, ci numai cu dezvoltarea clasei noastre capita­
aceea a înrâuririi descoperirilor geografice asupra vieţii liste. Mica burghezie face parte din vechiul regim; sco­
economice e cea m a i cunoscută. A m i n t i m însă a i c i ipo--j pul nostru este însă de a urmări procesul de naştere a
teza lui Sombart, care la întîia vedere pare paradoxală, României moderne şi acesta se înfăptuieşte sub înrâu­
dar pe care autorul ei se sileşte să o dovedească în mod rirea exclusivă a capitalismului.
amănunţit 1 . *
3. Paralel cu înaintarea burgheziei de la faza bres­
D u p ă acest autor, strămutarea vieţii economice a r l B
lelor, care lucrează pentru trebuinţele personale, la faza
drept pricină peregrinarea evreilor din sudul spre nor-i|
producerii pentru capitalizare, se înfăptuieşte şi o evo­
dul Europei. în adevăr, se ştie că prin veacul XV şi
luţie a ideii de libertate.
JXVI, adică tocmai în epoca de naştere a capitalismului,
S c h i m b u l creează raporturi libere oriunde pătrunde;
oraşele mici burgheze au alungat din sînul lor pe ne­
dar se înţelege că tocmai din această pricină sfera li­
credincioşi. A ş a au făcut deopotrivă Spania, Portuga­
bertăţii nu depăşeşte raza de influenţă a schimbului.
lia, oraşele italiene şi germane. Singură Spania a alun­
Astfel, în epoca de dezvoltare a micii burghezii, liber­
gat vreo nouă sute m i i de evrei şi c a m tot atîţiâ mauri,
tatea rămîne ţărmurită între zidurile oraşelor: ea e în-'
toţi făcînd parte din clasa burgheză. Plecînd din aceste
ţeleasă atunci ca un privilegiu, anume ca un privilegiu
locuri, împreună cu însemnatele lor averi, evreii au dus
de grup. Asemenea grupare privilegiată este, înainte de
prosperitatea economică din sudul spre nordul european,
toate, atotputernica breaslă, apoi întreaga comunitate
în această lumină, evreii apar ca întemeietorii erei e a - l
unde se află breslele: oraşul. Mica burghezie nu s-a
pitaliste şi pionierii civilizaţiei moderne. Plin de admi-j
putut ridica pînă la ideea libertăţii individuale, ca b u n
raţie, Sombart exclamă: «ca soarele trece Israel peste obştesc şi drept natural al oricărei făpturi umane. De
Europa: unde .el ajunge, acolo ţîşneşte viaţă nouă; de aceea, în această fază a burgheziei ţărănimea duce înainte
u n d e el pleacă, acolo putrezeşte tot ceea ce înflorise jugul robiei, iar în imensa masă rurală iobagă, ora­
pînă atunci» 2 . şele alcătuiesc mici oaze libere, ca nişte insule ale
Această ipoteză are însemnătate şi pentru noi. Ori­ fericiţilor. « A e r u l de oraş dă libertate», zice proverbul
ginile burgheziei române sînt strâns legate de activitatea medieval 1 .
economică a evreilor: cămătăria evreiască este a c e e a Abia cu naşterea capitalismului leapădă libertatea
cate a desfiinţat vechea noastră boierime şi o dată cu caracterul de privilegiu, devine un drept al omenirii în­
ea vechea orânduire socială, pregătind astfel trecerea tregi şi aruncă temelia democraţiei moderne. Era şi fi­
resc. Căci influenţa capitalismului trece zidurile oraşelor,
1
în opera: Die Juden und das Wirtschaftsleben, Leipzig .se revarsă în întreg cuprinsul naţiunii şi de aici pe m~
1911.
2
treaga faţă a globului. Şi în orice colţ al pămîntului,.
Die Juden., p. 15. In această privinţă W e b e r pare mai aproa­
pe de adevăr, cînd atribuie evreilor o îndemînare specială nu­
capitalismul duce cu sine aceeaşi evanghelie a libertăţii
mai în mînuirea formelor inferioare şi destructive ale capita­ şi umanităţii, născută din nevoile schimbului.
lismului. Intre creatorii capitalismului constructiv, raţional, arată' La aceasta se adaugă' de astă dată şi nevoile noului
Weber, nu se găseşte nici un evreu. Aceasta lămureşte şi î n t î m - mod. de producere. M i c u l burghez^era proprietarul m i j -
pinarea cea mai serioasă pe care o face acestei teorii Brentano
(Die Anfänge des modernen Kapitalismus, p. 165—66) cum. cä 1
R u s i a şi Polonia, c a r e au o atîţ de bogată p o p u l a ţ i e evreiască, Henri Pirenne, op. cit., p. 34 şi passim. Lucien Luchaire,
n-au j u c a t totuşi n i c i un r o l în dezvoltarea capitalismului. op. cit., p. 182 şi urm.
32 Şt. Zeietin Introducere 33

loacelor de producţie: el lucra singur, cu uneltele sale trecut dincolo de hotarele Angliei. Abia revoluţia bur­
şi cu materialul propriu; de aceea îşi putea îngădui să gheziei franceze din anul 1789 veni să zguduie lumea,
nesocotească libertatea altora. Dar capitalistul lucrează dînd priveliştea unei încercări de a sfărma orice urmă
cu muncitori liberi, cu «proletari», ce-şi vînd puterea a trecutului iobag, spre a clădi pe ruinele sale o lume
de muncă 1 . Aici munca şi capitalul se despărţesc — « d i ­ cu totul nouă. A urmat, apoi cariera strălucită a marelui
vorţează» — şi apar ca doi factori deosebiţi, dacă nu fiu al revoluţiei. Napoleon, căruia i-a fost dat să poar­
chiar ca duşmani. Astfel capitalistul, dacă vrea să aibă te în întreaga Europă evanghelia libertăţilor burgheze.
muncitori liberi, trebuie să desfiinţeze iobăgia şi să creeze Prin zgomotoasa ei mişcare, burghezia franceză, deşi
raporturi libere. Ceea ce şi face. mai întârziată ca sora ei engleză, deşi vestea lumii o
Mijlocul consfinţit de istorie, prin care burghezia evanghelie pe, care, o învăţase ea însăşi dincolo de Ca­
înfăptuieşte libertatea, este lupta sîngeroasă împotriva nal, s-a impus totuşi ca avangarda întregii burghezii eu­
forţelor ce o sugrumă: revoluţia. Situaţia micii burghe­ ropene. Parisul deveni centrul revoluţionar de unde Eu­
zii era mult mai uşoară, căci ea nu cerea libertate decît ropa subjugată se deprinse a aştepta semnalul mişcării
pentru ea însăşi. De aceea, pe lîngă vărsarea de sînge de libertate. Şi în adevăr, după o întreagă serie de con-
ea avea şi un mijloc mai comod de a atinge acest scop: vulsiuni, care umplu întîia jumătate a veacului X I X ' ,
anume, oraşele mici burgheze cumpărau de la regi un
Oraşul-lumînă scapără din nou în anul 1848 s.cînteia
document — o «charta» — care le garanta privilegiul
oare aprinde toată Europa, pînă la hotarele Rusiei.
libertăţii. îndeosebi oraşele engleze s-au slujit de acest
mijloc paşnic, pe cînd cele franceze au susţinut sînge- Cu anul 1848 intrăm şi în Principatele Române, unde
roase lupte împotriva principilor, spre a-şi asigura li­ sîntem martori la cea dintîi manifestare a principiilor
bertăţile. Oraşele italiene, care s-au dezvoltat înainte umanitare burgheze. Tineri români, care-şi făcuseră stu­
de întărirea nobilimii feudale, şi-au impus privilegiile diile la Paris, unde învăţaseră Codul Napoleon, veniră
fără luptă şi fără bani. să predice şi în România «respect pentru persoane, res­
De la naşterea capitalismului situaţia se schimbă cu pect pentru proprietate» şi celelalte articole de credin­
desăvîrşire: de astă dată burghezia hu nîai cerea libertate ţă ale catehismului burghez. Nu e deci de' mirare că
pentru ea singură, ci pentru toată lumea; ea nu m a i cercetătorii noştri au crezut a descoperi originea bur­
lupta în numele ei propriu, ci în acela al omenirii în- gheziei române în influenţa ideilor liberale din Apus.
genunchiate, pe care o chema la viaţă liberă. Astfel în­ Decît, am arătat că aceste idei au un anumit substrat
cepe era revoluţiilor burgheze, o eră de idealism u m a ­ economic, anume relaţiile de schimb: unde acest teren
nitar, de optimism social şi idealism fără margini. Pă­ lipseşte, eie nu pot prinde' rădăcini. De aceea id sile liberale
rea că mai înainte omenirea vegetase şi abia atunci revoluţionare din Franţa nu ar fi avut vreun răsunet la
începea sâ se redeştepte la viaţă. Nu mai era vorba noi, dacá terenul pentru sădirea lor nu ar fi fost pre­
atunci de a restringe autoritatea principilor, dobîndind gătit mai dinainte printr-o revoluţie ăe fapt: trecerea
privilegii liberale pentru cîteva oraşe, ci de a sfărma economiei noastre naţionale în faza schimbului, sub in­
orice privilegii, întronînd regimul libertăţii universale, fluenţa capitalismului străin*. Dar această revoluţie eco­
începutul acestei ere revoluţionare 1-a făcut burghezia nomică, premergătoarea revoluţiei politice, nu a fost
engleză in anul 1688, dar răsunetul acestei mişcări n-a pricinuită de^ Franţa, a cărei expansiune spre Gurile
1
Dunării a fost destul de modestă, ci de înaintaşa ei pe
« I n organizarea capitalistă producţia se caracterizează prin
aceea că nu produce decît marfă; acest caracter decurge... din piaţa.lumii: Anglia. Naşterea burgheziei române se da-
f a p t u l că aici munca însăşi apare ca o marfă, muncitorul vîn- toreşte expansiunii capitalismului englez, şi în această
zîndu-şi munca sa». K . M a r x , L e Capital (trad. J. Borchardt et direcţie vom îndruma cercetările de faţă.
H. Vanderrvdt), 1900, voi. II, p. 180.
Şt. Zeletin
M Introducere 35

b) Fazele istorice ale 'evoluţiei burgheziei d e stat., A s t f e l statul are a t u n c i m e n i r e a i s t o r i c ă d e a-face


« e d u c a ţ i a » burgheziei. Spre a da avînt comerţului, de­
4 . B u r g h e z i ţ i s t r ă b a t e trei f a z e d e o s e b i t e , d u p ă f a ­ ţ i n ă t o r i i p u t e r i i d e stat c r e e a z ă u n î n t r e g s i s t e m d e căi
z e l e d e d e z v o l t a r e a l e c a p i t a l i s m u l u i însuşi. A m v o r b i t d e c o m u n i c a ţ i e , p r i n c a r e l e a g ă o r a ş e l e c u satele; dis­
d e o t r i n i t a t e capitalistă, a l c ă t u i t ă d i n c a p i t a l u l c o m e r ­ trug o r i c e b a r i e r e l ă u n t r i c e ş i d e s f i i n ţ e a z ă o r i c e r e g i o ­
cial, c a p i t a l u l i n d u s t r i a l ş i c a p i t a l u l f i n a n c i a r . I n e v o l u ­ n a l i s m e c o n o m i c ş i p o l i t i c , u n i f i c â n d " astfel v i a ţ a s o c i a ­
ţia i s t o r i c ă î n f l o r e ş t e m a i întîi c o m e r ţ u l , a p o i s e d e z ­ lă naţionala' într-un tot o m o g e n . De-aceea mercantilis­
voltă în m o d mai a n e v o i o s industria, pe c î n d capitalis­ m u l este creatorul statelor m o d e r n e naţionale, centrali­
m u l f i n a n c i a r îşi arată t o a t ă f o r ţ a e c o n o m i c ă a b i a î n z a t o a r e , i m i t a r e şi o m o g e n e . S p r e a î n t e m e i a o i n d u s t r i e
v r e m e a noastră1. F i e c a r e din aceste f o r m e succesive ale i n d i g e n ă , p u t e r e a d e stat r i d i c ă l a g r a n i ţ e l e ţării s t a v i l e
c a p i t a l u l u i d ă ş i u n c a r a c t e r d e o s e b i t c l a s e i care-1 m î - î m p o t r i v a prifluselor industriei străine m a i înaintate, p u ­
n u i e ş t e , ş i p r i n a c e a s t a î n t r e g i i orânduiri s o c i a l e . P r e ­ nând t a x e v a m a l e p r o t e c t o a r e sau c h i a r p r o h i b i t i v e ş i
d o m i n a r e a c a p i t a l i s m u l u i c o m e r c i a l d ă n a ş t e r e fazei mer­ acordând înlesniri de tot felul industriaşilor indigeni.
cantiliste a b u r g h e z i e i ; p r e d o m i n a r e a c a p i t a l u l u i i n d u s ­ P r i n a c e a s t a m e r c a n t i l i s m u l c r e e a z ă neatârnarea e c o n o ­
t r i a l a d u c e e r a liberalismului; i a r v r e m e a n o a s t r ă , î n mică a naţiunilor, temelia neapărată a. unei adevărate
c a r e c a p i t a l i s m u l d e b a n c ă stă s ă a b s o a r b ă a m b e l e f o r ­ neatârnări p o l i t i c e .
m e d e mai î n a i n t e a l e c a p i t a l u l u i , a l c ă t u i e ş t e f a z a im­
A ş a d a r , faza m e r c a n t i l i s t ă e d e o p o t r i v ă , f a z a d e p l ă ­
perialismului. O p r i v i r e s c u r t ă a s u p r a a c e s t o r t r e i f a z e
m ă d i r e a b u r g h e z i e i , ca şi a s t a t e l o r m o d e r n e n a ţ i o n a l e :
de evoluţin ale burgheziei ne va da un preţios sprijin,
aceste două procese se contopesc în realitate în unul
pentru cercetarea evoluţiei burgheziei noastre proprii.
ungur1. D e a c e e a m e r c a n t i l i s m u l a r e î n a i n t e d e t o a t e
M e r c a n t i l i s m u l e f a z a de f o r m a r e a b u r g h e z i e i . El u n c a r a c t e r n a ţ i o n a l ; e l îşi g ă s e ş t e e x p r e s i a î n a c e l i d e a l
stă s u b influenţa, c o m e r ţ u l u i , f i i n d c ă n a ş t e r e a u n e i b u r ­ care însufleţeşte orice p o p o r la începutul dezvoltării sale
g h e z i i i n d i g e n e s e d a t o r e ş t e c o m e r ţ u l u i c u o ţară străi­ b u r g h e z e : întîi, u n i r e a t u t u r o r g r u p e l o r n a ţ i o n a l e i n a c e ­
n ă m a i d e z v o l t a t ă . R o m â n i a însăşi n u f a c e a b a t e r e d e laşi stat; a p o i , n ă z u i n ţ a a c e s t u i a de a trăi p r i n p r o p r i i l e
l a a c e a s t ă r e g u l ă ; b u r g h e z i a n o a s t r ă i a fiinţă t o t d i n sale p u t e r i . I d e a l u l m e r c a n t i l i s t e s t a t u l m o d e r n n a ţ i o ­
r e l a ţ i i l e d e c o m e r ţ î n c a r e n e - a atras b u r g h e z i a străină» nal şi neatârnat. A c e l a ş i i d e a l a î n s u f l e ţ i t şi î n s u f l e ţ e ş t e
a n u m e cea e n g l e z ă . D e a c e e a ţara n o a s t r ă î n c e p e d e z v o l ­ î n c ă R o m â n i a în a c t u a l a ei fază de d e z v o l t a r e . ' -
tarea ei burgheză de asemenea cu o fază mercantilistă, Mercantilismul european se dezvoltă de prin veacul
p e c a r e o c e r c e t ă m a m ă n u n ţ i t î n l u c r a r e a d e faţă. X V I până p e l a j u m ă t a t e a v e a c u l u i X I X ; e p o c a s a d e
Caracteristica acestei p r i m e f a z e . d e d e z v o l t a r e a b u r ­ î n f l o r i r e e ' însă v e a c u l X V I I . R o m â n i a , f i i n d a b i a • în
g h e z i e i este: tutela energică a puterii de stat asupra vieţii p r e z e n t î n faza m e r c a n t i l i s t ă , are î n faţa e i a c e l e a ş i p r o ­
economice îndeosebi şi a întregii vieţi sociale în genere. b l e m e şi cearcă să le r e z o l v e cu aceleaşi mijloace, c a .
în perioada ei de formaţie, b u r g h e z i a î n c ă slabă a r e şi statele e u r o p e n e prin v e a c u l X V I — X V I I .
n e v o i e d e u n sprijin, p e care-1 g ă s e ş t e î n p u t e r e a c e n t r a l ă

1
5. De la p r e d o m i n a r e a comerţului evoluţia burgheziei
V o r b i m aici n u m a i d e f o r m e l e d e s e a m ă a l e c a p i t a l i s m u l u i ,
înaintează către faza de p r e d o m i n a r e a industriei, şi cu
c a r e i z b u t e s c să-şi c r e e z e ş i f o r m e c o r e s p u n z ă t o a r e d e o r g a n i ­
z a r e s o c i a l ă . E v o l u ţ i a d e f a p t a c a p i t a l i s m u l u i este î n s ă c e v a aceasta pătura burgheză a industriaşilor capătă rolul
m a i b o g a t ă ; aici, p a r a l e l c u c o m e r ţ u l , î n f l o r e ş t e c a m ă t ă ; d i n hotărâtor i n v i a ţ a s o c i a l ă , p e c a r e o ş i r e f a c c o n f o r m c u
lupta cu aceasta din u r m ă iau naştere băncile, apoi se dezvoltă
i n d u s t r i a . T î r z i u , a b i a p e l a sfîrşitul v e a c u l u i X I X , i z b u t e ş t e 1
« O r i c e istorie a î n c e p u t u r i l o r c a p i t a l i s m u l u i este t o t o d a t ă
c a p i t a l u l d e b a n c ă să-şi s u b o r d o n e z e atît i n d u s t r i a c î t ş i c o ­ o i s t o r i e a f o r m ă r i i s t a t e l o r » . W. S o m b a r t , Der moderne Kapita-
m e r ţ u l , d e v e n i n d astfel c e e a ce n u m i m capital financiar. A c e a s ­ llsmus, v o i . II, 2, p . 910. A s u p r a m e r c a n t i l i s m u l u i p o l i t i c , a c e e a ş i
t a s e v a v e d e a p e larg î n c o r p u l l u c r ă r i i . p p e r ă , v o i . I, 1; a s u p r a m e r c a n t i l i s m u l u i ca t e o r i e , v o i . II, 2.
itntroducere 37
36 Şt. Z e l e t i n

a n u l 1846, p r i n d e s f i i n ţ a r e a t a x e l o r p e i m p o r t u l g r i u ­
trebuinţele lor proprii: ei rup cu tradiţia mercantilistă şi
lui (corn-laws) şi acordarea libertăţii c o m e r ţ u l u i 1 ; apoi,
inaugurează pe r u i n e l e ei o n o u ă eră: aceea) a l i b e r a l i s ­
după pilda Angliei,_în Franţa (1860), în Prusia (1862)
mului.
ş i î n c e l e l a l t e state g e r m a n e 2 . D a r p e c î n d l i b e r a l i s m u l
Care e caracteristica acestei ere n o i ? Ea trebuie î n ­ e n g l e z a înfruntat p î n ă în prezent toate furtunile, cel
ţeleasă c a a n t i p o d u l m e r c a n t i l i s m u l u i . P e c î n d î n f a z a d e p e c o n t i n e n t şi-a d a t o b ş t e s c u l sfîrşit.
mercantilistă burghezia încă minoră cerea ocrotirea p u ­
Alături de caracterul său c o s m o p o l i t , asupra căruia
t e r i i d e stat, a c u m , d u p ă c e i n d u s t r i a a j u n g e l a d e p l i n ă
maturitate, clasa burgheză respinge cu hotărîre a m e s ­ a s t ă r u i t List, c e e a ce i z b e ş t e m a i m u l t la l i b e r a l i s m e
t e c u l statului î n t r e b u r i l e e c o n o m i c e , î i i m p u n e s ă l a s e a n a r h i s m u l d e stat. E a i c i m a i m u l t n e v o i a d e a r e a c ­
d e p l i n a l i b e r t a t e i n d u s t r i e i ş i c o m e r ţ u l u i şi^să n u s e î n - . ţiona împotriva tiraniei puterii centrale, care caracte­
grijească d e c î t d e administraţie. î n vreme1" c e m e r c a n t i ­ r i z e a z ă f a z a m e r c a n t i l i s t ă . D e a c e e a l i b e r a l i s m u l stră­
lismul aşteaptă • prosperitatea e c o n o m i c ă de la energia m u t ă a x a vieţii de stat de la centru la periferie: el ia
şi iniţiativa puterii centrale, liberalismul o aşteaptă de suveranitatea din mîinile puterii centrale şi o a c o r d ă
la i n i ţ i a t i v a şi s t ă r u i n ţ a i n d i v i z i l o r ; c e l dintâi n u ; ştiai i n d i v i z i l o r , p o p o r u l u i . D e m o c r a ţ i a m o d e r n ă s-a n ă s c u t
n i m i c despre libertatea individuală, şi se călăuzea în m ă ­ ca expresie politică a liberalismului e c o n o m i c . în v r e m u ­
s u r i l e sale d e u n s i n g u r l u c r u : i n t e r e s e l e n a ţ i u n i i c a rile noastre însă, viaţa e c o n o m i c ă a luat o f o r m ă dia­
t o t ; c e l d i n u r m ă , î n s c h i m b , n u r e c u n o a ş t e n i c i stat,, metral opusă liberalismului şi înrudită ' mai m u l t cu
nici raţiune şi în g e n e r e nici o realitate care a r sta mercantilismul: anume, f o r m a de organizare socială sub
d e a s u p r a realităţii i n d i v i d u l u i , t i n z î n d să-i î n g r ă d e a s c ă î n r î u r i r e a u n e i p u t e r i c e n t r a l e . S ă v e d e m ş i această n o u a
libertatea: liberalismul şterge deosebirile naţionale, n e a ­ f o r m ă de dezvoltare a burgheziei.
g ă p u t e r e a d e stat ş i p u l v e r i z e a z ă î n t r e a g a o m e n i r e î n
i n d i v i z i , s i n g u r e l e realităţi p e c a r e l e c u n o a ş t e ş i d e I a 6. Capitalismul, zice Tonnies, a fost descoperit p e n ­
a c ă r o r iniţiativă aşteaptă propăşirea socială. I d e o l o g i a t r u ştiinţă d e M a r x . D e c î t , . a c e s t g î n d i t o r î n t e m e i a z ă
l i b e r a l ă e i n d i v i d u a l i s t ă , u m a n i t a r i s t ă şi c o s m o p o l i t ă ; ea c e r c e t ă r i l e sale p e f a z a l i b e r a l ă a c a p i t a l i s m u l u i , aşa
ridică «individul împotriva statului» " ca antiteze, n e î m ­ c u m o a v e a î n faţa s a î n A n g l i a . D e a c e e a d o c t r i n a l u i
p ă c a t e , • c e r e c e l u i d i n u r m ă să, s e m ă r g i n e a s c ă l a r o l u l
(Marx r e s p i r ă a c e l a ş i a n a r h i s m d e stat, a c e e a ş i n e î n c r e ­
şters d e « p o l i ţ i s t » s a u « s o m n a m b u l » ş i s ă l a s e toată, l i ­
d e r e în puterea centrală, ca şi în g e n e r e i d e o l o g i a li-
bertatea celui dintîi1.
Liberalismul, ca şi c o n c e p ţ i a libertăţii i n d i v i d u a l e pe potent, indivizii nu cîntăresc nimic. «Este o ciudată eroare, între
care el o întemeiază, e de natură c u r a t m o d e r n ă : anti­ erorile omeneşti, de a fi crezut că în cetăţile v e c h i o m u l se bu­
c h i t a t e a n u s-a p u t u t r i d i c a d e c î t p î n ă l a c a p i t a l i s m u l c u r ă d e libertate. E l n u a v e a n i c i c h i a r i d e e a d e l i b e r t a t e . E l
n u c r e d e a c ă a r p u t e a s ă e x i s t e d r e p t f a ţ ă d e c e t a t e ş i zeii e i » .
c o m e r c i a l , d e a c e e a n-a t r e c u t p e s t e c o n c e p ţ i a m e r c a n t i ­
F u s t e i de C o u l a n g e s , La cité antique, 1900, p. 269. De a s e m e n e a ,
listă a v i e ţ i i de stat 2 . El s-a i m p u s î n t î i în A n g l i a în R. v. P ô h i m a n n , Geschichte der sozialen Frage und des Sozialis-
mus in der antiken Welt, e d , I I , v. I, p. 146 şi u r m .
1
L i b e r a l i s m u l î n a m b e l e sale f o r m e d e s e a m ă , e c o n o m i c ă 1
Justin M c . C a r t h y , A history oj our own Urnes, I, p. 244.
şi s o c i o l o g i c ă , e de o b î r ş i e e n g l e z ă ; r e p r e z e n t a n ţ i i săi c l a s i c i , în Agitaţia pentru libertatea comerţului a avut centrul în oraşul
e c o n o m i a politică A d a m Smith, în sociologie Herbert Spencer, Manchester; de aceea liberalismul e c o n o m i c poartă şi numele
sînt e n g l e z i . Astăzi el aparţine istoriei. B u r g h e z i i l e î n a i n t a t e au d e « m a n c h e s t e r i a n i s m » . M a n c h e s t e r este p e n t r u l i b e r a l i s m « c e e a
ieşit d i n a c e a s t ă fază, iar c e l e î n t î r z i a t e sar p e s t e d î n s a . ce e Ierusalim pentru creştinism şi M e c a pentru mahomedanism...
2 L u m e a v e c h e n u a c u n o s c u t l i b e r t a t e a î n î n ţ e l e s modern-: M a x S c h i p p e l , Grundzuge der Handelspolitik, B e r l i n 1902, p. 41".
ea n-a p u t u t c o n c e p e o m ă r g i n i r e a autorităţii statului în f o l o s u l
2 M a x S c h i p p e l , o p . cit., p . 170—74. V o r b i m aici d e î n c e p u ­
i n d i v i z i l o r . C e t a t e a a n t i c ă —- statul de a t u n c i — p l e a c ă de la
turile liberalismului ca politică e c o n o m i c ă ; liberalismul ca d o c ­
vederea că puterea centrală. poate şi are dreptul să m o d e l e z e
t r i n ă este însă m u l t m a i v e c h i .
v i a ţ a s o c i a l ă aşa c u m c r e d e d e c u v i i n ţ ă . Statul t r e c e c a p m n i -
Introducere 39
,1,1 Şt. Z e l e t i n

ln'r.il.i 1 . Cu cîţiva ani însă înainte de


moartea înteme- î n a t i n g e r e d i r e c t ă c u p u b l i c u l c o n s u m a t o r , s p r e a-şi
latorultli s o c i a l i s m u l u i ştiinţific, b u r g h e z i a e u r o p e a n ă
in­ cumpăni producţia după nevoile interne1. Prisosul - de
trase î n t r - o n o u ă f a z ă d e e v o l u ţ i e , a c ă r e i d e p l i n ă
dez­ mărfuri sau de c a p i t a l neîntrebuinţat îl varsă peste h o ­
voltare n u i-a f o s t d a t s - o c u n o a s c ă . A c e a s t ă n o u ă for­ tare; de aceea capitalul financiar d e v i n e în politica exter­
m a d e d e z v o l t a r e a b u r g h e z i e i p o a r t ă n u m e l e d e impe­ nă agresiv şi caută m e r e u sfere de influenţă2.
rialism şi t e m e l i a e i e c o n o m i c ă e c a p i t a l u l f i n a n c i a r . U n n o u i d e a l n a ţ i o n a l îşi i a n a ş t e r e î n a c e a s t ă fază
Cercetarea amănunţită a acestui ţinut a întreprins-o imperialistă a burgheziei, caracterizată prin supremaţia
R . H i l f e r d i n g , e l însuşi e l e v a l l u i M a r x 2 . e c o n o m i c ă şi politică a marilor financiari. A c u m indivi­
C e este capitalul financiar; c a r e e n o u a o r d i n e e c o - d u l a p a r e iarăşi c a s i m p l ă c e l u l ă a n a ţ i u n i i , p u n î n d u - ş i
nomico-sociaiă şi noua ideologie, cărora el dă naştere? v i a ţ a î n s l u j b a n ă z u i n ţ e l o r t o t u l u i s o c i a l . D a r d e astă
Prin capital financiar Hilferding înţelege capitalul dată naţiunea p r o p r i e nu se m a i înfăţişează ca o simplă
de bancă,- c a r e a a j u n s în m ă s u r ă să f i n a n ţ e z e atît i n ­ naţiune între altele, căutîndu-şi un l o c sub soare ală­
d u s t r i a cit ş i c o m e r ţ u l ; î n a c e s t c h i p e l s u b j u g ă d e o p o ­ turi de celelalte, cărora le recunoaşte acelaşi d r e p t la
trivă producţia ca şi circulaţia, absorbind în sine a m ­ viaţă autonomă. A c u m naţiunea p r o p r i e apare ca cea
b e l e f o r m e d e m a i î n a i n t e ale c a p i t a l u l u i : c e l i n d u s t r i a l m a i b i n e o r g a n i z a t ă , cea m a i cultă, c a « n a ţ i u n e a a l e a s ă » ,
ş i c e l c o m e r c i a l 3 . C a p i t a l u l d e b a n c ă r ă m î n e astfel f o r ­ indicată prin superioritatea culturii ei ca să supună, să
m a u n i c ă a c a p i t a l u l u i , d e s p o t u l pieţii, d o m i n î n d î n t r e a ­ organizeze şi să civilizeze întreaga lume. Celelalte na­
ga dezvoltare economică. Ajuns atotputernic regulator ţ i u n i sînt c o b o r î t e l a u n n i v e l d e î n s e m n ă t a t e s e c u n ­
al vieţii e c o n o m i c e , el o î n d r u m e a z ă treptat d u p ă n e ­ d a r ă . A c e s t a este i d e a l u l n a ţ i o n a l i m p e r i a l i s t 3 .
v o i l e sale:, i m p u n e î n c h i d e r e a g r a n i ţ e l o r •—• ca şi în faza B u r g h e z i a g e r m a n ă * a i n t r a t c e a dintîi p e c a l e a i m ­
m e r c a n t i l i s t ă — î m p o t r i v a p r o d u s e l o r d i n afară, p u n e perialismului în anul 1879, r e i n t r o d u c î n d b a r i e r e l e d o
s t ă p î n i r e e x c l u s i v ă p e p i a ţ a i n t e r n ă , iar aici î n t r e p r i n d e la graniţă î m p o t r i v a p r o d u s e l o r străine. Pe u r m a ei a
o o p e r ă de grandioasă organizare: el sileşte diferitele
păşit apoi Austro-Ungaria şi Franţa; A m e r i c a n-a tre­
i n d u s t r i i , p e c a r e l e finanţează,' s ă s e c a r t e l e z e — c a s ă
c u t n i c i o d a t ă p r i n t r - o fază l i b e r a l ă . F a ţ ă d e a c e s t e ţări,
nu se r u i n e z e între ele —, să înlăture n e g o ţ u l şi să v i n ă
îndeosebi de A m e r i c a şi Germania, burghezia engleză
1 încă liberală reprezintă, după Hilferding, o formă îna­
A s t f e l a j u n g e M a r x la o j u d e c a r e a statului, c a r e în u n e l e
p r i v i n ţ e , c o i n c i d e c u a c e e a a l i b e r a l i s m u l u i e n g l e z d e p e l a fi­ poiată de capitalism, iar liberul s c h i m b apare acestui
n e l e v e a c u l u i X V I I I ş i c u a c e e a a a n a r h i s m u l u i individualist,, autor ca o politică reacţionară, care nu mai c o r e s p u n d e
deşi - m o t i v e l e d e l a care" p l e a c ă a c e s t e a sînt d e altă natură. Sta­ tendinţelor actuale ale evoluţiei burgheziei .
4

tul e p e n t r u M a r x , ca şi p e n t r u a c e i l i b e r a l i , o « i n s t i t u ţ i e de
silnicie», « c a r e dăunează libertatea». Heinrich Cunow, Die C e r c e t ă r i l e lui H i l f e r d i n g a d u c o c o n s t a t a r e p r e ţ i o a ­
Marxistische Geschichts-, Gesellschafts- und Staatstheorie, Berlin să pentru înţelegerea propriei noastre burghezii. Acest
1920, v o i . I, p . 309:
2 s c r i i t o r arată că e în n a t u r a b u r g h e z i i l o r î n t î r z i a t e de
I n o p e r a Das F.inanzkapital ( v o i . I I I d i n c o l e c ţ i a Marx-Stu-
dien, e d i t a t ă d e M a x A d l e r şi R u d o l f H i l f e r d i n g ) , W i e n 1910. a sări p e s t e faza l i b e r a l ă şi a î n a i n t a d e - a d r e p t u l de ia
O p e r a l u i H i l f e r d i n g este, d e l a î n t î i u l v o l u m a l o p e r e i f u n d a ­ m e r c a n t i l i s m l a i m p e r i a l i s m . A ş a ă u f ă c u t atît A m e r i c a , ,
m e n t a l e a liii M a r x , s i n g u r a c r e a ţ i e r e a l ă p e c a r e a p r o d u s - o
cît şi G e r m a n i a : aici plămădirea producţiei â mers m î n ă
literatura, s o c i a l i s t ă . S o s i s e ş i t i m p u l . C ă c i d e l a î n c e p u t u l e r e i
i m p e r i a l i s t e , o p e r a lui M a r x , ieşită d i n a t m o s f e r a l i b e r a l i s m u l u i ,
1
trebuia să fie simţită din ce în ce mai m u l t ca un p r o d u s a l , O p . cit., p . 260 şi u r m .
u n e i p e r i o a d e i s t o r i c e a p u s e ş i î n n e p o t r i v i r e tot m a i v ă d i t ă ' z O p . cit., c a p . X X I I .
c u faza i s t o r i c ă d e d e z v o l t a r e a c a p i t a l i s m u l u i î n c a r e n e a f l ă m 3
O p . c i t , p. 4 2 6 — 2 9 : o a d m i r a b i l ă e x p u n e r e a i d e o l o g i e i i m ­
astăzi. A n a l i z a a c e s t e i a din u r m ă e t o c m a i c e e a c e î n t r e p r i n d e
perialiste.
Hilferding în celebra sa operă. 4
O p . cit., p. 3 8 0 — 8 1 ; de a s e m e n e a , p. 231, notă.
, * R. H i l f e r d i n g , o p . cit., p. 283.
40 Şt. Zeletin
Introducere 41

î n m î n ă c u o r g a n i z a r e a ei. N e v o m o c u p a c u a c e s t f e ­
n o m e n în legătură cu cercetarea clasei .noastre burgheze, aşteptînd a fi îndreptaţi, la orice pas de către puterea
c a r e prezintă acelaşi fel de dezvoltare. d e stat.
7 . C e l e trei f a z e d e e v o l u ţ i e a c a p i t a l i s m u l u i a u î n ­ A m p u t e a l u n g i a c e a s t ă listă d e c u r i o z i t ă ţ i s o c i o l o ­
suşirile l o r p r o p r i i , d e a c e e a n u s e p o a t e î n ţ e l e g e d e z ­ gice; dar cele zise ajung spre a da o ideé în ce măsură
voltarea uneia, d u p ă n o r m e l e dezvoltării alteia: fiecare a c e a s t ă m e t o d ă n e i s t o r i c ă , c a r e d e l a Junimea î n a i n t e
trebuie cercetată în sine şi lămurită după caracterul ei a d e v e n i t m o d ă , a d e s f i g u r a t p î n ă la c a r i c a t u r ă s o c i e t a t e a
deosebit. D a r t o c m a i aceasta e greşeala, c a r e se face de r o m â n ă m o d e r n ă . Certaţi cu simţul istoric, nedestoinici
obicei î n s t u d i u l b u r g h e z i e i şi s-a f ă c u t totdeauna î n a se coborî pînă la începuturile burgheziei în genere,
s t u d i u l b u r g h e z i e i r o m â n e . C e e a c e s-a p e t r e c u t p î n ă aceşti oameni au prefăcut lipsurile neînlăturate a l e în­
în prezent cu istoria burgheziei noastre sfidează î n c h i ­ c e p u t u r i l o r b u r g h e z i e i n o a s t r e î n t o t atîtea p ă c a t e n a ­
p u i r e a . S-a î n c e r c a t a s e î n ţ e l e g e naşterea s o c i e t ă ţ i i r o ­ ţ i o n a l e ale p o p o r u l u i r o m â n ş i p r e t i n s e d o v e z i d e i n f e ­
m â n e m o d e r n e , care în c h i p firesc are un caracter m e r ­ r i o r i t a t e faţă d e p o p o a r e l e a p u s e n e . A ş a a l u a t n a ş t e r e
cantilist, î n a n a l o g i e c u starea actuală a b u r g h e z i e i e u ­ acea mentalitate b o l n a v ă de a găsi b u n tot c e e a ce au
r o p e n e , c a r e a t r e c u t d e m u l t l a f a z a liberală, p e a l o c u r i f ă c u t străinii ş i a d e s c o n s i d e r a r o d u l m u n c i i n o a s t r e
la cea .imoerialistă. Şi încheierile sunt de tot interesante. proprii. S ursitul firesc al u n e i a s e m e n e a atitudini tre­
D ă m câteva p i l d e . b u i a s ă fie z d r u n c i n a r e a î n c r e d e r i i g e n e r a ţ i i l o r n o a s t r e
O r i c e b u r g h e z i e şi-a î n c e p u t d e z v o l t a r e a c u a j u t o r u l tinere în puterea de-viaţă a p o p o r u l u i r o m â n .
s t r ă i n i l o r , d e c a r e s-a p u t u t l i p s i n u m a i c u t i m p u l , d u p ă Cea mai mare victorie va sărbători-o cultura r o m â n ă
c e î n d e c u r s d e v e a c u r i şi-a f ă c u t e d u c a ţ i a e c o n o m i c ă l a J > i a a t u n c i c î n d îşi v a î n s u ş i d e s t u l s i m ţ i s t o r i c , s p r e
ş c o a l a l o r . S e î n ţ e l e g e c ă ş i ţara n o a s t r ă a î n c e p u t d e z ­ a nu mai p u n e în seama poporului nostru lipsuri pe care
v o l t a r e a b u r g h e z ă l a fel. D e aici s-a d e d u s însă c ă r o ­ e l n u l e are, c i a e x p l i c a a s e m e n e a l i p s u r i d r e p t c e e a
m â n i i sînt u n p o p o r n e d e s t o i n i c d e v i a ţ ă e c o n o m i c ă m o ­ c e s î n t : n e a j u n s u r i fireşti ale î n c e p u t u r i l o r o r i c ă r e i b u r ­
dernă, b u n n u m a i pentru birocraţie, şi că încercarea g h e z i i , d e c a r e a a v u t s ă s u f e r e o r i c e n e a m c î n d s e afla
l o r d e a-şi m o d e r n i z a v i a ţ a s o c i a l ă n u a a v u t a l t sfîrşit- î n faza n o a s t r ă d e d e z v o l t a r e .
d e c î t a c e l a d e a-i p u n e î n r o b i a s t r ă i n i l o r !
O r i c e p o p o r a î n c e p u t să-şi c l ă d e a s c ă edificiul: s o ­
c) Naşterea societăţilor burgheze
c i a l b u r g h e z c u c a p i t a l străin; a l c ă t u i r e a u n u i c a p i t a ­ 8. P r o c e s u l de dezvoltare a burgheziei seamănă u n u i
l i s m p r o p r i u â f o s t o f a p t ă t r e p t a t ă , t î r z i e şi a n e v o i o a ­ cerc, care se lărgeşte mereu, euprinzînd înăuntru ţinu­
să. R o m â n i i -au f ă c u t a c e l a ş i l u c r u : e i a u r e c u r s c u turi d i n c e î n c e m a i î n t i n s e . L a î n c e p u t , c a m i c ă b u r ­
prisosinţă în perioada de regenerare naţională la c r e ­ g h e z i e , sfera e i d e a c t i v i t a t e era ţ ă r m u r i t ă î n m a r g i n i ­
d i t u l străinătăţii. D e aici s-a î n c h e i a t însă c ă e u n p ă c a t ' le oraşelor,-care în acest c h i p deveniră centre de libertate
naţional al poporului nostru de a cheltui mai m u l t decît s'i c i v i l i z a ţ i e în m i j l o c u l b a r b a r i e i r u r a l e m e d i e v a l e . E
p r o d u c e şi a trăi pe d a t o r i e ! cunoscută, îndeosebi, însemnătatea culturală a oraşelor
O r i c e b u r g h e z i e intră în viaţă printr-o e n e r g i c ă tu­ italiene şi flamande, care au fost leagănul c e l e i m a i
t e l ă a p u t e r i i d e stat; aceasta, c u m a m z i s , u r m ă r e ş t e v e c h i m i c i b u r g h e z i i . C u n a ş t e r e a c a p i t a l i s m u l u i sfera
s c o p u l de a face educaţia e c o n o m i c ă a naţiunii, î n d e o ­ de i n f l u e n ţ ă a b u r g h e z i e i se lărgeşte,- d i n t r e z i d u r i l e
sebi a ţărănimii, pătura socială care de regulă t r e b u i e vechi, ce o despărţeau de restul lumii, ea se revarsă ia
deprinsă cu forţa la m u n c ă u n i f o r m ă şi disciplinată. R o ­ sate, l e l i b e r e a z ă d e i o b ă g i e , l e o r g a n i z e a z ă l a f e l c u o r a ­
m â n i i , î n c h i p firesc, a u f ă c u t a c e l a ş i l u c r u : e i s e află şele, d i s t r u g e o r i c e p r o v i n c i a l i s m , a r u n e î n d astfel t e ­
Î n c ă s u b tutela p u t e r i i c e n t r a l e . D i n aceasta s-a d e d u s meliile statelor m o d e r n e . Oraşele m e d i e v a l e au fost opera
însă c ă n o i s î n t e m u n p o p o r n e d e s t o i n i c d e i n i ţ i a t i v ă , micii burghezii, statele naţionale m o d e r n e sînt opera
b u r g h e z i e i î n faza d e t i n e r e ţ e a c a p i t a l i s m u l u i . L u p t e i . :
Introducere 43
Şt. Z e l e t i n
42

l i n g ă c e l e v e c h i , c a u n n o u s t a t b u r g h e z d e s i n e stătă­
de unitate naţională înfăţişează e x p a n s i u n e a b u r g h e z i e i
tor. A ş a s-a n ă s c u t o r i c e b u r g h e z i e ; p i l d a c e a m a i n o u ă
d e l a o r a ş e î n î n t r e g c u p r i n s u l , u n d e l o c u i e s c fraţi d e
o dă R o m â n i a şi J a p o n i a . P î r g h i a c a r e aduce" în t v i a ţ ă
acelaşi n e a m .
burgheziile tinere este expansiunea burgheziilor înain­
Dar se înţelege că expansiunea burgheziei nu putea
tate s p r e t o a t e c o l ţ u r i l e l u m i i , c u d e o s e b i r e s p r e r e g i u ­
să facă p o p a s la marginile naţiunii, c u m odinioară nu
nile agricole. în dezvoltarea burgheziei r o m â n e v o m des­
p u t u s e p o p o s i n i c i l a z i d u r i l e -oraşelor. N e s f î r ş i t e rîuri
c o p e r i , c a l a o r i c a r e altă b u r g h e z i e , u n p r i m p r o c e s d e
de marfă, ce nu mai găseau cumpărători pe pieţele i n ­
i n v a d a r e a ţării n o a s t r e d e c ă t r e b u r g h e z i a străină, s u b
terne, începură să se reverse d i n c o l o de hotarele naţio­
a cărei influenţă se revoluţionează viaţa noastră e c o n o ­
nale, i n v a d î n d ţările a g r i c o l e î n a p o i a t e ş i s t r ă b ă t î n d î n
m i c ă ş i s e m o d e r n i z e a z ă o r g a n i z a r e a socială. A c e a s t a
c o l ţ u r i l e c e l e m a i î n d e p ă r t a t e ale p ă m î n t u l u i . P e n t r u
este era de educaţie e c o n o m i c ă a n e a m u l u i nostru da
burghezie JIU au existat şi nu există ziduri chinezeşti;
c ă t r e s o l i i c a p i t a l i s m u l u i străin. A p o i urmează un al
în imperiul fiilor soarelui, cu civilizaţia lor milenară,
d o i l e a p r o c e s , î n c a r e n e a m u l n o s t r u , s i m ţ i n d c ă anii d e
a o u m apar z o r i l e e r e i capitaliste. P r e t u t i n d e n i b u r g h e ­
e d u c a ţ i e m e r g s p r e sfîrşit, c e a r c ă s ă s e e m a n c i p e z e d e
zia, o dată cu- m ă r f u r i l e ei, d u c e şi u r m ă r i l e n e î n l ă t u -
s u b t u t e l ă străină, s p r e a . t r ă i p r i n p r o p î i l e sale p u t e r i .
rase ale s c h i m b u l u i : i d e i l e d e l i b e r t a t e , e g a l i t a t e ş i u m a ­
Istoria b u r g h e z i e i r o m â n e este r e p e t a r e a istoriei ori­
nitate, c a r e a j u t ă p o p o a r e l e s ă iasă d i n v e c h i l e r a p o r t u r i ,
cărei burghezii.
de iobăgie şi să se ridice la viaţă m o d e r n ă . Se înţelege
c ă n i c i ţara n o a s t r ă n u s e p u t e a f e r i d e a c e a s t ă î n r î u r i r e
9. Cercetătorul burgheziei r o m â n e este izbit de un
a b u r g h e z i e i s t r ă i n e : ea a t r e b u i t să s u f e r e pe t e r i t o r i u l
f a p t u n i c , m ă r e ţ în sine, d a r g r e u în u r m ă r i l e cef le-a
ei invazia mărfurilor străine şi să v a d ă n ă s c î n d u - s e
a v u t : t o t c e e a c e s-a s c r i s l a n o i d e s p r e d e z v o l t a r e a b u r ­
urmările ei juridice, politice, culturale. Astfel a p o r n i t
g h e z i e i n o a s t r e stă s u b i n f l u e n ţ a u n u i s i n g u r s p i r i t : a
p r o c e s u l de d e z v o l t a r e a b u r g h e z i e i r o m â n e şi a s t a t u ­
lui T . M a i o r e s c u . A t î t d e c o v î r ş i t o a r e a f o s t c r i t i c a a c e s ­
l u i r o m â n m o d e r n , p e care-1 v o m c e r c e t a î n l u c r a r e a
tei s t r ă l u c i t e p e r s o n a l i t ă ţ i , î n c î t a c u c e r i t toate, s p i r i t e l e ,
de faţă.
i z b u t i n d a s f ă r î m a p î n ă şi .cultura m a r x i s t ă a « m a r x i ş ­
în expansiunea ei burghezia străbate de regulă d o u ă
tilor» r o m â n i ş i f ă c î n d u - i a v o r b i î n l i m b i n e c u n o s c u t e
faze. C î n d i n v a d e a z ă u n ţ i n u t n o u , î n c ă n e a t i n s d e v î r -
î n ş c o a l a i o r : d e s p r e f o r m e s o c i a l e fără f o n d , d e s p r e
t e j u l v i e ţ i i m o d e r n e , ea-1 s m u l g e d i n r e p a u s u l său s e ­
evoluţie de la f o r m e spre fond, despre, « l e g i » speciale
c u l a r , silindu-1 a intra în relaţii de comerţ, t o t m a i l a r g i ,
p e n t r u s o c i e t ă ţ i l e î n a p o i a t e . T o a t e a c e s t e a s-au î n t î m -
î n acelaşi t i m p ea-i d ă r u i e ş t e i n s t i t u ţ i i l e m o d e r n e , f ă r ă
plat; d e s i g u r , s p r e m a r e a c i n s t e a maestrului român,
o a r e nu e cu putinţă o înflorire a c o m e r ţ u l u i . D a c ă p o ­
d a r s p r e m a r e a d a u n ă - a t i n e r e i n o a s t r e ştiinţe, s o c i a l e .
porul, care suferă această r e v o l u ţ i e socială, nu e î n z e s ­
trat cu destulă p u t e r e de adaptare, el p o a t e să s u c o m b e D u p ă T. M a i o r e s c u naşterea b u r g h e z i e i r o m â n e se
s u b această z g u d u i r e : o dată c u v e c h i l e sale f o r m e d e datoreşte unui, p r o c e s de imitaţie. Tinerii noştri, e d u -
viaţă, a p u n e ş i e l însuşi. D a c ă însă n a ţ i u n e a i n v a d a t ă saţi în străinătate, o r b i ţ i de s t r ă l u c i r e a e x t e r n ă a f o r ­
d e c a p i t a l i s m a r e d e s t u l ă tărie, a t u n c i e a îşi î n s u ş e ş t e m e l o r civilizaţiei apusene, incapabili a pătrunde pînă
f o r m e l e d e viaţă b u r g h e z ă , îşi f a c e u n t i m p e d u c a ţ i a la c a u z e l e a d i n e i a l e a c e s t o r f o r m e , l e - a r fi i n t r o d u s şi
e c o n o m i c ă s u b i n f l u e n ţ a c o t r o p i t o r i l o r străini ş i c î n d la n o i , fără a--şi da s e a m a că, în ţara n o a s t r ă nu e x i s t ă
ajunge să stăpînească îndeajuns meşteşugul c o m e r ţ u l u i fondul corespunzător. Astfel Maiorescu constată textual:
şi al industriei, î n c e p e lupta î m p o t r i v a străinilor, cu n ă ­ « î n a p a r e n ţ ă , d u p ă statistica f o r m e l o r d i n afară, r o m â n i i
z u i n ţ a de a trăi p r i n ea însăşi. A c e a s t a e a d o u a f a z ă : p o s e d astăzi a p r o a p e întreaga civilizaţie occidentală.
d e astă dată v e c h i c o t r o p i t o r i ş i e d u c a t o r i s î n t î n l ă t u r a ţ i A v e m p o l i t i c ă ş i ştiinţă, a v e m j u r n a l e ş i a c a d e m i i , a v e m
cu foarte p u ţ i n ă reverenţă şi tînăra naţiune se alătură ş c o l i ş i literatură* a v e m m u z e e ş i c o n s e r v a t o r i i , avem
44 Şt. Z e l e t i n
Introducere 45

m e a z ă f o n d u l u i s o c i a l ; î n ţările î n a p o i a t e , fondul - so­


teatru, avem chiar şi o Constituţie. D a r în realitate
cial e acela care u r m e a z ă f o r m e l o r s o c i a l e » 1 .
toate acestea sînt producţii moarte, pretenţii fără
Origina junimistă a acestei « l e g i » e străvezie. D e z ­
f u n d a m e n t , stafii fără t r u p , i l u z i i fără a d e v ă r » 1 .
v o l t a r e a d e j o s î n sus a s o c i e t ă ţ i l o r a p u s e n e d e v i n e l a
D i n acest p u n c t de vedere, dezvoltarea burgheziei
Gherea evoluţie de la fond la f o r m ă , iar dezvoltarea
r o m â n e pare a se r e d u c e la simpla introducere a u n o r
i n v e r s ă a R o m â n i e i , d e sus î n j o s , d e v i n e î n f o r m u l a s a
« f o r m e fără f o n d » . A s t f e l şi-a l u a t fiinţă a c e a c r e d i n ţ ă
o e v o l u ţ i e d e l a f o r m e l a f o n d . ' N o u e l a G h e r e a , întîi,
înrădăcinată, pe care o întîlnim s u b deosebite f o r m e la
p r e t e n ţ i a de a r i d i c a , c e e a ce la j u n i m i ş t i e o s i m p l ă
t o ţ i m e m b r i i J u n i m i i , ş i c a r e a i n t r a t astăzi î n m e n t a ­
observare la rangul unei legi de e v o l u ţ i e socială şi apoi
litatea t u t u r o r r o m â n i l o r , , fie p r o f a n i , fie s o c i o l o g i dej
t e n d i n ţ a de a g e n e r a l i z a a c e a s t ă l e g e la o î n t r e a g ă c a t e ­
specialitate: anume, c u m că dezvoltarea societăţii n o a s ­
g o r i e d e ţări, c e l e « î n a p o i a t e » . D e astă dată e v o l u ţ i a
t r e m o d e r n e a l c ă t u i e ş t e o excepţie faţă de societăţile
R o m â n i e i nu m a i apare ca excepţie, ci ca un caz parti­
moderne apusene; căci acestea s-au dezvoltat de la
c u l a r al e v o l u ţ i e i g e n e r a l e a « ţ ă r i l o r înapoiate»-.
f o n d spre formă, pe cînd societatea burgheză r o m â n ă
O b s e r v ă m , înainte de toate, că această î m p ă r ţ i r e a
şi-ar f i l u a t n a ş t e r e d e sus î n j o s , d e l a f o r m ă s p r e f o n d .
ţărilor în d o u ă mari grupe, înaintate şi înapoiate, fie­
i a t ă c u m e x p r i m ă această p ă r e r e A . D . X e n o p o l , sin­
care cu legea l o r specială de evoluţie, răstoarnă peste
g u r u l spirit: d e l a J u n i m e a c a r e a p o s e d a t o î n t i n s ă c u l -
c a p întreaga dezvoltare istorică a burgheziei. Nici M a r x ,
l'ură s o c i o l o g i c ă , d e ş i d e s t u l d e unilaterală: «Întreaga
nici Sombart, care au cheltuit ceva mai m u l t t i m p cu
p r o p ă ş i r e a p o p o r u l u i nostru a m e r s pe o c a l e i n v e r s ă
c e r c e t a r e a b u r g h e z i e i d e c î t a p u t u t f a c e G h e r e a , n u s-au
de aceea a celorlalte p o p o a r e ; în l o c de a se dezvolta de
.gîndit la o a s e m e n e a stranie c l a s i f i c a r e . Şi p r i c i n a e
j o s î n sus, civilizaţia! a p l e c a t , l a n o i d e sus î n j o s » 2 .
e v i d e n t ă . B u r g h e z i a n u s-a d e z v o l t a t î n c h i p s i m u l t a n
X e n o p o l n u s p u n e l ă m u r i t c e a n u m e stă « s u s » ş i c e se;
î n t o a t e ţările; p e c a r e l e p r i v i m astăzi c a î n a i n t a t e , c i î n
află « j o s » î n s o c i e t a t e , s p r e a d a f o r m u l e i s a l e u n î n ­
c h i p s u c c e s i v : ea s-a r e v ă r s a t p e c a l e a e x p a n s i u n i i e c o ­
ţ e l e s p r e c i s . D a r d i n c e r c e t ă r i l e s a l e r e i e s e c ă e l îşi în­
n o m i c e d i n t r - o ţară î n alta r i d i c î n d u - l e t r e p t a t l a a c e ­
c h i p u i a c a p e c î n d î n A p u s s o c i e t a t e a m o d e r n ă s-a d e z ­
laşi nivel. Ţara clasică a capitalismului, Anglia, a fost
voltat de la e c o n o m i a burgheză spre. formele externe, la
o d a t ă faţă d e O l a n d a o ţară « î n a p o i a t ă » ; t o t a s t f e l G e r ­
n o i a c e a s t ă d e z v o l t a r e s-ar f i f ă c u t i n v e r s , d e l a f o r m e l e
m a n i a ş i A m e r i c a faţă d e A n g l i a ; însăşi E u r o p a , l u a t ă
e x t e r n e spre e c o n o m i a .burgheză. D a r în această p r i v i n ţ ă
în întregime, a fost la, începuturile burgheziei apusene
X e n o p o l s e înşeală, c a ş i toţi c e i c e î m p ă r t ă ş e s c a c e e a ş i
o regiune î n a p o i a t ă şi barbară faţă de îndepărtatul
părere. .
O r i e n t . D a c ă ar. f i d e c i s ă l u ă m î n s e r i o s « l e g e a » l u i
E mai c u r i o s însă că n i c i reprezentanţii s o c i a l i s m u l u i Gherea, ar trebui să c r e d e m că burghezia europeană
r o m â n n u s-au a b ă t u t d e l a f o r m u l a j u n i m i s t ă a d e z v o l ­ s-a d e z v o l t a t î n o r i c e ţară d e - a - n d o a s e l e a , c ă c i o r i u n d e a
tării b u r g h e z i e i n o a s t r e , d e ş i m e t o d a s o c i a l i s t ă d e c e r ­ a p ă r u t , ea- a f o s t Ia î n c e p u t în s t a r e de î n a p o i e r e faţă
cetare e d i a m e t r a l o p u s ă . C r e z u l s o c i o l o g i c j u n i m i s t s e d e altă r e g i u n e . P e n t r u e v o l u ţ i a n o r m a l ă , d e l a fond
găseşte şi la vechii», n o ş t r i s o c i a l i ş t i , s p r e a a p ă r e a a p o i , spre formă, nu mai rămîne în acest caz nici un l o c .
intr-o f o r m ă c u o a r e c a r e p r e t e n ţ i e d e p r e c i z i e ştiinţifică, D a r aici î n t î l n i m o n o u ă ş i s t r ă l u c i t ă p i l d ă d e c h i p u l
in lucrările lui C. Dobrogeanu-Gherea. Iată « l e g e a » î n c a r e s o c i a l i s m u l s e a d a p t e a z ă î n f i e c a r e ţară l a c a r a c ­
socială p e c a r e c r e d e că a descoperit-o acest scriitor: terul culturii naţionale. E îndeobşte cunoscută influ-
«In ţările înaintate capitaliste, formele sociale ur-
1
« S o c i a l i s m u l în ţările î n a p o i a t e » în Bazele Socialdemocra-
1
Critice, v o i . I, e d . M i n e r v a , 1908, p. 152 şi în g e n e r e întreg ţiei (trad. r o m â n ă a o p e r e i lui K a u t s k y : Das Erfurter Programmh
a r t i c o l u l «Tn c o n t r a d i r e c ţ i e i d e astăzi». B u c . 1911, p. 247. C o m p . de a s e m e n e a s t u d i u l său, Cuvinte Ui­
2 tate.
Studii economice, C t a i o v a , 1882, p. 235.
46 Şt. Z e l e t i n Introducere 47

enţa culturii imperialiste germane asupra socialiştilor nom şi revoluţionar, care dizolvă treptat vechiul .mod
germani, Tot astfel socialiştii români: trăind în atmos­ de producere agrară p î n ă c e a d u c e î n f i i n ţ ă p r o d u c e r e a
fera unei culturi rurale reacţionare, care vibrează în capitalistă. Aceasta atît după Marx,--cât şi după oricare
toate fibrele d e u r ă faţă de burghezia noastră încă proas­ alt gînditor, care nu s-a certat pe de-a-ntregul cu fap­
1
pătă , ei au fost înrîuriţi în aşa măsură de acest spirit tele .
1
Pricinile revoluţiei burgheze în România trebuie
retrograd, încît au ajuns să răstoarne însăşi metoda lor căutate deci în naşterea procesului de circulaţie c a p i tar
de cercetare şi să tăgăduiască necesitatea istorică a. s o ­ listă s u b î n r î u r i r e a b u r g h e z i e i s t r ă i n e .
cietăţii noastre, privind-o ca o « f o r m ă - deşartă». Din
acest punct de vedere, nu se p o a t e găsi nimic maii in­ Dar- teoreticianul nostru s o c i a l i s t , - părăsind', a c e a s t ă
teresant decît felul cum C. Dobrogeanu-Gherea socoate cale, ajunge t o t atît de reacţionar ca şi J u n i m e a : el în­
că aplică
1
metoda , s o c i a l i s t ă la cercetarea societăţii, n o a s ­ cearcă să lămurească instituţiile noastre burgheze
tre. El se încumetă să explice edificiul nostru social dintr-o producţie capitalistă, însă negăsînd-o în socie­
d i n modul de producţie, î r i c h i p u i n d u - ş i , d e b u n ă s e a m ă , tatea noastră, declară c.ă aceste instituţii plutesc în aer,
că după Marx acesta este adevăratul fond economie, sînt «forme deşarte şi'mincinoase», iar edificiul nostru
oricând şl oriunde .
2
Dar oricine s-a familiarizat mai social e «grotesc», fiindcă s-ar alcătui dintr-o formă
de'.aproape cu spiritul m a r x i s m u l u i "îşi poate da lesne/
seama cit de nenorocită era această idee şi la' ce non­ Să se vadă de asemenea cap. X X I I I , 6, din voi. I: « G e n e z a ca­
pitaliştilor i n d u s t r i a l i » , p . 714 în'.'ed. I V g e r m a n ă . C i t ă m c î t e v a
sensuri trebuia să ducă pe autorul ei. Nicăieri nu. sus­
pasaje: « S e înţelege lesne că' capitalul a funcţionat în c o m e r ţ cu
ţine, Marx — şi nu, p o a t e susţine nici un cercetător se­
mult înainte ca el să intre în p r o d u c ţ i e şi chiar că cel c o ­
r i o s — ..-că în societăţile agrare, intrate în proces de re-4 m e r c i a l a t r e b u i t s ă cîştige o a r e c a r e i m p o r t a n ţ ă , p e n t r u c a p r o ­
voluiie, factorul economic hotărîtor ar fi raporturile de d u c ţ i a capitalistă să se p o a t ă n a ş t e » ( v o i . I I I , part. I, p. 359).
producţie. Dimpotrivă, Marx arată că în asemenea fază'' Astfel «capitalul comercial este forma sub care capitalul există
la început ca factor, neatîrnat, şi el e acela care joacă rolul pre­
de dezvoltare elementul economic predominant e co­
dominant în transformarea producţiei feudale» (op. cit, p. 371).
merţul3. Cu alte cuvinte, în societăţile agrare capita­ «înainte de producţia capitalistă, comerţul e acela caré predomină
lismul comercial alcătuieşte factorul economic auto- industria; în s o c i e t a t e a m o d e r n ă ni se p r e z i n t ă c a z u l c o n t r a r »
( o p . cit., p. 3fi3). « L a o r i g i n e , c o m e r ţ u l e a c e l a c a r e a t r a n s f o r m a t
1
V e z i c a p . V al l u c r ă r i i de faţă. a g r i c u l t u r a f e u d a l ă î n p r o d u c ţ i e c a p i t a l i s t ă » ( o p . ' cit., p . 371).
- V e z i e x p u n e r e a , c o n c e p ţ i e i sale asupra.' m e t o d e i socialiste;;' N u reiese d e c i d e n i c ă i e r i că, d u p ă M a r x , într-o s o c i e t a t e
de c e r c e t a r e , în Neoiobăgia, e d . I I , p. 6. G h e r e a d e z v o l t ă a i c i — a g r a r ă î n p r o c e s d e r e v o l u ţ i e baza, care-i h o t ă r ă ş t e d e z v o l t a r e a ,
în o b i ş n u i t u l său stil p r o l i x •— i d e e a c u m că « f e l u l de p r o d u c ţ i e a r f i m o d u l d e p r o d u c ţ i e : această b a z ă este, d i m p o t r i v ă , p r o c e ­
ş i r a p o r t u r i l e d e p r o d u c ţ i e izvorîte. d i n e a » a r f i ' a l c ă t u i n d « b a z a . sul d e c i r c u l a ţ i e î n d r u m a t d e c a p i t a l u l d e - c o m e r ţ . O r i g i n i l e a -
u n e i societăţi, b a z ă c a r e h o t ă r ă ş t e d e z v o l t a r e a e i ş i c a r a c t e r u l cestuia din u r m ă sînt a c e l e a c a r e i n d i c ă o r i g i n i l e ca. ş i b a z a e c o ­
acestei d e z v o l t ă r i » . El arată că g e n e r a ţ i a n o a s t r ă de la 1848 n-a n o m i c ă a r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în o r i c e ţară.
ştiut « a c e s t a d e v ă r .atît de m a r e şi de a d î n c . . . şi n i c i nu a v e a 1
C o m p . d e p i l d ă K a u t s k y : « C a p i t a l u l d e c o m e r ţ este f o r ţ a
de Unde să-1 ştie».. "' ••.•-' •
'' ' ' economică revoluţionară a veacurilor X I V , XV şi X V I . Cu el vine
T r e c e m paste c r e d i n ţ a stranie că o r e v o l u ţ i e s-ar f a c e d u p ă n o u ă v i a ţ ă în s o c i e t a t e şi se n a s c idei n o i » . (Thomas More und
t e o r i i şi că o g e n e r a ţ i e r e v o l u ţ i o n a r ă ar fi fost m a i la î n ă l ţ i m e a seine'Utopic, Stuttgart 1920, p a g . 13).
s a r c i n i i -saic d a c ă . a r f î c u n o s c u t a n u m i t e abstracţii. D a r a d e v ă ­ C e a mai strălucită descriere a revoluţionarii unei societăţi
r u l «atît de m a r e şi de a d î n c » , c u m că la începuturile dezvoltării agrare sub înrîurirea capitalismului c o m e r c i a l , care ne e c u n o s ­
burgheziei, m o d u l d e p r o d u c e r e a r f i a l c ă t u i n d b a z a c a r e h o t ă ­ c u t ă d i n î n t r e a g a literatură specială, ne-a dat-o un c e r c e t ă t o r
răşte' d e z v o l t a r e a u n e i societăţi, nu 1-a .cunoscut n i c i ' M a r x . L-a fără n i c i o a t i n g e r e c u ş c o a l a m a r x i s t ă : E d . M e y e r . C u n e a s e ­
d e s c o p e r i t a b i a e l e v u l său r o m â n , s p r e m a r e a d a u n ă a c e r c e t ă ­
m u i t ă b o g ă ţ i e d e f a p t e ş i p ă t r u n d e r e e c o n o m i c o - s o c i o l o g i c ă , ara­
r i l o r sale s o c i o l o g i c e .
3
tă m a r e l e i s t o r i c în a sa m o n u m e n t a l ă istorie a antichităţii c u m
Această c o n c e p ţ i e e dezvoltată, îndeosebi, în cap. XX din v o i . comerţul cu Orientul revoluţionează e c o n o m i a ca şi întregul
1,11 part. I, p, 355 în e d i ţ i a f r a n c e z ă , s u b t i t l u l : « I s t o r i a c a p i t a l u l u i e d i f i c i u a l instituţiilor greceşti, î n d r u m î n d u - l e p e b a z ă b u r g h e z ă
comercial». - , capitalistă ( c o m p . studiul n o s t r u : « î n c e p u t u r i l e i n d i v i d u a l i s m u l u i :
Şt. Zeletin 1.
48
ÎNCEPUTURILE REVOLUŢIEI BURGHEZE
1
modernă suprapusă pe un fond agrar primitiv . în acest
IN ROMÂNIA
chip, neputînd să lămurească în chip ştiinţific societa­
tea noastră burgheză, Gherea o persiflează şi o osân­
deşte. Şi această atitudine ni se dă drept rezultatul unei «ERA N O U A » : D E Z V O L T A R E A S O C I A L A A R O M Â N I E I
aplicări consecvente a metodei socialiste de cercetare DE LA 1829 P l N Â LA 1866 ŞI N A Ş T E R E A ,
sociologică! Pe cît ştim însă, metoda de care e l e g a t n u ­ OLIGARHIEI R O M Â N E
mele lui M a r x nu are rostul de a persifla fenomenele
sociale ca « f o r m e deşarte», ci de a le explica ca n e c e ­
sităţi istorice. C l n d un popor a nimicit în sînul său no­

Se vede bine că toţi cei ce au scris la noi asupra dez­ bilimea, el păşeşte către centralizare ca
de la sine însuşi.
voltării burgheziei noastre, în treacăt sau m a i de aproa­
A. DE TOCQUEVILLE*
pe, jtu stat sub înrîurirea covîrşitoare a criticii Junimii,
deci au privit • burghezia din punctul de vedere al re-
acţiunii.' De aceea ei au o atitudine critică, neştiinţifică:
Revoluţia economică: 1. Felul cum se priveşte ^ începutul
ei nu constată, ci apreciază; nu explică, ci j u d e c ă şi
revoluţiei burgheze în România. — 2. Consideraţii asupra m o ­
osîndesc aşezămintele noastre burgheze.
mentului cînd începe era burgheză în orice ţară în genere şi-
Lucrarea de faţă părăseşte această direcţie, apucînd
în ţara noastră îndeosebi. — 3. Scurtă privire asupra vieţii
calea cercetării obiective a faptelor. economice a Principatelor române în faza precapitalistă şi a
cauzelor ce au întîrziat revoluţia burgheză în România. —
4. Capitalismul apusean, silit de nevoia de pieţe noi, pătrunde
după tratatul de la Adrianopol (1829) şi războiul Crimeei şi
în Principatele române. — 5. «Era nouă» burgheză în R o m â ­
nia începe sub imboldul capitalismului anglo-francez. — 6. Bur­
ghezia engleză cucereşte pieţele noastre în dauna celei, austriece.
- 7. Invazia capitalismului străin în Principate schimbă eco-
M o m i a lor naturală în economie bănească. — 8. Caracterizarea
economiei naţionale a unei ţări ce a intrat în perioada revo­
luţiei burgheze

Revol'iţia politică: 9. Sciziunea clasei boiereşti şi originile


clasei burgheze române. — 10. Sciziunea clasei boiereşti e a n ­
terioară erei burgheze: caracterul acestei sciziuni în vechiul
nostru regim. — 11. Boierimea mică devine o clasă revoluţio­
nară abia în era burgheză. — 12. Mişcarea de la 1848 şi pri­
încercare cie psihologie socială a culturii elene din a doua j u ­
mătate a veacului V a. C » , în «Arhiva pentru ştiinţă şi reformă cina care a făcut-o să dea greş. — 13. Conştiinţa revoluţiona­
socială», an. V, no. 3—4). rilor români despre propria lor acţiune. — 14. Dezvoltarea
Astfel, metoda pe care o urmăm în cercetările de faţă, anu­ burgheziei române privită în cadrul economiei mondiale: re­
me aceea de a lămuri revoluţionarea burgheză a societăţii ro­
voluţia burgheză în România e un efect al expansiunii engleze
mâne prin influenţa procesului de circulaţie, deşi a primit for­
mula teoretică de la M a r x , nu e totuşi urmată numai de acest
1
scriitor şi de şcolarii săi: asemenea metodă aplică oricine are L'Ancien Régime et la Révolution, 5-éme édition, París,
respectul realităţii sociale. )8(iS, p. 89
1
Neoiobăgia, p. 71.
50 Şi" Z'eietin

spre Orient. — 15. A l c ă t u i r e a statului r o m â n m o d e r n , n a ţ i o n a l


şi u n i t a r se riatoreşte i n f l u e n ţ e W c a p i t a l i s m u l u i a p u s e a n .
Ruina vechii boierimi şi naşterea oligarhiei: 16. Formele,
p r i m i t i v e ale c a p i t a l i s m u l u i ş i a c ţ i u n e a l o r d i s t r u c t i v ă î n s o c i e ­
tăţile a g r a r e — 17. ' C a p i t a l u l , e v r e u de c a m ă t ă d i s t r u g e v e c h e a
boierime română. — 18. î n s e m n ă t a t e a i s t o r i c ă a c ă m ă t ă r i e i -în
n a ş t e r e a şi dezvoltarea capitalismului r o m â n . — 19. Pe r u i n e l e
vechii nobilimi se naşte pretutindeni un regim politic centra­
list, b i r o c r a t i c şi militarist. O l i g a r h i a r o m â n ă , -r- 20. O l i g a r h i a
are în România acelaşi rol de tutor al burgheziei minore pe
c a r e 1-a a v u t în A p u s « a b s o l u t i s m u l l u m i n a t » . — 21: C o n c l u z i i :
b a z a e c o n o m i c ă şi r o s t u l i s t o r i c al r e g i m u l u i i n a u g u r a t la 1866.

a) Revoluţia economică,
1. Era revoluţionară î n c e p e în R o m â n i a , d u p ă p ă ­
r e r e a o b i ş n u i t ă , a b i a c u m i ş c a r e a d e . l a 1848. A c e a s t ă
c o n v i n g e r e e d e o p o t r i v ă de î n r ă d ă c i n a t ă atlt î n sinul
b u r g h e z i e i r o m â n e însăşi, c î t ş i a l r e a c ţ i u n i i . A s t f e l , a u ­
t o r u l i n t r o d u c e r i i l a c e l e şase t o m u r i d e a c t e ş i d o c u ­
m e n t e p r i v i t o a r e l a r e v o l u ţ i a d i n 1848 c r e d e c u b u n
ternei a e x p r i m a p ă r e r e a o b ş t e a s c ă , a t u n c i c î n d î n c e p e
s t u d i u l său c u u r m ă t o a r e a d e c l a r a ţ i e :
« M i ş c a r e a d i n 1848 este, fără. î n d o i a l ă , germenele
. d i n c a r e s-a d e z v o l t a t v i a ţ a de stat m o d e r n a R o m â n i e i .
Ea constituie punctul d e - trecere de la trecut la p r e ­
zent;» 1 . ' ' ." , r '
D a r însuşi s u f l e t u l m i ş c ă r i i d e r e a c ţ i u n e î m p o t r i v a
b u r g h e z i e i n o a s t r e , T i t u IVI liorescu, n u e ' d e altă p ă r e r e ,
deşi j u d e c a t a s a a s u p r a m a r e l u i a c t i s t o r i c a r e a l t c a ­
racter: "
« C u m e d u l d e judecată istorică c e p r e d o m i n ă între
noi, m a i m u l t e n g l e z e ş t e e v o l u t i o n ä r , d e c î t f r a n ţ u z e ş t e
r e v o l u ţ i o n a r , aşa n u m i t a r e g e n e r a r e d e l a 1848 n u ne
p ă r e a s ă aibă g r a d u l d e i m p o r t a n ţ ă c e i-1 a t r i b u i a u l i ­
beralii din M u n t e n i a » 2 .
P r i v i t ă î n această l u m i n ă , r e v o l u ţ i a burgheză din
R o m â n i a t r e b u i a , s ă a p a r ă î n . c h i p f i r e s c c a c e v a artifi­
cial: opera unui m ă n u n c h i de oameni care au lucrat

