ŞTEFAN ZELETIN

1882—1934
*
Notă biografică

f-

Puţini sînt gînditorii români moderni care, asemeni

ui Ştefan Zeletin, să fi fost atît de- discreţi în privinţa
ieţii particulare, iar după moarte biografia lor să se fi
ransmis atît de fragmentar, sărac, deformat ori lacunar,
lele cîteva monografii ce i s-au consacrat, excepţie fă-
i n d — într--o bună măsură — studiul lui Cezar Papacos-
ea1, au perpetuat unele erori de informaţie. Se impune,
i consecinţă, o clarificare biografică, astăzi, la prima
etipărire integrală şi neştirbită a operei lui de căpete-
ie. Burghezia română. Originea şi rolul ei istoric.
Pe numele real Ştefan Motăş, Ştefan Zeletin _s-a năs-
ot la 19 iunie 1 8 8 2 în satul Burdusaci din fostul judeţ
"ecuci, actualul judeţ Bacău, şi a murit la Bucureşti în
iua de 20 iulie 1934. Nu a fost căsătorit.
Fiul natural, aşa cum precizează şi actul de naştere 2 ,
kl Catincăi Motăş ( 1 8 3 9 — 1 9 1 2 ) 3 , văduva postelnicului D u -
trutrache Motăş (1820 sau 1 8 2 1 — 1 8 6 6 ) , Ştefan Motăş, care
« v e a să-şi ia pseudonimul de la pîrîul Zeletin ce străbate
Burdusacii, s-a născut în al 16-lea an de văduvie al
i n a m e i sale, însă a crescut în mijlocul celor 6 fraţi şi al
•amiliei Motăş, familie de răzeşi înstăriţi, ale căror răzeşii
'•Erau presărate de o parte şi de alta a Zeletinului, pe o
k s t a n ţ ă de aproximativ 20 de km. De altfel, şi astăzi exis-

:
Cezar Papacostea, Ştefan Zeletin. Viaţa şi opera, Bucureşti,

-' Arhiva C. D. Zeletin.

3
C. D. Zeletin, Disertaţie istorico-jilologică asupra toponi-
ului Burdusaci, mss., circa 500 p.
6 Notă biografică Notă biografică 7

tă satul M o t o ş e n i , pe n u m e l e originar Motăşeni, atestîn | p « aceşti P e ţ a f u s e s e a d m i n i s t r a t o r a l i m e n s e l o r m o ş i i

i n t r a r e a a c e s t u i p a t r o n i m i c î n t o p o n i m i e . Ş t e f a n Moţăi in Mînăstirii Răchitoasa. La Ursa, Ştefanache C h i r i a c
s-a î n ă l ţ a t î n t r - o f a m i l i e d e t r a d i ţ i e c ă r t u r ă r e a s c ă . î n n e a vii înălţa o c a s ă i m e n s ă , î n t r e b u i n ţ a t ă pe r î n d ca s u b p r e -
m u l M o t ă ş au existat n u m a i bărbaţi ştiutori de carte ş f e c t u r ă , j u d e c ă t o r i e , j a n d a r m e r i e şi, p e r m a n e n t , drept
c h i a r cărturari. U n u l dintre ei a fost E p i s c o p u l Ioanichj Inuanţa personală. In timpul d o m n i e i lui A l e x a n d r u
a l R o m a n u l u i (cv>1700—1769), b u n c u n o s c ă t o r a l realita loon C u z a a s e r v i t d e ş c o a l ă .
ţi lor M o l d o v e i , ctitor de biserici ( c u m este biserica Sfinţ Ascendenţa grecească a lui Ştefan Zeletin, care îi v e n e a
A p o s t o l i Petru şi P a v e l din Oprişeşti) şi reputat expei Blidar d i n p a r t e a m a m e i , a a v u t î n s e m n ă t a t e î n v i a ţ a
i n c h e s t i u n i de, h o t ă r n i c i e , u n f e l d e i n g i n e r t o p o g r a f q Iul spirituală. C o n ş t i i n ţ a e l e n i c ă e x p l i c ă î n b u n ă p a r t e
g e n u l c e l u i l a l t i l u s t r u t e c u c e a n , p o e t u l ş i c ă r t u r a r u l Coi Unitatea s a p e n t r u gândirea G r e c i e i antice, ilustrarea
c.-iche C o n a c h i . V l ă d i c ă i l o a n i c h i e i-au p r e m e r s î n s c a u n l Catedrei de I n t r o d u c e r e în filozofie şi Istoria filozofiei
e p i s c o p a l , p r i n t r e alţii, G r i g o r e Ţ a m b l a c , A n a s t a s i e Crin: vi •chi şi m e d i e v a l e a F a c u l t ă ţ i i de l i t e r e şi f i l o z o f i e d i n
ca, D o s o f t e i ş i a v e a să-i u r m e z e V e n i a m i n C o s t a c h i 4 . liiuî, t r a d u c e r i l e sale d i n S e x t u s E m p i r i c u s 6 , a p ă r a r e a tra­
Familia e însă m u l t mai v e c h e , M o t ă ş fiind u n u l di d u c e r i l o r d i n P l a t o n . a l e lui C e z a r P a p a c o s t e a 7 , l e c t u r a
c e l e d i n ţ i i n u m e întâlnite î n d o c u m e n t e l e m o l d o v e n i ' neistovită — c h i a r ş i p e l i n i i l e f r o n t u l u i d i n p r i m u l r ă z -
Mihai Costăchescu ne asigură că un străvechi Motăş, cai Ixii m o n d i a l — a s c r i i t o r i l o r G r e c i e i a n t i c e , a t e s t a t ă d e
„ e r a p o a t e şi în v e a c u l al X I V — l e a " , a dat n u m e l e si flOrespondenţa cu Vasile Bogrea. „ S î n g e l e elen ic -— va
t u l u l M o t o ş e n i . M i h ă i l ă M o t ă ş e s t e c e l d i n t î i atestat d o « c r i c Ş t e f a n - , Z e l e t i n 8 — , p e c a r e n u fără f i o r îl ştiu p u l -
r u m e n tar, o dată cu s a t u l B u r d u s a c i , î n t r - u n u r l e d i n i Klnd. î n v i n e l e m e l e , m i - a c r e a t s ă l a ş u l ' s u f l e t e s c î n t e m ­
m a i 1555 e m i s d e v o i e v o d u l A l e x a n d r u L ă p u ş n e a n u , 1 plul u m a n a l f i l o z o f i e i r o m a n t i c e g e r m a n e , e a însăşi
Huşi5. . plămădită în spiritul şi pe t e m e l i i l e e l e n i s m u l u i . "
Mama. C a t i n c a M o t ă ş , n ă s c u t ă C h i r i a c , a v ă z u t k i m i n
Tatăl. P o s t e l n i c u l D u m i t r a c h e M o t ă ş , m o r t c u 1 6 ani
z i l e i î n s a t u l U r s a d e p e v a l e a Z e l e t i n u l u i , situat l a
înainte d e a s e n a ş t e Ş t e f a n Z e l e t i n , r ă m î n e p r i n u r m a r e
k m s u d d e B u r d u s a c i , satul î n c a r e a v e a s ă se, c ă s ă t o r e a s c
numai tată de jure al v i i t o r u l u i f i l o z o f . Era d e s t u l de b o -
ş i să-şi t r ă i a s c ă r e s t u l v i e ţ i i . C e i c a r e a u c u n o s c u t - o v o i
| B t : G h , G h i ţ u l e s c u , în Monografia istorică a Tirgului
b e a u d e s p r e e a c u e v l a v i e . E r a f i i c a lui Ş t e f a n a c h e C h i
Tfcuci, p u b l i c a t ă în f o i l e t o n 9 îl n u m ă r ă p r i n t r e p r o p r i e -
r i a c , zis Ş c h i o p u l , p r i v i g h e t o r ( s u b p r e f e c t ) a l O c o l u l u i Z e
larii t e c u c e n i d e m o ş i i î n a n u l 1856. D u p ă m o a r t e a l u i
letin, cu sediul la Ursa, b o i e r fără m o ş i e dar bogat, v e n i
timpurie, m o ş i a ş i b u n u r i l e a v e a u s ă scadă, f i e p r i n v î n -
aici d i n B ă l ă b ă n e ş t i i d e T u t o v a , î n s u r a t c u o fată d i n f a
Iftre, fie p r i n î m p ă r ţ i r e î n t r e u r m a ş i . D i n p r i m a c ă s ă t o ­
m i i i a T a ş c ă . V i i t o r u l f i l o z o f Ş t e f a n Z e l e t i n p u r t a d e c i pre
rie, c u M a r f a D . B r î n z e i , v a a v e a u n fiu, M i h a l a c h e M o t ă ş
n u m e l e b u n i c u l u i m a t e r n , d e l a c a r e v a f i m o ş t e n i t , pro
(11(50-1908), e r o u î n r ă z b o i u l d i n 1877,- i a r d i n a d o u a c ă ­
b a b i l , ş i u n a n u m i t s p i r i t justiţiar, e v i d e n t î n v i a ţ a ş i î i
lătorie, c u C a t i n c a C h i r i a c , v a a v e a p e M ă r i a , c ă s ă t o r i t ă
o p e r a sa. T r a d i ţ i a o r a l ă s p u n e c ă Ş t e f a n a c h e C h i r i a c venis<
l'i'iinicheru ( 1 8 5 9 — 1 9 3 5 ) ş i p e A l e x a n d r u ( 1 8 6 0 — 1 9 2 6 ) ,
d i n sudul Dunării, fiind ori m a c e d o r o m â n greeizat, or
fratele m a i m a r e , „ B ă d i a " c a r e 1-a a j u t a t î n p e r i o a d a
grec. Sever, uneori despotic, intrînd uşor în conflict ci
răzeşii Ursei, el fusese adus în părţile Z e l e t i n u l u i de că I t u d i i l o r d i n ţară ş i d i n s t r ă i n ă t a t e p e Ştefan Zeletin.
tre u n i i m e m b r i a i f a m i l i e i a r i s t o c r a t e g r e c e ş t i P e ţ a , c a n
11
S e x t u s E m p i r i c u s , Scurtă expunere a filozofiei sceptice, d i n
a v e a o m o ş i e l a Ţ ă p o a i a , sat d e l î n g ă U r s a . U n u l din- p t e e ş t e d e Şt. Z e l e t i n , Bucureşti, C u l t u r a naţională, M C M X X H I .
' Şt. Z e l e t i n , Platon în româneşte. Respect adevărului!, „ K e ~
* G. D. Z e l e t i n , Ştefan Zeletin în dialog cu Vasile Bogrea w .I.I (ic filozofie", 1931, X V I , 2, p. 180.
„ M a n u s c r i p t u m " , X I V , 2(51), 1983, p. 108—122. " Cuvînt de lămurire, î n : Şt. Z e l e t i n , Neoliberalismul, 1927,
* Mihai Costăchescu, Documentele moldoveneşti înainte di Uit li tura „ P a g i n i a g r a r e şi s o c i a l e " , Bucureşti, p. 274.
Ştefan cel Mare, II, 328, 1932. " „ C u r i e r u l T e c u c i u l u i " , 3 aprilie 1939, 5, 8—9, p. 5. ,
8 Notă biografică
Ceilalţi copii ai Catincăi Motăş, Natalia, Safta, Dumitr
şi mezinul Ştefan sînt născuţi în văduvie. Oameni sobri
discreţi şi buni, Motăşeştii i-au înconjurat cu
pe copiii ultimi ai Catincăi Motăş.
Problema paternităţii lui Ştefan Zeletin, prea puţin
sensibilă la completări viitoare, poate fi pusă astăzi, cînc
protagoniştii acestei istorii neguroase, pe care filozofu
o ocolea, au trecut de multă vreme în lumea umbrelor
astfel că discreţia, cuvenită pînă acum, îşi pierde temeiul
Puţinii contemporani ce i-am cunoscut vorbeau desprd
Ştefan Zeletin ca despre o fiinţă reţinută şi tainică îrl
toate privinţele, dar mai ales în acea a confesiunilor pri-j
vitoare la familie. Discreţia lui era pusă pe seama firi!
de taciturn şi de om singuratic. Rezerva sa era datorata
însă faptului că se ştia bastard. însăşi adoptarea unul
pseudonim, cînd n u m e l e M o t ă ş era şi vechi şi cunoscut^
măsoară distanţa ce ţinea s-o ia faţă de numele lui Dumi-!
trache Motăş. In monografia pe care i-o închină postumj
Cezar Papacostea ocoleşte cu delicateţe această chestiune!
N-o ocolesc însă nici Valeriu D. Bădloeânu 1 0 , nici Dr]
Dumitru M u r e ş a n 1 1 în monografiile l o r , oferind însă i n ]
formaţii eronate. Mărturii contemporane şi de familie a t j
menţinut ştirea după care 1at.il r e a l a l lui Ştefan]
Zeletin ar fi fost Neculache BrăSSCU, răzeş înstărit „şi
primar ai Burdusacilor, ce avea :,i a l ţ i copii din flori . . .
Ştefan Zeletin semăna la înfăţişare eu fiul acestuia, Ni-]
colae Brăescu ( 1 8 8 0 — 1 9 6 0 ) , magistrat la înalta Curte d
Casaţie, dar şi tenor în tinereţe, Care a jucat un rol pozitivi
în impunerea creaţiei originale d e o p e r a . 1 - Tu famili
Brăescu existau puternici- p r i i p a r i i n t e l e c t u a l e . Văru
lui Nicolae Brăescu, doctorul A l e x a n d r u Brfiescu (1860--
1917), a fost creatorul î n v ă ţ a i i n u l n l n i u n i v e r s i t a r de p s i
hiatrie din Moldova şi c t i t o r a l Spitalului Socola di
18
Valeriu D Bădiceanu, Ştrjan '/.rlrthi, doctrinar al burghe
ziei româneşti, Bucureşti, Tipojţi-nl'ld Uiilvw.nl, lii'i:».
11
Dr. Dumitru Mureşan, < ' . m r . • / . / ( . i rnniomică a lui Ştefan,
Zeletin, Editura Academici, Un.-un jll, llivi.
n
C. D. Zeletin, Un nuvtc l,-n<u <l<- In. i /niturile creaţiei ro\
mâneşti de operă, tenorul Ntcofo» B r f l i rn tIHHO—1960),' A l m a
nahul Ateneu, 1 9 8 0 , p. 1110 IH.i
Notă biogratică S
13
laşi . Extrem de instruit în specialitate, doctorul A l e -
Kundru Brăescu studiase în cele m a i reputate universi­
dragost tăţi din Franţa, Belgia, Elveţia şi Anglia şi nu ştim dacă
acest fapt nu* 1-a influenţat pe Ştefan Zele,tin, în peri­
plul său prin universităţile din Germania, Franţa şi
A n g l i a . . . La o lună după moartea lui Ştefan Zeletin,
Cezar Papacostea face aluzie pentru întîia oară într-un
text tipărit la paternitatea incertă a prietenului său: „ E l
»ru, c u m . s e zice «singur pe lume». Ceva colaterali, da:
do dînşii, în zece ani, abia mi-a vorbit de 2 — 3 ori şi nu­
mai spre a mă lămuri asupra unei realităţi pe care am
tiiţeles-o şi am aprobat-o fără a o comenta (s.n.) . . . Ca
lucrul să fie complet ( . . . ) şi-a păstrat mai departe, şi
pentru viaţa d e toate zilele, pseudonimul literar . . . " 1 4
Şcoala primară. Primele 4 clase primare le-a urmat,
Intro anii 1889 şi 1893, la Burdusaci, avîndu-1 învăţător
j)o cumnatul său, C. Primicheru. Clasa a cincea a urmat-o
In satul Coasta Lupei din comuna Nicoreşti, ca elev al
unui alt cumnat, învăţătorul Grigore Popa, care şi-a dat
rnuima cel dintîi de posibilităţile intelectuale deosebite
ttlc; copilului.
Studii secundare. între 1895 şi 1899 urmează cursu­
rile Seminarului teologic Sfîntul Gheorghe din Roman.
ICnto perioada acelor grave deziluzii privitoare la ambianţă
cure aveau să-i determine rezerva de mai tîrziu faţă de
practica religioasă şi, într-o oarecare măsură, faţă de
credinţă, o perioadă de îmbolnăviri ce-1 v o r marca pentru
întreaga-viaţă. în 1899 trece cîteva e x a m e n e pentru cia-
«i'lo superioare seminariale la Iaşi şi pînă în toamna anu­
lui 1902 îsi dă toate diferenţele de la seminar la liceu:
In iunie 1901 trece ca particular clasa a V-a, în toamnă
• liisa a Vi-a. Clasa a V H - a ( 1 9 0 1 — 1 9 0 2 ) o urmează
1
liiNcris regulat la Liceul „Gheorghe Roşea Codreanu" din
I »u Iad, secţia clasică, pe care o absolvă cu premiul I, iar
In toamna aceluiaşi an trece ca particular clasa a V I I I — a ,
recent introdusă. E x a m e n u l de absolvire îl trece la Liceul
National din Iaşi, alegîndu-şi ca dizertaţie tema „Cele 3
1:1
C. D. Zeletin, Doctorul Alexandru Brăescu (1860—1917),
i.if.-iiirtetor al învăţămîntului universitar de psihiatrie, ctitor al
rKiilului Socola din Iaşi, Almanahul Ateneu, 1986, p. 16—19.
14
Cezar Papacostea, Post mortem Ştefan Zeletin, „îndrepta-
<", 18 august 1934, p. 1.
10 Notă biografică Notă biografică 11