1
Anul 1848 în Principatele române,. Bucureşti 1910, tom.
V I , I n t r o d u c e r e . -; • •" , •
2
Discursuri, B u c u r e ş t i , 1897, v o l . I, p. 45.
52 Şt. Zeletin
I. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în R o m n â i a 53

sub înrâurirea unor idei — a principiilor liberale — a-


voltă treptat, sileşte oamenii să producă pentru comerţ,
duse la noi din Apusul înaintat, unde izvorâseră din alte
preface economia naturală într-o economie bănească şi
nevoi decît acelea a l e propriei noastre ţări. De unde
în stadiul său ultim acumulează un însemnat capitalism
urma in chip necesar, că faţă de autorii acestei mişcări
comercial, din care se dezvoltă apoi capitalismul indus­
nu se puteau lua decît două atitudini, ambele deopotrivă
trial. D i n m o m e n t ce dezvoltarea atinge această fază de
de subiective: cei ce priveau fapta lor în chip favorabil,
încheiere, capitalismul industrial îşi subordonează pe
le aduceau elogii; cei ce se î'ndoiau însă de roadele aces­
cel comercial, îl ia sub tutela sa şi-1 schimbă din s t ă -
tei fapte istorice, le aduceau învinuiri. D u p ă o vreme
pîn în simplu auxiliar al său. Astfel, naşterea burghe­
de entuziasm şi optimism senin, a urmat o perioadă de
ziei e un proces ce începe cu predominarea comerţului
critică şi scepticism,, în care îndoielile reacţiunii păreau
şi se încheie cu predominarea industriei. D i n acest punct
a înăbuşi cu totul vechea încredere inspirată de gene­
de vedere, a determina momentul cînd începe era bur­
raţia revoluţionară. S-au' adus acestor spirite atît laude
gheză înseamnă a stabili vremea cînd se naşte schimbul
, cît şi ponegriri fără măsură, dar nu li s-a făcut încă
şi începe acţiunea sa dizolvantă asupra vechilor rapor­
dreptate. Socotim că acum, după scurgerea acestei lungi
turi sociale agrare.
perioade de subiectivism, în care şi-a făcut vînt atît en­
tuziasmul unora pentru instituţiile noi cît şi amără­ Păşind P e aceleaşi urme şi mişcîndu-se în aceeaşi
ciunea altora faţă de nimicirea instituţiilor noastre vechi, ordine de idei, Sombart varsă în această chestiune de­
a sosit timpul cînd va trebui să se inaugureze o nouă plină lumină 1 . Acest scriitor stabileşte că dezvoltarea
perioadă: anume, de cercetare, obiectivă, ştiinţifică, în burgheziei începe pretutindeni în momentul cînd o ţară
care nu se mai aduc indivizilor nici laude, nici învinuiri, Înapoiată intră sub influenţa unei ţări cu capitalism
ci se lămureşte purtarea lor ca o urmare necesară a înaintat. Prin această păşire în sfera influenţei capita­
u n o r anumite împrejurări sociale. liste, ţara înapoiată este invadată de produse industriale
şi silită să producă în chip intensiv, spre a avea m a t e ­
întreprindem aici o asemenea cercetare. Decît, se
rii brute îndeajuns, cu care să plătească obiectele m a ­
înţelege de mai înainte că într-un studiu de acest fel
nufacturate ce-i curg fără încetare din afară. Aceasta
revoluţionarii, ca indivizi, dispar cu totul din scenă, şi
înaintea cercetătorului nu mai rămîne decît fapta lor o face în cele din urmă să-şi modifice şi ea producţia
colectivă, fenomenul social. Acesta trebuie studiat şi în chip capitalist. - '
lămurit, atît în ceea ce priveşte cauzele, cît şi urmările «Orice dezvoltare capitalistă modernă decurge în
s a l e sociale. acest chip: centrele cu capitalism industrial şi c o m e r ­
cial îşi măresc trebuinţele de alimente şi materii prime
2. Cercetătorul care urmăreşte dezvoltarea burghe­ şi aceasta ridică (în ţările ce intră sub- influenţa lor)
ziei într-o anumită ţară trebuie să-şi lămurească înainte preţul produselor agricole, silind agricultura să producă
de toate întrebarea premergătoare: care e momentul pentru piaţă în chip intensiv, capitalist» 2 .
cînd începe procesul revoluţiei burgheze în orice ţară în Iar despre'Germania, Sombart declară:
genere şi în ţara respectivă îndeosebi? «Imboldul pentru producţia marfă pornise de la ţă­
După cercetările lui M a r x , .evoluţia burgheziei e un rile negerrnane, cu un capitalism în proces de întărire,
proces îndelung şi treptat,, ce începe cu dezvoltarea ne­ pentru care ţinuturile germane maritime deveniră r e ­
1
goţului şi se încheie cu naşterea industriei . La înce­ giuni exportatoare de produse agricole. Acelaşi lucru
putul acestui proces apare deci schimbul: acesta se dez- se poate spune şi despre dezvoltarea Rusiei, dacă. o pri-
1
Vezi x îndeosebi cap. citat: -«Istoria capitalului comercial», 1
Der moderne Kapitalismus (1902), voi. II, p. 87 şi urm.
din Le Capital, voi. III, part. I, p. 355. 2
Op. cit., ibidem.
Ivi Şt. Z e l e t i n T. Î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în R o m â n i a 55

vim în cadrul economiei mondiale»1. Şi adăugăm noi: . m o n o p o l p e c a r e şi-1 î n s u ş i s e I m p e r i u l o t o m a n a s u p r a


acelaşi lucru se poate spune şi despre R o m â n i a . cerealelor noastre şi se acordă Principatelor r o m â n e li­
C ă c i a c e s t p r o c e s d e n a ş t e r e a b u r g h e z i e i s e întâl­ bertatea • comerţului. Art. 5 p r e v e d e între altele: «. .. ele
n e ş t e î n o r i c e ţară; Italia, S p a n i a , Ţ ă r i i e - d e - J o s , c h i a r (Principatele) se v o r bucura de liberul exerciţiu al
A n g l i a — o b s e r v ă S o m b a r t 2 — a ü î n c e p u t l a fel. S e î n ţ e ­ c u l t u l u i , de o s i g u r a n ţ ă d e s ă v î r ş i t ă , de o a d m i n i s t r a ţ i e
l e g e d e c i c ă R o m â n i a n u p u t e a s ă facă a b a t e r e d e l a r e ­ n a ţ i o n a l a n e a t î r n a t ă şi de o deplină libertate a comer­
gula generală şi de fapt nici nu face; dezvoltarea bur­ ţului»1. In u r m a a c e s t e i m ă s u r i , p r i n c a r e i m p e r i u l d e
g h e z i e i r o m â n e î n c e p e t o t î n m o m e n t u l c î n d ţara n o a s - . la n o r d voia să slăbească spre folosul său influenţa
tră c a d e s u b i n f l u e n ţ a c a p i t a l i s m u l u i străin. I n p r i v i n ţ a Turciei asupra ţărilor r o m â n e , porturile noastre d u n ă -
acestui moment istoric întîlnim, din fericire, un l e n e fură invadate de produsele industriei apusene:
a c o r d u n a n i m î n t r e c e r c e t ă t o r i i s p e c i a l i : toţi scriitorii aceasta smulse Principatele din v e c h e a lor toropeală, le
c a r e a u atins a c e a s t ă c h e s t i u n e , fie ş i n u m a i î n t r e a c ă t , atrase c u v i o l e n ţ ă î n v i i t o a r e a v i e ţ i i c a p i t a l i s m u l u i m o n ­
au învederat că încheierea tratatului de la A d r i a h o p o l - dial, c a r e p r o d u s e ş i l a n o i î n c h i p v e r t i g i n o s a c e l e a ş i
înseamnă momentul cînd începe procesul de dizolvare e f e c t e , c a peste tot u n d e p ă t r u n d e : distruse r e g i m u l n o s ­
a « v e c h i u l u i r e g i m » r o m â n e s c , p e ale c ă r u i r u i n e s e d e s ­ t r u m e d i e v a l şi întemeie în l o c u l său d o m n i a burgheziei.
chide «era n o u ă » burgheză, de europenizare a vieţii
n o a s t r e s o c i a l e 3 . P r i n a c e s t tratat se, d e s f i i n ţ e a z ă v e c h i u l ; 3. A c e a s t a nu înseamnă însă că mai înainte P r i n c i ­
1 p a t e l e r o m â n e ar fi fost lipsite de legături e c o n o m i c e
O p . cit., ibidem.
Internaţionale; dimpotrivă, viaţa lor socială se d e z v o l t ă
2 O p . cit., I I , 154. . :
a î n d e c u r s u l v r e m u r i l o r î n n e m i j l o c i t ă a t î r n a r e de" c o m e r -
A s u p r a i m p o r t a n ţ e i tratatului de la A d r i a n o p o l în e v o l u ţ i a
t u l e x t e r i o r . A t î t r e g i m u l , n o s t r u a g r a r cît şi., o r g a n i z a ­
n o a s t r ă s o c i a l ă se p o a t e c o n s u l t a : - N . Iorga, Negoţul şi meşteşu­
gurile in trecutul românesc, B u c u r e ş t i 1 9 0 6 , p . I D O — 5 1 ; Dr;. K a r l ţ i i l e b r e s l a ş i l o r — m e ş t e ş u g a r i şi n e g u s t o r i — a!u a v u t
Grünberg, Die handelspolitischen Beziehungen -Oesterreich-Un­ de suferit înrîuriri p u t e r n i c e dinspre regiunile cu c a r e
garns zu den Ländern an der unteren Donau, L e i p z i g 1902, p. 14 n e - a pus, i n l e g ă t u r ă c o m e r ţ u l : a n u m e , regimul agrar
ş i u r m . ( G r r e l e v e a z ă î n această i m p o r t a n t ă l u c r a r e c ă trata­ dinspre Polonia şi Ungaria2, breslele dinspre Veneţia
tul d e l a A d r i a n o p o l are aceeaşi î n s e m n ă t a t e istorică p e n t r u 5
Serbia, ca şi p e n t r u R o m â n i a , p. 16-r); V e r a x , La Roumanie efc- şi Ardeal la început, dinspre Constantinopol mai tîrziu .
les juifs, 1903, p. ^ 5 ; I. B r e z o i a n u , Vechile Instituţii ale .Româ­ M a i mult,, d i n c e r c e t ă r i l e s p e c i a l e r e i e s e , p î n ă l a e v i ­
niei, B u c u r e ş t i , 1 8 8 2 , p . 181 ş i u r m . ; d e a s e m e n e a ating chestiu­ d e n ţ ă ^ c ă însăşi e x i s t e n ţ a P r i n c i p a t e l o r r o m â n e c a d o u ă
n e a în t r e a c ă t : A. D. X e n o p o l , Studii economice, C r a i o v a 1882, state aparte se datoreşte căilor pe care se îndrepta c o ­
p. 120; acelaşi, Istoria partidelor politice în RorAânia, B u c u r e ş t i
merţul internaţional peste regiunile dintre Nistru şi D u ­
1911, p. 155.; C. I. B ă i c o i a n u , Istoria politicii noastre vamale de
la Regulamentul Organic pîna în prezent, B u c u r e ş t i 1 9 0 4 , ' v o l . I, n ă r e 4 . A c e s t fapti a l c ă t u i e ş t e î n c ă u n s p r i j i n p e n t r u a d e ­
p. 2; A. C. Cuza, • Meseriaşul român, 1899, p. I X ; A. Starnatin, vărul e c o n o m i c general, de care ne călăuzim şi n o i în
Le commerce extérieur de la Roumanie, P a r i s 1914, p. 45; F. acest studiu, că în societăţile agrare' p r i m i t i v e c o m e r -
C o l s o n , De l'état présent et de l'avenir des Principautés de Mol­
davie et de Valachie, Paris 1839, p. 221. 1
M a i de-ap'roape s e o c u p ă c u c h e s t i u n e a i m p o r t a n ţ e i é c o n o m i ­ T e x t u l tratatului în D. A. Sturdza, Acte şi documente re­
lativ la Renaşterea României, v o l . I .
c o - s o c i a l e a tratatului de la A d r i a n o p o l A. C. C u z a , Ţăranii şi 2
Radu Rosetti, Pământul, sătenii şi stăpânii în Moldova,
clasele diligente, Iaşi 1895, p. X V I I şi u r m . ; C. B o b r o g e a n u - G h e -
B u c u r e ş t i 1907, p. 162 şi p a s s i m ; D r . G. M a i o r , Politica agrară
rea, Neoiobăgia, ediţia I I , B u c u r e ş t i 1921, p. 36 şi u r m . ; G h e r e a
la Români, B u c u r e ş t i 1906, p. 338; de a s e m e n e a I n t r o d u c e r e a d i n
are însă i m p r e s i a că ar fi d e s c o p e r i t el însuşi î n s e m n ă t a t e a a c e s ­
G. P a n u , Cercetări asupra stării ţăranilor, v o i . I, B u c u r e ş t i 1910.
tui e v e n i m e n t istoric. A c e a s t a . nu p o a t e p r i c i n u i mirare, c î n d se 3
N. Iorga, Neqotul si meşteşugurile în trecutul românesc,
c o n s t a t ă c ă c u n o ş t i n ţ e l e t e o r e t i c i a n u l u i socialist asupra t r e c u t u ­
Bucureşti 1906 p. 121—26. '
lui nostru s o c i a l nu p a r a fi d e p ă ş i t c a d r u l c e r c e t ă r i l o r d-lui 4
V e z i N. Iorga, Istoria cornetului românesc, v o i . I, Vă-.
R a d u R o s e t t : asupra e v o l u ţ i e i agrare.
l e n i i - d e - M u n t e , 1915. E x t r a g e m din Prefaţă (p. 5) u r m ă t o a r e l e :
î. îpeeputurile revoluţiei burgheze în România 57

5G Şt. Zeletiri

a întemeiat cel mai întins imperiu colonial din E v u l


ţul e un factor autonom, care determină întreaga viaţă Mediu. Situaţia geografică a făcut ca unul din curentele
socială. principale de mărfuri, pe care aceşti urmaşi latini ai
vechilor greci în ramura negoţului internaţional le în­
Deşi internaţionalismul economic e o urmare nece­
dreptau din Asia spre Europa, să treacă peste regiunea
sară a dezvoltării producţiei capitaliste, nu e mai puţin
dintre Dunăre şi Nistru. D u p ă d-1 N. Iorga, corăbiile
adevărat că şi sub vechiul regim legăturile economice
italiene au pătruns pe Dunăre pe la anul 1300; atunci
internaţionale au fost mult m a i intense decât se închi­
începe era în care ţinuturile noastre intră în sfera de
puie de obicei. Acestor relaţii comerciale dintre statele
influenţă a comerţului de tranzit 1 . Depozitele principale
medievale se datoreşte faptul, relevat de Tocqueviile 1 ,
ale mărfurilor aduse din Orient erau Constantinopole
că Europa medievală are în linii generale aceleaşi insti­
şi Caffa, colonia genoveză din Crimeea. De aici schimbul
tuţii şi se îndreaptă în aceeaşi direcţie, deşi Răsăritul
cu Europa se făcea peste ţinuturile noastre pe două căi
merge mai încet decît Apusul; de asemenea, ,tot rela­
principale: una ce pornea de la Cetatea Albă, străbătea
ţiile comerciale internaţionale sînt factorul care în cele
Moldova spre Galiţia, de unde mărfurile plecau uneori
din u r m ă dizolvă organizaţia socială a vechiului regim,
mai departe pînă la Danzig, sau chiar peste mare, în
în m o d treptat şi succesiv în fiecare ţară ce a intrat îii
Anglia; alta ce pornea din adîncul Europei, din Ţările-
era burgheză, fără a excepta Principatele române. Câ­
de-Jos spre Silezia şi Boemia,, de aici spre oraşele săseşti
teva indicii în această privinţă sînt neapărate", spre a
Sibiu şi Braşov şi apoi de-a lungul Munteniei pînă la
înţelege schimbările ce le-a adus mai tîrziu revoluţia
Brăila şi de aici la M a r e 2 . Acestor două căi comerciale
burgheză in România, precum şi pricina care a provocat
deosebite se datoreşte naşterea Principatelor române
la noi atît de tîrziu această revoluţie.
ca două state deosebite 3 . De pe acum se poate întreve­
Era burgheză se inaugurează în Europa sub auspicii
dea adevărul că după cum ramificarea procesului de
destul de bune pentru regiunea geografică unde aveau
circulaţie a mărfurilor în căi comerciale deosebite a
să ia fiinţă cele două Principate. Se ştie că imboldul
provocat despărţirea poporului nostru î n . grupe sociale
nemijlocit pentru naşterea burgheziei europene a venit
aparte, tot astfel unificarea acestui proces în era capita­
de la relaţiile comerciale ce s-au stabilit între Occident
listă, după anul 1829, trebuia să nască năzuinţa de unire
şi Orient în urma cruciadelor. Ce-i drept, asemenea le­
a românilor într-un singur. stat. Atît despărţirea, cît şi
gături existaseră în chip sporadic şi mai înainte 2 , dar
unirea poporului român e deci un rezultat al felului în
ele n-au atins rolul unui factor economic hotărîtor decît
care se îndeplineşte procesul de circulaţie a mărfurilor
după acest mare eveniment istoric. Astfel, în Europa
în cuprinsul ţărilor române.
în genere, ca şi în fiecare ţară îndeosebi, imboldul pen­
tru dezvoltarea burgheziei a venit tot din afară. Dacă regiunea dintre Dunăre şi Nistru ar fi păstrat
La început, rolul de mijlocitor între Orient şi Occi­ înainte aceeaşi însemnătate în schimbul internaţional pe
dent îl joacă oraşele italiene Pisa, Genua şi Veneţia, mai
1
ales aceasta din urmă, regina de odinioară a mărilor, care Negoţul şi meseriile în trecutul românesc, p. 81—82. O
v e d e r e anaîoagă dă G. Brătianu, Le commerce Génois sur le
Danube à la fin du XIII siècle. Bucureşti 1922. Autorul indică,
«Nici gospodăria noastră naţională . . . , nici civilizaţia noastră (p. 6 — 7 ) anul 1281 ca dată la care se dovedeşte după documen­
originală.. ., nici statele noastre, două pentru că erau două di­ te că vasele de comerţ genoveze începuseră a pătrunde pe Du­
recţiile de comerţ, n-ar fi existat fără această fericită fatalitate năre.
geografică. Istoria comerţului nostru e astfel o condiţie necesară 2
pentru a înţelege sub toate raporturile, în originea ca şi în dez­ Pentru amănunte vezi N. Iorga, op. cit., p. 87 şi urm., pre­
voltarea sa, istoria neamului nostru însuşi». cum şi vol. I din studiul său amănunţit asupra istoriei comer­
1 ţului român.
L'Ancicn RGgime et la Revolution, p. 22. 3
2
Sombart arată că în Evul Mediu nu e vorba de naşterea, N. Iorga, Istoria comerţului românesc, I, p. 5, 44 şi urm,
83 şi urm.
ci de «reînviorarea» comerţului cu Orientul. Op. cit., ed. I I I ,
voi. I, p. 95
Şt. Z e l e t i n [ începuturile revoluţiei burgheze în ' R o m â n i a
58 59

c a r e î n c e p u s e s-d a i b ă d e p r i n v e a c u l a l X l V - l e a , fata R o ­ încă mai departe de răsăritul european, şi apoi veni să


m â n i e i d e s i g u r c ă n-ar m a i s e m ă n a n i c i p e d e p a r t e c u p e c e t l u i a s c ă n o u a stare d e l u c r u r i , a c e a m i s t e r i o a s ă p r e ­
c e e a c e e a e s t e astăzi. C h i a r c î n d ţara n o a s t r ă n - a r f i p u t u t f a c e r e e c o n o m i c ă c e s-a î n d e p l i n i t î n t r e v e a c u l a l X V - l e a
ajunge să joace, ca mijlocitor al schimbului mondial, un şi al X V I - l e a : deplasarea centrului e c o n o m i c d i n su­
r o l a n a l o g c u a c e l a p e c a r e l - a u j u c a t s u c c e s i v Italia. P o r t u ­ d u l e u r o p e a n — Italia, S p a n i a , P o r t u g a l i a ş i o r a ş e l e g e r ­
galia şi Olanda, totuşi ea ar fi fost a c u m cu m u l t e v e a ­ m a n e sudice — către n o r d , în Olanda, A n g l i a şi Franţa.
curi m a i înainte: era burgheză r o m â n ă ar fi început de De atunci pulsul vieţii c o m e r c i a l e î n c e p u să bată-între
l a a n u l 1300, a d i c ă n u m a i c u v r e u n v e a c ş i j u m ă t a t e n o r d - v e s t u i e u r o p e a n , de o p a r t e , şi I n d i i şi A m e r i c a ,
m a i tîrziu decît aceea a Angliei, nu cu o p t veacuri, ca de altă parte. Şi în v r e m e ce în ţinuturile n o r d i c e se î n ­
a c u m . Decît, soarta a îndrumat mersul lucrurilor altfel:, deplinea cea mai m a r e revoluţie în d e z v o l t a r e a bur­
ea ne-a scos curînd din viitoarea vieţii internaţionale gheză : trecerea de la industria m i c ă a breslelor de m e ­
alungind departe de noi căile schimbului mondial şi seriaşi l a p r o d u c ţ i a capitalistă, peste răsăritul euro­
înăbuşind prea de timpuriu revoluţia începută. p e a n d i n t r e D u n ă r e ş i N i s t r u s e . lăsa î n t u n e r i c u l m o r ţ i i .
C a u z e l e c e a u p r o d u s această h o t ă r î t o a r e s c h i m b a r e Apăsarea turcă devenise tot 1 mai aspră: grînele fiind
s î n t d e m a i m u l t e f e l u r i . P e d e - o parte, c u c e r i r e a C o n - monopolizate pentru satisfacerea trebuinţelor imperiu­
stantinopolului de către turci (1453) şi înaintarea a c e s ­ l u i o t o m a n , c a r e l e r i d i c a p e u n p r e ţ fix, n e g o ţ u l c e m a i
t o r a c ă t r e n o r d , a v u d e u r m a r e d e a n e tăia l e g ă t u r a c u p u t e a u fai_e P r i n c i p a t e l e r o m â n e c u ţ i n u t u r i l e înveci­
c o m e r ţ u l străin, î m p i e d i c î n d n e g u s t o r i i s ă m a i p ă t r u n d ă nate consta mai cu seamă în exportul de vite1. în acest
p î n ă l a n o i 1 . D a r u n alt e v e n i m e n t , d e î n s e m n ă t a t e e c o ­ chip creşterea vitelor deveni una d i n îndeletnicirile de
n o m i c ă î n c ă m a i adâncă, v e n i s ă a l u n g e n e g o ţ u l î n t r e seamă ale ţărănimii r o m â n e , pînă ce războiul v a m a l cu
Orient şi Occident din Marea Mediterană, ruinînd nu decedata m o n a r h i e Austro-Ungară, în al optulea deceniu
n u m a i rolui. n o s t r u c o m e r c i a l , c i ş i p e a c e l a l i t a l i e n i l o r , a l v e a c u l u i d i n u r m ă , v e n i să-i d e a -lovitura d e m o a r t e .
cărora le d a t o r a m scurta perioadă de înflorire: acesta Pe la începutul veacului al X l X - l e a Principatele dună­
e descoperirea noului d r u m către Indii pe la Capul rene păreau a m e r g e de-a dreptul spre pieire.
B u n e i - S p e r a n ţ e (1498), c a r e dădea putinţa de a o c o l i
t o a t e v ă m i l e i n t e r i o a r e ş i f ă c e a astfel c a p r e ţ u l m ă r f u ­ 4 . D a r ' _ î n v r e m e c e ţările r o m â n e s e î n d r e p t a u c ă - .
rilor orientale să scadă pentru unele articole la un sfert2. tre u n sfîrşit atît d e t r a g i c , î n c a p i t a l i s m u l european
De atunci comerţul italian î n c e p u să decadă şi odată cu .se î n d e p l i n e a o p r e f a c e r e cu u r m ă r i g r e l e , c a r e a v e a u să
el şi splendoarea oraşelor italiene păşi s p r e declin. L o ­ se răşfrîngă şi asupra ţinuturilor noastre, c h e m î n d u - l e
c u l Veneţiei, ca intermediar între Orient şi Occident, îl la v i a ţ ă n o u ă . I n t r o d u c e r e a t r e p t a t ă a m a ş i n i s m u l u i şi
luă de a c u m Portugalia: chiar negustorii veneţieni în­ c r e ş t e r e a u r i a ş ă a s u p r a p r o d u c ţ i e i sili b u r g h e z i a a p u ­
c e p u r ă să se ducă la Lisabona spre a c u m p ă r a p r o d u ­ seană, s u b a p ă s ă t o a r e a n e v o i e d e p i e ţ e n o i , să-şi î n ­
s e l e o r i e n t a l e , c a r e - i c o s t a u î n acest' c h i p m u l t m a i ief­ d r e p t e iarăşi p r i v i r i l e s p r e b ă t r î n u l Q r i e n t . D i n a d o u a
t i n d e c î t d a c ă l e - a r f i a d u s , c a m a i î n a i n t e , e i înşişi d i n jumătate a veacului al X V I I I - l e a şi începutul celui ur­
Egipt3. Descoperirea Amerîcii duse căile comerciale mător, comerţul internaţional luă din n o u direcţia spre
L e v a n t , i n u n d î n d u - i p i e ţ e l e c u n u m e r o a s e l e sale m ă r ­
1 furi, p r o d u s u l a b u r u l u i , ş i î m p r ă ş t i i n d î n c ă o d a t ă c u
N. lorga, Negoţul şi meseriile, p. 100—102.
2
Vezi Charles Diehl, Venise, une république patricienne,
1829 d o u ă z e c i m u d e l u c r a t o r i s ă r e p a r e v e c h i u l c a n a l , c a r e t r e ­
P a r i s 1918, p. 187. c e a î n a n t i c h i t a t e p e aici. D a r a c e a s t ă o p e r ă f u o p r i t ă d i n t e m e ­
» S i n g u r u l m i j l o c d e a feri s u d u l e u r o p e a n d e a c e a s t ă c a ­ iuri p o h t i c e . W. H e y d , Histoire du commerce du Levant au mo-
t a s t r o f ă e c o n o m i c ă a r f i fost t ă i e r e a i s t m u l u i S u e z , l a c a r e t u r c i t yen-age, v o l . II, p. 552.
ş i î n c e p , c î t e v a v e a c u r i m a i tîrziu, s ă l u c r e z e ; e i p u s e r ă î n « n u l 1
N. Torga, o p . cit-., p. 109.
60 Şt. Zeletin I începuturile revoluţiei burgheze în România 61

vasele de comerţ viaţă şi mişcare în Marea Mediterană.. orice atingere cu Gurile Dunării 1 . A c e s t fluviu fu pus
Tratatul de la Adrianopol, acordînd Principatelor ro­ sub supravegherea unei comisii europene, iar Princi­
mâne libertatea comerţului, dădu acestor vase putinţa patele trecură sub tutela marilor Puteri care găsiră cu
de a străbate prin Marea Neagră pînă la porturile noas­ Cale să trimită o comisie însărcinată a le afla dorinţele.
Aceasta dădu naştere, cum se ştie, Divan urilor ad-hoc.
tre de pe Dunăre, Galaţi şi Brăila. Şi astfel locuitorii
noştri avură putinţa să facă cunoştinţă cu aceşti soli Cu alte cuvinte, în urma războiului Crimeii intra­
serăm de-a "binelea în «sfera de interese» a capitalis­
ai capitalismului îndepărtat, care le trimiteau mărfuri
mului apusean, care se îngrijise să înlăture -pe vechii
atît de ieftine şi în schimb se ofereau să cumpere produ­
noştri «protectori» spre a-şi asigura intrarea nestînje-
sele pămîntului cu preţuri încă nemaiauzite.
nită pe pieţele noastre. Cu aceasta «era nouă», ce î n c e ­
Dar prevederile tratatului de la Adrianopol nu erau. puse de la tratatul din Adrianopol, se deschidea tot mai
de natură a contribui la statornicirea unor întinse re­ largă, mai sigură.
laţii comerciale între Principate şi burghezia apuseană.
în adevăr, Principatele române intraseră într-o eră.
Rusia, stăpînă pe Gurile Dunării — afară de braţul Si'. nouă: au constatat-o înşişi domnitorii ce au venit la tron
Gheorghe, fără însemnătate comercială — nu se grăbea după Regulamentul Organic 2 ; o constată şi cercetătorii
să le facă navigabile pentru vase mari 1 . Astfel, mărfurile de specialitate, c u m văzurăm.
engleze nu puteau- ajunge ia noi decît pe vasele uşoare Şi această eră nouă nu era rezultatul vreunei poli­
din coloniile ioniene 2 . Un timp englezii se gîndiră să tici inteligente, ci urmarea necesară a dezvoltării eco­
sape un canal de la Constanţa pînă la Dunăre, pe locul nomiei mondiale. A. D. X e n o p o l învederează în chip
unde se crede că odinioară s-a revărsat un braţ al Istru- fericit acest fapt, cînd zice, în legătură cu evenimentele
lui spre m a r e 3 . Dar specialiştii găsiră că e mai nimerit de care ne ocupăm, că propăşirea noastră s-a făcut fără
concursul guvernelor, numai « p e calea fatală a n e ­
a construi o cale ferată, care şi fu pusă în lucru, şi des­
cesităţii» 3 .
chisă circulaţiei în anul 1860. Pînă atunci însă diplo­
maţia engleză socoti că e mai bine să oprească cu forţa . Rămîne să urmărim acum prefacerile pe care le-a
adus în societatea noastră această eră.
armelor expansiunea rusă spre Orient şi dezlănţui răz­
boiul Crimeii (1854).
5. Trebuie să stabilim de la început faptul istoric
Ieşirea acestui război fu hotărîtoare pentru soarta •— care nu a rămas fără urmări politice la începutul
noastră. Pacea de la Paris, care pecetlui victoria bur­ vieţii noastre moderne — că burghezia engleză e aceea
gheziei apusene, îndepărtă Rusia din Principate şi ne­ care a sfărâmat zidurile dintre Principatele române şi
utraliza Marea Neagră; în interesul unei desăvîrşiie Apusul european. Anglia avea nevoie de cerealele noas­
libertăţi a navigaţiei Dunării, imperiul rus fu silit să tre, căci grîul american şi australian nu avea în întîia j u ­
mătate a veacului X I X însemnătatea pe care a cîştigat-o
facă o rectificare de graniţă în Basarabia, retrocedând
mai tîrziu.. De pe la 1820 comerţul englez pătrunde în
districtele de la sud către Moldova, spre a pierde astfel
m o d viguros spre Orient, anume către Odesa, iar de

1
1 Karl Grünberg, op. cit, p. 50—51. Rusia se temea ca p o r ­ Justin Mc Carthy, A history of our own times, Tauchnitz­
edition, vol. II, p. 260. Asupra regimului Dunării creat prin tra­
turile noastre, atrăgînd vasele comerciale străine, sa nu iaca
tatul din Paris, vezi D. Guşti, Die Donaufrage, Berlin, 1904 (Son-
concurenţă Odesei. ' - • ' ' „ , , „ , ,„„,„• derabdruck aus den Preussischen Jahrbüchern, Band 118, Heft
2
I G Neigebaur, Beschreibung der Moldau und Walachei,
II-te Auflage/Breslau 1854, p. 233; K. Grünberg. op. cit., p. 52. 2
M. Edouard Thouvenel, La Hongrie et la Valachie, Paris,.
3
Colson. De l'état présent et de l'avenir des Principautés 1840, p. 342 367.
3
de Moldavie et de Valachie, Paris 1839, p..223. A. D. Xenopol, Studii economice, p. 120
I. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în R o m â n i a 6.3
Şt. Z e l e t i n
€2
r ă t u r i l a V i e n a ş i a p o i l a B r a ş o v 1 , e i aduce.au î n d e o s e b i
a i c i a g e n ţ i i săi s e r ă s p î n d e s c î n t o a t e ţ i n u t u r i l e î n v e c i ­
articole de î m b r ă c ă m i n t e şi de fierărie. Puţinele mărfuri
n a t e . P e l a 1830 ş i 1840 e x p e r ţ i i e n g l e z i s î n t t r i m i ş i î n franceze şi engleze pe care le p r i m e a u pînă atunci Prin­
r e g i u n e a d i n t r e D u n ă r e ş i M a r e a N e a g r ă , s p r e a-i c e r c e t a cipatele v e n e a u tot p e această cale, a n u m e p r i n m i j l o ­
capacitatea d e producţie,1. Rapoartele l o r sînt entu­ cirea oraşului Lipsea2. De aceea ajungeau la noi cu p r e ­
ziaste2. S e n a ş t e astfel o întreagă literatură despre ţuri f o a r t e u r c a t e .
•«Black S e a a n d D a n u b i a n P r o v i n c e s » , a r ă t î n d m i n u n a t a
D u p ă t r a t a t u l d e .la A d r i a n o p o l , d e s c h i z î n d u - s e p o r ­
fertilitate a acestor ţinuturi. Guvernul englez începe
turile noastre c o m e r ţ u l u i burgheziei apusene, ' importul
atunci tratative d i p l o m a t i c e la Constantinopol, s p r e . a
englez începe a face o concurenţă din ce în ce mai h o -
p r i m i autorizarea de a săpa un canal dq la Cernavodă,
t ă r î t o a r e c e l u i a u s t r i a c . L a 1840 s o s e s c î n a p e l e p o r t u l u i
la C o n s t a n ţ a , în u r m ă de a î n t e m e i a o c a l e ferată. D a r
G a l a ţ i z e c e v a s e e n g l e z e , l a 1847 n u m ă r u l l o r s e r i d i c ă
războiul Crimeii veni să înlăture scurt Rusia de la G u ­ la 2 1 9 : . î n acest an vasele britanice ajung a fi c e l e m a i
r i l e D u n ă r i i , d e s c h i z î n d c a l e a p e apă, m a i e f i c a c e d e c î t numeroase. «E fapt că comerţul portului nostru cu
c e a p e uscat3. A n g l i a a luat o întindere p r o g r e s i v ă foarte pronunţată.
Astfel Anglia, în u r m a victoriei, asigură libertatea B u m b a c u l , fierul şi manufacturile engleze fac o c o n c u ­
n a v i g a ţ i e i D u n ă r i i , ş i c u a c e a s t a v a s e l e m a r i e n g l e z e îşi renţă : însemnată mărfurilor din Austria şi Lipsea. De
deschiseră calea pînă la porturile r o m â n e revărsînd p r o - ; a i c i a r e z u l t a t în p r e ţ u r i l e a c e s t o r a d i n u r m ă o s c ă d e r e
dusele industriei britanice pe pieţele noastre. De la d e 2 0 % - M u l ţ i n e g u s t o r i stabiliţi î n M o l d o v a f a c c o ­
tratatul d i n P a r i s ( 1 8 5 6 ) ş i p î n ă l a î n c h e i e r e a c o n v e n ţ i e i menzi directe la Manchester»3.
v a m a l e c u Austro-Ungaria (1875), i m p o r t u l e n g l e z creşte
în portul Brăila se petrece acelaşi lucru. Şi acestea
n e î n c e t a t , aşa c ă A n g l i a a j u n g e ^ s ă s t ă p î n e a s c ă î n m o d
a u l o c î n p e r i o a d a d i n a i n t e d e tratatul d e l a P a r i s ; î n
hotărît comerţul nostru extern.
perioada următoare importul român se schimbă mereu
La începutul erei' noastre burgheze, comerţul exte­
în favoarea Angliei şi în defavoarea Austriei. D i n t o ­
rior r o m â n se făcea mai cu seamă cu ţinuturile ger­
najul t o t a l a l c o r ă b i i l o r c e s o s e c î n a n u l 1865 p e b r a ţ u l
m a n e din E u r o p a centrală şi cu T u r c i a 4 , deşi relaţiile
Sulina în porturile noastre, 1 4 , 5 % revine Angliei, iar
cu aceasta d i n u r m ă aveau la bază forţa. R a n g u l întîi A u s t r i e i 12,5%; î n a n u l 1875 p r o p o r ţ i a v a s e l o r e n g l e z e
în comerţul nostru îl a v e a însă pînă atunci Austro- (l 4
s e u r c ă l a 49,8o/ 0 , i a r a l c e l o r a u s t r i e c e s c a d e la] 9,5 /o -
U n g a r i a . N e g u s t o r i i n o ş t r i , c a r e s e d u c e a u l a Lipsea, l a Astfel, înaintea perioadei 1875—1885, în care c o n v e n ţ i a
c e l e b r e l e i a r m a r o a c e , î n d r u m s p r e casă f ă c e a u c u m p ă - c o m e r c i a l ă c u A u s t r o - U n g a r i a veni să d e s c h i d ă d i n n o u
acestei m o n a r h i i hotarele noastre, ea c e d a s e capitalis­
1
C. I. Bäicoianu, Handelspolitische Bestrebungen Englands mului englez întîietatea pe pieţele noastre.
zur Erschliessung der unteren Donau, M ü n c h e n , B e r l i n u n d L e i p z i g
A l d o i l e a stat a p u s e a n , c a r e î n c e a r c ă a l ă t u r i d e A n ­
1913, p . 3—4.
2 « B o g ă ţ i i l e naturale şi d e o s e b i t e l e resurse ale M u n t e n i e glia s ă c u c e r e a s c ă p i e ţ e l e r o m â n e , e F r a n ţ a . S o r a n o a s ­
şi M o l d o v e i sînţ de aşa fel, că d a c ă aceste ţări ar p u t e a să se tră latină s-a b u c u r a t î n e r a b u r g h e z ă r o m â n ă d e c e l e
b u c u r e d e f o l o a s e l e unui g u v e r n r e g u l a t . . . , d a c ă e x p o r t u l a r f i m a i m a r i s i m p a t i i î n ţara n o a s t r ă . M e m o r i i l e c ă l ă t o r i l o r
d e s c h i s , d a c ă legăturile c o m e r c i a l e cu n a ţ i u n i l e străine s-ar sta­
b i l i într-un c h i p c o n v e n a b i l . . . , e l e a r d e v e n i î n scurt t i m p p r o ­
V e z i I. G. N e i g e b a u r , o p . cit., p. 252 si u r m .
v i n c i i l e c e l e mai p o p u l a t e ş i m a i înfloritoare d i n E u r o p a . P o r t u l
G a l a ţ i a r r i v a l i z a î n scurt t i m p c u toate p o r t u r i l e d e l a M a r e a Gheron Netta, Die Handelsbeziehungen zwischen Leipzia
und Ostund Sudosteuropa bis zum Verfall der Warenmessen,
N e a g r ă , fără a e x c e p t a O d e s a » . W. W i l k i n s o n , Tableau historique Z u r i c h , 1920, p. 52.
geoqraphiquc et politique de la Moldavie :et de la Valachie (tra
d u i t d e l'angiais p a r M r . ) , P a r i s 1821, p . 77. , „ . A 3 . N i ° o l a s S o u t z o , Notions statistiques sur la Moldavie, i « S s y
1840, p . 147.
. 3 C. I. B ă i c o i a n u , o p . bit:, p. 10 şi u r m . 4
K. G r ü n b e r g , o p . cit., p. 52.
4
M. E d o u a r d T h o u v e n e l , o p . cit., p.' 257.
€4 Şt. Zeletin 1. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în R o m â r u a

francezi, ca şi rapoartele consulilor Franţei în Princi­ urmă el ruinează concurenţii de mai înainte, precum şi
pate, învederează în chip unanim această atmosferă propria industrie casnică a ţăranului. în acest chip ţă­
prielnică şi îndeamnă pe negustorii din patrie să-şi tri­ ranul este smuls din raporturile sale patriarhale şi silit
mită mărfurile în aceste locuri, u n d e au atîţia prieteni. a lucra după trebuinţele capitalismului.
Dar răspunsul oamenilor de afaceri n-a fost niciodată A m b e l e fenomene s-au produs în chip firesc şi în
din cale-afară de energic. Ce-i drept, importul francez ţările române. Despre urcarea treptată a preţurilor ne
creşte alături de cel englez, ajunge chiar să ocupe în pot da o idee următoarele cifre: sub vechiul regim, în
această perioadă locul întîi în ce priveşte zahărul 1 , dar anul 1777, o chilă de grîu costă 16 piaştri (un piastru-=
nu s-a putut apropia de importanţa comerţului englez 1/3 leu); în era nouă o chilă de grîu costa la Iaşi 45
în Principatele dunărene. piaştri în anul 1838, iar în anul 1847 se urcase, la 111
Spre a înţelege condiţiile îh care s-a îndeplinit pro­ piaştri şî 26 parale 1 . Şi celelalte produse naţionale cresc
cesul revoluţiei burgheze în România, trebuie deci să la fel. Deputaţii ţărani au dreptate să spună boierilor în
învederăm: că la începutul erei burgheze Principatele Divanul ad-hoc că a trebuit să vină englezii pe aceste lo­
române se aflau în «sfera de interese» a capitalismului curi şi să plătească preţuri nemaipomenite pe chila de
apusean anglo-francez; că însuşi imboldul ce a dat grîu spre a se revărsa prosperitatea şi în patria noastră.
fiinţă acestei ere pleacă de la burghezia anglo-franceză; în vreme ce capitalismul scumpea produsele pămîn­
că spre a-si asigura interesele comerciale în ţările noas­ tului nostru, îndemnînd astfel pe ţăran să muncească
tre, capitalismul apusean a trebuit să deplaseze succe­ cît mai mult, el ieftinea produsele industriale şi alunga
siv: pe Turcia şi Rusia pe teren politic, pe Austria pe concurentul austriac de pe piaţă. Despre greutăţile pe
teren economic şi în chip implicit şi pe cel politic. care le făcea prin coborîrea preţurilor industria engle­
Şi acum, să vedem capitalismul la lucru în patria ză celei austriece putem să ne facem o idee din următoa-.
noastră şi să urmărim efectele sociale ale operei sale. rea comunicare a consulului prusian de pe atunci în
Principate.
6. Cînd o ţară capitalistă înaintată pătrunde într-o «Concurenţa engleză în ţările dunărene se afirmă .
ţară agricolă primitivă, ea se vede pusă în faţa acestei abia din ultimii patru ani; dauna ce a pricinuit desfa­
probleme: să determine â produce pentru schimb, deci cerii mărfurilor din Lipsea şi Viena se cifrează în medie
.a munci în chip intensiv, pe nişte ţărani, ce pînă atunci anuală la o reducere de 6«/0 a vânzării, totuşi numai în
erau obişnuiţi a produce numai pentru nevoile lor pro­ fabricatele ordinare, căci cele mai fine nu sînt primej­
prii şi eventual ale stăpînilor pămîntului pe care erau duite prin acea concurenţă. în urma ei scăderea preţu­
aşezaţi. Acesta e chipul în care capitalismul ruinează rilor e foarte simţitoare. Mai înainte costa un centner
vechea economie a ţării respective — economia natu­ de bumbac saxon ordinar 1 3 0 — 1 3 5 taleri; acum preţul
rală — şi o revoluţionează în sensul său: o schimbă îa este 104—108 taleri. . . Un pfund de muselin englez pre­
economie bănească, în producţie pentru schimb. . sat se vinde cu 3—3 l / 2 piaştri, in vreme ce numai ma­
teria primă costă 5 piaştri: de acest contrast se sfarmă
Spre a atinge acest scop, capitalismul are două mij­
orice meşteşug de calcul al industriei germane şi în
loace: el cumpără produsele naturale ale indigenilor cu
orice caz el se lămureşte numai prin falsificarea m a t e ­
preţuri urcate şi vinde propriile sale fabricate cu pre­
riei prime cu resturi sau surogate fără valoare» 2 .
ţuri ieftine. Prin întâiul mijloc industria capitalistă îm-~
boldeşte pe ţăran să producă pentru schimb, deci mai 1
Nicolas Soutzo, o p . cit., p. 100, 131. Opera aduce numeroase
m u l t decît cer propriile sale nevoi, pentru a căror sin­ date asupra creşterii p r e ţ u l u i tuturor produselor noastre, de la
g u r ă satisfacere el lucra mai înainte; prin mijlocul din începutul erei b u r g h e z e pînă la izbucnirea revoluţiei (1848).
2
I. F. N e i g e b a u r o p . cit., p. 253.
1
O p . cit., p. 56. A c o l o şi date statistice.
66 Şt. Zeletin
I. începuturile revoluţiei burgheze în România 67
, Se pare deci că englezii nu s-ar fi împiedicat de mul­
-«în 1831 nu se găsea în Ţara românească nici mă­
te scrupule cînd era vorba să-şi distrugă pe piaţa noas­
car cantitatea de grîu de a putea încărca două vase,
tră concurentul austro-german. De altfel, acesta era lu­
cînd — în 1837 — se aflau în portul Brăila peste 300
cru firesc, c ă c i ' în ţările primitive, unde locuitorii nu
de vase şi în al Galaţilor peste 4 0 0 pentru încărcarea de'
cunosc valoarea obiectelor manufacturate şi în general
cereale şi alte producte. Sfărîmîndu-se cătuşele cu care
nu au noţiunea limpede a valorii de schimb, comerţul
monopolul menţionat strivise viaţa ambelor porturi ro­
e mai mult un fel de jaf. Oricum, scriitorul german
mâne, ele au mers prosperînd din ce în ce» 1 .
este silit să facă următoarea melancolică constatare: J
Creşterea necurmată a relaţiilor noastre de schimb
-«Comerţul englez inundează toate pieţele maritime
trebuia să aducă în chip necesar o creştere necontenită
ce-i sînt deschise cu produsele fabricilor sale mínate
în întinderea culturii — curînd suprafaţa cultivată se
de puterea aburului şi şi~a supus în timpul din urmă
mări de cinci ori — şi ca o consecinţă firească, creşte­
de preferinţă piaţa Levantului. Şi în ţările dunărene f
rea valorii pămîntului. Acesta e în sinul vechiului regim
pătruns acest atît de periculos duşman al industriei ger­
germenul unei viitoare revoluţii. Din moment ce pă-
mane şi ameninţă să distrugă acolo din temelie mersul
mîntul capătă valoare de schimb — ceea ce nu era cu
de pînă acum al comerţului de import. Cu toată marea
putinţă în vechiul regim al economiei naturale —• stă-
depărtare între Galaţi şi Manchester, faţă de iuţeala
pînul vrea să-1 aibă pentru el singur, să dispună de el
de necrezut cu care lucrează fabricile engleze, nu trece
ca de orice marfă, cu alte cuvinte, să-1 prefacă în pro­
între comanda şi sosirea mărfii decît scurtul intervali
prietate privată individuală. Această tendinţă, de a croi
d e 3 — Í luni» 1 ;
proprietatea pămîntului în felul oricărei mărfi, pentru
Prezicerea autorului, care scrie înainte de tratatul
a o adapta la noile nevoi ale schimbului, alcătuieşte pîr-
din Paris,, s-a îndeplinit .după această dată întocmai:
ghia adîncă ce distruge vechiul regim cu proprietatea
capitalismul englez a ruinat din temelie cursul anterior
sa rurală uzufructuară, mai mult sau mai puţin comu­
al importului nostru. întîi a înlăturat prin concurenţa
nistă, spre a clădi în locu-i regimul burghez al proprie­
sa — cinstită ori necinstită — mărfurile textile de p r o ­
tăţii private şi al libertăţii persoanelor care o deţin,.
venienţă austro-germană; apoi. construirea liniilor noas­
Acest act revoluţionar s-a îndeplinit la noi în anul 1864.
tre ferate a dat industriei engleze un minunat prilej
de a inunda pieţele române cu maşinile şi în getoere Cu un minunat simţ al realităţii, boierii români arată
cu articole]e ei de fier, nimicind şi în această ramură încă în dezbaterile Divanului ad-hoc că-şi dădeau sea­
preponderenţa industriei austriece. La aceasta a contri­ ma de procesul revoluţionar care se îndeplinea în eco­
buit în chip hotărîtor'şi-împrejurarea că liniile noastre nomia noastră naţională sub influenţa capitalismului
ferate nu aveau la început legătură cu cele austriece, străin. în adevăr, la plîngerea deputaţilor ţărani, că R e ­
aşa că ele slujeau mai mult ca o prelungire pe uscat gulamentul Organic a înrăutăţit starea ţărănimii, ei răs­
a căilor maritime şi dădeau putinţa mărfurilor engleze pund că înainte de Regulament, «cînd comerţul cu grîne
de a pătrunde şi a se răspîndi tot mai mult în ţară .
2 era nul, boierii încuviinţaseră cu plăcere exploatarea
întinselor lor moşii oricui, cu îndatorirea a da măcar
7. Rezultatul acestei invazii treptate a capitalismu­ dijma din productele culese de el; astăzi însă,cînd în
lui englez în Principatele române fu o mare activare a
schimbului nostru exterior, care se resimţi de îndată 1
I. Brezoianu, Vechile Instituiiuni ale României, p. 185. De
după încetarea ocupaţiei ruseşti (1834) şi cu oarecare asemenea M. Ed. Thouvenel, op. cit., p. 257. Date statistice amă­
nunţite se găsesc, pentru perioada pînă la 1848, în lucrarea de
oscilări vremelnice continuă să crească neîntrerupt.
o valoare deosebită a lui Nicolas Soutzo, Notions statistiques sur
1
la Moldavie; pentru timpurile mai recente a se vedea docu­
Op. cit., ibidem. mentata operă a d-l-ui C. Băicoianu asupra politicii noastre va­
¿
K. Grünberg, op. cit., p. 55. male.
68 Şt. Z e l e t i n I. începuturile revoluţiei burgheze în R o m â n i a 69

urraa r e p e d e i d e z v o l t ă r i a c o m e r ţ u l u i a g r i c u l t u r a a l u a t p e e a ş i a-şi î n c h e i a o p e r a r e v o l u ţ i o n a r ă . In A n g l i a
o î n t i n d e r e atît d e m a r e , î n c î t p u ţ i n e m o ş i i d e c î m p această eră d e r a d i c a l e p r e f a c e r i î n c e p e î n v e a c u l a l
m a i a u î n c ă l o c u r i p e n t r u c r e ş t e r e a v i t e l o r ; astăzi, c î n d X H - l e a şi se î n c h e i e în a d o u a j u m ă t a t e a v e a c u l u i al
p r e ţ u l p ă m î n t u l u i s-a suit l a u n g r a d p r o p o r ţ i o n a t c u X V I I - l e a ; în Franţa, u n d e ea î n c e p e ceva mai înainte,
a c e a d e z v o l t a r e , c î n d , p e d e altă p a r t e , p r e ţ u l l u c r u l u i durează v r e o şapte veacuri, p î n ă pe pragul veacului al
— d i n c a u z a î n m u l ţ i r i i b r a ţ e l o r şi a î n l o c u i r i i l o r p r i n KlX-lea.
m u l t e m a ş i n i — n-a p u t u t c r e ş t e î n t r u a c e e a ş i p r o p o r ­ La noi procesul revoluţiei b u r g h e z e a înaintat într-un
ţie, R e g u l a m e n t u l O r g a n i c a t r e b u i t să p u n ă şi a p u s m o d c u a d e v ă r a t v e r t i g i n o s , î n salturi î n d r ă z n e ţ e , c e a u
în proporţie mai potrivită anuala valoare a pămîntului suprapus elementele noi burgheze peste vechile elemen­
ce proprietarul dă ţăranului, cu lucrul ce acesta dă celui te feudale într-un c h i p care a dezlănţuit sarcasmele
1
dinţii» . a m a r e ale r e a c ţ i u n i i . F r a n z O p p e n h e i m e r arată c ă î n
A r g u m e n t a r e a boierilor e slabă: nu se p o a t e înţele­ c o n d i ţ i i l e a c t u a l e s o c i e t ă ţ i l e p a r a-şi s c u r t a e v o l u ţ i a ;
g e c u m R e g u l a m e n t u l O r g a n i c s-ar f i m o d e l a t d u p ă n i ş t e şi el dă ca pildă Japonia. D a r acelaşi lucru se p o a t e
r a p o r t u r i e c o n o m i c e , c a r e s-au n ă s c u t a b i a î n u r m a sa. s p u n e şi despre R o m â n i a : intrată în era burgheză re­
R e ţ i n e m însă d i n r ă s p u n s u r i l e l o r c o n s t a t ă r i l e d e o p o t r i v ă v o l u ţ i o n a r ă abia la 1829, ca o r u d ă s ă r a c ă şi î n a p o i a t ă
d e d r e p t e ş i i n t e r e s a n t e : c ă u n i i b o i e r i , atraşi p r i n d e z ­ î n m a r e a f a m i l i e b u r g h e z ă m o n d i a l ă , e a a străbătut î n
v o l t a r e a c o m e r ţ u l u i d e d o r u l d e cîştig, î n c e p u r ă să-şi mai puţin de nouă decenii calea pe care burgheziile
l u c r e z e m o ş i i l e c u m u n c ă plătită ş i c h i a r c u m a ş i n i ; că, a p u s e n e a u l î n c e z i t atâtea v e a c u r i . C u r e f o r m e l e d i n
î n u r m a a c e s t u i fapt, r a p o r t u r i l e î n t r e b o i e r i m e ş i ţ ă ­ a n u l 1918, c a r e î n l ă t u r ă u l t i m e l e r ă m ă ş i ţ e a l e v e c h i u ­
rănimea iobagă nu se mai s o c o t e a u după v e c h i l e dati­ lui n o s t r u r e g i m a g r a r feudal, r e v o l u ţ i a b u r g h e z ă r o ­
ni,' c i î n s p i r i t u l n o u b u r g h e z a l egalităţii v a l o r i l o r d e mână poate fi privită ca păşind spre încheiere.
s c h i m b : boierii chibzuiau ca valoarea pămîntului ce pri­ O b i e c t u l s t u d i u l u i n o s t r u e de a u r m ă r i p r o c e s u l
m e a u ţăranii s p r e c u l t i v a r e s ă n u î n t r e a c ă v a l o a r e a m u n ­ acestei revoluţii în toate fazele ei s u c c e s i v e . S p r e acest
cii p e c a r e e i o p r i m e a u î n s c h i m b d e l a ţărani. D a r s c o p trebuie să î n v e d e r ă m în c h i p limpede că în e c o n o ­
acestea nu m a i erau raporturi feudale curate, ci r a p o r ­ m i a n a ţ i o n a l ă a u n e i ţări c e a i n t r a t î n e r a r e v o l u ţ i o ­
turi b u r g h e z e î n faza e m b r i o n a r ă . F ă r ă să-şi d e a s e a m a , nară coexistă două elemente contradictorii: vechea pro­
boierii arătau n i m i c mai p u ţ i n decît că influenţa c a ­ ducţie agrară feudală şi noul mod de circulaţie burghez,
pitalismului şi dezvoltarea comerţului, ce acesta p r o - schimbul. A c e a s t ă c o e x i s t e n ţ ă d e e l e m e n t e e c o n o m i c e
• vocase, începuse a revoluţiona e c o n o m i a noastră naţio­ c o n t r a d i c t o r i i n a ş t e şi o c o e x i s t e n ţ ă de r a p o r t u r i s o c i a ­
nală/ s c h i m b î n d raporturile ei v e c h i feudale, bazate pe le contradictorii, întrucît relaţiile sociale i z v o r ă s c din
autoritate şi supunere, în raporturi burgheze, bazate pe c e l e e c o n o m i c e : p e c î n d «în r a p o r t u l f e u d a l e x i s t ă o
egalitatea v a l o r i l o r de s c h i m b şi egalitatea şi libertatea s u b o r d o n a r e d e l a ş e r b l a stăpîn, î n r a p o r t u l d e s c h i m b
persoanelor' ce îndeplinesc schimbul. Opera capitalismu­ există o relaţie d e persoane c u d r e p t u r i e g a l e » 1 . D e u n d e
lui dăduse deci şi la n o i obişnuitele ei roade. u r m e a z ă că, c u c î t s e l ă r g e ş t e s c h i m b u l , c u atît e l r u i ­
nează temelia v e c h i l o r raporturi sociale iobage şi c r e ­
8. Procesul revoluţiei burgheze durează într-o socie­ ează temelia u n o r raporturi libere.
tate a g r a r ă d i n m o m e n t u l c î n d a c e a s t a intră s u b i n f l u e n ­ Cu un c u v î n t : în faza revoluţionară a economiei unei
ţa procesului de circulaţie a mărfurilor pînă în m o m e n ­ ţări, constatăm un proces înaintat de circulaţie a măr­
tul c î n d acest factor e c o n o m i c n o u izbuteşte a distruge furilor, care se altoieşte pe o producţie agrară primi-
v e c h e a p r o d u c ţ i e agrară c u t o a t e a ş e z ă m i n t e l e p l a n t a t e
1
Franz Staudinger, Kulturgrundlagea der POlitik, Jena, 1911.
1
A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice, p. 367. voi. I, p. 160.
7fl Şt. Zeletin I. începuturile revoluţiei burgheze în România 71

iivă, ruhvnd-o treptat. în asemenea condiţii schimbul o deţine; cei din urmă gravitează spre principiile liberale
e un factor economic autonom şi revoluţionar, care dis­ loşite din nevoile burgheziei. Pe o îndoită cale adînceş-
truge trecutul şi plămădeşte viitorul: aici întîlnim un tu capitalismul prăpastia între aceste două fracţiuni ale
adevărat -«primat al comerţului»-, cum se exprimă S o m - ivechii clase stăpînitoare. Mai întîi, sub primele sale
bart 1 . iialturi, capitalismul ruinează aproape brusc pe marii
Revoluţia economică: dizolvarea vechii producţii agra­ proprietari, atacînd însăşi baza existenţei lor, marea pro­
re prin influenţa schimbului aduce deci după sine şi prietate, cum v o m vedea spre sfîrşitul acestui capitol;
o revoluţie politică: înlăturarea vechilor aşezăminte so­ npoi treptat el întăreşte pe agrarienii mici, contagiaţi
ciale altoite pe producţia agrară şi înlocuirea lor cu de spiritul negoţului, plămădind pas cu pas o nouă bază
instituţii liberale, aşa cum cere caracterul schimbului de forţă socială: capitalul. De aceea, pe măsură ce ca­
de contract liber. Dar, pe cînd revoluţia economică se pitalismul lărgeşte relaţiile de schimb, conflictul între
îndeplineşte încet, tăcut şi treptat, cea politică izbuc­ cele două tabere ale vechii nobilimi agrare devine de
neşte în m o d brusc şi zgomotos. Anume, sciziunea eco­ neînlăturat şi după cele zise nu e greu a prezice a cui
nomiei naţionale în doi factori contradictorii provoacă va fi izbînda.
sciziunea clasei de sus în două tabere duşmane, una] Această desfacere a nobilimii într-o tabără conser­
conservatoare reacţionară şi alta liberală revoluţionară. vatoare şi una liberală e un fenomen general, nu pro­
La un moment al evoluţiei sociale aceste fracţiuni intră priu clasei stăpînitoare române. între forţele revoluţio­
în luptă făţişă şi victoria revoluţionarilor înseamnă nare ale Prusiei în ajunul revoluţiei din 1848, M a r x
triumful noilor instituţii asupra celor vechi. enumera şi «o parte a nobilimii funciare, transformată
în producătoare de marfă într-un grad destul de înain­
tat pentru a avea aceleaşi interese cu burghezia şi a
face cauză comună cu dînsa» 1 . Iar în altă parte, vor­
b) Revoluţia politică
bind de întinderea spiritului revoluţionar, el arată că
acesta cuprinsese şi « p e mulţi nobili care, valorificîndu-şi
9. Prefacerea economiei naturale a unei ţări în eco­
pămîntul prin comerţ cu grîu, lînă, spirtoase şi in, aveau
nomie bănească, prin întinderea comerţului, aduce cele
nevoie de aceleaşi garanţii (ca şi burghezia) împotriva
dintîi atingeri însăşi clasei stăpînitoare: ea o slăbeşte 2
absolutismului, a birocraţiei şi a restaurării feudale» .
treptat, pînă cînd o distruge în cele "din urmă cu totul.
Acelaşi lucru, arată Marx, se petrece şi în revoluţia
Oriunde pătrunde comerţul, el contagiază pe pro­
burgheză din Austria. Decît, e de însemnat că în ţările
prietarii' rurali, aprinde în ei dorul de cîştig şi-i îmbol­
cu evoluţie înceată a burgheziei, unde lupta de răsturna­
deşte să producă tot mai mult, spre a face din pămînt
re a vechiului regim e întreprinsă de clasa capitalistă,
un izvor de bani. Dar pe cînd proprietarii mari, legaţi
micul grup al nobililor comercializaţi alcătuieşte o sim­
de întinsele lor latifundii, rămîn prinşi în tradiţiile, în
plă aripă de importanţă secundară a armatei revoluţio­
mentalitatea şi în interesele agrare, 'proprietarii mici,
nare^ La noi însă, unde dezvoltarea burgheziei a luat
cu legături agrare mai şubrede, sînt lesne cîştigaţi de
un tempo de repeziciune unică, această tabără puţin
spiritul şi interesele capitalismului; cei dintîi se fac —
numeroasă de agrarieni pătrunşi de spiritul negoţului
chiar şi în cadrul noii economii băneşti — apărătorii
a alcătuit singura forţă revoluţionară, căreia datorăm
marii proprietăţi de pămînt şi ai privilegiilor clasei ce
clădirea edificiului nostru social modern pe ruinele celui
1
«Capitalism înseamnă, după esenţa sa, nimic altceva decfi| vechi. în decursul erei burgheze române întîlnim aceas-
dizolvarea procesului economic în ambele sale elemente — teh­
1
nica şi comerţul — cu primatul comerţului asupra tehnicii»-. W. Révolution et Contre-Révolution en Allemagne, Paris 1900,
Ş-jrtf&art, Die Judan und das Wirtschajtsleben, Leipzig, 1911, p. 47.
2
Op. cit.. p. 32.
72 Şt. Zeletin T. începuturile revoluţiei burgheze în România 73

tă pătură de agrarieni în următoarele ipostaze succesive: rin economică a burgheziei; cu alte cuvinte, elementele
în întîia jumătate şi pe la mijlocul veacului al X l X - l e a , Ideologiei burgheze au pătruns în Principatele române
ea apare ca fracţiune politică apărătoare a principiilor înaintea elementelor economiei burgheze. Ceea ce în
liberale revoluţionare; în a doua jumătate a acestui < vuluţia istorică e efect — şi un efect atît de tîtfziu —
veac, ea devine oligarhie politică şi apoi faaneocraţie, la noi s-a ivit înaintea cauzei.
deţinătoare a marii finanţe; spre sfîrşitul veacului al Astfel se face că atîtea spirite eminente au văzut în
!
X l X - l e a şi începutul celui actual, ea intră în faza din dezvoltarea burgheziei române un simplu efect al influ-
urmă: începe a se lărgi într-o adevărată pătură socială rnţei ideilor liberale aduse la noi din Apus, un caz tipic
burgheză, financiară şi industrială. Astfel clasa burghe­ de evoluţie anormală, de sus în jos, de la idee spre acea
ză română nu e decît forma ultimă pe care a luat-o realitate economică ce în A p u s a dat fiinţă acestor idei.
micul grup al boierilor comercializaţi în procesul lor Şl comparaţia burgheziei române cu aceea din Occident
de necurmată prefacere de-a lungul veacului al X l X - l e a . părea de o zdrobitoare putere de convingere. Se ştie,
în adevăr, că în Apus au trecut veacuri de cînd naşterea
10. Ceea ce a contribuit în ţările române a da aces­ raporturilor de schimb a putut da naştere şi impune
tui grup de mici agrarieni un rol social atît de strălucit 1
principiile liberale corespunzătoare . La noi însă aceste
este — în afară de repeziciunea puţin obişnuită a dez­ principii au pătruns în lipsa oricărei urme de economie
voltării noastre burgheze — şi împrejurarea, propria burgheză. încheierea părea a se impune de la sine.
societăţii române, că clasa noastră stăpînitoare se des­ Faţă de aceasta trebuie să p u n e m în l u m i n ă faptul
părţise în, două tabere cu m u l t înainte de începutul erei istoric, asupra căruia se alunecă prea uşor, că ideile li­
burgheze; revoluţia economică a venit apoi să accentu­ berale nu au avut-un caracter democratic modern. în
eze această sciziune, dîndu-i totodată caracterul ei spe­ faza precapitalistă: ele au luat caracterul liberal revolu­
cial, sub care apare în perioada revoluţionară. ţionar numai după ce influenţa capitalismului a început
încă de prin veacul al X V I I - l e a boierimea română a dizolva vechea noastră economie agrară, înlocuind-o
începe a se desface în două fracţiuni 1 : una,'alcătuită din cu o economie bănească, adică atunci cînd li s-au creat
boierii mari, acapara cu timpul toată puterea politică; condiţiile economice.
cealaltă — boierii mici sau boiernaşii — fu înlăturată Acest fenomen în aparenţă atît de straniu: pătrun­
de la dregătoriile publice. Depărtarea între aceste două derea principiilor burgheziei apusene de egalitate şi li­
tabere boiereşti crescu mereu, iar după ce pătrunse in­ bertate în plin Ev Mediu român, cînd nici nu poate fi
fluenţa burgheziei străine în economia noastră, ea luă vorbă de condiţiile sociale ale înfăptuirii lor, se lămu­
aşa proporţii, încît cele două fracţiuni se prefăcură în reşte în realitate prin sciziunea clasei noastre stăpîni­
două clase aparte, duşmane de moarte; una conservatoare toare. Boierii mici, excluşi de confraţii lor mai mari de
reacţionară, alta liberală revoluţionară. Din lupta între la viaţa politică, au găsit în ideile egalitare ale burgheziei
aceste doua forţe se plămădeşte viaţa socială a R o m â ­ apusene un mijloc de a-şi valorifica interesele lor pro­
niei moderne. . prii de clasă şi a-şi cuceri- egalitatea oa boierimea
E interesant a vedea care e atitudinea acestor două mare. Ei au elaborat chiar, sub influenţa acestor idei, un
tabere boiereşti, una faţă de alta, înainte de începutul
e r e i noastre burgheze. Căci e încă unul din amănuntele 1
«Republicile comerciale italiene din secolul X V , Augsburg
proprii ale dezvoltării burgheziei române: ideile liberale din secolul X V I , Franţa şi Anglia din secolul X V I I se aflau de
ale burgheziei apusene au început să pătrundă la noi mult pe oalea capitalismului modern, cînd nu se ştia nimic des­
pre postulatele libertăţii individuale şi axiomele individualis­
încă de la revoluţia franceză, deci mai înainte de inva-
mului economic; trecură veacuri de evoluţie modernă, cînd Gro-
1 tius, Gassendi, Hobbes, Pufendorf, Locke începură să clădească
V e z i R a d u Rosetti, Pentru ce s-au răsculat ţăranii, B u c u r e ş t i ,
dreptul natural individual din sfărîmăturile filosofiei vechi*.
1907, p . 12 şi Urm.
W. Sombart. Der mod. Kapitalismus, vol. II, p. 5.
T. începuturile revoluţiei burgheze în România ' 75
74 • Şt. Zeletin

E neapărat a pune acest fapt în adevărata sa lumină,


memorabil proiect de constituţie (1822), de un carac­
spre a limpezi atît pricinile reale a l e dezvoltării bur­
ter democratic grotesc, prevăzînd reforme « m e n i t e a
gheziei române cît şi data cînd ea începe. Era burgheză
egaliza cel puţin pe toţi membrii clasei boiereşti» 1 şi
in România nu ia fiinţă sub influenţa ideilor liberale
cerînd în acest scop ca «dregâtoriile să fie încredinţate
aduse din Apus; pricina ei stă! mult mai adînc, în revo-
boierilor fără deosebire de rang»*.
luţionarea economiei noastre naţionale. Pînă atunci, ide­
E deci o eroare a privi pe boierii mici dinainte de
ile liberale străine iau în societatea noastră un caracter
era burgheză ca adevăraţi reprezentanţi ai liberalismului.
medieval: ele dau boierimii mici arma de a lupta pentru
« D e la 182 J boierii noştri făceau liberalism, dar tot în­
privilegii, cîtă vreme caracteristica unei clase burgheze
tre boieri, vorbind de constituţie, cerînd senate, parla­
liberale c năzuinţa desăvîrşit opusă, de a distruge orice
mente şi învinuindu-se de, ciocoism şi carvonarism (car-
privilegiu şi a acorda libertatea şi egalitatea tuturor, fără
bonarism)» 3 . In acelaşi fel era concepută şi constituţia
nici o deosebire.
plănuită de ei. «Era o constituţie fără îndoială egalitară
în felul ei, însă egalitatea era mărginită numai în cer­
11. Acest caracter 1-a luat boierimea mică abia după
cul nobilimii» 4 .
ce influenţa capitalismului străin a ridicat economia
Democraţia boierimii mici, în vechiul nostru regim,
noastră naţională la faza producerii pentru schimb. De
seamănă bine cu aceea a cîinelui din fabulă, care visea­
atunci boierii mici, ademeniţi de perspectivele negoţului,
ză egalitate numai cu cei mari 5 .
au devenit ceea ce devin peste tot mieii agrarieni în
1 aceleaşi împrejurări: o clasă cu interese burgheze, ce
A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice, p. 79.
2
Op. cit., p. 88. simt privilegiile ca o piedică, şi din nevoia de a le sfă-
a
N. I o r g a , O luptă literară, v o i . T, p. 309. rîma se prefac în grup revoluţionar, liberal, democratic
4
A. D. Xenopol, op. cit., p. 89. în înţelesul modern. Abia atunci ideile liberale care în
5
D. G. Ibrăileanu v e d e în proiectul de la 1822 o adevărată, vechiul regim suferiseră o interpretare atît de ciudată,
constituţie, iar în autorii' săi o clasă democratică revoluţionară
capătă înţelesul lor real.
în î n ţ e l e s modern. «Dar la dorinţele boierilor fugiţi în 1821 se
opune c l a s a boiernaşilor care, neglijată, departe de putere, deve­ în această fază ne apare boierimea mică în mişcarea
nise o c l a s ă revoluţionară. Această clasă, din cauza intereselor de la 1848. Clasa noastră burgheză revoluţionară de
sale, ia o atitudine democratică şi devine, ca întotdeauna, re­ atunci se înfăţişează ca un grup de agrarieni comerciali­
prezentanta tuturor claselor dezmoştenite». « A ş a stau faptele is­
zaţi, care în preocupările lor sînt cu totul predominaţi
toriceşte»: (Spiritul critic in cultura română, p. 76, 78). Operele
c e r c e t ă t o r i l o r speciali arată că faptele stau alt fel istoriceşte^ de interesele negoţului. Chiar între primele paragrafe
Pe i î n j ă citatele de m a i sus, care limpezesc îndestul caracterul ale proclamaţiei revoluţionarilor munteni citim: « P o p o ­
democraţiei b o i e r i l o r mici, adăugăm încă unul deopotrivă d e rul român cheamă toate stările la fericire, recunoaşte
categoric. «Tendinţele spre egalitate şi libertate ale boierilor mici facerile de bine ale comerţului, ştie că sufletul lui este
se întrupează a p o i în constituţia din 1822, care mărgineşte însă
creditul, care niciodată n-a vrut să-1 înlesnească sistema
cererile de reformă numai în folosul micii boierimi, lăsînd cu
totul pe dinafară rămăşiţa poporului». (A. D. Xenopol, Istoria trecută. Decretă dar o bancă naţională, dar cu fonduri
partidelor politice, p. 231). Aşadar nu poate fi vorba de vreun: naţionale» 1 . Iar între cererile boierilor moldoveni, for­
spirit democratic m o d e r n , care ar fi determinat pe boierii mici mulate în adunarea de la Hotel Petersburg, găsim nu
să se facă, î n c ă de pe la 1821, reprezentanţii tuturor claselor dez­
mai puţin de şase articole cu caracter comercial, cerînd
moştenite.
P ă r e r e a , c u m că constituţia moldovenească de la 1822 este, desfiinţarea taxei de export, îmbunătăţirea portului G a ­
expresia unui spirit modern democratic e împărtăşită şi de D. V. laţi, legiferarea relaţiilor comerciale, înfiinţarea unui tri­
Barnoschi In lucrarea: Originile democraţiei române, Iaşi, 1922. bunal de comerţ, a unei bănci de scont şi a unei bănci
Această s c r i e r e nu înaintează cu n i m i c cunoştinţele noastre asu­
pra chestiunii, d i n temeiul simplu că este cu desăvîrşire lipsita 1
Anul 1848 in Principatele Române. Acte şi Documente, I.
de fundamentarea economico-sociologică, pe care o înlocuieşte p. 492.
pînă la abuz cu frazeologie junimistă.
T. începuturile revoluţiei burgheze în România 77
7g Şt. Zeletin

1
naţionale . Chiar şi în proiectul a n o n i m de constituţie, cu acestea întreaga clasă cu care altădată vroia să sa
î n m î n a t d o m n i t o r u l u i î n B u c u r e ş t i , s e află d e z i d e r a t u l înfrăţească.
2
u n e i b ă n c i naţionale'' . P i l d a t i p i c ă a a c e s t u i s p i r i t c o m e r ­
cial, c a r e s t ă p î n e a p e b o i e r i i n o ş t r i r e v o l u ţ i o n a r i , o d ă 12. A m arătat c ă e c o n o m i a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă î n e r a
însă s u f l e t u l î n s u ş i a l m i ş c ă r i i r e v o l u ţ i o n a r e : I . C . B r ă - burgheză se alcătuieşte — ca pretutindeni în aceeaşi
t i a n u . S c r i e r i l e s a l e răsuflă p e s t e tot i n t e r e s u l s ă u c o ­ fază — d i n d o u ă e l e m e n t e c o n t r a d i c t o r i i : e a , p r e z i n t ă u n
vârşitor p e n t r u m i j l o a c e l e d e î n l e s n i r e a c o m e r ţ u l u i , proces de circulaţie m o d e r n ă a mărfurilor, aşezat pe o
a n u m e căi d e c o m u n i c a ţ i e ş i i n s t i t u t e d e c r e d i t . E l î n a l ţ ă producţie agrară primitivă. A c u m s e v e d e c ă această
n e g o ţ u l u i un d i t i r a m b de o v i g o a r e rară şi o e x t r a o r d i ­ c o n t r a z i c e r e e c o n o m i c ă s e răsfrînge, ş i î n sfera s o c i a l -
n a r ă p u t e r e d e i n t u i ţ i e a realităţii, î n c h e i n d c u v o r b e l e p o l i t i c ă . P e e a s e înalţă d o u ă c l a s e d u ş m a n e , c u i n t e r e s e
e l o c v e n t e : « D a r ce zic, o m u l civilizat este un rezultat al o p u s e : clasa c o n s e r v a t o a r e r e a c ţ i o n a r ă e a l t o i t ă p e p r o ­
s c h i m b u l u i , a l c o m e r ţ u l u i ; e l ( s c h i m b u l ) î n sfîrşit t r a n s ­ ducţia v e c h e agrară; pătura liberală revoluţionară se al-
formă pămîntul într-un paradis şi pe om în î n g e r » .
3 toieşte pe procesul de circulaţie burgheză; cea dintîi a-
1 pără raporturile de subordonare ce d o m n e s c în p r o d u c ­
Se v e d e b i n e că agrarienii noştri revoluţionari învă-
ţia agrară; c e a d i n u r m ă v r e a s ă c o n s f i n ţ e a s c ă ş i p e c a l e .
luiau măsurile lor e c o n o m i c e în aceeaşi atmosferă de
de drept raporturile libere, pe care le creează din ce în
i d e a l i s m ş i u m a n i t a r i s m î n c a r e e i î n v ă l u i a u p e c e l e POţII
c e m a i larg p r o c e s u l d e c i r c u l a ţ i e . ,
litice.
î n acest s t a d i u e c o n o m i c o - s o c i a l a j u n s e s e r ă P r i n c i ­
D i n cele zise reiese că A. D. X e n o p o l are d e p l i n ă ! p a t e l e r o m â n e î n a n u l 1848, c î n d g r a n d i o a s a m i ş c a r e d e
d r e p t a t e c î n d arată c ă o r i g i n i l e m i ş c ă r i i n o a s t r e b u r g h e z e e m a n c i p a r e a burgheziei e u r o p e n e aprinse seînteia r e ­
l i b e r a l e t r e b u i ei c ă u t a t e « t o t în s î n u l b o i e r i m i i şi s-a \ voluţiei şi în grupul agrarienilor noştri comercializaţi,
a l c ă t u i t d i n a c e i b o i e r i c a i e a v e a u a l t e i d e i şi alte inte­ a l m i c i i b o i e r i m i ajunsă d e astădată d e m o c r a t i c ă l i b e ­
rese d e c i t p a r t i d u l b o i e r i l o r c o n s e r v a t o r i » 4 . rală în înţelesul m o d e r n . Era însă un gest prematur,
A c e s t e interese deosebite de clasă ale boierilor r e ­ o s î n d i t m a i d i n a i n t e a da g r e ş .
v o l u ţ i o n a r i sînt a c e l e a c e s-au n ă s c u t î n l e g ă t u r ă c u j Nu-i vorbă, entuziasmul nu a lipsit nici la noi. întreg
relaţiile internaţionale de s c h i m b , p r o v o c a t e de influenţa r e p e r t o r i u l l i b e r a l , u m a n i t a r i s t şi g e n e r o s , pe c a r e 1-a
capitalismului apusean asupra producţiei noastre naţio­ c r e a t b u r g h e z i a a p u s e a n ă î n faza d e t r e c e r e d e l a v e ­
n a l e d e l a tratatul d i n A d r i a n o p o l î n a i n t e . C e e a c e n u p u - 1 c h i u l s p r e n o u l r e g i m , a fost î n t r e b u i n ţ a t ş i d e a g r a r i -
lusera face mai înainte ideile liberale, a făcut n o u a e c o n o - I enii noştri revoluţionari. La noi, ca pretutindeni, liber­
m i e b ă n e a s c ă : e a a p r e f ă c u t b o i e r i m e a m i c ă î n forţă b u r g h e - | tatea ş i egalitatea n u m a i a p ă r e a u c a p r o z a i c e c e r i n ţ e
z ă r e v o l u ţ i o n a r ă . Mai- î n a i n t e b o i e r n a ş i i f ă c e a u o s i m ­ ale schimbului, ca mijloace de a desfiinţa piedicile c e i
p l ă opoziţia .politică, c e r î n d să se î m p ă r t ă ş e a s c ă şi eijl se ridicau în cale, s u b forma v e c h i l o r privilegii; ele se
din privilegiile celor mari. Cu începerea erei b u r g h e z e t r a n s f i g u r a u î n m i n ţ i l e a p r i n s e ale r e v o l u ţ i o n a r i l o r î n
a e c o n o m i e i n o a s t r e , spiritul lor de opoziţie se p r e f a c e m i j l o a c e de a d e s f i i n ţ a c l a s e l e în g e n e r e şi del a î n t e ­
î n spirit revoluţionar; b o i e r i m e a m i c ă n u m a i a s p i r ă l a J m e i a frăţia t u t u r o r 1 . D e aici e n t u z i a s m , l a c r i m i d e d u ­
p r i v i l e g i i , ci v r e a să d i s t r u g ă o r i c e p r i v i l e g i i , şi o d a t ă ioşie, delir şi declamaţie umanitaristă. D a r acel s p o r n i c
ferment, sîngele vărsat în lupta c o r p la c o r p a claselor
1 s o c i a l e , d i n c a r e s-a p l ă m ă d i t î n alţe părţi b u r g h e z i a
Vezi articolele 13, 14, 16, 17, 18, 24 din cererile boierilor şi.
notabililor din Moldova. Op. cit, I, 178, 471. 1
2 Op. cit., I, 378. «Astăzi fu ziua în care toate clasele societăţii se înfrăţiră.
3
Din scrierile si cuvintările lui I.. C. Brătianu, Bucureşti De astăzi ţara nu mai este împărţită în clase vrăşmaşe şi cu in­
1903, voi. I, p. 149. terese împotrivite. Astăzi toţi locuitorii ţării sînt români, sint,
* A. D. Xenopol, op. cit., p. 101. deopotrivă, sînt fraţi». Anul 1848. Acte, I, 616.