facultăţi ale sufletului" în timp ce colegul şi prieten 010 -11. din nou la Universitatea din Berlin şi în se­
său, Vasile Bogrea, îşi alege subiectul „Deosebirea dintr i n . ".Irul de vară în curs (1911) la Universitatea din Erlan-
clasici şi romantici". 1
1 i i " . După vara anului 1911, Ştefan Zeletin a urmat
Studii universitare. Intre 1902 şi 1906 urmează cursu cursuri universitare şi la Oxford.
rile Facultăţii de litere şi filozofie a Universităţii di; Doctor în filozofie al Universităţii regale din Erlangen.
Iaşi. In 1906 îşi trece examenul de licenţă magna cu BUciplina principală de e x a m e n a fost istoria filozofiei,
laude. Atmosfera ieşeană o evocă într-un manuscris ir| i II disciplinele secundare economia naţională şi pedago-
titulat De unde ne vine lumina, în care spune despr i ' i i Lucrarea de doctorat a avut ca subiect: „Persönlicher
erou: „Era visător din fire: dar pe străzile pustii ale ace-;" Moalismus gegen absoluten Idealismus in der englischen
tui oraş, unde totul îmboldeşte la reverie, vagabondare? l'iultisophie der Gegenwart" (Idealismul personal faţă cu
neînfrmlă a ideilor s a l e devenise o adevărată b o a l ă ; . X itltniismul absolut în filozofia engleză contemporană.)
cele din urmă ol ajunse a trăi mai mult în cer, încît p i ii i un crîmpei semnificativ din referatul profesorului
ţin habar avea de ceea ce se petrecea pe pămînt. Dulcel filei lard Falckenberg: „ D o m n u l Motăş, care a studiat timp
nostru oraş, cu viaţa sa stinsă, ncmaitrăind decît di' ¡ H f l semestre l a Iaşi, 3 l a Berlin ş i cîte unul l a Leipzig,
amintirile trecutului, o în adevăr pepiniera visătorii^ Parin şi Erlangen şi care mi-e cunoscut de la lucrările
ţării. Dar tocmai de aceea laşul îmi pare ceva strai" i l n «eminar ca o minte ageră, şi-a ales el singur tema, pe-
dacă nu chiar ridicol în ţara noastră. Şi dacă la noi îf ¡ t m n e sub influenţa imboldurilor primite de la Paris,
deobşte a îi visător e de rîs, apoi a fi visător ieşean e kl ti tratat-o într-o manieră demnă de laudă. Stilul este
două ori de rîs". limpede iar limba-germană o stăpîneşte într-o măsură
1906—1909. Intre aceşti ani a fost secretar al Sem< Vlndnieă de admiraţie la un străin. El derivă în m o d just
narului pedagogic universitar din Iaşi şi bibliotecar, Hllţrnroa pragmatico—umanistă din opoziţia faţă de ide-
la 1 septembrie 1909 ocupă, ca suplinitor, catedra « l U i n u l absolut al hegelienilor englezi şi le atacă ipotezele
limba germană de la Liceul Codreanu din Bîrlad, po* i -i i n l r - o critică severă . . . 1 1 1 6
pe care va fi titularizat la 1 februarie 1910. Dlzertaţia a fost susţinută şi apreciată magna cum
Studii în străinătate. Intre 1909 şi 1912, studiază I ide la 12 decembrie 1912 şi tipărită în 1914 în Editura
! 1
lozofia în mai multe universităţi europene. Iată prezer i nnys din Berlin.
tarea făcută de el însuşi acestei perioade în A u t o b i o g d i'>IZ—1920: profesor la Liceul Codreanu din Bîrlad.
fia (Lebenslauf) scrisă de mînă în 1911 şi comunicat " Imul în filozofie al Universităţii din Erlangen a con-
nouă de rectorul Universităţii din Erlangen 1 5 : „în.toaixj 11
' il să predea limba germană în liceul la care el însuşi
na anului 1907, am venit în Germania şi am studiat <i i ; e . într-o completă izolare de viaţa intelectuală a
semestre filozofia la Berlin. In anul 1908—09, datori i, lucra la Evanghelia Naturii, al cărui prim volum
stagiului militar, am fost nevoit să întrerup studiile | . i •••> ! publice în 1915 la Iaşi, în Tipografia N.V. Şte-
străinătate: în această perioadă mi-am dat de asemen i - n i . manuscrisul volumului al doilea dispărînd în bom-
examenul de stat pentru titlul de profesor de liceu ' i míentele ultimului război. Desăvîrşeşte volumul de
drept urmare, am fost numit în toamna anului 1909 pr" i II n i " Clipe de reverie, gata din 1911, din care va pu-
fesor la liceul din Bîrlad. îndată după numirea mea, ţ i o parte sub titlul Nirvana, gînduri despre lume şi
s-a acordat concediu pentru continuarea studiilor în str I'.ucureşti, Editura revistei „Pagini agrare şi so-
inătate şi, în.felul acesta, am studiat semestrul de v a | i i • i:)28, 77 p. Nu ia parte la efervescenţa scriito-
1909—10 la Sorbona, din Paris, în semestrul de vară 1 9 | i .'el din Bîrlad, ordonată în jurul lui Alexandru Vla-
la Universitatea dhi Leipzig, în semestrul de iar al Societăţii literare Academia Bîrlădeană, în-
18
Arhiva Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Erla
gen, (Sermania, Dosar Ştefan Motăş. l./.-m..
 Notă biograîică 13
12 Notă biografică