1
Şt. Zeletin
78 I. începuturile revoluţiei burgheze în R o m â a i a 79

modernă, la noi a lipsit. Pregătirile tainice pentru revo­ sale ţeluri revoluţionare. Şi de atunci s-a încheiat ca­
luţie armată, strîngerea de arme ca planuri sîngeroase, riera revoluţionară a burgheziei franceze.
au rămas fără urmare, iar comanda sonoră: « L a arme,
Dar în Principatele române nu exista la 1848 o pro­
la armele mântuirii»! care încheie proclamaţia munteană, ducţie capitalistă, deci nici o armată proletară revolu­
nu a găsit răsunet. Revoluţionarii au fost împrăştiaţi ţionară; de aceea comanda « l a arme!» a revoluţionarilor
fără greutate, iar comunicatul din Moldova asupra în- români .5-a împrăştiat fără ecou. în lipsa unei .asemenea
năbuşirii mişcării revoluţionare crede, că-i poate califica armate, grupul revoluţionarilor români s-a adresat ţă­
de «netrebnici cu cugetări turburate», care abuzînd de rănimii. Apostolii ideilor revoluţionare porniră la sate,
blândeţea autorităţilor «s-au obrăznicit din ce în ce mai dindu-şi silinţa să lămurească ţăranilor acea evanghe­
mult» 1 . Ei s-au răspîndit apoi în Europa, implorînd a- lie a oricărei clase sociale obijduite: dreptul natural al
jutorul burgheziei apusene pentru planurile lor révolu- 1 omului de a fi egal cu orice exemplar al speciei sale —
ţionare. Acest ajutor li s-a acordat şi pricina se va vedea şi a-i aţîţa prin aceasta la lupta împotriva clasei boie­
în curînd. reşti privilegiate.
Am zis că mişcarea de la 1848 în România era un gest Era un demers înţelept şi firesc. Experienţa arată
prematur. în adevăr, o revoluţie burgheză nu e cu pu­ că nici o revoluţie nu e încununată pînă la sfîrşit de
tinţă decît atunci cînd procesul de circulaţie capitalistă succes dacă nu se bucură de sprijinul ţărănimii. Aceasta
ajunge în ultima fază: dizolvă vechea producţie s p r e a o învederează ca un fapt de deosebită însemnătate şi
face să răsară pe ruinele ei producţia capitalistă. oamenii cei mai bogaţi astăzi în experienţe revoluţio­
Abia atunci apare armata revoluţionară care plămădeş­ nare: comuniştii ruşi 1 . Decît, ţăranii sînt o masă haotică
te războaiele civile moderne : proletariatul orăşenesc, m i - \ şi au nevoie în mişcarea lor revoluţionară de o forţă
nunat organizat şi disciplinat prin înseşi condiţiile mun­ centrală, care să-i conducă şi să le slujească de avan­
cii în fabrică. Pe continent, ţara care a realizat mai întîi gardă în tot decursul luptei. Această avangardă a ţără­
aceste condiţii ale revoluţiei moderne e Franţa. Şi de nimii revoluţionare o alcătuieşte tocmai masa muncitori­
aceea în tot decursul epocii revoluţionare burghezia fran­ lor orăşeni, care centralizează, coordonează şi diriguieşte
ceză a alcătuit avangarda burgheziei europene 2 . Parisul mişcările războinice ale ţărănimii. Lipsa acestei forţe
e întîiul oraş european care a ajuns să centralizeze o orăşeneşti centrale lămureşte îndestul de ce ajutorul
mare masă de muncitori proletari, ceea ce şi lămureş­ ţărănimii, care era gata să sprijine la 1848 mişcarea
te că aici a izbucnit întîia mare revoluţie burgheză (1789), revoluţionarilor noştri, a rămas fără efect.
modelul oricărei revoluţii, înrîurind chiar şi burghezia
engleză mai înaintată. De la 1789 şi pînă la 1848, mun- . 13. Astfel s-a făcut că revoluţionarii români, văzîn-
citorimea din Paris a luptat în toate revoluţiile atît d e j du-se fără o oştire care să-şi verse sîngele pentru inte­
3
neastâmpăratei burghezii franceze , pînă ce în Iunie 1848 resele lor, au fost nevoiţi să se adreseze burgheziei apu­
i-a venit în minte că ar putea lupta şi pentru propriile sene, încereînd a • realiza pe calea politicii externe acea
operă pe care n-o putuseră îndeplini cu propriile lor
1
Op. cit., p. 180. forţe. Dar înainte de a-i urmări în acest nou stadiu al
2
K. Marx, Révolution et Contre-Révolution en Allemagne, năzuinţelor lor revoluţionare, trebuie să scoatem la lu-
p. 107.
3
K. Marx, La Commune as Paris, 1901, p. X X X I I (Intro­ 1
«Niciodată acest asalt . (revoluţia proletară) nu va izbuti
ducerea de Fr. Engels). — în altă parte M a r x observă: «Burghe­ dacă satele nu iau parte la lupta de clasă, dacă masa ţărănimii
zia nu îngăduie proletariatului d e c î t o singură uzurpare: ea-i muncitoare nu se uneşte cu partidul comunist proletar de la
îngăduie să-i uzurpe locul în luptă». La lutte • des classes en oraşe şi dacă, în fine, acesta nu o instruieşte». Thèses, conditions
France, Paris, 1900, p. 11. Asupra rolului revoluţionar al Parisu­ et . statuts de l'Internationale communiste, în Le Phare, II-ème
lui, vezi K Kautsky, Terrorismus und Kommunismus. année, no. 15, p. 196.
80 Ş l Zeletin î. începuturile revoluţiei burghez* In România 81

mină amănuntul interesant că toţi aceşti oameni au con­ Faţă de aceasta trebuie să relevăm faptul că în cursul
ştiinţa de a fi un fel de post înaintat al burgheziei fran­ evoluţiei istorice oamenii nu pot avea conştiinţa limpe­
ceze în România şi-şi lămuresc mişcarea lor revoluţionară de a resorturilor , adinei care-i pun în mişcare: n-au
ca un simplu act de imitare a societăţii franceze. In scrie­ avut-o nici revoluţionarii apuseni şi nu puteau s-o aibă
rile lor se găsesc expresiuni caracteristice ale acestei nici ai noştri. M a r x arată, în celebra prefaţă a operei,
stări sufleteşti, iată, de pildă, un pasaj din scrisoarea sale: Zur Kritik der politischen Oekonomie, că o perioa­
lui I. C. Brătianu şi C. A. Rosetti către Edgar Quinet: dă revoluţionară se poate judeca tot atît 'de puţin după
« O r i c e român are două patrii: mai întîi pământul propria ei conştiinţă pe cît • se poate judeca un individ
în care s-a născut şi apoi Franţa. • '. după conştiinţa ce are despre el însuşi. A. D. X e n o p o l
*, Franţa ne-a crescut, ne-a învăţat carte. Scânteia care exprimă acelaşi adevăr într-o formă deosebită: « I n toate
încălzeşte patria noastră am luat-o de la căminul Fran­ aceste curente, mersul este neconştiut. Deodată lumea
ţei. . ' y se deşteaptă în altă regiune a cugetării sau a faptelor
M a i aminteşte-i încă Franţei că sîntem fiii ei, că aevea, fără ca să-şi poată da seamă c u m a ajuns în ea,
ne-am luptat pentru dânsa pe baricade. Adaugă că ceea şi trebuie ca cercetarea, adică conştiinţa posterioară să
ce am făcut, după pilda ei am făcut» 1 . şi le însuşească pentru a pricepe prefacerea îndeplinită..
Despre revoluţia care s-a produs în economia noas­ Ceea ce caracterizează însă aceste curente este că mer­
tră naţională prin influenţa capitalismului apusean, re­ sul e neoprit şi că, chiar dacă conştiinţa, deşteptîn-
voluţionarii români au o conştiinţă surprinzător de lim­ du-se mai de timpuriu, ar vroi să le stăpânească, lucrul
pede, după cum reiese atît din scrierile, cit şi din progra­ se arată că este peste putinţă şi orice lucrare îndrepta­
m e l e lor de activitate. D a r ei n-au izbutit încă să întrevadă tă împotriva lor se întoarce spre ele» 1 . - .
legătura între acţiunea lor revoluţionară politică şi re­
înregistrăm deci conştiinţa revoluţionarilor români
voluţia economică. în loc de a deduce nevoia unei revo­
despre opera lor politică ca simplu fapt, fără a ne ţine
luţii politice din revoluţia înfăptuită în economia noastră,
îndatoraţi să lămurim revoluţia noastră burgheză în ace­
ei o deduc din nevoia ideală de a imita Franţa şi a trans­
laşi chip în care şi-o lămureau revoluţionarii înşişi.
planta în societatea noastră binefacerile civilizaţiei apu­
sene. Cu un cuvînt: ei sînt covârşiţi numai de influenţa
superficială a principiilor liberale burgheze, nu însă şi 14. După mişcarea de la 1848 soarta luptelor noas­
de legătura acestora cu influenţa adîncă a capitalismu­ tre de clasă atîrnă m a i mult de evenimentele e x t e r n e
lui apusean, singura care era menită să facă cu putinţă decît de prefaceri interne. Privită în cadrul economiei
asimilarea ideilor liberale corespunzătoare. Istoriografia mondiale, dezvoltarea burgheziei române alcătuieşte un
română a luat ca un adevăr de la sine înţeles această modest episod în expansiunea burgheziei engleze: capi­
conştiinţă a revoluţionarilor români despre pricinile ac­ talismul român s-a născut, şi în cele din u r m ă şi-a în-
ţiunii lor politice şi s-a stabilit astfel modul tradiţional
de a trata dezvoltarea burgheziei în România ca un r e ­ 1
Neconştiutul in istorie, Analele Academiei Române, Seria.
zultat al influentei ideilor liberale din Apus. Acestui II, Tom. X X I X , Bucureşti, 1907, p. 19/551. Xenopol relevă în au­
tobiografia sa, ca un merit deosebit, faptul că el a recunoscut
punct de vedere îi datorăm convingerea azi înrădăcinată
importanţa fenomenelor economice pentru cercetarea istorică.
şi obştească că dezvoltarea burgheziei române e o a n o ­ (Vezi fragmentul din «Istoria ideilor mele», publicat în A r h i v a
malie, o imitare de forme străine, al căror cuprins lipsea pentru ştiinţă şi reformă socială, anul III, no. 1). Dar n i c i inte­
în structura societăţii române de atunci. resul său pentru evoluţia economică, nici vederea sa atît de justă
asupra inconştientului în istorie nu l-au împiedicat de a trata
1
Din scrierile şi cuvîntările lui I. C. Brătianu, î, p. 13. Pa­ dezvoltarea liberalismului român în felul cum îl înfăţişează re­
saje similare în Memoriul asupra românilor dat împăratului Na­ prezentanţii săi: ca o mişcare «altruistă» şi «generoasă», născută
poleon III, op. cit., p. 39. sub Influenţa ideilor liberale din Apus.
I. începuturile revoluţiei burgheze în România 83
82 Şt. Z e l e t i n

era firesc: acesta fu o uriaşă supraproducţie. De aceea


tărit situaţia sub influenţa conflictelor capitalismului bri­
capitalismul britanic, flămînd de pieţe noi, fu silitj să
tanic pe continentul european.
se îndrepte spre alte colţuri ale lumii, spre a găsi Jo­
D e la revoluţia burgheziei engleze (1688) pînă în
curi de desfacere a mărfurilor sale. Această nouă pe­
prezent, mersul economiei mondiale este predominat î n |
rioadă, de expansiune se întinde de la 1848 pînă în pre­
m o d hotărît de expansiunea capitalismului britanic: eo
zent, în decursul ei burghezia engleză susţine în chip
luptă seculară pentru pieţe externe şi cel mai groaznic
victorios două mari conflicte: întîiul cu Rusia (1854),
episod s-a încheiat tocmai sub ochii noştri 1 .
al doilea cu Germania (1914). Dacă conflictele din prima
Această luptă, ale cărei origini se coboară pînă în se­
perioadă s-au petrecut pe un teatru atît de îndepărtat
colul X V I , se desface în două mari perioade, după direcţia
de ţările române, cele din a doua perioadă s-au dezlăn­
comerţului lumii: întîia perioadă merge pînă la 1814; în
ţuit chiar peste capetele noastre, iar sîngele vărsat în
tot acest timp ţelul expansiunii engleze e acapararea pieţe­
ele e aluatul din care s-a plămădit burghezia română,
lor lumii noi, din care trebuie să înlăture prin sînge-
şi prin ea ţara noastră ca stat modern, unitar şi naţional,
roase conflicte pe toţi concurenţii mai vechi: Spania,
în marginile sale fireşti.
Portugalia, Olanda şi mai ales. Franţa. Duelul secular
între burghezia franceză şi cea engleză s-a încheiat la Cel înţii mai mare rival pe care 1-a întîlnit Anglia
1814 în favoarea acesteia din urmă. De atunci capita­ în noua ei tendinţă e colosul de la nord: Rusia amenin­
lismul francez apare necontenit în remorca celui englez ţă coloniile engleze din Asia şi, prin tendinţa ei de e x ­
şi în marile conflicte europene el luptă pentru interese pansiune spre Constantinopol, închidea Marea Neagră
engleze. ca şi Gurile Dunării comerţului englez. Expansiunea
acestei naţiuni trebuia deci oprită, se înţelege, în folosul
Cu anul 1814 începe o perioadă de preponderenţă
expansiunii capitalismului britanic. D i n această necesi­
mondială nediscutată a burgheziei englezei De astă dată
t a t e a izvorît războiul Crimeii 1 .
se schimbă şi direcţia expansiunii ei economice. « T e r e ­
nul şi ţinta ei nu m a i ' s t a u , înainte de toate, în lumea Cu o îndemînare diplomatică încă fără pildă, bur­
nouă, ci în cea veche; nu în America, ci în Asia, sp'ref ghezia engleză a ştiut şi atunci, ca întotdeauna, să pre­
care Africa alcătuieşte puntea de trecere. Aceasta este facă conflictul ei naţional într-un conflict general, ală-
direcţia care fu luată din a doua jumătate a veacului turindu-şi statele cele mai puternice. Astfel, lingă A n ­
3
XVIII»- . glia găsim pe Franţa şi Sardinia, aşa că lupta între Anglia
şi Rusia ia aparenţa unui duel între A p u s şi Nord. La
In adevăr, începînd de pe la 1760 şi, pînă la 1830,
mijloc stau Principatele române, menite a cădea pradă
capitalismul englez îndeplineşte acea prefacere istorică
învingătorului.
pe care economiştii o numesc «revoluţia industrială» . EI
introduce treptat, dar mai ales în cete din urmă decenii Se înţelege că şi clasele noastre sociale trebuiau să
ale acestei perioade, producerea cu maşini. Rezultatul ia o atitudine în acest conflict. Clasa revoluţionară se
adresă în chip firesc burgheziei apusene; ea-i cerea aju­
x
Asupra expansiunii engleze: Sir I. R. Seely, The expansion torul, făgăduind în schimb a-i deschide un minunat de­
of England, Tauchnitz edition. Extrase şi comentarii asupra aces­ buşeu la Gurile Dunării 2 . La rîndul ei, clasa boierilor
tei celebre opere de Ferdinand Tönnies, Englische Weltpolitik
in englischer ßeleuchtung, Berlin, 1915. 1
Vezi Justin Mc Carthy, A history of our own times, Tau-
2
Eduard Meyer, England, seine staatliche und politische chnitz edition, voi. II, p. 173—174.
Entwickkluna und der Krieg gegen Deutschland, Stuttgart und 2
Din Memoriul asupra românilor dat împăratului Napoleon
Berlin, 1915, p. 100. I I I : «Constituirea acestui stat român ar fi cea mai frumoasă cu­
3
Ferdinand Tönnies, op. cit., p. 40. cerire ce Franţa a făctrt-o vreodată afară de teritoriul său. A r ­
4
Expresia e întrebuinţată întîî de Toynbee (Lectures on the mata statului român ar fi armata Franţei în Orient, porturile
Industrial Revolution). Vezi H. D. Meredith, Outlines of the eco­
sale de la Marea Neagră şi de pe Dunăre âr fi antrepozitele co-
nomic history of England, London, p. 230.
I. începuturile revoluţiei burgheze în România 85

reacţionari se sprijinea pe Rusia, d i n pricina identităţii l a n o i c a ş i î n alte p ă r ţ i : î n l ă t u r a r e a b a r i e r e l o r l ă u n t r i ­


1
e i d é i n t e r e s e c u r e a c ţ i u n e a d e l a N o r d . , S-a î n t î m p l a t c e c a r e stânjenesc c o m e r ţ u l p r i n c o n v e n ţ i i v a m a l e a
d e c i a t u n c i ca şi acuni, în c o n f l i c t u l a b i a î n c h e i a t î n t r e . pregătit terenul p e n t r u crearea unităţii noastre n a ţ i o ­
capitalismul englez şi cel german: burghezia română n a l e . E de a j u n s a a m i n t i aici r o l u l c e l e b r e i « u n i u n i
s-a a s o c i a t c u d e m o c r a ţ i a a p u s e a n ă , iar b o i e r i m e a c o n ­ v a m a l e » ( Z o l l v e r e i n ) a statelor g e r m a n e în pregătirea
servatoare a. trecut de partea reacţiunii. Atunci, ca şi unităţii i m p e r i u l u i g e r m a n .
acum, victoria burgheziei apusene trebuia să însemne Paralei cu această tendinţă de unitate naţională se
şi o v i c t o r i e i n t e r n ă a clasei n o a s t r e b u r g h e z e a s u p r a naşte, s u b a c e e a ş i i n f l u e n ţ ă a c a p i t a l i s m u l u i străin, şi
celei reacţionare. o t e n d i n ţ ă d e neatîrna're p o l i t i c ă . î n a d e v ă r , s p r e a-şi
S p r e a p u t e a a p r e c i a î n toată î n s e m n ă t a t e a s a a c e s t asigura pieţele r o m â n e , burghezia anglo-franceză tre­
m a r e e v e n i m e n t istoric, trebuie să l i m p e z i m u r m ă r i l e buia să înlăture d i n Principate «protectoratul» a c e l o r
multiple ale'expansiunii capitalismului apusean în Prin­ state c a r e a m e n i n ţ a u e x i s t e n ţ a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă , î n d e o ­
cipatele române. sebi al Rusiei. Mai mult, burghezia apuseană avea n e v o i e
d e . u n Stat r o m â n p u t e r n i c , c a r e să-i o f e r e s i g u r a n ţ ă
15. S t a t e l e m o d e r n e , n a ţ i o n a l e ş i u n i t a r e , sînt u n r e ­ p e p i e ţ e l e sale ş i l a n e v o i e să-i fie d e a j u t o r î n c o n f l i c ­
z u l t a t a l d e z v o l t ă r i i c a p i t a l i s m u l u i , c a r e naşte, o r i u n d e t e l e e i c u r e a c ţ i u n e a rusă. S p r i j i n u l p e c a r e statele b u r ­
străbate, u n p r o c e s d e u n i f o r m i z a r e ş i u n i f i c a r e a g r u ­ g h e z e a p u s e n e l-au a c o r d a t r o m â n i l o r î n n ă z u i n ţ a l o r
p e l o r sociale. In acest c h i p dispare particularismul p r o ­ spre unitate şi independenţă a izvorît îndeosebi din c o n ­
v i n c i a l , p e ale c ă r u i r u i n e s e înalţă statul m o d e r n , a c e a s t ă ştiinţa acestei n e v o i , d a t o r i t ă c o n f l i c t u l u i î n t r e A p u s u l
« i m e n s ă abstracţie»2. Acelaşi proces de uniformizare şi d e m o c r a t i c şi N o r d u l r e a c ţ i o n a r , de a c r e a o p u t e r n i c ă
năzuinţă spre unitate a p r o d u s capitalismul şi în Prin­ barieră în calea expansiunii ruse1.
cipatele române. A m b e l e năzuinţe paralele, a c e e a de unitate şi de i n ­
S-a arătat c ă d e z m e m b r a r e a r o m â n i l o r î n d o u ă state d e p e n d e n ţ ă , s e c o n t o p e s c î n spiritul l u p t ă t o r i l o r r o m â n i
a p a r t e s e d a t o r e ş t e v e c h i i r a m i f i c ă r i î n d o u ă căi pririw şi dau naştere idealului agrarienilor revoluţionari, al
c i p a l e a comerţului internaţional între Orient şi Europa u n u i stat r o m â n u n i t a r ş i n e a t î r n a t , p e c a r e ' le-a 'fost
c e n t r a l ă . î n era b u r g h e z ă , c î n d c a p i t a l i s m u l i n u n d ă Prin-,,; d a t să-1 r e a l i z e z e . D i n cele, z i s e r e i e s e l i m p e d e că pro­
•cipatele c u p r o d u s e l e sale, u n i f i c a r e a p r o c e s u l u i d e c i r ­ cesul de naştere a burgheziei române se confundă cu
c u l a ţ i e a mărfurilor a dat naştere în m o d firesc unei jirocesul de regenerare naţională, de alcătuire a statu­
t e n d i n ţ e d e u n i t a t e n a ţ i o n a l ă . C e l întîi p a s p e această lui român modern unitar şi neatîrnat; că acest îndoit
c a l e s-a f ă c u t t o t p e t e r e n e c o n o m i c , s u b f o r m a c o n ­ proces se datoreşte în întregime expansiunii capitalis­
venţiei vamale între Muntenia şi M o l d o v a din 20 Iulie mului anglo-francez, mai ales a celui englez, în Princi­
1835, c a r e l a 3 0 i a n u a r i e 1847 d ă d u l o c u n e i c o m p l e t e patele române.
u n i u n i v a m a l e a c e l o r d o u ă P r i n c i p a t e . S-a î n t î m p l a t . Se înţelege deci că rezultatul primului m a r e conflict
al capitalismului englez • în expansiunea sa spre O r i e n t
inertului francez şi din cauza abundenţei lemnelor noastre da a f o s t h o t ă r î t o r atît p e n t r u s o a r t a b u r g h e z i e i r o m â n e ,
construcţie, aceste porturi ar fi totodată şantierele marinei fran­
ceze; produsele brute ale acestor avute ţări ar alimenta cu avan­ 1
«Reguiarea situaţiei Principatelor dunărene ceru de ase­
taj fabricile Franţei, care ar găsi în schimb un mare debit în menea (în Congresul din Paris) multă luare aminte şi discuţie
aceleaşi ţări. In fine, Franţa va avea toate avantajele unei colo­ şi o soluţie .foarte ingenioasă fu născocită în scopul de a opri
nii, fără a a v e a cheltuielile ce aceasta o c a z i o n e a z ă » . Din scrie,, acele provincii de la o'unire desăvîrşită, aşa că ele să fie des­
rile lui I. C. Brătianu, I, 39. tul de coerente spre a servi ca o întări tură împotriva Rusiei,
1
A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice, p.. 279. nu însă atât de coerente ca să pricinuiască Austriei vreo îngri­
' L E d o u a r d Berth, L e s méfaits des intellectuels, Paris, 1914, jorare pentru propria ei constituţie politică întrucîtva dezmem­
brata, spre a nu zice sfîşiată». Justin Mc Carthy, op. eit, p. 263.
.p. 140.
86 Şt. Z e l e t i n
I. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în R o m â n i a 87

cît şi a statului român în genere. Victoria capitalismu­ privilegiilor' de clasă şi cer reforme grabnice pentru
lui apusean alcătuieşte temelia pe care s-a consolidat «îmbunătăţirea soartei ţăranilor». Acesta fu primul pas
atît clasa revoluţionară română cît şi existenţa noastră spre revoluţia politică — de atunci aceasta continuă
naţională. Abia acum se vede toată însemnătatea isto­ într-un tempo vertiginos: la 1859 are loc unirea Prin­
rică a legăturilor noastre comerciale cu Apusul, despre cipatelor, l a . 1864 vechiul regim primeşte lovitura ho-
care — spre cinstea revoluţionarilor noştri — putem spu­ tărîtoare prin împroprietărirea ţăranilor, iar cu Consti­
ne că ei aveau deplină conştiinţă 1 . tuţia de la 1866 seria prefacerilor politice ajunge la o
Dar capitalismul nu are numai această influenţă na­ încheiere provizorie. Vechea clasă reacţionară cade în­
ţională în "evoluţia Principatelor române, ci şi una s o ­ vinsă, victoria politică a grupului revoluţionar e deplină.
cială. Preocuparea burgheziei, din m o m e n t ce ţinuturile
dunărene intraseră în «sfera ei de interese», era ca să
facă aici bune afaceri. Dar, cum arată cu bun temei un c) Ruina vechii boierimi şi naşterea oligarhiei
scriitor cu aşa pronunţat simţ pentru interesele comer­
ţului ca Nejgebaur, în această privinţă capitalismul străin 16. Căderea atît de repede şi de jalnică a vechii noas­
nu se putea aştepta la mare lucru în ţările române. Ţ ă ­ tre clase boiereşti nu poate fi însă lămurită numai prin
rănimea noastră de atunci, redusă la ultima treaptă a presiunea din afară. Aceasta ar fi putut să o slăbească
mizeriei, nici nu exista ca consumatoare. « M a r i i boieri pe teren politic, nu însă să o desfiinţeze ca forţă eco­
cumpără solitaires pentru 6 0 0 ducaţi şi dau 100 ducaţi: nomică şi să o şteargă din cartea vieţii. Trebuie să ne
pe o braţaletă, care după cîteva luni i e s e din modă şi îndreptăm privirea în altă parte, spre a căpăta lămuriri
a cărei valoare reală face abia un sfert al acestei sume; asupra dispariţiei marilor boieri şi a consecinţelor poli­
dar miile de braţe care muncesc pentru ea nu cumpăra tice pe care le aduce cu sine această mare spărtură în
împreună într-un an întreg nici a zecea parte a valorii vechea orînduire socială.
unui asemenea nimic, cumpărat de 20 pînă la 30 mari Cauza reală a decăderii vechii clase stăpînitoare tre­
boieri» 2 . buie căutată în influenţa directă a capitalismului. Schim­
Desig ur Cei statele burgheze apusene înţeleseseră deo­ barea producţiei noastre în economie bănească alcătui
potrivă de bine că atîta vreme cît nu se sfarmă vechiul terenul firesc pe care trebuiau să se dezvolte formele
regim român şi nu se ridică starea materială a ţărani­ primitive ale capitalismului, şi acestea sînt: capitalul
lor, puterea acestora dej cumpărare şi consumare va r a l de camătă şi capitalul comercial 1 . Oriunde apare schim­
mînea nulă şi comerţul apusean în Principate va pre­ bul ou agentul său, negustorul, începe a simţi nevoia
zenta puţină importanţă. De aceea vedem că după răz­ de bani, iar din aceasta îşi ia fiinţă cămătarul. « T i m ­
boiul Crimeii guvernele acestor state, nerăbdătoare de purile de cămătărie în formă acută sînt de obicei acelea
a lăsa ca fermentul aruncat în economia noastră să dea cînd o economie organizată pînă'atunci pentru trebuin­
singur roadele salé politice, intervin de-a dreptul în ţele proprii este silită prin m o t i v e externe să se pre­
2
afacerile lăuntrice ale Principatelor, pe care le, iau s u b facă în economie bănească» .
tutelă ca pe orice colonie agricolă a capitalismului, şi Astfel s-a întîmplat în Europa în veacurile, X I I —
prin convenţia de la Paris (1858) ele impun desfiinţarea X I I I , în timpul de înflorire a comerţului cu Orien­
tul. Biserica deschise atunci o aprigă luptă împotriva
1
Cu un uimitor simţ al realităţii, I. C. Brătianu, stăruind
cametei, pe care juriştii sub influenţa dreptului roman
asupra nevoii de a intensifica legăturile noastre comerciale ea
străinătatea, arată că aceste legături ar «crea» drepturile noastre o încuviinţau. « D a r biserica îşi îndoi energia: Conciliul
la viata naţională «chiar dacă nu le-am avea!» Din scrierile
etc., I, 153. 1
K. Marx, Le Capital, III, part. II, p. 182.
a
2 Beschreibung der Moldau und Walachei, p. 244. W. Sombart, Die Juden und das Wirtschaftsleben, p. 375.
I. începuturile revoluţiei burgheze în R o m â n i a 89
88 Şt. Z e i e t ï n

ţionare ale capitalismului; la noi, ea şi în alte părţi, evreii


din 1179 refuză înmormântarea creştină cămătarilor ce
sînt cioclii ce au înmormîntat vechiul nostru regim
nu se pocăiau; acel din 1240 anulă testamentele lor;
agrar şi au devenit pionierii erei burgheze 1 .
acel din 1 3 1 1 ' î i d ă d u - p e seama inchiziţiei, în veacul
Capitalismul de camătă joacă, în societăţile agrare
al X l V - l e a înşişi romaniştii suferiră această influenţă
primitive un rol per excellentiam distructiv. «Cămă­
şi a doua şcoală din Bologna recunoscu că împrumutul'
tarul nu se mulţumeşte a lua tot supraprodusul victi­
era oprit de legile bisericeşti. Nu mai puteau deci să
melor sale, ci face tot ce-i stă în putinţă spre a le e x -
fie împrumv^tători decît necredincioşii, adică evreii» 1 .
propria încetul cu încetul de pe pămîntul lor, din casa
De aici se lămureşte ura feroce împotriva acestei lor etc.» a .
naţiuni, pe care îndeletnicirea ei cămătărească o făcea Astfel camătă ruinează pe orice proprietar — pe bo­
odioasă atît din motive economice, cît şi religioase. Dar ier sau ţăran ,— despărţindu-1 de pămîntul său. şi prin
tot de aici se lămureşte şi uriaşul rol pe care l-au jucat aceasta ea "devine factorul dizolvant al oricărei socie­
evreii, ca mînuitori ai formelor primitive şi revoluţiona­ tăţi agrare în care păteande schimbul. Pentru proprie­
re ale capitalului, în distrugerea vechiului regim şi plă­ tatea funciară capitalul de camătă reprezintă o primej­
mădirea capitalismului modern. Sombart crede chiar, în die de moarte. Despre Anglia din ultima treime a vea­
scrierea citată, că poate trata capitalismul ea o operă cului al X V I I - l e a se spune:
evreiască. «Nici a zecea parte din banii împrumutaţi cu dobîndă
La noi nu s-a întâmplat altfel. Cît timp producţia m ţara noastră nu sînt daţi oamenilor de afaceri pentru
noastră purta caracterul de economie naturală, făcîndu-se a-şi exploata întreprinderile; banii se împrumută înainte
pentru trebuinţele proprii, se înţelege că nu era loc pen­ de toate pentru cumpărături de l u x şi risipa unor oa­
tru schimb şi cămătărie, deci nici pentru' agenţii spe­ meni care, deşi sînt mari proprietari, cheltuiesc mai m u l t
cializaţi pe cale ereditară în această meserie: pentru ctecît le produc moşiile şi preferă să şi Ie ipotecheze
evrei. Dar de cînd influenţa capitalismului străin sili decît să le vîndă» 3 .
ţara noastră să producă pentru schimb, situaţia luă altă Iar M a r x observă că «uzura făcuse nobilimii engleze
înfăţişare: de atunci evreul mînuitor de bani se găsi la şi proprietarilor mai multe daune decît le-ar fi putut
noi în apele sale şi de aceea de la 1830 înainte, paralel cauza invazia unei armate franceze» 4 .
cu invazia capitalismului, a v e m de ânregistrat şi o in­ E firesc că boierimea română nu se putea sustrage
vazie a evreilor 2 . Caracterul lor cosmopolit, întinsele lor soartei obşteşti pe care o împărtăşeşte în genere aristo­
legături internaţionale de naţiune veşnic nomadă le dă­ craţia a g r a r ă în perioada de trecere a economiei naturale
dea o superioritate zdrobitoare în noua fază internaţio­ către economia bănească. D i n momentul in care capita­
nală a schimbului român, şi astfel de la începutul erei lismul apusean, revărsîndu-şi la noi articolele sale de
burgheze comerţul nostru căzu cu desăvârşire în mâinile lux, născu înclinarea spre risipă în sînul boierimii ro­
lor. Şi la umbra comerţului se dezvolta şi înflorea în­ mâne, aceasta deveni prada legitimă a cămătarilor evrei.
deletnicirea lor tradiţională: camătă. La noi, ca peste Şi aceştia îşi îndepliniră funcţia lor socială cu aşa rară
tot, evreii fură stăpînii formelor primitive şi revolu- vrednicie, că numai în câteva decenii din vechea noastră
aristocraţie agrară nu mai rămăsese decît o' jalnică
1
A. Giry et A. Réville, Le commerce et l'industrie au mo­ ruină.
yen âge, in Histoire Générale par E. Lavisse et A. Ramfeaud,
T o m e II, p 494. 1
Rolul revoluţionar democratic al evreilor e relevat si de
2 «Proporţia evreilor care, în 1831, alcătuiau 43 la sută a
A. C. Cuza, Meseriaşul român, p. X X V I I I — X X X .
negoţului şi industriei din Iaşi, în 1839 ajunsese la 70 la sută, 2
K. Marx, opr cit., p. 166.
în 1846 la 73 la sută, iar în 1860 la 78 la sută». « î n anul 1895 aca­ 3
O p . cit,, p . 186.
pararea economică a Moldovei poate fi considerată ca completă». 1
O p . cit., p. 174, nota 1.
Verax, La Roumanie et les juifs. B u c ^ est, 1903, p. 107, 110.
Şt. Zeletin I. Î n c e p u t u r i l e revoluţiei burgheze în România
90 91

17. Capitalismul nostru de camătă a avut soarta unei atît de însemnate -«acumulări primitive» de capita­
stranie de a se naşte, a înflori, a-şi îndeplini rolul în 1 luri, pe cît era de aşteptat.
chip conştiincios şi a-şi da apoi obştescul sfîrşit, fără i în ceea ce priveşte relaţiile cămătarilor cu boierimea
ca economiştii noştri să bage de seamă că el' a existat. română, se pare că ei elaboraseră un adevărat p l a n de
Lipseşte asupra acestei forme iniţiale a capitalismului luptă, care i-a dus la rezultate strălucite.
român orice urmă d e studiu economic şi cu aceasta ori­ «Evreii se pricepură să exploateze în chip minunat
ginile capitalismului nostru dispar în negura misterului, i viciile şi slăbiciunile lor (ale boierilor). Pe lîngă fiecare
Nu e deci de mirare că chiar economiştii « m a r x i ş t i » îşi boier de oarecare vază se alipi un evreu, uneori doi sau
închipuie că dezvoltarea capitalismului român începe trei, care sub cuvînt de a fi oamenii săi, gata să-1 slu­
abia cu capitalul industrial şi e rezultatul unei politici i jească la fiece prilej cu mijloacele priceperii şi ale e x ­
economice •— deci tot o evoluţie de la formă spre fond» perienţei sale, urmăreau viciile, poftele, trebuinţele sale,
D e s p r e necesitatea istorică din care şi-a luat fiinţă ca­ pe care se pricepeau să le provoace cînd era nevoie.
pitalismul român; despre fazele succesive prin care el Ei făceau cu îndemînare ca tovarăşul lor secret, c ă ­
a trecut spre a ajunge la forma sa ultimă de capital in­ mătarul, să se arate tocmai în clipa cînd trebuinţa era
dustrial — despre toate acestea nu se pomeneşte încă mai apăsătoare, cînd dorinţa era m a i vie. Boierul era
în cercetările noastre economice. Şi astfel ceea ce în pe încetul încurcat în mecanismul datoriilor, cu tot felul
' evoluţia de fapt e forma ultimă a capitalismului nostru, de măsuri prevăzătoare, pe un drum presărat cu roze:
în cercetările economice apare drept forma sa primă. numai cînd el apucase de-a binelea pe această cale, con­
In lipsă de studii, sîntem reduşi la mărturisirile, ver­ diţiile deveneau mai aspre şi vorba evreilor mai puţin
b a l e sau scrise, ale rămăşiţelor vechii noastre clas., dulce.
stăpmitoare. Desluşirile pe care ele ni le dau sînt des­
Boierimea se arătă aproape nedestoinică de luptă, în
tul de vorbitoare şi ajung a stabili desăvârşita analogi
treizeci de ani ruina era sfîrşită; nu mai rămîneau, în
între începuturile capitalismului nostru şi acelea ale
1866, decit fărîme din puterea ei, care în urmă au dis­
capitalismului modern în genere. înainte de toate, forma părut de asemenea cu desăvîrşire» 1 .
de obîrşie a capitalului român, camătă, avea ca pretutin
deni un caracter curat evreu. Astfel a făcut capitalismul, sub forma sa iniţială de
camătă, cea dintîi mare spărtură în vechiul nostru or-
« î n Moldova, Banca este în întregime în mîinil
evreilor: aici nu se află bancheri creştini. Ar fi însă 1
Verax, op cit., p. 266. De asemenea: Pentru ce s-au răscu­
mare greşeală dacă s-ar lua cuvîntul bancher în M o l lat ţăranii, p. 432.
dova în acelaşi înţeles ca în Apus. Speculatorii ce-şi da~ In monografia sa asupra originii şi prefacerilor Clasei noas­
această însuşire sînt, cu puţine abateri, oameni care f a ' tre stăpînitoare (Analele Academiei Române, Seria II, Tom. X X I X ,
p. 67/211) d-1 Radu Rosetti împărtăşeşte şi părerea curentă că
o mulţime de afaceri mai m u l t sau mai puţin curate,
boierimea română s-a ruinat prin petreceri în străinătate şi j o c
căror temelie şi esenţă e camătă. .. •>*. de cărţi. După cum pentru A. D. X e n o p o l boierii români erau
2
Aceşti cămătari sînt de provenienţă poloneză şi «barbari» în cheltuielile lor (Studii economice, p. 70), d-lui R a d u
îngăduit aici să exprimăm părerea că ei nu aveau capita Rosetti ei apar ca nişte «orientali», care în lipsă de orice creştere
— se ştie că creşterea copiilor de boieri era încredinţată robilor
lurile lor proprii, ci-şi procurau bani prin legăturile Io ţigani — nu şi-au putut stăpîni pornirile spre risipă în faţa nu­
de credit internaţional, după cum ştim că făceau şi' î meroaselor ispite ale vieţii străine. De aici ruina lor.
3
Polonia . Aceasta lămureşte de ce repedea distruger Autorul e desigur unul din puţinii noştri cercetători sociolo­
a vechii noastre proprietăţi funciare nu a dat naşter gici al cărui spirit de investigare sobră şi adincă impune ca
încheierile sale să fie privite cu o deosebită luare aminte. Faţă
1 de părerea de mai sus se ridică însă întrebarea: de ce exodul
Verax, op. cit., p. 266.
2
boierilor români în străinătate, risipa şi ruina lor ca clasă începe
Id., ibidem. abia după 1830? Căci desigur că ei erau tot atît de barbari şi
» K. Marx, op. cit., p. 187.
I. începuturile r e v o l u ţ i e i burgheze în România 93"
Şt. Z e l e t m
92

perioada revoluţionară a dizolvării vechiului regim şi


ganism social. După aceasta vechiul regim trebuia să se 1
plămădirii celui nou . De, metamorfozele succesive a l e
surpe în întregime. capitalului atîrnă pas cu pas prefacerile instituţiilor po­
litice. La început, sub forma de negoţ şi mai ales de ca­
18. Urmările economice ale cămătăriei nu sînt mai:
mătă, capitalismul are un rol distructiv: el distruge
puţin însemnate. Camătă e la noi întâia formă a capita­
clasa boierească şi vechile aşezăminte izvorîte din. in­
lismului, din care s-au dezvoltat cele următoare alcă­
teresele ei. La aceasta ajunge el dizolvînd, pe calea co­
tuind temelia puterii clasei noastre burgheze, care tre­
merţului, vechile relaţii economice şi despărţind cu mij­
buia să înlocuiască vechea clasă stăpînitoare. V o m avea
loacele cametei pe vechii boieri de temelia economică a
prilej să arătăm că din- capitalul de camătă s-a născut
puterii lor politice: de marea proprietate funciară; a m ­
în chip necesar capitalul de bancă, iar din acesta ca­
bele procese le-am urmărit în chip amănunţit mai sus.
pitalul industrial. Capitalismul român e o necesitate
La urmă, sub forma industriei, capitalismul devine con­
istorică; el şi-a luat fiinţă din nevoile economiei noastre
structiv: el creează prin acumularea de capitaluri teme­
băneşti, evoluînd apoi într-o serie de faze succesive şi
lia economică pe care se ridică o nouă clasă stăpînitoare
necesare. La începutul acestei serii stă comerţul şi ca­
— clasa burgheză. Cu alte cuvinte: capitalismul nostru
mătă. «Camătă e ridicată fie asupra împrumuturilor fă­
purcede în chip necesar din economia bănească pe care
cute celor mari, îndeobşte proprietari funciari care-şi
ne-a impus-o capitalismul apusean şi revoluţia social-
împrăştie averea, fie asupra împrumuturilor date m i ­
politică pe care el a pricinuit-o constă în distrugerea
cilor producători, proprietari ai instrumentelor de rrnin*
vechii clase a nobilimii agrare şi întemeierea noii clase*
c ă . . . Tocmai prin ruinarea acestor două categorii de
capitaliste. Cu prefacerea claselor stăpînitoare se prefac
împrumutători se înfiripează şi se concentrează marile"
şi aşezămintele politice sub care ele înţeleg să conducă
capitaluri, al căror rol în dispariţia vechiului m o d de
ţara potrivit cu interesele lor.
producere şi înlocuirea sa cu producerea capitalistă
atîrnă de dezvoltarea istorică şi împrejurările ce-i Decît, din momentul în care capitalismul îşi pronunţă
urmează» 5 . acţiunea sa distructivă asupra vechiului regim şi pînă
cînd el încheie clădirea bazei economice a clasei noi trece-
Evoluţia capitalismului român, începînd de la ca­ o lungă perioadă revoluţionară şi tulbure, caracterizată
pitalul de camătă şi cel comercial, trecând prin capita­ prin forme politice de tranziţie, a căror necesitate is­
lul bancar şi încheindu-se cu capitalul industrial, alcă­ torică a fost viu tăgăduită de reacţiune şi pe care totuşi,
tuieşte în fapt întreaga istorie socială a României în trebuie să o punem la adăpost de orice îndoială.

orientali şi mai înainte. Răspunsul e neîndoielnic: fiindcă pînă


19. Din cele arătate mai sus reiese că atunci cînd r e ­
atunci nu există la noi o economie bănească, deci nici capitali
voluţionarii români, cu sprijinul burgheziei apusene,
lismul de camătă, care să pună la dispoziţia boierilor sumelis
menite a-i ispiti la risipă.
dădeau lovitura de moarte boierimii mari reacţionare,,
In realitate, decăderea boierimii române e un caz particula*- aceasta în fapt murea singură de moarte bună. In vre­
al acelui fenomen general, care se petrece totdeauna . la începu­ me ce seria reformelor liberale, începută în 1857 şi în­
turile economiei băneşti, «cînd aristocraţia funciară vrea să treacăij cheiată în chip provizoriu la 1866, ruina puterea politică
la viaţa orăşenească: atunci lipsesc mijloacele b ă n e ş t i , care t r e i a nobilimii, acţiunea tainică a capitalismului nimicea te­
buie procurate pe calea împrumutului (W. Sombart, Die Juden
melia ei economică. După 1866, vechea clasă a boierilor
etc., p. 375)». De aici ruina nobilimii, la noi ca şi aiurea: ea este
victima capitalismului primitiv, care începe procesul de acumu­ români nu mai e deoît o umbră din trecut, toată pute-
lare tocmai prin ruina vechilor averi funciare. Capitalismul creează
temelia economică a noului regim, sfărîmînd temelia economică 1
în faza actuală capitalul industrial tinde a se contopi cut
a celui vechi. cel bancar într-o singură formă: a c e e a de capital financiar. V e z i
1
K. M a r x , Le Capital, I I I , part. II, p. 165. De asemenea, capitolul III.
W. Sombart, Die Juden etc, p. 223.
I. Începuturile r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în România
Şt. Zeletin 95
94
spre a-i asigura autoritatea trebuitoare la îndeplinirea
rea politică cade treptat în mîinile grupului liberal re­
menirii ei sociale. Cu alte cuvinte, regimul politic ce se
voluţionar. ' naşte pe ruinele puterii nobilimii şi durează cîtă vreme
S-a întîmplat în România acelaşi fenomen pe care îl burghezia e încă minoră se rezumă în cuvintele: abso­
întîlnim in toate societăţile de pe continent în faza de lutism politic, centralizare administrativă, birocraţie şi
trecere de la vechiul spre noul regim: vechea clasă stă- militarism. Destinele ţării stau atunci în mîinile unei
pînitoafe agrară s-a ruinat înainte ca noua clasă bur­ puteri centrale, care guvernează cu o îndoită oaste de
gheză să fie destul de tare spre a lua în mînă conducerea funcţionari şi militari.
politică a ţării. Anglia singură face abatere de la aceas­
Acelaşi regim a intrat şi în România în vigoare de la
tă regulă; ea nu şi-a distrus vechea nobilime agrară, de
1866 încoace şi e vădit că în împrejurările sociale de atunci
aceea evoluţia burgheziei engleze prezintă o formă pro­
cînd vechea clasă se afla în agonie iar cea nouă era în
prie, ce nu trece peste ruinele nobilimii, ca pe continent,
faşă, nici nu se putea naşte altă formă de guvernămînt.
ci se consolidează în strînsă alianţă cu aceasta. E între­
Deosebirea e numai în alcătuirea forţei centrale: aceasta
barea: ce formă politică se naşte pe continent în această
nu mai e concentrată la noi în mina unui individ, ci a
fază de provizorat economico-social în care nu există o
un*i grup de indivizi, adică nu e o monarhie absolută,
clasă socială destul de puternică spre a lua conducerea
ci o oligarhie. După victorie grupul revoluţionarilor libe­
societăţii?
rali a devenit oligarhie liberală, guvernînd întocmai ca
Tocqueville observă despre Franţa, care prezintă for­ şi absolutismul apusean în aceleaşi împrejurări: printr-o
ma tipică a evoluţiei burgheziei continentale, în opunere vastă birocraţie, sprijinită pe un întins militarism.
cu cea engleză, că perioada de vreo sută cincizeci de ani
E de prisos să cercetăm aici dacă revoluţionarii ro­
de la ruinarea nobilimii pînă la întărirea burgheziei e
mâni au avut intenţii sincer liberale: se poate că le-au
vremea de aur a absolutismului 1 . Lucrul e firesc: cînd
avut, însă împrejurările sociale au fost mai puternice
economia bănească slăbeşte prea mult vechea clasă şi
decît intenţiile lor, impunîndu-le singurul regim politic
nu întăreşte încă îndestul pe cea nouă, aşa că nici una
cu putinţă în lipsa unei clase sociale stăpînitoare. S u b
din ele nu e destoinică de guvernămînt, atunci nu m a i
ochii noştri s-a petrecut acelaşi lucru cu revoluţionarii
rămîne decît- un singur factor politic hotărîtor: forţ
ruşi, care plecînd cu gîndul de a întemeia o democraţie
centrală. Şi de aceea consecinţele politice ale capitalis­
reală, au ajuns la acelaşi sistem birocratic militarist ca
mului în proces de mistere sînt îndeobşte aceleaşi: «In
şi mai înainte, cu singura neînsemnată deosebire că a-
tărirea forţei centrale pînă la atotputinţă, slăbirea for
cum rolul autocratului de la centru nu-1 mai joacă o
ţelor locale pînă la neputinţă, aceasta e .. . urmarea in singură persoană, ci un partid, deci o oligarhie politică.
vaziei economiei băneşti»2. La noi, ca şi înj Apus, perioada tulbure de, prefacere "a
Locul vechilor autorităţi îl iau acum funcţionarii plă­ claselor sociale provocată de capitalismul în proces de
tiţi, de aceea pe măsură ce puterea nobilimii scade, hit naştere alcătuieşte era domniei absolutismului centrali­
rocraţia creşte 3 . O însemnată forţă armată, alcătuită ia;' zator: de la 1866 înainte se deschide vîrsta de aur a oli­
răşi din oameni plătiţi, este creată la spatele birocraţie garhiei române, pe care o vom cerceta în capitolele ur­
mătoare.
1
«Nobilii erau doborîţi şi poporul nu se ridicase Încă; uni
stăteau p r e a jos, iar celălalt "nu încă destul de sus spre a stîn
jerii mişcările puterii. A fost atunci o sută cincizeci de ani car 20. Prin urmare, oligarhia română şi-a luat fiinţă
au aleătuit oarecum vîrsta de aur a principilor, în timpul cărei din aceeaşi necesitate istorică ca şi absolutismul euro­
ei avură atît statornicia cît şi atotputerea, lucruri care de obic^ pean din veacul X V I I — X V I I I . La noi o monarhie ab­
se exclud». L'Anclen regime et la revolution, p. 332. solută era peste putinţă, din m o m e n t ce se adoptase o
2
F r a n z O p p e n h e i m e r , Der ŞtOat, p. 143. constituţie modernă. Şi totuşi structura socială cerea
3
Tccqueville, op. cit., p . 2 5 .
96 Şt. Zeletirt
I. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în R o m â n i a 97

o d i c t a t u r ă c e n t r a l ă , c a o s u p r e m ă c o n d i ţ i e d e viaţă.
1
Atunci, prin însăşi forţa elementară a instinctului de ală d e b u r g h e z i a o r ă ş e n e a s c ă . C î n d a b s o l u t i s m u l d e s ă ­
conservare, societatea noastră a trebuit să-şi creeze în vârşeşte această faptă, a d i c ă : a t u n c i c î n d p r o c e s u l d e
mod spontan şi în afară de cadrul constituţiei un organ p r o d u c ţ i e s e d e z v o l t ă î n aşa m ă s u r ă , î n c î t a j u n g e să-şi
central; absolutismul răpit monarhului de către consti­ s u b o r d o n e z e p r o c e s u l de c i r c u l a ţ i e şi să • a l c ă t u i a s c ă o
tuţie reapăru astfel în oligarhie; a l u n g a t d i n sfera stării p u t e r n i c ă clasă capitalistă, a t u n c i a c e a s t a î n c e p e l u p t a
d e ' d r e p t , e l s e i m p u s e c a s t a r e d e fapt. E x i s t ă d e c i o , de zdrobire a puterii centrale, după care p r o c e d e a z ă la
deplină analogie între oligarhia noastră şi absolutismul opera d e , democratizare a vieţii publice. îndeplinindu-şi
i-olul istoric, c e n t r a l i z a r e a d i s p a r e . A c e s t a e r o s t u l m a ­
din A p u s în perioada amintită. R o l u l istoric al absolu­
orilor, r e v o l u ţ i i b u r g h e z e c o n t i n e n t a l e , a c ă r o r eră î n c e p e
tismului e u r o p e a n din aceste v r e m u r i e de a servi de
c u r e v o l u ţ i a f r a n c e z ă d i n 1789 ş i s e î n c h e i e î n m o d p r o ­
t u t o r e b u r g h e z i e i m i n o r e ş i a-i a d m i n i s t r a , a v e r e a ' s o c i ­
v i z o r i u c u r e v o l u ţ i i l e c o n t i n e n t a l e d e l a 1848. î n a c e s t
ală p î n ă c e e a d e v i n e î n stare s ă şi-o i a î n stăpînire. D e
c h i p s e l ă m u r e ş t e faptul, î n a p a r e n ţ ă c i u d a t , p e care-1
a c e e a a c e s t a b s o l u t i s m n u m a i s e a m ă n ă c u f o r m e l e sale
î n v e d e r e a z ă K . B u c h e r , că. î n e v o l u ţ i a e c o n o m i e i b u r ­
v e c h i ; e l este l i b e r a l î n ţ e l u r i l e sale, p o a r t ă c u m î n d r i e 2
gheze, d e m o c r a ţ i a c o n t i n u ă o p e r a a b s o l u t i s m u l u i .
titlul' deosebit de «absolutism luminat» şi dă acest ca­
racter întregii ere în care el înfloreşte: veacului al X V I I I - Oligarhia r o m â n ă , izvorîtă din aceeaşi n e v o i e socială
lea. S p i r i t u l f i l o z o f i c a l « l u m i n ă r i i » , c e c o n t a g i a s e a t u n c i c a ş i a b s o l u t i s m u l l u m i n a t , î n d e p l i n e ş t e acelaşi r o l s o ­
pe autocraţii naţiunilor mari europene, decurge din î m ­ cial. E a s e a l t o i e ş t e t o t p e p r o c e s u l d e c i r c u l a ţ i e a m ă r ­
p r e j u r a r e a c ă e i z d r o b i s e r ă a u t o r i t ă ţ i l e r e g i o n a l e c u aju­ f u r i l o r ş i î n d e p l i n e ş t e aceeaşi f u n c ţ i e d e u n i f o r m i z a r e
torul burgheziei de la oraşe, de unde-şi trăgeau şi în­ s o c i a l ă . L a fel c u a b s o l u t i s m u l l u m i n a t , o l i g a r h i a j o a c ă
semnatele venituri, spre a întreţine vastul aparat b i r o ­ rolul de tutore al burgheziei noastre în proces de d e z ­
c r a t i c militarist. De aceea ei erau n e v o i ţ i să v e g h e z e v o l t a r e ş i v o m a v e a p r i l e j u l s ă d o v e d i m c ă e a si-a î n d e ­
p l i n i t acest r o l î n c h i p m a i f e r i c i t d e c î t - a b s o l u t i s m u l . D i n
a s u p r a i n t e r e s e l o r b u r g h e z i e i , s ă g u v e r n e z e î n s p i r i t lu­
c e r c e t ă r i l e n o a s t r e v a reieşi c ă n u m a i d a t o r i t ă r e g i m u ­
minat l i b e r a l , a n u m e : să s p r i j i n e p r o d u c ţ i a şi c o m e r ţ u l ,
lui o l i g a r h i c R o m â n i a este scutită d e g r o z a v e l e c o n v u l -
s ă d e z v o l t e învăţământul, p e care-1 r e c l a m a î n c h i p i m ­
s i u n i s o c i a l e p e c a r e l e - a u suferit t o a t e s o c i e t ă ţ i l e b u r g h e z e
perios dezvoltarea industriei, şi să a c o r d e libertatea de
î n faza d e t r e c e r e d e l a p r e d o m i n a r e a c i r c u l a ţ i e i l a a c e e a
mişcare şi gîndire în măsura în care o cerea dezvoltarea
a p r o d u c ţ i e i . 'Se î n ţ e l e g e că a c e a s t ă tutelă s o c i a l ă si-a
C o m e r ţ u l u i şi a î n v ă ţ ă m â n t u l u i . T i p u l u n u i a s e m e n e a
î n d e p l i n i t - o o l i g a r h i a r o m â n ă în a c e l a ş i spirit - l u m i n a t
d e s p o t l u m i n a t , c a r e a ştiut să-şi î n d e p l i n e a s c ă î n m o d
ca si absolutismul în împrejurări asemănătoare. Mai
e x e m p l a r rolul său de tutore al burgheziei sale naţionale,
m u l t , o l i g a r h i a n o a s t r ă a a v u t c h i a r i l u z i a că g u v e r n e a z ă
e F r e d e r i c al II r e g e l e P r u s i e i 1 .
p e b a z a u n e i c o n s t i t u ţ i i d e m o c r a t i c e . D a r această c o n s ­
Din punct de vedere economic, absolutismul centra­ tituţie, c a r e s e c ă l ă u z e ş t e d e p r i n c i p i u l b u r g h e z i e i a p u ­
lizator corespunde stadiului de început al dezvoltării bur­ s e n e , . că t o a t e p u t e r i l e e m a n ă ele la n a ţ i u n e , a ştiut să
gheziei, cînd procesul de circulaţie predomină procesul e x c l u d ă prin sistemul colegiilor imensa majoritate a naţi­
de producţie; a t u n c i e n e v o i e de a d i s t r u g e t o a t e b a r i e r e l e unii de la exerciţiul acestei puteri, să prefacă libertatea
i n t e r i o a r e , t o a t e a u t o r i t ă ţ i l e r e g i o n a l e şi a n i v e l a , a u n i ­ politică tot într-un privilegiu ca şi. în v e c h i u l r e g i m şi
formiza întregul organism social. Această o p e r ă socială s ă î n d r e p t e î n r e a l i t a t e î n t r e a g a putere, d e sus î n j o s . Ş i
o . î n d e p l i n e ş t e , cu o r a r ă v r e d n i c i e , t o c m a i f o r ţ a c e n t r a l ă , uşa d e m o c r a ţ i a r o m â n ă s-a d e z v ă l u i t d r e p t o o l i g a r h i e
c a r e e sprijinită în întreaga ei acţiune de n i v e l a r e s o c i -
1
Asupra acestui proces vezi Karl Bücher, Die Entstehung
1
C o m p . N. I o r g a , Negoţul şi meseriile, p. 182. der Volkswirtschaft, Tübingen, 1898, p. 108 şi arm.
2 Öp. cit, p. 113. -
Şt. Z e l e t i n I. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e "în R o m â n i a 99
98

r e a l ă , p o t r i v i t c u i n t e r e s e l e c i r c u l a ţ i e i , c e - i stau l a b a z ă . t e m d e d i c t a t u r ă c e n t r a l ă , p e care-1 i m p u n e p r e t u t i n d e n i
C ă c i acestea i m p u n u n r e g i m d e d i c t a t u r ă c e n t r a l ă , c a r e * naşterea procesului de circulaţie capitalistă şi care are
să distrugă orice regionalism şi să creeze temelia o m o ­ m e n i r e a d e a f a c e tranziţia p o l i t i c ă d e l a r e g i o n a l i s m u l
genă a dezvoltării ulterioare a capitalismului1. vechiului r e g i m la societatea unitară şi o m o g e n ă a r e ­
g i m u l u i n o u b u r g h e z . R e g i m u l d e l a 1866 n u î n s e a m n ă
21. C e r c e t ă r i l e de m a i sus sînt de n a t u r ă a arăta c i t i n t r a r e a î n era b u r g h e z ă , c i n u m a i , p r e g ă t i r e a a c e s t e i
d e n e î n t e m e i a t ă e i l u z i a c ă seria r e f o r m e l o r p o l i t i c e î n ­ e r e . S e r i a r e f o r m e l o r d e l a 1857 p î n ă l a 1866 r e p r e z i n t ă
c h e i a t e c u a n u l 1866 a r înfăţişa o r u p e r e b r u s c ă c u t r e - | aceeaşi n ă z u i n ţ ă , de a î n t e m e i a o a u t o r i t a t e c e n t r a l ă pe
c u t u l — c u m şi-au p u t u t î n c h i p u i r e p r e z e n t a n ţ i i r e a c ţ i u - ruinele regionalismului pe care o găsim în evoluţia bur­
n i i şi alte spirite e m i n e n t e 2 — şi că de aici ar fi i z v o r î t gheziei e u r o p e n e prin secolele X V — X V I I s u b f o r m a '
haosul în care ne zbatem de atunci încoace. în realitate luptei m o n a r h i l o r î m p o t r i v a nobililor. Această luptă a
r e g i m u l p o l i t i c i n a u g u r a t l a 1866 înfăţişează a c e l a ş i sis- izvorît din aceleaşi n e v o i e c o n o m i c e ca şi lupta g r u p u ­
lui n o s t r u r e v o l u ţ i o n a r î m p o t r i v a b o i e r i m i i r e a c ţ i o n a r e
1
R e v i s t a „ V i a ţ a S o c i a l i s t ă " a p u b l i c a t un s t u d i u i n e d i t a s u p r a a a dus la acelaşi r e z u l t a t p o l i t i c : î n t e m e i e r e a u n u i r e ­
r e g i m u l u i n o s t r u o l i g a r h i c , d a t o r a t t e o r e t i c i a n u l u i socialist C . D o - g i m centralist, b i r o c r a t i c ş i m i l i t a r i s t . R e g i m u l p o l i t i c î n
b r o g e a n u - G h e r e a . A u t o r u l a t i n g e această c h e s t i u n e c u aceeaşi
c a r e t r ă i e ş t e s o c i e t a t e a r o m â n ă de la 1866 î n a i n t e e
lipsă de cercetări speciale cu care, el vorbeşte în genere d e s p r e
b u r g h e z i a r o m â n ă . I n l o c d e o c e r c e t a r e ştiinţifică, G h e r e a face analog cu acela în care trăieşte societatea franceză de
c r i t i c ă î n t o c m a i ca şi în c h e s t i u n e a a g r a r ă : el c i t e a z ă pe 1 Carp l a m i j l o c u l s e c o l u l u i X V I I p î n ă l a sfîrşitul s e c o l u l u i
şi C a r a g i a l e — a l e c ă r o r s e n t i m e n t e faţă de b u r g h e z i e sînt biae X V I I I ; e i r e p r e z i n t ă a c e e a ş i fază t u l b u r e ' ş i h a o t i c ă d e
cunoscute — învinovăţeşte' regimul oligarhic că înăbuşă forţele d i z o l v a r e a l u m i i v e c h i şi p l ă m ă d i r e a c e l e i n o i .
e c o n o m i c e şi î n t r e c e în p e s i m i s m u l său c h i a r şi r e a c ţ i u n e a , c î n d
declară: «Dezvoltarea acestora (a societăţilor oligarhice) nu nu­ în asemănare cu burghezia europeană, ar trebui, să
m a i c ă numeşte ajutată d e o r g a n i s m u l p o l i t i c c o n d u c ă t o r , c i d i m ­ mai aşteptăm încă o revoluţie română, prin c a r e bur­
p o t r i v ă , e stînjenită pe cît e cu p u t i n ţ ă . C î n d a c e a s t ă s t î n j e n i r e g h e z i a n o a s t r ă ar a v e a sa s f a r m e p u t e r e a c e n t r a l ă şi să
si dezorganizare trece peste o anumită măsură, î n c e p e d e c a d e n ţ a » .
realizeze opera democratică de descentralizare. C e r c e ­
,',Viaţa S o c i a l i s t ă " , n o . 2, d e c e m b r i e 1920, p. 13.) C î n d un m a r x i s t
se lasă înrîurit în aşa m ă s u r ă de c r i t i c a r e a c ţ i u n i i — c a r e avea* t a r e a p e r i o a d e i d e l a 1866 p î n ă î n p r e z e n t v a î n v e d e r a
t o t t e m e i u l să nu fie m u l ţ u m i t ă cu o l i g a r h i a ^— î n c î t p r e f a c e un* însă c ă s o c i e t a t e a r o m â n ă n u v a t r e c e p r i n t r - o a s e m e n e a
r e g i m p o l i t i c d i n e x p r e s i e ' a f o r ţ e l o r e c o n o m i c e într-o p i e d i c ă a z g u d u i r e d e v r e m e c e aici b u r g h e z i a n a ţ i o n a l ă n u s e
lor, e l ajunge înaintea următoarei enigme s o c i o l o g i c e : c u m J 9 n a ş t e alături d e p u t e r e a c e n t r a l ă , c i s e d e z v o l t ă d i n c h i a r
face că un regim politic care contrazice dezvoltarea e c o n o m i c ă
sînul acesteia: din oligarhie.
a p u t u t să se n a s c ă şi să t r ă i a s c ă atîta v r e m e ?
* . D i n c e l e b r a s c r i s o a r e a d o m n i t o r u l u i C a r o l , p u b l i c a t ă în
„ A u g s b u r g e r A l l g e m e i n e ZeitUng." ( I a n u a r 1871).
« P r i n numeroasele mele călătorii în toate regiunile celor două
P r i n c i p a t e şi p r i n f e l u r i t e a t i n g e r i cu t o a t e p ă t u r i l e societăţii, am
d o b î n d i t î n c r e d i n ţ a r e a c ă v i n a n u este n i c i a m e a , n i c i a p o p o ­
r u l u i în î n t r e g i m e a lui, ci m a i ales a c e l o r ce şi-au însuşit d r e p ­
tul de a c o n d u c e tara în c a r e s-au n ă s c u t . A c e ş t i o a m e n i , c a r e
şi-au f ă c u t e d u c a ţ i a l o r p o l i t i c ă ş i s o c i a l ă m a i m u l t î n străină­
tate, u i t î n d c u desăvîrşire î m p r e j u r ă r i l e p a t r i e i lor, n u c a u t ă ;
a l t c e v a d e c î t a a p l i c a aici i d e i l e d e c a r e s-au a d ă p a t a c o l o , . î m -
b r ă c î n d u - l e î n nişte f o r m e u t o p i c e , fără a c e r c e t a d a c ă s e p o ­
t r i v e s c sau nu. Astfel, n e f e r i c i t a ţară, ' c a r e a fost t o t d e a u n a î n -
g e n u n c h i a t ă sub j u g u l c e l m a i aspru, a t r e c u t d e o d a t ă şi fără
m i j l o c i r e d e l a u n r e g i m d e s p o t i c l a "t:ea m a i l i b e r ă constituţie,
p r e c u m n u o are n i c i . u n p o p o r d i n E u r o p a » . T . M â i o r e s c u , D i s ­
c u r s u r i , B u c u r e ş t i , '1897, 1, 28.
II.
DEZVOLTAREA 80CIALĂ A ROMÂNIEI
DE LA .1866 PÎNÂ ÎN PREZENT:
ERA MERCANTILISMULUI ROMÂN

Istoria economică a naţiunilor dovedeşte


— şi nici una în chip atît de limpede ca
aceea a Angliei — că tranziţia de la starea
primitivă . . . la întîile începuturi ale indus­
triei se î n d e p l i n e ş t e în modul, cel mai r e p e d e
şi mai prielnic prin comerţul liber cu ţări
mult mai înaintate; că însă o industrializare
completă, o însemnată navigaţie şi un întins
comerţ extern na se poete dobîndi decît
prin intervenţia forţei de stat.

FRIEDRICH LIST 1

începuturile mercantilismului. român. 1. Oligarhia şi mer­


cantilismul. 2. Caracterul naţional şi necesitatea istorică a
mercantilismului român. 3. Cuprinsul mercantilismului român.
4. Crearea aparatului de circulaţie. 5. Crearea institutelor de
credit. 6. însemnătatea economică şi n a ţ i o n a l ă a î n t e m e i e r i i ca­
pitalismului de bancă. 7. Unificarea şi europenizarea vieţii p u ­
blice. 8. Caracterul propriu al evoluţiei burgheziilor întîrziate.
'9. M e r c a n t i l i s m şi r o m a n t i s m social. 10. M e r c a n t i l i s m şi dicta-
r
ură politică.

.Urmările economice. 11. Concurenţa capitalismului străin


distruge vechea noastră industrie naţională. 12. Distrugerea in­
dustriei casnice ţărăneşti şi urmările acestui fenomen. 13. Si­
tuaţia s e a g r a v e a z ă p r i n c o n v e n ţ i a c o m e r c i a l ă c u A u s t r o - U n g a r i a
(1875). 14. Pustiirile concurenţei .capitaliste în urma acestei
convenţii. 7J. C o n c u r e n ţ a g r i u l u i a m e r i c a n şi i z o l a r e a R o m â n i e i
de Anglia. 15. Criza e c o n o m i e i r o m â n e în u r m a îndoitei con­
curenţe a capitalismului austriac şi a agriculturii americane.
17. Rezultatul final: mizeria ţ^gţnimii. 18. Dezvoltarea indus­
triei n a ţ i o n a l e ca m i j l o c de î n l ă t u r a r e a c r i z e i .