revistele amintite, cărora li se adaugă: „Independenţa

fiinţată la 1 mai 1915 de către G. Tutoveanu, Tudor P a m economică", „Dreptatea socială", „Revista de filozofie",
file şi Toma Chiricuţă. Acesta din urmă avea să devin' „Plutus", „Pagini agrare şi sociale", „Viitorul", „Revista
repede cel mai înverşunat acuzator al cărţii lui Ştefa română", „Năzuinţa românească" (Craiova), „Pasul vre­
Zeletin, Din Ţara Măgarilor. însemnări, Bucureşti, 191& mii", „Revista critică", „Viaţa românească".
în cadrul a ceea ce începuse a se contura ca un proce~
D o u ă evenimente de cea mai mare însemnătate pen-.
de presat curmat de intrarea României în primul război
tru viaţa sa şi pentru sociologia românească se petrec în
mondial. U r m a r e a participării directe la războaiele di"
uceastă perioadă: publicarea cărţilor Burghezia română.
1913 şi 1916, Din Ţara Măgarilor rămîne unul din cel*
Originea şi rolul ei istoric, 1925,.Bucureşti, Editura „ C u l -
mai realiste şi aspre pamflete din literatura română, car!
Lura naţională", şi Neoliberalismul, 1927, Editura revistei
a atras tunetele jupiteriene ale lui Nicolae Iorga şi al
„Pagini agrare şi sociale". Caracterul lor de cercetare
olimpului său. Paginile negrului pamflet condensează
originală a fost îndată remarcat, iar importanţa, lor se-
amărăciune adîncă, o indignare fără margini şi lucrare
zisată fără întîrziere. „ U n studiu de o neobişnuită adîn-
unui puternic spirit justiţiar, avînd ca obiect neamul ro.
cime"—apreciază G. Ibrăileanu Burghezia română. „în
mânesc şi ţara românească. Izvor de suferinţă, existent 17
vremea din urmă — scria Tudor V i a n u în 1 9 3 0 — un
acestei cărţi îl va adinei în cercetarea determinismulu
gînditor care a publicat o carte foarte interesantă a ară­
structurilor sociale ale României, ceea ce a avut drep
tat greşeala istorică pe care o comite Maiorescu atunci
consecinţă elaborarea operei lui capitale, Burghezia ro
cînd spune că modernizarea României, în preajma anu­
•nană. Originea şi rolul ei istoric, 1925, şi Neoliberalismu
lui 1820, a fost pur şi simplu o asumare de forme fără
1927. Şocul emoţional deşteptat de scrierea pamfletul
fond, un împrumut artificial. Acest gînditor este d-1 Şt.
şi de urmările tipăririi lui a rodit într-o înţelegere sup
Zeletin, profesor la Universitatea din Iaşi, care a scris o
rioară a realităţii româneşti. în 1925, anul publicări
foarte interesantă carte apărută sub titlul Burghezia ro­
Burgheziei române, Ştefan Zeletin va scrie: „ . .. eu m-a
mână, în această carte, d-1 Şt. Zeletin, care este un adept
împăcat sufleteşte cu această ţară". Angajarea s
al materialismului istoric, socoteşte că modernizarea R o ­
fletească în cercetarea devenirilor sociale româneşti er
mâniei n-a putut să fie opera unei voinţe arbitrare de a
pentru cl o asceză căreia nu i se poate înţelege tragis,
asuma forme în absenţa fondului corespunzător, ci a tre­
m u l înainte de a i se înţelege seriozitatea şi absolutul.
buit ca acest fenomen istoric să fie determinat de cauze
Tot î n episodul bîrlădean s c r i e şi Retragerea, 1926, carte
profunde". „Burghezia română — avea să scrie în 1935
de proză conţinînd însemnări şi. reflecţii psihosociale d
Al. Claudian 1 8 — este o lucrare pe care nici o critică nu
pe front, nu fără repercusiuni asupra viziunilor lui s o |
o va putea vreodată clinti din locul ei proeminent în
ciologice ulterioare. Colaborează cu studii şi cercetări 1
cercetarea sociologică românească ( . . . ) . Prin înălţimea
revistele: Convorbiri, literare, Ideea europeană, Arhiv,
ei de concepţie, prin aparatul ei logic impecabil, prin geo­
pentru ştiinţa şi reforma socială.
metria perfectă a compoziţiei, ca şi prin documentaţia
1920—1927: profesor la Liceul Mihai Viteazul di vastă pe care se reazimă, Burghezia română este una din
Bucureşti. Transferat în Capitală, continuă să prede marile cărţi ale cugetării contemporane". O carte „într-a­
limba germană, dar şi economia politică, avînd printr devăr bună" reflecta, în 1943, C. Noica 1 ? .
colegi proeminente personalităţi ale vieţii culturale r~
mâneşti ca: I.D. Ştefănescu, P.V. Haneş, Paul Papadopol
~> Tudor Vianu, Opere, voi. 9, Bucureşti, Editura M i n e r v a . p .
A . I . Candrea, Tudor Vianu, Al. Claudian, Tache P a p a '
hagi, Şcarlat Struţeanu, N. Cartojan. Elevul Şerban Ţi ° 8 4 ' w AI Claudian, Sociologia lui Ştefan Zeletin, în „Revista
teica, viitorul eminent fizician şi m e m b r u al Academiei <l0 fi fie n 3
îi va stenografia cursul de economie politică pe baza că] Jr c ° Noi ca, bS' V
c&rfleie burghezie, în „Vremea", i6
ruia va elabora cursul tipărit. Continuă colaborarea I mai 1943, X V I , 698, p. 1—2.
 14 Notă biografică
Neoliberalismul continuă cu necesitate Burghezia ro­
mână. Prin neoliberalism Ştefan Zeletin înţelege inter-
venţionismul de stat în libertatea individuală şi în pro­
prietatea particulară, ca o necesitate legică a dezvoltării
societăţii româneşti, consfinţită prin Constituţia din 1923.
Neoliberalismul contravine liberalismului clasic de jpînă
la primul război mondial, doctrină a libertăţii totale, a
iniţiativei şi a proprietăţii private.
Activitatea editorială^a lui Ştefan Zeletin, restrânsă
cum a fost, rămîne legată în bună parte de numele prie­
tenului şi consăteanului său, C. Filipescu ( 1 8 7 9 — 1 9 4 7 ) ,
inginer agronom specializat în economia agrară şi scriitor,
director proprietar al editurii .şi revistei „Pagini agrare
şi sociale". El a avut marele merit de a fi înfrînt rezerva
iui Ştefan Zeletin, tipărindu-i în editura sa următoarele
cărţi: Retragerea, 1926, Neoliberalismul, 1927 şi Nirvana,',
1928, iar în revistă, numeroase articole şi .studii care
n-au mai apucat să fie adunate în volum.
1927—1934: profesor la Universitatea din Iaşi. La 6
octombrie 1927 Ştefan Motăş Zeletin renunţă la ezitarea
onomastică, schimbîndu-şi oficial numele din Ştefan Mo-1
tăş în Ştefan Zeletin. Impus în gîndirea românească mai
ales prin Burghezia română şi prin Neoliberalismul,
Ştefan Zeletin fusese chemat şi nu mit, în ziua de 17 iu-;
nie 1927, la Universitatea din Iaşi, pe baza articolului 81
din Legea învăţămîntului superior, ca profesor titular
al Catedrei de Introducere în Eilozofie şi Istoria filozo­
fiei vechi şi medievale, în apeeaş] şedinţă a Senatului'
universitar în'care a fost numit şi lorgu Iordan, profesor
universitar la Catedra de limbi şi literaturi romanice,
în numele profesorilor titulari ai Facultăţii de litere şi
filozofie a Universităţii din laşi, raportul a fost prezentat
de preşedintele comisiei, profesorul Petre Andrei, care
a făcut o prezentare elogioasă fiecărei lucrări în parte.
Printre cei 14 semnatari ai raportului, îi menţionăm p e :
A. Philippide, I. Simionescu, V. Buţureanu, I. Minea,
P. Andrei, I. Petrovici, M. Ralea, G. Ibrăileanu, P. Bogdan
(rector). La 30 iunie 1927, comisia specială a Ministerului
Instrucţiunii, formată din profesorii de filozofie P.P. N e -
gulescu (Bucureşti), FI. Ştefănesou Goangă (Cluj) şi Petre
Andrei (Iaşi), validează propunerea Universităţii din Iaşi,
astfel că la 3 august 1927 este emis decretul regal prin
Nota b i o g r a f i c ă 15
care Ştefan Zeletin e numit, începînd de la 15 iulie 1Ş27,
profesor titular la catedra amintită. în crearea acestui
post şi în dirijarea lui Ştefan Zeletin spre el, un rol im­
portant 1-a avut ministrul instrucţiunii, filozoful Ion P e ­
trovici, prieten al lui Ştefan Zeletin şi tecucean de ori­
gine. Astfel, la 19 octombrie 1927 noul profesor semnează
jurămîntul, se mută la Iaşi (strada Oastei 9), iar la 20
noiembrie 1927 îşi ţine prelegerea inaugurală Forme de
2
gindire şi forme de societate ®. încă de acum încep tris­
teţile acestei de a doua perioade ieşene: pe spatele unei
invitaţii la cursul inaugural, profesorul de filozofie a
scris: „ A u luat parte vreo 50 persoane cu studenţi cu
tot !" Cezar Papacostea notează,
21
referindu-se la pe­
rioada ieşeană a prietenului său: „ î n acest răstimp, Z e ­
letin si-a făcut trieniul universitar ce proiectase (anii
1927—28, 1 9 2 8 — 2 9 şi 1 9 2 9 — 3 0 ) ; iar după un concediu
de un an pentru boală, a reluat cu o mai mare amploare
ciclul, atingând de data aceasta toate curentele de gîn-
dire, hu numai din lumea veche şi veacul de mijloc, cît
îl obliga titulatura catedrei, dar şi pe acelea din timpu­
rile ce an urmat acestor două evuri. Zeletin concepuse
temeliile unei istorii sociale, pe care dorea s-o trateze în
strînsă legătură cu dezvoltarea problemelor de această na­
tură. Legătura îl preocupa din ce în ce mai mult în vremea
din urmă şi aştepta cu nerăbdare răgazul şi sănătatea ne­
cesară pentru a-şi coordona notele strînse în vederea
unei scrieri ce s-ar fi intitulat probabil Forme de gîndire
şi forme de societate şi care n-ar fi fost în realitate decît
o expunere a concepţiei lui despre istoria socială, cu re-
percusii asupra curentelor de gîndire".
Dar universitatea nu i-a adus izvorul de plăcere şi
bucurie pe care i 1-a oferit şcoala secundară, mai ales că
debutul activităţii universitare a coincis cu agravarea b o ­
lii ce avea să-1 răpună în curînd. Suferea încă din adoles­
cenţă de reumatism cardioarticular cu determinări r e ­
nale: a fost toată viaţa un mare suferind. Presimţindu-şi
sfîrşitul, in 1933 îşi alcătuieşte următoarea listă a o-
erei, subliniind titlul cărţilor terminate:
Publicată' p o s t u m în „Revista de filozofie", X X , 3, 1935,
In memoriara Stephani Zeletin, p. 273—293.
Cezar Papacostea, op. cit, p. 13.
 16 Notă* biografică
I. Un om (conţinut literar; circa 1 0 0 pagini)
II. De unde ne vine lumina (conţinut literar, circă
3 0 0 p.)
III. Clipe de meditare (aforisme; circa 100 pagini).
IV. Evanghelia naturii (conţinut filozofic: circa
300 p.)
V. Esenţa firii (conţinut filozofic; circa 160 pagini).
V I . Filozofia ritmului (conţinut filozofic; circa 3 5 0 p.)
V I I . Retragerea (conţinut literar; circa 150 pagini).
VIII. Burghezia română (conţinut sociologic; circa'
300 p.)
I X . Neoliberalismul (conţinut sociologic, circa
300 p.)
X. Naţionalizarea Şcoalei (conţinut pedagogic; circa
300 p.)
X I . Istoria socială (conţinut social-filozofic; circa
3 0 0 p.)
X I I . Un program (conţinut social-politic; circa 120
pagini)
l i s t a nu cuprinde volumul în manuscris Metafizica do­
sului, circa 240 pagini, redactat în 1915, în care urma s"
fie inserat Din Ţara Măgarilor, volumul tipărit în 1916,
în al cărui Cuvînt înainte autorul scrie că îşi dă manu­
scrisul la lumină „ c u încredinţarea că ele (paginile, n. n.)
răspund în acest timp unei adînci trebuinţe morale. Ştiu
-că în ţară Ia noi asemenea -«nebunie»- poate avea urmări
cam neplăcute. Din fericire însă morala noastră obştească
nu m-a molipsit într-atît, ca întrezărirea altor trepte pe;
scara socială să-mi înăbuşe vocea lăuntrică".
în 1933 Ştefan Zeletin cade la pat, în jur cu triste-'
ţea manuscriselor netipărite ori neterminate. Un dest-i
nefast avea să le urmărească şi aşa: s-ati pierdut, tîrîte,
prin tribunale ori arse î n bombardamente . . . S e stinge
din viaţă în ziua d e - 2 0 iulie 1934, la numai 52 de a n i .
Spirit de o rară elevaţie cărturărească, de cutezanţă
şi originalitate a ideilor, dăruit cu harul de a intra lesne
în miezuţ situaţiilor analizate şi de o indiferenţă socra­
tică la tentaţiile materialităţii, Ştefan Zeletin rămîne
una. din cele mai pure figuri ale culturii româneşti. R e s -
pingînd eclectismul care domina, filozofia şi sociologia ani­
lor cînd a trăit, el a fost un creator în aceste discipline,
Notă biografică 17
mai ales în sociologie; în sensul acesta, i-a premers V a -
bile Conta şi i-a urmat Lucian Blaga. Mari figuri ale cul­
turii româneşti l-au preţuit ca gînditor şi ca om: C. R ă -
dulescu-Motru, P.P. Negulescu, G. Ibrăileanu. E. Lovi-
nescu, Tudor Vianu, G. Călinescu, Ion Petroviei etc. O-
jjerei şi vieţii sale i s-au consacrat monografii, teze de
doctorat, studii. Istoria României în date, Editura Enci­
clopedică, 1972, consideră ca pe un eveniment de însem­
nătate naţională apariţia cărţilor sale Burghezia română
(1925) şi Neoliberalismul (1927).
A dus viaţa unui suferind izolat în universul ideilor.
ICmihent profesor de filozofie, a trăit — ca filozof — în
reveria fraternităţii a tot ce e viaţă pe pămînt; acesta e
şl miezul Evangheliei Naturii. Ca artist, a scris sub im­
pulsul avansului pe care moralistul 1-a avut asupra es­
tetului. Ca sociolog, a trăit dureros parodoxul dintre spi­
ritul ce pătrunde cu ingeniozitate mecanismele formării
Hi existenţei societăţii burgheze şi repulsia pe care su­
fletul său o resimţea faţă de lumea politicii şi a pertrac­
tării mercantiîo-finaneiare presupusă de liberalismul
burghez. încă din timpul vieţii, mulţi îl credeau — ca
exeget al burgheziei — om politic liberal, ceea ce el nu
a fost niciodată... Ca dialectician, nu a putut vedea, prin
«upralicitarea , opticii deterministe, germenii hazardului
(•o aşteaptă potenţial în factorul politic şi care pot schim­
ba mersul l u m i i . . . Excelent cunoscător al filozofiei
Ilene pînă la nivelul pătrunderii subtilităţilor' filologice
a l e textului, cugetarea lui a avut claritatea atică pe care
u n i i dintre strămoşii lui îndepărtaţi au deprins-o în ţi­
nuturile calcinate ale Eladei, unde lumina e net separată
i l e umbră, iar scrierile lui, stilul replicii fără drept de a-
M l , coborit din periodurile tragediei greceşti. Francheţea
i fermitatea lui, care au intrat repede în consonanţă cu
Bgorile universitare din Germania, s-au răsfrînt şi asu­
pra caracterului său, ale cărui muchii limpezi au sînge-
i. 11. în atingere cu deşertăciunea, meschinăria şi lipsa de
Idoalitate a lumii.
C. D. Z E L E T I N
 PREFAŢA