1
Das nationale System der politischen Oekonomie, VII. Au­
flage Stuttgart, 1883, p. 156.
102

Desăvîrşirea mercantilismului român. 19. Suzeranitatea Tur­


ciei a împiedicat mercantilismul român. 20. Liberalismul bur­
gheziei, a p u s e n e a alcătuit altă .greutate. 21. Noua metropolă^
•capitalistă a R o m â n i e i : G e r m a n i a ; u r m ă r i l e p o l i t i c e şi c u l t u r a ­
le ale aceslei schimbări. 22. Roadele mercantilismului român™
starea actuală a industriei noastre şi problemele ce ea ridică
p o l i t i c i i de stat. 23. U l t i m a f a z ă a m e r c a n t i l i s m u l u i . . 24. C o n s i -
deraţii asupra viitorului ideal naţional al României..

a) începuturile mercantilismului român

1. In p r o c e s u l de naştere a R o m â n i e i m o d e r n e tre­
buie să se deosebească două mari curente: unul z g o m q -
tos dar s u p e r f i c i a l , a n u m e a l i d e i l o r l i b e r a l e c a r e p l e a c ă
d e l a P a r i s s p r e B u c u r e ş t i ş i Iaşi; altul t ă c u t d a r a d î n c ,
c a r e p l e a c ă de, l a L o n d r a s p r e C o n s t a n ţ a , Galaţi, B r ă i l a :
e curentul e c o n o m i e i capitaliste engleze. Istoriografia r o ­
m â n ă s-a î n c u m e t a t s ă e x p l i c e p î n ă a c u m n a ş t e r e a s o c i e ­
tăţii b u r g h e z e r o m â n e n u m a i p r i n î n t î i u l c u r e n t , i g n o r î n d
cu totul existenţa celui din u r m ă sau nepreţuindu-1 după
v a l o a r e a sa reală. A c e a s t ă n e f e r i c i t ă m e t o d ă a d u s la
nonsensul sociologic bine cunoscut, că edificiul nostru
b u r g h e z s-ar r e d u c e l a f o r m e fără b a z ă .
C e r c e t a r e a d e faţă s e m i ş c ă p e c a l e a d i a m e t r a l o p u ­
să: e a d e d u c e p l ă m ă d i r e a R o m â n i e i m o d e r n e , d i n i n f l u ­
enţa e c o n o m i e i c a p i t a l i s t e e n g l e z e . S-a arătat p e l a r g
revoluţia e c o n o m i c ă socială înfăptuită sub această în-
rîurire, î n u r m a c ă r e i a ţ a r a n o a s t r ă s-a ales c u o c î r m u i -
r e o l i g a r h i c ă , deşi n i c i o l e g e n a ţ i o n a l ă n u c o n s f i n ţ e ş t e
e x i s t e n ţ a oligarhiei c a instituţie..
D e altfel, a c e s t a nu, e u n a m ă n u n t c a r a c t e r i s t i c a l
s o c i e t ă ţ i i r o m â n e . P r e t u t i n d e n i , î n faza d e d e z v o l t a r e a
b u r g h e z i e i , p u t e r e a p o l i t i c ă reală a stat î n m î i n i l e u n e i
o l i g a r h i i f i n a n c i a r e c a r e d i c t a m o n a r h u l u i zis a b s o l u t
măsurile cerute de interesele ei proprii1. D e o s e b i r e a e
n u m a i că îrt această fază i s t o r i c ă • de e v o l u ţ i e p u t e r e a

1
W. S o m b a r t , Der moderne Kapitalismus, ed. III, voi II,
2, p, 1100—1101.
Şt. Z e l e t i n II. D e z v o l t a r e a s o c i a l ă a R o m â n i e i de la 1866 p î n ă în p r e z e n t 1 0 5
1U4

formală a fost î n c r e d i n ţ a t ă î n a l t e ţări u n u i m o n a r h , p e z ă î n m î i n i l e s a l e : a b u r g h e z i e i . , N u m a i astfel p o t e i


c î n d în, ţara n o a s t r ă e a a fost î n c r e d i n ţ a t ă n a ţ i u n i i . D e să-şi p r o c u r e v e n i t u r i l e n e c e s a r e p e n t r u d e s â v î r ş i r e a a p a ­
f a p t , î n d ă r ă t u l a c e s t e i suveranităţi formale fie a m o ­ ratului b i r o c r a t i c m i l i t a r i s t p e c â r e s e r i d i c ă e d i f i c i u l
n a r h u l u i , fie a n a ţ i u n i i , a stat p r e t u t i n d e n i la î n c e p u ­ s t a t e l o r m o d e r n e . " D e a c e e a , l a î n c e p u t u l o r i c ă r u i stat
turile burgheziei atotputernica oligarhie. m o d e r n forţa politică centrală intervine în c h i p e n e r g i c
î n d e z v o l t a r e a vieţji e c o n o m i c e , e x e r c i t î n d o t u t e l ă s i s ­
E a c u m întrebarea: ce politică a u r m a t oligarhia n o a s ­
t e m a t i c ă atît a s u p r a c o m e r ţ u l u i c î t şi a i n d u s t r i e i , cu
tră p e n t r u consolidarea R o m â n i e i m o d e r n e şi care au
scopul mărturisit de a mări averea naţională. Această
f o s t . r o a d e l e a c e s t e i p o l i t i c i ? C u această c h e s t i u n e n e
tutelă e c o n o m i c ă , menită a face « e d u c a ţ i a » e c o n o m i e i
v o m o c u p a î n c a p i t o l u l d e faţă a l c e r c e t ă r i i n o a s t r e . .
naţionale, e t o c m a i ceea ce alcătuieşte esenţa m e r c a n t i ­
O b s e r v ă m însă d e m a i î n a i n t e c ă î n t r e p o l i t i c a o l i ­ lismului; ea caracterizează începuturile oricărei b u r g h e ­
g a r h i e i n o a s t r e şi a c e e a a o r i c ă r e i alte ţări în a c e e a ş i zii sau, c e e a c e este a c e l a ş i l u c r u , î n c e p u t u r i l e o r i c ă r u i
fază nu v o m găsi nici o deosebire esenţială. Există o stat 1 .
s u m ă d e m ă s u r i fără c a r e n u s e p o a t e d e z v o l t a n i c i o
b u r g h e z i e , d e c i n i c i u n stat n a ţ i o n a l m o d e r n . D e a c e e a , S e vecie d e c i b i n e c ă m e r c a n t i l i s m u l stă î n s t r i n s ă
o r i c e b u r g h e z i e • t r e b u i e să se ajute la î n c e p u t u r i l e . ei legătură eu idealul naţional al burgheziei, m o d e r n e ; ei
de aceste m i j l o a c e . E c o n o m i a politică le reuneşte într-un alacătuieşte condiţia neapărată a îndeplinirii acestuia. Căci,
s i s t e m aparte, c ă r u i a - i d ă n u m e l e d e mercantilism. V o m p e n t r u a c l ă d i un stat de-sine-stâtător, t r e b u i e să i se
î n c e r c a m a i j o s s ă u r m ă r i m p a s c u p a s d e z v o l t a r e a trep-• creeze o bază materială proprie, ceea ce nu e eu putinţă
tată a m e r c a n t i l i s m u l u i r o m â n . decît printr-o îndelungă şi viguroasă intervenţie a p u ­
terii c e n t r a l e E o d o v a d ă de un rar s i m ţ al realităţii.,
2. La început, oligarhia r o m â n ă nu se confundă cu c u m n u s é g ă s e ş t e d e c î t î n -símil b u r g h e z i e i , c ă a c e a s t a
b u r g h e z i a î n t r - o s i n g u r ă clasă. R e p r e z e n t a n ţ i i o l i g a r h i e i a făcut din mercantilism o parte integrantă a naţiona­
deţin n u m a i puterea politică, în v r e m e ce burghezia e l i s m u l u i , c o n t o p i n d astfel î n t r - u n s i n g u r ţel a s p i r a ţ i i l e
m ă r g i n i t ă l a u n c e r c restrîns d e străini, î n d e o s e b i e v r e i ; naţionale ideale şi temelia lor materială2. N u m a i lipsa
aceştia deţin puterea e c o n o m i c ă , reprezentată prin ca­ de simţ istoric poate d u c e î n ' ispita de a p u n e p o l i t i c a
p i t a l i s m u l s u b f o r m e l e sale i n f e r i o a r e d e c o m e r ţ ş i c a ­ e c o n o m i c ă a R o m â n i e i în paralelă cu politica e c o n o m i ­
mătă. Şi totuşi oligarhia apără în c h i p e x c l u s i v interesele c ă , a statelor b u r g h e z e a p u s e n e în faza lor actuală. O
b u r g h e z i e i , se i n t i t u l e a z ă ea "însăşi « l i b e r a l ă » şi î n t r e ­ asemenea procedare neistorică duce Ia neînţelegeri gra­
b u i n ţ e a z ă p u t e r e a ei, p o l i t i c ă s p r e f o l o s u l şi î n t i n d e r e a ve. Pe eind e c o n o m i a statelor b u r g h e z e apusene e un
clasei noastre capitaliste. fapt î n d e p l i n i t , e c o n o m i a r o m â n ă e - u n p r o c e s î n eleve--

Pricina acestui f e n o m e n trebuie căutată în acea c o ­


1
munitate, am putea zice identitate de interese între bur­ O r i u n d e a p a r e e c o n o m i a b ă n e a s c ă , şi cu ea t e n d i n ţ a de a
î n t e m e i a o f o r ţ ă c e n t r a l ă de stat, a p a r e în c h i p firesc şi p o l i t i c a
g h e z i e ş i p u t e r e a d e stat, p e c a r e o d e s c o p e r i m p r e t u ­
m e r c a n t i l i s t e , c a s i n g u r m i j l o c d e a p r o c u r a m i j l o a c e l e bânesri
tindeni la originea statelor moderne1". M e c a n i s m u l c o m ­ din c a r e trăieşte un stat c e n t r a l i z a t o r . A s t f e l s-a p u t u t stabili
p l i c a t a l v i e ţ i i p u b l i c e n u s e p o a t e d e z v o l t a fără p r o ­ î n i m p e r i u l l u i A l e x a n d r u c e l M a r e u n m e r c a n t i l i s m d e uimi­
z a i c a p u t e r e a b a n u l u i . « A t î t a stat cit a r g i n t — m a i toare asemănare cu acela pe care îl î n t î l m m la începutul b u r ­
g h e z i e i m o d e r n e . V e z i U l r i c h W i l c k e n , Alexander der Grosse und
t î r z i u a u r » , declară- Ş o m b a r t 2 . D a r p e n t r u a o b ţ i n e a c e s t
die hellenistische Wirtschaft, în S c h m o l l e r s J a h r b u c h , 45. Jahr­
a r g i n t sau aur, c o n d u c ă t o r i i s t a t e l o r sînt n e v o i ţ i s ă s p r i ­ gang (1921), 2. Heft. . .: .
j i n e dezvoltarea acelei pături sociale care îl. acunfulea- 2
« E l ( m e r c a n t i l i s m u l ) e r a o t e o r i e c a r e se n ă s c u s e în c h i p
firesc d i n s p i r i t u l n a ţ i o n a l i s m u l u i , a l u n e i vieţi n a ţ i o n a l e î n t r e g i ,
1
Op. cit., v o l . I. 1, p . 369. c a r e se susţine p r i n ea însăşi». H. De B. G i b b i n s , The industrial
2
history of England, L o n d o n , 1913, ed. X I X , p. 168
Op. cit., v o l . I, 1, p . 366.
106 Şt. Zeletin II. D e z v o l t a r e a s o c i a l ă a R o m â n i e i d e l a 1866 p î n ă . î n p r e z e n t 1 0 7

n i r e ; l a c e l e dintîi, p r o d u c ţ i a e o realitate prezentă; i a p r e o c u p a r e a de s e a m ă a p o l i t i c i i în a c e a s t ă fază e de a


n o i , e a e o speranţă în viitor. E f i r e s c c ă a t i t u d i n e a p o ­ stimula comerţul extern.
l i t i c ă faţă d e p r o d u c ţ i e t r e b u i e s ă v a r i e z e p o t r i v i t e u S e c u n o a ş t e r o l u l p e ç a r e 1-a j u c a t î n e c o n o m i a e n ­
fazele ei respective. Spre a înţelege politica e c o n o m i c ă gleză e x p o r t u l lînei, cea mai de s e a m ă m a t e r i e primă,
a R o m â n i e i d i n a d o u a j u m ă t a t e a v e a c u l u i al X l X - l e a p e c a r e o » p r o d u c e a A n g l i a . L a sfîrşitul s e c o l u l u i X V
înainte, trebuie să cercetăm trecutul burgheziilor apu­ t a x a p e l î n a e x p o r t a t ă a d u c e a t e z a u r u l u i trei s f e r t u r i
sene, îndeosebi veacul al XVII-lea, cînd e c o n o m i a lor din venitul total1. Acelaşi rol îl joacă în e c o n o m i a n o a s ­
s e g ă s e a în' a c e e a ş i stare, c a ş i e c o n o m i a a c t u a l ă a - R o ­ tră e x p o r t u l g r i u l u i . Ş i d a c ă s-a p u t u t s p u n e c ă s u b
m â n i e i , a d i c ă î n s t a r e d e proces1. Ş i a b i a a t u n c i a p a r e s t r ă l u c i r e a v i c t o r i i l o r l u i E d w a r d III ş i H e n r y V s t ă
l i m p e d e deplina analogie a mercantilismului r o m â n cu p r o z a i c u l , d a r p u t e r n i c u l s a c de, l î n ă 2 , a p o i n u e m a i
acela al statelor burgheze apusene,-precum.-şi necesita­ p u ţ i n a d e v ă r a t c ă î n d ă r ă t u l - l u p t e l o r n o a s t r e d e n e a lu­
t e a i s t o r i c ă a a c e s t e i p o l i t i c i , s i n g u r a r a ţ i o n a l ă şi l e g i ­ nare şi unitate naţională şi în g e n e r e la baza întregului
t i m ă p e n t r u o r i c e stat c a r e s e află î n s t a d i u l iniţial a l e d i f i c i u a î R o m â n i e i m o d e r n e stă p r o z a i c u l , d a r p u t e r ­
burgheziei2. nicul sac de grîu. E deci firesc că p r e o c u p a r e a de s e a m ă
a politicii mercantiliste r o m â n e fu de a' lua măsuri m e ­
3. C î n d o n a ţ i u n e este î n c ă la î n c e p u t u r i l e d e z v o l ­ n i t e a înteţi şi l ă r g i c o m e r ţ u l n o s t r u de c e r e a l e .
tării b u r g h e z e , i z v o r u l e i p r i n c i p a l d e v e n i t . e a l c ă t u i t A c e s t e m ă s u r i a m i n t e s c p e a c e l e a d e c a r e s-a s e r v i t v
de p r o d u s e l e brute ale solului. Cu acestea plăteşte ea peste tot mercantilismul; ele sînt:
f a b r i c a t e l e p e c a r e l e p r i m e ş t e d i n străinătate. D e a c e e a a) crearea mijloacelor de comunicaţie;
bj crearea instituţiilor de credit;
c) unificarea în toate manifestările vieţii p u b l i c e .
1
C a r a c t e r i z a r e a e c o n o m i e i m e r c a n t i l i s t e ca proces o f a c e
S o m b a r t , d a r a c e a s t ă i d e e s e g ă s e ş t e ş i î n p o l e m i c a liii List, î m ­ C î t p r i v e ş t e f e l u l însuşi d e a f a c e c o m e r ţ u l , s e ş t i e
p o t r i v a ş c o a l e i e c o n o m i e i c l a s i c e . « Ş c o a l a a luat c a e x i s t î n d î n
c ă ' m e r c a n t i l i s m u l n u c u n o a ş t e d e c î t c o m e r ţ , d e stat, î n ­
c h i p r e a l o situaţie ce de-abia trebuie să devină». Das naţionale
System der politischen Oekonomie, p. 115. . . d e p l i n i t d e f u n c ţ i o n a r i plătiţi, s a u d e p a r t i c u l a r i c ă r o r a
2
C. D o b r o g e a n u - G h e r e a a a v u t . i d e e a o r i g i n a l ă de a p r i v i li se ' încredinţează un asemenea m o n o p o l sub a n u m i t e
intervenţionismul nostru e c o n o m i c ca o politică reacţionară, fiind­ •condiţii. O p o l i t i c ă m e r c a n t i l i s t ă c o n s e c v e n t ă e x c l u d e c o ­
că nu s-a n ă s c u t , ca în alte părţi, ca un r e m e d i u î m p o t r i v a e x ­ m e r ţ u l liber, î n t r u c î t î n acest s i s t e m c o m e r ţ u l e p r i v i t
c e s u l u i d e l i b e r t a t e a v i e ţ i i e c o n o m i c e (Neoiobăgia, e d . II, p . 3 3 6 —
37). D a c ă a r f i s ă j u d e c ă m d u p ă a c e s t p u n c t d e v e d e r e , a t u n c i
c a u n - i z v o r d e v e n i t p u b l i c . L a n o i n u s-a a j u n s l a a c e a s ­
î n t r e g u l g r u p a l m e r c a n t i l i ş t i l o r t e o r e t i c i sau p r a c t i c i a r t r e b u i tă politică de m o n o p o l i z a r e a comerţului decît în u r m a
p r i v i t - c a r e a c ţ i o n a r ; c ă c i i n t e r v e n ţ i o n i s m u l m e r c a n t i l i s t n u s-a războiului.
născut dintr-un e x c e s de liberalism, ci continuă în chip direct A b i a tîrziu ş i d i n p r i c i n i c e s e v o r v e d e a m a i departe,,
p o l i t i c a a b s o h i t i s t ă m e d i e v a l ă ( S o m b a r t , I, 1, p. 375 şi u r m . ) . D a r
p o l i t i c a e c o n o m i c ă r o m â n ă a p u t u t s ă s e . întregească,,
a c e a s t ă i d e e n u i-a v e n i t n i c i u n u i e c o n o m i s t î n m i n t e . I n rea-,
litate G h e r e a i g n o r e a z ă f a p t u l i s t o r i c e l e m e n t a r , c ă p e l i n g ă f ă c î n d c e l d i n u r m a pas, a n u m e l u î n d m ă s u r i d e o c r o ­
a c t u a l u l i n t e r v e n ţ i o n i s m , d e n a t u r ă i m p e r i a l i s t ă , c a r e s-a n ă s ­ tire a industriei naţionale î m p o t r i v a c o n c u r e n ţ e i indus­
cut în a d e v ă r după o p e r i o a d ă de liberalism, istoria e c o n o m i c ă triei străine. Cu aceasta se desăvîrşeşte sistemul n o s t r u
c u n o a ş t e î n c ă . o fază i n t e r v e n ţ i o n i s t ă , a n u m e d e n a t u r ă m e r c a n ­
mercantilist.
tilă, c a r e nu s-a n ă s c u t d i n l i b e r a l i s m , ci d i m p o t r i v ă , a fost o
c o n d i ţ i e a naşterii l i b e r a l i s m u l u i însuşi ( H i l f e r d i n g , . Das Finanz- D a c ă s e i a î n c o n s i d e r a ţ i e p r o g r a m u l d e m a i sus a l '
kapital, p. 376). In a c e a s t ă fază, p r i n c a r e t r e c e o r i c e b u r g h e z i e politicii noastre e c o n o m i c e , se v e d e că - toate cele patru:
l a î n c e p u t u r i l e ei, s e află e c o n o m i a n a ţ i o n a l ă r o m â n ă î n p r e z e n t ; p u n c t e ale s a l e : d e z v o l t a r e a m i j l o a c e l o r d e c o m u n i c a ţ i e , .
politica noastră e c o n o m i c ă intervenţionistă, departe de a fi r e a c ­
ţ i o n a r ă , e o n e c e s i t a t e istorică, şi p ă r ă s i r e a ei ar fi un a c t de 1
G e o r g e s B r y , Histoire industrielle et économique de l'An­
sinucidere naţională, c u m v o m avea prilejul să î n v e d e r ă m în gleterre, Paris, 1900; p. 50.
c u r s u l acestei c e r c e t ă r i .
2 H. De B. C i b b i n s , o p . cit., p. 50.
I I . D e z v o l t a r e a s o c i a l ă a R o m â n i e i de la 1866 p î n ă în p r e z e n t 1Q9
108 Şt. Z e l e t i n

d e fier, s ă c a n a l i z ă m rîurile, s ă z i d i m p o r t u r i şi să or­


a c r e d i t u l u i , u n i f i c a r e a , o c r o t i r e a i n d u s t r i e i i n d i g e n e , al­
ganizăm companii de navigaţie»1.
c ă t u i e s c î n c ă t o t atîtea p r o b l e m e d e a c t u a l i t a t e , A c e a s t a
D e l a 1866 a c e a s t ă n ă z u i n ţ ă c a p ă t ă u n s p r i j i n h o f ă -
a r a t ă î n d e s t u l c ă e c o n o m i a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă s e află î n
r î t o r î n însuşi P r i n c i p e l e C a r o l 2 . P r i m u l n o s t r u r e g e d ă
f a z a de f o r m a ţ i e , c a r e c e r e o p o l i t i c ă de i n t e r v e n ţ i e a
a c e e a ş i pildă- c a t o ţ i a c e i m o n a r h i « l u m i n a ţ i » d i n f a z a
f o r ţ e i d e stat; p r o d u c ţ i a n o a s t r ă n-a a j u n s u n fapt, c i
m e r c a n t i l i s t ă a p o p o a r e l o r ce-şi p u n t o a t ă g r e u t a t e a si­
e încă un proces. De aceea va trebui să treacă m u l t ă
t u a ţ i e i l o r s p r e a d e z v o l t a m i j l o a c e l e d e p r o g r e s ale c o ­
v r e m e p î n ă c e m e r c a n t i l i s m u l n o s t r u îşi v a f i î n d e p l i n i t
m e r ţ u l u i ţării în f r u n t e a c ă r e i a se află. E d r e p t , el a
r o l u l său i s t o r i c d e e d u c a t o r a l e c o n o m i e i n a ţ i o n a l e , s p r e
a v u t p u t i n ă s i m p a t i e faţă. d e s i s t e m u l p o l i t i c a l b u r g h e ­
a ^ d e v e n i astfel d e p r i s o s . D e o c a m d a t ă c o n s t a t ă m f a p t u l
z i e i n o a s t r e , p e c a r e a m v ă z u t că-1 c r e d e a r ă s p u n z ă t o r
- că ne a f l ă m în p l i n ă eră m e r c a n t i l i s t ă . Să u r m ă r i m acum
d e g r e u t ă ţ i l e p r i n c a r e t r e c e a ţara. D a r a c e a s t a n u 1-a
fazele treptate de realizare a p r o g r a m u l u i de m a i sus:
oprit de a sprijini cu hotărîre năzuinţa e c o n o m i c ă a b u r ­
g h e z i e i noastre pentru realizarea unei întinse reţele de
4 . D e î n d a t ă c e r e v o l u ţ i o n a r i i n o ş t r i a j u n s e r ă stă- c ă i d e c o m u n i c a ţ i e c a r e s ă n e p u n ă î n strînsă l e g ă t u r ă
p î n i p e situaţie, e i îşi î n c o r d a r ă s i l i n ţ e l e s p r e a d e s ă - c u b u r g h e z i a e u r o p e a n ă . C î t p r e ţ p u n e a p e aceasta, s e
vîrşi acea revoluţie e c o n o m i c ă ce alcătuia temelia p u ­ v e d e d i n m e m o r i i l e sale 3 .
terii l o r p o l i t i c e : p r o c e s u l de circulaţie a mărfurilor. s
In această d i r e c ţ i e , b u r g h e z i a n o a s t r ă a o b ţ i n u t r e ­
Crearea m i j l o a c e l o r de m o d e r n i z a r e a acestui proces, z u l t a t e p e c a r e l e - a m p u t e a n u m i s t r ă l u c i t e . D e l a 1869,
î n d e o s e b i a c ă i l o r de c o m u n i c a ţ i e şi a i n s t i t u t e l o r de c r e ­
d i t , d e v i n e p e n t r u foştii r e v o l u ţ i o n a r i u n v i s c e n u î n ­ 1
Din scrierile şi discursurile lui I. C. Brătianu, Bucureşti
c e t e a z ă a-i. o b s e d a p î n ă c e n u i z b u t i r ă să-1 v a d ă a e v e a . 1903, I, p. 153.
2
T. M a i o r e s c u , Discursuri, I, 17.
C u n o a ş t e m i d e i l e lui I . C . B r ă t i a n u a s u p r a s c h i m b u l u i 3
P a r e a i se fi f ă c u t d i n a c e a s t a o i m p u t a r e . A s t f e l d-1
c a f a c t o r d e c i v i l i z a ţ i e ; i d e i l e sale a s u p r a m i j l o a c e l o r C . R ă d u l e s c u - M o t r u r e l e v ă faptul c ă « M e m o r i i l e M . S . R e g e l u i
de comunicaţie sînt la aceeaşi înălţime. C a r o l I v o r b e s c atit d e a m ă n u n ţ i t d e s p r e d r u m u r i d e fier, p o -
-»duri, î m p r u m u t u r i ş i n u s e e x p r i m ă n i c i o d a t ă a s u p r a «aşa-zisei
«Cel dintîi semn de civilizaţie într-o ţară sînt şose­ culturi române». (Cultura română şi politicianismul, ed. III,
lele, drumurile d e fier ş i plutirea. Cîrid un popor civi­ p . 175).
lizat cuprinde o ţară nouă, necultă, nu înaintează în- O b s e r v ă m î n a i n t e d e toate c ă d r u m u r i l e d e fier, o r i c î t p a r
d e p r o z a i c e , a l c ă t u i e s c totuşi u n i c a b a z ă m a t e r i a l ă din c a r e c u l ­
tr-însa decît atîta cît a acoperit-o cu şosele, pare că t u r a şi întreg e d i f i c i u l s o c i a l al u n e i ţări a g r i c o l e îşi trag e x i s ­
pentru dîns'ul pămîntul nu are valoare fără drumuri». t e n ţ a . D i n m o m e n t c e o ţară î n a p o i a t ă i n t r ă î n l e g ă t u r ă c u c a ­
pitalismul mondial, întregul ei m e c a n i s m social se bazează pe
Şi d u p ă ce ilustrează această idee cu pilde de la r o ­
i m p o z i t e şi p e n t r u ca a c e s t e a să p o a t ă fi strînse, statul t r e b u i e
mani, englezi şi francezi, el î n c h e i e : să d e a s u p u ş i l o r p u t i n ţ a de a-şi v i n d e p r o d u s e l e şi a le p r e f a c e
în bani. « D e atunci exportul materiilor alimentare devine o ches­
«într-un moment de renaştere ca acela în oare ne
t i u n e d e v i a ţ ă ; c o n s t r u c ţ i a d e d r u m u r i d e fier, d u c î n d d i n i n t e ­
a f l ă m , a r trebui, a r f i p o l i t i c c h i a r , c a c e i dintîi p a ş i c e r i o r s p r e porturii şi f r o n t i e r e , este o n e c e s i t a t e p e n t r u g u v e r n e ,
vom face în această viaţă nouă să fie de natură a' d o ­ d a c ă v o r să p e r c e a p ă impozitele în bani de la ţărani» (K. Kăutsky,
La question agraire, P a r i s , 1900, p. 365). E d e c i firesc că a c e i
vedi lumii că sînttem şi cu fapta strănepoţii poporului
ce au în această fază răspunderea destinelor p o p o a r e l o r nu se
uriaş, c u m s î n t e m cu l i m b a şi cu n u m e l e , că c u n o a ş t e m g î n d e s c într-atît l a c u l t u r ă , cît l a a r t e r e l e e i d e viaţă, l a m i j l o a ­
ca dînsul care sînt cele dintîi condiţii de civilizaţie şi c e l e d e c o m u n i c a ţ i e . A c e a s t a e n e v o i a d i n c a r e şi-a luat fiinţă
mercantilismul; de aceea socotim că cercetarea istorică va avea
că a v e m e n e r g i a de a le e x e c u t a . Să p ă ş i m clar ca dînşii,
. s ă stabilească ş i r o l u l r e g e l u i C a r o l î n e v o l u ţ i a m e r c a n t i l i s m u l u i
să ne punem la luptă, unii cu braţele, alţii cu ştiinţa, ' r o m â n şi p r i n ' aceasta în crearea bazei materiale a culturii r o ­
şi cu p u n g i l e . . . şi să r i d i c ă m ş o s e l e , să t r a g e m d r u m u r i mâne.
II. Dezvoltarea socială a României de la 1 8 6 6 pînă în p r e z e n ţ i i !
110 Şt. Zeletira

c a p i t a l i ş t i l o r străini, c ă r o r a l i s-a î n c r e d i n ţ a t c r e a r e a
c î n d s-a d a t î n e x p l o a t a r e î n t î i a n o a s t r ă c a l e ferată 1 »
a c e s t u i a ş e z ă m î n t . L i n i a R o m a n - I ţ c a n i a fost c o n c e d a t ă
p î n ă î n a n u l j u b i l a i 1906, d e c i î n c u r s d e 3 7 a n i , s-a
c o m p a n i e i O f e n h e i m iar linia R o m a n - V î r c i o r o v a c o m ­
c r e a t o r e ţ e a d e c ă i f e r a t e î n « l u n g i m e d e 3,178 k m ,
paniei Strussberg1. M a i tîrziu fu c o n c e d a t ă şi linia P l o -
a d i c ă 2,4 k m l i n i e f e r a t ă l a 100 k m p ă t r a ţ i d e s u p r a ­
eşti-Predeal lui C r a w l e y 2 . Cînd personalul nostru căpă­
f a ţ ă t e r i t o r i a l ă » 2 . O î n t i n s ă r e ţ e a t e l e f o n i c ă şi t e l e g r a ­
tă destulă experienţă pentru c o n d u c e r e a noului servi­
fică v e n i să c o m p l e t e z e acest aparat de circulaţie.
c i u , statul r ă s c u m p ă r ă l i n i i l e , l u î n d u - l e p e s e a m a sa.
Este î n d e o b ş t e c u n o s c u t că dintre toate creaţiunile
E r a o p r o c e d a r e î n ţ e l e a p t ă , c a r e şi-a arătat î n d e a j u n s
burgheziei rcniâne, acelea impuse de nevoile circulaţiei
roadele.
s î n t s i n g u r e l e c a r e p o t sta l a î n ă l ţ i m e a a ş e z ă m i n t e l o r
burgheze din A p u s . De aceea şi reacţiunea c a r e a su­
5 . D a r o r e ţ e a d e căi d e c o m u n i c a ţ i e n u a j u n g e î n c ă
p u s unei critici atît de aspre acea rupere cu trecutul
s p r e a da s c h i m b u l u i cu s t r ă i n ă t a t e a a c e l a v î n t -de c a r e '
săvîrşită d e burghezia română în toate manifestările
a t î r n ă situaţia, u n e i ţări a g r i c o l e . P e n t r u a c e a s t a m a i e
vieţii p u b l i c e a cruţat cu critica sa aparatul nostru, de
n e v o i e d e u n l u c r u esenţial, a n u m e d e i n s t i t u t e d e c r e ­
circulaţie. A b i a războiul a aruncat pentru un t i m p d e ­
d i t care să întreţină circulaţia mărfurilor. De aceea î n ­
zordinea în acest m i n u n a t organism.
fiinţarea aşezămintelor de credit e prevăzută, c u m am
Dacă ne întrebăm care este pricina că în ţinutul c i r ­
arătat, î n c ă în m a n i f e s t e l e de la 1848 şi a l c ă t u i e ş t e o
culaţiei activitatea burgheziei a fost î n c u n u n a t ă de un
p r e o c u p a r e t o t atît d e î n s e m n a t ă a r e v o l u ţ i o n a r i l o r n o ş ­
s u c c e s p e c a r e n u 1-a a v u t î n alte ţ i n u t u r i , r ă s p u n s u l
tri ca şi aceea p e n t r u î n t e m e i e r e a căilor ferate. S i l i n ­
n u e g r e u d e găsit. S-a arătat c ă p r o c e s u l d e c i r c u l a ţ i e
ţele lor au fost încununate şi în această direcţie de un
e u r m a r e a invaziei mărfurilor străine la n o i ; el r e p r e ­
deplin succes.
z i n t ă d e fapt p r e l u n g i r e a c a p i t a l i s m u l u i străin î n R o ­
m â n i a , c a î n o r i c e altă c o l o n i e a g r i c o l ă . D e c i f u n c ţ i o n a ­ L a n o i , c a ş i î n alte părţi, n a ş t e r e a b ă n c i l o r a r e u n
rea acestui a p a r a t interesa t o t atît de m u l t c a p i t a l i s m u l caracter de reacţiune împotriva pustiirilor pricinuite de
e u r o p e a n , c a r e îşi v ă r s a p r i n e l m ă r f u r i l e p e p i e ţ e l e " n o a s ­ c ă t r e c a p i t a l i s m u l d a c a m ă t ă 3 . D a r iarăşi, e l e n u p u t e a u
tre, cît ş i ţara n o a s t r ă a l e c ă r e i v e n i t u r i s e r e a z e m ă în. să-şi" i a n a ş t e r e d e c î t d u p ă c e c a p i t a l u l c o m e r c i a l ş i d e
b u n ă măsură pe taxele p e r c e p u t e din circulaţia m ă r f u ­ c a m ă t ă au ajuns la o relativă dezvoltare, acumulând
rilor. O r i c e tulburare în acest o r g a n i s m ar fi putut să s u m e îndestulătoare spre a p u n e bazele capitalului b a n ­
primejduiască finanţele p u b l i c e şi totodată să ne c r e e z e c a r . D e z v o l t a r e a acestuia, m a i a l e s î n u r m a r ă z b o i u l u i
r e a l e n e p l ă c e r i î n străinătate, u n d e c a p i t a l i ş t i i a r f i d e î n t r e g i r e a n e a m u l u i , a f o s t v e r t i g i n o a s ă , astfel c ă
simţit în c h i p penibil greutăţile desfacerii p r o d u s e l o r rolul său social d e v i n e hotărîtor.
l o r p e p i e ţ e l e n o a s t r e . D e altfel r e v o l u ţ i o n a r i i n o ş t r i î ş i Lupta î m p o t r i v a cameţei e întreprinsă în două di­
dădeau bine seama de acest l u c r u . A c e a s t a . era o între­ recţii: una, spre a ocroti pe particulari de exploatarea
prindere la care nu se mai putea cîrpoci, ci trebuia să c ă m ă t a r u l u i , şi alta, s p r e a p u n e la a d ă p o s t s t a t u l î n ­
s e l u c r e z e s e r i o s , ş i s-a l u c r a t . N u s-a m a i n u m i t o c o - suşi d e a c e e a ş i p r i m e j d i e . L a n o i , p r i m a n e v o i e a f o s t
m i s i u n e d e s p e c i a l i ş t i r o m â n i c a r e s ă s e d u c ă î n străi­ f o a r t e v i u s i m ţ i t ă ş i s-a v e n i t d e s t u l d e t î r z i u c u m i j -
n ă t a t e s p r e a s t u d i a starea de f a p t la faţa l o c u l u i şi a
aplica în u r m ă la n o i ceea ce au învăţat ori n-au învă­ 1
T. M a i o r e s c u , Discursuri, I, 247.
ţ a t p e s t e h o t a r e . Ş-a r e c u r s d e - a d r e p t u l l a e x p e r i e n ţ a 2
OD. Cit., I I , 3. TT TMT
a A s u p r a nevoii din c a r e a luat fiinţa creditul, vezi K. M a r x ,
' D r . L. C o l e s u u , Progresele economice ale României (în r o ­ Xe Capital, v o i . I I I . part. I I , . p. 174 şi u r m . O b u n ă m o n o g r a f i e
m â n e ş t e şi franţuzeşte), B u c u r e ş t i , 1907,- p. 14. P r i m a noastră a s u p r a a ş e z ă m i n t e l o r n o a s t r e de c r e d i t dă disertaţia D r . A l e x a n ­
l i n i e ferată a fost B u c u r e ş t i - G i u r g i u . d r u G u ţ u l e s c u : Die Geld- und Kreditinstitute in Rumamen, B e r ­
2
O p . cit., p . 6 8 . lin, 1 9 1 4 .
Şt. Zeletin II. Dezvoltarea socială a României de la 1 8 6 6 pînă în prezent 113'
112

l o a c e d e p r e î h t î r n p i n a r e , a d o u a î n s ă n-a e x i s t a t î n a c e ­ să pornească pe acest teren înaintea aceleia a statului:


laşi sens, ca în statele cu o v e c h e b u r g h e z i e . prima bancă sătească a văzut lumina zilei î n a n u l 1891,
S-a v ă z u t c ă c e i d i n ţ i i c a r e a u a v u t d e s u f e r i t p u s ­ iar l a 1903, c î n d s-a făcut legea băncilor populare, nu­
tiirile g r o z a v e ale c a m e t e i a u fost m a r i i n o ş t r i p r o p r i e t a r i : mărul acestora se ridica la 700, cu un capital de
în cîteva decenii bancherii evrei i-au desfiinţat ca 4 2 5 0 600 l e i 1 . L i p s a d e b a n i , atît d e v i u simţită p e a t u n c i
clasă. Era f i r e s c d e c i c a c r e d i t u l r o m â n s ă a i b ă î n v e d e r e . de ţărănime, şi nevoia de a lupta împotriva cămătă­
d e o c a m d a t ă n e v o i l e l o r şi să î n c e r c e a salva s f ă r î m ă t u -
riei de la sate a d a t acestei r a m u r i a capitalismului n o s ­
rile vechii boierimi. «Creditul Funciar», întemeiat în
tru b a n c a r i m p u n ă t o r a v î n t 2 .
1873, f u î n d r e p t a t î m p o t r i v a c ă m ă t a r i l o r e v r e i ş i p u s e
p e p r o p r i e t a r i î n m ă s u r ă d e a-şi salva m o ş i i l e i p o t e c a t e O e x p l o a t a r e a s t a t u l u i . de c ă t r e c ă m ă t a r i nu a e x i s t a t
cu dobînzi grele. la noi, la fel ca în alte părţi3. E drept că p î n ă Ia
« î n t e m e i e r e a Creditului Funciar fu o lovitură g r o ­ proclamarea regatului (1881), lipsa de credit public" a
z a v ă p e n t r u b a n c h e r i i ş i capitaliştii e v r e i , c a r e p u s e s e r ă fost. p e n i b i l simţită şi împrumuturile au fost adesea-în-
c a p i t a l u r i î n i p o t e c i d e l a u n c a p ă t l a altul a l M o l d o ­
vei, cu d o b m z i v a r i i n d de o b i c e i de la 12 la 24 Ia sută 1
Virgil N. Madgearu, Structura şi tendinţele băncilor popu­
şi chiar mai mult. Proprietarii se grăbiră d e . a plăti lare, B u c u r e ş t i 1914, p. 1—4.
aceste datorii împovărătoare, î n l o c u i n d pe evrei cu Cre­ - D e p r i n d e r e a î n r ă d ă c i n a t ă a t e o r e t i c i e n i l o r r o m â n i de a
ditul Funciar. p r i v i realitatea n o a s t r ă s o c i a l ă c u o c h e l a r i i t e o r i i l o r e x o t i c e a
n ă s c u t între alte c i u d ă ţ e n i i şi pe a c e e a de a p r i v i d e z v o l t a r e a ,
A c e a s t a a fost, d e s i g u r , c e a d i n t î i m ă s u r ă e f i c a c e
c a p i t a l i s m u l u i n o s t r u la sate d r e p t o m i ş c a r e c o o p e r a t i s t ă ! A c e e a ş i
luată d e r o m â n i s p r e a ' s c ă p a d e i o b ă g i a e c o n o m i c ă l a d e p r i n d e r e c a r e n e - a dăruit m a i î n a i n t e f a n t o m a s o c i a l i s m u l u i ,
care-i reduseseră e v r e i i » 1 . a c u m ne-a creat f a n t o m a c o o p e r a ţ i e i , d e s c h i z î n d l u m i i n a i v e
•perspectivele n u ştiu c ă r u i n o u i d e a l s o c i a l , o p u s r e g i m u l u i c a ­
B o i e r i i r o m â n i p r i c e p u s e r ă , deşi p r e a tîrziu s p r e d a u ­
pitalist pe care, în t r e a c ă t fie zis, n i c i nu-1 a v e m î n c ă d e - a b i -
na l o r , c ă . e v r e i i nu r e p r e z e n t a u o forţă n a ţ i o n a l ă , ci nelea.
e c o n o m i c ă , şi că împotriva* lor trebuie să l u p t e tot cu I n a c t u a l a fază d e d e z v o l t a r e , R o m â n i a p o a t e a v e a tot atît
m i j l o a c e e c o n o m i c e , c u m s-a f ă c u t p r e t u t i n d e n i . Ş i m i j ­ de p u ţ i n o m i ş c a r e c o o p e r a t i s t ă ca şi o m i ş c a r e socialistă. Atît.
locul e c o n o m i c de a c o m b a t e camătă evreiască era b a n c a . s o c i a l i s m u l cît şi c o o p e r a ţ i a sînt p r o d u s e a l e unui c a p i t a l i s m
în c o m p l e t ă d e z v o l t a r e şi se n a s c ca m i j l o a c e de l e c u i r e a n e a ­
D e altfel, p î n ă l a a v î n t u l i n d u s t r i e i n a ţ i o n a l e , b ă n c i l e
j u n s u r i l o r c a p i t a l i s m u l u i . La- n o i însă c a p i t a l i s m u l e a b i a în
noastre păstrează încă un caracter de camătă, î m p r u - p r o c e s d e z ă m i s l i r e ; e l n u p o a t e alcătui î n c ă b a z a u n o r a s e m e ­
m u t î n d mai m u l t p e n t r u c o n s u m a r e d e c î t p e n t r u p r o ­ nea m i ş c ă r i . T o t u ş i î m p o t r i v a d a t e l o r statistice a d u n a t e c h i a r d e
d u c ţ i e ş i c a p i t a l i z a r e . E l e c o n t i n u ă , de-a d r e p t u l a c t i ­ c o o p e r a t i s t ) (vezi de p i l d ă A. G a l a n , în Problemele Cooperaţiei
vitatea cămătăriei; decît, în ele camătă apare s u b o f o r m ă Romane, 1925, p. 114), c a r e d o v e d e s c cu c i f r e p r e c i s e c a r a c t e r u l
capitalist al b ă n c i l o r n o a s t r e p o p u l a r e , e r e z i a de a b o t e z ă a c e s t e
o f i c i a l ă şi m o d e r a t ă . .
î n t r e p r i n d e r i c a p i t a l i s t e d r e p t « c o o p e r a ţ i e » persistă, e a a p a r e î n
Mult. m a i t î r z i u s-a c r e z u t de c u v i i n ţ ă să se f a c ă şi t i m p u l din u r m ă c h i a r şi la un c u n o s c ă t o r atît de distins al fi­
pentru ţărani ceea ce se făcuse pentru proprietari. A c e s t n a n ţ e ! r o m â n e c u m e d-1 V . S l ă v e s c u , c e e a c e n u p o a t e d e c î t s ?
r ă t ă c e a s c ă î n c ă m a i m u l t spiritele fără p r e g ă t i r e s p e c i a l ă ( V e z i
l u c r u e l e s n e d e înţeles c î n d n e amintim, c ă l a ţară c ă ­
Istoricul Băncii Naţionale, I n t r o d u c e r e , p. V I I I ) .
m ă t ă r i a n u m a i e r a p r a c t i c a t ă d e e v r e i , c i d e însăşi clasa A s u p r a acestei c h e s t i u n i r e v e n i m d e a p r o a p e î n studiul:. Co­
proprietarilor, care aveau putinţa de a influenţa legiui­ operaţie Română? d i n r e v i s t a « P a g i n i a g r a r e şi s o c i a l e » , an. I I ,
r e a î n f o l o s u l ei. D e s p r e a c e a s t a v o m v o r b i mai, a m ă ­ no. 8. • .
3
Despre înfiinţarea Băncii Angliei (The Bank' of Engl'and):
nunţit cînd ne v o m ocupa eu «tocmelile agricole» de
« N e v o i a d e această b a n c ă s e justifică n u m a i p r i n t r e b u i n ţ a c e
tristă a m i n t i r e . A t r e b u i t d e c i ca i n i ţ i a t i v a p a r t i c u l a r ă s i m ţ e a g u v e r n u l , i s t o v i t de c ă m ă t a r i , de a-şi p r o c u r a b a n i cu o
d o b î n d ă raţională, p e garanţia c r e d i t e l o r v o t a t e d e p a r l a m e n t » .
1
Verax. La Roumanie et Ies juifs, p. 149. Citat d e M a r x , o p . cit., i b i d e m .
Şt. Z e l e t i n
114 II. D e z v o l t a r e a s o c i a l ă a R o m â n i e i de la 1866 p î n ă în p r e z e n t 115,

c h e i a t e î n c o n d i ţ i i d e z a s t r u o a s e 1 . D a r d e l a a c e a s t ă dată
v o i a - d e a c u r m a asemenea neajunsuri a fost i m b o l d u l ,
c r e d i t u l străin, î n d e o s e b i c e l g e r m a n , a r ă s p u n s c u p r i ­
c a r e a a d u s î n fiinţă B a n c a N a ţ i o n a l ă . R o l u l i s t o r i c a l
s o s i n ţ ă n e v o i l o r d e b a n i a l e statului n o s t r u . A s t f e l b a n c a
a c e s t e i a e de a fi f o s t r e g u l a t o r u l v i e ţ i i e c o n o m i c e : ea
n o a s t r ă d e stat n u şi-a l u a t n a ş t e r e , l a f e l c u b ă n c i l e a fost pîrghia care a dat e c o n o m i e i r o m â n e înfăţişarea
d e stat d i n alte ţări, d i n n e v o i a d e c r e d i t p u b l i c , d e ş i e ei modernă, ereînd p r i n aceasta condiţiile de naştere a l e
firesc că d u p ă î n t e m e i e r e a ei trebuia să ajungă a î m p l i n i unui capitalism b a n c a r naţional.
ş i a c e s t e t r e b u i n ţ e . D a r a u f o s t alte n e a j u n s u r i , m a i a p ă ­
s ă t o a r e p e a t u n c i , c a r e a u dat i m b o l d u l n e m i j l o c i t p e n ­
tru • înfiinţarea unei Bănci Naţionale cu privilegiu de 6. Naşterea capitalismului r o m â n de bancă poate fi
privită din întreitul p u n c t de v e d e r e : e c o n o m i c , naţional
e m i s i u n e . A s t ă z i , d e p r i n ş i c u v i a ţ a n o a s t r ă î n salturi,
şi social. D i n p u n c t de v e d e r e e c o n o m i c , capitalul de
cu greu ne-am putea închipui că pînă la întemeierea
bancă î n s e a m n ă desfiinţarea cămătăriei şi cu aceasta
B ă n c i i N a ţ i o n a l e ( 1 8 8 0 ) R o m â n i a n u şi-a p u t u t stabili
s c o a t e r e a vieţii e c o n o m i c e d i n f a z a i n f e r i o a r ă a c a p i ­
o unitate monetară. Invazia capitalismului străin adu­
talismului şi î n d r u m a r e a ei pe o cale n o r m a l ă . R o l u l
s e s e î n P r i n c i p a t e l e r o m â n e ş i o i n v a z i e d e m o n e d e străi­
bancherului cămătar de a întreţine circulaţia şi a u ş u ­
n e : a u s t r i e c e , ruseşti, o l a n d e z e ş i m a i a p o i f r a n c e z e 2 .
ra c o n s u m a r e a îl ia de a c u m înainte banca, însă îl î n ­
V e c h i u l n o s t r u l e u n u s e m a i b ă t u s e d e p e l a 1714; el',
deplineşte într-un m o d raţional, ce urmăreşte înlesni­
.încetase de a m a i exista şi slujea n u m a i ca unitate idea
rea, n u d i s t r u g e r e a e c o n o m i c ă a î m p r u m u t ă t o r u l u i .
l ă d e m ă s u r ă . S p r e a c u r m a acest h a o s m o n e t a r , c a r
î n g r e u n a c o m e r ţ u l ş i lăsa c î m p l i b e r c ă m ă t ă r i e i , s e făct D i n p u n c t d e v e d e r e naţional, înfiinţarea b ă n c i l o r
l a 1867, d u p ă v e n i r e a P r i n c i p e l u i C a r b i , întîia î n c e r c a î n s e a m n ă întâiul p a s î n p r o c e s u l d e n a ţ i o n a l i z a r e a c a ­
re de întemeiere a unei m o n e d e naţionale. D a r ea s p i t a l u l u i r o m â n . S-a arătat c ă l a î n c e p u t c a p i t a l i s m u l ;
d o v e d i neîndestulătoare şi m a i presus sosirea armatelor nostru, s u b f o r m a p r i m i t i v ă a c o m e r ţ u l u i s a u c a m e t e i , .
ruseşti la noi, cu prilejul războiului p e n t r u neatîrnare, s e află a p r o a p e e x c l u s i v î n m î i n i l e străinilor, c u d e o ­
f ă c u să se admită şi rubla c a ' m i j l o c de plată. Spirite s e b i r e ale e v r e i l o r , a c ă r o r situaţie în! stat e î n c ă ş u b r e ­
clare înţelegeau că asemenea neajunsuri nu pot f dă. 'El a r e d e c i u n c a r a c t e r e x o t i c . C u î n f i i n ţ a r e a b ă n c i ­
-curmate d e c î t p r i n î n t e m e i e r e a u n e i b ă n c i c u p r i v i l e lor î n c e p şi r o m â n i i să ia p a r t e a c t i v ă la d e z v o l t a r e a .
g i u d e e m i s i u n e . M a i ales, c i r c u l a ţ i a f ă c î n d u - s e n u m a i c a p i t a l i s m u l u i . M a i m u l t î n c ă , d e astă dată statul i n t e r ­
în numerar, lipsa de bani se simţea greu şi împiedica v i n e e l î n s u ş i î n d e z v o l t a r e a c a p i t a l i s m u l u i , fie p a r t i ­
comerţul în asemenea împrejurări, dezvoltarea unei or­ cipând d i r e c t c u c a p i t a l , fie c ă u t â n d s ă î m b o l d e a s c ă " p e
calea l e g i s l a ţ i e i î n t i n d e r e a c î t m a i l a r g ă a s i s t e m u l u i
ganizări de credit r o m â n e s c era peste putinţă. « C r e d i ­
bancar. D e a c u m î n a i n t e d e v i n e ş i statul n o s t r u î n t r e ­
t u l f u n c i a r » , c a r e i n t r a s e î n v i a ţ ă c u ş a p t e ani î n a i n t e
p r i n z ă t o r capitalist, c e e a c e s e î n t î m p l ă p e s t e t o t l a î n ­
Băncii Naţionale, funcţiona cu mare greutate: el dade 1
c e p u t u r i l e c a p i t a l i s m u l u i d e b a n c ă . P r i n aceasta c a p i ­
•scrisori d e g a j , c a r e t r e b u i a u s c h i m b a t e î n n u m e r a r 1
talismul r o m â n d e z b r a c ă h a i n a s a e x o t i c ă , l u â n d u n
. b a n c h e r i i - evrei. D a r aceştia b o i c o t a u ' scrisorile Credi
caracter n a ţ i o n a l ş i o f i c i a l : e l c a p ă t ă d r e p t d e c e t ă ţ e ­
tului, făcmdu-le să sufere o reducere de 2 0 — 2 7 % . Ne
nie.
1
Gh. M. D o b r o v i c i , Istoricul datoriei publice a Românie
M u l t 'mai î n s e m n a t e sânt î n s ă u r m ă r i l e s o c i a l - p o l i -
B u c u r e ş t i , 1913, p. 449. î m p r u m u t u l d i n a n u l 1866, Î n c h e i a t p*
p i a ţ a P a r i s u l u i , s-a f ă c u t p e c u r s u l d e 6 5 s u t a !
tice a l e n a ş t e r i i c a p i t a l i s m u l u i d e b a n c ă . P î n ă a t u n c i
' A. C e r c e l , Die Nationalbank von Rumänien, E r l a n g e n , 190, oligarhia r o m â n ă n u avea d e c î t u n c a r a c t e r p o l i t i c ; e a
( I n a u g u r a l - D i s s e r t a t i o n ) , p . 14. A m ă n u n t e l e p r i v i t o a r e l a î n t e m e r i trăgea p u t e r e a p o l i t i c ă n u d i n situaţia e i e c o n o m i c ă ,
i e r e a B ă n c i i N a ţ i o n a l e l e d a t o r ă m a c e s t e i disertaţii. D a t e e o :
p l e t e c u p r i v i r e l a î n c e p u t u r i l e B ă n c i i N a ţ i o n a l e d ă Istori 1 W Sornbar
I - <;. Der moderne Kapitalismus, ed. III, vol. I, 2»
Băncii Naţionale a României de V i c t o r Slăve'scu, B u c u r e ş t i , 192 8 4 y
Şt. Z e l e t i n II. Dezvoltarea socială a Rimâniei de la 1365 p î n ă în p r e z e n t 117
116

c i -din a c e e a c ă c a p i t a l u l p r i m i t i v , s u b f o r m a c ă m ă t ă r i e i , stă Banca Naţională, metropola capitalismului nostru


r u i n a s e clasa a d v e r s ă a b o i e r i l o r r e a c ţ i o n a r i . A b i a c u b a n c a r , c a r e p r i n c r e d i t u l e i î n t r e ţ i n e viaţa* b ă n c i l o r d i n
naşterea băncilor, îndeosebi a B ă n c i i . Naţionale, puterea p r o v i n c i e 1 . I n a c e s t c h i p , o l i g a r h i a f i n a n c i a r ă îşi. c r e e a ­
politică a oligarhiei capătă temelia ei firească: puterea z ă p u t i n ţ a d e a d o m i n a î n t r e a g a v i a ţ ă e c o n o m i c ă a ţării
e c o n o m i c ă . C u a c e a s t a oligarhia politică d e v i n e oligar­ şi cu aceasta şi viaţa politică. E un plan e c o n o m i c ce
hie financiară, b a n c o c r a ţ i e . î n t r u n i n d î n m î i n i l e e i d e o ­ stă î n d e p l i n ă a r m o n i e c u e v o l u ţ i a a c t u a l ă a c a p i t a l i s ­
p o t r i v ă puterea politică şi e c o n o m i c ă , ea are putinţa de m u l u i şi c de n a t u r ă a i n s u f l a o î n a l t ă i d e e d e s p r e d e s ­
a f a c e c a î n s e m n a t e l e f o l o a s e ale c a p i t a l i s m u l u i b a n c a r toinicia burgheziei noastre. T r e b u i e ca ea să fi c r e z u t
s ă n u d e p ă ş e a s c ă c e r c u l C r e d i n c i o ş i l o r ei. realizarea' a c e s t u i p i a n d e s t u l d e î n a i n t a t ă şi' s ă s e f i
s i m ţ i t d e s t u l d e stăpînă p e v i a ţ a e c o n o m i c ă a ţârii s p r e
Întemeierea Băncii Naţionale, pe care revoluţionarii a î n a i n t a d u p ă 1913 la d e m o c r a t i z a r e a vieţii p u b l i c e fără
cu instinctul sigur al o m u l u i de afaceri o cereau încă a aştepta d e aici v r e o p r i m e j d i e p e n t r u d o m i n a ţ i a e i
p r i n p r o c l a m a ţ i a d e l a 1848, î n s e a m n ă m o m e n t u l h o t ă - politică.
rîtor în- dezvoltarea' burgheziei r o m â n e . Un capitalism
c a a l n o s t r u , a c ă r u i b a z ă este î n c ă c i r c u l a ţ i a , n u s e p u ­ 7. A p a r a t u l n o s t r u de c i r c u l a ţ i e , s p r e a p u t e a f u n c ­
t e a î n d r u m a p e t e m e l i i s ă n ă t o a s e fără u n r e g u l a t o r s u ­ ţ i o n a c u p r e c i z i a p e c a r e o c e r e a u t o m a t i s m u l vieţii e c o ­
p r e m al circulaţiei; o e c o n o m i e r o m â n ă de s c h i m b nu n o m i c e m o d e r n e , trebuia să î m b r a c e şi o haină socială
p u t e a să p r o p ă ş e a s c ă fără o p î r g h i e de n o r m a l i z a r e a nouă, m o d e r n ă şi uniformă. Cu alte cuvinte, m o d e r n i ­
r a p o r t u r i l o r d e s c h i m b . Ş i acest r o l i s t o r i c 1-a î n d e p l i ­ zarea aparatului nostru de circulaţie impunea unifor­
nit, î n t r - u n m o d p e c a r e p o s t e r i t a t e a î l v a p u t e a n u m i mizarea şi europenizarea aşezămintelor noastre publice.
e r o i c , Banca Naţională. De la întemeierea acesteia bur­ C i n d burghezia apuseană măsura cu metrul şi cîntărea
g h e z i a noastră intră în r o l u l l e g i t i m al oricărei b u r g h e ­ cu kilogramul, Principatele nu mai puteau rămîne ia
zii n a ţ i o n a l e : a c e l a d e a-şi î m p r u m u t a s t a t u l c u b a n i , v e c h i l e lor unităţi de măsură dacă nu vroiau să stin­
d e c i d e a-i i m p u n e c o n d i ţ i i ş i a-i c e r e g a r a n ţ i i 1 . C u a c e a s ­ gherească relaţiile e c o n o m i c e printr-un asemenea arhaism
ta, a v e r e a n a ţ i o n a l ă are t o a t e p e r s p e c t i v e l e de a d e v e n i naţional; de asemenea, vechiul drept al pămîntului nu
a v e r e a b u r g h e z i e i n a ţ i o n a l e . E a a j u n g e s ă d o m i n e sta­ m a i p u t e a i i păstrat î n viaţă d a c ă e r a c a n e g u s t o r i i străini,
tul şi această d o m i n a ţ i e e c o n o m i c ă întăreşte în c h i p fi­ ce v e n e a u p e n t r u afaceri, să se simtă la n o i în si<-
resc dominaţia politică. Puterea e c o n o m i c ă şi cea p o l i ­ guranţă, c a l a e i acasă; trebuiau introduse raporturi juri­
tică se c o n t o p e s c într-un singur factor. dice, m o d e r n e . O r i u n d e p ă t r u n d e b u r g h e z i a e u r o p e a n ă , e a
De la naşterea capitalismului b a n c a r burghezia r o ­ n u t o l e r e a z ă instituţii j u r i d i c e înapoiate, care pot îngre­
m â n ă l u c r e a z ă c u t e n a c i t a t e l â u n p l a n f i n a n c i a r vast,- una sau p r i m e j d u i comerţul. Capitalismul reclamă m o d e r ­
c a r e m e r g e cu paşi repezi spre înfăptuire: cuprinderea n i z a r e a v i e ţ i i j u r i d i c e a ţ ă r i l o r p e c a r e l e sileşte s ă i n ­
ţării î n t r - o î n t i n s ă r e ţ e a d e b ă n c i c a r e s ă s t e a s u b de-? tre în c o m e r ţ u l mondial, şi c î n d g u v e r n e l e indigene se
2
p e n d e n ţ a u n u i o r g a n c e n t r a l . I n f r u n t e a a c e s t e i reţele opun, el nu şovăie a recurge la mijloace violente2. D a r

1
P r i r m operaţie făcută de B a n c a Naţională — încă înainte 1
O p . cit., p. 27.
d e î n c e p e r e a f u n c ţ i o n ă r i i ! — • este a c o r d a r e a u n u i c r e d i t d e p a t r u 2
R. H i t f e r d i n g , o p . cit., p. 405. — S c r i i t o r u l e n g l e z W i l k i n s o n
m i l i o a n e statului ( V . S l ă v e s c u , Istoricul Băncii Naţionale, p. 40). e n u m e r a o serie d e c o n d i ţ i i s u b care- s o c o a t e c ă P r i n c i p a t e l e
A s t ă z i , d u p ă u l t i m e l e d a t e , ( N o i e m b r i e 1924) d a t o r i a statului 1 r o m â n e ar putea Să devină provinciile cele mai înfloritoare din
B a n c a N a ţ i o n a l ă s e u r c ă , î n c i f r ă r o t u n d ă , l a 1 0 m i l i a r d e o p t sute;' E u r o p a ; între a c e s t e a ' s e află ş i c e r i n ţ a c a -«relaţiile c o m e r c i a l e
de mii. C o n c l u z i i l e politice le p o a t e trage fiecare. cu n a ţ i u n i l e străine să fie stabilite într-un c h i p c o n v e n a b i l »
2
Aceasta era ideea pionierilor capitalismului naţional-libe- (Tableau historique, 1821, p. 76). C e e a ce c e r e s c r i i t o r u l e n g l e z
ral. V. Slăvescu, Probleme de politică de bancă, Bucureşti,'1919, nu e altceva decît modernizarea raporturilor juridice, fără care
nu e cu p u t i n ţ ă o l e g ă t u r ă c o m e r c i a l ă strînsă cu b u r g h e z i a strai-
p . 23.
II. Dezvoltarea socială a României d e - l a 1866 pînă'în p r e z e n t 1 1 9
118

rezolva mai uşor pe cale de decret: europenizarea aşe­


revoluţionarii noştri au înţeles singuri n e v o i l e v r e m i i ;
zămintelor noastre. Din întreg complexul concepţiei
e i s i - a u dat s e a m a c ă l e g ă t u r i l e n o a s t r e c o m e r c i a l e c u
m e r c a n t i l i s t e , acest p r o c e s a î n c e p u t c e l m a i d e v r e m e
A p u s u l -impun m o d e r n i z a r e a atît a i n s t i t u ţ i i l o r j u r i d i c e ,
ş i s-a î n c h e i a t c e l m a i e u r î n d . N u e d e c i d e m i r a r e c ă
c i t si a .sistemului politic. Căci u n . g u v e r n b u r g h e z d i n
c r i t i c a n o a s t r ă socială, i s t o r i c ă ş i c h i a r e c o n o m i c o - m a r -
L o n d r a sau P a r i s n u p u t e a s ă v a d ă cu, o c h i b u n i ş i s ă
xistă a crezut că întregul p r o c e s al revoluţiei b u r g h e z e
a c o r d e s p r i j i n u l său u n e i p r o v i n c i i c u o f o r m ă d e g u ­
în R o m â n i a se r e d u c e la această simplă s c h i m b a r e de
v e r n î n a p o i a t ă , c e a r f i lăsat c î m p l i b e r i n f l u e n ţ e i e l e ­
înveliş extern, că ea se datoreşte influenţei ideilor li­
m e n t e l o r reacţionare, lipsite de înţelegere pentru n e ­
b e r a l e din. A p u s ş i că. c e e a c e n e - a d ă r u i t b u r g h e z i a
v o i l e e c o n o m i e i burgheze. Se impunea deci si m o d e r n i ­
n o a s t r ă sînt - « f o r m e f ă r ă f o n d » . F i i n d c ă p r e g ă t i r e a s o c i o ­
z a r e a v i e ţ i i p o l i t i c e , -lucru c u atît m a i u ş o r c u c î t p u t e ­
l o g i c ă a a c e s t o r o a m e n i nu i-a ajutat "să d e s c o p e r e f o n ­
r e a e c o n o m i c ă a clasei r e a c ţ i o n a r e e r a z d r o b i t ă .
dul adîne şi temeinic al societăţii noastre burgheze, ei
\ P e s c u r t : invazia capitalismului în Principate a im­
i - a u -tăgăduit e x i s t e n ţ a . Şi astfel s-au lăsat i s p i t i ţ i a
pus ridicarea aparatului de circulaţie la nivelul vieţii
f a c e p r o o r o c i r i p e s i m i s t e , c a r e însă a u p r i m i t o . h o t ă r î t ă
moderne, iar modernizarea aparatului de circulaţie a im­
d e z m i n ţ i r e d e l a fapte, c e e a c e d o v e d e ş t e c ă î n j u d e c a t a
pus modernizarea întregului edificiu al societăţii noastre.
l o r era c e v a nesănătos1.
S e c u n o a ş t e d i n i s t o r i a m e r c a n t i l i s m u l u i c ă sfărâma­
rea separatismului regional şi unificarea instituţiilor p u ­
8. E x p e r i e n ţ a arată că o s o c i e t a t e b u r g h e z ă ce-şi î n ­
b l i c e e u n a d i n p r o b l e m e l e sale p r i n c i p a l e 1 ; p r i n a c e a s t a .
c e p e d e z v o l t a r e a m a i t î r z i u . d e c î t altele n ă z u i e ş t e a î n c e p e
mercantilismul devine, aiurea ca şi la noi, creatorul sta­
c u acea, f a z ă l a c a r e c e l e l a l t e a u a j u n s î n a c e l m o m e n t .
t e l o r m o d e r n e u n i t a r e . L a n o i însă, u n i f i c a r e a c e l o r d o u ă
S c h e m a generală a evoluţiei burgheziei rămîne pretu­
P r i n c i p a t e s-a p r o d u s d i n n e v o i a arătată î n c h i p s u m a r ,
tindeni aceeaşi: o înaintare de la c o m e r ţ spre industrie,
î n l o c u i n d u - s e i n s t i t u ţ i i l e l o r d e b a ş t i n ă c u instituţii b u r ­
g h e z e din A p u s . Ş i d e a c e e a î n m e r c a n t i l i s m u l r o m â n 1
« Ş i . c î n d a m v e n i t n o i ş i a m luat o r g a n i z a ţ i u n e a î n t r e a g ă
procesul de unificare a R o m â n i e i se confundă într-un t o t a p o p o a r e l o r culte, fără a a v e a n o i e l e m e n t e l e n e c e s a r e , a m l i
cu procesul .de e u r o p e n i z a r e ' a instituţiilor noastre p u ­ trebuit să ne z i c e m că nu f a c e m decît a p u n e bazele unei c l ă ­
diri p e n i s i p , c a r e t r e b u i e s ă s e p r ă b u ş e a s c ă l a c e a dinţii f u r t u ­
blice. " , ' ' ' '
n a » . P. C a r p . Discursuri, I, B u c u r e ş t i , 1907, p. 202. « A m i n t r o d u s
D i n scrierile şi proclamaţiile revoluţionarilor r o m â n i întîi f o r m a , a p a r e n ţ a culturii, r ă m î n î n d c a î n u r m ă s ă î m p l i n i m
se poate deduce că ei au conceput mercantilismul, în d e o ­ g o l u l r ă m a s î n d o s u l l o r ş i fără d e u m p l e r e a c ă r u i a e l e a m e n i n ­
ţă a se p r ă b u ş i » . ( A . D. X e n o p o l , Influenţa franceză în România,
s e b i t e l e p u n c t e a l e p r o g r a m u l u i său, c a u n tot. D a r r e a ­
1887, p . 18.) P i l d e d e a s e m e n e a p e s i m i s m î n c e e a c e p r i v e ş t e p u ­
lizarea acestui tot nu a putut să c o r e s p u n d ă concepţiei:, terea de viaţă a edificiului nostru b u r g h e z ar putea fi înmulţite.
e a S-a f ă c u t î n c h i p f r a g m e n t a r ş i t r e p t a t . A n u m e r e v o ­ T o ţ i aceşti c r i t i c i p e s i m i ş t i p l e a c ă d e l a i d e e a c ă ^ a ş e z ă m i n ' t e l e
l u ţ i o n a r i i a u atins î n t î i a c e a p r o b l e m ă c a r e s e p u t e a b u r g h e z e , i z v o r î t e î n A p u s d i n r e g i m u l industrial, l a n o i a u fost
altoite pe agricultură şi că agricultura nu va putea suporta acest
uriaş e d i f i c i u . î n s u ş i G h e r e a c o m i t e această g r a v ă e r o a r e m e ­
n ă . D e altfel, o r i c î n d î n c e p e e c o n o m i a b u r g h e z ă , v e c h i u l d r e p t
t o d o l o g i c ă şi ajunge chiar să declare « m o n s t r u o s » edificiul n o s ­
n a ţ i o n a l îşi î n c h e i e c a r i e r a : e l t r e b u i e m o d i f i c a t sau înlăturat.
tru sociala a l c ă t u i t d u p ă p ă r e r e a s a dintr-un c o m p l e x d e i n s t i ­
C e a d i n u r m ă s o l u ţ i e a f o s t a d o p t a t ă n u n u m a i l a n o i , ci, d e tuţii b u r g h e z e aşezate p e u n f o n d agrar. D e a c e e a s o c i e t a t e a
p i l d ă , ş i î n statele g e r m a n e , u n d e d e l a sfîrşitul v e a c u l u i X V n o a s t r ă m o d e r n ă î i insuflă u n e x c e s d e r e v o l t ă , p e c a r e n u r l
d r e p t u l n a ţ i o n a l este î n l o c u i t p e n e s i m ţ i t e c u d r e p t u l r o m a n , g ă s i m nici la r e a c ţ i o n a r i i c e i m a i r e t r o g r a z i ( v e z i Neoiobăgia,
d e ş i s e c r e d e c ă v e c h i u l d r e p t g e r m a n s-ar f i p u t u t m o d i f i c a s p r e ed. II, ,p. 72—73). D a c ă a r f i m e d i t a t c e v a m a i s e r i o s a s u p r a
a • c o r e s p u n d e n e v o i l o r e c o n o m i e i b u r g h e z e . V e z i R, K o t z s c h k e , g î n d i r i i m a e s t r u l u i său, t e o r e t i c i a n u l n o s t r u socialist ar fi p u t u t
Grundzüge - der deutschen Wirtschaftsgeschichte bis zum 17. Jahr­ să se c o n v i n g ă că epitetul « m o n s t r u o s » nu revine edificiului n o s ­
hundert, 1921, p. 170; de a s e m e n e a L. B r e n t a n o , Die Anfänge des tru s o c i a l , ci m e t o d e i pe c a r e el i-o aplică, cu p r e t e n ţ i a de a fi
modernen Kapitalismus, 1916, p. 156. •considerată d r e p t « m a r x i s t ă » .
* W . Sornbart, o p ! cit., I , 1 , p . 375. "/
Şt. Z e l e t i n II. Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 121
120

d e l a c i r c u l a ţ i a l a p r o d u c ţ i a capitalistă. D a r î n c a d r u l burgheze vechi, cu o evoluţie întreagă de veacuri, ins­


a c e s t e i s c h e m e , s o c i e t a t e a î n t î r z i a t ă î n c e a r c ă a păşi peste- tituţiile s o c i a l e s e p r e f a c m a i r e p e d e d e c î t s u f l e t u l m a ­
faze i n t e r m e d i a r e şi a r e d u c e la decerni calea pe care sei; a c e a s t a t r e b u i e silită î n u r m ă , p r i n m i j l o a c e v i o l e n t e ,
a l t e n a ţ i u n i a u s t r ă b ă t u t - o î n v e a c u r i . A m arătat c ă pil­ să. s e u r c e s u f l e t e ş t e l a î n ă l ţ i m e a c e r i n ţ e l o r v r e m i i . P e s t e
d a t i p i c ă a a c e s t u i . . f e n o m e n n e - o d a u , î n p r o p o r ţ i i vaste,i, acest adevăr a trecut reacţiunea r o m â n ă din pricina axi-
S t a t e l e U n i t e şi G e r m a n i a ; b u r g h e z i a î n t î r z i a t ă a a c e s ­ o m u l u i ei eultural, c u m că instituţiile p o p o a r e l o r sînt
t o r ţări ii-a m a i t r e c u t d e l a m e r c a n t i l i s m l a l i b e r a l i s m , e x p r e s i a s u f l e t u l u i lor, u n a x i o m c e s-a p ă r u t atît d e
ca b u r g h e z i a v e c h e a n g l o - f r a n c e z ă , ci • a î n a i n t a t de-a sigur, î n c î t n i m e n i n u şi-a d a t o s t e n e a l a d e a-1 s u p u n e
d r e p t u l l a ' stadiul, a c t u a l a l s o c i e t ă ţ i l o r c a p i t a l i s t e : la. c r i t i c i i şi a-1 c o n f r u n t a cu e v o l u ţ i a de fapt. în r e a l i t a t e ,
în loc ca asezămintele noastre e x o t i c e să se prăbuşească
i m p e r i a l i s m . R o m â n i a ş i J a p o n i a p o t iarăşi s e r v i c a p i l d e
î n lipsă d e o b a z ă i n d i g e n ă , c u m s u n a u p r o f e ţ i i l e d e
de s o c i e t ă ţ i c a r e şi-au s c u r t a t d r u m u l , f ă r ă • a răsturna
a t u n c i , b a z a l o r firească — e c o n o m i a n o a s t r ă b u r g h e z ă
insă forma generala de evoluţie a burgheziei.
— s-a lărgit t o t m a i m u l t , a î n r î u r i t t o t m a i a d i n e s u ­
Cînd revoluţionarii r o m â n i au transplantat la n o i fletul p o p o r u l u i , p u n î n d u - 1 t o t m a i m u l t î n a r m o n i e c u
a s e z ă m i n t e l e e u r o p e n e , a u fost m t î m p i n a ţ i c u s c e p t i c i s m instituţiile n o a s t r e s o c i a l e . A c e s t p r o c e s n u s-a î n c h e i a t
şi z e f l e m e l e : aceasta. părea o rupere cu trecutul, o v i o ­ î n c ă , f i i n d c ă nu s-a î n c h e i a t n i c i faza de f o r m a ţ i u n e a
l e n t a r e a continuităţii evoluţiei. De î n s e m n a t e însăj burgheziei noastre.
a m ă n u n t u l c ă r e a c ţ i u n e a şi-a m ă r g i n i t c r i t i c a e i n u m a i
la p a r t e a c e a m a i de sus a v i e ţ i i s o c i a l e : la c u l t u r ă şi Deşi europenizarea instituţiilor noastre a fost o n e c e ­
p o l i t i c ă ; e a n-a atins r e v o l u ţ i a e c o n o m i c ă , c a r e î n s e a m n ă sitate istorică, nu e mai p u ţ i n adevărat că p r o c e d a r e a
întrebuinţată în acest s c o p nu e aceea indicată de e x p e ­
t o t o r u p e r e a c o n t i n u i t ă ţ i i , dar pe c a r e n i m e n e a -nu a
rienţa i s t o r i c ă . C e r c e t a r e a d e z v o l t ă r i i b u r g h e z i e i , arată
băgat-o în seamă. Cînd, de pildă, R o m â n i a a întemeiat
că o . n a ţ i u n e întîrziată r e c u r g e la e x p e r i e n ţ a d i r e c t ă a
î n t î i a l i n i e ferată B u c u r e ş t i - G i u r g i u , e a n-a î n t r e b u i n ţ a t ;
•celor î n a i n t a t e s p r e a-şi î n t e m e i a instituţii p r o p r i i . A s t ­
tipul d e m a ş i n ă c u , c a r e g e r m a n i i a u d e s c h i s p r i m a l o r
fel, e c o n o m i a A n g l i e i — - o ţară î n a p o i a t ă faţă d e F l a n d r a
l i n i e ferată, N ü r n b e r g - F ü r t h , c i a u a d u s l o c o m o t i v e m o ­
şi F r a n ţ a — e în î n t r e g i m e c r e a ţ i a străinilor, c a r e i-au
d e r n e ; c î n d s-au c r e a t b ă n c i l e n o a s t r e , n u s-a î n t r e b u i n ţ a t
a d u s atît c a p i t a l u r i l e , c î t ş i p r i c e p e r e a n e c e s a r ă . E m i g r a ţ i a
s i s t e m u l c r a s e l o r i t a l i e n e ori a l g i u v a e r g i i l o r e n g l e z i , c i
flamandă şi hughenotă joacă în evoluţia e c o n o m i e i en­
s-a ."adoptat de-a d r e p t u l s i s t e m u l a c t u a l ; c î n d s-a p u s
gleze un rol hotărîtor1.
t e m e l i a u n e i i n d u s t r i i n a ţ i o n a l e , n u s-a î n c e p u t c u m o a ­
ra engleză, ci cu fabrica m o d e r n ă . î m p o t r i v a acestei ru­ I n t i m p u r i l e n o a s t r e R u s i a ş i m a i ales J a p o n i a a u r e ­
p e r i ă c o n t i n u i t ă ţ i i e c o n o m i c e n u s-a r e v o l t a t n i m e n i c u r s l a e x p e r i e n ţ a s t r ă i n i l o r s p r e a-şi c r e a a s e z ă m i n t e l e
ci a f o s t lăsată să' t r e a c ă ca c e v a f i r e s c ; d e c î t c e e a ce î m o d e r n e . e c o n o m i c e şi culturale.
e c o n o m i e p ă r e a firesc,. în c u l t u r ă şi p o l i t i c ă a p ă r u t ' L a n o i , c î n d s-a f ă c u t î n p a r l a m e n t p r o p u n e r e a d e a
anomalie. . C u m că modernizarea e c o n o m i e i noastre na se î m p r u m u t a bani în străinătate şi a î n t e m e i a căile f e ­
ţionale impunea totodată şi modernizarea aşezămintelo rate c u m i j l o a c e l e n o a s t r e p r o p r i i , ' I . C . Brătiarîu a răs­
p u b l i c e , p o l i t i c e , c u l t u r a l e ; c u m c ă n u e r a c u putinţcj puns în c h i p foarte înţelept, că pentru aceasta noi nu
2
s ă i n t r ă m î n l e g ă t u r i e f e c t i v e c u b u r g h e z i a apusean'"' a v e m « m i j l o a c e l e d e ş t i i n ţ ă » p e c a r e l e - a u a v u t alţii .
dacă am fi păstrat învelişul arhaic al vieţii noastre s o c i i Dar nu era n e v o i e de multă sforţare mintală spre a
a l e , aceasta- p a r e a f i s c ă p a t d i n v e d e r e c e l o r c e a u f ă c u î n ţ e l e g e c ă e r a m t o t atît d e p u ţ i n p r e g ă t i ţ i s p r e a î n t e ­
critica burgheziei române. ' m e i a o armată^ n a ţ i o n a l ă , un î n v ă ţ ă m î n t ' n a ţ i o n a l sau o

E d r e p t , e u r o p e n i z a r e a , a t î t de r e p e d e a R o m â n i e i - a 1
H. O. Meredith, Outlines of the economie history of En­
creat o d i s a r m o n i e între asezămintele noastre şi menta gland, p. 150, 204.
2
l i t a t e a a r h a i c ă a g r a r ă a p o p o r u l u i . D a r c h i a r î n ţările Din scrierile .. . etc. I, p. 480.
I I . Dezvoltarea socială-a României de la 1866 p î n ă î n p r e z e n t 1 2 3
Şt. Z e l e t i n
122

începuturile aceleia â noastre, lămureşte asemenea cu­


i n d u s t r i e n a ţ i o n a l ă , t o a t e p e b a z e l e m o d e r n e ale b u r ­
tezătoare, faptă.
g h e z i e i a p u s e n e . R e z u l t a t u l a fost c ă î n m o m e n t u l c î n d
P i o n i e r i i b u r g h e z i e i sînt p r e t u t i n d e n i t e m p e r a m e n t e
u n a d i n a c e s t e instituţii a l e b u r g h e z i e i n o a s t r e , m i l i t a ­
r o m a n t i c e , c e d u r e a z ă p l a n u r i ş i n u ş o v ă i e s c a risca e x ­
r i s m u l , a f o s t p u s ă la p r o b a p r a c t i c ă , o e r î n d u - i să se
p e r i e n ţ e . ' B u r g h e z i a i n t r ă î n v i a ţ ă printr-un. « r o m a n t i s m » -
m ă s o a r e c u instituţia s i m i l a r ă a u n e i b u r g h e z i i î n a i n t a t e ,
s o c i a l , c u m stabileşte acelaşi a u t o r c a r e t a s c r u t a t t o a t e
ş u b r e z i m e a c r e a ţ i e i n o a s t r e a ieşit la i v e a l ă în c h i p atît
cutele începuturilor burgheziei. A c e s t romantism n-a
d e tragic, î n c î t atunci, a b i a a t u n c i , s-a r e c u r s l a « m i j ­
î n c e t a t î n c ă l a n o i , ş i v a d u r a cit ş i p e r i o a d a m e r c a n t i -
l o a c e l e d e ş t i i n ţ ă » ale b u r g h e z i i l o r v e c h i s p r e a r i d i c a
listă. M a i m u l t , d u p ă r ă z b o i el a s u f e r i t o a d e v ă r a t ă î n ­
m i l i t a r i s m u l n o s t r u l a î n ă l ţ i m e a artei m i l i t a r e a c t u a l e .
t i n e r i r e , c a r e a găsit r ă s u n e t în. f r i g u r i l e f u n d a ţ i u n i l o r
O r i c i n e îşi p o a t e d a s e a m a c ă . e r a m a i b i n e d a c ă s e t r ă ­ bancare. " .
g e a f o l o s d i n î n v ă ţ ă m i n t e l e i s t o r i e i ş i s e f ă c e a astfel d e
Se înţelege că adversarii burgheziei, cu obişnuita lor
la început. V o m încerca să p u n e m în lumină cauzele
lipsă d e s i m ţ i s t o r i c , s î n t izbiţi d e c o n t r a s t u l î n t r e s p i ­
a d i n e i ale a c e s t e i p r o c e d ă r i c e r ă s t o a r n ă e x p e r i e n ţ a n o a s ­
ritul m e t o d i c a l b u r g h e z i e i a p u s e n e ş i t e m p e r a m e n t u l
tră p r i v i t o a r e l a e v o l u ţ i a b u r g h e z i i l o r î n t î r z i a t e c î n d v o m
n o s t r u z b u c i u m a t ş i a v e n t u r o s . D e aici e i trag c o n c l u z i a
cerceta prefacerea claselor sociale.
c ă r o m â n i i n u sînt apţi p e n t r u v i a ţ a b u r g h e z ă m o d e r n ă
ş i c ă a u p r o c e d a t fals\ p ă r ă s i n d vechile, l o r instituţii n a ­
9. î n a i n t a r e a v e r t i g i n o a s ă a R o m â n i e i de la v e c h i u l ţionale pentru cele burgheze.
la n o u l r e g i m alcătuieşte una d i n ; cele mai interesante
N u e nimic? d i n t o a t e a c e s t e a . N i c ă i e r i p i o n i e r i i b u r ­
e x p e r i e n ţ e s o c i a l e : î n realitate, n u p o a t e e x i s t a o d o v a ­
g h e z i e i n-au f o s t spirite r e c i , c u m p ă t a t e , m e t o d i c e , ş i
d ă m a i strălucită d e vitalitate a p o p o r u l u i r o m â n , d e c î t
aceea ce nu se găseşte nici într-o parte la î n c e p u t u r i l e
f a p t u l c ă e l n-a s u c o m b a t î n u r m a a c e s t e i p r e f a c e r i a -
burgheziei nu se p o a t e cere r o m â n i l o r în aceeaşi fază.
dînci, de ameţitoare repeziciune. S u b invazia c a p i ­ S p i r i t u l m e t o d i c e u n p r o d u s tîrziu; t e m p e r a m e n t u l
talismului, p o p o a r e mai slabe d e v i n prada d e z o r g a n i z ă ­ n o s t r u n e s i s t e m a t i c nu e- un d e f e c t n a ţ i o n a l , ci o c a r a c t e ­
r i i , şi. a d e c a d e n ţ e i ; p i l d a c e a m a i t r a g i c ă o dă p o p o r u l ristică a fazei d e f o r m a ţ i u n e a b u r g h e z i e i , d i n c a r e n u
turc. Capitalismul a dizolvat v e c h i l e f o r m e de viaţă a m ieşit î n c ă .
n a ţ i o n a l ă ale a c e s t u i p o p o r , fără c a e l s ă f i e î n m ă s u r ă
a-şi a s i m i l a f o r m e l e v i e ţ i i b u r g h e z e a p u s e n e . D a r R o ­ 10. D a c ă p r i v i m î n u r m ă a s u p r a c e l o r zise, c o n s t a ­
mânii au trecut greaua p r o b ă " î n chip fericit: ei au dat t ă m c ă m e r c a n t i l i s m u l l a n o i , d e altfel c a p e s t e tot, e
d o v a d ă c ă sînt î n stare să-şi a s i m i l e z e a ş e z ă m i n t e l e b u r ­ factorul ce zămisleşte burghezia, şi prin aceasta însuşi
gheze moderne. A c e l factor primordial al e c o n o m i e i statul r o m â n m o d e r n . E l e m e n t e l e p o l i t i c i i m e r c a n t i l e
capitaliste: aparatul de circulaţie, atît de vast şi de c o m ­ s î n t t o t atîtea p i e t r e d i n c a r e s e c l ă d e ş t e e d i f i c i u l s t a - ,
p l i c a t , e i ş i l-au î n s u ş i t î n c h i p d e s ă v î r ş i t . N u m a i r a l tului m o d e r n , Ş i t o a t e a c e s t e e l e m e n t e s e n a s c d i n n e ­
m î n e n i c i o î n d o i a l ă că, î n c e e a c e p r i v e ş t e p u t e r e a d e v o i l e c o m e r ţ u l u i , a c e s t g e r m e n d i n care-şi i a fiinţă b u r ­
viaţă a p o p o r u l u i , dezvoltarea ulterioară a e c o n o m i e i g h e z i a . C o m e r ţ u l i m p u n e t r e p t a t : căi d e c o m u n i c a ţ i e ,
b u r g h e z e , şi cu aceasta a î n t r e g u l u i e d i f i c i u s o c i a l a|B institute d e . c r e d i t , r a p o r t u r i j u r i d i c e m o d e r n e ş i d e a i c i
t o i t p e e a stă î n afară d e o r i c e p r i m e j d i e . ; , m o d e r n i z a r e a î n t r e g i i vieţi d e stat. T o a t ă această v a s t ă
S p r e a î n d e p l i n i această o p e r ă , a t r e b u i t ca r e v o l u ­ operă de creare a edificiului social b u r g h e z c e r e o m î n ă
ţ i o n a r i i n o ş t r i s ă a i b ă u n g r a d d e î n c r e d e r e , î n faţa căruia d e fier, o f o r ţ ă c e n t r a l ă c u a u t o r i t a t e c o v î r ş i t o a r e . D e
c u g e t a r e a r e c e r ă m î n e azi u i m i t ă . N u m a i a c e l t e m p e r a ­ a c e e a î n t r e c u t u l b u r g h e z i e i e u r o p e n e m e r c a n t i l i s m e si­
n o n i m c u a b s o l u t i s m , a n u m e c u a b s o l u t i s m u l ce-şi z i c e
m e n t a v e n t u r o s p e c a r e S o m b a r t 1-a d e s c o p e r i t p e s t e
l u m i n a t . D e a l t f e l l u c r u l e firesc, c ă c i p r i n însăşi e s e n -
t o t l a . o r i g i n i l e b u r g h e z i e i , ş i c a r e n-a p u t u t lipsi n i c i l a
124 Şt. Zeletin II. D e z v o l t a r e a s o c i a l ă a R o m â n i e i de la 1366 p i n ă în p r e z e n t 123

ţa sa m e r c a n t i l i s m u l e tutela vieţii e c o n o m i c e , ceea ce forţa politică centrală,. ci chiar înlăuntrul acesteia: v e ­


p r e s u p u n e o forţă centrală care să e x e r c i t e această t u ­ c h e a o l i g a r h i e p o l i t i c ă s-a p r e f ă c u t d i r e c t î n o l i g a r h i e
telă. f i n a n c i a r ă . î n a c e s t c h i p s-a î n l ă t u r a t l a n o i p u t i n ţ a
Din acest p u n c t de vedere, dezvoltarea burgheziei r o ­ unei revoluţii burgheze violente, adică a unei lupte a
m â n e n u p r e z i n t ă u n c a r a c t e r d e o s e b i t . E d r e p t căi l a burgheziei spre^a cuceri puterea politică: oligarhia n o a s ­
n o i s-a f ă c u t î n c e r c a r e a de a s c o a t e faza m e r c a n t i l i s t ă tră a î n t r u n i t î n m î i n i l e e i p u t e r e a p o l i t i c ă î n c ă î n a i n t e
de sub r e g i m u l m o n a r h i c absolutist şi a o p u n e sub un d e a-şi c r e a ş i p e c e a f i n a n c i a r ă . N u m a i a c e s t e i f e r i c i t e
r e g i m d e m o c r a t i c . Era a i c i o h o t ă r î t â c o n t r a z i c e r e î n t r e împrejurări s e datoreşte faptul istoric deosebit c ă R o ­
problema ce-şi p u n e a s p r e r e z o l v a r e m e r c a n t i l i s m u l n o s ­ mânia nu va avea să treacă printr-o revoluţie burgheză,
t r u , şi mijloacele p e c a r e şi l e - a c r e a t î n a c e s t s c o p . C ă c i , c a r e să î n c h e i e p e r i o a d a m e r c a n t i l i s t ă şi să f a c ă t r e c e ­
d e m o c r a ţ i a e u n a p a r a t g r e o i , c a r e îşi j u s t i f i c ă e x i s t e n ţ a r e a în altă. p e r i o a d ă . L ă s î n d la o p a r t e r e v o l t e l e ţ ă r ă ­
numai- î n p e r i o a d a d e m a t u r i t a t e d e p l i n ă a b u r g h e z i e i , neşti, n e î n l â t u r a b i l e î n o r i c e p e r i o a d ă d e f o r m a ţ i e a
c î n d nu e v o r b a decît de a regula funcţionarea unei vieţi b u r g h e z i e i , d e z v o l t a r e a R o m â n i e i m o d e r n e are u n c a ­
s o c i a l e f o r m a t ă gata. D a r î n p e r i o a d a m e r c a n t i l i s t ă , c î n d racter paşnic. A i c i evoluţia clasei b u r g h e z e se c o n f u n d ă
e n e v o i e de a c r o i p l a n u r i , a c r e a instituţii şi a f ă u r i s t a t e , cu procesul de prefacere a oligarhiei: se va dizolva o a r e
d e m o c r a ţ i a a r e p u ţ i n r o s t de a f i : aici t r e b u i e o dictatură, aceasta, p r i n însăşi e v o l u ţ i a e c o n o m i c ă , î n t r - o d e m o ­
inteligentă, gata a lua o r i c î n d măsurile de cuviinţă şi craţie reală? Cercetarea noastră asupra claselor s o c i a l e
a l e t r a d u c e î n f a p t fără î n t î r z i e r e . C o n d u c e r e a u n u i va î n c e r c a să l i m p e z e a s c ă şi a c e a s t ă î n t r e b a r e .
stat b u r g h e z î n p e r i o a d a d e f o r m a ţ i e s e a m ă n ă b i n e e u
o operaţie militară: ea i m p u n e acelaşi r e g i m de dicta­
tură ş i c e n t r a l i z a r e . C h i a r î n f o r m a ţ i a b u r g h e z i e i e n ­
b) Urmările economice
gleze, u n d e poziţia insulară a.ţării a zădărnicit întărirea
puterii centrale, dictatura lui C r o m w e l l are u n rol h o -
tărîtor.- . 11. D i n e x p u n e r e a m e r c a n t i l i s m u l u i r o m â n ş i a r o ­
l u l u i său î n c r e a r e a societăţii n o a s t r e m o d e r n e , s-a p u t u t
Constituţia democratică română a răspuns n e v o i l o r
v e d e a cu uşurinţă că acestei politici îi lipseşte la î n c e ­
i s t o r i c e ale m o m e n t u l u i în f e l u l arătat: ea a d u s ia a l ­
put un element neapărat spre a fi un tot a r m o n i c , p o ­
cătuirea unei puteri oligarhice centralizatoare- care a
trivit în c h i p riguros scopului său: v o r b i m de lipsa m ă ­
c î r m u i t ţâra î n t r - u n " c h i p c e n u s e d e o s e b e ş t e m u l t d e
surilor de ocrotire a industriei naţionale. Această lipsă
d o m n i a absolutismului luminat. în lagărele politice p o t
e firească Ia î n c e p u t u r i l e o r i c ă r e i b u r g h e z i i , de a c e e a
fi spirite pe care- acest p s e u d o - d e m o e r a t i s m le u m p l e
nu se poate face din ea o d o v a d ă de n e p r i c e p e r e a a u ­
d e r e v o l t ă , clar c e r c e t ă t o r u l s o c i o l o g i c n u s e p o a t e o p r i
torilor politicii noastre mercantile. Constatăm însă f a p ­
a ' c o n s t a t a s u p e r i o r i t a t e a a c e s t u i fel d e e v o l u ţ i e b u r g h e ­
tul î n s i n e : î n v r e m e c e c r e a r e a , a p a r a t u l u i d e c i r c u l a ţ i e
ză asupra evoluţiei burgheziei apusene. în adevăr, în
înlesneşte. răspîndirea tot mai largă a mărfurilor, h o t a ­
A p u s c l a s a b u r g h e z ă s-a f o r m a t alături d e p u t e r e a p o ­
r e l e ţării s î n t lăsate larg deschise" c a p i t a l i s m u l u i s t r ă i n ,
l i t i c ă c e n t r a l ă ş i a t u n c i c î n d s-a s i m ţ i t d e s t u l d e t a r e ,
S-a î n t î m p l a t a t u n c i c e e a c e e r a d e a ş t e p t a t : p i e ţ e l e
a î n c e p u t lupta p e n t r u z d r o b i r e a autorităţii centrale şi
n o a s t r e a ş f o s t i n v a d a t e d e p r o d u s e l e i n d u s t r i e i străi­
cucerirea puterii pslitice. De aici.şi-a luat naştere acea
n e , a c ă r o r p ă t r u n d e r e î n ţară n u era s t i n g h e r i t ă d e n i c i
serie de i evoluţii burgheze care au zguduit Europa în 1
o p i e d i c ă . Şwb această i n v a z i e , p r o c e s u l d e d i z o l v a r e
t o t d e c u r s u l p r i m e i j u m ă t ă ţ i â v e a c u l u i a l X l X - l e a şi.
însîngerea'ză R u s i a ş i î n p r e z e n t . 1
P e n t r u d a t e statistice a s u p r a c r e ş t e r i i i m p o r t u l u i în a c e s t
Dar în R o m â n i a asemenea frămîntări sînt excluse.
t i m p , a sa v e d e a : Istoria politicii noastre vamale şi comerciale,
C ă c i aici o l i g a r h i a b u r g h e z ă n u s-a f o r m a t alături d e de C. I. B ă i c o i a n u , v o i . I, p a r t e a I, B u c u r e ş t i , 1904, p. 56.
126 Şt, Z e i ë t i n II. D e z v o l t a r e a socială a R o m â n i e i do la 1866 pînă în p r e z e n t 1 2 7

a resturilor v e c h i u l u i r e g i m a luat un t e m p o vertiginos:, t e n t ă s u b r a p o r t u l e c o n o m i c . î n t r e 1875 ş i 1885 c o n v e n ­


m e s e r i a ş i i a u f o s t desfiinţaţi, ţ ă r ă n i m e a r e d u s ă l a s e ­ ţia c o m e r c i a l ă m ă t u r ă , c u m v o m v e d e a , ş i c e l e d i n u r m ă
nii-proletarizare şi foamete, iar configuraţia claselor s o ­ rămăşiţe ale industriei noastre naţionale, î n c h e i n d ast­
ciale supusă unei adevărate revoluţii., V o m cerceta fie­ f e l u l t i m u l act a l t r a g e d i e i .
c a r e din aceste urmări la l o c u l cuvenit. A i c i ne v o m
o c u p a ou desfiinţarea vechilor, noastre meserii şi rezul­ 1 2 . O . i n f l u e n ţ ă t o t atît d e . d e z a s t r u o a s ă a a v u t c o n c u ­
tatele ei e c o n ó m i c o - p o l i t i c e . renţa străină asupra industriilor noastre casnice, î n t r e
"Se ştie c ă o r i u n d e p ă t r u n d e c a p i t a l i s m u l , e l d e s c h i d e care stupăritul, şi creşterea v i e r m i l o r de mătase a j u n ­
m i c i i i n d u s t r i i u n r ă z b o i p e v i a ţ ă ş i m o a r t e . « U n d e fa­ sese la un îndestulător g r a d de înflorire p e n t r u ca p r o ­
b r i c a . d o m n e ş t e , z i l e l e m e s e r i i l o r sînt n u m ă r a t e , » 1 . M e ­ dusele l o r să poată servi şi ca articole de e x p o r t 1 . De
seriaşii s î n t ruinaţi î n m o d t r e p t a t d e c o n c u r e n ţ a c a p i ­ a t u n c i ţ ă r a n u l f u silit să-şi p r o c u r e d e p e p i a ţ ă a c e l e
talistă, c a r e a d u c e p r o d u s e m a i f i n e ş i m a i i e f t i n e . sin­
a r t i c o l e i n d u s t r i a l e p e c a r e m a i î n a i n t e şi le f ă c e a
Am avut şi noi o industrie naţională înfloritoare, gur, ' îndeosebi articolele de î m b r ă c ă m i n t e . în M o l d o v a ,
organizată în bresle, ca peste tot în v e c h i u l r e g i m 2 . D i n ­ c a r e p r i n . situaţia e i g e o g r a f i c ă ş i d e z v o l t a r e a p o r t u l u i
t r e a c e s t e a , b r e a s l a c o j o c a r i l o r c ă p ă t a s e o r e p u t a ţ i e şi G a l a ţ i era m u l t m a i e x p u s ă c o t r o p i r i i capitaliste, a c e a s t ă .,
dincolo, de hotare3. Dar ele au căzut în c o n c u r e n ţ ă cu influenţă a. fost "mai pustiitoare decît în M u n t e n i a ; a i c i
c a p i t a l i s m u l străin. N u s e p o a t e p r e c i z a c u d a t e , p r o c e ­ i n d u s t r i a t e x t i l ă c a s n i c ă s-a m a i p u t u t - p ă s t r a î n c ă î n
sul treptat al acestei tragedii a meseriaşilor noştri. S i ­ chip sporadic în.regiunea,muntoasă.
t u a ţ i a l o r a î n c e p u t s ă d e v i n ă ş u b r e d ă î n c ă d e ; pe! l a Cu d i s t r u g e r e a m e s e r i i l o r şi a i n d u s t r i e i ţărăneşti s-a
sfîrşitul v e a c u l u i a l X V I I I - l c a , p r i n c o n c u r e n ţ a p e c a r e săpat în o r g a n i s m u l nostru social o adîncă rană, de a l e
l e - o ' . f ă c e a u străinii în. p r o p r i a n o a s t r ă ţară, d e v r e m e c ă r e i u r m ă r i e l s î n g e r e a z ă î n c ă . P r i n aceasta, m e s e r i a ­
ce > aceştia se b u c u r a u de mai multă o c r o t i r e ca m e s e ­ şii îşi p i e r d m i j l o c u l d e e x i s t e n ţ ă ş i d e v i n o p o v a r ă p e
riaşii i n d i g e n i . D a r a d e v ă r a t a l o r r u i n ă a î n c e p u t abia b u g e t u l statului, iar ţăranii s e , v ă d ' o s î n d i ţ i p e t o t t i m ­
după a c c e n t u a r e a ' c o n c u r e n ţ e i capitaliste, d e l a 1830 p u l i e r n i i l a i n a c t i v i t a t e forţată. A c e s t t i m p î n c a r e î n ­
î n a i n t e . B r e s l e l e p ă s t r e a z ă î n c ă e x i s t e n ţ a l e g a l ă până l a cetează m u n c a , cîmpului ei îl c o n s a c r a u mai înainte la
1873, c î n d c o n s i l i u l d e m i n i ş t r i d e l a 2 7 I u n i e l e e l i b e ­ p r o d u c ţ i a industrială; d e a c u m , aceasta dispărînd, p o ­
r e a z ă « a c t u l d e m o a r t e » 4 . D a r v i a ţ a l o r e caV. ş i n e e x i s - p u l a ţ i a r u r a l ă s e v e d e silită, î n d a t ă d u p ă î n c e p u t u l î n ­
gheţului, la şomaj.
1
K. K a u t s k y , Bazele social-democraţiei (Das Erfurter Pro-, Pentru soarta ţărănimii acest f e n o m e n e de c o v î r ş i -
gramm, în trad. r o m â n ă ) , Bucureşti, 1911,. p. 18.
2
A s u p r a b r e s l e l o r r o m â n e a se v e d e a V i r g i l N, M a d g e a r u , toare însemnătate: el înseamnă începutul m i z e r i e i 'şi
Zur industriellen Entwicklung Rumäniens, Die Vorstufen des f o a m e t e i , d e c i a a c e l e i situaţii t r a g i c e în. c a r e a j u n g e
Fabriksystems in der Walachei, Leipziger Inauguraldissertation, pretutindeni populaţia satelor în e p o c a de formaţie a
1911.' L u c r a r e a dă şi date (p. 84) asupra literaturii r e s p e c t i v e , b u r g h e z i e i . E c o n o m i s t u l rus N i c o l a s - O n ' p u n e l a ' b a z a .
de altfel destul de redusă. O e x p u n e r e , m a i r e c e n t ă a chestiunii
se găseşte în scrierea d-lui I. N. A n g e l e s c u , Evoluţia economică, s t u d i u l u i s ă u a s u p r a stării e c o n o m i c e a R u s i e i , t o c m a i ,
a ţărilor româneşti, Bucureşti, 1918. C e e a ce p o s e d ă m în această această ideie fundamentală, c u m că distrugerea i n d u s ­
p r i v i n ţ ă n e i n f o r m e a z ă n u m a i asupra o r g a n i z a ţ i e i b r e s l e l o r ; lip-'; triei c a s n i c e a ţ ă r a n i l o r e p r i c i n a înrăutăţirii s o a r t e i l o r .
seşte însă u n studiu s o c i o l o g i c c a r e s ă c e r c e t e z e r o l u l l o r social, C ă c i d e a t u n c i ţ ă r a n u l t r e b u i e s ă trăiască uri a n î n t r e g
î n m a r g i n i l e p e c a r e l-au avut. 2
'
3
« B l ă n i l e c e l e mai f r u m o a s e şi mai s c u m p e din R u s i a se"; c u p r o d u s u l m u n c i i sale d i n l u n i l e d e v a r ă . D a r e e v i -
l u c r a u l a "noi. Starostea d e c o j o c a r i d i n B u c u r e ş t i era î n c o r e s ­
p o n d e n ţ ă z i l n i c ă cu saraiul S u l t a n u l u i » . I o n G h i c a , Convorbiri 1
O p : cit., p . 98.
economice, b r o ş u r a 6, Bucureşti, 1875, p. 39. * Histoire du développement économique de la Russie, Paris,
4
V i r g i l N. M a d g e a r u , o p . cit., p. 115. 1902, p.. 290.
Şt. Z e l e t i n " 't" / V O t t a f e a s o c i a l f i a
« M â n i e i de la 1868 p î n ă î n p r e z e n t 129
128

d e n t că acest p r o d u s ; oricît ar fi de ridicat, nu ajunge o u toată c o v î r ş i t o a r e a e i i n f l u e n ţ ă î n c r e a r e a R o m â n i e i


să a c o p e r e t o a t e n e v o i l e sale p r o p r i i şi să r ă s p u n d ă ş modernie; u n a e d e o r d i n p o l i t i c i n t e r n ş i p r i v e ş t e p o ­
l i t i c a n o a s t r ă c o m e r c i a l ă ; cealaltă, d e î n s e m n ă t a t e h o -
c e r i n ţ e l o r d i n c e î n c e m a i m a r i ale f i s c u l u i . D e a i c i
I ir d o a r e , e de n a t u r ă e c o n o m i c ă , a n u m e c o n c u r e n ţ a
m i z e r i a î n c a r e s e află ţ ă r ă n i m e a .
griului american, care a inaugurat o n o u ă fază în d e z ­
P r i n d e s f i i n ţ a r e a , m e s e r i i l o r şi a i n d u s t r i e i c a s n i c e ,
voltarea e c o n o m i e i e u r o p e n e . L e v o m cerceta p e rînd,
capitalismul dărîmă temelia v e c h i u l u i r e g i m şi curăţă
spre a pune în lumină rolul lor în evoluţia burgheziei
terenul p e n t r u c e l n o u . D i n acest m o m e n t , toată l u m e a noastre.
e silită a l u c r a p e n t r u s c h i m b , c ă c i i n d u s t r i a p e n t r u
. t r e b u i n ţ e l e p r o p r i i e sfărîmată; ţ ă r ă n i m e a t r e b u i e să
c u m p e r e d e l a tîrg c e e a c e m a i î n a i n t e p r o d u c e a e a î n ­ 1 3 . ' S e p o v e s t e ş t e d e s p r e c e a . dinţii b u r g h e z i e c a r e
săşi. I n acest c h i p s e p r o d u c e c e e a c e M a r x s o c o a t e c e a şi-a l u a t a v î n t î n E u r o p a , a n u m e c e a italiană, c ă a i c i
mai mare revoluţie e c o n o m i c ă : despărţirea agriculturii n o b i l i m e a era cu sîrguinţă căutată de b u r g h e z i e p e n t r u
d e i n d u s t r i e şi c r e a r e a pieţei interne1. A b i a c u a c e a s t a serviciile ei militare. D a r cînd se amesteca în politica
se naşte temelia pe care se clădeşte orice burghezie. e c o n o m i c ă , n o b i l i m e a d ă d e a d o v a d ă d e atâta n e p r i c e p e r e ,
Dar în R o m â n i a factorul ce ruinase vechile meserii [ncît b u r g h e z i a r e v o l t a t ă i n t e r v e n e a c u e n e r g i e 1 .
e r a i n d u s t r i a străină, nu i n d i g e n ă , şi astfel n e v o i l e p i e ţ i i ' A c e e a ş i p r i v e l i ş t e se r e p e t ă o r i u n d e şi ori- de cdjfce
abia n ă s c u t e t r e b u i a u s a t i s f ă c u t e d e străini, c u m ă r f u r i o r i e l e m e n t e l e a g r a r e , c e stau d e p a r t e d e p u l s u l a f a c e ­
produse peste hotare. De aceea, după nimicirea indus­ rilor, a j u n g s ă facă m e s e r i a b u r g h e z i e i : s ă î n d r u m e z e
triei m i e i , s i n g u r u l fiactor p r o d u c ă t o r d e v a l o r i n o i ră­ politica e c o n o m i c ă . Această e x p e r i e n ţ ă a făcut-o şi R o ­
m a s e ia n o i agricultura. • O r ă ş e n i m e a f u s e s e d e s f i i n ţ a t ă mânia, s p r e m a r e a e i d a u n ă , c u d e o s e b i r e î n a n u l 1875,
ca p r o d u c ă t o a r e şi cei care mai erau încă prinşi în m e ­ OÎnd s-a î n c h e i a t c o n v e n ţ i a c u A u s t r o - U n g a r i a . T r e b u i e
canismul vieţii. e c o n o m i c e făceau c o m e r ţ , adică mînuiau r e c u n o a ş t e m însă că m o t i v u l - c e a f ă c u t ' p e conidu-
circulaţia. D a r circulaţia nu p r o d u c e valori noi, ea n u ­ c;ilorii noştri de atunci să intervină în politica e c o n o ­
m a i p u n e i n m i ş c a r e v a l o r i l e p r o d u s e . Ş i . astfel m u n c a m i c ă a ţării a f o s t n o b i l şi * p a t r i o t i c . P î n ă la a c e a d a t ă
ţăranului r ă m a s e singurul i z v o r d e v e n i t î n tînăra n o a s ­ convenţiile comerciale încheiate de Turcia cu Ratele
t r ă s o c i e t a t e b u r g h e z ă . D i n e a t r e b u i a s ă t r ă i a s c ă ţă­ europene aveau putere, c u m v o m vedea, ş i p e n t r t r T r r i n -
ranul însuşi; din ea trebuia să fie întreţinută, pe cale t'lpatele r o m â n e c a p e n t r u o r i c e p r o v i n c i e p u s ă s u b su­
bugetară, orăşenimea; din ea să se plătească mărfurile zeranitatea i m p e r i u l u i t u r c . R o m â n i i n u e r a u d e c i stă-
a d u s e d i n străinătate, c a ş i „ i m e n s e l e î m p r u m u t u r i c o n ­ pîni pe p o l i t i c a l o r e c o n o m i c ă . . S-a î n t î m p l a t î n s ă ca
tractate toi a c o l o . U r m ă r i l e e c o n o m i c e s e v o r v e d e a mai Austria să fie d i s p u s ă a. trata d i r e c t cu R o m â n i a î n c h e ­
departe. ierea u n e i c o n v e n ţ i i c o m e r c i a l e , d e c i să-i r e c u n o a s c ă
prin a c e a s t a i n d e p e n d e n ţ a e c o n o m i c ă . G u v e r n u l r o m â n ,
A m a n tat î n c a p i t o l u l I c ă î n f a z a d e z ă m i s l i r e a
tllcătuit d i n e l e m e n t e l e r e a c ţ i o n a r e , s-a g r ă b i t a se f o ­
b u r g h e z i e i r o m â n e d o u ă ţări c a p i t a l i s t e îşi d i s p u t ă s t ă l l
losi d o a c e a s t ă ofertă, a r ă t î n d u - s e d e p l i n c o n ş t i e n t d e
p î n i r e a pieţii n o a s t r e : A u s t r i a ş i A n g l i a . Î n c e t u l c a î n ­
însemnătatea istorică a m o m e n t u l u i 2 . D a r era v ă d i t că
cetul cea dinth e alungată de cea din u r m ă şi redusă
p u t e r n i c a m o n a r h i e v e c i n ă n - a r f i î n c l i n a t s ă f a c ă ti-
l a u n r o l s e c u n d a r . S t ă p î n i r e a pieţii n o a s t r e a j u n g e p e
l a 1875 î n rnîinile c a p i t a l i s m u l u i e n g l e z .
Ls! p e 8 2 . - J U l i e n
L u c h a i r e L e s
Dar supremaţia, e c o n o m i c ă engleză e de scurtă d u ­ > démocraties italiennes, Paris,
rată. D o u a sînt c a u z e l e c a r e a u f ă c u t c a d o m i n a ţ i a c a ­ i n d e a S ă v î r ş i a c t u l 0 6 1 m a i
I A «ffi.™ îiV? important care
p i t a l i s m u l u i b r i t a n i c p e p i e ţ e l e n o a s t r e s ă fie t r e c ă t o a r e , *-u făcut la noi de la unire şi de la fundarea dinastiei- sîntein
aiun de a săvîrşi neatîrnarea noastră economiX P
Carp
1
Das Kapiţal, vol. I ,ed. I V , p. 712—713. pUpra însemnătatea convenţiei cu Austria, Discursuri p 84
130 Şt. Zeletin
II. Dezvoltarea socială a României de la 1865 pînă în prezent 131

ner-ei noastre ţări această cinste dacă nu şi-ar fi d a t


un guvern burghez — dar convenţia rămase. Abia după
seama că in acest m o d ne poate impune mari jertfe.
expirarea ei putu acest lung regim, c e l mai lung pe care
A ş a s-a şi întâmplat. I am avut pînă acum în viaţa noastră parlamentară, să
Care e sensul istoric al acestei convenţii între R o ­ Indrumeze economia noastră pe altă cale, ridicând m e r ­
mânia şi Austro-Ungaria? Atît prin concepţia, cît şi prin cantilismul român la forma sa ultimă.
urmările economice, zisa convenţie comercială aminteşte
în vremea noastră de evoluţie în salturi, e g r e u să
celebrul tratat al lui Methuen (1703) prin care se ştie
ppreciem după adevărata lor Însemnătate rezultatele
că diplomaţia engleză, ruginită în mânuirea afacerilor ftoestei convenţii. Trebuie să urmărim de aproape con-
comerciale, a ruinat tînăra burghezie portugheză. A m ­ slatările alarmante ale scriitorilor economici ai vremii,
bele au fost încheiate în interesul agrarienilor şi am­ .spre a ne face o idee de situaţia creată în cei zece ani
bele au acelaşi miez: ele prevăd în folosul ţării agricole Kt ea a rămas în putere. Iată o pildă: «Rezultatele c o n ­
avantaje pentru exportul produselor pămîntului şi acordă venţiei cu Austro-Ungaria le cunoaştem: meseriaşii noş-
ţării- industriale avantaje pentru exportul fabricatelor. lii au ajuns salahori; fabricile s-au închis şi orice în­
Prin tratatul amintit Portugalia obţinea de la Anglia cercare de a se întemeia vreo industrie cade sub lovitura
uşurarea exportului vinurilor ei şi acordă în schimb noneurenţei din afară. Astăzi ne îmbracă de la cap pînă
avantaje pentru importul articolelor industriei engleze 1 , In tălpi vecinii noştri, ne procură şi cele mai neînsem­
în acelaşi mod, prin convenţia cu Austria, România ob­ nate obiecte şi, spre completă derîdere, ne trimit pînă
ţinea libertatea exportului pentru cerealele, vitele şi vi­ şi făină, spirt, vin, cartofi, fructe diferite. Acţiunea dâ­
nurile ei şi acorda monarhiei veeine în schimb liberta­ ra pănătoare a convenţiei comerciale a reuşit să facă să
tea importului pentru produsele manufacturate 2 . Astfel Piară pînă şi din sate strămoşeasca industrie' casnică.
agrarienii puteau avea, într-un caz ca şi în altul, iluzia Astăzi ţăranii şi tărăncile aleargă la tîrg ca să se î m ­
de a fi câştigat un m a r e folos; dar industria indigenă, brace şi să se încalţe. De-abia prin satele de la m u n t e
rămasă fără nici un sprijin faţă de concurenţa unor we mai găsesc femei care ţes pînză şi dimie. Sate întregi
ţări înaintate, primea o lovitură hotărîtoare. Rezulta­ şi-au părăsit frumosul port naţional, schimbîndu-I cu
tul: Portugalia a devenit o colonie a Angliei, România zdrenţe străine. Tîrgul le procură fularele, panglicile,
era^ap cale a deveni o colonie austriacă dacă burghezia mânuşile de aţă, botine cu tocuri înalte şi atîtea nimi­
n-ar fi intervenit în clipa supremă, spre a da politicii curi de metal şi de sticlă, cu care se împodobeşte sexul
economice altă direcţie. liumos» 1 .

Chiar şi poetul Eminescu, atît de puţin pregătit pen-


14. Convenţia cu Austria a dezlănţuit în sînul bur­
lin înţelegerea chestiunilor economice, a trebuit să com­
gheziei noastre, cum era de aşteptat, o furtună de indig­
itate prin rimpla intuiţie a realităţii, că influenţa ams-
nare. Ziarele opoziţiei apărură în doliu, deputaţii libe­
rali se retraseră din Cameră şi agitaţia provocată fu pune în legătură cu doliul aceluiaşi organ de la 17 februarie
atît de serioasă, că guvernul trebui să se retragă 3 . Urmă- 111/1, cu ocazia intrării armatelor germane în Paris, şi observă:
•.ninîndouă datele se cuvin în adevăr să poarte doliul vechiului
1 organ liberal, ca semn a două mari erori ale partidului său».
H. O. Meredith, Outlines of the economic history of England,' Discursuri, II, p. 5. Observaţia merită să fie relevată, ca semn
London, p. 204. II I felului cum autorul ei înţelegea rolul istoric âl burgheziei
2
Asupra convenţiei come'rciale cu Austria şi a urmărilor noastre. <
ei informează în chip amănunţit C. I. Băicoianu, Istoria politicii 1
P. S. Aurelian, Politica noastră comercială fată cu conven-
noastre vamale şi comerciale, vol. I; de asemenea Karl Grün-) minile de comerţ, Bucureşti, 1885, p. 31—32. Constatări similare
berg, Die handelspolitischen Beziehungen Oesterreich-Ungarns, III 1. Ghika, Convorbiri economice, şi A. D. Xenopol, Studii eco­
zu den Ländern an der unteren Donau, Leipzig, 1902. nomice. Date statistice asupra creşterii importului de articole
Amintind doliul ziarului Românul de la 30 iunie 1870, a industriale paralel cu dispariţia vechilor noastre meserii, des­
doua zi după încheierea convenţiei cu Austria, T. Maiorescu îl fiinţate prin concurenţa străină, dă C. I. Băicoianu, op. cit.
Şt. Z e l e t i n II. Dezvoltarea socială a României de la 1866 p î n ă în p r e z e n t 1 3 $
132

triacă reprezintă o « p r i m e j d i e de m o a r t e » pentru noL. numai unui simplu act politic c u m e convenţia c o m e r ­
d a c ă n u n e v o m trezi d e c u v r e m e 1 . C i n c i ani d u p ă cială, deşi a f ă c u t şi a c e a s t a t o t ce s-a p u t u t în a c e s t
î n c h e i e r e a c o n v e n ţ i e i , p r o m o t o r u l e i însuşi, î n p r o i e c t u l s e n s . E a are, o p r i c i n ă m u l t m a i a d î n c ă , d e n a t u r ă e c o ­
d e r ă s p u n s l a m e s a j a l m i n o r i t ă ţ i i , e silit s ă f a c ă c o n ­ n o m i c ă : a n u m e concurenţa griului american, care des­
statarea u r m ă t o a r e : « I n o r g a n i s m u l n o s t r u s o c i a l s-a chide o epocă nouă în economia lumii.
p r o d u s o ş t i r b i r e c a r e t r e b u i e r e p a r a t ă fără î n t î r z i e r e : S e ştie e ă n a ş t e r e a R o m â n i e i m o d e r n e p e t e m e l i e
meseriaşul r o m â n a dispărut în m u l t e locuri şi e pe c a l e burgheză se datoreşte expansiunii capitalismului e n g l e z
a dispărea în mai t o a t e » 2 . spre Orient şi că ceea ce aducea burghezia engleză în
E d e p r i s o s a î n m u l ţ i c o n s t a t ă r i l e d e a c e s t fel. A j u n g e Marea Neagră şi la G u r i l e Dunării era n e v o i a de grîu.
a r e l e v a f a p t u l i s t o r i c că d e s f i i n ţ a r e a i n d u s t r i e i " n a ţ i o ­ î n c ă p î n ă la a n u l 1780 A n g l i a e o ţară - e x p o r t a t o a r e de
nale înseamnă prăbuşirea desăvîrşită a v e c h i u l u i r e g i m grîu1, dar « r e v o l u ţ i a industrială» îndeplinită treptat î n t r e
şi e u n a din curiozităţile istoriei • noastre e c o n o m i c e că 1760—1830 prin introducerea maşinismului schimbă v e ­
această revoluţie a fost îndeplinită de e l e m e n t e l e r e a c ­ c h e a situaţie ş i i m p u n e i m p o r t u l d e g r î u s t r ă i n p e n t r u
ţionare, cate voiau tocmai să întărească vechiul r e g i m ! pătura industrială.
A g r a r i e n i i noştri conservatori, sprijiniţi pe l i b e r a l i s m u l A c e s t grîu soseşte Angliei, în p r i m a jumătate a v e a ­
e c o n o m i c a t u n c i en vogue, d e c l a r a u c u p e r f e c t ă î n c r e ­ c u l u i a l X I X - l e a , d i n răsăritul E u r o p e i ; ţara care. i-I
d e r e c ă n u v ă d n e a j u n s u l u n e i r o b i r i a ţării n o a s t r e ^ p r o c u r ă în m a r i c a n t i t ă ţ i e R u s i a 2 . D u p ă 1830 M a r e a
faţă d e i n d u s t r i a a u s t r i a c ă ; c ă c i p r i n a c e a s t a v o m v i n d e 'Britanie deschide drumul spre provinciile dunărene, pe
cereale s c u m p şi v o m cumpăra fabricate ieftine: « v i n ­ c a r e l e p u n e astfel î n c o n t a c t c u E u r o p a a p u s e a n ă , l e
d e m " g r î u s c u m p ş i c u m p ă r ă m făină i e f t i n ă » — f ă i n ă scoate de sub v e c h e a dependenţă şi le cheamă, la viaţa
măcinată de m o r i l e austriece! Decît, industria austria­ modernă. Pînă la 1875 ea ajunge stăpînă pe pieţele
c ă - l e - a t r i m i s , o dată c u făina c e a ieftină, ş i l o v i t u r a noastre..
de graţie. V o m v e d e a cu ce mijloace v o i a u ei să r e î n v i e D a r î n acest t i m p u n alt i z v o r d e g r î u s e d e s c h i d e
v e c h e a o r d i n e socială, după ce o dărîmaseră singuri. pentru Anglia, a n u m e în l u m e a nouă, şi slăbeşte i n t e ­
3
resul e i p e n t r u r ă s ă r i t u l E u r o p e i . S t a t e l e U n i t e î n c e p
15. î n u r m a c o n v e n ţ i e i c o m e r c i a l e d e T a 1875, : A u s ­ s ă e x p o r t e î n m o d a c t i v g r î u a b i a d u p ă 1860, î n u r m a
4
tria a j u n s e s ă c î ş t i g e iarăşi v e c h i u l r o l p e p i e ţ e l e n o a s t r e , î n c e t ă r i i t u l b u r ă r i l o r r ă z b o i u l u i c i v i l . E l e satisfac, î n a i n -
î n l ă t u r î n d c a p i t a l i s m u l a n g l o - f r a n c e z d i n situaţia p r e ­ 1
S o m h a r t , Der moderne Kapitalismus, II, 2, p. 1035.
2
p o n d e r e n t ă p e c a r e o c î ş t i g a s e c u atîta t r u d ă e c o n o m i c ă Georges Bry, Histoire industrielle et économique de l'An-
şi d i p l o m a t i c ă 3 . Din acest moment începe procesul de (lletere, p. 627. De altfel, ţ ă r m u r i l e M ă r i i N e g r e .au fost de la
î n c e p u t u r i l e t i m p u r i l o r istorice grînarul n a ţ i u n i l o r înaintate, c e e a
înstrăinare a României de capitalismul apusean, care ce a făcut în antichitate pe un g e o g r a f i o n i a n să n u m e a s c ă a c e a s ­
dăduse naştere societăţii noastre burgheze moderne .şi ta r e g i u n e « p î n t e c e l e G r e c i e i » . G. G l o t z : Le travail dans la Grèce
apropierea de capitalismul Europei centrale. A c e s t p r o ­ ancienne, Paris, 1920, p. 151.
c e s a d u r a t p î n ă I a 1916, c î n d a fost r u p t b r u s c d e b u r ­
3
K a r l Griinberg, o p . cit., p. 63—64.
g h e z i a n o a s t r ă , î n c e r c î n d a s e î n t o a r c e iarăşi c ă t r e b ă - * C l i v e Day, A history of commerce, L o n d o n , B o m b a y a n d
Calcutta, 1912. p. 525. C e e a ce, î n d e o s e b i , a p u s în m ă s u r ă ' S t a ­
trînii ei p ă r i n ţ i . . ,•. tele U n i t e să intervină v i g u r o s pe piaţa e u r o p e a n ă de c e r e a l e
D a r o s c h i m b a r e atît d e î n s e m n a t ă ş i d e î n d e l u n g ă a fost v a l u l din ce în ce m a i m a r e de e m i g r a n ţ i care_a r i d i c a t
în dezvoltarea burgheziei noastre nu se putea datorai în m o d v e r t i g i n o s n u m ă r u l m u n c i t o r i l o r a m e r i c a n i : n u m a i între
I8G0—1870 e m i g r a n ţ i i e u r o p e n i în A m e r i c a se r i d i c ă la 6 m i l i ­
1
I n f l u e n ţ a austriacă, în Scrieri politice şi -literare, e d . M i - o a n e . La aceasta s-a a d ă u g a t şi d e z v o l t a r e a c ă i l o r ferate, c a r e
n e r v a , v o i . I, p. 102. i • ;m legat p o r t u r i l e de la p e r i f e r i e eu r e g i u n i l e a g r i c o l e din i n t e ­
2
P. C a r p , Discursuri, p. 271. o rior. V e z i / . c h i l i e V i a l l a t e : Economic imperialism and internatio­
nal relations during the last fifty years, N e w - Y o r k , 1923, p. 10.
' K a r l Griinberg, o p . cit., p. 59.
Şt. Zeletin II. Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 1 3 5
134

t e d e toate, n e v o i l e A n g l i e i î n d a u n a ţărilor care-i p r o ­ <vl i n d i a n — î n u r m a s ă p ă r i i c a n a l u l u i S u e z — , apoi


c u r a u c e r e a l e m a i î n a i n t e . P a r a l e l c u a c e a s t ă n o u ă faţă din alte colonii, să u m p l e n e v o i l e pieţei engleze1. G r î u l
a tîrgului internaţional de cereale s c a d e treptat şi i n ­ românesc, care hrănise pînă atunci pe lucrătorii englezi,
t e r e s u l A n g l i e i p e n t r u c o m e r ţ u l M ă r i i N e g r e şi" a l G u ­ t r e b u i s ă c a u t e alt p r o l e t a r i a t f l ă m î n d , ş i c u a c e a s t a ş i
r i l o r D u n ă r i i . L a 1871 ea, r e n u n ţ ă l a n e u t r a l i t a t e a M ă r i i geniul nostru p r o t e c t o r trebui să părăsească pentru un
N e g r e , p e c a r e o i m p u s e s e R u s i e i î n tratatul d e p a c e t i m p P a r i s , L o n d r a , s p r e a-şi l u a î n altă p a r t e r e ş e d i n ţ a .
de la Paris în interesul comerţului ei răsăritean1. La Dar burghezia r o m â n ă , şi în g e n e r e R o m â n i a m o d e r n ă ,
1878 e a m e r g e m a i " d e p a r t e î n a c e a s t ă o p e r ă d e d e s f i i n ­ v a t r e b u i s ă p o a r t e o r e c u n o ş t i n ţ ă p i o a s ă a c e l e i ţări c a r e
ţ a r e a f o l o a s e l o r atît d e g r e u o b ţ i n u t e , c e d î n d R u s i e i i-a d a t l u m i n a z i l e i — A n g l i e i ; c u atît m a i m u l t c u c î t
partea de sud a Basarabiei; aceste trei districte ni le o istoriografie superficială ne-a î m p i e d i c a t pînă a c u m
r e t r o c e d a s e A n g l i a l a 1856 t o t î n i n t e r e s u l c o m e r ţ u l u i de; a r e c u n o a ş t e pe p ă r i n t e l e a d e v ă r a t al s o c i e t ă ţ i i n o a s t r e
ei, spre a îndepărta Rusia de la G u r i l e D u n ă r i i ; a c u m , moderne.
acest interes slăbind, ea c o n s i m t e la cesiunea lor către
v e c h i u l r ă p i t o r . S e ştie c ă L o r d u l B e a c o n s f i e l d c e d a s e 16. P e l î n g ă i z o l a r e a v r e m e l n i c ă î n c a r e n e - a a d u s
a c e s t e d i s t r i c t e p r i n t r - u n tratat s e c r e t c u R u s i a î n c ă crcncurenţa a m e r i c a n a , e a n e - a p r i c i n u i t ş i alte n e a j u n ­
înaintea C o n g r e s u l u i d i n B e r l i n şi a p o i întreprinse a c e a suri n u m a i p u ţ i n g r a v e . G r î u l S t a t e l o r U n i t e a p u s b ă ­
călătorie triumfală spre capitala Germaniei, spre a j u c a trâna E u r o p ă î n t r - o g r e a situaţie, cu urmări adinei şi
a c o l o c o m e d i a t r a t a t i v e l o r 2 . S-a î n t î m p l a t , s p r e n e n o ­ m u l t i p l e . P r e ţ u r i l e s c ă z u r ă p e s t e tot, a m e n i n ţ î n d a g r i ­
r o c u l ţării n o a s t r e , c ă r ă z b o i u l p e n t r u n e a t î r n a r e ş i c o n ­ c u l t u r a e u r o p e a n ă c u r u i n a 2 . E u r o p a s e v ă z u silită s ă i a
g r e s u l e u r o p e a n c a r e i-a u r m a t a p r i n s - o î n t r - o f a z ă măsuri de apărare î m p o t r i v a n o u l u i d u ş m a n , şi cu aceasta
de adîncă prefacere e c o n o m i c ă , cînd vechea noastră m e ­ v e c h i u l ş i s c u r t u l l i b e r a l i s m îşi d ă d u o b ş t e s c u l sfîrşit.
t r o p o l ă capitalistă, A n g l i a , s e î n d e p ă r t a d e n o i , , i a r n o u a O n o u ă eră s e d e s c h i s e î n e c o n o m i a l u m i i , e r a i m p e r i a ­
p u t e r n i c ă m e t r o p o l ă c a r e i-a m o ş t e n i t l o c u l , i m p e r i u l lismului, a cărei t e m e l i e e îngrădirea pieţei interne spre
g e r m a n , î n c ă n u s e a p r o p i a s e . Ş i astfel, lipsită d e s i n ­ a î n d e p ă r t a o r i c e c o n c u r e n t străin. î n c e p u t u l ; a c e s t e i e r e ,
g u r u l s p r i j i n p e eare-1 a r e o ţară a g r i c o l ă î n c o n f l i c t e l e î n c a r e n e a f l ă m î n p r e z e n t , 1-a f ă c u t G e r m a n i a î n a n u l
internaţionale, acela a unui p u t e r n i c s u z e r a n capitalist, 1879, p u n î n d t a x e p e i m p o r t u l g r i u l u i : această dată î n ­
R o m â n i a şi-a î n c h e i a t r ă z b o i u l c u n e r e u ş i t a d i p l o m a ­ seamnă o cotitură n o u ă şi hotărîtoare în e c o n o m i a e u r o ­
tică c u n o s c u t ă . L a 1878 n - a m a v u t l a s p a t e l e n o s t r u peană. D u p ă scurt t i m p , pilda G e r m a n i e i fu imitată de
c e e a ce am avut la 1856: un g r u p capitalist e u r o p e a n Franţa şi ele A u s t r i a ( 1 8 8 2 ) ; m a i m u l t î n c ă , această ţară,
c a r e a p ă r i n d u - n e p e n o i şi-ar f i a p ă r a t i n t e r e s e l e p r o ­ pe care convenţia comercială o făcuse m e t r o p o l a noastră
p r i e i sale p i e ţ e . A ş a s e f a c e c ă « s i m p a t i a » ş i « g e n e r o ­ v r e m e l n i c ă , îşi î n c h i s e g r a n i ţ e l e ş i p e n t r u v i t e l e s t r ă i n e ,
z i t a t e a » d e a t u n c i a E u r o p e i faţă d e m i c a R o m â n i e s-a
schimbat în Congresul de la Berlin într-o atitudine de 1
Georges Bry, loc. cit.; Gibbins, The industrial history of
m a m ă vitregă, care a scandalizat pe cei ce-şi î n c h i p u i a u England, p. 74.
1
că la baza t o c m e l i l o r internaţionale stă simţul de d r e p ­ în urma concurenţei americane preţurile griului scad în
tate. Londra în chipul următor:

Astfel, griul a m e r i c a n ne-a îndepărtat de vechea 1870—1879 27,75 frc. hectolitrul.


1880—1889 15,65 „
noastră m e t r o p o l ă capitalistă şi ne-a scos din raza i n . - | 1890—1899 12,70 „
t e r e s u l u i e i i m e d i a t . D u p ă g r i u l a m e r i c a n v e n i m a i târziu 1900—1907 11,85 „
1
Justin Mc Carthy, A history of our own times, voi. 5, Tau- E. Levasseur, he prix du blé dans divers pays depuis 1771;
chnitz edition, p. 74. Htat de Paul Leroy-Beaulieu, La question de la population, Paris,
2
Op. cit. p 201. 1913, p. 70
136. Şt. Zeletin II. Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 1 3 7

r u i n â n d astfel c o m e r ţ u l n o s t r u c u v i t e , a c e s t atît d e v e c h i b i r o c r a ţ i i , p r e c u m ş i ale a r m a t e i . I n a s e m e n e a î m p r e j u ­


i z v o r de venit al ţărilor r o m â n e 1 .
rări n u e r a d e c î t u n m i j l o c d e a î n t î m p i n a g r e u t ă ţ i l e f i n a n ­
A ş a d a r , situaţia R o m â n i e i l a sfîrşitul p r i m e i n o a s t r e
ciare,: d e a î m b o l d i c i t m a i m u l t e x p o r t u l ' d e ' cereale..
p e r i o a d e mercantiliste, e u r m ă t o a r e a : c o n c u r e n ţ a capita­
Ş i a c e a s t a s-a ş i f ă c u t , cu toate greutăţile create c o ­
l i s m u l u i străin r u i n e a z ă c u desăvârşire i n d u s t r i a n o a s t r ă
merţului de cereale prin concurenţa americană. E x p o r t u l a.
v e c h e n a ţ i o n a l ă ş i n u n e m a i lasă c a s i n g u r i z v o r d e
fost s p o r i t şi a a j u n s să c r e a s c ă c h i a r î n t r - o p r o p o r ţ i e
venit decît produsele pămmtului; concurenţa americană
mai repede decît producţia cerealelor; de aceasta se
v i n e a p o i s ă n e taie l e g ă t u r a c u A n g l i a , c a r e r ă m ă s e s e
p o a t e c o n v i n g e o r i c i n e d i n t a b e l e l e statistice, m a i a l e s
î n c ă l i b e r a l ă , ş i s ă n e taie l e g ă t u r a c u p i e ţ e l e E u r o p e i
ducă se ţine seamă de faptul d o v e d i t în m o d n e î n d o i e l n i c
c e n t r a l e ; d a r a c e s t e a r i d i c a r ă z i d u r i l a h o t a r e l e l o r faţă
c ă c i f r e l e p e n t r u e x p o r t d i n statisticile n o a s t r e sînt i n ­
de produsele pămîntului nostru. Cu un cuvînt, capita­
ferioare e x p o r t u l u i real, d e v r e m e c e n e g u s t o r i i , spre
l i s m u l n u n e m a i lăsase d e c î t s o l u l n o s t r u c a m i j l o c d e
a se sustrage t a x e l o r vamale, i n d i c a u cantităţi mai m i c i
viaţă, dar ne î n g r e u n a a c u m şi desfacerea r o a d e l o r sale..
d e c î t a c e l e a pe, c a r e l e e x p o r t a u 1 . C r e ş t e r e a m a i m a r e a
C u ' a c e a s t a însă nu se încheie încă tabloul situaţiei.
e x p o r t u l u i d e c î t a p r o d u c ţ i e i arată d e s c r e ş t e r e a c o n s u ­
17. I s t o r i a e c o n o m i c ă arată că o b u r g h e z i e î n t î r z i a t ă maţiei i n t e r n e a p o p u l a ţ i e i a g r i c o l e : 1 p e n t r u a se a c o p e r i
n u S e p o a t e d e z v o l t a fără a j u t o r u l f i n a n c i a r a l u n e i b u r ­ Sarcinile statului, ţ ă r ă n i m e a e silită a-şi v i n d e h r a n a d e
ghezii înaintate: capitalurile pe care le reclamă o s o c i e ­ la gură. E x p o r t u l ţărilor agricole înapoiate e un e x p o r t
tate b u r g h e z ă î n p r o c e s d e f o r m a ţ i e n u p o t f i g ă s i t e î n a l f o a m e t e i ; î n p r o p o r ţ i e c u c r e ş t e r e a sa, s c a d e h r a n a
i n t e r i o r ; e l e t r e b u i e a d u s e d i n afară. C î t e v a p i l d e : î n ţărănimii. P i l d a tipică o dă « R u s i a f l ă m i n d ă » , care v ă r s a
p r e z e n t ] S t a t e l e U n i t e s î n t c r e d i t o r u l l u m i i ; e l e î n s ă s-au înainte d e r ă z b o i i m e n s e cantităţi d e c e r e a l e î n afară,,
întărit în decursul secolului X I X cu capital englez, pentru ca înăuntru ţărănimea să m o a r ă de foame. D a r
la r î n d u l ei, A n g l i a , c a r e a j e f u i t c o n t i n e n t e - şi a d i s t r u s aceasta e o regulă generală pentru regiunile agricole
seminţii omeneşti, a avut şi ea n e v o i e pînă în s e c o l u l abia d e s c h i s e c a p i t a l i s m u l u i : î n e l e c r e ş t e r e a e x p o r t u l u i
X V I I d e c a p i t a l o l a n d e z ; O l a n d a însăşi, b a n c h e r u l E u ­ - înseamnă creşterea mizeriei maselor. \
r o p e i din secolul X V I I ; a recurs m a i înainte la capital « D r u m u r i l e d e fier d a u u n p u t e r n i c a v î n t c o m e r ţ u l u i :
i t a l i a n . Ş i aşa o r i c e b u r g h e z i e t î n ă r ă s e s e r v e ş t e d e a j u ­ e x t e r i o r , dar c o m e r ţ u l ţ ă r i l o r care exportă îndeosebi.
torul bănesc al uneia mai bâtrîne, pînă ce prin sîrguinţa materii prime m ă r e ş t e sărăcia m a s e l o r n u n u m a i f i i n d c ă *
ei ajunge ia neatîrnare economică. datoriile noi făcute de g u v e r n în folosul căilor ferate
S e î n ţ e l e g e că- R o m â n i a n u p u t e a f a c e a b a t e r e : e a măreşte sarcina; i m p o z i t e l o r , dar f i i n d c ă din acest m o ­
şi-a c l ă d i t e d i f i c i u l s o c i a l m o d e r n p e d a t o r i e . C e l e m a i ment orice produs al locului poate fi s c h i m b a t în a u r
î n s e m n a t e î m p r u m u t u r i le-a r e c l a m a t î n t e m e i e r e a c ă i ­ c o s m o p q l i t , astfel, p r o d u s e l e c e e r a u m a i î n a i n t e i e f t i n e
l o r f e r a t e ş i î n t ă r i r e a p u t e r i i m i l i t a r e . D e l a 1866 p î n ă din l i p s a u n e i p i e ţ e . . . se s c u m p e s c şi i e s d i n c o n s u m a -
l a 1876 d a t o r i a p u b l i c ă r o m â n ă c r e ş t e d e şase o r i ş i j u ­ lia p o p o r u l u i ; p e d e altă p a r t e producţia însăşi s e m o ­
m ă t a t e , p î n ă l a 1886 d e n o u ă ori, p î n ă l a 1896. d e a p r o a p e difică d u p ă f o l o s u l m a i m i c sau m a i m a r e p e n t r u e x p o r t ,
c i n c i s p r e z e c e ori2; Cu ce trebuiau plătite anuităţile a c e s ­ pe cînd înainte ea se făcea n u m a i d u p ă t r e b u i n ţ e l e
tei datorii? Se înţelege' că cu produsele solului nostru, ron s u m a r i i l o c a l e » 2 .
c ă c i alte v a l o r i n u p u t e a p r o d u c e R o m â n i a ; ş i t o t a c e ­
leaşi p r o d u s e t r e b u i a u s ă satisfacă n e v o i l e v a s t e i n o a s t r e 1
Vezi E. Costinescu, Le tarif des douanes de 1904, p 72—5.
Autorul sopoate că cifrele de export indicate în statisticile ofi­
1
Karl Grunberg, op. cit., p. 65. ciale trebuie majorate cu cel puţin 30 la sută..
2
2
Pentru date statistice a se vedea op. cit.: Gh. Dobrovici, Nicolas-On, Historié du développement économique de la
Istoricul datoriei publice a României. mssie, p. 81. Citatul lămureşte şi anomalia aparentă că Ia noî
producţia griului creşte mai repede decît a porumbului, deşi se
ît. Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 13!)
138 Şt. Zeletin

1 ului: acesta învinge, ţărănimea sucombă şi cu ea şi res­


Autorul de la care împrumutăm această constatare
turile vechiului regim.
şi-a dat silinţa să dovedească, pentru Rusia, că în acest
La noi, unde această tragedie rurală s-a petrecut s u b
proces de sărăcire generală singur capitalismul bancar
ochii noştri, s-a născut o întreagă atmosferă de senti­
profită . şi că profitul băncilor creşte tocmai în proporţia
mentalism rural, care, sub formă de deosebite curente
în care scade consumul maselor. De, altfel, e evident că
— naţionalism, ţărănism, poporanism —, acoperă pă­
într-o societate agrară în care circulaţia e factorul econo­
tura sătească cu interesul şi simpatia ei. Dar această
m i c autonom şi revoluţionar, avînd rolul de a distruge v e ­
simpatie va folosi ţărănimii tot atît de puţin la noi pe cît
chiul regim şi a plămădi pe cel nou, tot profitul ee iese
i-a servit în alte părţi în-aceleaşi împrejurări. Nici mor­
din dizolvarea vechiului regim trebuie să revină fac­
ţii nu învie,, nici roata timpului nu se întoarce înapoi,.
torilor circulaţiei, îndeosebi băncilor. Aceasta şi explică
atotputernicia marii finanţe,, care se bucură pretutindeni
18. De la întemeierea industriei, povara'ce apasă m a i
de o supremaţie nediscutată în această fază de dizolvare
înainte pe spatele clasei agricole începe să se uşureze
a regimului agrar, oricare ar fi — pe hîrtie — constituţia
şi scade pe măsură ce creşte producţia industrială. De
politică a ţării respective. Băncile, ce-i drept, luptă spre
atunci înainte maşina statului nu se mai reazemă pe
a opri pustiirile capitalului de camătă; dar pînă la faza
agricultură, ci pe industrie. Tragedia ţărănimii e simpto­
industrializării, economia capitalistă are ca temelie cir­ mul fazei de tranziţie a burgheziei de la capitalismul
culaţia şi păstrează în genere un caracter destructiv. comercial lâ capitalismul industrial, de la procesul de
La,noi, ca pretutindeni, sfărîmarea vechilor clase agrare e circulaţie la procesul de producţie capitalistă; ea dis­
condiţia de naştere a burgheziei; sărăcia, mizeria, foa­ pare pe măsură ce acest proces înaintează. Istoria eco­
metea, sudoarea, lacrimile şi chiar sîngele păturii rurale nomică arată limpede oricui vrea şi poate să înveţe ceva
e fermentul din care se zămisleşte regimul n o u bur­ dintr-însa că într-un stat intrat în procesul revoluţiei
ghez 1 . Ţărănimea încearcă să se apere împotriva duş­ burgheze, singurul mijloc de a ridica starea ţărănimii.
manului de moarte cu sapa şi toporul nu numai la noi, <v de a grăbi progresul industriei 1 .
ci pretutindeni la începuturile burgheziei. Dar cu aceste De la 1886 burghezia română intră în aeeastă nouă.
arme nu se poate distruge forţa revoluţionară a capita- perioadă de evoluţie; ea începe procesul de industria­
lizare. Condiţiile istorice erau împlinite: camătă şi c o ­
J
ştie că ţăranul român nu se hrăneşte cu grîu. Dar grîul e m a ­ merţul îsi îndepliniseră funcţia lor istorică dizolvantă,.
terie brută pe care ne-o cefe străinătatea în schimbul banilor Se acumulaseră pe aceste căi capitaluri; pe rioua bază
pe care ni-i împrumută şi a mărfurilor pe care ni le trimite. creată trebuia să se pornească înainte, întregind lipsurile-
1
E. Costinescu se sileşte să dovedească pe baza creşterii" im­
portului (op. cit., p. 67! că «în medie generală consumaţia ţării
capitalismului nostru cu capitaluri străine, cum a făcut
s-a împătrit în timpul acestor din urmă 24 ani». Această părere, orice burghezie în aceeaşi situaţie. Cercetăm mai jos-
pe care o împărtăşesc şi alţi autori (de pildă L. Colescu, Progre­ această fază, precum şi noua întorsătură pe care ea a-,
sele economice, p. 96) e cu totul neîntemeiată şi se bazează pe impus-o mercantilismului nostru.
analogia nejustificată între ţările agricole şi ţările industriale.
Cea mai superficială comparaţie dovedeşte contrariul. In intervalul într-o asemenea fază istorică de prefacere, cînd mi­
de la 1862—1905, observă d-1 C. Gar'oflid. «populaţia a Sporit zeria maselor izbeşte deopotrivă pe teoretician ca şi pe
cu 54 la sută, întinderea culturii cu 83,6 la sută, iar sarcinile omul politic, nu e deeît firesc că spiritele sînt stăpânite-
statului cu 500 la sută, pe cînd bugetul ţărănesc a descrescut
prin schimbarea în defavoarea lui a raportului învoielii, prin J
Eroarea fundamentală • a tuturor teoreticienilor noştri ai
ieftinirea muncii şi prin micşorarea producţiunii pămîntului».
chestiunii agrare e ignorarea legăturii organice între agricultură
(Problema agrară şi dezlegarea ei, 1908, p. 14). Nici un argument
şi industrie, cape trebuie să stea la baza oricărui studiu ştiinţific-
nu ar putea să convingă că consumaţia maselor a crescut, cîtă
B] evoluţiei agrare în era burgheză. Vezi cercetările din eap. IV
v r e m e . creşterea culturii nu înseamnă nimic pe lîngă creşterea
«1 lucrării de faţă.
sarcinilor ce cad asupra ei.
Ï40 St. Zeletin iL Dezvoltarea socială a României de ia 1866 pînă în prezent 141

de o pornire febrilă de a c r o i planuri de reorganizare şi t u r c d e astăzi e r a d e a o x s c o a t e d e s u b a c ţ i u n e a e x c l u ­


r e f o r m ă s o c i a l ă , d e a g ă s i l e a c u r i p e n t r u v i n d e c a r e a ră­ s i v ă şi d i z o l v a n t ă a c a p i t a l i s m u l u i c o m e r c i a l şi a o î n ă l ţ a
n i l o r săpate în c o r p u l societăţii. P l a n u l burgheziei, iz- l a t r e a p t a C a p i t a l i s m u l u i i n d u s t r i a l , a d i c ă : a crea o
v o r î t din n e v o i l e istorice ale d e z v o l t ă r i i n o a s t r e şi trans­ industrie naţională. A c e s t a e l e a c u l c e v i n d e c ă r ă n i l e
f o r m a t î n fapt, v a f i e x p u s î n a m ă n u n ţ i m e m a i d e p a r t e . s ă p a t e de c o m e r ţ în r e g i m u l agrar: industria, pe de
D a r se î n ţ e l e g e că şi r e a c ţ i u n e a s~a o c u p a t pe l a r g cu o p a r t e , r e i a f u n c ţ i a v e c h i l o r m e s e r i a ş i , " de a p r o d u c e
această problemă, prezentînd reorganizarea socială ca valori noi, însă o îndeplineşte cu intensitate n e a s e m u i t
adevărata n e v o i e a timpului. D i n interes teoretic amin­ m a i m a r e ; p e d e altă p a r t e , - a t r a g e l a e a ş i o c u p ă ţ ă r ă ­
t i m şi planul ei de reorganizare, care a rămas de d o m e ­ n i m e a proletarizată, făcînd din aceasta un e l e m e n t so­
niul istoriei1. c i a l wt.il, nu o p r i m e j d i e p e n t r u stat, şi u ş u r î n d s o a r t a c e l o r
Năzuinţa reaeţiunii e de a r e î n v i a trecutul, d u p ă ce r ă m a ş i l a ţară. I n a c e a s t ă n o u ă d i r e c ţ i e îşi î n d r e a p t ă d e
ea însăşi f ă c u s e • t o t ce stătea -în p u t i n ţ a o m e n e a s c ă s p r e a c u m sforţările b u r g h e z i a n o a s t r ă .
a-1 î n m o r m î n t a . P l e c î n d d e l a i d e e a ' c ă t e m e l i a ' s o c i e t ă ţ i i
e m e s e r i a ş u l şi ţ ă r a n u l , şefii r e a e ţ i u n i i c ă u t a u m i j l o a c e l e
l e g a l e p e n t r u a salva a c e ş t i doi stupi e c o n o m i c i ai v e ­ •:' .. c) Desăvîrşirea mercantilismului român . "
chiului r e g i m ; ei v o i a u să salveze .pe meseriaşi prin re­
î n f i i n ţ a r e a c o r p o r a ţ i i l o r , i a r p e ţărani p r i n ' d e c l a r a r e a 1 9 . D u p ă c e r ă z b o i u l d e l a 1877 a d u s e s e r e a l i z a r e a
poprietăţii mici ea inalienabilă şi indivizibilă; ei nu au i d e a l u l u i b u r g h e z i e i r o m â n e , a c e l a a l u n u i stat n a ţ i o n a l
p u t u t d e c i să-şi d e a s e a m a c ă a c o l o u n d e p ă t r u n d e c a p i t a ­ u n i t a r ş i n e a t î r n a t , n i m i c n u era m a i firesc, d e c î t c a e a s a
l i s m u l n i c i o f o r ţ ă l e g a l ă nu e în stare să s a l v e z e b r e s ­ se gîndească în c h i p serios şi la realizarea i n d e p e n d e n ţ e i
l e l e de piei re şi ţ ă r ă n i m e a de p r o l e t a r i z a r e , c e e a ce arată e c o n o m i c e , fără c a r e c e a p o l i t i c ă e n u m a i i l u z o r i e . O
c ă e i î n ţ e l e s e r ă t o t atît d e p u ţ i n c a r a c t e r u l s o c i e t ă ţ i l o r ţară a g r i c o l ă , c h i a r d a c ă s e b u c u r ă d e n e a t î r n a r e f o r m a l ă ,
m o d e r n e ca şi pe acela al propriei noastre societăţi. Cit e în r e a l i t a t e o p r o v i n c i e v a s a l ă a m e t r o p o l e i , c a p i t a l i s t e ,
p r i v e ş t e p e s i m i s m u l r e a e ţ i u n i i faţă d e v i i t o r u l s o c i e t ă ţ i i c a r e îi trimite'bani şi fabricate.
r o m â n e m o d e r n e , pesimism bazat pe analogia cu imperiul « D i n d o u ă ţări c a r e , stau îri r e l a ţ i e d e c o m e r ţ l i b e r ,
r o m a n , a cărui prăbuşire se datoreşte tot proletarizării a c e e a c a r e v i n d e a r t i c o l e i n d u s t r i a l e d o m n e ş t e , iar a c e e a
ţărănimii, aceasta d o v e d e ş t e că cultura generală a acestor ce nu poate oferi decît produse agricole se s u p u n e » 1 .
o a m e n i prezenta serioase goluri. Singur cazul Angliei, E r a f i r e s c c a b u r g h e z i a r o m â n ă s ă u r m e z e p i l d a al­
c a r e şi-a d i s t r u s ţ ă r ă n i m e a , fără a î m p ă r t ă ş i t o t u ş i s o a r t a t o r a şi d u p ă ce, r e a l i z a s e u n i t a t e a şi n e a t î r n a r e a p o l i t i c ă
i m p e r i u l u i r o m a n , a r f i ajuns s ă l e arate c ă n u s e p o a t e să năzuiască a întregi această o p e r ă prin înfăptuirea
stabili o a n a l o g i e î n t r e s o c i e t ă ţ i l e v e c h i ş i s o c i e t ă ţ i l e m o ­ neatîrnării e c o n o m i c e . ,; . . . .
d e r n e ; căci cele dintîi nu c u n o s c desît capitalul c o m e r ­
M i j l o c u l de a înfăptui neatîrnarea e c o n o m i c ă e u n u l
cial şi de camătă, care dizolvă vechiul regim, c u m am
s i n g u r , stabilit şi v e r i f i c a t de întreaga, e x p e r i e n ţ ă a b u r ­
arătat că 1-a d i z o l v a t pe al n o s t r u ; c e l e d i n u r m ă î n s ă
gheziilor înaintate: îngreunarea importului fabricatelor
a u cre'at o f o r m ă s u p e r i o a r ă d e c a p i t a l i s m , a n u m e c a ­
străine, p r o t e c ţ i o n i ş m u î 2 . N i c i o ţară n u şi-a p u t u t c r e a
pitalul industrial, care clădeşte un n o u edificiu social
o industrie naţională decît întrebuinţînd în acest s c o p
d i n ruinele, celui v e c h i 2 . Astfel, s i n g u r u l mijloc de a feri
România de soarta imperiului roman ori a imperiului 1
Friedrich List, Das nationale System der politischen Oeko-
nomie, p. 23.
2
1
Vezi F\ Carp, Discursuri, p. 269, proiectul de răspuns la «Sistemul protectionist a fost un. mijloc artificial de a fa­
mesaj din 3 Decembrie 1881. De asemenea, T. Maiorescu, Dis­ brica fabricanţi... a scurta.în chip violent tranziţia de la vechiul
cursuri, III, p. 88. mod de producţie la cel modern». K. Marx, Das Kapital, vol. I,
2
K. Marx, Le Capital, vol. III, partea II, p. 167—168. . S>. 722.
142 Şt. Zeletin II. Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 1 4 3

puterea politică şi • p u n î n d îndărătul intereselor capita­ Turcia continuă a c u p r i n d e şi Principatele r o m â n e sub


lului forţa organizată a statului. Chiar c î n d condiţiile, raportul tarifarii»1. .
i s t o r i c e sînt date, o i n d u s t r i e n u s e p o a t e * n a ş t e d e l a .
Ş i l a m e n ţ i n e r e a a c e s t e i stări d e l u c r u r i era i n t e r e s a t
sine, ci p e n t r u aceasta trebuie sprijinul p r i c e p u t al u n e i
însuşi c a p i t a l i s m u l străin, « c a r e r e u ş i s e p r i n c a p i t u l a ţ i i l e
puteri pontice.
î n c h e i a t e c u T u r c i a să-şi a s i g u r e î n î n t r e g i m e pieţele
D e c î t , s e î n ţ e l e g e d e l a s i n e c ă p e n t r u c a u n stat s ă române»^.
a c o r d e e c o n o m i e i sale acest sprijin, trebuie, să f i e stă- In asemenea împrejurări, toate sforţările anterioare
pîn pe politica sa e c o n o m i c ă , deci să aibă neatîrnarea de a o c r o t i i n d u s t r i a n a ţ i o n a l ă t r e b u i a u să d e a g r e ş , şi
p o l i t i c ă : această c o n d i ţ i e n-a îndeplinit-o R o m â n i a d e c î t a u dat. N u m a i r ă m î n e a c o n d u c ă t o r i l o r a c e s t e i ţări d e c î t
d u p ă 1877. A p o i , c h i a r d u p ă c e u n s t a t şi-a c î ş t i g a t n e a ­ .a p r i v i cu b r a ţ e l e î n c r u c i ş a t e la r u i n a v e c h i i e c o n o m i i
tîrnarea politică, încă nu p o a t e păşi la aplicarea u n u i n a ţ i o n a l e . C î n d ' r ă z b o i u l inie-a d â t a p o i s t ă p î n i r e a p e s t e
p r o t e c t i o n i s m ' î n a i n t a t d a c ă n-a a j u n s l a un oarecare p o l i t i c a n o a s t r ă , a c e a s t a s e afla t o t u ş i l e g a t ă p r i n c o n ­
grad de dezvoltare e c o n o m i c ă . Căci ocrotirea industriei v e n ţ i a c u A u s t r i a , i a r c î n d s-a î n l ă t u r a t a c e a s t ă stavilă,
naţionale p r i n îngreunarea i m p o r t u l u i străin î n s e a m n ă î n 1886, a t u n c i n u m a i e r a n i m i c d e o c r o t i t , c ă c i v e c h i l e
j i g n i r e a i n t e r e s e l o r e c o n o m i c e atît a l e b u r g h e z i i l o r î n a ­ i n d u s t r i i f u s e s e r ă d e s f i i n ţ a t e d e c o n c u r e n ţ a străină. T r e ­
intate, c a r e p o t u ş o r r e c u r g e l a r e p r e s a l i i , c î t ş i a c o n ­ b u i a d e c i să se c r e e z e d i n n o u o i n d u s t r i e n a ţ i o n a l ă , şi
sumatorilor proprii. Astfel, nici vasta A m e r i c ă , cu m a r i l e aceasta n u s e m a i p u t e a f a c e d e c î t p e b a z e m o d e r n e , s u b
e i r e s u r s e , n u şi-a î n c e p u t s i s t e m u l p r o t e c t i o n i s t d e c î t f o r m a u n e i m a r i i n d u s t r i i r o m â n e . Ş i astfel d e z v o l t a r e a
cu multă greutate1. Cît priveşte România, ea nu î n d e ­ n o a s t r ă e c o n o m i c ă f u silită a r i s c a d e o d a t ă saltul d e l a
p l i n e a a c e a s t ă c o n d i ţ i e n i c i d u p ă 1877, d e a c e e a î n a l ­ meserii la marea industrie, s ă r i n d , peste fazele
c ă t u i r e a s i s t e m u l u i c i p r o t e c t i o n i s t t r e b u i a s ă ţină s e a m ă intermediare.
d e i n t e r e s e l e s t r ă i n e t o t atît c î t ş i d e i n t e r e s e l e n o a s t r e ,
c ă u t î n d prin măsurile luate să nu indispună capitalismul 20. C e e a c e a î m p i e d i c a t î n c ă p r o t e c ţ i o n i s m u l r o ­
2
străin . m â n , s p r e r u i n a i n d u s t r i e i n a ţ i o n a l e , e şi î m p r e j u r a r e a
istorică, c ă î n v r e m e c e R o m â n i a f ă c e a sforţări d e a-şi
Din cele zis* se v e d e îndeajuns de ce mereantilismul
întări s i s t e m u l e i m e r c a n t i l i s t , b u r g h e z i a a p u s e a n ă f ă c e a
r o m â n a t r e b u i t s ă î n c e a p ă s u b o f o r m ă atît d e i m p e r ­
s u p r e m e s f o r ţ ă r i d e a ieşi d i n m e r c a n t i l i s m u l e i s e c u l a r
fectă, care a ruinat v e c h e a noastră industrie, şi să se
şi a î n a i n t a la o p e r i o a d ă l i b e r a l ă . S e m n a l u l 1-a dat, c u m
întregească atît de tîrzîu cu e l e m e n t u l s ă u de c ă p e t e n i e ;
s e ştie, A n g l i a î n 1846, p r i n d e s f i i n ţ a r e a t a x e l o r p e i m ­
p r o t e c ţ i a i n d u s t r i e i n a ţ i o n a l e . R o m â n i a a ajuns" c u a n e ­
portul griului. Politica liberului s c h i m b inaugurată de
v o i e stăpînă pe politica ei e c o n o m i c ă , de aceea nu a p u ­
atunci, căreia Anglia s i n g u r ă i-a rămas credincioasă
tut a p l i c a d e o d a t ă u n s i s t e m m e r c a n t i l i s t î n t r e g , c u t o a t e pînă în prezent, a avut un e c o u v r e m e l n i c şi asupra c e ­
c ă s-au f ă c u t î n a c e s t s e n s r e p e t a t e sforţări, d e altfel t o a t e l o r l a l t e state. La 1860 a i n t r a t pe a c e e a ş i c a l e şi F r a n ţ a .
z a d a r n i c e . « D i n s e c o l u l al. X V - l e a a v e m d e î n r e g i s t r a t N a p o l e o n îşi p e t r e c u s e o p a r t e a v i e ţ i i s a l e . z b u c i u m a t e
că noi nu putem dispune de regimul nostru vamal, decît în Anglia, t o c m a i în t i m p u l agitaţiilor clubului C o b d e n
3
aşa c u m n e i m p u n e a u c a p i t u l a ţ i i l e t u r c e ş t i » . «In t o a t e din Manchester, oraşul ce a dat teoriei liberului s c h i m b
capitulaţiile sale î n c h e i a t e în p e r i o a d a de la 1 8 3 0 — 1 8 7 4 , n u m e l e său. V r î n d să-şi c a p e t e f a v o a r e a m a s e l o r p r i n

1
1
Clive Day, A history oj commerce, p. 496. Op. cit., p. 12.
2
2
Vezi Karl Grünberg, Die handelspolitischen Beziehungen. Op; cit., p. 88. — Neugebauer constată că s-au făcut de tim­
etc., p. 101 şi urm. puriu încercări de a se întemeia fabrici româneşti, dar acestea
uu trebuit să se închidă din lipsa protecţiei faţă de concurenţa
C. T. Băicoianu, Istoria politicii noastre vamale, p. 2.
3

•ilrăină. Beschreibung der Moldau und Walachei, p. 289.