Nu avem de gînd să arătăm amănunţit în această pre­

faţă felul nostru de a privi problema, care ne absoarbe
de atîta vreme: singur faptul că lucrarea de faţă cerce­
tează rolul istoric al burgheziei române, căreia i s-a tâgă-
ilii.it pînă acum orice rol istoric, spune deajuns în această
privinţă.
Sînt vreo şapte decenii de cină România trăieşte într-o
epocă de criticism, caracteristică pentru popoarele în
stare de prefacere, cînd prezentul nu mai place şi de
aceea pare că a fost mai frumos trecutul. Spiritul român
are o înclinare aproape morbidă de a privi toate aşeză-
•tnintele României moderne ca netemeinice, nesănătoase,
netrainice; scurt, de a arăta că nu se împacă nici într-o
privinţă cu felul cum este ţara noastră acum. Criticism
social, criticism politic, criticism cultural — atîtea forme
sub care străbate în deosebitele laturi ale vieţii noastre
sociale această atitudine negativă şi dizolvantă, împie-
Uicînd desfăşurarea normală şi rodnică a activităţii cre­
atoare. Românul cult al vremii noastre poate declara, la
fel cu Mefistofeles din tragedie: « e u sînt spiritul care
v e ş n i c n e a g ă » . Acest neajuns va dispărea o dată cu cău­
şele care i-au dat naştere, adică cu încheierea definitivă
a actualei. 1aze.de tranziţie; pînă atunci însă el nu poate
fi preîntîmpinat decît cu un singur mijloc: ştiinţa. Cer­
cetarea ştiinţifică a dezvoltării sociale a României mo­
derne, venind să arate n e c e s i t a t e a i s t o r i c ă din care şi-au
luat naştere aşezămintele în care trăim astăzi, e menită
să surpe raţiunea de a fi a acestui criticism. De aceea
nu e exclus ca în viitorul apropiat strigătul « ş t i i n ţ ă c o n ­
tra critică»- să devină formula de dezvoltare a culturii
române. Lucrarea de faţă e o sforţare în această direcţie.
Ea nu a fost începută totuşi cu acest gînd şi scop. Stu­
diile noastre asupra evoluţiei României moderne au por­
nit din aceeaşi nevoie sufletească, din care au luat fiinţă
cercetările lui Taine asupra originilor Franţei contem­
porane. Covîrşit de evenimentele de la 1916 care ne
 20 Prefaţă Prefaţă 21

zdruncinaseră încrederea în viitor, am simţit nevoia u\ logice care să aducă sinteza definitivă a evoluţiei sociale
nei cunoaşteri amănunţite a originilor societăţii române'
a României moderne: pentru aceasta lipseşte în unele ţi­
de astăzi, spre a căpăta putinţa unei orientări clare în]
nuturi şi cel mai neapărat material. Pînă atunci, lucrarea
haosul vieţii noastre sociale şi politice. Trebuia să aflăm!
de fată se prezintă ca un început, pentru care va fi des­
prin cercetare proprie şi adîncită, de unde a venit Roma-]
nia modernă şi încotro merge. Gînăul nostru era, fireştej, tulă cinste, dacă se va dovedi că a nimerit drumul cel
de a scrie o istorie tot critică a evoluţiei noastre socialei drept1.
către forma de viaţă modernă. Dar în cele din urmă, îm
cercetări urmate neîntrerupt de la 1918 înainte, am iz-A
butit a trece peste punctul de vedere critic şi a ne înălţat
la cel ştiinţific: la explicarea cauzală a procesului de n a ş a
tere a României moderne. Cititorul va avea înainte, într-uM
număr de studii condensate după putinţă, două serii,
de fenomene: întîi, seria evoluţiei economiei moderne
1
(cap.I—III), în care va afla cauzele istorice ce au dat naşţ Capitolele I, II, IV, şi V au apărut mai întîi în „Arhiva pen­
tere aşezămintelor noastre de astăzi; apoi seria prefim tru ştiinţă şi reformă socială". !n lucrarea de faţă ele au suferit
unele schimbări. Două alte lucrări, de un cuprins mai redus,
cerilor vechii lumi rurale (cap. IV—V), în care va cu­ vor veni mai tîrziu să întregească cercetările din acest volum.
noaşte nevoile sociale, din care şi-a luat naştere criticism A doua lucrare, «Neoliberalismul», va trage concluziile politice,
mul însuşi. iar a treia, -«Naţionalizarea Şcoalei», va înfăţişă încheierile didac­
tice din modul nostru de a privi dezvoltarea României moderne.
Istoricul englez J. R. Seely începe cercetările sale In ultimul timp polemicile împotriva lucrării de faţă — în
asupra dezvoltării Angliei moderne cu aceste cuvinte: «e| măsura în care ea a apărut anterior sub formă de studii în
o maximă la care ţin mult, că istoria, păstrîndu-şi metoda „Arhiva" — s-au înmulţit peste aşteptări, toate cu aceeaşi ten­
ei ştiinţifică, ar trebui să'urmărească un scop practic».^ dinţă, de a salva de năruire vechile prejudecăţi asupra formării
burgheziei române. Afară de polemicile în scris, două din pre­
Dacă cititorul ar înclina să tragă o încheiere practică din legerile ţinute pînă acum (aprilie 1925) în ciclul din anul acesta
cercetările de faţă, socotim că aceasta nu ar putea fi decît al Institutului Social Român au fost consacrate combaterii cerce­
următoarea: îndrumarea spiritului român, în toate formele tărilor noastre. Am avea deci dreptul să sperăm că atît de în­
sale de activitate, de la vechea sa atitudine leneşă, ne­ tinse discuţii vor împrăştia deplină lumină asupra problemelor
gativă, la o atitudine de muncă pozitivă: de la criticism plămădirii României moderne, dacă din întîmplare ele nu s-ar
abate de la unele obligaţii ştiinţifice elementare, ca de pildă:
la creaţie. a) aceea de a pune în lumina lor rp.ală ideile combătute, şi b)
Sîntem la o cotitură istorică cînd criticismul, care a aceea de a aduce în combaterea lor cel puţin tot atîta material
documentar şi tot atîta deprindere în mînuirea cercetării sociale,
intrat azi în mentalitatea obştească, e pe cale de a deveni pe cit a adus autorul în sprijin. Se înţelege că nimeni sub soare
o primejdie naţională. Această pornire bolnăvicioasă, de iiu poate fi scutit de greşeală. Dar pentru a duce adevărul un
a privi cu neîncredere tot ceea ce s-a făcut şi se face în pas mai departe, trebuie ca discuţiile să fifi îndrumate în alt
societatea noastră modernă, împiedică unirea tuturor spirit de cum au fost pînă în prezent.
spiritelor intr-o aspiraţie naţională pozitivă. Cînd însâM
ştiinţa socială românească va izbuti să răspîndească con­
vingerea că ceea ce s-a făcut în România modernă a iz-
vorît din cauze determinate şi a avut un rol istoric şi o
funcţie socială determinată, vor putea înţelege şi româ­
nii că, în loc de a-şi pune mîndria să critice ceea ce au
creat alţii, e mai bine să cerce a crea fiecare în sfera sa
proprie de viaţă. Stim că nu a venit timpul operei socio-
 INTRODUCERE

Ce se înţelege prin burghezie. 1. Caracteristica burgheziei.

2. M i c a burghezie şi capitalismul. 3. Concepţia libertăţii în cursul
dezvoltării burgheziei.
Fazele istorice ale dezvoltării burgheziei. 4. Mercantilismul
şi idealul său naţional. 5. Liberalismul; caracterul său cosmo­
polit. 8. Imperialismul şi noul său ideal naţional. 7. însemnătatea
•simţului istoric în cercetarea burgheziei.
Naşterea societăţilor burgheze. 8. Expansiunea burgheziei In
regiunile înapoiate şi urmările acestui -fenomen. 9. Cercetările da
pînă acum asupra burgheziei române.
 a) Ce se înţelege prin burghezie
1. Termenul « b u r g h e z i e » 1 are azi aceeaşi soartă ca
toate cuvintele des întrebuinţate: înţelesul său devine cu
atît mai vag, eu cît întrebuinţarea e m a i largă. Se cuvine
deci, urmînd un înţelept îndemn al lui Dürkheim, să d ă m
termenului un înţeles limpede, ştiinţific, înainte de a în­
cepe cercetarea noastră 2 .
Se înţelege prin burghezie clasa socială care se ocupă
cu valori de schimb, adică cu mărfuri; prin aceasta ea se
deosebeşte de acele clase care produc pentru satisfacerea
nevoilor proprii, cum au fost multă vreme, şi în bună
măsură au rămas şi astăzi, păturile agrare.

1
Acest termen derivă de la numele întăriturilor militare
(burgus, bourg, Burg) pe care nobilimea fu silită să le ridice
prin veacul X, spre a se împotrivi năvălirii duşmanilor. Din pri­
cina siguranţei pe care o ofereau aceste locuri întărite, ele de­
venită centrele în jurul cărora se strînseră negustorii şi mese­
riaşii, şi prin aceasta alcătuiră nucleul din care s-au dezvoltat
multe din oraşele moderne, tocuitorii strînşi în jurul acestor
puncte militare luară numele de burgenses (forma de obîrşie
a eiivîntulni burghezie), spre deosebire de locuitorii satelor, care
vedeau de munca pămîntului.
Cuvîntul «burghezie» (bourgeoisie) a apărut întîi în Franţa,
apoi în veacul XI în Ţările de Jos, de unde a trecut în © e r m a -
nia (Henri Pirenne, \ Les anciennes démocraties des Pays-Bas,
Paris 1910, p. 48 şi passim. De asemenea, K a r l Bûcher, Die Ents-
tehung der Volkswirtschaft, Tùbingen, 1898, p. 88).
2
-«Cel întîi p a s al sociologului trebuie să fie de a defini lu­
crurile cu care se ocupă, pentru ca să se ' ştie, şi să se ştie bine,
despre ce este vorba». Les règles de la méthode sociologique,
ad. III, p. 44.
 Şt. Zeletin
26
Privită de aproape, burghezia cuprinde o trinitate»
socială alcătuită din cei ce produc mărfurile, sau indus­
triaşi; din cei ce le p u n în circulaţie, sau negustori; şi
din cei ce ajută cu mijloace băneşti atît circulaţia, cît
şi producţia, adică bancheri sau financiari. C u m t o a t w
aceste trei categorii sociale, prin însăşi funcţia lor, a j u n g i
stăpînitoate de capitaluri, clasa burgheză poartă totoda­
tă şi numele de clasă capitalistă1. Totuşi-, vom arataf
m a i jos că în dezvoltarea ei istorică burghezia începe?
cu. o fază necapitalistă: atunci ea e alcătuită din mînui-
tori de marfă, oare nu lucrează pentru a strînge capi
taluri. Aceştia sînt -«micii burghezi», care au avut odi
nioară un mare rol social.
Dezvoltarea istorică nu cunoaşte numai o clasă bur
gheză, ci şi o societate burgheză, creată de- această .paji
tură socială după nevoile ei proprii. Burghezia e o clasă ;
ce mînuieşte valori de schimb. Dar pentru ca relaţiile!
de schimb să se poată lărgi în toate straturile s o c i a l e s
întreaga orinduire socială trebuie reîntocmită după ce-4
m i c e l e schimbului. Care sînt aceste cerinţe?
Schimbul, prin însăşi natura sa, e o învoială liberă, i
o tocmeală şi un contract, de aceea, el nu se poate în^j
deplini decît în ipoteza că persoanele ce-1 fac sînt li-J
bere. Astfel, oriunde apare burghezia şi cu ea schimbul,
apare în m o d neînlăturat şi corolarul acestuia: libertatea.; i
Relaţiile de schimb sînt pretutindeni creatoare de ra­
porturi libere între oameni. Herodot povesteşte că pînă
şi la sciţi existau pieţe care se bucurau de o pace spe­
cială: oamenii umblau în ele neînarmaţi, fără ca cinevjjl
2 ce soseau din Asia 2 . Dar treptat s-au pus şi europenii
să-i supere în îndeletnicirile lor comerciale . Un aseJI
m e n e a privilegiu^ cunoscut sub numele de «pacea tîr-J
J
Cuvîntul «capital» se crede a veni de la obiceiul primitiv
de a da cu împrumut vite, sau mai bine: capete de vită.
Forma de obîrşie a averii mişcătoare au fost vitele; stăpîni-
torii lor le împrumutau în schimbul unui anumit procent, con-
stînd din daruri în natură, iar mai ürziu primeau înapoi ace­
laşi număr de capete de vită, pe care-1 dăduseră cu împrumut.
S~a născut astfel o aristocraţie agrară pastorală, alcătuită din
acest soi de capitalişti: împrumutători de vite (Lujo Brentano,
Die Anfänge des modernen Kapitalismus, München, 1916, p. 17)J
2 Vezi Franz Oppenheimer, Der Staat (volum din colecţia
de monografii sociologice «Die ©esellschaft», edit. de Martin
Buber}, Frankfurt a. M., 1907, p. 85.
Introducere 27
gului», a existat şi în Europa la începuturile burghe­
ziei 1 .
Se înţelege de aici ce adîncă şi revoluţionară înrîu-
rme trebuia să aibă clasa burgheză în evoluţia socială.
Pentru a pregăti schimbului un teren de nestinjenită
dezvoltare, ea a fost silită să refacă întreaga organizare
socială: să desfiinţeze privilegiile şi să declare pe toţi
oamenii drept persoane libere şi egale. Astfel şi-au luat
fiinţă societăţile- burgheze, a căror caracteristică este
libertatea în toate formele de manifestare ale vieţii ob­
şteşti. De aceea partidele burgheze, organele de luptă
politică ale clasei mînuitoare de marfă, şi-au luat nu­
mele de partide liberale, iar ideologia burgheză este cu­
noscută îndeobşte sub n u m e l e de liberalism.
Caracteristica burgheziei este deci, din punct de v e ­
dere economic, schimbul; din punct de vedere social-po-
litlc, libertatea. Burghezia e ca o plantă, ale cărei rădă­
cini pornesc din relaţiile de schimb şi ale cărei ramuri
se resfiră într-o atmosferă socială liberă.
- -
2. Imboldul pentru dezvoltarea burgheziei europene
a venit din Orient: ea şi^a luat fiinţă din relaţiile c o ­
merciale care s-au stabilit între Europa şi Asia cu pri­
lejul cruciadelor. Bătrînul Orient era pe-atunci — şi
încă mult timp în urmă — mai înaintat în civilizaţie
decît Europa. De aceea mărfurile sale erau plătite în
ţările europene cu bani sau cu metale preţioase, căci
locuitorii continentului nostru nu produceau încă des­
tule mărfuri cu care să poată plăti produsele felurite
1
<K. Bûcher, op. cit., p. 90; Henri Pirenne, op. cit., p ; 2 2 ;
E,. Brentano, op. cit., p. 99.
2 Portughezii, ca şi mai înainte veneţienii plăteau în nume­
rar cea mai mare parte din mărfurile orientale pe care le adu­
ceau în Europa. De aceea corăbiile lor, care plecau spre Orient,
aveau grijă să ia cu ele mari cantităţi de monedă (W. Heyd,
Histoire du commerce du Levant au moyen âge, vol. II, cap. XJ.
Tot astfel era şi în antichitate: Imperiul roman plătea în
numerar mărfurile orientale, care constau îndeosebi din obiecte
de lux, mai ales mătase (M. Reinaud, Relations politiques et
commerciales de l'empire romain avec l'Asie orientale, p. 2 0 8 —
|J0. Vezi, de asemenea, G. Salvioli, Le capitalisme dans le monde
antique, Paris, 1906). S-a întîmplat atunci că Orientul, absorbind
tn acest chip tot numerarul din Europa, a cauzat ruina puterii
 28 Şt. Zeletin
Ia muncă, au început să producă pentru schimb şi ast­
fel a luat naştere burghezia europeană.
Aceasta a avut la început forme foarte modeste : ea
se alcătuia din meseriaşi, organizaţi în bresle la orăşel
Statul burghez însuşi în această fază de dezvoltare esta
identic cu oraşul, întocmai ca în vechime : el nu depă-j
şeşte zidurile orăşăneşti spre a se contopi cu naţiunea]
c u m s-a întîmplat mai tîrziu. Burghezia în această for-|
mă, « m i c a burghezie», care înfloreşte în oraşe liberei
se caracterizează prin aceea că nu produce pentru c a l
pitalizare, adică pentru creşterea nemărginită a u n e i
s u m e de bani. Ea produce de regulă atîta marfă; c î t i
trebuie spre a-şi acoperi din vînzarea acesteia nevoile?
proprii. O zicătoare din acele vremuri spune că mese-*]
ria trebuie să «hrănească» omul. Mica burghezie se dez-l
voltă de prin veacul XI pînă în veacul X V ; ea a apărut,
m a i întîi, şi în formă tipică în Italia, unde oraşele libe-1
re, alcătuind state neatîrnate, au dat naştere unei c i l
vilizaţii neperitoare; apoi s-a dezvoltat în Ţarile-de-Josl
în sudul Germaniei, unde Nürnberg şi Augsburg ţ i ţ i
locul de frunte 1 . Franţa şi Anglia au avut de asemenea*
p mică burghezie, care însă în aceste ţări nu a jucate
acelaşi rol social.
între veacul X V — X V I se îndeplineşte cea mai m a r e
revoluţie în dezvoltarea burgheziei: naşterea capitalis-
de stat atît în Imperiul roman de Apus, cît şi în cel de Răsărit
(Lujo Brentano Die byzantinische Wirtschaft, în „Schmoller*
Jahrbuch" 41. Jahrgang, II. Heft).
Acelaşi pericol ameninţă Europa şi spre sfîrşitul Evului M e ­
diu, după çe cruciadele veniră să reînvie comerţul cu Orientuli
metalele preţioase porneau în aşa cantităţi spre Orient, încît'
principii alarmaţi luau tot felul de măsuri prohibitive, toatej
însă fără efect. Se părea că bătrîna A s i e va prăbuşi încă o dată
Europa în ruină şi barbarie, cînd descoperirea drumului spre
India şi America dădu europenilor putinţa de a jefui în stil
mare aceste continente şi a aduce metale preţioase din belşug.
Aceasta- salvă Europa de ruină şi aruncă temeliile unei noi for«
me de viaţă — aceea a capitalismului industrial — la care nu
s-a putut ridica nici unul din popoarele Orientului. (în această,
privinţă vezi opera monumentală a lui W. Sombart, Der moderne
Kapitalismus, 1919, 4 vol.).
1
Asupra micii burghezii italiene v. Julien Luchaire, Les
démocraties italiennes, Paris, 1915; asupra celei din Ţările de
Jos, admirabila lucrare, citată mai sus, a lui Henri Pir'enne: Les
anciennes démocraties des Pays-Bas, Paris, 1910.
Introducere 29
inului. De atunci atît principiul producţiei, cît şi orga­
nizarea socială, apucă alte căi. Micul burghez, la fel cu.
ţăranul, muncea numai pentru acoperirea nevoilor* sale;
dar noul mînuitor de marfă, capitalistul, pierde din ve­
dere nevoile proprii: el munceşte pentru mărirea la in­
finit a unei sume de bani, a capitalului. A c e l M o l o h
al omenirii moderne, în acelaşi timp însă şi piedestal'
al civilizaţiei şi gloriei europene — capitalismul — îşi
face revoluţionara apariţie, şi cu aceasta mica burghezie
dă locul burgheziei propriu-zise, clasei capitaliste 1 .
Totodată, se petrece şi o adîncă schimbare geografi­
că. Leagănul micii burghezii a fost sud-vestul latin aî
Europei, — Italia, Spania, Portugalia — şi sudul G e r ­
maniei; leagănul capitalismului este nord-vestul germa­
nic al Europei; el se naşte în Glanda, de unde radiază
spre Franţa şi Anglia, iar din aceasta din urmă spre
Germania şi 'America. Astfel, nordul barbar intră în
rolul istoric pe care-1 jucase pînă atunci sudul latin,,
moştenitorul nemijlocit şi reînvietorul civilizaţiei antice.
Din toate ţinuturile nordice cariera cea mai strălucită
în era capitalistă o are Anglia, regina mărilor şi « d e s ­
potul p i e l i i universale». Expansiunea engleză predomi­
nă întreaga istorie economică modernă; ea dă naştere
1
W. Sombart, Der moderne Kapitalismus, II, 2, p. 10. —
Weber socoate (WirtscKaftsgeschichte, 1923, p. 303) că dorinţa
do cîştig nemărginit nu este o însuşire specifică erei capitalistei
usemenea idee i se pare naivă. Privită în sine, această dorinţă
este universală. Şi el aminteşte aici, între altele, de Cortez şi
l'izarro, jefuitorii spanioli ai Americii.
Dar se pare mai curînd că este la mijloc o neînţelegere. în
mod singuratec, se înţelege că pofta de cîştig a existat în orice
li mp; dar ca însuşire generală a întregii organizaţii sociale, deci
ca fenomen social, ea nu se găseşte decît de la naşterea capita­
lismului. Tendinţa de capitalizare infinită, şi în genere tendinţa
spre infinit, eterna goană spre un ţel ce nu se mai realizează:
niciodată, fiindcă odată realizat, face să apară la orizont un.
nitul m a i mare — acesta este un fenomen specific modern eu­
ropean şi apare de la Renaştere, adică de la înfiriparea capi­
talismului. Asemenea alergare spre infinit, împotriva căreia se
revoltă în accente lirice sufletul lui Rathenau, dă pecetea pro­
prie civilizaţiei noastre europene: ea alcătuieşte deopotrivă glo­
ria şi mizeria acestei civilizaţii, punînd-o în izbitor contrast
cu civilizaţia orientală, care e altoită pe bază agrară şi de aceea
nre ca însuşire specifică odihna, contemplaţia.
 30 Şt. Z e l e t i n
şi statului român modern, pe temelie burgheză,
v o m arăta aici pe larg.
Pricinile acestei stranii schimbări geografice rămîn
încă în întuneric. S-au dat m u l t e ipoteze, între oare
aceea a înrâuririi descoperirilor geografice asupra vieţii
economice e cea m a i cunoscută. A m i n t i m însă a i c i ipo--j
teza lui Sombart, care la întîia vedere pare paradoxală,
dar pe care autorul ei se sileşte să o dovedească în mod
amănunţit 1 . *
D u p ă acest autor, strămutarea vieţii economice a r l B
drept pricină peregrinarea evreilor din sudul spre nor-i|
dul Europei. în adevăr, se ştie că prin veacul XV şi
JXVI, adică tocmai în epoca de naştere a capitalismului,
oraşele mici burgheze au alungat din sînul lor pe ne­
credincioşi. A ş a au făcut deopotrivă Spania, Portuga­
lia, oraşele italiene şi germane. Singură Spania a alun­
gat vreo nouă sute m i i de evrei şi c a m tot atîţiâ mauri,
toţi făcînd parte din clasa burgheză. Plecînd din aceste
locuri, împreună cu însemnatele lor averi, evreii au dus
prosperitatea economică din sudul spre nordul european,
în această lumină, evreii apar ca întemeietorii erei e a - l
pitaliste şi pionierii civilizaţiei moderne. Plin de admi-j
raţie, Sombart exclamă: «ca soarele trece Israel peste
Europa: unde .el ajunge, acolo ţîşneşte viaţă nouă; de
u n d e el pleacă, acolo putrezeşte tot ceea ce înflorise
pînă atunci» 2 .
Această ipoteză are însemnătate şi pentru noi. Ori­
ginile burgheziei române sînt strâns legate de activitatea
economică a evreilor: cămătăria evreiască este a c e e a
cate a desfiinţat vechea noastră boierime şi o dată cu
ea vechea orânduire socială, pregătind astfel trecerea
1
în opera: Die Juden und das Wirtschaftsleben,
1911.
2
Die Juden., p. 15. In această privinţă W e b e r pare mai aproa­
pe de adevăr, cînd atribuie evreilor o îndemînare specială nu­
mai în mînuirea formelor inferioare şi destructive ale capita­
lismului. Intre creatorii capitalismului constructiv, raţional, arată'
Weber, nu se găseşte nici un evreu. Aceasta lămureşte şi î n t î m -
pinarea cea mai serioasă pe care o face acestei teorii Brentano
(Die Anfänge des modernen Kapitalismus, p. 165—66) cum. cä
R u s i a şi Polonia, c a r e au o atîţ de bogată p o p u l a ţ i e evreiască,