Şt. Zeletin II. Dezvoltarea socială a României de, la 1866 pînă în prezent 1 4 5 ,
144

i e f t i n i r e a vieţii, î m p ă r a t u l a p u s î n c u m p ă n ă i n f l u e n ţ a I o n G h i c a 1 , P . S . A u r e l i a n 2 , A . D . X e n o p o l 3 . T o ţ i aceşti
sa pentru aplicarea principiilor liberale la politica v a - . scriitori încearcă să dovedească publicului r o m â n c e e a
c e Fr. List d o v e d i s e p u b l i c u l u i g e r m a n : c ă naţiunile
mală a Franţei1. S u b presiunea puternicului i m p e r i u
înaintate a u î m b r ă ţ i ş a t l i b e r a l i s m u l e c o n o m i c f i i n d c ă l i ­
f r a n c e z u r m a r ă ş i alte state aceeaşi direcţie; Belgia;
berul s c h i m b c o n v i n e intereselor lor actuale; dar că Ta
P r u s i a în 186:2, se v ă z u r ă n e v o i t e a a d e r a Ia p r i n c i p i i l e
î n c e p u t , c î n d e l e s e aflau î n a c e e a ş i stare d e î n a p o i e r e
liberului schimb2. Astfel triumfă liberalismul, după
ca şi n o i , e l e au a c o r d a t i n d u s t r i e i n a ţ i o n a l e o p u t e r n i c ă ,
p i l d a A n g l i e i , atît î n F r a n ţ a c î t ş i î n G e r m a n i a , u n d e
ocrotire. Ei vroiau deci să răspîndească în cultura noas­
însă triumful îi fu de scurtă durată.
tră t o c m a i c e e a c e - i l i p s e a a t u n c i şi-i l i p s e ş t e î n c ă : sim­
A c e a s t ă s i t u a ţ i e n u p u t e a s ă r ă m î n ă fără î n r î u r i r e ţul istoric; d e a c e e a a r ă t a u c ă a t i t u d i n e a s t a t e l o r f a ţ ă '
asupra, o a m e n i l o r n o ş t r i p o l i t i c i . S p i r i t e l i p s i t e d e s i m ţ d e e c o n o m i a lor naţională variază p o t r i v i t c u condiţiile-
istoric, ei nu-şi p u t e a u da s e a m a că p o l i t i c a e c o n o m i c ă istorice respective. A r g u m e n t e l e lor culminau în î n c h e ­
a u n e i ţâri atîrnă d e starea e i s o c i a l ă , c i c o n s i d e r a u ierea p r e ţ i o a s ă ş i astăzi, c ă o a m e n i i n o ş t r i d e stat p r o ­
principiile acestei politici ca adevăruri abstracte, uni­ c e d e a z ă g r e ş i t c î n d s e i n s p i r ă d e l a t e o r i i s t r ă i n e , fără.
v e r s a l e ş i a b s o l u t e , b u n e d e a p l i c a t î n o r i c e ţară; d e a cerceta substratul de interese c o n c r e t e al u n o r ase­
aceea nu e de m i r a r e că au cercat să le a p l i c e şi la noi. menea formule.
în această atmosferă liberală a fost încheiată c o n v e n ţ i a « T r e b u i e s ă r e c u n o a ş t e m c ă d e o a r e c e n e - a m făcut,
c o m e r c i a l ă c u Austria,- i n s p i r a t ă d e c r e d i n ţ a c ă î n d o ­ cultura mai m u l t în Franţa, n e - a m deprins să l u ă m ca
meniul e c o n o m i c principiile liberului schimb « a u fost e v a n g h e l i e t o t c e n i s-a p r e d i c a t d e p r o f e s o r i i n o ş t r i
recunoscute de majoritatea oamenilor competenţi ai ştiin­ d e e c o n o m i e p o l i t i c ă . N i c i o d a t ă n - a m ţ i n u t s o c o t e a l ă de-
ţei c a c e l m a i n i m e r i t m i j l o c p e n t r u î n c u r a j a r e a c o m e r ­ istoria d e z v o l t ă r i i e c o n o m i c e a p o p o r u l u i f r a n c e z , de-
ţ u l u i ş i i n d u s t r i e i , cît ş i p e n t r u î n f l o r i r e a a v u ţ i e i p u b l i c e legislaţia s a e c o n o m i c ă d i n t r e c u t ş i p r e z e n t , c i n e - a m :
mărginit să ne ţ i n e m orbeşte de teoriile dascălilor n o ş ­
a unui stat»3.
tri. A j u n ş i î n s i t u a ţ i u n i înalte, î n l o o s ă c e r c e t ă m c a r e
A c e ş t i o a m e n i ar fi p u t u t afla - fără m u l t ă g r e u t a t e , a fost m e r s u l a l t o r n a ţ i u n i în, d e z v o l t a r e a l o r e c o n o m i c ă , ,
d a c ă n u d i n c e r c e t ă r i proprii", c e l p u ţ i n d i n s c r i e r i l e l u i i n l o c s ă c e r c e t ă m s u b C e r e g i m s-au d e z v o l t a t a g r i c u l ­
F r . List, c ă î n r e a l i t a t e l i b e r u l s c h i m b e c e l m a i . n i m e ­ tură, i n d u s t r i a ş i c o m e r ţ u l ţ ă r i l o r străine, n e - a m m u l ­
rit m i j l o c d e a d i s t r u g e o b u r g h e z i e î n p r o c e s d e n a ş - ţ u m i t să a p l i c ă m tale quale c e e a c e a m î n v ă ţ a t î n ş c o a l ă ,
tere.. P e a c e e a ş i c a l e a p u c a s e ş i R o m â n i a ş i l a e x p i r a ­ adică faimoasa teorie a liberului s c h i m b » .
4

r e a c o n v e n ţ i e i c u A u s t r i a î n a i n t a s e atît d e d e p a r t e î n c î t ! A c e a s t ă m i ş c a r e stă s u b i n f l u e n ţ a lui L i s t : A u r e l i a n


m ă c i n a ia m o r i l e austriece şi făina p e n t r u trebuinţele scrie prefaţa traducerii în româneşte, X e n o p o l îl r e c o ­
zilnice!4. mandă, l a J u n i m e a ş i s e f o l o s e ş t e d e i d e i l e s a l e î n t r - o
A c e a s t ă , atmosferă a p r o v o c a t o mişcare de reacţiune. largă m ă s u r ă î n s t u d i i l e e c o n o m i c e . J u d e c i n d d u p ă c o n ­
5 statările r e p r e z e n t a n ţ i l o r înşişi a i m i ş c ă r i i ; s e p a r e c ă
Cei m a i d e s e a m ă r e p r e z e n t a n ţ i a i e i sînt; M a r ţ i a n ,
agitaţiunea lor p e n t r u măsuri protecţioniste nu a r ă m a s
1
M a x Schippel, Grıındzüge der Handelspolitik, Berlin, 1902,. 1
Convorbiri economice 2 voi.
2
P- 169. , . - ; •
' . Pe lingă opera, citată, asupra politicii comerciale prezintă-
2
Op. cit., p. 171 şi urm. un deosebit interes din punctul nostru de vedere lucrarea sa:
3
C. I. Băicoianu, Istoria politicii noastre vamale, p. 143. Cum se poate funda industria în România, Bucureşti, 1881.
:)
4
In anul 1886 România importă din Austria ^ 4 581 576 kg.. Studii economice,- Craiova, 1882.
făină. N. Paiano, Le grande industrie en Roumanie, Bucarest \ P. S. Aurelian, Prefaţă la traducerea română (de Papiniu)
.1906, tableau X I . 11 Sistemului de. economie politică a lui List. Citat de G. I Băi­
* A scos „Analele economice şi statistice", 1860—1864. coianu, op cit., p. 145.
I I . Dezvoltarea socială a României de la 1856 pînă' în prezent 147
Şt. Zeletin
146

c i s o c i a l e . D e a c e e a a m arătat p e l a r g n e c e s i t a t e a i s t o ­
fără răsunet asupra publicului nostru, aşa că la 1886,
r i c ă d i n c a r e e a şi-a l u a t fiinţă, î n v e d e r â n d c ă l a n o i ,
c î n d politica noastră a intrat în m o d efectiv pe această
i n t o c m a i ca în a l t e ţări, d e z v o l t a r e a i n d u s t r i e i e o t r e a p t ă
c a l e , spiritele, e r a u p r e g ă t i t e 1 . necesară de e v o l u ţ i e a burgheziei şi nu rezultatul c a ­
2 1 . C u a n u l 1886 s e d e s c h i d e o p e r i o a d ă n o u ă î n priciului u n u i sau u n o r indivizi, c u m s o c o t încă c e i ce.
dezvoltarea burgheziei române, de aceeaşi însemnătate . n u şi-au d a t silinţa s ă c e r c e t e z e e v o l u ţ i a c a p i t a l i s m u l u i
pe c a r e o a r e şi î n t e m e i e r e a c a p i t a l i s m u l u i b a n c a r : e român.
data cînd î n c e p e în m o d sistematic tendinţa de indus­ E d r e p t că nu o r i c e . n a ţ i u n e e în stare a f a c e p a s u l
t r i a l i z a r e a ţării, d e c i d e a î n t e m e i a u n c a p i t a l i s m i n ­ hotărîtor de la capitalismul c o m e r c i a l la acel industrial.
dustrial. A b i a prin aceasta d e v i n e burghezia un factor A c e a s t ă t r a n z i ţ i e atîrnă atît d e c o n d i ţ i i l e i s t o r i c e , c î t
esenţial în organismul social, abia de atunci soarta unei ş i d e p r o p r i a p u t e r e d e viaţă, a u n e i n a ţ i u n i . I s t o r i a e c o ­
naţiuni se identifică cu soarta b u r g h e z i e i sale în aşa n o m i c ă arată î n s ă c ă ţările c e n u p o t d e p ă ş i c a d r u l
fel, că puterea naţiunii î n s e a m n ă în realitate p u t e r e a capitalismului c o m e r c i a l se dezorganizează şi dispar din
b u r g h e z i e i , iar r u i n a b u r g h e z i e i - a d u c e r u i n a n a ţ i u n i i cartea v i e ţ i i .
î n c ă î n a i n t e d e a c e a s t ă dată, d i n î m p r e j u r ă r i l e e x p u s e
m a i sus, b u r g h e z i a n o a s t r ă f u s e s e silită s ă s e g î n d e a s c ă R ă z b o i u l v a m a l a a d u s p a g u b e atît R o m â n i e i , cît şi
în c h i p serios la întemeierea unei industrii proprii şi Austriei, i n s ă m u l t m a i m a r i a c e s t e i d i n u r m ă d e c î t
făcuse încercări izolate în această direcţie. C î n d î n c e ­ celei dintîi: în R o m â n i a el a d a t u l t i m a lovitură c r e ş ­
p u r ă t r a t a t i v e l e c u A u s t r i a p e n t r u r e î n n o i r e a eonven-,* terii v i t e l o r , d a r A u s t r i a a p i e r d u t d e a t u n c i r o l u l e i
ţiei, R o m â n i a le duse din noul ei punct de vedere, al predomnitor pe pieţele noastre, şi a n u m e în folosul G e r ­
înfiripării u n e i industrii proprii. C u m însă Austria r e ­ m a n i e i . D e l a 1870, î n u n n a î n t e m e i e r i i i m p e r i u l u i , c a ­
c u z ă să primească cererile R o m â n i e i , tratativele dădură pitalismul g e r m a n luase un avînt f o r m i d a b i l şi î n c e r ­
g r e ş , ş i astfel s e n ă s c u î n t r e a m b e l e ţări u n « r ă z b o i case î n c i i i p f i r e s c s ă c u c e r e a s c ă ş i p i e ţ e l e r o m â n e . R ă z ­
v a m a l » 2 . în t i m p u l acesta R o m â n i a păşi la realizarea b o i u l v a m a l îi^ d ă d u u n f e r i c i t p r i l e j d e a r ă p u n e c o n ­
p l a n u l u i ei de a-şi î n t e m e i a o i n d u s t r i e p r o p r i e , şi în c u r e n ţ a a u s t r i a c ă şi a oîştiga a i c i î n t î i e t a t e a 1 . In a c e s t
a c e s t s c o p îşi e l a b o r a o l e g i s l a ţ i e s p e c i a l ă . A s t f e l l u ă chip schimbarea ce intervenise în evoluţia e c o n o m i e i
f i i n ţ ă l e g e a d e l a 1 2 M a i 1887, c o n ţ i n î n d « m ă s u r i g e ­ r » m â n e d e l a 1875 l u ă o f o r m ă desăvârşită: c a p i t a l i s m u l
nerale spre a v e n i în ajutorul industriei naţionale» .
3
Europei' centrale înlocui pe pieţele noastre capitalismul
N u n e v o m o c u p a c u c a r a c t e r u l . a c e s t e i legislaţii. apusean.
C e e a ce ne interesează pe noi sînt pricinile şi u r m ă r i l e
Burghezia r o m â n ă văzuse l u m i n a zilei sub influenţa
1
«Publiciştii de toate, gradele au contribuit a lumina tara rapitalismuJui a n g l o ^ f r a n c e z , c u p r e d o m i n a r e a c e l u i e n ­
şi a determina acel cureat puternic ce există astăzi în România g l e z ; d u p ă c u c e r i r e a i n d e p e n d e n ţ e i , e a îşi c o n t i n u ă d e z ­
cu privire la creaţia şi încurajarea industriei naţionale». Loc. cit. voltarea s u b i n f l u e n ţ a c a p i t a l i s m u l u i a u s t r o - g e r m a n , c u
2
Karl Griinberg, Die handelspolitischen Beziehunren etc.,: predominarea celui german. Imperiul g e r m a n moşteneşte
p. 68 şi urm. nstfel r o l u l d e m e t r o p o l ă c a p i t a l i s t ă a R o m â n i e i , p e care-1
3
Asupra caracterului legislaţiei noastre pentru dezvoltarea deţinuse în p e r i o a d a «renaşterii n a ţ i o n a l e » M a r e a B r i ­
industriei naţionale informează cel mai bine autorul ei principal. tanic.
Să se consulte deci B. Costinescu, Tariful vamal din 1904; ace­
laşi, Încurajarea industriei naţionale, 1912. O scurtă privire asu­ Germania ajunse repede izvorul nostru de bani şi
pra acestei legislaţii dă M. I. Paiano, La grande industrie en d e m a r f ă , b a n c a ş i u z i n a R o m â n i e i ; d e p e l a 1880 ş i
Roumanie, 1906; expunerea amănunţită a începuturilor legisla­
p m ă l a 1804, e a v a r s ă a p r o a p e î n f i e c a r e a n s u m e d e
ţiei noastr» protecţioniste se găseşte în una din puţinele lucrări
documentate ce posedă literatura noastră specială: I. C. Băicoia- 1
nu, Istoria politicii noastre vamale şi comerciale de la regula­ Karl Griinberg, op. cit., p. 84.
mentul organic pini in prezent.
148 Şt. Zeletin II Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă înprezent H-9

b a n i g u v e r n e l o r r o m â n e î n v a l o a r e totală d e peste u n M e t r o p o l a c a p i t a l i s t ă t r e b u i e să-şi a p e r e c o l o n i i l e a g r i ­


m i l i a r d , asa că în a c e s t d i n u r m ă an 3/4 d i n d a t o r i a n o a s ­ c o l e nu din «generozitate», ci din acel interes p r o z a i c
t r ă p u b l i c ă sînt d e ţ i n u t e d e m a r e a f i n a n ţ a g e r m a n ă . c a r e face pe o r i c e patron să apere viaţa harnicului m u n ­
E x p o r t u l m ă r f u r i l o r ' g e r m a n e spre R o m â n i a creşte de . c i t o r c ă r e i d ă p î i n e ş i sare. Ş i a c e s t i n t e r e s nu-1 m a i
a s e m e n e a - e l o c u p ă n u m a i p u ţ i n d e 6 0 — 7 0 000 l u c r ă ­ avea a c u m capitalismul apusean, ci cel german. De aceea
t o r i g e r m a n i . A c e a s t ă i n v a z i e de- b a n i ş i m ă r f u r i g e r - / şi burghezia r o m â n ă trebui să caute sprijin în E u r o p a
m a n e trebuia să influenţeze şi direcţia exportului n o s ­ centrală, şi cu aceasta Berlin-Viena moşteni şi pe teren
tru; g r î u l r o m â n , s i n g u r u l m i j l o c d e s e a m ă c u c a r e ţ a r ă p o l i t i c r o l u l p e care-1 a v u s e s e m a i î n a i n t e P a r i s - L o n d r a .
n o a s t r ă p l ă t e ş t e b a n i i ş i m ă r f u r i l e străine, îşi l u ă d r u ­ Alipirea politică a R o m â n i e i m o d e r n e la Europa cen­
m u l spre pieţele Germaniei, a cărei putere de . absorb- trală d e v e n i s e o n e c e s i t a t e şi se î n d e p l i n i , în c h i p f o r ­
ţiune creştea m e r e u , potrivit cu creşterea curentului de m a l , în a n u l .1883 p r i n t r - u n tratat s e c r e t 1 .
b a n i ş i m ă r f u r i c e e a î l r e v ă r s a s p r e n o i : î n 1893 e a n e La început noua orientare politică a-burgheziei-noas­
c u m p ă r ă g r i a î n v a l o a r e d e 127 m i l i o a n e lei, pe, c î n d t r e o p u s e î n t r - o situaţie d e s t u l d e c i u d a t ă . E a c r e s c u s e
n u m a i c u d o i ani m a i î n a i n t e g r î u l r o m â n , e x p o r t a t î n in atmosfera culturală apuseană, se adăpase la i z v o a ­
G e r m a n i a , se ridicase abia la 9V2 m i l i o a n e 1 . rele civilizaţiei franceze şi zidise edificiul nostru social
Această adîncă s c h i m b a r e în relaţiile b u r g h e z i e i n o a s ­ m o d e m după m o d e l u l aşezămintelor franceze. în al n o u ă ­
t r e se îndeplineşte în cursul deceniului al nouălea1 al lea d e c e n i u a l v e a c u l u i d i n u r m ă e a î n d r e p t ă însă tara
-veacului t r e c u t ; e a n e î n s t r ă i n e a z ă d e c a p i t a l i s m u l a p u ­ noastră înspre o naţiune cu care nu avea încă n i c i - o
s e a n şi ne apropie de capitalismul european. C u m că l e g ă t u r ă s u f l e t e a s c ă . Ş i aşa s e f ă c u c ă b u r g h e z i a r o m â n ă
n o u a , d i r e c ţ i e e c o n o m i c ă t r e b u i a s ă atragă d u p ă s i n e se orienta pe teren cultural spre A p u s , iar pe t e r e n
şi o n o u ă orientare politică, aceasta e l i m p e d e p e n t r u e c o n o m i c şi politic spre centrul Europei: interesele ei
o r i c i n e are i d e e d e m e c a n i s m u l s o c i e t ă ţ i l o r - burgheze.-' se concentrară în Berlin, pe ' cînd inima ei rămase tot în
Oraşul-lumină, u n d e odinioară r e v o l u ţ i o n a r i i noştri afla­
1 s e r ă c e e l i b e r t a t e a ş i l u p t a s e r ă p e n t r u dînsa p e b a r i c a d e .
Op. cit., p. 104—105.... Grünberg crede a fi descoperit-o do­
vadă «picantă» (p. 115) că năzuinţele României de a se apropia Cu încetul această d i z a r m o n i e în atitudinea b u r g h e ­
>de Germania ar fi dat greş prin faptul că de la 1894 pînă la ziei r o m â n e î n c e p u ş ă dispară. I n t e n s i t a t e a l e g ă t u r i l o r
.1900 imperiul german ar fi căzut pe a şasea treaptă mtre_. statele noastre e c o n o m i c e cu G e r m a n i a aduse cu sine si o [ h ,
cumpărătoare de grîu românesc! Locul întîi ar fi ajuns să-1 ocu­ tensificare a legăturilor culturale. Universităţile g e r m a n e
pe Belgia! cu proporţia zdrobitoare de 38,24 la sută din exportul
nostru total, pe cînd Germania ne-ar fi cumpărat în acest inter­ î n c e p u r ă .să a t r a g ă c e t e t o t m a i n u m e r o a s e d e t i n e r i
val abia 8,20 la sută. Distinsul scriitor austriac, cade aici victimă români, l i m b a g e r m a n ă cîştigă tot m a i m u l t teren în
..unei desăvîrşite erori. Belgia joacă rolul unui intermediar: ea ş c o l i l e p u b l i c e , c a ş i î n p o p o r , m a i ales î n l u m e a d e
transportă grîul român din porturile noastre, îl încarcă în por­ afaceri, u n d e c u l t u r a f r a n c e z ă n u p u t u s e r ă z b a t e ; astfel
turile ei pe. şlepuri, iar pe acestea le porneşte pe Rin spre ora-'
Germania dădu s e m n e că e în măsură a învinge A p u ­
şele germane de destinaţie. (F. Maurette, Les grands marchés
des matières premières,' Paris, 1922, p. 63. De asemenea I. I. sul ş i î n n o u a c o n c u r e n ţ ă c u l t u r a l ă , d u p ă c u m î l î n v i n -
Răducanu, Die deutsch-rumänischen Handelsbeziehungen, In Sch­
mollers Jahrbuch din 1904, p. 1451). Această eroare ar fi putut Ideea noii orientări politice, a pornit din sînul reacţiunii-
•S-D descopere uşor Grünberg dacă consulta cifrele pe care Îs In ca în anul 1881 T. Maiprescu publică în Deutsche Revue un ar­
indică statistica germană asupra importului de cereale române, ticol în care arată nevoia alipirii României la politica Puterilor
în care caz s-ar fi putut convinge că rolul Germaniei în expor­ Centrale. Vezi Discursuri, III,' p. 6 şi urm. Oricine urmăreşte
tul român nu şi-a pierdut însemnătatea. Insă evoluţia noastră socială în a doua jumătate a veacului din
De altfel e şi firesc, că dacă Germania n-ar fi avut nevoie u i-mă îşi poate da limpede seama că noua îndrumare a politicii
de grîul românesc, nu s-ar fi interesat cu atîta stăruinţă de pie­ noastre externe nu se datoreşte influenţei, unui sau unor spirite
ţele noastre, după cum şi Anglia s-a înstrăinat de ţara noastră OU simpatii germane, ci izvorăşte din înseşi nevoile vitale ale
din moment ce a început să-i sosească grîu din alte părţi. burgheziei române. -
150 Şt. Zeletin II. Dezvoltarea socială a României de la 1886 pînă în prezent 151

se se în vechea concurenţă economică. Victoria ei în aceas­ c a r e - c a r a c t e r i z e a z ă p e s t e t o t faza m e r c a n t i l i s t ă . U n d e


t ă n o u ă l u p t ă p u t e a f i c u atît m a i s i g u r ă , c u cît e a a j u n g e ţ ă r ă n i m e a î n t r - o ţară care-şi d i s t r u g e i n d u s t r i a
i z b u t i s e a-şi p r e g ă t i t e r e n u l : e a r ă s p î n d i ş e î n • i n t e l e c ­ n a ţ i o n a l ă , aceasta n e - o arată î n d e a j u n s p i l d a S p a n i e i .
tualitatea r o m â n ă credinţa că cultura germană ar îi
C î n d se j u d e c ă rezultatele obţinute de industria noas­
mai «solidă» d e c î t c e a f r a n c e z ă , f ă c î n d astfel t i nara
tră n a ţ i o n a l ă n u t r e b u i e s ă s e p i a r d ă d i n v e d e r e f u n c ­
noastră generaţie să prefere aşezămintele culturale g e r ­
ţia e i i s t o r i c ă î n faza a c t u a l ă d e d e z v o l t a r e s o c i a l ă . A m
m a n e celor franceze. Ţinînd seamă . de . greutăţile p r o ­
arătat c ă î n t e m e i e r e a u n e i i n d u s t r i i n a ţ i o n a l e a l c ă t u i e ş t e
v e n i n d din heterogenitatea de limbă şi temperament,,
o p a r t e i n t e g r a n t ă a i d e a l u l u i n a ţ i o n a l ah b u r g h e z i e i ; ea
r e z u l t a t e l e o b ţ i n u t e d e influenţa- c u l t u r a l ă g e r m a n ă in.
are rolul istoric de a c o m p l e t a independenţa politică,
R o m â n i a , î n t r - u n t i m p atît d e scurt, p o t f i c o n s i d e r a t e ,
c r e î n d u - i t e m e l i a e i reală': i n d e p e n d e n ţ a e c o n o m i c ă . Ş i
ca u i m i t o a r e . . , M
acestei c h e m ă r i r ă s p u n d e i n d u s t r i a i n d i g e n ă î n m ă s u r a
Aşadar, începînd cu penultimul d e c e n i u al veacului î n c a r e e a i z b u t e ş t e s ă p r o c u r e ţării sale l u c r u r i l e p e n ­
trecut, cucerirea e c o n o m i c ă a R o m â n i e i de către G e r ­ tru c a r e m a i î n a i n t e era. t r i b u t a r ă străinilor. C e l c e c o n -
m a n i a atrase, d u p ă sine c u c e r i r e a p o l i t i c ă ş i culturală.. iultă d a t e l e statistice, a v î n d î n v e d e r e această f u n c ţ i e
C î n d anul 1916 î n t r e r u p s e b r u s c l e g ă t u r i l e î n t r e c e l e istorică a i n d u s t r i e i n o a s t r e n a ţ i o n a l e , n u are n i c i i m
d o u ă ţări, R o m â n i a e r a p e c a l e d e a d e v e n i o c o l o n i e temei s ă s e a r a t e î n d u r e r a t d e j e r t f e l e c e e a i m p u n e ş i
e c o n o m i c ă , p o l i t i c ă şi c u l t u r a l ă a G e r m a n i e i , aşa c u m . fu devină n e î n c r e z ă t o r în viitorul ei.
f u s e s e p e l a m i j l o c u l ' a c e s t u i v e a c faţă d e f r a n c o - e n g l e z i .
R o a d e l e b i n e f ă c ă t o a r e ale m e r c a n t i l i s m u l u i n o s t r u
industrial s-au s i m ţ i t î n d a t ă d u p ă a n u l 1886, c î n d a f o s t
22. N o u a s u z e r a n i t a t e e c o n o m i c ă a c a p i t a l i s m u l u i g e r ­
inaugurat acest r e g i m d e o c r o t i r e 1 . C î t p r i v e ş t e starea
m a n n-a fost, î n p r i n c i p i u , o p i e d i c ă p e n t r u c o n s o l i d a r e a
m e r c a n t i l i s m u l u i n o s t r u . G e r m a n i a însăşi i n t r a s e d e l a
187.9. p e . c a l e a p r o t e c ţ i o n i s t ă , d e c i n u p u t e a s ă s e o p u n ă Capacitatea . Producţia
Felul' industriei Consumul intern
la - străduinţa l e g i t i m ă a s t a t e l o r cu c a r e a v e a l e g ă t u r i de producţie a in­ , e f e c t i v ă a 'indus­
dustriei naţionale triei naţionale
c o m e r c i a l e de a se folosi de aceleaşi m i j l o a c e pentru
a-şi o c r o t i e c o n o m i a n a ţ i o n a l ă . Ind. metalurgică. 413 463 tone 375 000 tone 187 978 tone
D a r î n c e r c ă r i l e R o m â n i e i d e a-şi î n t e m e i a o i n d u s ­ „ textilă 116 074 „ 116 950 „ 97 458 „
t r i e p r o p r i e a u f o s t p r i v i t e c u multă- n e î n c r e d e r e nu. „ zahărului . 95 000 „ 120 000 „ 85 000 „ '
n u m a i d e s c r i i t o r i i străini, c e e a c e e firesc, c i ş i d e u n i i
,, hîrtiei . . . 38 000 „ 32 000 „ 32 000 „
s c r i i t o r i r o m â n i , c e e a c e n u m a i e firesc. S-a f ă c u t a d e ­
sea s u m a f o l o a s e l o r c e n e a d u c e i n d u s t r i a n o a s t r ă ş i „ pielăriei . . 51267 „ 59 046 „ 49 682 „
s-a c r e z u t a s e d e s c o p e r i c ă e a n u c o r e s p u n d e s a c r i f i ­
c i i l o r p e c a r e l e i m p u n e ţării.
Vezi C. I. Băicoianu, op. cit, p. 325. Extragem următoarele
A c e s t p u n c t de v e d e r e e încă o d o v a d ă a lipsei de •Onstatari; «Importul făinii, de la 3 940 238 kg înainte de 1886
simţ istoric cu care se judecă începuturile burgheziei. Bflzu la 3 552 kg; acel al pastelor făinoase de la 416 084 la 49 983
E adevărat că o industrie în p r o c e s de naştere i m p u n e Mi săpunurile de la 258 015 kg la 32 078 kg; luminările de stea-
m a r i sacrificii, î n d e o s e b i ţ ă r ă n i m i i , c a r e e silită s ă c u m ­ Infl <le la 699 027 kg. la 310—360 kg. îndeosebi asupra industriei
p t l a n e i influenţa politicii tarifare de la 1886 a fost hotărîtoare.
p e r e f a b r i c a t e n a ţ i o n a l e m a i p r o a s t e ş i m a i s c u m p e decît. înainte de 1886 pieile vitelor noastre se exportau în Austro-
c e l e s i m i l a r e străine. D a r istoria b u r g h e z i e i arată c ă c u Hnfiafia, pentru a ni se trimite înapoi sub formă de fabricate.
a s e m e n e a sacrificii t r e c ă t o a r e ţ ă r ă n i m e a îşi a s i g u r ă bu­ Bţ In 1 138 733 kg piei tăbăcite, reprezentînd o valoare de 8
n ă s t a r e a e i v i i t o a r e d e ' clasă, c ă c i n u m a i d e z v o l t a r e a Bilioane lei în cifră rotundă, importul acestui articol scade după
Mflfl la 479 238 kg în valoare numai de lei 1917 Î52. De unde
i n d u s t r i e i e în m ă s u r ă a î n l ă t u r a a c e a m i z e r i e de la sate înmiit- de 1886 importul încălţămintei se ridică la cîteva mili-
U. D e z v o l t a r e a s o c i a l ă a R o m â n i e i de la 1836 p î n ă în p r e z e n t 153
152 Şt. Z e l e t i n

voiul n e v o i l o r interne1. G r a v i t a t e a u n e i atari situaţii


d e astăzi, aceasta r e i e s e l i m p e d e d i n t a b l o u l a l ă t u r a t ­
o u p o a t e f i n e s o c o t i t ă ; c ă c i m e t a l u r g i a , deşi î n d e z v o l t a ­
e i arată î n c e m ă s u r ă a u a j u n s r a m u r i l e d e s e a m ă a l e
rea i s t o r i c ă v i n e d e r e g u l ă î n u r m a i n d u s t r i e i t e x t i l e ,
industriei noastre să împlinească n e v o i l e interne1. i a faza a c t u a l ă a l c ă t u i e ş t e t o t u ş i . c o l o a n a v e r t e b r a l ă a
Aşadar, afară de metalurgie, capacitatea de produc­ d e z v o l t ă r i i i n d u s t r i a l e . S î n t însă i n d i c i i c ă t e n a c i t a t e a
ţie a industriei -noastre naţionale atinge peste tot ni­ p o l i t i c i i n o a s t r e d e stat v a i z b u t i s ă î n v i n g ă a c e s t e g r e u ­
velul nevoilor interne — pentru industria zahărului le tăţi î n t r - u n v i i t o r f o a r t e a p r o p i a t 2 .
întrece — ceea ce îndreptăţeşte constatarea unei mari" A c u m , privind industria în c o m p l e x u l întregii noas­
instituţii de credit, că «industria din v e c h i u l regat, u n i t ă t r e producţii naţionale, reiese că e c o n o m i a r o m â n ă are
şi mărită cu cea din provinciile alipite, va putea satis­ incă u n c a r a c t e r p r o n u n ţ a t a g r a r : v a l o a r e a p r o d u c ţ i e i
face — cantitativ cu siguranţă, calitativ încetul eu în-' i n d u s t r i a l e s e u r c ă abia l a u n sfert d i n v a l o a r e a p r o ­
eetul — nevoile populaţiei din cuprinsul graniţelor ducţiei a g r i c o l e 3 ; pe cînd cea dintîi luptă să î m p l i n e a s c ă
noastre»2. nevoile interne, cea din urmă dă şi un prisos pentru
e x p o r t . D a r aceasta n u p o a t e s u r p r i n d e . T o a t e ţ ă r i l e
O situaţie a p a r t e a r e î n c ă metalurgia-. D a t e l e c e n e - a u l
a p u s e n e au — în p e r i o a d a " r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e — un
f o s t p u s e îa dispoziţie indică faptul că aici « c o n s u m u l
c a r a c t e r agrar; A n g l i a însăşi a f o s t o ţară e x p o r t a t o a r e
n o r m a l » e d e 650 000 t o n e , d e u n d e r e i e s e c ă c o n s u m a ­
d e c e r e a l e p î n ă l a 1780, a d i c ă u n v e a c d u p ă r e v o l u ţ i a
ţ i a a n i l o r d e d u p ă r ă z b o i , d u p ă c a r e s-a stabilit m e d i a
e i b u r g h e z ă , p e c î n d R o m â n i a n-a ieşit î n c ă d e - a b i n e -
d i n t a b l o u , stă s u b n e v o i l e n o r m a l e . A s t f e l , c a p a c i t a t e a '
lea clin p e r i o a d a r e v o l u ţ i o n a r ă . D a r s e c u v i n e s ă l u ă m
de producţie a metalurgiei noastre se ridică la v r e o
in c o n s i d e r a ţ i a că s c u r g e r e a a n i l o r a s c h i m b a t p e s t e tot,
j u m ă t a t e , iar p r o d u c ţ i a e f e c t i v ă l a v r e u n s f e r t a l c o n ­
Ş] e pe c a l e să" s c h i m b e şi la n o i , r a p o r t u l î n t r e cei. d o i
s u m u l u i i n t e r n . Situaţia s e m a i î n g r e u i a z ă ş i p r i n f a p ­
factori, a n u m e î n d e f a v o a r e a a g r i c u l t u r i i . P r i s o s » ! d e
tul că disponibilităţile noastre de m a t e r i e p r i m ă — c u ­
Cereale p e n t r u e x p o r t a s c ă z u t şi e sortit să s c a d ă ; p e n ­
n o s c u t e p l n ă a c u m — s-ar i s t o v i î n f o a r t e s c u r t t i m p ,
tru a n u l 1923, a c ă r u i p r o d u c ţ i e a g r i c o l ă e c a l i f i c a t ă
d a c ă m e t a l u r g i a n o a s t r ă şi-ar r i d i c a p r o d u c ţ i a l a n i -
di' « b u n i ş o a r ă » , p e s t e d o u ă t r e i m i a u fost s o r t i t e c a n e ­
cesare c o n s u m u l u i i n t e r n , r ă m î n î n d m a i p u ţ i n c a o t r e i ­
o a n e , s c ă z u la 1 394 120 lei. De a s e m e n e a eu l u c r ă r i l e de şelar* me pentru export4. T r e b u i e să ne deprindem cu gmdui
tie la 2—3 m i l i o a n e i m p o r t u l î n a i n t e de 1886, s c ă z u la 1 758 370
l a 1890. . : 1
în a c e s t c a z d i s p o n i b i l i t ă ţ i l e n o a s t r e s-ar istovi în S ar>-:
Tot asemenea c u lemnăria - . . .
Vezi M. Manoilescu, Importanţa şi perspectivele industriei în
Pe u m e r i i acestei pblitici e c o n o m i c e i n a u g u r a t e la 1886 se "
ftoua Românie, B u c u r e ş t i , 1921, p. 22.
n ă s c u r ă , * se î n t ă r i r ă şi p r o s p e r a r ă v i g u r o s , p r e c u m ne arată' 2
în e x p u n e r e a făcută p r e s e i la 16 f e b r u a r i e a. c. de c ă t r e
c i f r e l e de faţă, o serie de i n d u s t r i i şi m e s e r i i c a r e de c a r e m a i
ministerul de i n d u s t r i e s-a c o m u n i c a t că g u v e r n u l a hotărît î n ­
folositoare dezvoltării e c o n o m i e i noastre naţionale, menită a ne
fiinţarea a trei m a r i u z i n e m e t a l u r g i c e , m e n i t e a satisface pe
emancipa economiceşte de piaţa din afară».
1
neplin, î m p r e u n ă c u uzinele- v e c h i , n e v o i l e i n t e r n e . P e n t r u a c e s ­
D a t e l e au fost î n t o c m i t e la. D i r e c ţ i a G e n e r a l ă a Industriei,;
te n o i î n t r e p r i n d e r i s-ar fi şi asigurat c o n c u r s u l u n o r m a r i f i r m e
•mulţumită a m a b i l i t ă ţ i i d-lui Şt. C h i c o ş . P e n t r u c o n s u m u l intern; Itrăine, aşa c ă t e r m e n u l d e instalare n u v a t r e c e d e d o i ani.
s-a c a l c u l a t m e d i a a n i l o r d e d u p ă r ă z b o i . C i f r e l e date c u privire^
E de m a r e i n t e r e s să, se v a d ă , în acest caz, ce. fel se va r e ­
l a z a h ă r ş i hîrtie i n d i c ă c o n s u m u l m a x i m ; î n f a p t m e d i a esteî
zolva p r o b l e m a a p r o v i z i o n ă r i i c u m a t e r i e p r i m ă . ,
a c i m a i c o b o r î t ă , ' ş i a n u m e p e n t r u z a h ă r 4 8 000 t o n e , iar p e n t r u :l
P e n t r u a n u l 1923 v a l o a ' e a p r o d u c ţ i e i 'aerieni* e de 71
hîrtie 2 7 000 t o n e . D e o s e b i r e a ' î n t r e c a p a c i t a t e a d e p r o d u c e r e ş |
li.'irde .şi j u m ă t a t e , iar a p r o d u c ţ i e i i n d u s t r i a l e de 24 m i l i a r d e
p r o d u c e r e a e f e c t i v ă s e l ă m u r e ş t e p r i n a c e e a c ă d u p ă r ă z b o i fa-';
« ! j u m ă t a t e . D i n l u c r a r e a cl-iui Şt. C h i c o ş : « P r o b l e m a e x p o r t u l u i
b r i c i l e — a i n l i p s ă d e c a p i t a l , l u c r ă t o r i , m a t e r i e p r i m ă e t c , n-au?
II p r o d u c ţ i a n a ţ i o n a l ă » , c a r e va a p ă r e a .
m a i p u t u t . s ă l u c r e z e d e c î t f o a r t e r e d u s . D a r î n m o d treptat elej
• V e z i E u g . G i u r g e a : «Situaţia a g r i c o l ă a R o m â n i e i » , i n Bu­
". se r i d i c ă la n i v e l u l c a p a c i t ă ţ i i de p r o d u c ţ i e .
2
letinul Statistic al României, 1924, n o . 1, p. 145,
B a n c a M a r m o r o s c h B l a n k , E x e r c i ţ i u l 1921.
Şt. Zeletin I I . Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 155
154

c ă R o m â n i a s e află p e a c e e a ş i c a l e p e c a r e a u s t r ă b ă ­ piaţa străină, p r i n r i d i c a r e a i n d u s t r i e i n o a s t r e n a ţ i o n a l e


tut-o toate burgheziile înaintate: pe măsură ce p o p u l a ­ la nivelul c o n s u m u l u i intern. Astăzi politica noastră de
ţ i a î n a i n t e a z ă — atît s u b r a p o r t u l n u m ă r u l u i , c î t ş i a c e l stat pare a fi îngreunat procesul de industrializare, c o n -
al culturii — cota de cereale disponibilă pentru e x p o r t t o p i n d u - 1 c u r e z o l v a r e a altei p r o b l e m e , . d e c a r e n e o c u ­
1
scade, spre a ajunge odată la z e r o .
1
p ă m mai tîrziu : aceea a naţionalizării capitalului. în
I n a d e v ă r , iată u n i z v o r d e r e f l e c ţ i i f o a r t e s e r i o a s e evoluţia istorică dezvoltarea industriei şi naţionalizarea
a t î t p e n t r u p o l i t i c a d e stat, c î t ş i p e n t r u o r i e n t a r e a g î n - capitalului sînt d o u ă p r o c e s e d e o s e b i t e : î n t î i s e n a ş t e
d u r i l o r noastre ale tuturor. V e n e r a b i l a credinţă că v i i t o ­ industria, şi aceasta totdeauna cu capitat străin şi cu
r u l R o m â n i e i stă î n m u n c a c î m p u l u i ş i î n s u d o a r e a ţ ă ­ capacităţi străine, şi a p o i , c î n d a c e s t p r o c e s este . a s i g u ­
r a n u l u i n e t e m e m c ă î n c u r î n d v a lua l o c a l ă t u r e a d e rat, s e î n f ă p t u i e ş t e ş i p r o c e s u l d e n a ţ i o n a l i z a r e a c a p i ­
d o i n e l e d i n t r e c u t . E d r e p t c ă azi s î n t e m î n c ă u n s t a d i u l talului. A î n t r e p r i n d e î n s ă a l d o i l e a p r o c e s î n a i n t e c a
m o d e s t " cînd industria noastră trebuie să lupte d u p ă •cel dintîi să fie p u s în afară de o r i c e p e r i c o l , î n s e a m n ă
puteri, pentru a p r o d u c e cel puţin pentru nevoile p r o ­ a c r e a i n d u s t r i e i soarta u n e i f i i n ţ e ce t r e b u i e să t r ă ­
prii. Totuşi trebuie să p r i v i m cu gîndul şi spre a c e l iască fără aer şi f ă r ă h r a n ă . în a c t u a l a fază a m e r c a n t i ­
t i m p cînd scăderea exportului de cereale şi apoi lipsa l i s m u l u i n o s t r u , c î n d i n d u s t r i a l i z a r e a ţării e î n c ă î n p r o ­
s a totală v a t r e b u i c o m p e n s a t ă p r i n t r - u n e x p o r t d e p r o - ' c e s , l o z i n c a n o a s t r ă nu p o a t e fi d e c î t a c e a s t a : porţi în­
duse industriale. Şi d i n l o c autorizat ne v i n e asigurarea chise pentru fabricate străine, dar deschise pentru capital
.străin şi capacităţi străine.
c ă a c e s t g î n d n u e c h i a r atît d e a v e n t u r o s p e c î t n o i ,
cu mentalitatea noastră agrară înrădăcinată, am înclina
să c r e d e m . , 23. S o a r t ă u n e i i n d u s t r i i n a ţ i o n a l e atîrnă d e s o a r t a
« A c e s t p r o c e s , d e a satisface p r i n i n d u s t r i e t o a t e m e r c a n t i l i s m u l u i ţării r e s p e c t i v e . P r i v i t î n . d e s f ă ş u r a r e a
n e v o i l e p r o p r i i , c a r e s-au m a n i f e s t a t atît d e p u t e r n i c s a treptată, mercantilismul cere îngreunarea tot m a i
în anii d i n u r m ă , va ajunge repede la r e z o l v a r e a lui^ m a r e a i m p o r t u l u i m ă r f u r i l o r străine, p î n ă c e a j u n g e
i a r i n d u s t r i a r o m â n ă în p l i n ă d e z v o l t a r e va intra mau la d e z n o d ă m î n t u l f i r e s c : î n c h i d e r e a desăvîrşită a ţ ă r i i
curînd dccît bănuim în a doua fază: aceea de export faţă de p r o d u s e l e i n d u s t r i e i s t r ă i n e şi î n c e r c a r e a de a
p e n t r u prisosul producţiei sale»2. trăi e x c l u s i v p r i n p u t e r i l e p r o p r i i . N u m a i ţările c a r e
au avut priceperea şi putinţa să d e z v o l t e mercantilis­
D a r o r i c e înfăţişare ar lua viitorul, p r o b l e m a p r o p r i e m u l p î n ă l a a c e a s t ă f o r m ă b r u t a l ă şi-au p u t u t d e z v o l t a
a m o m e n t u l u i d e faţă r ă m î n e a c e a s t a : e m a n c i p a r e a d e o puternică burghezie, d e v e n i n d prin aceasta ele însele
o i m p u n ă t o a r e p u t e r e . Franţa, A n g l i a , Statele U n i t e
1
Asupra acestui sfîrşit, la noi "în ţară, ne poate da o idee s-au slujit d e a c e s t m i j l o c p e n t r u a-şi î n t e m e i a o m a r e
generală următoarele reflecţii. Astăzi, după calculul d-lui Giurgea industrie.
pentru anul 1923 (Op. cit., ibidem), cele 16 milioane şi jumătate
de locuitori ai României consuma peste două treimi din produc­ Dar pentru a putea î m p i n g e mercantilismul pînă la
ţia noastră de cereale. Cum populaţia noastră, în condiţii priel-;' acest u l t i m stadiu, n u e n e v o i e n u m a i d e p r i c e p e r e a ,
nice, ş-ar putea dubla în treizeci de ani (N. T. Ionescu, Buletinul
Statistic, 1924, no. . 1, p. 51), rezultă că chiar ţinînd seamă d i n e r g i a ş i p a t r i o t i s m u l d e ţ i n ă t o r i l o r p u t e r i i d e stat. P e n ­
eventuala creştere a productivităţii noastre agricole, peste tre tru aceasta s e c e r î n c ă o s e r i e d e c o n d i ţ i i , fără c a r e o r i c e
decenii exportul nostru de cereale poate'fi sau inexistent, sa~ b u n ă v o i n ţ ă sau e n e r g i e d ă g r e ş : a n u m e , o î n t i n s ă p i a ţ ă
fără însemnătate. Se înţelege însă că nu- vroim să facem o pro internă, c a r e s ă d e a a v î n t i n d u s t r i e i i n d i g e n e , a b s o r b i n -
orocire, ci numai să dăm — cum am zis — o idee generală as­
pra perspectivelor noastre în viitor. du-i produsele, p r e c u m şi resurse naturale care să p o a t ă
2
Vintilă Brătianu: «Situaţia economică creată României n a l i m e n t a această i n d u s t r i e . A m b e l e ţări c a r e a u a p l i c a t
după război», în volumul Politică externă, cuprinzînd prelegeri
1
Institutului Social Român din anul 1923—24, Bucureşti, 1925, p. 17 în cap., următor.
Şt. Zeletin II. Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 157
156

fără n i c i : un scrupul acest mercantilism. în f o r m a sa de la 211 5 8 2 la 497 093 cai v a p o r 1 . S i t u a ţ i a s-a s c h i m ­


e x t r e m ă , cu o t e n a c i t a t e fără p i l d ă şi o e r o i c ă p u t e r e bat în m o d radical şi trebuie să influenţeze adînc mer­
de sacrificiu, î n d e p l i n e a u aceste c o n d i ţ i i : ele sînt A n g l i a cantilismul r o m â n . România nouă este o «entitate eco­
şi S t a t e l e U n i t e 1 . nomică completă»2, a d i c ă a r e t o a t e c o n d i ţ i i l e u n e i v i e ţ i
R o m â n i a , înainte de război, părea sortită a d e v e n i economice moderne.
o provincie agricolă a Germaniei. Ce-i drept, suzerani­
tatea c a p i t a l i s m u l u i g e r m a n n u - i i n t e r z i c e a î n p r i n c i ­
24. D u p ă cele zise. se poate prevedea că burghezia
piu politica mercantilistă, c u m încercase a face capita­
r o m â n ă va repeta procedura naţiunilor înaintate pe c î n d
l i s m u l ' a u s t r i a c . D a r iarăşi G e r m a n i a n u p u t e a î n g ă d u i
r i d i c a r e a t a x e l o r n o a s t r e v a m a l e î n aşa fel c a s ă p r i ­ se aflau în aceeaşi situaţie: ea va căuta să transforme
mejduiască desfacerea produselor ei pa pieţele r o m â n e . « R o m â n i a M a r e » într-o «Rom.ânie închisă», trăind prin
Astfel burghezia română avu să descopere că pentru propriile ei mijloace de producere.
o ţară m i c ă e m u l t m a i u ş o r a c u c e r i i n d e p e n d e n ţ a p o ­ E drept că în timpul de faţă ţara noastră pare de­
litică decît independenţa e c o n o m i c ă . Invazia capitalis­ parte d e acest ţel. încă în secolul X V I I Anglia se m u l ­
m u l u i s t r ă i n a fost, ia î n c e p u t , o c o n d i ţ i e a i n d e p e n d e n ­
ţ u m e a , c u m a m zis, c u ţ e s ă t u r i l e e i i n f e r i o a r e , p r o h i b i n d . . .
ţei n o a s t r e p o l i t i c e ; d a r d u p ă r e a l i z a r e a a c e s t u i i d e a l , ;
intrarea stofelor fine franceze, 3 , iar la congresul statelor
continuarea aceleiaşi invazii • d e v e n e a o p r i m e j d i e pen-,
americane, 'convocat după cîştigarea independenţei, cînd
tara i n d e p e n d e n ţ a , e c o n o m i c ă , f ă c î n d astfel i l u z o r i e ş i p e
c e a p o l i t i c ă A ş a s e l ă m u r e ş t e c ă n i m e n i n-a p r o t e s t a t ^ n i c i n u s e p u t e a v o r b i d e o i n d u s t r i e î n S t a t e l e U n i t e , s-a
pe la mijlocul secolului din urmă, împotriva « r o b i e i întîmplat un fapt v r e d n i c a fi urmat de corifeii altor
f r a n c o - e n g l e z e » , p e c î n d î n a i n t e a r ă z b o i u l u i .nostru d e burghezii naţionale: Washington a apărut în ziua inau­
î n t r e g i r e a n e a m u l u i n i c i u n strigăt n u e r a m a i p o p u l a r gurării în haină de p o s t a v i n d i g e n « s p r e a da o neuitată
în R o m â n i a decît acela î m p o t r i v a « r o b i e i e c o n o m i c e ger­ învăţătură în modul simplu şi expresiv care caracteri­
m a n e » . D e a c e e a , c î n d A p u s u l a î n t i n s iarăşi r i n î n a . b u r ­ zează p e a c e s t m a r e o m , t u t u r o r u r m a ş i l o r săi î n d e m - .
g h e z i e i n o a s t r e , o f e r i h d u - s e a-i c r e a î n s c h i m b u l p a r ­ uitate şi legiuitorilor. viitori, pe ce cale trebuie să se
t i c i p ă r i i l a r ă z b o i a m b e l e c o n d i ţ i i ale i n d e p e n d e n ţ e i e c o ­ îmboldească propăşirea ţării» .
4
Românilor le lipseşte în
n o m i c e , a d i c ă : înlăturarea suzeranităţii capitaliste g e r |
prezent acest patriotism economic, prin care alte naţi­
m a n e şi lărgirea pieţei interne prin unitatea naţională
uni a u p u s t e m e l i a m ă r i r i i l o r a c t u a l e . D o m n e ş t e azi l a
a R o m â n i e i M a r i , b u r g h e z i a r o m â n ă a p r i m i t , şi n o r c £ f
noi mai curînd snobismul de a nu preţui decît lucruri
c u i î-a surîs. A s t ă z i p i a ţ a i n t e r n ă s-a l ă r g i t d e l a 137 9 0 3
k m pătraţi l a 294 244 k m ; p o p u l a ţ i a a l e c ă r e i n e v o i t r e i exotice şi rezultatul e că pieţele noastre sînt năvălite
b u i e s a t i s f ă c u t e s-a î n m u l ţ i t c u a p r o a p e z e c e m i l i o a n e de mărfuri străine, pe cînd fabricile româneşti lucrează
de suflete; resursele naturale au crescut în c h i p i n c o m - încă s u b p u t e r e a l o r d e p r o d u c e r e .
. p a r a b i l faţă c u starea a n t e r i o a r ă ; f o r ţ a m o t r i c e s-a ridicat.
1
M. Manoilescu, Importanţa şi perspectivele industriei în
1
CUve Day observă despre mercantilismul american: «Pentru, noua Românie, p. 12. Autorul socoteşte sporul adus priri unire
o ţară mică în cuprins şi săracă în resurse, un proteeţionism c i l în forţele economice ale României la proporţia de 2,1—2,5 faţă
acest caracter, restrîngînd relaţiile cu alte ţări, ar fi o zdrobii de starea de mai înainte. . '
2
toare povară. Totuşi,- atât de mare este întinderea Statelor fjnijH Vintiiă Brătianu, op. cit. p. 169; cursivele aparţin autorului.
3
şi atît de bogate şi felurite sînt: resursele în marginile lor, ca Georges Bry, Histoire industrielle ei économique de l'An­
ele pot suporta izolarea mai bine decît oricare altă 'ţaţă a lumiifl gleterre, p. 356.
4
Piaţa internă e • aproape o lume în ea însăşi». A hstory oi Fr. List, Das nationale System der politischen Oekonomie,
eoni77? erce, p. 570. • p. 93.
158 Şt. Zeletin II. Dezvoltarea sociala a Rimâniei de la 1866 pînă în prezent 159-

Dar se cuvine. totodată să nu p i e r d e m din vedere, că î n c h i s e » a r c o r e s p u n d e m a i b i n e stării sufleteşti a c t u a l e :


n i c i o d a t ă această î n c l i n a r e p e n t r u p r o d u s e s t r ă i n e n u a a c e l e i i n d i s p o z i ţ i i c e a p ă t r u n s astăzi p î n ă î n s t r a t u r i l e
ameninţat mai mult e c o n o m i a noastră naţională ca în c e l e m a i a d î n c i ale p o p o r u l u i faţă d e p r i m e j d i a c e a m e ­
p r e z e n t . O r i c e s f o r ţ ă r i ale b u r g h e z i e i r o m â n e d e a ieşi ninţă e c o n o m i a noastră sub invazia p r o d u s e l o r străine.
din anomalia e c o n o m i c ă actuală nu p o t d u c e decît la D a r -formula c a r e v a d a v i i t o r u l u i n o s t r u i d e a l n a ţ i o n a l
mijlocul consfinţit de experienţa seculară: crearea « R o ­ se înţelege că e de puţin interes: căci, o r i c e f o r m u l ă va
mâniei închise», a unei insule e c o n o m i c e r o m â n e între î m b r ă c a , a c e s t i d e a l v a a v e a acelaşi m i e z m e r c a n t i l i s t ,
D u n ă r e , N i s t r u ş i Tisa, c a r e să-şi a j u n g ă e i însăşi. S i ­ în care se concentrează nevoile prezentului şi care va
tuaţia- n o a s t r ă p r e z e n t ă î n d r e p t ă ţ e ş t e a t r a g e î n c h e i e r e a d i c t a aspiraţiile v i i t o r u l u i .
c ă b u r g h e z i a s e v a î n d r u m a p e această c a l e .
Noile noastre nevoi v o r crea R o m â n i e i şi formula
u n u i n o u ideal naţional, în c a r e să se c o n c r e t i z e z e as­
p i r a ţ i i l e v i i t o a r e ale r o m â n i l o r . I s t o r i a b u r g h e z i e i arată,
l a n o i c a ş i aiurea, c ă i d e o l o g i a n a ţ i o n a l i s t ă e , î n o r i c e
epocă, expresia nemijlocită a nevoilor burgheziei din
acel timp. Idealul unei R o m â n i i unitare neatîrnate pentru
c a r e au luptat românii pînă în deceniul al optulea era
expresia nevoilor procesului de circulaţie la care se r e ­
d u c e a u p î n ă a t u n c i e l e m e n t e l e , b u r g h e z e ale e c o n o m i e i
n o a s t r e . T e t astfel i d e a l u l u n i t ă ţ i i n e a m u l u i , p e n t r u c a r e '
s-a l u p t a t d e a t u n c i î n c o a c e , e x p r i m ă n e v o i l e p r o c e s u l u i
de producţie, care în lărgirea sa treptată cere şi lărgi­
rea graniţeloi şi i m p u n e formula trebuinţelor sale c a '
i d e a l n a ţ i o n a l . L a n o i , c a p r e t u t i n d e n i , i d e a l u l u n u i stat
n a ţ i o n a l r o m â n , ale c ă r u i g r a n i ţ e s ă s e , a c o p e r e c u î n t i n ­
d e r e a Însăşi a n a ţ i u n i i n o a s t r e , e un p r o d u s al b u r g h e ­
ziei în p r o c e s de naştere.
A c u m , după ce burghezia română a îndeplinit for­
m u l a trecută a idealului ei naţional, c a r e va fi f o r m u l a
v i i t o a r e , p e c a r e v a i m p u n e - o ţării n o a s t r e , c a m i j l o c de::
u n i r e a t u t u r o r s p i r i t e l o r şi c o n c e n t r a r e a a s p i r a ţ i i l o r
naţiunii? E vădit că această f o r m u l ă va e x p r i m a n o i l e
ei n e v o i ' m e r c a n t i l i s t e , şi a c e s t e a s î n t : lupta împotriva
capitalismului străin şi tendinţa de a dezvolta propriile
noastre forţe productive în aşa măsură, ca să satisfacă
toate nevoile neamului nostru, fără concurs din afară.
G e r m a n i i , p e c î n d s e aflau î n a c e e a ş i fază d e e v o l u ­
ţ i e , a u dat i d e a l u l u i l o r m e r c a n t i l i s t f o r m u l a : « G e r m a n i a
pentru Germani». Noi socotim că idealul unei « R o m â n i i
V III.
EVOLUŢIA
CAPITALISMULUI R O M Â N ŞI PREFACERILE
CLASEI S T Â P l N I T O A R E

Structura socială a României în faza de tranziţie: 1. Alcă­


tuirea şi r o l u l istoric al p u t e r i i c e n t r a l e în naşterea b u r g h e z i e i .
M, O r i g i n i l e şi dezvoltarea birocraţiei r o m â n e . 3. Raporturile
între puterea c e n t r a l ă şi birocraţie. 4. Urmările alianţei p u t e r i i
c e n t r a l e c u b i r o c r a ţ i a : 5 . C o n t i n u a r e : U r m ă r i l e alianţei î n t r e p u ­
terea c e n t r a l ă şi birocraţie. 6. Militarismul r o m â n şi r o l u l său is­
toric. 7. Soarta aparatului nostru centralizator de guvernare în
u r m a d e z v o l t ă r i i e c o n o m i e i capitaliste.
Noua clasă stăpînitoare şi baza ei economică: 8. Dezvoltarea
marii finanţe române. 9. Aspiraţiile marii finanţe, în prezent:
politica de naţionalizare a capitalului şi însemnătatea ei isto­
rică. 10. T e n d i n ţ a m a r i i f i n a n ţ e de a a b s o r b i i n d u s t r i a n a ţ i o n a l ă ;
s u p r e m a ţ i a e c o n o m i c ă şi p o l i t i c ă a m a r i l o r f i n a n c i a r i .
Adaptarea regimului politic parlamentar la structura, socială
o României: 11. Tăgăduirea caracterului de clasă a partidelor
politice române; pricinile. 12. Originea partidelor noastre^po-
litice şi caracterul lor social. 13. Orientarea vieţii noastre p o ­
l i t i c e de sus în jos; rolul birocraţiei. 14. P r e f a c e r i l e p o l i t i c e în
n o u a eră a r e f o r m e l o r ; p e r s p e c t i v e d e v i i t o r .
' a) Structura socială a României în faza ds tranziţie
1. Cea mai tulbure latură în dezvoltarea b u r g h e z i e i
n o a s t r e e n e î n d o i e l n i c p r e f a c e r e a c l a s e i s.tăpînitoare. T u l ­
b u r e în sine, î n f ă ţ i ş a r e a acestui p r o c e s a fost- î n t u n e c a t ă
încă m a i m u l t p r i n i n t r o d u c e r e a fără c r i t i c ă a t e o r i e i
m a r x i s t e a l u p t e l o r de c l a s ă . S-a v o r b i t şi la n o i p î n ă la
saturaţie de o l u p t ă î n t r e b u r g h e z i e şi b o i e r i m e şi a c e a s t a
p e n t r u l ă m u r i r e a u n e i p e r i o a d e i s t o r i c e c î n d ţara n o a s ­
tră n u a v e a n i c i b u r g h e z i e , n i c i b o i e r i m e . De, aici, s e î n ­
ţelege, nu p u t e a ieşi n i c i o l u m i n ă . T o t u ş i , fără o l i m ­
p e z i r e . d e p l i n ă a p r o c e s u l u i de t r a n s f o r m a r e a - c l a s e i
noastre s t â p î n i t o a r e e p e s t e p u t i n ţ ă a î n ţ e l e g e c e v a d i n
d e z v o l t a r e a v i e ţ i i n o a s t r e s o c i a l e d e l a 1830 p î n ă î n p r e ­
zent. .A.G eastă t r a n s f o r m a r e însă nu e d e c î t r e f l e x u l s o -
. o i a l - p o l i t i c al t r a n s f o r m ă r i i a d i n e i e c o n o m i c e : a proce­
sului de dezvoltare a capitalismului român. D e a c e e a
Cercetările n o a s t r e a s u p r a e v o l u ţ i e i e c o n o m i c e n e v o r
da m i j l o c u l de a p ă t r u n d e şi e v o l u ţ i a v i e ţ i i s o c i a l e şi
politice.
C a p i t a l i s m u l r o m â n , în, f o r m e l e sale p r i m i t i v e , a f o s t
d e s t u l d e p u t e r n i c s p r e a p r ă b u ş i v e c h e a clasă s t ă p î n i -
toare, d a r s-a arătat d e s t u l de s l a b s p r e a î n t e m e i a în
l o c u l a c e s t e i a o n o u ă clasă stăpînitoare ( . A m c e r c e t a t d e
a p r o a p e a c e s t f e n o m e n î n întîiul n o s t r u c a p i t o l . D e
la, 1830 p î n ă la 1860, d e c i n u m a i în t i m p de t r e i
decenii, cămătăria născută în u r m a invaziei e c o n o ­
miei băneşti a ruinat v e c h e a boierime, fără a p u t e a
crea o burghezie destoinică de guvernămînt. Şi de
nici nu i se p o a t e f a c e o i m p u t a r e , c ă c i nu a c e a s t a e

ta*. ...
164 Şt. Zeletin III. Involuţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 1 5 5
«1. 11. i de mai sus, c a p i t a l i s m u l s t r ă i n a forţat P r i n c i p a t e l e '
m i s i u n e a s o c i a l ă a f o r m e l o r i n f e r i o a r e ale c a p i t a l i s m u l u i :
• .i Intre în l e g ă t u r i c o m e r c i a l e cu el.
e l e distrug, n u creează;, d e a c e e a s i n g u r c a p i t a l u l d e c a ­
m ă t ă ş i d e c o m e r ţ n u era î n stare s ă d e a n a ş t e r e u n e i D o u ă sînt p r i c i n i l e c a r e a u d a t d e z v o l t ă r i i b i r o c r a ţ i e i
c l a s e c a p i t a l i s t e n a ţ i o n a l e , c a r e s ă fie î n m ă s u r ă a c o n ­ i u m a n e un t e m p o v e r t i g i n o s : u n a e d e z v o l t a r e a î n s ă ş i
d u c e ţara. C u atît m a i m u l t , c u cît aeeste f o r m e ale c a ­ n e c o n o m i e i n o a s t r e b ă n e ş t i , c a r e a l u a t u n m e r s atît d e
p i t a l u l u i s e aflau p e a t u n c i î n m î i n i l e u n o r străini f ă r ă i ' S " ' d e ; aha, şi cea mai de seamă, e distrugerea v e c h i i
drepturi politice. : noastre i n d u s t r i i n a ţ i o n a l e p r i n c o n c u r e n ţ a capitalistă»
. . n e a aruncat pe meseriaşii r o m â n i în sarcina bugetului.
Ş-a î n t â m p l a t a t u n c i l a n o i acelaşi l u c r u c a r e s e î n -
A l i l . d e d e p a r t e s-a a j u n s î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , î n c î t p r i n
tîmplă de regulă la începuturile b u r g h e z i e i : a inter­
deceniul al optulea al veacului d i n u r m ă cine se năştea
v e n i t o stare de p r o v i z o r a t , în c a r e ţara a t r e b u i t să-şi
Mini/m ş i n u p u t e a s ă p o a r t e sapa, n u a v e a alt m i j l o c d e
c r e e z e un m i j l o c de a se c î r m u i fără o clasă c î r m u i t o a r e . . '
Klstenţă d e c î t a c e l a d e a-şi d e s c h i d e u n c o l ţ d i n b u g e t .
Şi acest m i j l o c s-a v ă z u t : el a fost î n t e m e i e r e a u n e i forţe- 1
'iei c a p i t a l i s m u l r u i n a s e o r i c e m i j l o c d e viaţă p r o d u c t i v ă
c e n t r a l e , r a r e s â ţină s u b t u t e l ă î n t r e a g a s o c i e t a t e î n c ă
ţii oraşe.
m i n o r ă . I n A p u s , c u e x c e p ţ i a Angliei, această forţă c e n ­
C e l dintâi' pas î n a l c ă t u i r e a b i r o c r a ţ i e i r o m â n e p a r e
trală a î m b r ă c a t f o r m a m o n a r h i e i « l u m i n a t e » , l a n o i e a
(i I 11 f ă c u t R e g u l a m e n t u l O r g a n i c . « î n c e p u t u r i l e de o r -
s-a c o n c e n t r a t î n t r - o o l i g a r h i e p o l i t i c ă . D a r atît o l i g a r ­
•inizaţie ( f ă c u t e d e R . O.) ale statului m o d e r n , p e l î n g ă
h i a r o m â n ă , c î t ş i m o n a r h i a a p u s e a n ă stau s u b i n f l u e n ţ a
I I scrie d e a l t e n e v o i , m a i c r e e a z ă ş i o clasă de funcţio-
i d e i l o r l i b e r a l e şi g u v e r n e a z ă în i n t e r e s u l b u r g h e z i e i , a
Mri necunoscută pînă atunci, c â r e a v e a să f i e a l i m e n t a t ă
cărei funcţie socială o îndeplinesc pînă ce aceasta d e ­
din v e n i t u r i l e ţării. P e n t r u t o a t e a c e s t e a s e c e r e a m i j -
v i n e m a t u r ă . M o d u l l o r d e g u v e r n ă m î n t îşi g ă s e ş t e e x ­
B n c e m a i din b e l ş u g c a p î n ă a t u n c i » 1 .
presia într-un sistem de măsuri pe care l-am desemnat
Se înţelege; şi aceste mijloace le dădea e c o n o m i a b â -
c a « m e r c a n t i l i s m » ş i l - a m u r m ă r i t d e r a p r o a p e î n capitolul,
f t î m s c ă , a n u m e t a x e l e strînşe d i n s c h i m b u l n o s t r u d e m ă r ­
din urmă.
furi c u străinătatea. P e m ă s u r ă c e s e a c t i v a s c h i m b u l e x -
C a r e sînt m i j l o a c e l e d e g u v e r n ă m î n t ale f o r ţ e i c e n ­
i' rn, c r e ş t e a u şi v e n i t u r i l e statului, p r i n aceasta se l ă r -
t r a l e ? C a p i t a l i s m u l , c a r e o a d u c e în fiinţă, a r e g r i j ă să-î
,i birocraţia, c r e î n d u - s e astfel t e m e l i i l e s o c i a l e a l e u n e i
c r e e z e ş i a c e s t e m i j l o a c e . E l e ' sînt î n n u m ă r d e d o u ă :
l'irţe p o l i t i c e c e n t r a l e si a t o t p u t e r n i c e .
a) birocraţia şi bj militarismul. Forţă centrală, b i r o c r a ţ i e ,
I )ar pe l î n g ă v e n i t u r i m a i t r e b u i a u şi o a m e n i p e n t r u
m i l i t a r i s m — a c e s t e trei e l e m e n t e d e g u v e r n ă m î n t d i n
BOul aşezământ c a r e găsise Ia n o i un m e d i u s o c i a l atît de
perioada de tranziţie de la v e c h i u l la n o u l r e g i m sînt
prielnic. D e u n d e e r a u r e c r u t a ţ i t i n e r i i n o ş t r i b i r o c r a ţ i ?
strîns l e g a t e î n t r - u n s i s t e m î n t r e g . A m u r m ă r i t p r o c e s u l ,
p n o p o l arată c ă d u p ă R e g u l a m e n t u l O r g a n i c s-a s t a ­
de n a ş t e r e a o l i g a r h i e i şi s i s t e m u l ei p o l i t i c ; rămînej să
ţi Iii, în ţările r o m â n e un c u r e n t de p ă r ă s i r e a m e s e r i i l o r
c e r c e t ă m ş i c e l e d o u ă m i j l o a c e p e c a r e s e b a z e a z ă . acest,
•>l de aspiraţie c ă t r e r a n g u r i l e b o i e r e ş t i 2 . A c e ş t i b o i e r i
sistem.
Bdicaţi d i n s t r a t u r i l e « p r o s t i m i i » e r a u e l e m e n t e l e d i n '

2. Mult defăimată birocraţie română, singura pentru 1


C. I. Băicoianu, Istoria politicii vamale si comerciale I,
care. r e a e ţ i n n e a c r e d e a că e î n z e s t r a t n e a m u l n o s t r u , a r e
î n realitate o v i a ţ ă d i n c a l e afară d e s c u r t a r e a s-a n ă s ­ - « P ă r ă s i r e a î n d e l e t n i c i r i l o r industriale de p o p o r u l r o m â n
c u t ş i d e z v o l t a t abia d u p ă a n u l 1830. î n a i n t e d e a c e a ­ Itatează de la Regulamentul Organic încoace. Boierii fiind prin
i il regulament singurii oameni protejaţi în ţările române, se năs-
stă dată n u p o a t e f i v o r b a l a n o i d e o b i r o c r a ţ i e c a f a c t o r
i ii un c u r e n t care sporea pe fiece zi numărul boierilor, dezbinînd
s o c i a l , clin t e m e i u l l i m p e d e că o a r m a t ă de f u n c ţ i o n a r i Ucontenit elemente din clasele inferioare ale societăţii, pe::tru
p l ă t i ţ i n u s e n a ş t e decât' d u p ă î n t i n d e r e a e c o n o m i e i b ă ­ I Ir înălţa la treapta invidiată a privilegiaţilor. Fiul neguţătorului,
n e ş t i . Ş i a c e a s t a s-a n ă s c u t l a n o i abia d u p ă c e , d e l a ni meseriaşului îşi dădea toate ostenelile lumii pentru a dobîndi
166 Şt. Zeletin