n-au j u c a t totuşi n i c i un r o l în dezvoltarea capitalismului.
Introducere 31
cum; la actuala organizare modernă. Despre aceasta însă mai
mult la locul cuvenit.
In cercetarea de faţă nu ne ocupăm cu mica burghezie
română, ci numai cu dezvoltarea clasei noastre capita­
liste. Mica burghezie face parte din vechiul regim; sco­
pul nostru este însă de a urmări procesul de naştere a
României moderne şi acesta se înfăptuieşte sub înrâu­
rirea exclusivă a capitalismului.
3. Paralel cu înaintarea burgheziei de la faza bres­
lelor, care lucrează pentru trebuinţele personale, la faza
producerii pentru capitalizare, se înfăptuieşte şi o evo­
luţie a ideii de libertate.
S c h i m b u l creează raporturi libere oriunde pătrunde;
dar se înţelege că tocmai din această pricină sfera li­
bertăţii nu depăşeşte raza de influenţă a schimbului.
Astfel, în epoca de dezvoltare a micii burghezii, liber­
tatea rămîne ţărmurită între zidurile oraşelor: ea e în-'
ţeleasă atunci ca un privilegiu, anume ca un privilegiu
de grup. Asemenea grupare privilegiată este, înainte de
toate, atotputernica breaslă, apoi întreaga comunitate
unde se află breslele: oraşul. Mica burghezie nu s-a
putut ridica pînă la ideea libertăţii individuale, ca b u n
obştesc şi drept natural al oricărei făpturi umane. De
aceea, în această fază a burgheziei ţărănimea duce înainte
jugul robiei, iar în imensa masă rurală iobagă, ora­
şele alcătuiesc mici oaze libere, ca nişte insule ale
fericiţilor. « A e r u l de oraş dă libertate», zice proverbul
medieval 1 .
Abia cu naşterea capitalismului leapădă libertatea
caracterul de privilegiu, devine un drept al omenirii în­
tregi şi aruncă temelia democraţiei moderne. Era şi fi­
resc. Căci influenţa capitalismului trece zidurile oraşelor,
Leipzig .se revarsă în întreg cuprinsul naţiunii şi de aici pe m~
treaga faţă a globului. Şi în orice colţ al pămîntului,.
capitalismul duce cu sine aceeaşi evanghelie a libertăţii
şi umanităţii, născută din nevoile schimbului.
La aceasta se adaugă' de astă dată şi nevoile noului
mod. de producere. M i c u l burghez^era proprietarul m i j -
1
Henri Pirenne, op. cit., p. 34 şi passim. Lucien Luchaire,
op. cit., p. 182 şi urm.
32 Şt. Zeietin
loacelor de producţie: el lucra singur, cu uneltele sale
şi cu materialul propriu; de aceea îşi putea îngădui să
nesocotească libertatea altora. Dar capitalistul lucrează
cu muncitori liberi, cu «proletari», ce-şi vînd puterea
de muncă 1 . Aici munca şi capitalul se despărţesc — « d i ­
vorţează» — şi apar ca doi factori deosebiţi, dacă nu
chiar ca duşmani. Astfel capitalistul, dacă vrea să aibă
muncitori liberi, trebuie să desfiinţeze iobăgia şi să creeze
raporturi libere. Ceea ce şi face.
Mijlocul consfinţit de istorie, prin care burghezia
înfăptuieşte libertatea, este lupta sîngeroasă împotriva
forţelor ce o sugrumă: revoluţia. Situaţia micii burghe­
zii era mult mai uşoară, căci ea nu cerea libertate decît
pentru ea însăşi. De aceea, pe lîngă vărsarea de sînge
ea avea şi un mijloc mai comod de a atinge acest scop:
anume, oraşele mici burgheze cumpărau de la regi un
document — o «charta» — care le garanta privilegiul
libertăţii. îndeosebi oraşele engleze s-au slujit de acest
mijloc paşnic, pe cînd cele franceze au susţinut sînge-
roase lupte împotriva principilor, spre a-şi asigura li­
bertăţile. Oraşele italiene, care s-au dezvoltat înainte
de întărirea nobilimii feudale, şi-au impus privilegiile
fără luptă şi fără bani.
De la naşterea capitalismului situaţia se schimbă cu
desăvîrşire: de astă dată burghezia hu nîai cerea libertate
pentru ea singură, ci pentru toată lumea; ea nu m a i
lupta în numele ei propriu, ci în acela al omenirii în-
genunchiate, pe care o chema la viaţă liberă. Astfel în­
cepe era revoluţiilor burgheze, o eră de idealism u m a ­
nitar, de optimism social şi idealism fără margini. Pă­
rea că mai înainte omenirea vegetase şi abia atunci
începea sâ se redeştepte la viaţă. Nu mai era vorba
atunci de a restringe autoritatea principilor, dobîndind
privilegii liberale pentru cîteva oraşe, ci de a sfărma
orice privilegii, întronînd regimul libertăţii universale,
începutul acestei ere revoluţionare 1-a făcut burghezia
engleză in anul 1688, dar răsunetul acestei mişcări n-a
1
« I n organizarea capitalistă producţia se caracterizează prin
aceea că nu produce decît marfă; acest caracter decurge... din
f a p t u l că aici munca însăşi apare ca o marfă, muncitorul vîn-
zîndu-şi munca sa». K . M a r x , L e Capital (trad. J. Borchardt et
H. Vanderrvdt), 1900, voi. II, p. 180.
Introducere 33
trecut dincolo de hotarele Angliei. Abia revoluţia bur­
gheziei franceze din anul 1789 veni să zguduie lumea,
dînd priveliştea unei încercări de a sfărma orice urmă
a trecutului iobag, spre a clădi pe ruinele sale o lume
cu totul nouă. A urmat, apoi cariera strălucită a marelui
fiu al revoluţiei. Napoleon, căruia i-a fost dat să poar­
te în întreaga Europă evanghelia libertăţilor burgheze.
Prin zgomotoasa ei mişcare, burghezia franceză, deşi
mai întârziată ca sora ei engleză, deşi vestea lumii o
evanghelie pe, care, o învăţase ea însăşi dincolo de Ca­
nal, s-a impus totuşi ca avangarda întregii burghezii eu­
ropene. Parisul deveni centrul revoluţionar de unde Eu­
ropa subjugată se deprinse a aştepta semnalul mişcării
de libertate. Şi în adevăr, după o întreagă serie de con-
vulsiuni, care umplu întîia jumătate a veacului X I X ' ,
Oraşul-lumînă scapără din nou în anul 1848 s.cînteia
oare aprinde toată Europa, pînă la hotarele Rusiei.
Cu anul 1848 intrăm şi în Principatele Române, unde
sîntem martori la cea dintîi manifestare a principiilor
umanitare burgheze. Tineri români, care-şi făcuseră stu­
diile la Paris, unde învăţaseră Codul Napoleon, veniră
să predice şi în România «respect pentru persoane, res­
pect pentru proprietate» şi celelalte articole de credin­
ţă ale catehismului burghez. Nu e deci de' mirare că
cercetătorii noştri au crezut a descoperi originea bur­
gheziei române în influenţa ideilor liberale din Apus.
Decît, am arătat că aceste idei au un anumit substrat
economic, anume relaţiile de schimb: unde acest teren
lipseşte, eie nu pot prinde' rădăcini. De aceea id sile liberale
revoluţionare din Franţa nu ar fi avut vreun răsunet la
noi, dacá terenul pentru sădirea lor nu ar fi fost pre­
gătit mai dinainte printr-o revoluţie ăe fapt: trecerea
economiei noastre naţionale în faza schimbului, sub in­
fluenţa capitalismului străin*. Dar această revoluţie eco­
nomică, premergătoarea revoluţiei politice, nu a fost
pricinuită de^ Franţa, a cărei expansiune spre Gurile
Dunării a fost destul de modestă, ci de înaintaşa ei pe
piaţa.lumii: Anglia. Naşterea burgheziei române se da-
toreşte expansiunii capitalismului englez, şi în această
direcţie vom îndruma cercetările de faţă.
 Şt. Zeletin
M Introducere
b) Fazele istorice ale 'evoluţiei burgheziei
4 . B u r g h e z i ţ i s t r ă b a t e trei f a z e d e o s e b i t e , d u p ă f a ­
z e l e d e d e z v o l t a r e a l e c a p i t a l i s m u l u i însuşi. A m v o r b i t
d e o t r i n i t a t e capitalistă, a l c ă t u i t ă d i n c a p i t a l u l c o m e r ­
cial, c a p i t a l u l i n d u s t r i a l ş i c a p i t a l u l f i n a n c i a r . I n e v o l u ­
ţia i s t o r i c ă î n f l o r e ş t e m a i întîi c o m e r ţ u l , a p o i s e d e z ­
voltă în m o d mai a n e v o i o s industria, pe c î n d capitalis­
m u l f i n a n c i a r îşi arată t o a t ă f o r ţ a e c o n o m i c ă a b i a î n
v r e m e a noastră1. F i e c a r e din aceste f o r m e succesive ale
c a p i t a l u l u i d ă ş i u n c a r a c t e r d e o s e b i t c l a s e i care-1 m î -
n u i e ş t e , ş i p r i n a c e a s t a î n t r e g i i orânduiri s o c i a l e . P r e ­
d o m i n a r e a c a p i t a l i s m u l u i c o m e r c i a l d ă n a ş t e r e fazei mer­
cantiliste a b u r g h e z i e i ; p r e d o m i n a r e a c a p i t a l u l u i i n d u s ­
t r i a l a d u c e e r a liberalismului; i a r v r e m e a n o a s t r ă , î n
c a r e c a p i t a l i s m u l d e b a n c ă stă s ă a b s o a r b ă a m b e l e f o r ­
m e d e mai î n a i n t e a l e c a p i t a l u l u i , a l c ă t u i e ş t e f a z a im­
perialismului. O p r i v i r e s c u r t ă a s u p r a a c e s t o r t r e i f a z e
de evoluţin ale burgheziei ne va da un preţios sprijin,
pentru cercetarea evoluţiei burgheziei noastre proprii.
M e r c a n t i l i s m u l e f a z a de f o r m a r e a b u r g h e z i e i . El
stă s u b influenţa, c o m e r ţ u l u i , f i i n d c ă n a ş t e r e a u n e i b u r ­
g h e z i i i n d i g e n e s e d a t o r e ş t e c o m e r ţ u l u i c u o ţară străi­
n ă m a i d e z v o l t a t ă . R o m â n i a însăşi n u f a c e a b a t e r e d e
l a a c e a s t ă r e g u l ă ; b u r g h e z i a n o a s t r ă i a fiinţă t o t d i n
r e l a ţ i i l e d e c o m e r ţ î n c a r e n e - a atras b u r g h e z i a străină»
a n u m e cea e n g l e z ă . D e a c e e a ţara n o a s t r ă î n c e p e d e z v o l ­
tarea ei burgheză de asemenea cu o fază mercantilistă,
p e c a r e o c e r c e t ă m a m ă n u n ţ i t î n l u c r a r e a d e faţă.
Caracteristica acestei p r i m e f a z e . d e d e z v o l t a r e a b u r ­
g h e z i e i este: tutela energică a puterii de stat asupra vieţii
economice îndeosebi şi a întregii vieţi sociale în genere.
în perioada ei de formaţie, b u r g h e z i a î n c ă slabă a r e
n e v o i e d e u n sprijin, p e care-1 g ă s e ş t e î n p u t e r e a c e n t r a l ă
1
V o r b i m aici n u m a i d e f o r m e l e d e s e a m ă a l e c a p i t a l i s m u l u i ,
c a r e i z b u t e s c să-şi c r e e z e ş i f o r m e c o r e s p u n z ă t o a r e d e o r g a n i ­
z a r e s o c i a l ă . E v o l u ţ i a d e f a p t a c a p i t a l i s m u l u i este î n s ă c e v a
m a i b o g a t ă ; aici, p a r a l e l c u c o m e r ţ u l , î n f l o r e ş t e c a m ă t ă ; d i n
lupta cu aceasta din u r m ă iau naştere băncile, apoi se dezvoltă
i n d u s t r i a . T î r z i u , a b i a p e l a sfîrşitul v e a c u l u i X I X , i z b u t e ş t e
c a p i t a l u l d e b a n c ă să-şi s u b o r d o n e z e atît i n d u s t r i a c î t ş i c o ­
m e r ţ u l , d e v e n i n d astfel c e e a ce n u m i m capital financiar. A c e a s ­
t a s e v a v e d e a p e larg î n c o r p u l l u c r ă r i i .
35
d e stat., A s t f e l statul are a t u n c i m e n i r e a i s t o r i c ă d e a-face
« e d u c a ţ i a » burgheziei. Spre a da avînt comerţului, de­
ţ i n ă t o r i i p u t e r i i d e stat c r e e a z ă u n î n t r e g s i s t e m d e căi
d e c o m u n i c a ţ i e , p r i n c a r e l e a g ă o r a ş e l e c u satele; dis­
trug o r i c e b a r i e r e l ă u n t r i c e ş i d e s f i i n ţ e a z ă o r i c e r e g i o ­
n a l i s m e c o n o m i c ş i p o l i t i c , u n i f i c â n d " astfel v i a ţ a s o c i a ­
lă naţionala' într-un tot o m o g e n . De-aceea mercantilis­
m u l este creatorul statelor m o d e r n e naţionale, centrali­
z a t o a r e , i m i t a r e şi o m o g e n e . S p r e a î n t e m e i a o i n d u s t r i e
i n d i g e n ă , p u t e r e a d e stat r i d i c ă l a g r a n i ţ e l e ţării s t a v i l e
î m p o t r i v a prifluselor industriei străine m a i înaintate, p u ­
nând t a x e v a m a l e p r o t e c t o a r e sau c h i a r p r o h i b i t i v e ş i
acordând înlesniri de tot felul industriaşilor indigeni.
P r i n a c e a s t a m e r c a n t i l i s m u l c r e e a z ă neatârnarea e c o n o ­
mică a naţiunilor, temelia neapărată a. unei adevărate
neatârnări p o l i t i c e .
A ş a d a r , faza m e r c a n t i l i s t ă e d e o p o t r i v ă , f a z a d e p l ă ­
m ă d i r e a b u r g h e z i e i , ca şi a s t a t e l o r m o d e r n e n a ţ i o n a l e :
aceste două procese se contopesc în realitate în unul
ungur1. D e a c e e a m e r c a n t i l i s m u l a r e î n a i n t e d e t o a t e
u n c a r a c t e r n a ţ i o n a l ; e l îşi g ă s e ş t e e x p r e s i a î n a c e l i d e a l
care însufleţeşte orice p o p o r la începutul dezvoltării sale
b u r g h e z e : întîi, u n i r e a t u t u r o r g r u p e l o r n a ţ i o n a l e i n a c e ­
laşi stat; a p o i , n ă z u i n ţ a a c e s t u i a de a trăi p r i n p r o p r i i l e
sale p u t e r i . I d e a l u l m e r c a n t i l i s t e s t a t u l m o d e r n n a ţ i o ­
nal şi neatârnat. A c e l a ş i i d e a l a î n s u f l e ţ i t şi î n s u f l e ţ e ş t e
î n c ă R o m â n i a în a c t u a l a ei fază de d e z v o l t a r e . ' -
Mercantilismul european se dezvoltă de prin veacul
X V I până p e l a j u m ă t a t e a v e a c u l u i X I X ; e p o c a s a d e
î n f l o r i r e e ' însă v e a c u l X V I I . R o m â n i a , f i i n d a b i a • în
p r e z e n t î n faza m e r c a n t i l i s t ă , are î n faţa e i a c e l e a ş i p r o ­
b l e m e şi cearcă să le r e z o l v e cu aceleaşi mijloace, c a .
şi statele e u r o p e n e prin v e a c u l X V I — X V I I .
5. De la p r e d o m i n a r e a comerţului evoluţia burgheziei
înaintează către faza de p r e d o m i n a r e a industriei, şi cu
aceasta pătura burgheză a industriaşilor capătă rolul
hotărâtor i n v i a ţ a s o c i a l ă , p e c a r e o ş i r e f a c c o n f o r m c u
1
« O r i c e istorie a î n c e p u t u r i l o r c a p i t a l i s m u l u i este t o t o d a t ă
o i s t o r i e a f o r m ă r i i s t a t e l o r » . W. S o m b a r t , Der moderne Kapita-
llsmus, v o i . II, 2, p . 910. A s u p r a m e r c a n t i l i s m u l u i p o l i t i c , a c e e a ş i
p p e r ă , v o i . I, 1; a s u p r a m e r c a n t i l i s m u l u i ca t e o r i e , v o i . II, 2.