III. Evoluţia eapit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 167


care se îngroşaţi rindurile birocraţiei: aceasta se lărgea
de la î n c e p u t în dauna meseriilor orăşeneşti, cele m a i
cită a lui E m i n e s c u . Iar meseriaşii evrei, care erau e x ­
g r e u l o v i t e p r i n i n v a z i a m ă r f u r i l o r străine. N o u l c a n d i d a t
cluşi d e l a f u n c ţ i i l e p u b l i c e , n u m a i a v e a u alt m i j l o c d e
la o c a r i e r ă , în l o c de a m a i i n t r a î n t r - u n a t e l i e r şi a î m ­
a si salva e x i s t e n ţ a d e c î t p ă r ă s i r e a ţării n o a s t r e . Ei n ă v ă ­
b r ă ţ i ş a o î n d e l e t n i c i r e p r o d u c t i v ă , g ă s e a că e m a i n i m e ­
liseră l a n o i o dată c u i n v a z i a c a p i t a l i s m u l u i , c a r e l e c r e a s e
rit să-şi d e s c h i d ă u ş i l e unei cancelarii, prefăcîndu-se
aici u n s p o r n i c t e r e n d e e x p l o a t a r e ; a c u m t o t c a p i t a l i s m u l
într-un parazit al bugetului. Astfel birocraţia noastră
Ic ruinase a c e s t t e r e n , s i l i n d u - i să e m i g r e z e 1 . Nu) e d e c î t
c r e s c u c u aşa r e p e z i c i u n e , c ă p e l a m i j l o c u l v e a c u l u i t r e ­
l u c r u firesc c ă e m i g r a r e a e v r e i l o r î n p r o p o r ţ i i î n s e m n a t e
c u t d e v e n i o forţă s o c i a l ă h o t ă r î t o a r e , c a r e a v u r o l u l e i
n început d u p ă anul 18802, adică după ce c o n c u r e n ţ a
în prăbuşirea vechiului regim1.
străină î n c h e i a s e procesul de distrugere a meseriilor
Această părăsire a ocupaţiilor p r o d u c t i v e de către
române.
.straturile d e j o s s p r e a i n t r a î n c a d r e l e b i r o c r a ţ i e i para-,
A ş a d a r r o m â n i i n u s-au f ă c u t b i r o c r a ţ i n i c i d e p l ă c e r e ,
zitare î n c e p u pe nebăgate în seamă, spre a se încheia în
Jllci d i n l i p s a d e s t o i n i c e i p e n t r u m u n c a p r o d u c t i v ă , c u m
s t r i g ă t e l e d e a l a r m ă ale t u t u r o r . P u n c t u l c u l m i n a n t a l
nc-au făcut să c r e d e m zeflemelele reacţiunii: ei au fost
a c e s t u i p r o c e s d e b i r o c r a t i z a r e a g e n e r a ţ i i l o r , c a r e altfel
siliţi a c ă u t a s a l v a r e în această, o c u p a ţ i e p a r a z i t a r ă ,
t r e b u i a u să a i b ă un r o s t în p r o d u c ţ i a n a ţ i o n a l ă , e atinşi
fiindcă p r o d u c ţ i a o r ă ş e n e a s c ă f u s e s e ruinată. D a r r e a c ţ i ­
în perioada de la 1876—1886, în timpul domniei conven-j
onarii n o ş t r i , d u p ă c e a u g r ă b i t e i înşişi această r u i n ă p r i n
ţiei c u A u s t r i a . D e astă dată p u s t i i r i l e c o n c u r e n ţ e i c a p i t a ­
c o n v e n ţ i a c u A u s t r i a , s-au n ă p u s t i t î n u r m ă cu imputări
l i s m u l u i s î n t atît de g r o z a v e , că m e s e r i a ş i i s i n g u r i sînfc?
amare asupra meseriaşilor noştri, f i i n d c ă îşi părăseau
siliţi să se m i ş t e ca clasă, să c e a r ă o c r o t i r e a statului, ară-;
vechea îndeletnicire. T o t din sînul reacţiunii ne-a ră­
tind că tovarăşii l o r izbiţi de c o n c u r e n ţ ă devin muritori
mas ca m o ş t e n i r e şi dictonul, lapidar în formă, dar su­
de f o a m e şi sînt nevoiţi să se facă funcţionari2.. A c e a s t ă
perficial î n f o n d , c ă « r o m â n u l s e n a ş t e b u r s i e r , t r ă i e ş t e
o c r o t i r e nu li s-a p u t u t a c o r d a , d a r ' e r a şi p r e a t î r z i u : pro-îj
funcţionar ş i m o a r e p e n s i o n a r » . D i c t o n u l m e r i t ă s ă r ă -
c e s u l î n c e p u t s e î n c h e i a s e . M e s e r i a ş u l ' c a clasă o r ă ş e n e a s c ă
mînă c a o d o v a d ă p e n t r u g e n e r a ţ i i l e v i i t o a r e d e f e l u l c u m
dispăruse, făcînd l o c unei vaste birocraţii, care dă încă'
aceşti o a m e n i îşi j u d e c a u ţara ş i n e a m u l .
pecetea caracteristică oraşelor noastre3.
M e s e r i a ş i i n o ş t r i a u a v u t d e c i aceeaşi soartă, p e c a r e
3 . S e î n ţ e l e g e d i n c e l e z i s e c ă b i r o c r a ţ i a r o m â n ă s-a
o c r e e a z ă p e s t e t o t c o n c u r e n ţ a capitalistă p r o d u c ă t o r u l u i
născut şi s-a î n t ă r i t î n a i n t e de a l c ă t u i r e a p u t e r i i c e n t r a l e .
n e a t î r n a t : e i a u c ă z u t î n stare d e p r o l e t a r i a t . D a r p e eînej
L u c r u l e firesc, c ă c i o a r m a t ă de f u n c ţ i o n a r i ia fiinţă
î n ţ ă r i l e c u c a p i t a l i s m p r o p r i u aceşti m e s e r i a ş i r u i n a ţ i
după naşterea e c o n o m i e i băneşti, dar o putere c e n t r a l ă
d e v i n m u n c i t o r i salariaţi d e f a b r i c ă , p r o l e t a r i i n o ş t r i m
nu poate prinde rădăcini decît pe încetul şi cu anevoie,
a v e a u alt m i j l o c d e viaţă, d e c î t b u g e t u l ţării: e i deve
înseamnă deci a întoarce evoluţia istorică de-a-ndoaselea,
n i r ă proletari ai condeiului, d u p ă e x p r e s i a atît d e f e r i -
rînd se i m p u t ă r e g i m u l u i nostru oligarhic că ar fi c r e a t
f u n c ţ i o n a r i s m u l , c u m f a c atîţi s c r i i t o r i , ş i d u p ă e i C . D o -
un titlu do boierie şi se mîndrea eu şătrăria sau slugeria mai
mult decît un postelnic cu boieria lui de sute de ani.» Siudi; brogeanu-Gherea. Contrariul e adevărat: birocraţia e
economice, p. 95. '• forţa c a r e a s p r i j i n i t î n c h i p h o t ă r î t o r a l c ă t u i r e a o l i g a r ­
1
Radu RQ'setti,' Pentru cc s-au răsculat ţăranii, p. 433. hiei r o m â n e . C î n d o l i g a r h i a a i n t r a t î n v i a ţ ă c a p u t e r e
2
Vezi C. I. Băico.anu, op. cit., p. 223. centrală, d u p ă 1866, b i r o c r a ţ i a e r a î n c ă m a i d e m u l t o
3
«Clasa de mijloc a dispărut, ea s-a .schimbat într-o clas^
de proletari ai ccmdeiului, fără nici o însemnătate pozitivă .î 1
stat, o clasă de tulburători de meserie.» Eminescu, Influent A. C. Cuza, Meseriaşul român, p. 26.
2
austriacă asupra românilor din Principate, în Scrieri politice s «Emigrarea evreilor orientali în America a fost aproape
literare. I. Ed* Mir.arva. a. 97. nulă înainte de 1870. între 1870 şi 1880 ea a crescut, dar nu a
devenit însemnată decît numai după 1880,» G; Bogdan-Duică,
/'"lânii şi Evreii, 1913, p. 236.
ML Evoluţia capii, român şi p r e f a c e r i l e clasei s t ă p î n i t o a r e J.ggi
Şt. Z e l e t i n
168
ajuns: toţi o ş t i m . D a r iarăşi toţi. s î n t e m în m ă s u r ă a ne
f o r ţ ă s o c i a l ă ele î n s e m n ă t a t e h o t ă r î t o a r e . C a r e e d e c i .ra­ du seama că zeflemelele nu p o t lămuri un f e n o m e n s o ­
p o r t u l istoric între aceşti doi factori social-politici care-şi cial d e aşa v a s t c u p r i n s . T r e b u i e s ă c ă u t ă m î n î n s ă ş i
împart încă conducerea României? dtructura e c o n o m i c ă a s o c i e t ă ţ i i n o a s t r e p r i c i n a - a d î n c ă
In procesul de transformare a vechiului regim, biro­ care a silit p u t e r e a c e n t r a l ă să se p r e f a c ă - î n t r - o maşină.,
craţia j o a c ă un rol covârşitor. Funcţionarii sînt o pătură automată de birocraţi parazitari.
socială neutră; ei nu au legături de interese e c o n o m i c e E x p e r i e n ţ a t r e c u t u l u i arată c ă d e c î t e o r i c l a s e s o ­
c u c l a s e l e s o c i a l e , stau d e a s u p r a l o r c a forţă p r e c u m p ă ­ ciale întregi s î n t e x c l u s e d e l a p r o d u c ţ i e p r i n însăşi
n i t o a r e şi înlesnesc în acest c h i p p r o c e s u l de tranziţie e v o l u ţ i a de fapt şi s i l i t e a cerşi fără de v o i e , statul -tre­
d e l a v e c h i u l l a n o u l r e g i m 1 . A c e l a ş i l u c r u s-a p e t r e c u t buie s ă s e î n s ă r c i n e z e c u î n t r e ţ i n e r e a a c e s t o r m a s e de
la noi. Cînd evoluţia socială a născut un grup r e v o l u ­ p o p u l a ţ i e , s p r e a l e feri d e p i e i r e . A s e m e n e a p ă t u r i s o ­
ţ i o n a r l i b e i a l , acesta e r a p r e a n e î n s e m n a t la- n u m ă r s p r e ciale sînt s i l i t e a d e v e n i p a r a z i ţ i i s o c i e t ă ţ i i , t r ă i n d d i n
a putea întreprinde singur marea operă a dărîmării v e ­ s u d o a r e a c l a s e l o r p r o d u c t i v e . A s t f e l s-a întîmplat cu
chiului regim. De ăceeâ boierimea revoluţionară fu ne­ ţărănimea latină, d u p ă c e c ă m ă t ă r i a a s c o s - o d i n p ă ­
v o i t ă să-şi l ă r g e a s c ă r î n d u r i l e c u u n n o u t o v a r ă ş , n u m e ­ ru î n t u b ei s t ă v e c h i p r e f ă c î n d - o - în p l e b e : statul a t r e b u i t
ros, e n e r g i c , fără s c r u p u l e , d o r n i c d e . p a r v e n i r e ş i p e s a p o a r t e d e grijă a c e s t e i c l a s e , c a r e c ă z u s e v i c t i m a p r o ­
a c e s t a î l găsi -tocmai î n clasa p r o l e t a r i l o r c o n d e i u l u i 2 : cesului d e d i z o l v a r e a v e c h i i s o c i e t ă ţ i r o m a n e 1 . T o t a s t f e l
D a c ă revoluţionarii a v e a u n e v o i e de energia şi forţa n u ­ s a întîmplat cu ţărănimea engleză, în î m p r e j u r ă r i ana-
m e r i c ă a a c e s t o r a , a p o i nu e m a i p u ţ i n a d e v ă r a t că şi loage: după ce stăpînitorii de moşii e x p r o p r i a r ă pe ţă­
birocraţii aveau n e v o i e de realizarea principiilor liberale rani î n m a s ă , statui a t r e b u i t să v i n ă î n a j u t o r u l a c e s t o r
revoluţionare. Căci pe această cale p u t e a u dărîma toate muritori de foame, printr-o legiuire specială referitoare
s t a v i l e l e p e c a r e p r i v i l e g i i l e v e c h i u l u i regiei le, r i d i c a u l a săraci. N o b i l i i f r a n c e z i , r u i n a ţ i p r i n d e z v o l t a r e a b u r ­
înaintea năzuinţelor lor de parvenire. A m b e l e aceste pă­ gheziei, au căzut iarăşi î n s a r c i n a s o c i e t ă ţ i i , c a r e p r e ­
turi sociale trebuiau să se unească prin nevoia firească c u m s e ştie a t r e b u i t să-i î n t r e ţ i n ă p r i n p e n s i u n i s a u
c e s i m ţ e a u u n a d e alta. funcţiuni fără fiinţă 2 . A c e l a ş i l u c r u s-a î n t î m p l a t ş i c u
3
D e ş i r e v o l u ţ i o n a r i i n o ş t r i a u găsit b i r o c r a ţ i a î n fiinţă nobilimea spaniolă .
şi s-au ajutat de f o r ţ a a c e s t e i a s p r e a-şi c r e a situaţia în Cel ce urmăreşte evoluţia economico-socială a R o m a -
c a r e t r ă i e s c p î n ă astăzi: a c e e a d e o l i g a r h i e dominantă, 11 lei în a d o u a j u m ă t a t e a v e a c u l u i X I X se p o a t e î n c r e ­
t o t u ş i o d a t ă intrată în viaţă, o l i g a r h i a a d e v e n i t Ia rîn- dinţa l e s n e , c ă statul r o m â n a v e a d e r e z o l v a t , m a i ales. î n
d u l e i pîrgliia c a r o a r i d i c a t b i r o c r a ţ i a p î n ă l a p r o p o r ţ i i p e r i o a d a de la 1 8 6 6 — 1 8 9 0 , o p r o b l e m ă s o c i a l ă t o t atît ele
g r o t e ş t i . S-au f ă c u t a s u p r a a c e s t u i f e n o m e n . z e f l e m e l e d e vastă ş i g r a v ă : a c e e a d e a î n t r e ţ i n e p o p u l a ţ i a o r a ş e l o r
noastre s c o a s ă d i n c a d r e l e p r o d u c ţ i e i n a ţ i o n a l e . S-a v ă z u t
1 i ntn c o n c u r e n ţ a capitalismului străin a ruinat vechea
W. S o m b a r t , Der. moderne Kapitalismus, ed. III, v o i . II,
2, p . 1097 noastră i n d u s t r i e n a ţ i o n a l ă , r e d u c î n d î n t r e a g a p o p u l a ţ i e
2
R a d u Rosetti, o p . cit., p. 246. — I. C. B r ă t i a n u f a c e u r m ă ­ de la o r a ş e la o v i a ţ ă n e p r o d u c t i v ă , p a r a z i t a r ă . S t a t u l :i
t o a r e a interesantă m ă r t u r i s i r e : « C î n d n a ţ i u n e a r o m â n ă î n c e p u trebuit să v i n ă în a j u t o r a c e s t e i populaţii — o victimă.
o p e r a c e a m a r e a reconstruirii R o m â n i e i , este î n v e d e r a t că nu;
p u t e a să-şi a l e a g ă m a n d a t a r i i c ă r o r a t r e b u i a s ă l e î n c r e a z ă o p e i
r a regenerării d u p ă faptele lor, c i m a i m u l t d u p ă făgăduinţele ' R. v. P ö h l m a n n , op.- cit., II, p. 440. La un t i m p n u m ă r u l
l o r şi c h i a r d u p ă o a r e c a r e p r e s u p u n e r i m a i .mult sau m a i p u ţ i n proletarilor întreţinuţi de s t a t u l r o m â n se r i d i c a la 320 000.
2
temeinice ... Jean - Massart et Emile V a n d e r v e l d e , Parasitisme organi­
Nu se p o a t e n e g a că acest m a r e r ă u este n e d e z l i p i t de oria que et parasitisme social, Paris, 1898, p. 38.
3
e a r e î n c e p u t , este inerent tuturor e p o c i l o r de renaştere, c a r e sg! M. J. Bonn, Spaniens Niedergang, Stuttgart, 1896, p. 5 3 —
p o t n u m i , î n , c e e a c e priveşte p e ' i n d i v i z i , timpii înceVcărilor», p8.
Din scrierile şi discursurile lui I. C. B., I, p. 251.
170 Şt. Zeletin

III.Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 171


nevinovată a capitalismului —, ferind-o prin mila publică
de a pieri de f o a m e . Şi f o r m a sub care a a c o r d a t statul Ita a v e n i t p e l u m e c u t o a t e p ă c a t e l e m o r a l e i n e r e n t e
nostru această milă, se ştie: el a creat paraziţilor orăşeni .n •( 'stei clase de p a r a z i ţ i s o c i a l i . Nu a v e m de g î n d să ne o c u ­
funcţii, i-a p r e f ă c u t î n b i r o c r a ţ i . A c e a s t ă s o l u ţ i e a c r i z e i pam c u m o r a l a a c e s t o r o a m e n i , c ă c i d e g e n e r a r e a p a r a z i ţ i l o r
s o c i a l e avea şi folosul că o r i c e n o u b i r o c r a t parazit era sociali e u n f a p t î n d e o b ş t e c u n o s c u t 1 . S i n g u r a m î n g î i e r e
u n n o u c l i e n t p o l i t i c al o l i g a r h i e i . D a r a v e d e a numai î n . p e n t r u n o i e că, î n v r e m u r i l e e i d e î n f l o r i r e , b i r o c r a ţ i a
a c e s t motiv politic p r i c i n a n a ş t e r i i birocraţiei române a fost p r e t u t i n d e n i aşa c u m e astăzi în ţara n o a s t r ă . D e s ­
ş i a î n v i n o v ă ţ i o l i g a r h i a c ă a creat a c e a s t ă f o r m ă d e p a r a ­ pre b i r o c r a ţ i a f r a n c e z ă d e l a sfîrşitul v e c h i u l u i r e g i m ,
z i t i s m s o c i a l , a s e m e n e a a t i t u d i n e s o c i o l o g i c ă a r e t o t atîta arată T o c q u e v i l l e c ă e a l u a s e aşa p r o p o r ţ i i , î n c î t i m e n s a
raţiune ca şi a c e e a de a căuta cauzele f e n o m e n e l o r na­ m a j o r i t a t e a f u n c ţ i o n a r i l o r nu a v e a u n i c i un r o s t şi n i c i
turii în intenţiile o a m e n i l o r . I pricepeie în funcţia lor; de aceea trebuia de fiecare
funcţie c î t e u n i n d i v i d c a r e s ă l u c r e z e p e n t r u t o ţ i c e i
4. Conlucrarea revoluţionarilor români cu pătura bi­ b stăteau d e g e a b a . C i t p r i v e ş t e m o r a l i t a t e a a c e s t e i a r ­
rocratică la desfiinţarea v e c h i u l u i r e g i m şi crearea celui mate d e b i r o c r a ţ i c a r e s e r i d i c ă p e s t e t o t p e r u i n e l e v e ­
n o u , strînsa l o r l e g ă t u r ă î n ocî>rmuirea a c e s t u i a d i n u r ­ l i n u l u i r e g i m , d e s p r e aceasta- îşi p o a t e f a c e o r i c i n e , o
mă a dat naştere unei p r e j u d e c ă ţ i s o c i o l o g i c e foarte răs- idee d i n c e r c e t ă r i l e lui S o m b a r t : a c e s t e c o n o m i s t c o n ­
pîndită, dacă nu chiar obştească: anume, aceste d o u ă sacră un c a p i t o l a p a r t e s p r e a arăta că h o ţ i a , f r a u d a ,
forţe sociale d e o s e b i t e au fost privite ca u n a singură. delapidarea funcţionarilor acestor vremuri alcătuiesc
P e n t r u E m i n e s c u , c u m s-a v ă z u t , s c r i b i i s a u p r o l e t a r i i imul d i n m i j l o a c e l e d e a c u m u l a r e p r i m i t i v ă a c a p i t a l u l u i ,
c o n d e i u l u i alcătuiesc n o u a clasă stăpînitoare, c a r e a u z u r ­ l e c i j o a c ă un r o l social în p r o c e s u l de naştere a capita­
pat în societatea r o m â n ă rolul vechii boierimi. Şi aceeaşi lismului m o d e r n 2 . N u e d e c î t f i r e s c c ă b i r o c r a ţ i a r o m â n ă
p ă r e r e s e v a d e s c o p e r i p e s t e t o t î n s î n u l r e a c ţ i u n i i : bi­ im p u t e a fi. altfel. î n d e o s e b i , e c o n o m i s t u l c a r e în viitor­
rocraţie şi- oligarhie a p a r a i c i c a u n u l şi a c e l a ş i f a c t o r ii va ocupa cu procesul de formaţie a capitalismului
social. lomân va trebui să facă un l o c deosebit f r a u d e l o r p r i ­
A c e a s t ă p ă r e r e , c ă r e i a c r i t i c a r e a c ţ i u n i i i-a c r e a t o lejuite d e r ă z b o i u l n o s t r u d e r e î n t r e g i r e a n e a m u l u i ,
aşa p u t e r e de c o n v i n g e r e , e pe d e - a - n t r e g u l g r e ş i t ă . Bi~^ a r , ' s t e a alcătuind un vast m i j l o c de a c u m u l a r e de capi-
r o c r a ţ i a n-a f o s t şi nu p o a t e fi n i c i o d a t ă o clasă s t ă p î ­ f e l u r i 3 . D a c ă a c e s t e c a p i t a l u r i s e strîng î n d a u n a ţării
n i t o a r e . E d r e p t c ă e a j o a c ă î n era d e p r e f a c e r e s o c i a l ă s i p e căi p i e z i ş e , a c e a s t a n u p r e j u d e c ă î n t r u n i m i c v i i t o a -
de la v e c h i u l la n o u l r e g i m un m a r e rol social, dar ca jjşa l o r f u n c ţ i e s o c i a l ă . C a p i t a l u l a p a r e p e s t e t o t , c u m
s i m p l ă unealtă d e s t ă p î n i r e . D e a s u p r a a r m a t e i b i r o c r a t i c e zice M a r x , p i c u r î n d de m u r d ă r i e şi sînge, iar istoricul
stă forţa c e n t r a l ă , m o n a r h i c ă o r i o l i g a r h i c ă , c a r e c o m a n d ă . englez Seely, o c u p î n d u - s e de c r i m e l e în care se î n v ă l u i e
Ş i t r e b u i e s ă s e f a c ă o s t r i c t ă d e o s e b i r e î n t r e aceşti d o i începuturile capitalismului englez, face observaţia n i m e ­
f a c t o r i . C ă c i p e c î n d b i r o c r a ţ i a o f i c i a l ă e s o r t i t ă să-şi ri lă că în d e z v o l t a r e a n a ţ i u n i l o r nu e n i c i o r a ţ i u n e c a r e
piardă însemnătatea social-politică paralel cu dezvolta­ ar d o v e d i că ceea ce a fost adunat p r i n c r i m e de o g e ­
r e a c a p i t a l i s m u l u i , o l i g a r h i a a r e u n m a r e v i i t o r : e a al­ neraţie v a f i p i e r d u t d e g e n e r a ţ i i l e v i i t o a r e .
cătuieşte g e r m e n e l e din care se plămădeşte în m o d trep­ S-a î n t î m p l a t însă l a n o i f a p t u l c a r a c t e r i s t i c că pri­
t a t b u r g h e z i a n a ţ i o n a l ă r o m â n ă , clasa c u a d e v ă r a t stă-; v i ndu-se b i r o c r a ţ i a n o a s t r ă d r e p t « n o u a c l a s ă stăpîni-
pînitoare.
C o n f u z i a î n t r e a c e s t e d o u ă p ă t u r i s o c i a l e a dat n a ş ­ ' J. Massart et Em. Vandervelde, op. cit., p. 101, 127.
1
t e r e u n u i p e s i m i s m c a r e arată î n m o d u l c e l m a i v o r b i t o r , Der moderne Kapitalismus, I, 2, p. 664. Foarte'interesante
B t e asupra moralităţii birocraţiei spaniole a adunat Bonn op
p î n ă u n d e a m e r s i g n o r a n ţ a ş i lipsa d e s i m ţ i s t o r i e c u
i a , p. 98 si Urm. " '
c a r e r o m â n i i s-au j u d e c a t p e e i înşişi. B i r o c r a ţ i a noas-; •' O schiţă scurtă în această privinţă, sub titlul -«Furt econo-
" i ' . ' $i furt juridic» am încercat în revista „Independenta Econo-
liiiia», an. V, no. 12.
III. Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 173
172 Şt. Zeletin

poate face nimănui o imputare; căci o r i c i n e ar fi avut


t o a r e » , care ar fi moştenit locul vechii boierimi, toate
atunci în m î n ă c o n d u c e r e a treburilor obşteşti, ar fi fost
p ă c a t e l e c e l e i d i n ţ i i a u fost p u s e î n l u m i n ă c a tot" atîtea
n e v o i t să f a c ă la fel. D a r e r a v o r b a să se g ă s e a s c ă for­
p ă c a t e a l e clasei n o a s t r e c o n d u c ă t o a r e . S e p ă r e a astfel
mula f e r i c i t ă p r i n c a r e să se l e g i t i m e z e în faţa n a ţ i u n i i
c ă b u r g h e z i a r o m â n ă s-a n ă s c u t p u t r e d ă , g r e a d e vicii,"
a c e s t e c h e l t u i e l i şi să se c r e e z e t o t o d a t ă m i j l o c u l de a
o b o s i t ă de viaţă şi setoasă de destrăbălare; toate păcate
înmulţi numărul slujbelor potrivit cu creşterea proleta­
a l e e l e m e n t e l o r s o c i a l e c a r e trăiesc fără m u n c ă . C e v i i t o r
r i a t u l u i o r ă ş e n e s c . S p r e a c e s t s c o p s-a r e c u r s l a p r e ­
p u t e a să g a r a n t e z e ţării o a s e m e n e a c l a s ă s o c i a l ă ?
textul stîngaci, ca să nu-i z i c e m grotesc, de a p r e t i n d e
D e c î t , această p o v e s t e atît d e tristă s e s p u n e a n a ţ i u ­
c ă p e această c a l e s e i n t r o d u c e « c i v i l i z a ţ i a » a p u s e a n ă
n i i noastre într-o v r e m e cînd ea nu avea nici u r m ă de
la n o i : de cîte ori se simţea n e v o i a de a milui un n o u
b u r g h e z i e n a ţ i o n a l ă şi se r e p e t ă astăzi, c î n d clasa noas-t
g r u p d e paraziţi, s e c o p i a o n o u ă instituţie străină, c r e î n -
t r ă b u r g h e z ă s e află a b i a î n f o r m a ţ i e , n e v o i t ă a r e c u r g e
du-se o n o u ă serie d e s l u j b e . î n a c e s t c h i p s e s p u n e a
î n c ă la a j u t o r u l a l t o r f o r ţ e s o c i a l e , de a c ă r o r m o r a l i t a t e
ţării c ă s e l u c r e a z ă l a c l ă d i r e a , e d i f i c i u l u i c u l t u r i i r o ­
n u p o a t e f i făcută r ă s p u n z ă t o a r e . M o r a l a b u r g h e z ă e u n a
mâne. L u m e a noastră a luat chiar în serios acest straniu
s i n g u r ă : aceea a m u n c i i sobre, sistematice, cumpătata]
p r e t e x t ş i s-a p e t r e c u t a t u n c i f e n o m e n u l u n i c , c ă î m ­
ş i e c o n o m e , aşa c u m i m p u n n e v o i l e c a p i t a l i z ă r i i . A s e ­
p o t r i v a a c e s t u i fel d e c u l t u r ă s-a r i d i c a t t o t c e e a c e e r a
m e n e a m o r a l ă p u b l i c ă n u v a p u t e a a v e a ţara n o a s t r ă
o m c u l t l a n o i . A ş a ş-a n ă s c u t « s p i r i t u l c r i t i c » î n c u l t u r a
d e c î t a t u n c i c î n d b u r g h e z i a n a ţ i o n a l ă s e v a lărgi ş i în«j
noastră, ai cărui r e p r e z e n t a n ţ i au i z b u t i t să c o n v i n g ă
t ă r i î n d e a j u n s ca clasă s p r e a se p u t e a lipsi în condu-3
publicul r o m â n că cultura noastră — ce zic, întreaga
ce.rea ţării d e e l e m e n t e l e p a r a z i t a r e p e c a r e i le-a p u s
noastră societate m o d e r n ă — se r e d u c e la un p r o c e s de
pe umeri dezvoltarea economică.
i m i t a r e a u n e i c i v i l i z a ţ i i străine, la f o r m e fără f o n d ,
lustru fără bază ş i c î t e a l t e l e d e a c e l a ş i fel. j A t î t d e
5. D a r rolul birocraţiei în viaţa noastră publică nu
c o n v i n g ă t o a r e a fost a c e a s t ă critică, la c a r e s p i r i t e l e r e a c ­
s-a m ă r g i n i t a p r i c i n u i f a l s i f i c a r e a c o n c e p ţ i e i a s u p r a p r o ­
ţionare au supus societatea noastră burgheză, încît ea
priei noastre clase b u r g h e z e : ea a adus şi.neajunsul mal'
a covîrşit chiar şi pe C. D o b r o g e a n u - G h e r e a : n e p u t î n d
g r a v de a falsifica pe d e a - n t r e g u l p î n ă şi s e n s u l istoricj
să o r ă s t o a r n e şi s i m ţ i n d u - s e o b l i g a t ca s o c i o l o g să ex­
a l p o l i t i c i i b u r g h e z e c a r e stă l a b a z a e d i f i c i u l u i s o c i a l
plice f e n o m e n u l , el a f ă u r i t o l e g e s o c i o l o g i c ă s p e c i a l ă ,
a l R o m â n i e i m o d e r n e ş i p r i n a c e a s t a însăşi societatea;
a e v o l u ţ i e i de la f o r m e c ă t r e f o n d . S-a î n t î m p l a t d e c i
n o a s t r ă m o d e r n ă . N e - a m l ă m u r i t p e larg, î n t r - u n î n t r e g ;
cazul destul de picant că un sociolog « m a r x i s t » a putut
capitol, asupra politicii b u r g h e z e a oligarhiei noastre,
să răstoarne mai uşor m e t o d a marxistă decît critica
I n r o l u l e i d e tutore a l clasei noastre b u r g h e z e încă m i |
u n u i g r u p d e r e a c ţ i o n a r i fără n i c i o c u l t u r ă s o c i o l o g i c ă .
n o r ă , e a a v e g h e a t c u s î r g u i n ţ ă l a i n t e r e s e l e capitalis-i'
Mai e nevoie, după cercetările noastre asupra m e r ­
mulul român, printr-o politică mercantilistă consecventă;
cantilismului român, să î n v e d e r ă m că acest p r o c e d e u
şi a r m o n i c ă , a c ă r e i b a z ă m a t e r i a l ă e r a s c h i m b u l nostrţjj
de i m i t a r e servilă a l u s t r u l u i c i v i l i z a ţ i i l o r s t r ă i n e nu e o
c u străinătatea.
politică b u r g h e z ă şi nu are n i m i c de împărţit cu p r o c e ­
Dar, din n e n o r o c i r e , activitatea politică a oligarhiei
sul real al dezvoltării societăţii noastre m o d e r n e ? R e a c -
n o a s t r e n u s-a p u t u t m ă r g i n i l a d e z v o l t a r e a ş i p e r f e c t
ţ i u n e a însăşi, c î n d a a v u t î n t r e t i m p c o n d u c e r e a d e s t i ­
ţ i o n a r e a m e r c a n t i l i s m u l u i r o m â n , k c a r e r ă m î n e meritul,!
n e l o r ţării şi a s t r ă l u c i t p r i n t r - o aşa d e s ă v î r ş i t ă n e î n ­
e i i s t o r i c r e a l . C ă c i e a a v e a d e d u s î n c ă o p o v a r ă , p e care»
ţelegere a politicii mercantiliste, în ceea ce priveşte b i ­
i-o legase de gît evoluţia e c o n o m i e i noastre n a ţ i o n a l e i
r o c r a ţ i a a u r m a t a c e l e a ş i p r o c e d e e , atît de c r i t i c a t e în
a n u m e populaţia noastră orăşenească, redusă de c o n c u ­
o p o z i ţ i e . Şi în a d e v ă r , în c r e a r e a ele s l u j b e n o i p e n t r u
r e n ţ a străină i a starea, d e p r o l e t a r i a t . C u m c ă a c e a s t a
populaţia orăşenească nu se mai ascundea o politică de
p o p u l a ţ i e a fost altoită p e b u g e t u l ţării, d e aici n u s i
III. Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 1 7 5

174 Şt. Zeletin


« î n c ă d e l a S e p t e m b r i e 1834, c u f i r m a n t u r c e s c î n re­
c l a s ă sau d e p a r t i d : a c e a s t a e r a î n t o a t ă p u t e r e a eu'vân­ gulă, se c o n s t i t u i e o a r m a t ă , c ă r e i a i se z i c e a „ m i l i ţ i e " . » 1
tului o ' o p e r ă d e asistenţă s o c i a l ă , c a r e s-a i m p u s t u t u r o r A c e a s t ă m i l i ţ i e este î n s u f l e ţ i t ă d e « c u r e n t u l g e n e r a l
e l e m e n t e l o r c o n d u c ă t o a r e , c u v o i e sau fără v o i e . D e p a r t e de R e n a ş t e r e venit din A p u s » şi n u m ă r ă printre ofiţerii
de a fi .o p o l i t i c ă b u r g h e z ă , p o l i t i c a de b i r o c r a t i z a r e a ei o s e a m ă de r e p r e z e n t a n ţ i iluştri ai î n n o i r i i l i t e r a r e
proletariatului orăşenesc a creat serioase neajunsuri în şi politice: Cârlova, Grigore Alexandrescu, Nicolae Băl-
dezvoltarea burgheziei noastre: ea a î m p i e d i c a t oligar­ c e s c u , N i c o l a e ' G o l e s c u , I . C . B r ă t i a n u , iar î n M o l d o v a
hia de a se folosi după cuviinţă de experienţa străinilor, p e M i h a i l K o g ă l n i c e a n u 2 . L a 1847 s e î n t e m e i a z ă o ş c o a l ă
d e ş i a v e a c o n ş t i i n ţ a l i m p e d e că ar fi t r e b u i t să o f a c ă . militară a iuncărilor, iar C u z a a d u c e o m i s i u n e franceză
î n t r e u n s p e c i a l i s t străin ş i u n p a r a z i t i n d i g e n ea. a t r e ­ î n s ă r c i n a t ă c u r e o r g a n i z a r e a a r m a t e i 3 . D e l a 1866 î n a i n t e
b u i t să aleagă totdeauna pe acesta din u r m ă , dacă nu armata noastră c r e ş t e - n e c o n t e n i t , c u m se poate v e d e a
voia să vadă întreaga birocraţie ridicîndu-se împotrivă din bugetul cheltuielilor militare pentru personal, dar
cu acuzaţiile obişnuite de lipsă de patriotism. Şi astfel, m a i ales p e n t r u m a t e r i a l .
p e c î n d t o a t e n a ţ i u n i l e şi-au c l ă d i t e d i f i c i u l b u r g h e z c u Ş i şi-a î m p l i n i t m e n i r e a e i i s t o r i c ă . P r o b l e m e l e r i d i ­
e x p e r i e n ţ a s t r ă i n i l o r m a i înaintaţi, o l i g a r h i a r o m â n ă s-a cate de a d î n c a noastră p r e f a c e r e socială, concretizate în
văzut constrînsă de a lucra înainte de v r e m e « p r i n noi m a r i l e e v e n i m e n t e d e l a 1877 ş i 1 9 1 6 — 1 9 1 8 , s a u î n a c e ­
î n ş i n e » , chiar p e n t r u î n t e m e i e r e a u n o r instituţii d e î n ­ lea d e l a 1888 ş i 1907, n u l e - a r f i p u t u t d e z l e g a o l i g a r ­
s e m n ă t a t e vitală, c u m e a r m a t a n a ţ i o n a l ă . R e z u l t a t u l hia n o a s t r ă d a c ă nu şi-ar fi c r e a t o f o r ţ ă m i l i t a r ă b i n e
se cunoaşte. d i s c i p l i n a t ă , a i cărei ostaşi p u t e a u î m p u ş c a d u p ă o r d i n
î n p r o p r i i l o r părinţi. S o c i e t a t e a n o a s t r ă m o d e r n ă e s t e
6. Ca şi b i r o c r a ţ i a , m i l i t a r i s m u l e o u r m a r e f i r e a s c ă c u m sînt toate celelalte state naţionale şi unitare: i m ­
a e c o n o m i e i b ă n e ş t i şi a r e a c e e a ş i m e n i r e , de a sluji că pusă d e n e v o i l e c a p i t a l i s m u l u i , r e a l i z a t ă p r i n f o r ţ a a r ­
u n e a l t ă î n m î n a p u t e r i i c e n t r a l e . D e fapt, p o l i t i c a m e r - mată.
cantilistă, c a r e c a r a c t e r i z e a z ă p e s t e t o t faza d e f o r m a ţ i e Deşi născut din n e v o i l e capitalismului, militarismul
a b u r g h e z i e i , n i c i n u p o a t e f i c o n c e p u t ă fără s p r i j i n u l , d e v i n e l a . r î n d u l său c e a m a i p u t e r n i c ă p î r g h i e p e n t r u
unei armate b i n e organizate şi permanente. Crearea unei îmboldirea dezvoltării capitaliste. Naşterea armatelor per­
societăţi b u r g h e z e m o d e r n e , naţionale şi unitare ridică m a n e n t e c r e e a z ă p e n t r u î n t î i a dată î n t r - o m ă s u r ă largă
o sumă de p r o b l e m e de supremă însemnătate, care în condiţiile pentru dezvoltarea industriei m a r i : n e v o i a de
ultimă instanţă nu. p o t fi dezlegate decît cu forţa brută. fabricate u n i f o r m e în cantităţi uriaşe. O sumă de între­
Sfărîmarea v e c h i l o r clase agrare reacţionare, desfiinţa­ p r i n d e r i c a p i t a l i s t e , d e o b i c e i c e l e dintîi î n p r o c e s u l d e
rea a u t o n o m i e i regionale, lărgirea graniţelor statului d u p ă n a ş t e r e a i n d u s t r i e i n a ţ i o n a l e , sînt î n t e m e i a t e p e n t r u ne­
întinderea naţiunii — acest p r o g r a m al m e r c a n t i l i s m u ­ v o i l e s p e c i a l e ale a r m a t e i . A s t f e l d e p i l d ă , f a b r i c i l e d e
l u i n a ţ i o n a l i s t , d i n c a r e îşi i a u . f i i n ţ ă s o c i e t ă ţ i l e m o d e r ­ postav, tăbăcăriile, pulberăriile.
ne, i m p u n e crearea şi întreţinerea unui i m p u n ă t o r m i l i ­ D a r n u e n u m a i atît. î n t r e t e m e i u r i l e c a r e silesc, n a ­
tarism. ţiunile să î m p i n g ă m e r c a n t i l i s m u l la f o r m a şa e x t r e m ă ,
D e l a sfîrşitul d e c e n i u l u i a l treilea a l v e a c u l u i X I X , ş i s ă î n c e r c e a trăi c u m i j l o a c e l e l o r p r o p r i i , c e l m a i
potrivit cu p r o c e s u l de renaştere naţională, se î n d e p l i ­ s e r i o s a fost t o t d e a u n a n e v o i a a p ă r ă r i i n a ţ i o n a l e . Ş i d e
neşte în Principatele r o m â n e şi o «renaştere militară». fapt e v ă d i t că o a r m a t ă n a ţ i o n a l ă nu-şi p o a t e î m p l i n i
D e z v o l t a r e a e c o n o m i e i băneşti dă putinţa alcătuirii u n u i 1
N. Iorga, Istoria armatei româneşti, Bucureşti, 1919, voi. I I ,
b u g e t a l tării, iar p e a c e s t a s e a l t o i e s c d e o p o t r i v ă f u n c ­
p. 217.
ţ i o n a r i i c i v i l i şi m i l i t a r i : b i r o c r a ţ i a şi m i l i t a r i s m u l . A s t f e l » 2
N. Iorga, op. cit., p. 218.
armatele neregulate de mai înainte, alcătuite din străini, 3
N. larga, op. cit., p. 220. .£ ,
d a u l o c u n e i niiliţii p e r m a n e n t e c u c a r a c t e r n a ţ i o n a L
176 Şt. Zeletin I I I . E v o l u ţ i a c a p i t . român şi p r e f a c e r i l e clasei s t ă p î n i t o a r e 177

î n t o t u l m e n i r e a cîfcă v r e m e n u p r i m e ş t e î n t r e g i r e a e £ d e m o c r a t i c liberal, c e a r e c a p r i n c i p i u s u v e r a n i t a t e a n a ­
f i r e a s c ă : o i n d u s t r i e n a ţ i o n a l ă d e s t o i n i c ă a-i s a t i s f a c e " ţiunii.
t o a t e n e v o i l e . S-ar f i p u t u t c o n c e p e , p e l a 1886, u n r ă z ­ T r e b u i e s ă î n v e d e r ă m însă c ă î n e v o l u ţ i a n o a s t r ă e c o -
b o i a l R o m â n i e i î m p o t r i v a A u s t r i e i ? D a r p e a t u n c i ar­ nomico-socială nu e nici un semn că puterea centrală
mata noastră primea din Austria pînă şi beţele de cort. va împărtăşi aceeaşi soartă. Aceasta din p r i c i n a l i m p e d e
Iar la 1916, c î n d ţara n o a s t r ă s-a î n c u m e t a t să l u p t e c ă l a n o i clasa b u r g h e z ă n u s e z ă m i s l e ş t e alături d e p u ­
î m p o t r i v a n o i i sale m e t r o p o l e c a p i t a l i s t e , e a a f ă c u t p î n ă terea c e n t r a l ă , c i s e d e z v o l t ă d i n c h i a r s î n u l a c e s t e i a ;
la capăt experienţa dureroasă a unei c o l o n i i agricole, a l e b u r g h e z i a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă nu e o clasă o s t i l ă p u t e r i i
cărei muniţii trebuiau să facă înconjurul Europei s p r e ; centrale, ci se c o n t o p e ş t e cu aceasta în u n u l şi acelaşi
a a j u n g e l a destinaţie. N i c i o d a t ă n u s-a p u t u t v e d e a m a i factor. în adevăr, de p r i n al şaptelea d e c e n i u a l ' v e a c u l u i
l i m p e d e la noi, şi de toată lumea, cît de iluzorie e nea- d i n u r m ă , , p u t e r e a n o a s t r ă c e n t r a l ă intră î n t r - u n p r o c e s
t î r n a r e a p o l i t i c ă a u n e i ţări c a r e nu a r e o i n d u s t r i e pro-v t r e p t a t de b u r g h e z i r e : o l i g a r h i a p o l i t i c ă d e v i n e astfel o-
prie; cît de redus e rolul unei armate naţionale cînd nu oligarhie financiară, c a r e stăpîneşte în p r e z e n t întreaga
e x i s t ă şi o i n d u s t r i e n a ţ i o n a l ă c a r e să o a p r o v i z i o n e z e n o a s t r ă viaţă e c o n o m i c ă . D e a c e e a e v o l u ţ i a e c o n o m i c o - s o -
c u t o t m a t e r i a l u l t r e b u i t o r . A s t f e l a r m a t a n a ţ i o n a l ă îşi cială a R o m â n i e i n u r u i n e a z ă p u t e r e a c e n t r a l ă , c i o î n ­
găseşte întregirea firească în industria naţională: d e z v o l ­
tăreşte.
tarea celei dintîi stimulează d e z v o l t a r e a celei din u r m ă ,
S i n g u r ă b i r o c r a ţ i a o f i c i a l ă a r e de s u f e r i t o s e r i o a s ă
şi ambele împreună sînt temelia independenţei naţio­
ş t i r b i r e î n u r m a d e z v o l t ă r i i n o a s t r e e c o n o m i c e . C ă c i pe-
nale.
m ă s u r ă c e s e d e z v o l t ă p r o d u c ţ i a industrială, o r a ş e l e r e i a u
rolul lor firesc în e c o n o m i a naţională, viaţa l o r parazi­
7. F o r m a de g u v e r n a r e a statului n o s t r u m o d e r n e
tară d i s p a r e . şi astfel se d i s t r u g e r ă d ă c i n a însăşi d i n
a c e e a ş i p e c a r e şi-a c r e a t - o o r i c e ţară î n faza d e t r e c e r e
c a r e şi-a l u a t n a ş t e r e b i r o c r a ţ i a . U l t i m a statistică i n d u s ­
de la vechiul la n o u l r e g i m şi căre a înflorit în A p u s
trială n e dă, s o c o t i n d ş i i n d u s t r i i l e d e e x t r a c ţ i e , 235 934
prin veacurile X V I I — X V I I I . Ea a izvorît din nevoia de
p e r s o a n e î n t r e b u i n ţ a t e î n d e o s e b i t e calităţi î n i n d u s t r i a
a crea un aparat de c î r m u i r e c a r e să împlinească lipsa
noastră mare. Se înţelege că numărul nu e i m p u n ă t o r
u n e i clase stăpînitoare. A c e s t aparat s e rezumă, c u m
în comparaţie cu milioanele de muncitori agricoli. D a r
s-a v ă z u t , în t r i n i t a t e a : p u t e r e c e n t r a l ă — b i r o c r a ţ i e —
ce ar fi devenit aceste persoane dacă nu am avea nici
m i l i t a r i s m . A m u r m ă r i t p e r î n d e l e m e n t e l e a c e s t u i sis­
tem centralizator de guvernămînt, încercînd a limpezi un început de industrie? Ele ar fi căzut în sarcina b u ­
n e v o i a d i n c a r e şi-a l u a t f i i n ţ ă f i e c a r e . S p r i j i n u l f i r e s c g e t u l u i statului, c a r e a t u n c i a r f i r ă m a s s i n g u r u l l o r
al u n u i a s e m e n e a s i s t e m este şi r ă m î n e militarismul,, m i j l o c d e e x i s t e n ţ ă . D e fapt, c u cît i n d u s t r i a s e dezvoltă,,
ceea ce si lămureşte jertfele făcute de cîrmuitorii n o ş ­ c u atît b i r o c r a ţ i a o f i c i a l ă p i e r d e v e c h e a e i î n s e m n ă t a t e .
tri p e n t r u p u t e r e a a r m a t ă . S p i r i t e l e e n e r g i c e , p l i n e d e iniţiativă, t r e c î n î n t r e p r i n ­
S e ştie c u m s-a d ă r î m a t a c e s t s i s t e m d e g u v e r n a r e d e r i l e p a r t i c u l a r e , u n d e l i s e d e s c h i d p e r s p e c t i v e strălu­
î n ţările î n a i n t a t e . I n u r m a d e z v o l t ă r i i t r e p t a t e a c a p i t a ­ cite. A ş a s e l ă m u r e ş t e a c e s t f e n o m e n , c a r e î n c e p e s ă s e
l i s m u l u i , s-a f o r m a t o p u t e r n i c ă c l a s ă b u r g h e z ă , c a r e ai arate c h i a r ş i î n ţara n o a s t r ă c u m u l t d e f ă i m a t ă e i b i ­
început lupta de distrugere a puterii centrale. A c e s t e r o c r a ţ i e : criza d e f u n c ţ i o n a r i p u b l i c i . P e I a 1886 u n ase­
m i ş c ă r i r e v o l u ţ i o n a r e a l e clasei b u r g h e z e , c a r e a u î n c e - ; m e n e a f e n o m e n n i c i n u s-ar f i p u t u t c o n c e p e .
p u t l a sfîrşitul v e a c u l u i . X V I I ş i a u a j u n s l a o î n c h e i e r e , D e z v o l t a r e a c a p i t a l i s m u l u i r o m â n slăbeşte, d i n t r e c e i
p r o v i z o r i e c u seria d e r e v o l u ţ i i c o n t i n e n t a l e d e l a 1848, trei f a c t o r i a i g u v e r n ă r i i n o a s t r e c e n t r a l i z a t o a r e , p e u n u l
au pus capăt erei mercantiliste şi f o r m e i corespunzătoare s i n g u r : b i r o c r a ţ i a ; e a lasă î n fiinţă atît o l i g a r h i a f i n a n ­
de guvernămînt; ele au aruncat temeliile unui r e g i m ciară — ca p u t e r e c e n t r a l ă — c î t şi m i l i t a r i s m u l . A c e ş -
Şt. Zeletin
178
III. Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 179

tia s î n t c e i d o i f a c t o r i c a r e a u c u v î n t u l h o t ă r î t o r a s u p r a
d e s t i n e l o r ţării n o a s t r e . în această întreagă perioadă, care se întinde de la
S ă n e o r i e n t ă m a s u p r a a l c ă t u i r i i c e l u i dinţii ş i m a i 1830 p î n â l a 1880, g r u p u l n o s t r u l i b e r a l r e v o l u ţ i o n a r
•de s e a m ă f a c t o r — o l i g a r h i a f i n a n c i a r ă — c a r e stă în - « r o ş i i » — v e g h e a z ă la i n t e r e s e l e b u r g h e z i e i , fără a
t i m p u l d e faţă l a v î r f u l p i r a m i d e i n o a s t r e s o c i a l e . fi el însuşi b u r g h e z i e . P r i c i n a a c e s t e i a t i t u d i n i s-a arătat
p e l a r g a l t ă d a t ă . D a r d e l a 1880 î n c e p e — alături d e
b) Noua clasă stăpînitoare şi baza ei p r o c e s u l de e x p a n s i u n e a c a p i t a l i s m u l u i s t r ă i n — al d o i ­
economico, lea proces istoric: acela de naţionalizare a. capitalului,
de î n t e m e i e r e a unui capital r o m â n e s c alături de c a p i ­
8. N u m a i e azi n i m e n i c a r e s ă n u - ş i d e a l i m p e d e
talul străin. A c e s t n o u p r o c e s , c a r e t r e b u i a s ă c r e e z e o
s e a m a c ă s t ă p î n i t o r i i d e f a p t a i ţării n o a s t r e sînt d e ţ i ­
burghezie naţională, se îndeplineşte şi la noi, ca p e s t e
nătorii Marii Finanţe. De aceea e un simplu, e u f e m i s m
lot, c u a j u t o r u l f o r ţ e i d e stat; î n c e p u t u l î l f a c e B a n c a
cînd mai întrebuinţăm acum expresia consacrată de
« c l a s ă s t ă p î n i t o a r e » . î n r e a l i t a t e m a r i i n o ş t r i financiari,' Naţională ( 1 8 8 0 ) , c a r e d e v i n e a p o i i m b o l d u l ş i p u n c t u l
c a r e d i s p u n d e d e s t i n e l e ţării, a l c ă t u i e s c u n m ă n u n c h i de plecare a l . u n e i întinse reţele de bănci româneşti1. în
r e s t r î n s , c a r e a ş i fost b o t e z a t c u n u m e l e p u ţ i n s i m p a ­ fruntea a c e s t o r a stă B a n c a R o m â n e a s c ă (1911), o r g a n u l
tic de « o l i g a r h i e » . Şi c u m baza e c o n o m i c ă a acesteia central a l b ă n c i l o r n a ţ i o n a l e 2 .
e s t e c a p i t a l u l d e b a n c ă , i s-a zis î n c ă m a i l i m p e d e « o b > * Cu aceste fondaţiuni bancare grupul liberal se p r e ­
garhie financiară». face î n b u r g h e z i e r o m â n ă n a ţ i o n a l ă , alături d e b u r g h e z i a
T o ţ i u r ă s c azi n o u a n o a s t r ă s t ă p î n i r e şi-i p u n î n s e a ­ română de obîrşie exotică. V e c h e a prietenie între aceste
m ă n u m e r o a s e păcate, între care cele mai puţin v i n o ­ d o u ă t a b e r e î n c e t e a z ă , d î n d n a ş t e r e u n u i r ă z b o i ale c ă r u i
v a t e p a r a fi c i n i s m u l şi lipsa de s c r u p u l e . N o i vom.:; strigăte de o r d i n e r ă s u n ă şi astăzi în p r e s a afiliată. .
d e z b r ă c a aici o r i c e s e n t i m e n t e ş i n e v o m d a silinţa s ă Sub presiunea băncilor române încep, şi băncile de
o î n ţ e l e g e m . A d e v ă r u l e că fără c u n o a ş t e r e a a m ă n u n ţ i t ă o b î r ş i e e x o t i c ă să se m o d e r n i z e z e şi să-şi n a ţ i o n a l i z e z e
a marii noastre finanţe e peste putinţă a înţelege c e v a
capitalul. l e c u i d e f r u n t e - î l o c u p ă aici B a n c a M a r m o -
d i n i ţ e l e v i e ţ i i n o a s t r e e c o n o m i c e şi. p o l i t i c e . N u e l o c u l
rosch B l a n k 3 : f o n d a t ă l a 1848 c u u n c a p i t a ţ d e 3 0 0 0 0
d e a î n t r e p r i n d e aici a s e m e n e a c e r c e t a r e ; v o m c ă u t a
lei, p a r e - s e d e o b î r ş i e u n g a r ă , t r a n s f o r m a t ă l a 1905 î n
î n s ă să d ă m o lămurire sumară a supremaţiei e c o n o m i c e
nctuala f o r m ă de S o c i e t a t e a n o n i m ă , ea a a j u n s astăzi
ş i p o l i t i c e cie c a r e s e b u c u r ă azi m a r i i f i n a n c i a r i .
- d u p ă i n f o r m a ţ i i l e pe c a r e le a v e m — să-şi r e d u c ă
C a p i t a l u l r o m â n d e b a n c ă s e d e z v o l t ă î n d o u ă serii
participările s t r ă i n e l a 1 1 % d i n c a p i t a l u l t o t a l . D e a c e e a
istorice deosebite, care împart încă burghezia română
această i n s t i t u ţ i e înfăţişează î n m o d t i p i c c u r s u l i s t o r i c
în două tabere duşmane. La î n c e p u t bancherii noştri
"sînt străini 1 . Ei i n v a d e a z ă ţara n o a s t r ă o dată cu invazia, al evoluţiei burgheziei, care î n c e p e în orice ţară s u b
m ă r f u r i l o r străine şi de o b i c e i pe l i n g ă î m p r u m u t u r i de formă ele e x p a n s i u n e a c a p i t a l i s m u l u i s t r ă i n şi a p o i —-
c a m ă t ă m a i f a c ş i n e g o ţ d e c e r e a l e 2 . T o ţ i aceşti p r i m i printr-un p r o c e s d e n a ţ i o n a l i z a r e t r e p t a t ă — s e p r e f a c e
mînuitori de bani, în cea mai m a r e parte evrei, repre­ m c e l e d i n u r m ă î n instituţie n a ţ i o n a l ă .
z i n t ă e x p a n s i u n e a c a p i t a l i s m u l u i străin p e p ă m î n t u l n o s - ,
1
tru, alcătuind o a r e c u m tentaculele b u r g h e z i e i străine, «Aceasta (Banca Naţională) urmînd să fie punctul de ple­
şi mînuiesc un capital adus de peste hotare. care al unei întregi epoci de organizare pe baze naţionale.« Victor
.Sl.ivescu: Istoricul Băncii Naţionale, p. 9. Vezi şi partea privi-
1
loare la întemeierea institutelor de credit, cap. II al lucrării de
Cîteva nume de asemenea bancheri dă A. Cercel: Die Naţio- fuţă.
nalbank von Rumănien, p. 34> 2
Banca Românească, monografie, 1921.
2
Op. cit., ibidem. 3
Vezi lucrarea Banca Marmorosh Blank, 1923, publicată
cu prilejul jubileului de 75 ani al acestei instituţii.
180 Şt. Zeletin III. Evoluţia capit. român si prefacerile clasei stăpîaitoare 131

I n t i m p u l d e faţă b ă n c i l e n o a s t r e m a r i s e g r u p e a z ă c e v a m a i m u l t , a n u m e c a a c e s t e a s ă aibă c a p i t a l r o m â n e s c
î n d o u ă c o n s t e l a ţ i i , d u p ă c u m g r a v i t e a z ă , c ă t r e u n a sau' şi c o n d u c e r e românească, în armonie cu interesele g e ­
c ă t r e alta d i n c e l e d o u ă m e t r o p o l e d e o b î r ş i e d e o s e b i t ă : n e r a l e ale ţării. L a a c e a s t ă m a r e o p e r ă l u c r e a z ă t o c m a i
B a n c a R o m â n e a s c ă , sau Banca M a r m o r o s c h Blank1. U l ­ băncile noastre în prezent.
t i m a c o n s t e l a ţ i e este m e n i t ă a f i p r e d o m i n a t ă sau a b ­ Dar î n v r e m e c e p o l i t i c a d e i n d u s t r i a l i z a r e i t ţârii
s o r b i t ă t r e p t a t d e c e a dinţii, aşa c ă î n c e l e d i n u r m ă poate fi urmărită energic, prin e x c l u d e r e a treptată a
v a rămâne o s i n g u r ă finanţa, n a ţ i o n a l ă : e s t e î n c h e i e r e a f a b r i c a t e l o r străine, n a ţ i o n a l i z a r e a c a p i t a l u l u i e u n p r o ­
f i r e a s c ă a d e z v o l t ă r i i i s t o r i c e a o r i c ă r e i ' b u r g h e z i i . La ces m a i tîrziu, c a r e t r e b u i e î n t r e p r i n s c u m u l t ă p r e v e ­
n o i acest sfârşit e m u l t m a i a p r o a p e d e c î t p a r a-şi î n ­ d e r e . Ü î n l ă t u r a r e p r e m a t u r a a c a p i t a l u l u i străin ar o s î n d i
c h i p u i unii n a ţ i o n a l i ş t i c u m a i m u l t ă î n g r i j o r a r e d e c î t e c o n o m i a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă l a v e s t e j i r e : i-ar tăia însăşi
p r i c e p e r e p e n t r u cauza, n a ţ i o n a l ă . artera d e viaţă. N i c i o ţară n u s e p o a t e e m a n c i p a d e c a ­
p i t a l u l d i n afară î n a i n t e ca a c e s t a să-şi fi î n c h e i a t r o l u l
9. Astfel, din p u n c t de v e d e r e istoric, i m b o l d u l spre său i s t o r i c d e a d e z v o l t a ş i e d u c a f o r ţ e l e i n t e r n e d e
întemeierea d e - b ă n c i româneşti m o d e r n e , cu capital r o ­ producere.
m â n e s c , a p o r n i t de la B a n c a N a ţ i o n a l ă şi a f o s t c o n t i n u a t
d e B a n c a R o m â n e a s c ă î m p r e u n ă c u b ă n c i l e afiliate. P o ­ 10. P î n ă la 1903 se p ă r e a că i n d u s t r i a n o a s t r ă se va
l i t i c a de n a ţ i o n a l i z a r e a c a p i t a l u l u i a fost d e c i i n a u g u r a t ă dezvolta în felul celei apusene, adică pe alăturea şi n e -
d e b ă n c i l e n a ţ i o n a l - l i b e r a l e ş i d ă a c e s t o r a p e c e t e a l o r is-| a t î r n a t d e c a p i t a l u l d e b a n c ă . A c e s t fel d e e v o l u ţ i e p u ­
t o r i c ă p r o p r i e î n o r g a n i s m u l n o s t r u s o c i a l . U n t i m p ex4 tea să d u c ă r e g i m u l n o s t r u p o l i t i c pe a l t e c ă i : el ar fi
presia «finanţa n a ţ i o n a l ă » era identică cu expresia « f i ­ n ă s c u t şi la n o i d p u t e r n i c ă c l a s ă de industriaşi, c a r e m a i
n a n ţ a n a ţ i o n a l - l i b e r a l ă » ; astăzi î n c ă d-1' V. S l ă v e s c u pu-ij c u r î n d sau m a i tîrziu s-ar f i r i d i c a t î m p o t r i v a o l i g a r h i e i
ne la baza m u l t i p l e l o r sale lucrări clasificarea de «finanţa financiare, s f ă r î m î n d u - i s i s t e m u l c e n t r a l i z a t o r de- g u v e r ­
naţională» şi «finanţa internaţională»: în întîia grupă in­ n a r e .şi a d u e î n d u - n e î n l o c u l a c e s t u i a o eră d e d e s c e n ­
tră b ă n c i l e l i b e r a l e , î n ă d o u a a r u r m a s ă i n t r e tot res­ tralizare- şi d e m o c r a ţ i e reală. A ş a s-a î n t î m p l a t în A n g l i a
t u l b ă n c i l o r d e o b î r ş i e sau c a r a c t e r e x o t i c . " • la 1846, în F r a n ţ a la 1848. S o a r t a a î n d r u m a t î n s ă e v o ­
D a r tendinţa de naţionalizare a încetat a c u m de a luţia n o a s t r ă altfel; î n l o c c a I n d u s t r i a s ă s u b j u g e m a r e a
m a i fi însuşirea specifică a unui singur g r u p de funda- finanţa, s-a î n t î m p l a t i n v e r s : b ă n c i l e a u î n c e p u t s ă p ă ­
ţ i u n i b a n c a r e : e a s-a i m p u s t u t u r o r . A s t f e l c ă c e l e d o u ă trundă, în producţia industrială, cu tendinţa de a p r e ­
serii d e e v o l u ţ i e b a n c a r ă , deşi p l e a c ă d e l a p u n c t e e x ­ face tot mai m u l t capitalul industrial în capital de bancă.
t r e m e , tind să se a p r o p i e d i n ce în ce m a i m u l t şi să se (Vstfel î n c e p e şi la n o i p r o c e s u l de n a ş t e r e a u l t i m e i
c o n t o p e a s c ă în aceeaşi aspiraţie c o m u n ă : naţionalizarea m r m e a c a p i t a l u l u i , a n u m e a capitalului financiar, c u m
capitalului şi în g e n e r e a întregii noastre vieţi e c o n o m i c e . am văzut că numeşte Hilferding capitalul de bancă, care
P o l i t i c a de naţionalizare a capitalului v i n e să între finanţează întreprinderile industriale.
gească politica de întemeiere a unei industrii indigenei A i c i ne aflăm la cea m a i hotărîtoare cotitură a e v o l u ­
a m b e l e se întrunesc în acelaşi p r o c e s întreg al emanei ţiei n o a s t r e e c o n o m i c o - s o c i a l e . C u c a p i t a l i s m u l f i n a n ­
parii noastre e c o n o m i c e . Căci nu e de ajuns ca pe pă ciar s o c i e t a t e a n o a s t r ă f a c e u n . salt d i r e c t d e lâ mer­
m î n t u l n o s t r u s ă s e afle a ş e z ă m i n t e e c o n o m i c e ; t r e b u i cantilism l a imperialism, d e la dezvoltarea forţelor, d e
p r o d u c ţ i e n a ţ i o n a l ă la organizarea l o r s u b s u p r e m a ţ i a
1
Marea finanţa română, în ambele ei constelaţii, cuprinde
marii f i n a n ţ e . • U r m ă r i l e p o l i t i c e sînt i m e n s e ; î n a d e v ă r ,
21 bănci mari, opt vechi şi treisprezece mai noi, cu un capital
de' 1 365 000 000 lei (V. Slăvescu, Organizarea de credit a. Romanica a c e a s t a n u î n s e a m n ă d e c î t c ă : România nu mai trece
1922). Capitalul tuturor băncilor române, mari şi mici, se ridieft printr-o fază intermediară de liberalism, de descentra­
după datele d-lui I. Teodorescu (1924) la 20 miliarde. lizare şi democraţie reală; cei ce visează încă zorile
III. Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 183

182 Şt. Zeletin


noi bancă mare sau mică să nu tindă a avea î n ­
treprinderile ei industriale proprii. Tendinţa de plasa­
• .apropiate ele unei asemenea ere de suveranitate naţio­
mente industriale e tocmai ceea ce caracterizează finanţa
nală seamănă c e l o r ce aşteaptă pe Mesia. Oligarhia
noastră i n t i m p u l d e faţă. î n f r u n t e a a c e s t e i m i ş c ă r i
n o a s t r ă f i n a n c i a r ă n u s e d i z o l v ă î n l u p t ă c u o clasă p u ­
t e r n i c ă şi n e a t î r n a t ă de industriaşi, c u m s-a •întfrnpla.t .stau c e l e d o u ă m e t r o p o l e a m i n t i t e : B a n c a R o m â n e a s c ă
- î n A p u s ; ea păşeşte de-a dreptul la î m p l i n i r e a ultimei, şi Banca M a r m o r o s c h Blank. Numărul întreprinderilor
misiuni istorice, pe care o îndeplinesc peste tot oligar­ f i n a n ţ a t e de a c e s t e instituţii — în p r e z e n t el se r i d i c ă
hiile financiare î n actuala eră imperialistă: v o r b i m d e la v r e o 70 de fiecare — creşte pe fiecare lună, d u p ă
misiunea de a organiza producţia. în dezvoltarea n o a s ­ c u m arată d a t e l e a d u s e d e « A n a l e l e B ă n c i l o r » .
tră s o c i a l ă c e l e d o u ă faze i s t o r i c e ; d e o s e b i t e , . m e r c a n t i ­ Băncile noastre mari, îndeosebi Banca R o m â n e a s c ă ,
lismul şi imperialismul, adică dezvoltarea şi organiza­ u r m ă r e s c azi u n p l a n d e o r g a n i z a r e a r m o n i c ă a i n d u s ­
rea producţiei, se c o n t o p e s c de la început în unul şt triei, î n c a r e f i e c a r e î n t r e p r i n d e r e i n d u s t r i a l ă a r e l o c u l
acelaşi p r o c e s .
şi funcţia ei definită. Astfel industria noastră se d e z ­
A c e s t fel d e e v o l u ţ i e -în salturi n u e u n i c ; e l c a r a c ­
voltă d e l a î n c e p u t p e b a z e d e o r g a n i z a r e , o p i l d ă ti­
terizează, t o a t e b u r g h e z i i l e î n t î r z i a t e c a r e t i n d s ă p r e s ­
pică de evoluţie organică, ce ar putea fi calificată
c u r t e z e fazele ele d e z v o l t a r e ale c a p i t a l i s m u l u i şi se g ă ­
d r e p t socialism în devenire. La n o i o r g a n i z a r e a p r o d u c ­
seşte înainte de toate în G e r m a n i a şi în Statele U n i t e .
ţiei nu va fi n i c i o p e r a u l t e r i o a r ă a c a p i t a l i s m u l u i f i ­
P r i c i n a e l i m p e d e : î n ţările î n a p o i a t e i n d u s t r i a n u p o a t e
n a n c i a r , c u m e î n A p u s d e l a 1879 î n a i n t e , n i c i o p e r a
a c u m u l a d e o d a t ă c a p i t a l u l n e c e s a r , p e c a r e ţările î n a i n ­
p r o l e t a r i a t u l u i , c u m a c r e z u t M a r x : e a Ase î n f ă p t u i e ş t e
t a t e l-au strîns î n c u r s d e v e a c u r i c u m i j l o a c e u n e l e
prin activitatea acelei oligarhii care, dacă ar fi să c r e ­
m a i s ă l b a t i c e d e c î t altele. A i c i n a ţ i u n e a î n t r e a g ă t r e ­
d e m p e G . D o b r o g e a n u - G h e r e a , a r u r m a s ă d u c ă ţara
b u i e 'să-şi a d u n e e c o n o m i i l e ş i s ă l e p u n ă l a dispoziţia-
la pieire.
industriei. D a r organul care joacă rolul de i n t e r m e d i a r
î n t r e n a ţ i u n e ş i i n d u s t r i e , a d u n î n d e c o n o m i i l e c e l e i clin­
tii s p r e a i e p u n e l a d i s p o z i ţ i a c e l e i d i n u r m ă , este t o c ­ Să p r i v i m îndărăt la cele zise şi să ne r e z u m ă m . A z i
mai banca1. Astfel dezvoltarea burgheziilor întîrziate d u c e oligarhia noastră financiară nu mai are înainte decît
de-a dreptul la supremaţia oligarhiilor financiare. C e e a frînturi de clasă: marii proprietari au dispărut, indus­
ce s-a î n t î m p l a t şi la n o i . triaşii dispar de asemenea treptat, devenind- agenţii sa­
I m b o l d u l în a c e a s t ă d i r e c ţ i e 1-a d a t î n . ţara - n o a s t r ă lariaţi a i b ă n c i l o r . N e a m i n t i m a i c i zisa lui T o c q u e v i l l e :
o instituţie străină, « B a n c a G e n e r a l ă R o m â n ă » 2 , î n t e ­ cei o sută cincizeci de ani de la sfărîmarea nobilimii
meiată în 1897 de d o u ă grupuri financiare din Berlin, pînă la naşterea b u r g h e z i e i , sînt Vremea de aur a ab­
d i n i n i ţ i a t i v a l u i E . C o s t i n e s c u . D e p e l a 1903—1905- s o l u t i s m u l u i , c î n d acesta n u m a i a r e î n faţă n i c i o c l a s ă
această b a n c ă intră în întreprinderi industriale şi d e z ­ socială care- să-i ţină c u m p ă n ă . Oligarhia noastră finan­
voltă c e a mai intensivă activitate în acest ţinut în t i m ­ ciară, care sub multe raporturi seamănă cu absolutis­
p u l ocupaţiei g e r m a n e 3 . Pilda sa a fost contagioasă, şi
mul apusean, e azi în aceeaşi fericită situaţie. Vremea
p e n t r u b ă n c i l e noastre: acestea au î n c e p u t a intra în
le la dispariţia marilor boieri pînă cînd se va naşte
întreprinderi industriale m a i întîi cu oarecare şovăire,
proletariatul alcătuieşte vîrsta ei de aur, cînd celelalte
d u p ă r ă z b o i însă c u a d e v ă r a t ă f e b r i l i t a t e . A z i n u e l a
clase s o c i a l e sînt sau în r u i n e , sau în faşă şi s t ă p î n i r e a
1 ci nu î n t î i n e ş t e n i c i o p i e d i c ă . P u t e m aici r o s t i c u v î n t u l
R. Hüferding, Das Finanzkapital, p. 383.
2
Azi «Banca Generală a Ţării Româneşti». de dictatură, economică şi politică, a marilor finan-
3
Vezi Victor Slăvescu, Banca Generală Română şi războiul
naţional, Bucureşti,. 1918.
184 Şt. Zeletin
III. E v o l u ţ i a capit. r o m â n şi p r e f a c e r i l e clasei stâpînitoare 185

c l a r i 1 . N u p u t e m însă p r e v e d e a c i t v a d u r a a c e a s t ă eră,,
d u p ă c u m iarăşi n u p u t e m p r e v e d e a d a c ă a n u m i t e s c h i m ­ trebuit să se dea după c o r p u l social şi r e g i m u l parla­
bări în cursul evoluţiei burgheziilor apusene nu v o r m e n t a r r o m â n s-a p r e f ă c u t î n t r - u n s i s t e m d e g u v e r ­
,\ veni să s c h i m b e şi cursul evoluţiei burgheziei noastre nare c e n t r a l i z a t o a r e — s i n g u r a cu p u t i n ţ ă î n t r - o a s e ­
proprii. m e n e a fază e v o l u t i v ă — • c a r e n u s e d e o s e b e ş t e m u l t d e
guvernarea absolutistă a unei puteri centrale.
D e aici s e î n ţ e l e g e lesne- d e c e v e d e r e a c a r e î n f ă ţ i ­
şează p a r t i d e l e p o l i t i c e c a o r g a n e d e clasă a î n t î m p i n a t
c) Adaptarea regimului politic parlamentar
ia noi o î m p o t r i v i r e unanimă. D i n n u m e r o a s e l e definiţii
la structura socială a României g e n e r a l e ale p a r t i d e l o r p e c a r e le-a c u l e s c u - m u l t ă r ă b ­
d a r e d-1 I. C ă v ă n e s c u d i n t r - o d i s c u ţ i e la m e s a j ( s e s i u ­
11. D a c ă e v o l u ţ i a c l a s e l o r s o c i a l e î n e p o c a d e t r a n ­ n e a 1905), n i c i u n a n u p r i v e ş t e p a r t i d e l e p o l i t i c e c a c e e a
z i ţ i e e atît d e t u l b u r e , v i a ţ a n o a s t r ă p o l i t i c ă , a h o i t ă p e c e s î n t : g r u p ă r i d e i n t e r e s e d e clasă; t o a t e l e î n f ă ţ i ş e a z ă
un a s e m e n e a s u b s t r a t s o c i a l , nu é altfel. O v i a ţ ă r e a l ă c a grupări de principii1. D a r n u n u m a i o a m e n i i n o ş t r i
p a r l a m e n t a r ă p r e s u p v m e c l a s e s o c i a l e d e p l i n formate,, politici au căzut v i c t i m ă acestei iluzii; de la această p ă r e ­
c a r e să f i e în stare a-şi i m p u n e i n t e r e s e l e — p r i n .par­ re nu se abat nici scriitorii cei m a i de seamă. « P r i n c i ­
tidele politice respective — ca n o r m ă de politică gene­ piile c o n s e r v a t o a r e î n statul n o s t r u c o n s t i t u ţ i o n a l , aşa
r a l ă a ţării. D a r l a î n t e m e i e r e a p a r l a m e n t a r i s m u l u i r o ­ s« e x p r i m ă Titu Maioreseu, nu au absolut n i m i c de-a
m â n n u s e afla î n s o c i e t a t e a n o a s t r ă n i c i o c l a s ă socială, Cace c u d e o s e b i r e a s o c i a l ă î n t r e b o i e r i ş i b u r g h e z i » 2 . Ş i
m a t u r ă ; aici e r a u , d e o p a r t e , s f ă r î m ă t u r i l e v e c h i l o r c l a s e m a i d e p a r t e acelaşi s c r i i t o r c o n t i n u ă : « I a r d a c ă e v o r b a
a g r a r e : b o i e r i ş i ţărani; d e c e a l a l t ă p a r t e , g e r m e n i i s p o ­ d e o r i g i n ă s o c i a l ă , e p r o b a b i l c ă a m găsi î n p a r t i d u l n u ­
r a d i c i a i n o i i clase, m e n i t ă a . î n l o c u i v e c h e a b o i e r i m e : m i t n a ţ i o n a l - l i b e r a l t o t atîţia d e s c e n d e n ţ i d i n f a m i l i i l e
burghezia. Si totuşi pe această . structură socială, c a r e boiereşti şi m a i mulţi fanarioţi decît în partidul c o n s e r ­
n u poate admite decît u n sistem d e g u v e r n a r e centra­ vator, c a r e l a r î n d u l său c u p r i n d e î n a c e e a ş i p r o p o r ţ i e ,
l i z a t o a r e a b s o l u t i s t a , R o m â n i a s-a î n c u m e t a t a d e z v o l t a .elemente b u r g h e z e şi ţărăneşti»- .
3

un r e g i m p o l i t i c parlamentar. Căci e în firea burghezii­


însuşi A. D. X e n o p o l , care în erudita sa cercetare
l o r î n t î r z i a t e d e a-şi î n c e p e d e z v o l t a r e a c u a c e l e aşe­
asupra partidelor noastre politice pleacă de la c o n c e p ţ i a -
zăminte la care burgheziile înaintate au ajuns în acel
justă c ă interesele comune unui grup alcătuiesc substra­
m o m e n t . T o t astfel a f ă c u t ş i ţara n o a s t r ă l a 1866. D a r
tul pe care se înalţă grupările sau partidele p o l i t i c a ,
s-a î n t î m p l a t î n u r m ă l u c r u l f i r e s c c ă h a i n a p o l i t i c ă a
1
1
Caracterizarea partidelor politice prin ele însele laşi,
De fapt, evoluţia istorică a finanţei noastre — în două 1906.
serii distincte —. a avut de urmare că dominaţia politică a fost 2
Discursuri parlamentare, I, p. 50. Maioreseu ajunge chiar
însuşită de o singură fracţiune a marii finanţe, anume cea. na- să pună la îndoială buna credinţă a celor ce admit un substrat
ţional-liberală Aceasta produce în sînul celorlalte fracţiuni fi­ social pentru partide, îndeosebi pentru al său propriu: «în ochii,
nanciare o vie îndîrjire. Frămîntările vieţii noastre sociale şl
multor oameni partidul conservator se confundă cu vechea bo­
politice de azi nu provin din lupta dusă împotriva oligarhiei
ierime şi adversarii săi, unii din neştiinţă, alţii ca manoperă
financiare de vreo altă clasă socială; nici de marii proprietari,
de luptă, caută să întreţie această confuzie» (Ibidem).
aâre; nu mai sînt; nici de marii industriaşi, care sînt pe cale sfl
nu mai fie: nici de proletariat, care nu este încă o clasă; nici Sub această învinuire ar cădea şi cercetările lui A. D. X e n o ­
de ţărănime, care n-a fost niciodată o clasă: aceste frămîntărl pol, a cărui concepţie a partidului conservator se întemeiază
sînt urmarea rivalităţilor din sînul oligarhiei financiare însăşi, pe aceeaşi «confuzie».
J
— Această chestiune este atinsă pe larg în studiul nostru: «Ma­ Op. cit., p 51.
4
rea finanţa în economia şi politica actuală a României», care va Istoria partidelor politice, Prefaţă, p. III. Se pare că X e ­
apărea. nopol nu era tocmai fixat în concepţia fundamentală a partide­
lor politice, pe care o dezvoltă In prefaţă. Căci în corpul lu-
I I I . Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 187