36 Şt. Z e l e t i n
trebuinţele lor proprii: ei rup cu tradiţia mercantilistă şi
inaugurează pe r u i n e l e ei o n o u ă eră: aceea) a l i b e r a l i s ­
mului.
Care e caracteristica acestei ere n o i ? Ea trebuie î n ­
ţeleasă c a a n t i p o d u l m e r c a n t i l i s m u l u i . P e c î n d î n f a z a
mercantilistă burghezia încă minoră cerea ocrotirea p u ­
t e r i i d e stat, a c u m , d u p ă c e i n d u s t r i a a j u n g e l a d e p l i n ă
maturitate, clasa burgheză respinge cu hotărîre a m e s ­
t e c u l statului î n t r e b u r i l e e c o n o m i c e , î i i m p u n e s ă l a s e
d e p l i n a l i b e r t a t e i n d u s t r i e i ş i c o m e r ţ u l u i şi^să n u s e î n - .
grijească d e c î t d e administraţie. î n vreme1" c e m e r c a n t i ­
lismul aşteaptă • prosperitatea e c o n o m i c ă de la energia
şi iniţiativa puterii centrale, liberalismul o aşteaptă de
la i n i ţ i a t i v a şi s t ă r u i n ţ a i n d i v i z i l o r ; c e l dintâi n u ; ştiai
n i m i c despre libertatea individuală, şi se călăuzea în m ă ­
s u r i l e sale d e u n s i n g u r l u c r u : i n t e r e s e l e n a ţ i u n i i c a
t o t ; c e l d i n u r m ă , î n s c h i m b , n u r e c u n o a ş t e n i c i stat,,
nici raţiune şi în g e n e r e nici o realitate care a r sta
d e a s u p r a realităţii i n d i v i d u l u i , t i n z î n d să-i î n g r ă d e a s c ă
libertatea: liberalismul şterge deosebirile naţionale, n e a ­
g ă p u t e r e a d e stat ş i p u l v e r i z e a z ă î n t r e a g a o m e n i r e î n
i n d i v i z i , s i n g u r e l e realităţi p e c a r e l e c u n o a ş t e ş i d e I a
a c ă r o r iniţiativă aşteaptă propăşirea socială. I d e o l o g i a
l i b e r a l ă e i n d i v i d u a l i s t ă , u m a n i t a r i s t ă şi c o s m o p o l i t ă ; ea
ridică «individul împotriva statului» " ca antiteze, n e î m ­
p ă c a t e , • c e r e c e l u i d i n u r m ă să, s e m ă r g i n e a s c ă l a r o l u l
şters d e « p o l i ţ i s t » s a u « s o m n a m b u l » ş i s ă l a s e toată, l i ­
bertatea celui dintîi1.
Liberalismul, ca şi c o n c e p ţ i a libertăţii i n d i v i d u a l e pe
care el o întemeiază, e de natură c u r a t m o d e r n ă : anti­
c h i t a t e a n u s-a p u t u t r i d i c a d e c î t p î n ă l a c a p i t a l i s m u l
c o m e r c i a l , d e a c e e a n-a t r e c u t p e s t e c o n c e p ţ i a m e r c a n t i ­
listă a v i e ţ i i de stat 2 . El s-a i m p u s î n t î i în A n g l i a în
1
L i b e r a l i s m u l î n a m b e l e sale f o r m e d e s e a m ă , e c o n o m i c ă
şi s o c i o l o g i c ă , e de o b î r ş i e e n g l e z ă ; r e p r e z e n t a n ţ i i săi c l a s i c i , în
e c o n o m i a politică A d a m Smith, în sociologie Herbert Spencer,
sînt e n g l e z i . Astăzi el aparţine istoriei. B u r g h e z i i l e î n a i n t a t e au
ieşit d i n a c e a s t ă fază, iar c e l e î n t î r z i a t e sar p e s t e d î n s a .
2 L u m e a v e c h e n u a c u n o s c u t l i b e r t a t e a î n î n ţ e l e s modern-:
ea n-a p u t u t c o n c e p e o m ă r g i n i r e a autorităţii statului în f o l o s u l
i n d i v i z i l o r . C e t a t e a a n t i c ă —- statul de a t u n c i — p l e a c ă de la
vederea că puterea centrală. poate şi are dreptul să m o d e l e z e
v i a ţ a s o c i a l ă aşa c u m c r e d e d e c u v i i n ţ ă . Statul t r e c e c a p m n i -
itntroducere 37
a n u l 1846, p r i n d e s f i i n ţ a r e a t a x e l o r p e i m p o r t u l g r i u ­
lui (corn-laws) şi acordarea libertăţii c o m e r ţ u l u i 1 ; apoi,
după pilda Angliei,_în Franţa (1860), în Prusia (1862)
ş i î n c e l e l a l t e state g e r m a n e 2 . D a r p e c î n d l i b e r a l i s m u l
e n g l e z a înfruntat p î n ă în prezent toate furtunile, cel
d e p e c o n t i n e n t şi-a d a t o b ş t e s c u l sfîrşit.
Alături de caracterul său c o s m o p o l i t , asupra căruia
a s t ă r u i t List, c e e a ce i z b e ş t e m a i m u l t la l i b e r a l i s m e
a n a r h i s m u l d e stat. E a i c i m a i m u l t n e v o i a d e a r e a c ­
ţiona împotriva tiraniei puterii centrale, care caracte­
r i z e a z ă f a z a m e r c a n t i l i s t ă . D e a c e e a l i b e r a l i s m u l stră­
m u t ă a x a vieţii de stat de la centru la periferie: el ia
suveranitatea din mîinile puterii centrale şi o a c o r d ă
i n d i v i z i l o r , p o p o r u l u i . D e m o c r a ţ i a m o d e r n ă s-a n ă s c u t
ca expresie politică a liberalismului e c o n o m i c . în v r e m u ­
rile noastre însă, viaţa e c o n o m i c ă a luat o f o r m ă dia­
metral opusă liberalismului şi înrudită ' mai m u l t cu
mercantilismul: anume, f o r m a de organizare socială sub
î n r î u r i r e a u n e i p u t e r i c e n t r a l e . S ă v e d e m ş i această n o u a
f o r m ă de dezvoltare a burgheziei.
6. Capitalismul, zice Tonnies, a fost descoperit p e n ­
t r u ştiinţă d e M a r x . D e c î t , . a c e s t g î n d i t o r î n t e m e i a z ă
c e r c e t ă r i l e sale p e f a z a l i b e r a l ă a c a p i t a l i s m u l u i , aşa
c u m o a v e a î n faţa s a î n A n g l i a . D e a c e e a d o c t r i n a l u i
(Marx r e s p i r ă a c e l a ş i a n a r h i s m d e stat, a c e e a ş i n e î n c r e ­
d e r e în puterea centrală, ca şi în g e n e r e i d e o l o g i a li-
potent, indivizii nu cîntăresc nimic. «Este o ciudată eroare, între
erorile omeneşti, de a fi crezut că în cetăţile v e c h i o m u l se bu­
c u r ă d e libertate. E l n u a v e a n i c i c h i a r i d e e a d e l i b e r t a t e . E l
n u c r e d e a c ă a r p u t e a s ă e x i s t e d r e p t f a ţ ă d e c e t a t e ş i zeii e i » .
F u s t e i de C o u l a n g e s , La cité antique, 1900, p. 269. De a s e m e n e a ,
R. v. P ô h i m a n n , Geschichte der sozialen Frage und des Sozialis-
mus in der antiken Welt, e d , I I , v. I, p. 146 şi u r m .
1
Justin M c . C a r t h y , A history oj our own Urnes, I, p. 244.
Agitaţia pentru libertatea comerţului a avut centrul în oraşul
Manchester; de aceea liberalismul e c o n o m i c poartă şi numele
d e « m a n c h e s t e r i a n i s m » . M a n c h e s t e r este p e n t r u l i b e r a l i s m « c e e a
ce e Ierusalim pentru creştinism şi M e c a pentru mahomedanism...
M a x S c h i p p e l , Grundzuge der Handelspolitik, B e r l i n 1902, p. 41".
2 M a x S c h i p p e l , o p . cit., p . 170—74. V o r b i m aici d e î n c e p u ­
turile liberalismului ca politică e c o n o m i c ă ; liberalismul ca d o c ­
t r i n ă este însă m u l t m a i v e c h i .