133 Şt. Zeletin


servator, c a r e apără interesele agrarienilor; c e a din u r ­
m ă a dat n a ş t e r e p a r t i d u l u i l i b e r a l , a p ă r ă t o r a l p r i n c i ­
e de părere că acest p r i n c i p i u nu se p o a t e aplica la n o i . piilor b u r g h e z e şi reprezentant al intereselor capitalului.
F a ţ ă de o î n c e r c a r e de l ă m u r i r e a n a l o a g ă a p a r t i d e l o r A c e s t e d o u ă tabere luptă de-a dreptul ca forţe sociale,
noastre, el observă l a c o n i c : « A u putut fi lucrurile aşa. pîrtă c î n d v i a ţ a n o a s t r ă p u b l i c ă î m b r a c ă haina unei
aiurea; desigur că nu la noi în ţară1». Ar u r m a să ajun­ constituţii burgheze; de atunci lupta continuă sub f o r m ă
g e m deci la încheierea că alcătuirea partidelor noastre de a n t a g o n i s m politic între partidul c o n s e r v a t o r şi par­
politice face o excepţie de la regula generală, î n t o c m a i tidul n a ţ i o n a l - l i b e r a l : c e l dintîi r ă m î n e c r e d i n c i o s t r a ­
c u m s-a c r e z u t atîta v r e m e d e s p r e î n t r e a g a d e z v o l t a r e diţiei r e a c ţ i o n a r e , c e l , d i n u r m ă c o n t i n u ă a r e p r e z e n t a
a b u r g h e z i e i n o a s t r e . Din_ f e r i c i r e însă l u c r u r i l e n u s t a u interesele curat b u r g h e z e ale capitalismului r o m â n î n
astfel. p r o c e s de formaţie. .
' C e e a c e p a r e însă a a c o p e r i a c e s t c a r a c t e r l i m p e d e
12. Î n a i n t e ' d e t o a t e , u n l u c r u stă d i n c o l o , d e o r i c e d e o r g a n e d e clasă a l p a r t i d e l o r n o a s t r e e a l c ă t u i r e a l o r
îndoială: anume originea partidelor noastre politice. numerică. Partidul conservator a numărat în rîndurile
A c e s t e a s-au n ă s c u t , c u m arată î n m o d l i m p e d e X e n o - sale ş i e l e m e n t e b u r g h e z e , i a r c e l n a ţ i o n a l - l i b e r a l a a v u t
p o i , din diferenţierea v e c h i i noastre clase stăpînitoare. d e o p o t r i v ă m a r i b o i e r i c a ş i e l e m e n t e ţărăneşti, c u m a m
L a u n m o m e n t dat b o i e r i m e a r o m â n ă s-a d e s f ă c u t î n ' v ă z u t c ă arată T i t u M a i o r e s c u .
d o u ă fracţiuni d u ş m a n e : u n a reacţionară şi aceştia s î n t S e î n ţ e l e g e c ă aşa e s t e : a l c ă t u i r e a p a r t i d e l o r p o l i t i c e
m a r i i b o i e r i ; alta l i b e r a l ă r e v o l u ţ i o n a r ă , a l c ă t u i t ă d i n e pestriţă, la n o i ca şi a i u r e a . D a r d a c ă s-ar î n t î m p l a ,
b o i e r i i m i c i 2 . D i n c e a d i n t î i şi-a l u a t fiinţă p a r t i d u l c o n - c e e a o e d e altfel e c a z u l r e a l , c a u n n u m ă r d e e l e m e n t e
a p a r ţ i n î n d m a r i i i n d u s t r i i sau m a r i i p r o p r i e t ă ţ i f u n c i a r e
crării se întîlneşte următorea declaraţie diametral opusă: «Nici­ să treacă în partidul socialist, ar putea afirma c i n e v a
odată alcătuirea partidelor politice nu se face pe temeiul îm­ c ă a c e s t p a r t i d î n c e t e a z ă p r i n a c e a s t a ele a f i u n o r g a n
părţiri în clase sociale, ci numai pe acel al ideilor» (!), p. 161. de clasă? N i m e n i nu ar c ă d e a în această eroare; căci
1
Op. cit., p. 102, notă. caracterul unui partid politic, nu e hotărît de alcătuirea
2
Asupra pricinilor economice ale acestei diferenţieri, vezi
sa atomistică, ci de 'categoria de interese pe care le
cap. I al lucrării noastre.
XenopoJ, urmînd metoda obişnuită, socoate că pricina aces­ a p ă r ă î n a c t i v i t a t e a s a p u b l i c ă . î n această l u m i n ă , v i a ţ a
tei diferenţieri ar fi infiltrarea ideilor liberale din Apus: boierii noastră politică ia o înfăţişare de perfectă l i m p e z i m * .
refractari acestor idei au devenit conservatori, pe cînd cei ce Căci cel ee priveşte evoluţia, politicii noastre e c o n o m i c e
s-au lăsat înrîuriţi de ele au dat naştere grupului liberal. Astfel, în era r e g i m u l u i parlamentar trebuie să r e c u n o a s c ă a-
partidul conservator apare marelui istoric ca o grupare de spi­
cest adevăr: că partidul liberal a urmărit m e r e u o p o ­
rite egoiste, minate de interesul de clasă, la care «nu trebuie,
să ne mirăm dacă vom găsi simţămîntul cedînd pasul înaintea litică s t r i c t b u r g h e z ă , c o n s e c v e n t m e r c a n t i l i s t ă , o c r o t i n d
interesului» (p. 234); mai mult, în egoismul lor de clasă aceşti interesele capitalismului naţional; partidul c o n s e r v a t o r
oameni n-au şovăit a se alia .cu duşmanii ţării de cîte Ori şi-au a u r m ă r i t însă o p o l i t i c ă d e - a d r e p t u l o p u s ă , i n s p i r a t ă
văzut situaţia în primejdie (p.- 297). In schimb, partidul liberal de un liberalism dăunător pentru burghezia naţională şi
e tratat de Xenopol cu o deosebită simpatie, ca un grup de oameni
d i c t a t d e i n t e r e s e l e s p e c i a l e ale m a r i l o r p r o p r i e t a r i , c a r e
dezinteresaţi, idealişti, «cugete adăpate la izvorul dreptăţii», îm­
binate cu «suflete altruiste» din clasa de sus, spirite ce şi-au voiau să vîndă s c u m p produsele solului şi să c u m p e r e
jertfit interesele materiale de dragul ideilor liberale (p. 58. şi; ieftin f a b r i c a t e străine. D e o s e b i r e a î n t r e c e l e d o u ă p a r ­
passim). In acest chip România modernă apare drept creaţia tide s e r e d u c e , î n fapt, l a o d e o s e b i r e d e i n t e r e s e d e c l a s ă .
unor ideologii: a partidului naţional-liberal.
Cercetarea de faţă înlătură această concepţie neşţiinţifică.
Grupul liberal revoluţionar e tot atît de egoist, mînat de inte­ 13. D a r n u v r e m s ă c ă d e m î n e x t r e m u l p o t r i v n i c
rese de clasă, ca şi fracţiunea conservatoare. Activitatea revolu­ şi să susţinem că între partidele noastre p o l i t i c e şi a c e l e
ţionară, Ia noi ca peste tot, nu e determinată de idei, ci de o d i n democraţiile apusene ar exista o analogie desăvîr-
întreagă revoluţie de fapt, singura care face cu putinţă influen­
ta ideilor liberale.
188 Şt. Zeletin III. Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 189

sită, deşi e a d e v ă r a t că şi u n e l e şi a l t e l e r e p r e z i n t ă i n t e ­ iau să bata aceeaşi c a l e : a n u m e , să capete î n c r e d e r e a


r e s e l e d e clasă. P e c î n d î n s o c i e t ă ţ i l e d e m o c r a t i c e d i n m o n a r h u l u i şi s.ă-şi c r e e z e t o t o d a t ă o b a z ă b i r o c r a t i c ă .
A p u s partidele politice se sprijină pe clase sociale d e p l i n U r m a r e a n e m i j l o c i t ă a acestei v i e ţ i p o l i t i c e fu o e n o r m ă
formate, la n o i ele se altoiesc pe clase sociale în r u i n ă creştere a funcţionarismului parazitar1. Birocraţia n o a s ­
s a u î n f o r m a ţ i e , d e c i î n a m b e l e c a z u r i fără. p u t e r e . D e tră n ă s c u t ă î n u r m a d i s t r u g e r i i i n d u s t r i e i o r ă ş e n e ş t i d e
aici izvorăşte toată d e o s e b i r e a între viaţa noastră şi către capitalismul străin î n c e p u să crească în m o d au­
aceea pe care am avut-o ca m o d e l la întemeierea par­ tomat prin m e c a n i s m u l vieţii noastre politice, care găsi
l a m e n t a r i s m u l u i , î n A p u s p a r t i d e l e îşi d a t o r e s c p u t e r e a l o r î n e a u n s p r i j i n firesc. S e n ă s c u astfel î n o r a ş e l e n o a s ­
forţei n u m e r i c e şi e c o n o m i c e a claselor sociale; dar c l a ­ tre o a d e v ă r a t ă a r m a t ă de c o n d o t i e r i ai l u p t e l o r p o l i t i c e ,
sele' n o a s t r e f i i n d f o r ţ e s o c i a l e d e î n s e m n ă t a t e s e c u n d a r ă , 0 g l o a t ă e l e c t o r a l ă de m e r c e n a r i , g a t a a-şi a c o r d a s e r ­
.partidele care reprezintă interesele lor au trebuit să v i c i i l e p a r t i d u l u i care-i d e s c h i d e a m a i f r u m o a s e p e r s ­
c a u t e în altă p a r t e taina p u t e r i i p o l i t i c e s p r e a i n f l u e n ţ a p e c t i v e b u g e t a r e . Era şi aici ö i m p e r i o a s ă n e c e s i t a t e de
t r e b u r i l e p u b l i c e i n s e n s u l i n t e r e s e l o r i e r d e clasă. în. fapt. C ă c i d e c î n d c e t ă ţ e a n u l r o m â n d e l a o r a ş f u s e s e
acest c h i p , m o n a r h u l a căpătat în viaţa noastră p o l i t i c ă silit d e p r o d u s e l e s t r ă i n e să-şi î n c h i d ă atelierul, e i n u
un rol covîrşitor: în lipsa claselor sociale, adică a f o r ­ m a i a v e a d e c î t u n m i j l o c d e e x i s t e n ţ ă : s ă f a c ă politică..
ţ e l o r r e a l e c a r e sînt m e n i t e a h o t ă r î ele v i a ţ a şi m o a r t e a L u p t a p e n t r u v i a ţ ă s e p r e f ă c u s e astfel, î n o r a ş e l e n o a s ­
r e g i m u r i l o r p o l i t i c e , a c e s t r o l a t r e b u i t să-1 ia la n o î tre, î n t r - o l u p t ă p e n t r u b u g e t . D a c ă i n d u s t r i a ' n a ţ i o n a l ă
c a p u l statului. A c e a s t a nu înseamnă a l t c e v a d e c î t că. ar fi î n t î r z i a t î n c ă să se d e z v o l t e , am fi a j u n s în s t a r e a
v i a ţ a p o l i t i c ă a R o m â n i e i a t r e b u i t să • se a d a p t e z e la sorei n o a s t r e l a t i n e d e d i n c o l o d e P i r i n e i , c a r e p r i n t r - o
s t r u c t u r a c i s o c i a l ă ş i s ă s e o r i e n t e z e d e sus î n j o s . N u p o l i t i c ă n e f a s t ă şi-a distrus î n s î n u l e i b u r g h e z i a , d î n d
p u t e a să se î n t î m p l e a l t f e l : e r a o n e c e s i t a t e de fapt. astfel n a ş t e r e u n u i î n t i n s p a r a z i t i s m 2 .
A ş a s-a f ă c u t că a c t i v i t a t e a p o l i t i c ă a p a r t i d e l o r n o a s ­
tre n u a a v u t c a ţel u n i c Organizarea c l a s e l o r s o c i a l e 14. î n d e z v o l t a r e a v i e ţ i i n o a s t r e - p o l i t i c e a n u l 1918
r e s p e c t i v e , s p r e a-şţ c r e a p r h i aceasta t e m e l i a s o c i a l ă înseamnă o cotitură cu grele urmări. Deocamdată, ceea
a puterii lor politice." Năzuinţa lor principală se î n d r u ­ ce ne-a hărăzit acest an se r e d u c e la transformarea v e ­
m ă î n altă d i r e c ţ i e , a n u m e a c e e a d e a c o n d u c e t r e b u r i l e c h i u l u i m e c a n i s m a l v i e ţ i i n o a s t r e p o l i t i c e , atît d e simplă.
publice. De cite ori un partid izbutea să obţină d o v a d a
1
încrederii monarhului, rămînea în urmă ca o afacere Dr. G. Creangă socoteşte pentru România cîte un funcţio­
. s e c u n d a r ă ca e] să o b ţ i n ă şi o d o v a d ă a s e m ă n ă t o a r e de nar de fiecare 12 bărbaţi între 20 şi 60 ani, întocmai ca în Fran­
ţa (Das Beamtentum in Rumänien, în Schmollers Jahrbuch, 1904,
la naţiune. A i c i începea rolul covîrşitor al birocraţiei p. 608). Se pare astfel că funcţionărimea română n-ar prezenta
orăşeneşti parazitare, singura masă electorală înaintea nici o anomalie.
votului ' obştesc. Partidul chemat- a c o n d u c e treburile Dar dacă se ia în seamă că, economia franceză e mult mai
obşteşti întreprindea o primenire radicală a birocraţiei dezvoltată şi că viaţa socială are acolo mai multe nevoi de îm­
plinit, se poate înţelege cît e de umflată birocraţia noastră peste
si d u p ă această operaţie păşea la consultarea c o r p u l u i
nevoile reale. Aceasta o constată şi autorul.
e l e c t o r a l , c a r e d ă d e a fără g r e ş d o v a d a î n c r e d e r i i u n a n i ­ 2
«Spania, la sfîrşitul veacului din urmă, poate fi privită
me a -«naţiunii»-. ca tipul unei societăţi ajunsă la un fel de consumare economică,
Această guvernare absolutista — r e p e t ă m : ' singura In urma dezvoltării înspăimîntătoare a paraziţilor şi a munci-
1 orilor ce produc neîndestulător. Sub Filip III se socoteau 988
c u p u t i n ţ ă î n faza n o a s t r ă d e d e z v o l t a r e — î n d e p l i n i t ă
mînăstiri de călugăriţe, 32 000 de călugări cerşetori. Recensă-
c u m i j l o a c e l e r e g i m u l u i p a r l a m e n t a r , sili p a r t i d e l e n o a s ­ tnîntul dîn 1788 dădu un total de 1 221 000 preoţi, soldaţi, mari-
tre politice să recurgă la aceleaşi m e t o d e de#luptă. D e ş i n.u'i, nobili, avocaţi, funcţionari, studenţi si servitori faţă de
e l e r e p r e z e n t a u i n t e r e s e d e clasă c u t o t u l p o t r i v n i c e , nproape 3 800 000 bărbaţi, din care trebuie să mai scădem mcă
o sumă de cerşetori, vagabonzi etc.» (J. Massart et E. Vander-
totuşi, s p r e a s e î n t ă r i c a . p a r t i d e d e g u v e r n ă m î n t t r e b u -
vclde, op. cit., p. 138).
190 Şt. Zeletin
III. Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 191

ş i d e l i m p e d e pîn.ă a t u n c i , î n t r - u n a d e v ă r a t h a o s . S e
î n ţ e l e g e c a a c e a s t ă situaţie t u l b u r e v a d ă i n u i î n c ă , p î n ă N u n e p u t e m lăsa v i c t i m ă u n o r , a s e m e n e a i l u z i i ; ţ ă ­
ce politica r o m â n ă va nimeri calea creată de recentele r ă n i m e a n-a f o s t n i c i o d a t ă ş i n i c ă i e r i u n f a c t o r s o c i a l
prefaceri. sau p o l i t i c de-sine-stătător, c u atît m a i p u ţ i n u n f a c t o r
N o u a erâ d e e v o l u ţ i e p o l i t i c ă a ţării n o a s t r e e s t e revoluţionar. R o l u l ţărănimii a fost totdeauna s e c u n d a r
deschisă de c u n o s c u t e l e r e f o r m e : a) desfiinţarea marii în mişcările sociale şi neexistent în mişcările politice.
p r o p r i e t ă ţ i r u r a l e , p r i n a c t u l î m p r o p r i e t ă r i r i i - şi b) v o t u l L a n o i ţ ă r ă n i m e a s-ar p u t e a r i d i c a c u atît m a i p u ţ i n
o b ş t e s c ; c e a d i n t î i ş t e r g e din- c a r t e a v i e ţ i i v e c h i u l p a r ­ î m p o t r i v a b u r g h e z i e i c u c î t i n t e r e s e l e e i sînt strîns l e ­
t i d c o n s e r v a t o r , organizaţia- p o l i t i c ă a m a r i i p r o p r i e t ă ţ i gate de p r o c e s u l de dezvoltare al capitalismului naţional,
de pămînt; c e a din u r m ă dă d r u m u l m a s e l o r ţărăneşti c u m v o m arăta p e larg î n c a p i t o l u l a s u p r a r e v o l u ţ i e i
l a v i a ţ a p o l i t i c ă , d i s t r u g î n d astfel r o l u l p o l i t i c a l b i r o ­ n o a s t r e agrare. D a c ă p o a t e f i v o r b a d e v r e o p r i m e j d i e
c r a ţ i e i ; a c e a s t a d e altfel este r u i n a t ă ş i pe, c a l e e c o n o ­ pentru dictatura politică a Marii Finanţe, desigur că
mică. aceasta n u v a v e n i d i n p a r t e a ţ ă r ă n i m i i . A d e v ă r u l e
A ş a d a r , p r e f a c e r i l e p e c a r e n i le-a a d u s a n u l r e f o r ­ c ă s i n g u r u l f a c t o r p o l i t i c care. î n n o u a n o a s t r ă s i t u a ţ i e
m e l o r lasă î n fiinţă d i n v e c h i u l o r g a n i s m p o l i t i c n u m a i ar putea p r e c u m p ă n i influenţa burgheziei e proletaria­
p a r t i d u l n a ţ i o n a l - l i b e r a l , o r g a n u l i n t e r e s e l o r m a r i i fi­ tul, ş i a c e s t a s e află a b i a î n g e r m e n e .
nanţe şi în g e n e r e al e c o n o m i e i noastre b u r g h e z e , iar
l a s p a t e l e sale m i l i t a r i s m u l . î n a s e m e n e a î m p r e j u r ă r i , Cercetarea noastră d u c e la î n c h e i e r e a că e de p u ţ i n
o s e a m ă d e c u g e t ă t o r i p o l i t i c i şi-au î n c h i p u i t c ă r o l u l folos d e a d i s c u t a î n m o d a c a d e m i c d a c ă d i c t a t u r a p o ­
marilor proprietari de a p r e c u m p ă n i influenţa politicii litică a o l i g a r h i e i f i n a n c i a r e e b u n ă sau rea. A c e a s t ă
burgheze printr-o politică ponderatoare cade de a c u m d i c t a t u r ă stă d i n c o l o d e a s e m e n e a c a l i f i c a t i v e : e a e s t e .
în sarcina ţărănimii. Căci după a m u r g u l reprezentanţilor Supremaţia Marii Finanţe este rezultatul întregii noas­
marii proprietăţi, ţărănimea a rămas clasa socială care tre evoluţii economico-istorice şi cînd îşi va. îndeplini
reprezintă tradiţiile rurale, ostile tendinţei de inovaţii, rolul ei istoric de a dezvolta şi organiza producţia naţio­
b u r g h e z e . D e a c e e a î n n o u a situaţie c r e a t ă d e v o t u l o b ş ­ nală va dispărea de la sine) a t u n c i va n a ş t e ea s i n g u r ă
tesc, misiunea politică a v e c h i u l u i partid conservator m o ş t e n i t o r i i c a r e s î n t c h e m a ţ i să-i i a l o c u l .
u r m e a z ă s ă fie c o n t i n u a t ă d e u n p a r t i d ai. ţ ă r ă n i m i i 1 . Acesta este p u n c t u l de v e d e r e ştiinţific, ce poate
Alţi teoreticieni politici au mers încă mai departe: alcătui b a z a u n e i p o l i t i c i s ă n ă t o a s e c a r e n u v r e a s ă r ă ­
s u b influenţa culturii socialiste, aceştia v o r b e s c chiar de t ă c e a s c ă i n afară d e sfera r e a l i t ă ţ i l o r .
« o l u p t ă d e c l a s ă » a ţ ă r ă n i m i i î m p o t r i v a o l i g a r h i e i fi­ De a c e e a e un z b u c i u m ' sterp, m a i m u l t , e o a t i t u d i n e
n a n c i a r e , s o c o t i n d că c e a dintîi ar a v e a m e n i r e a de a, r e a c ţ i o n a r ă c î n d u n e l e f r a c ţ i u n i p o l i t i c e i a u p o z i ţ i e ief­
sfărîma pe cea din u r m ă şi a revoluţiona societatea noas­ tină d e c i o c l i a i o l i g a r h i e i . S u p r e m a ţ i a m a r i l o r f i n a n c i ­
tră, c r e î n d o o r î n d u i r e s o c i a l ă s p e c i f i c ţ ă r ă n e a s c ă 2 . ari n u p o a t e f i desfiinţată p r i n n i c i o a c t i v i t a t e p o l i t i c ă :
c a s e v a d e s f i i n ţ a singură, p r i n însăşi e v o l u ţ i a , d e f a p t
1
Vezi de pildă, C. R'ădulescu-Motru, Ţărănismul, un suflet a societăţii n o a s t r e , c î n d va sosi t i m p u l . D a c ă e a d e v ă r a t
şi o politică, Bucureşti, 1924. Acelaşi: Concepţia conservatoare că n i c i o f o r m ă de v i a ţ ă s o c i a l ă nu e e t e r n ă , a p o i nu e
şi progresul, n voi. Doctrinele Partidelor Politice, Ed. Institu­ m a i p u ţ i n a d e v ă r a t c ă n i c i o f o r m ă d e v i a ţ ă n u dispare-
tului Social Român.
2
Vezi îndeosebi lucrările respective ale d-lui V. Madgearu: î n a i n t e d e a-şi f i î n c h e i a t r o l u l i s t o r i c .
Ţărănismul, Bucureşti, Reforma socială (fără dată); Doctrina',
ţărănistă, în volumui citat; Revoluţia agrară şi prefacerile claseK
ţărăneşti, în «Arhiva pentru ştiinţă şi reformă socială», an. IV,'i
no. 3. Comp. studiul nostru critic asupra acestor lucrări, Ţară'
nism şi marxism, Arhiva, an. V; no. 1—2.
IV.
REVOLUŢIA AGRARĂ ŞI PREFACERILE
CLASEI ŢĂRĂNEŞTI

In fiecare ţară se pot deosebi de regulă


două epoci de dezvoltare agricolă: una, în
care ţara stă în relaţie de colonie faţă de
alte ţări cu capitalism înaintat; şi alta in
care capitalismul — dezvoltîndu-se în propria
ţară — îmboldeşte şi agricultura să se in­
dustrializeze.

Abia epoca din urmă aduce o schimbare


hotărîtoare, revoluţionarea din temelie, pe
cînd în cea dintîi influenţa rămîne de
obicei numai la suprafaţă.
W. SOMBART»

Procesul de distrugere a vechiului regim agrar sub influenţa


capitalismului: 1. Principiul general după care trebuie cercetată
revoluţia agrară. 2. Caracteristica" fazei sociale de tranziţie de la
vechiul la noul regkn. 3. Sensid în ' c a r e se poate vorbi de
un feudalism român. 4. Procesul de prefacere a regimului agrar
feudal în regim modern burghez. 5. Formele acestei prefaceri
în deosebite ţări. 6. Năzuinţa vechii noastre clase stăpînitoare
de a salva neatinsă marea proprietate. 7. Revoluţionarii ridică
ţărănimea împotriva boierilor. 8. Alţi factori care au intervenit
în sprijinul ţărănimii. 9. Opera de la 1864 e o rezultantă a for­
ţelor sociale în luptă. 10. Prejudecăţi asupra revoluţiei noastre
agrare.

Urmările prăbuşirii vechiului regim asupra stării ţărănimii:


11. Mizeria generală a ţărănimii în faza de tranziţie. 12. Con­
sideraţii generale asupra cauzelor acestei mizerii; caracterul
superficial al revoluţiei noastre agrare. 13. Fărîmiţarea micii pro­
prietăţi nimiceşte faza de existenţă a ţăranului. 14. Cămătăria
robeşte munca ţăranului. 15. Necesitatea istorică a muncii for­
ţate la ţară. 16. Răscoalele ţărăneşti; caracterul lor reacţionar.
Clădirea regimului nou modern din sfărîmăturile celui vechi:
17. Evoluţia agricolă în legătura ei organică cu industria.
18. Felul cum capitalismul construieşte regimul modern din ele­
mentele celui vechi. 19. Naşterea industriei naţionale şi influ­
enţa ei asupra agriculturii: ; revoluţionarea producţiei agrare.
20. Continuare: absorbirea proletariatului agricol. 21. Sensul istoric
al parcelării totale a marii proprietăţi. 22. încheiere: menirea
istorică a industriei noastre .naţionale.

Der moderne Kapitalismus, ed. I, voi. II, p. 89


a) Procesul de distrugere a vechiului regim agrar
sub influenţa capitalismului
1. între rănile săpate de capitalism în organismul
nostru social nu e nici una care să fi prilejuit atîta în­
grijorare ca răsturnarea vechilor raporturi agrare şi ur­
mările acestei revoluţii asupra soartei ţărănimii noastre.
S-a căutat multă vreme, şi se căută încă, un leac de na­
tură a vindeca o dată pentru totdeauna această boală
socială. Zadarnic ! Căci o rană săpată în corpul social
de evoluţia de fapt nu poate fi vindecată decît tot prin
înaintarea firească a acestei evoluţii. Leacurile prescrise
de creierul amenesc nu au nici o putere asupra neajun-'
surilor sociale şi aceeaşi e soarta atît de numeroaselor
«dezlegări» ale problemei agrare, cunoscute din litera­
tura specială.
V o m cerceta d e c i revoluţia agrară ca un proces na­
tural, silindu-ne a-i descoperi cauzele şi a-i stabili ur­
mările şi ferindu-ne de orice «soluţie», ceea ce după
cunoştinţa noastră nu s-a făcut pînă în prezent. Spre
acest scop ne v o m călăuzi de principiile generale sta­
bilite de cercetarea economică cu privire la revoluţia
agrară pe care o dezlănţuie capitalismul în orice ţară
agricolă în care pătrunde.
După cum se vede din cuvintele luate ca motto pen­
tru acest capitol, Sombart deosebeşte în cercetările sale
asupra capitalismului modern două mari perioade de
revoluţie agrară: la început, agricultura unei ţări intră
în prefacere sub influenţa unui capitalism străin; în a«
ceasta primă perioadă revoluţia e numai superficiala,
196 Şt. Zeletin IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 197

d u p ă a c e a s t a u r m e a z ă însă altă p e r i o a d ă , î n c a r e a g r i ­ p e n t r u e c o n o m i a rusă, u n d e e l alcătuieşte, d u p ă a c e s t


1
cultura trece sub influenţa industriei capitaliste indi­ economist, adevăratul izvor al crizelor rurale . La noi,
g e n e : a t u n c i e a este r e v o l u ţ i o n a t ă c u d e s ă v î r ş i r e . această c o n t r a d i c ţ i e e c o n o m i c ă şi-a găsit e x p r e s i a , şi
Iri fapt, a c e a s t ă î m p ă r ţ i r e e x p r i m ă n u n u m a i m e r s u l într-o c i u d a t ă c o n t r a d i c ţ i e j u r i d i c ă , c a r e a p r o p u s m u l t ă
treptat al revoluţiei agrare, ci întreaga e v o l u ţ i e a b u r g h e ­ nedumerire în rîndul cercetătorilor noştri. A n u m e , pe
ziei îh fazele ei succesive. Căci, c u m am arătat la l o c u l p r o c e s u l d e c i r c u l a ţ i e capitalistă s-a altoit, î n f e l u l arătat,
cuvenit, dezvoltarea capitalismului începe pretutindeni întregul edificiu al legiuirii noastre burgheze, ce p o r ­
p r i n i n v a z i a m ă r f u r i l o r u n e i ţări î n a i n t a t e î n t r - o ţară neşte d e l a p r i n c i p i u l libertăţii o m u l u i ; a c e a s t a n-a î m ­
a g r i c o l ă . In a c e l a ş i c h i p a î n c e p u t şi la* n o i d e z v o l t a r e a p i e d i c a t însă c a p e p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e a g r a r ă s ă s e
b u r g h e z i e i d u p ă tratatul d e l a A d r i a n o p o l . î n a c e a s t ă altoiască o -legiuire s p e c i a l ă , c u t o t u l o p u s ă ; ' p l e c î n d d e
fază a g r i c u l t u r a î n a p o i a t ă e s t e silită s ă p r o d u c ă p e n t r u l a p r i n c i p i u l c ă ţ ă r a n u l p o a t e f i silit c u f o r ţ a l a m u n c a
s c h i m b , s u b i n f l u e n ţ a c a p i t a l i s m u l u i i n d u s t r i a l străin, cimpului. î n acest spirit sînt alcătuite, c u m v o m v e d e a ,
î n ţara a g r i c o l ă n u s e n a ş t e a t u n c i d e c î t capitalismul legile d e tristă a m i n t i r e a l e « t o c m e l i l o r a g r i c o l e » . C u
c o m e r c i a l ş i c e l d e c a m ă t ă , a c e s t a din; u r m ă p u t î n d u - s e alte c u v i n t e , c o n t r a d i c ţ i a e c o n o m i c ă d e fapt şi-a g ă s i t r ă ­
ridica şi la forma capitalismului de bancă. Aceste f o r ­ sunet ş i î n t r - o c o n t r a d i c ţ i e d e d r e p t . D e altfel, a c e s t a n u
m e i n f e r i o a r e ale c a p i t a l u l u i s î n t e x p r e s i a economiei Q u n f e n o m e n atît d e p r o p r i u s o c i e t ă ţ i i r o m â n e s i n g u r e ,
b ă n e ş t i ş i a u m e n i r e a d e a î n l e s n i s c h i m b u l î n t r e ţara c u m s-a c r e z u t atîta t i m p .
a g r i c o l ă şi ţ ă r i l e . c a p i t a l i s t e : Asemenea dizarmonie e simptomul firesc al unei
U r m e a z ă a p o i faza a d o u a şi c e a d i n urmă-: c a p i t a ­ siări h a o t i c e , c e c a r a c t e r i z e a z ă o r i c e p r i m ă fază a u n e i
l i s m u l c o m e r c i a l ajuns l a d e p l i n ă d e z v o l t a r e , d u p ă c e a e v o l u ţ i i . P e m ă s u r ă însă c e p r o c e s u l d e c i r c u l a ţ i e d e z ­
c r e a t p r i n i m p o r t u l m ă r f u r i l o r s t r ă i n e n e v o i n o i î n ţara lănţuie e v o l u ţ i a t r e p t a t ă a c a p i t a l i s m u l u i , aşa c u m a m
s a p r o p r i e , î n c e a r c ă s ă l e satisfacă e l s i n g u r , ş i p r i n a c e a s ­ c u n o s c u t - o în c e r c e t ă r i l e d i n u r m ă , el e x e r c i t ă şi o a c ­
t a n a ş t e d i n s î n u l său c a p i t a l i s m u l i n d u s t r i a l . L a r î n d u l ţiune p a r a l e l ă d e d i z o l v a r e ş i d i s t r u g e r e a v e c h i i e c o ­
său, a c e s t a r e v o l u ţ i o n e a z ă d i n t e m e l i e a g r i c u l t u r a i n ­ nomii agrare feudale. Cînd aceasta din u r m ă dispare,
digenă, silind-o a lua şi ea caracterul de p r o d u c ţ i e c a ­ prefăcîndu-se potrivit cu spiritul e c o n o m i e i capitaliste,
pitalistă. Şi astfel se î n c h e i e d e z v o l t a r e a b u r g h e z i e i , a al unei î n c e t e a z ă o r i c e d i z a r m o n i e e c o n o m i c ă : a d o u a şi
c a p i t a l i s m u l u i înj f o r m a î n t r e a g ă a trinităţii sale. u l t i m a fază d e e v o l u ţ i e b u r g h e z ă intră î n fiinţă.
A m u r m ă r i t î n c e l e trei c a p i t o l e d i n u r m ă e v o l u ţ i a Se înţelege deci lesne că ceea ce impresionează tot­
c a p i t a l i s m u l u i r o m â n , î n f ă ţ i ş î n d f o r m e l e sale s u c c e s i v e d e a u n a lâ î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i a g r a r e e, t o c m a i - a c e s t
d r e p t c e e a c e s î n t : t o t atî tea faze l a e v o l u ţ i a i s t o r i c ă proces de pustiire a vechiului regim, cu tot cortegiul de
n e c e s a r ă . î n c a p i t o l u l d e faţă r ă m î n e s ă c e r c e t ă m i n - . urmări, u n e l e m a i d u r e r o a s e o a altele, ale u n e i l u m i î n
fluenţa capitalismului în p r o c e s u l de revoluţionare a .iponie. V e c h e a b o i e r i m e , p r ă b u ş i t ă d e o d a t ă d i n s t r a i u ­
agriculturii noastre. r i t u l r o l d e clasă d o m i n a n t ă î n n e a n t u l n e f i i n ţ e i ; ţără­
nimea, r e d u s ă l a p r o l e t a r i z a r e ş i m i z e r i e , l u î n d m a i a d e -
2 . M a i întîi, p r i n c e s e c a r a c t e r i z e a z ă î n c e p u t u l r e ­ iea bîta şi c o a s a s p r e a p r o t e s t a î m p o t r i v a i n o v a t o r i l o r
voluţiei agrare? Printr-o contradicţie fundamentală -— M i b formă d e groaznice răscoale: toate aceste c o n v u l -
a s u p r a c ă r e i a a m stăruit a l t ă d a t ă — î n e c o n o m i a n a ­ -.11 mi ale v e c h i i l u m i a g r a r e în a m u r g p r o v o a c ă o u r ă
ţ i o n a l ă a ţării c a r e a i n t r a t î n p r o c e s u l d e r e v o l u ţ i e b u r - Ifilbatecă î m p o t r i v a c a p i t a l i s m u l u i p r o a s p ă t ş i î n v ă l u i e
gheza, Economia unei asemenea ţări se alcătuieşte trecutul a g r a r î n t r - o a t m o s f e r ă d e n e s p u s ă j a l e . Iar a -
ăintr-un proces de circulaţie modernă capitalistă altoit Ceastă j a l e d u p ă v r e m u r i l e d e a u r ale v e c h i u l u i r e g i m
pe uri proces de producţie agrară primitivă. Acest fe­ [
n o m e n a fost cercetat în a m ă n u n ţ i m e de Nicolas-On Uistoire du developpement economique de la Russie, Paris,
1002.
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 199
198 Şt. Zeletin-

n-.şi asigura î n t i n s e p r i v i l e g i i . D i n t r - u n a s e m e n e a r a ­
cvjlminează î n t r - u n r o m a n t i s m s o c i a l - c u l t u r a l c a r e a c o ­
p o r t între* p r o p r i e t a r ş i m u n c i t o r s e n a s c : d i n p u n c t d e
p e r ă î n t r - u n v ă l s u m b r u , d e t r i s t e ţ e şi' a m ă r ă c i u n e , f a z a
v e d e r e e c o n o m i c , a t î r n a r e a • m u n c i t o r u l u i .de p r o p r i e t a r ;
de î n c e p u t a revoluţiei b u r g h e z e .
din p u n c t d e v e d e r e s o c i a l , d e s p ă r ţ i r e a p o p u l a ţ i e i î n t r - o
E v o r b a să u r m ă r i m a c u m a c e a s t ă t r a g e d i e r u r a l ă :
clasă d e a r i s t o c r a ţ i e f u n c i a r ă ş i o clasă d e i o b a g i c a r e
dizolvarea vechii noastre lumi agrare sub tăvălugul ca­
m u n c e s c p ă m î n t u i ; din p u n c t de v e d e r e politic, acapararea^
pitalist. S p r e a c e s t s c o p t r e b u i e s ă a m i n t i m c ă p e r i o a d a
puterii d e stat d e c ă t r e n o b i l i m e a f u n c i a r ă , c a r e s e î n ­
t u l b u r e de p r ă b u ş i r e a v e c h i u l u i r e g i m • şi z ă m i s l i r e a
grădeşte in privilegii şi înlătură de la c o n d u c e r e a tre­
c e l u i n o u îsi g ă s e ş t e e x p r e s i a p o l i t i c ă î n t r - u n r e g i m c e n ­
burilor p u b l i c e întreg restul populaţiei1. A c e a s t a este
tralizator şi interventionist. A c e e a ş i . tutelă a puterii c e n ­
constituţia feudală a vechiului r e g i m ; • o asemenea alcă­
trate, p e c a r e a m d e s c o p e r i t - o "în e v o l u ţ i a i n d u s t r i e i ,
v o m afla-o s i î n d e z v o l t a r e a a g r i c u l t u r i i , c ă c i e a c a r a c ­ tuire s o c i a l ă a u a v u t ş i P r i n c i p a t e l e r o m â n e î n a i n t e d e
t e r i z e a z ă faza m e r e a n t i l i s t ă î n t o a t e manifestările ei a intra s u b i n f l u e n ţ a c a p i t a l i s m u l u i a p u s e a n , d e a c e e a
s o c i a l e . D u p ă c u m î n i n d u s t r i e p u t e r e a d e stat i n t e r v i n e putem v o r b i , în sens s o c i o l o g i c , de o societate feudală
î n c h i p e n e r g i c s p r e a d e z v o l t a p r o d u c ţ i a , t o t astfel v o m română2.
g ă s i - o l a lucru, ş i î n a g r i c u l t u r ă , f ă c î n d e r o i c e s f o r ţ ă r i 1
Vezi K. M a r x , Le Capital, v o i . I I I , partea II, p. 366—387:
de a grăbi trecerea de Ia v e c h i u l r e g i m agrar la n o u l 2
E s e m n i f i c a t i v că In v r e m e ce c e r c e t ă t o r i i noştri, c a r e ur­
regim burghez. măresc vechea constituţie agrară română pe cale istorică, tăgă­
duiesc fiinţa unui feudalism român — aşa de pildă d-nii N.
3. Î n a i n t e ca ţara n o a s t r ă să s u f e r e i n v a z i a c a p i t a ­ lorga şi Radu Rosetti — cei ce privesc latura economico-so-
l i s m u l u i străin, e a trăia s u b u n r e g i m a g r a r a s e m ă n ă t o r clologică vorbesc de un regim feudal român ca de un lucru de
III sine înţeles. C. Dobrogeanu-Gherea, d-1 C. Garoflid, în tim­
î n r a p o r t u r i l e sale c u a c e l a a l E u r o p e i m e d i e v a l e . Ţ a r a - , pul d i n urmă d-1 I.N. Anghelescu în cercetarea sa asupra evo­
n i i e r a u aşezaţi p e m o ş i i l e b o i e r e ş t i ş i a v e a u î n d a t o r i r e a luţiei economice a ţărilor româneşti pleacă de la acest punct
ca în s c h i m b u l pămîntului primit pentru cultură să dea ilr vedere. ,
boierului o dare în natură — d i j m ă şi un n u m ă r de zile Această divergenţă provine din împrejurarea că istoricii în­
ţeleg prin feudalism altceva decît economiştii şi sociologii. Som-
d e m u n c ă p e a n — c l a c ă . A c e l a ş i rajifrt î n t r e p r o p r i e ­
liart declară la începutul unei cercetări: « E u sînt dintre oamenii
t a r u l d e p ă m î n t ş i m u n c i t o r u l său d o m n e ş t e p e s t e tot i n , îe modă veche, care nu pot vorbi de un lucru decît atunci
v e c h i u l r e g i m al Statelor e u r o p e n e 1 . Istoria dă acestui rfind ştiu bine ce trebuie să înţeleagă printr-însul» (Op. c i t , I,
r e g i m n u m e l e s p e c i a l d e feudalism. |i 194)'. E e v i d e n t că c e l ce discută a s u p r a ' f e u d a l i s m u l u i r o m â n
h c b u i e să limpezească sensul în care întrebuinţează acest ter­
D i n p u n c t de v e d e r e e c o n o m i c , se înţelege prin felii
men d a c ă nu vrea să prilejuiaseă neînţelegeri. Cînd prin feuda­
dalisrn r e g i m u l î n c a r e ' p r o p r i e t a r u l stăpâneşte p ă m â n t u l lism se înţelege regimul a g r a r în care monarhul are d r e p t u l de
i a r m u n c i t o r u l i n s t r u m e n t e l e d e p r o d u c e r e ; î n astfel d e •lapînire asupra întregului pămînt al ţării, trecînd dreptul de
împrejurări,, j p e n t r u c a m u n c i t o r u l s ă c a p e t e p ă m î n t d e folosinţă vremelnică asupra unor anumiţi indivizi, feudalii; sub
c u l t u r ă , e l t r e b u i e s ă c e d e z e p r o p r i e t a r u l u i o p a r t e din nnumite obligaţii, atunci se va tăgădui existenţa unui feuda­
li,m român cu bun t e m e i ? D o m n i i P r i n c i p a t e l o r r o m â n e ml au
r e c o l t a sa a n u a l ă şi să m u n c e a s c ă eu u n e l t e l e s a l e şi pâ-j (ivut acest drept. (Vezi KT. Iorga, Constatări istorice cu privire
m î n t u l r ă m a s s p r e f o l o s i n ţ a d e o s e b i t ă a s t ă p î n u l u i . A% Ui viaţa agrară a românilor, Bucureşti, 1908, p. 45, notă). Dr. Gr.
c e a s t a situaţie a r u n c ă t o a t e s a r c i n i l e p e m u n c i t o r s i d ă Maior,' care. î n c l i n ă a c r e d e contrariul,- se înşeală d e s i g u r (Poli­
toate foloasele proprietarului; m u n c i t o r u l e obligat d e o ­ tica agrară lă români, p. 452).
Dar această chestiune e fără însemnătate pentru economist
p o t r i v ă să cultive pămîntui, p r e c u m şi să ţină vitele şi
mm sociolog: ceea ce privesc aceşti cercetători în regimul feudal
. u n e l t e l e t r e b u i t o a r e c u l t u r i i , p e când p e n t r u p r o p r i e t a r p structura sa economică, şi raporturile între clasele sociale al-
e d e - a j u n s d r e p t u l de s t ă p î n i r e a s u p r a p ă m î n t u l u i s p r e : ţ fn/te pe această structură. Acestea au ajuns însă, în cursul evo­
luţiei, să ia acelaşi caracter la noi ca în Apus. Atît modul de
1
V e z i Gh. Pariu, Cercetări asupra stării ţăranilor, producţie al vechiului nostru r e c i m agrar cît şi raporturile îri-
1910, vol. I, I n t r o d u c e r e . \re proprietari şi munoitori au avut un caracter feudal.
200 Şt.Zeletin IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 201

4. Ce schimbări produce într-o asemenea societate in­ 1


larii producţiei capitaliste.» A c e s t act istoric al preface­
vazia capitalismului? rii proprietăţii feudale în proprietate privată burgheză
înainte de toate," capitalismul sileşte societatea agra­ a avut loc la noi în anul 1864. Era încheierea firească
ră să producă pentru schimb; el îi trimite fabricate in-' l.i care ducea producţia-marfă, la noi ca pretutindenea.
dustriale şi cere înapoi materii prime, adică produsele Cu desfiinţarea coproprietăţii feudale se năruie în­
solului. în acest chip vechii agrarieni devin producători tregul edificiu social clădit pe ea. Ţăranii alungaţi de
de marfă. Dar cu invazia mărfii în societatea agrară s" pe vechile moşii, care devin de acum proprietatea privată
naşte şi izvorul tuturor relelor, care o fac în cele din u stăpînului uzufructuar de mai înainte, se schimbă în
urmă să-şi dea obştescul sfîrşit. Marfa e pîrghia adîncă 2
iia meni liberi . Astfel libertatea individuală, ce vine să
ce răstoarnă vechea constituţie şi o preface în alta
«•' locul vechilor obligaţii, însoţeşte peste tot această pre-
nouă.
l.irere a proprietăţii. A m b e l e fenomene sînt impuse de
Spre a înţelege acest lucru, trebuie să amintim că în producţia-marfă, care cere nu numai libertatea propri­
societatea feudală nu există proprietate privată de pă- etăţii, ci şi libertatea persoanelor, întrucît schimbul măr­
mînt, în înţelesul nostru modern. Atunci proprietatea de furilor e o învoială liberă ce nu poate avea loc decît
pămînt era mai mult iluzorie de vreme ce proprietarul intre ^persoane libere. Proprietate privată liberă, care
era oprit în folosinţa pămîntujui de o sumă de obligaţii
să poată fi vîndută ca marfă; persoane libere, care să-şi
faţă de ţărani; proprietarul vechiului regim era m a i
(xtată vinele puterea de muncă ca orice marfă — iată
mult un uzufructuar 1 .
lele două elemente în care se dizolvă vechiul regim şi
Dar situaţia se schimbă din timp ce proprietarul în­ care vin apoi să clădească regimul modern. De regulă,
cepe a produce pentru schimb: de atunci el simte ne-> In momentul lichidării vechiului regim,«boierii se aleg
voia de a dispune de pămîntul său în chip absolut, după cu libertatea moşiilor iar ţăranii cu libertatea persoanei,
cum dispune orice negustor de marfa sa, deci de a seu-» aşa că pe cînd mai înainte aceştia cultivau pămîntul ca
tura orice sarcini care ştirbesc dreptul de proprietate. iobagi aşezaţi pe moşiile nobililor, de acum îl cultivă ca
De aceea iobăgia, care impune obligaţia de a da Ioba­ muncitori liberi şi salariaţi. In acest chip vechile rapor­
gului un colţ de pămînt, se schimbă într-o povară de) turi de iobăgie dau loc unor raporturi libere, contrac­
care proprietarul încearcă să se scutească, spre a păs- ; tuale: societatea burgheză liberă, izvorîtă din nevoile pro-
tra pămîntul numai pentru sine. Cu alte cuvinte, pro-| diicţiei-marfă, se ridică pe ruinele societăţii feudale.
ducţia-marfă, pe care capitalismul o impune agricultu­
rii feudale, impune totodată acesteia şi o nouă formă de
5. Prefacerea vechiului regim agrar- în regimul mo­
proprietate, în analogie cu proprietatea-marfă, adică drep­
dern e 5 u n proces istoric natural, care însă îmbracă for­
tul de a uza şi a abuza de un anumit petec de pămînt.
me deosebite după condiţiile sociale în care se îndepli­
« A c e s t drepte în el însuşi, nu are alt sens decît a recu­
neşte. In chipul cel mai sumar şi mai corespunzător in­
noaşte proprietarului funciar puterea juridică de a dis­
tereselor burgheze s-a înfăptuit acest proces în Anglia.
pune de pămînt, cum orice posesor de marfă poate dis-:
Aici nobilii au alungat pe ţărani în masă' de pe moşiile
pune de marfa sa. El nu se naşte în antichitate decît în
«lor sub cuvînt că de acum ei sînt oameni liberi, deci
momentul cînd se dizolvă vechea organizaţie iar în so­
cietatea modernă e admis numai sub presiunea dezvol-
1
K. Marx, op. cit, p. 192.
2
Emanciparea de fapt a iobagilor s-a petrecut cu mult
1
«Proprietatea boierilor era grevată de • un drept de copro- înainte de recunoaşterea ei de drept: cea dintîi începe de prin
•prietate... Ţăranul împărţea fructele şi produsele pămîntului veacurile I X — X I I (Sombaft^ op. cit., ed. III, voi I p. 104) pe
pe ca're îl cultiva cu proprietarul.» Gh. Panu,-Cercetări, voi. I, cînd cea din urmă începe abia l a sfîrşitul secolului X V I I pe
p. L X X I I I .
laie revoluţionară.
IV. R e v o l u ţ i a agrară şi p r e f a c e r i l e clasei ţărăneşti 203
202 Şt. Zeletin

î m p o t r i v a n o b i l i m i i ş i şi-a î m p ă r ţ i t m o ş i i l e , d î n d astfel
t r e b u i e să-şi i n g r i j e a s c ă s i n g u r i d e s o a r t a l o r 1 . Ţ ă r a n i
o nouă ediţie a revoluţiei burgheziei franceze.
r ă m a s e r ă astfel s t ă p î n i n u m a i p e b r a ţ e l e l o r , l a d i s c r ' e »
ţia u z i n e l o r d e l a o r a ş e , s p r e c a r e f u r ă siliţi a-şi luai
drumul. 6. Invazia capitalismului străin în Principatele r o ­
mâne, t r e c e r e a a c e s t o r a l a p r o d u c ţ i a p e n t r u s c h i m b , c u
U n f a p t o p u s s-a p e t r e c u t î n . F r a n ţ a . A i c i a î n c e p u t ,
aceasta n a ş t e r e a c o m e r ţ u l u i c u s t r ă i n ă t a t e a ş i supra­
încă de prin veacul XIII, un proces de parcelare şi de
punerea unei circulaţii capitaliste a mărfurilor peste
pulverizare a moşiilor, care prin ajunul mari revoluţii
vechea noastră p r o d u c ţ i e agrară, trebuia să d u c ă la a c e ­
luase o f o r m ă alarmantă2. A p o i , în t i m p u l revoluţiei,
laşi sfîr.şit n e î n l ă t u r a t ; d i s t r u g e r e a v e c h i u l u i r e g i m r o ­
ţ ă r a n i i s-au aliat c u b u r g h e z i a î m p o t r i v a n o b i l i l o r , p a
mân prin crearea proprietăţii funciare private şi e m a n ­
c a r e i-au i z g o n i t d e p e m o ş i i , r ă m î n î n d astfel e i s i n g u r i
ciparea ţăranilor.
stăpîni liberi pe vechile parcele.
D u p ă tratatul de la A d r i a n o p o l , zidurile ce ne des­
C e l e l a l t e state n - a u a ş t e p t a t c i o c n i r e a v i o l e n t ă a ţă­
părţeau d e b u r g h e z i a a p u s e a n ă f i i n d d ă r î m a t e , c o m e r ţ u l
rănimii cu n o b i l i m e a pentru ca felul emancipării ioba-;
e u g r î u a i P r i n c i p a t e l o r c u ţările c a p i t a l i s t e c r e s c u r e ­
g i l o r s ă iasă p e c a l e r e v o l u ţ i o n a r ă d i n r a p o r t u l d e f o r ţ a
p e d e d i n a n î n a n . P r e ţ u l g r i u l u i c r e s c u iarăşi î n c h i p
a l a c e s t o r d o u ă clase î n l u p t ă , î n d a t ă c e g u v e r n e l e s-au ;
c o r e s p u n z ă t o r cu- c ă u t a r e a s a d e c ă t r e străini, c e e a c e
v ă z u t s u b p r e s i u n e a m i ş c ă r i l o r ţărăneşti* e l e a u î n t r e p r i n s ,
a p r i n s e d o r u l d e cîştig î n a g r a r i e n i i n o ş t r i şi-i î m b o l d i
d e z l e g a r e a p e c a l e p a ş n i c ă a c h e s t i u n i i a g r a r e , ş i aceastaj
l a o c u l t u r ă d i n c e î n c e m a i î n t i n s ă . Ş i astfel u n « v i i t o r
au făcut-o printr-un c o m p r o m i s ' între cele d o u ă soluţii de prosperitate n e m a i a u z i t ă » 1 se deschise p e n t r u agri­
extreme, date de evoluţia de fapt în A n g l i a şi în Franţa: cultura română.^
a n u m e , s-a d a t o p a r t e d i n p ă m î n t n o b i l i m i i şi o p a r t e Decît, de îndată ce boierii r o m â n i începură a p r o ­
ţ ă r ă n i m i i , m u l ţ u m i n d sau n e m u l ţ u m i n d î n a c e s t c h i p j duce pentru comerţ, ei făcură aceeaşi descoperire ca
ş i p e u n a ş i p e alta. A i c i s t a r e a d e d r e p t p ă r e a a m e r g e toţi fraţii l o r b u n i î n a c e e a ş i s i t u a ţ i e : a n u m e , c ă p ă m î n -
î n a i n t e a stării de fapt, n ă s c î n d astfel i l u z i a că m ă s u r i l e • tul a r e u n m a r e p r e ţ , c ă a c e s t preţ, c r e ş t e v ă z î n d c u
legale sînt adevărata cauză a n o i l o r raporturi sociale. ochii ş i c ă o b l i g a ţ i a d e a r u p e d i n e l c î t e u n p e t e c s p r e
In a c e l a ş i fel s-a făcut- şi la n o i t r e c e r e a de Ta p r o p r i e ­ a-1 da ţ ă r a n i l o r e f o a r t e p ă g u b i t o a r e . De a c e e a , î n c ă
tatea feudală la p r o p r i e t a t e a privată b u r g h e z ă ; adică înainte d e a n u l 1864, b o i e r i m e a r o m â n ă d o r e a s ă s c u ­
t o t p e c a l e de, l e g e . Ş i e b i n e î n ţ e l e s c ă c e i c e n - a u v ă z u t t u r e a c e a s t ă s a r c i n ă d e p e m o ş i i l e ei, d a r d o r e a a c e s t
cauzele adinei ale a c e s t u i p r o c e s şi-au î n c h i p u i t , c ă l e ­ lucru în felul aristocraţiei e n g l e z e şi în g e n e r e a o r i ­
g e a s i n g u r ă 1-a a d u s în fiinţă şi că t o a t e n e a j u n s u r i l e cărei aristocraţii funciare: boierii noştri înţelegeau
sociale ulterioare izvorăsc din nedesăvîrşirea «acestei să alunge pe ţărani de pe moşii, declarîndu-i o a m e n i
nefericite legi şi d i n n e p r i c e p e r e a o a m e n i l o r care au liberi. I n d e z b a t e r i l e u r m a t e î n D i v a n u l a h - h o c , e i e x ­
f ă c u t - o . O s i n g u r ă ţară a l i c h i d a t s u b o c h i i n o ş t r i răM primară această preţioasă părere, menită a face parte
măşiţele feudale în felul Franţei: aceasta e Rusia. Aicfî d r e a p t ă p e n t r u a m î n d o u ă c l a s e l e : « Ţ ă r a n i i s ă r ă m î n ă stă­
ţ ă r ă n i m e a , m a i întîi î n u n i r e c u b u r g h e z i a ( m a r t i e 1917),a pîni p e braţele lor, iar propietarii p e m o ş i i l e l o r . . . c u
apoi eu m u n c i t o r i m e a ( o c t o m b r i e 1917), s-a răsculata alte c u v i n t e , s e desfiinţa c u t o t u l " d r e p t u l ţ ă r a n i l o r »

«E de însemnat că nobilii recunoscuseră ţăranilor numai 1


Verax, La Roumanie -et Ies juijs, 1903, p. 95. De asemenea
dreptul la libertate, nu însă la proprietate.» Art. Bauembej- A. C. Cuza, Ţăranii şi clasele diriginte, Iaşi, 1895, p. X V I I şi urm.
reiung in England, în Handvorterbuch der Staatswissenschaf- •
Autorul priveşte cu drept cuvînt tratatul de la Adrianopol drept
ten, (Conrad), vol II.
2
actul «cel mai însemnat- poate în istoria acestor ţări de la des­
A. de Tocqueville, L'ancien régime et la révolution, éd.- călecătoare». • '
IV, p. 55—56.
204 Şt. Zeletin Vif. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 205

de a se h r ă n i p e ' p ă m î n t u l ţării, c a r e e r a d e c l a r a t de p ă ^ m a r e a d e s ă v î r ş i t ă a m a r i i p r o p r i e t ă ţ i şi a c l a s e i b o i e r e ş t i
mint boieresc.»1 reacţionare, altoită pe dînsa.
R e c u n o a ş t e r e a unei a s e m e n e a pretenţii ar fi fost o
a d e v ă r a t ă c a l a m i t a t e p e n t r u ţara n o a s t r ă , c a r e n u a v e a 7. I n c e p î n d lupta de e m a n c i p a r e , clasa noastră r e ­
o industrie dezvoltată spre a absorbi masele" de proletari v o l u ţ i o n a r a p o r n i s o l i l a s a t e c a s ă m i ş t e m a s e l e săteşti
ţărani alungaţi de pe p ă m î n t u r i l e boiereşti. Dar, înainte în n u m e l e libertăţii şi să le făgăduiască r a i u l pe p ă -
de toate, acest l u c r u era cu neputinţă în condiţiile noastre mînt dacă voi- p u n e umărul să ajute la răsturnarea cla­
sociale. Aristocraţia engleză a putut ruina ţărănimea, sei b o i e r e ş t i 1 . C u m e i a t i n g e a u r ă n i atît d e v e c h i ş i d e
fiindcă ea a a v u t priceperea de a se înţelege cu bur­ a d î n c i , n u e d e m i r a r e c ă f u r ă ascultaţi c u î n s u f l e ţ i r e
g h e z i a . D a r a c e s t e v e n i m e n t n u s-a p e t r e c u t -la n o i , c u m de ţărani2. D a r c î n d fu v o r b a şă se p l ă m ă d e a s c ă d e s ­
n u s-a p e t r e c u t n i c i î n t r - u n alt stat c o n t i n e n t a l : î n t r e t i n e l e ţării î n D i v a n u l a d - h o c , î n t î l n i m p r i v e l i ş t e a , î n
boierimea noastră reacţionară şi clasa revoluţionară a p a r e n ţ ă c i u d a t ă , că r e v o l u ţ i o n a r i i p a r a fi u i t a t s u f e ­
d o m n e a o d u ş m ă n i e de m o a r t e . Şi astfel l u p t e l e de clasă r i n ţ e l e t o v a r ă ş i l o r ţărani, aşa c ă a c e ş t i a s î n t n e v o i ţ i s ă
d i n c a r e s-a p l ă m ă d i t R o m â n i a m o d e r n ă a u l u a t altă î n ­ s e m i ş t e singuri, c a forţă neatîrnată, c e e a c e « s u r p r i n s e »
f ă ţ i ş a r e : r e v o l u ţ i o n a r i i r o m â n i a u căutat, ş i a u o b ţ i n u t , Divanul3. Politica burgheziei dădea roadele ei fireşti.
sprijinul ţărănimii, pe care apoi au năpustit-o îm­ D a r abia putură să constate revoluţionarii că sistemul
potriva boierilor. electoral acordat prin Convenţia de la Paris nu le dădea
p u t e r e a visată, ş i a t u n c i iarăşi îşi a d u s e r ă aminte cu
A c e a s t ă p o l i t i c ă b u r g h e z ă n u e.. n o u ă . L ă s î n d l a o
duioşie de n e v o i l e ţărănimii4, pentru ca iar să le u i t e
parte Anglia, In toate celelate state europene găsim
c î n d s e puse î n dezbatere r e f o r m a agrară. D a r nici n u
burghezia luptînd umăr la umăr cu ţărănimea îm~
m a i era d e n e v o i e : c i o c a n u l p u s d e e i î n m i ş c a r e î n ­
' p o t r i v a duşmanului c o m u n : aristocraţia funciară. « B u r ­
c e p u s ă f u n c ţ i o n e z e î n m o d a u t o m a t ş i l a .1862 a v e m d e
ghezia, observă Marx, nu p o a t e lupta pentru d o m n i a
înregistrat protestul său obişnuit: răscoale ţărăneşti.
e i p r o p r i e f ă r ă a-şi a t r a g e d e o c a m d a t ă î n t r e g u l p o p o r ' "
Frica cuprinse, factorii răspunzători5 şi " astfel, d u p ă
ca aliat.»2 Şi în repetate rînduri el priveşte ţărănimea
multe frămîntări, căzu acea « l o v i t u r ă de m ă c i u c ă » 6 p e s t e
c a a l i a t u l f i r e s c a l clasei b u r g h e z e 3 . A c e a s t ă t o v ă r ă ş i e
c a p u l m a r i l o r b o i e r i , a n u m e l o v i t u r a d e s t a t d e l a 1864
s-a î n c h e i a t ş i l a n o i ; ş i i a r ă ş i l a n o i c a p e s t e t o t , b u r ­
şi r e v o l u ţ i o n a r e a burgheză a raporturilor de p r o p r i e t a t e
g h e z i a şi-a p ă r ă s i t t o v a r ă ş u l d e î n d a t ă c e a i z b u t i t a-1
rurală. D e a c u m v e c h e a noastră proprietate d e p ă m î n t
pune în mişcare împotriva vechii oligarhii funciare.
Astfel s-a stabilit politica tradiţională a burgheziei 1
A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice, p. 257—259.
noastre, de altfel ca a o r i c ă r e i b u r g h e z i i : de a l o v i în 2
A. D. Xenopol, ibidem.
boierime, făcînd concesii ţărănimii în dauna marii p r o ­ 3
Radu Rosetti, Pentru ce s-au răsculat ţăranii, p. 287.
p r i e t ă ţ i ; d e a aţîţa m a s e l e s ă t e ş t i î m p o t r i v a m a r i l o r p r o ­ 4
«Agitaţia crescu mai cu seamă. spre toamnă, după publi-"
prietari, spre a c u l e g e la u r m ă r o a d e l e acestui conflict. carea Convenţiei. Oamenii noi se simţeau cumplit loviţi prin
P e n t r u b u r g h e z i e ţărănimea e un fel de c i o c a n cu care noua lege electorală, care îi înlătură cu totul din arena politică.
Ei se răzbunau căutînd să aţîţe pe ţăran împotriva proprietaru­
e a l o v e ş t e î n b o i e r i m e . A c e a s t ă p o l i t i c ă a d u s l a sfărîfj
lui, care iar rămînea singur stăpîn pe drepturile politice.» Radu
Rosetti, op. cit., p. 327.
5
1 Din discursul lui M*. Kogălniceanu de - la 25 mai 1862:
A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice, Bucureşti 1910
p. 369 «Acolo unde proprietarii n-au avut destul patriotism şi îndes­
2 tulă inteligenţă spre ă se pune singuri în capul reformei, spre a
Citat din. Neue Rheinische Zeitung, de Fr. Mehring în face ei singuri concesiunile cerute de folosul, de binele gene­
opera sa; Karl Marx, sein Leben, Berlin, 1918, p. 164.
ral al ţării, ei au dat loo la grozave catastrofe a căror a u f o s t
De pildă, în opera Révolution, et Contre-Révolution en ei cele dintîi victime »
Allemagne, p. 77—78 şi passim. 6
A. D. Xenopol, op. cit., p. 544.
206 Şt. Zeletin IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 207

era uşurată de sarcinile ei feudale şi prefăcută în pro­ după ce Regulamentul Organic declarase pe boieri drept
prietate privată burgheză, liberă şi absolută, iar ţăranii proprietari, deputaţii ţărani vorbesc încă de «boieri de
erau emancipaţi de vechile obligaţii şi prefăcuţi în moşie», privindu-i tot ca uzufructuari. Ei nu se putuseră
oameni liberi. Cu un cuvînt, vechiul regim încetase de
deci emancipa de vechea lor idee, că pămîntul. nu e al
a mai exista: producţia-marfă impusese un regim nou
nimănui, de vreme ce 1-a creat D u m n e z e u pentru fo­
croit .după nevoile schimbului.
losul tuturor.
Aceasta nu înseamnă că ţărănimea română, dacă ar
8. în prefacerea vechiului nostru regim ţărănimea
fi fost mereu aţîţată şi lăsată a se dezlănţui ca orice
a fost o simplă masă pasivă; ea nu s-ar fi mişcat dacă
forţă naturală, nu s-ar fi -priceput să facă ceea ce la vre­
producţia-marfă n-ar fi născut forţe noi care să o pună
mea lor au făcut ţăranii francezi şi cei ruşi: să-şi dis­
în mişcare. Cea dinţii şi cea mai puternică pîrghie care
trugă duşmanul şi să pună stăpînire pe averea lui.
a ridicat masele ţărăneşti e însăşi clasa noastră revolu­
Pentru aceasta nu e nevoie de o conştiinţă luminată, ci
ţionară. Pe cînd marii boieri voiau să alunge pe ţărani
ajunge singur instinctul de clasă. Dacă ţărănimea ro-
de pe pămînturile lor, revoluţionarii îi asmuţeau îm­
• mână nu a ajuns la acest deznodămînt violent, pricina
potriva asupritorilor seculari; se născu astfel, între cele
e că alături de revoluţionarii noştri, care se coborau
două clase ale vechiului nostru regim — boieri şi săteni
între ţărani numai pentru a-i aţîţa împotriva boierilor,
— o ciocnire surdă, în care aveau să se ruineze amîndouă
erau şi alte forţe, care aveau un interes mai îndepărtat
şi din care tot folosul avea să-1 tragă acel tertius gau-
diens, care le, năpustise una împotriva alteia: burghezia 1 . de a interveni spre binele ţăranilor şi a înlătura o des-
în această ciocnire cu stăpînii ei străvechi, ţărănimea - fiinţare violentă a vechiului nostru regim.
română se înfăţişează ca orice forţă oarbă şi elementară U n a din aceste forţe, a cărei înrîurire nu trebuie
a naturii. Ea nu ştie ce vrea, nu pricepe limpede ce să nesocotită, e însăşi burghezia străină, care prin măr­
ceară şi în ce chip să urmărească înfăptuirea vagilor ei furile ei aruncase sămînţa revoluţiei în Principatele
dorinţe. .Revoluţia noastră burgheză a fost atît de re­ române. Am arătat la locul cuvenit 1 că interesul bur­
pede, smulgerea ţăranului român din vechea sa aşezare gheziei apusene era de a face la noi cît mai bune afaceri
socială s-a petrecut în m o d atît de violent, încît el nici; şi de aceea ea avea nevoie de o ţărănime română cu
nu avuse vreme să priceapă ce e libertatea sau pro­ stare, ca să-i fie o bună-clientă: adică să simtă trebuinţă
prietatea burgheză. De aceea comisarii de propagandă, de mărfurile ei şi să aibă cu ce le plăti. Şi după cum în
pe care revoluţionarii îi trimiseră la sate, aveau însăr­ propriile ei colonii burghezia se sileşte a lumina pe in­
cinarea să lumineze pe ţărani asupra articolelor prin­ digeni şi a deştepta în ei trebuinţe noi ea să poată con­
cipale de credinţă din catehismul burghez: anume, să suma cît mai multe fabricate, tot astfel, şi din aceleaşi
le explice că astăzi sînt liberi, să le lămurească -«acest temeiuri, ea a intervenit în Principatele române după
cuvînt foarte greu de înţeles» pentru ei; să le vestească pacea de la Paris, cerînd grabnice măsuri pentru îm­
că ţăranul « v a fi proprietar, nu rob ca pînă acum» 2 . Dar» bunătăţirea soartei ţăranilor 2 . Desigur că conducătorii
desigur că mergea greu, întrucît mintea omului înapoiat noştri aveau bune_ temeiuri de a nu indispune capita­
pricepe cu anevoie un lucru pe care nu 1-a văzut încă lismul apusean, atotputernicul nostru protector de pe
cu ochii săi proprii. Astfel se face că' în Divanul ad-hoc,
atunci, alungind ţărănimea română de pe moşiile b o -

Termenul «burghezie», des întrebuinţat în acest capitol, 1


Vezi cap. I din lucrarea de faţă.
nu trebuie l u a t i n înţeles strict: revoluţionarii români nu erau 2
« S ă se procedeze fără întîrziere la revederea legii care
burgheza, ci o fracţiune agrariană cu interese burgheze.
regulează relaţiile proprietarilor solului cu cultivatorii, în scopul
ne altfel aceasta s-a arătat pe larg în cap I
2
A. D. Xenopol, op. cit., p. 258. de a îmbunătăţi soarta ţăranilor.» Art. 45 din Convenţia de la
Paris.
208 Şt. Zeletin IV. Revoluţia agrară şi prefacerile elasei ţărăneşti 209

iereşti, prăbuşind-o în mizerie şi îndobitocire şi nimicin- cială cu mai multă hotărîre şi greutate, ar fi putut să
du-i astfel orice putere de consumaţie. alunge ei înşişi pe boieri şi să pună stăpînire pe moşii,
Dar factorul care a luat în ohipul cel mai hotărîtor cum s-a petrecut în Franţa şi în Rusia în împrejurări
partea ţărănimii în conflictul ei cu vechea clasă stă- asemănătoare. Pretutindeni ţărănimea e o masă haotică
pînitoare e însăşi puterea de stat. Şi iarăşi din foarte care are nevoie de un conducător puternic, dacă e verba
bineouvîntate motive. In adevăr, cercetarea sociologică să obţină vreun folos din luptele sociale 1 . între aceste
arată Că din moment ce o ţară trece, de la economia două năzuinţe extreme: aceea a boierimii de a alunga
naturală ia economia bănească, capul statului intervine pe ţărani şi a rămîne singură stăpînă pe moşii, şi aceea
în chip sistematic în folosul ţăranilor şi împotriva v e ­ a ţărănimii de a pune ea însăşi stăpînire pe vechile
chilor stăpîni 1 . E şi lucru firesc, căci atunci întreaga moşii, alungind pe stăpînii de odinioară, puterile în
maşină a statului se reazemă pe biruri şi cel mai de luptă au făcut un compromis: anume, s-a dat pămînt
seamă contribuabil e ţărănimea. E deci un înalt interes şi stăpînilor şi muncitorilor. Spre acest scop s-a sta­
de stat ca ţărănimea să nu fie despuiată de nobilime, ci bilit un criteriu ad-hoc: s-a împărţit ţăranilor pămînt
să trăiască în bunăstare, spre a fi în măsură să suporte în raport cu putinţa de cultură, deci -după numărul de
dările impuse de nevoile publice. De aici trebuinţa im­ boi trăgători pe care-i avea în momentul împroprietăririi
perioasă care face puterea de' stat să intervină în chip fiecare clăcaş 2 .
energic în această fază tulbure de tranziţie în folosul Dar acest compromis a fost supus unei violente cri­
ţărănimii şi împotriva boierimii. La noi, capul statului tici, în adevăr, nu cunoaştem un cercetător al chestiunii
de atunci, domnitorul A. Cuza, şi ministrul său M. K o - noastre agrare care să-şi fi putut păstra obiectivitatea
gălniceanu, şi-au îndeplinit în chip eroic această da­ ştiinţifică în faţa legii de la 1864 şi să n-o fi osîndit cu
torie faţă de ţara lor: istoria le recunoaşte cu prisosinţă mai multă sau mai puţină asprime, potrivit cu tempe­
acest merit. ramentul fiecăruia. Peste "toţi se ridică C* Dobrogeanu-
. 9. Trecerea de la vechiul regim agrar la noul regim, Gherea, care uitînd postulatul maestrului său de a cer­
burghez, aşa cum a fost înfăptuită la 1864, trebuie pri­ ceta evoluţia socială oa un proces natural, ajunge la
vită ca o rezultantă a forţelor sociale care se aflau «tare paroxism de indignare, încît califică reforma de
atunci în luptă. între aceste forţe, ţărănimea a jucat la 1864 drept «monstruoasă» 3 . Nu înţelegem după ce»
rolul cel mai şters.; Lupta s-a dat între marii boieri, pe criteriu s-ar putea da asemenea epitete unor fapte so­
de o parte, şi între tutorii ţărănimii — burghezia in­ ciale existente, care aşteaptă de la cercetătorul socio­
digenă şi străină şi puterea de stat ;— pe de altă parte. logic explicare, nu aprobare sau osîndire.
D i n această ciocnire ţăranii s-au ales la lichidarea v e ­ Nu avem de gînd să unim vocea noastră cu acest cor
chiului r e g i m cu atît cît au putut să smulgă ocrotitorii tk critică socială. Aceasta din temeiul foarte simplu
lor de atunci de la vechii lor stăpîni. Dacă ei n-ar fi că în materie socială, ca în orice alt ţinut al cercetării
avut nici un sprijin străin, ar fi fost alungaţi în masă ştiinţifice, nu e vorba de a critica, ci de a înregistra fe­
de pe vechile pămînturi, cum s-a întîmplat ţărănimii nomenele ca fapte existente şi a le da o explicare, des-
engleze, care n-a avut la spatele ei nici ajutorul bur­
gheziei, nici al unei puteri centrale de Stat. Şi iarăşi, ' « E i (ţăranii) nu pot să se reprezinte ei singuri şi trebuie
»l\ fie reprezentaţi. Mai mult, reprezentantul lor trebuie să Te
dacă ţăranii români ar fi avut de partea lor o forţă so- iip.'ii'ă ca un stăpîn, o autoritate, o forţă în stare a-i ocroti tai-
pulWva celorlalte clase.» Karl Marx, La lutte des classes en
1
mance, p. 3.46.
Franz Oppenheimer, Der Staat, Frankfurt a. M., 1907. '* Pentru expunerea amănunţită a chestiunii, să se consulte
Panu constată de asemenea: « L u p t a monarhilor pentru mărgi­ "l» role citate: Radu Rosetti, Pentru ce s-au răsculat ţăranii, şi
nirea obligaţiilor ţăranilor faţă de proprietari şi aducerea lor J)r. Gr. Maior, Politica agrară la români.
}sC o formă suportabilă a fost lungă şi vie«. Cercetări etc.„ p. L X I . ;l
Neoiobăgia, ed. II, p. 55.
Şt. Zeletin IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 211
210

c o p e r i n d c a u z e l e c a r e l e - a u a d u s î n fiinţă. M o d u l c u m | Bhezie. I n realitate, e m a n c i p a r e a ţ ă r a n i l o r e u n e p i s o d


special în p r o c e s u l g e n e r a l al revoluţiei noastre bur­
s-a î n d e p l i n i t r e v o l u ţ i o n a r e a s i s t e m u l u i d e p r o p r i e t a t e a
niţeze ş i n u p o a t e f i î n ţ e l e a s ă d e c î t a t u n c i c î n d e p r i ­
r u r a l ă l a 1864 a r e z u l t a t î n c h i p n e c e s a r d i n r a p o r t u l '
vită î n a c e s t c o m p l e x d e f a p t e , î n c a r e îşi a r e l o c u l e i
de forţe al factorilor sociali, pe care invazia capitalismului' bine hotărît.
i - a a r u n c a t î n l u p t ă . E n e î n d o i e l n i c c ă o c r o t i t o r i i ţără­
n i m i i a r f i i m p u s m a i m a r i s a c r i f i c i i b o i e r i m i i , d a c ă ari
10. D e c î n d J u n i m e a a s t a b i l i t p u n c t u l d e v e d e r e c ă
i i f o s t î n stare s ă o f a c ă . D a r s e v e d e b i n e c ă n u a u p u ­
r e v o l u ţ i a n o a s t r ă b u r g h e z ă s-a î n d e p l i n i t d e sus î n j o s ,
tut, o r i şi-au î n c h i p u i t c ă n u p o t m e r g e m a i d e p a r t e ,
prin agitaţia u n u i m i c n u m ă r d e i n d i v i z i , c a r e a u î n c e r c a t
şi aici discuţia se încheie; căci în evoluţia socială d r e p ­
nă s c h i m b e faţa s o c i e t ă ţ i i n o a s t r e i n t r o d u c î n d d i n afară
t u r i l e u n u i g r u p sînt c r o i t e d u p ă p u t e r e a s a d e a ş i l e
« f o r m e g o a l e » , această p r e j u d e c a t ă p a r e a a m e n i n ţ a s ă
i m p u n e altora1. . '