,1,1 Şt. Z e l e t i n
ln'r.il.i 1 . Cu cîţiva ani însă înainte de
moartea înteme-
latorultli s o c i a l i s m u l u i ştiinţific, b u r g h e z i a e u r o p e a n ă
in­
trase î n t r - o n o u ă f a z ă d e e v o l u ţ i e , a c ă r e i d e p l i n ă
dez­
voltare n u i-a f o s t d a t s - o c u n o a s c ă . A c e a s t ă n o u ă for­
m a d e d e z v o l t a r e a b u r g h e z i e i p o a r t ă n u m e l e d e impe­
rialism şi t e m e l i a e i e c o n o m i c ă e c a p i t a l u l f i n a n c i a r .
Cercetarea amănunţită a acestui ţinut a întreprins-o
R . H i l f e r d i n g , e l însuşi e l e v a l l u i M a r x 2 .
C e este capitalul financiar; c a r e e n o u a o r d i n e e c o -
nomico-sociaiă şi noua ideologie, cărora el dă naştere?
Prin capital financiar Hilferding înţelege capitalul
de bancă,- c a r e a a j u n s în m ă s u r ă să f i n a n ţ e z e atît i n ­
d u s t r i a cit ş i c o m e r ţ u l ; î n a c e s t c h i p e l s u b j u g ă d e o p o ­
trivă producţia ca şi circulaţia, absorbind în sine a m ­
b e l e f o r m e d e m a i î n a i n t e ale c a p i t a l u l u i : c e l i n d u s t r i a l
ş i c e l c o m e r c i a l 3 . C a p i t a l u l d e b a n c ă r ă m î n e astfel f o r ­
m a u n i c ă a c a p i t a l u l u i , d e s p o t u l pieţii, d o m i n î n d î n t r e a ­
ga dezvoltare economică. Ajuns atotputernic regulator
al vieţii e c o n o m i c e , el o î n d r u m e a z ă treptat d u p ă n e ­
v o i l e sale:, i m p u n e î n c h i d e r e a g r a n i ţ e l o r •—• ca şi în faza
m e r c a n t i l i s t ă — î m p o t r i v a p r o d u s e l o r d i n afară, p u n e
s t ă p î n i r e e x c l u s i v ă p e p i a ţ a i n t e r n ă , iar aici î n t r e p r i n d e
o o p e r ă de grandioasă organizare: el sileşte diferitele
i n d u s t r i i , p e c a r e l e finanţează,' s ă s e c a r t e l e z e — c a s ă
nu se r u i n e z e între ele —, să înlăture n e g o ţ u l şi să v i n ă
1 încă liberală reprezintă, după Hilferding, o formă îna­
A s t f e l a j u n g e M a r x la o j u d e c a r e a statului, c a r e în u n e l e
p r i v i n ţ e , c o i n c i d e c u a c e e a a l i b e r a l i s m u l u i e n g l e z d e p e l a fi­
n e l e v e a c u l u i X V I I I ş i c u a c e e a a a n a r h i s m u l u i individualist,,
deşi - m o t i v e l e d e l a care" p l e a c ă a c e s t e a sînt d e altă natură. Sta­
tul e p e n t r u M a r x , ca şi p e n t r u a c e i l i b e r a l i , o « i n s t i t u ţ i e de
silnicie», « c a r e dăunează libertatea». Heinrich Cunow, Die
Marxistische Geschichts-, Gesellschafts- und Staatstheorie, Berlin
1920, v o i . I, p . 309:
2 s c r i i t o r arată că e în n a t u r a b u r g h e z i i l o r î n t î r z i a t e de
I n o p e r a Das F.inanzkapital ( v o i . I I I d i n c o l e c ţ i a Marx-Stu-
dien, e d i t a t ă d e M a x A d l e r şi R u d o l f H i l f e r d i n g ) , W i e n 1910.
O p e r a l u i H i l f e r d i n g este, d e l a î n t î i u l v o l u m a l o p e r e i f u n d a ­
m e n t a l e a liii M a r x , s i n g u r a c r e a ţ i e r e a l ă p e c a r e a p r o d u s - o
literatura, s o c i a l i s t ă . S o s i s e ş i t i m p u l . C ă c i d e l a î n c e p u t u l e r e i
i m p e r i a l i s t e , o p e r a lui M a r x , ieşită d i n a t m o s f e r a l i b e r a l i s m u l u i ,
trebuia să fie simţită din ce în ce mai m u l t ca un p r o d u s a l ,
u n e i p e r i o a d e i s t o r i c e a p u s e ş i î n n e p o t r i v i r e tot m a i v ă d i t ă
c u faza i s t o r i c ă d e d e z v o l t a r e a c a p i t a l i s m u l u i î n c a r e n e a f l ă m
astăzi. A n a l i z a a c e s t e i a din u r m ă e t o c m a i c e e a c e î n t r e p r i n d e
Hilferding în celebra sa operă.
, * R. H i l f e r d i n g , o p . cit., p. 283.
Introducere 39
î n a t i n g e r e d i r e c t ă c u p u b l i c u l c o n s u m a t o r , s p r e a-şi
cumpăni producţia după nevoile interne1. Prisosul - de
mărfuri sau de c a p i t a l neîntrebuinţat îl varsă peste h o ­
tare; de aceea capitalul financiar d e v i n e în politica exter­
nă agresiv şi caută m e r e u sfere de influenţă2.
U n n o u i d e a l n a ţ i o n a l îşi i a n a ş t e r e î n a c e a s t ă fază
imperialistă a burgheziei, caracterizată prin supremaţia
e c o n o m i c ă şi politică a marilor financiari. A c u m indivi­
d u l a p a r e iarăşi c a s i m p l ă c e l u l ă a n a ţ i u n i i , p u n î n d u - ş i
v i a ţ a î n s l u j b a n ă z u i n ţ e l o r t o t u l u i s o c i a l . D a r d e astă
dată naţiunea p r o p r i e nu se m a i înfăţişează ca o simplă
naţiune între altele, căutîndu-şi un l o c sub soare ală­
turi de celelalte, cărora le recunoaşte acelaşi d r e p t la
viaţă autonomă. A c u m naţiunea p r o p r i e apare ca cea
m a i b i n e o r g a n i z a t ă , cea m a i cultă, c a « n a ţ i u n e a a l e a s ă » ,
indicată prin superioritatea culturii ei ca să supună, să
organizeze şi să civilizeze întreaga lume. Celelalte na­
ţ i u n i sînt c o b o r î t e l a u n n i v e l d e î n s e m n ă t a t e s e c u n ­
d a r ă . A c e s t a este i d e a l u l n a ţ i o n a l i m p e r i a l i s t 3 .
B u r g h e z i a g e r m a n ă * a i n t r a t c e a dintîi p e c a l e a i m ­
perialismului în anul 1879, r e i n t r o d u c î n d b a r i e r e l e d o
la graniţă î m p o t r i v a p r o d u s e l o r străine. Pe u r m a ei a
păşit apoi Austro-Ungaria şi Franţa; A m e r i c a n-a tre­
c u t n i c i o d a t ă p r i n t r - o fază l i b e r a l ă . F a ţ ă d e a c e s t e ţări,
îndeosebi de A m e r i c a şi Germania, burghezia engleză
poiată de capitalism, iar liberul s c h i m b apare acestui
autor ca o politică reacţionară, care nu mai c o r e s p u n d e
tendinţelor actuale ale evoluţiei burgheziei .
4
C e r c e t ă r i l e lui H i l f e r d i n g a d u c o c o n s t a t a r e p r e ţ i o a ­
să pentru înţelegerea propriei noastre burghezii. Acest
a sări p e s t e faza l i b e r a l ă şi a î n a i n t a d e - a d r e p t u l de ia
m e r c a n t i l i s m l a i m p e r i a l i s m . A ş a ă u f ă c u t atît A m e r i c a , ,
cît şi G e r m a n i a : aici plămădirea producţiei â mers m î n ă
1
O p . cit., p . 260 şi u r m .
' z O p . cit., c a p . X X I I .
3
O p . c i t , p. 4 2 6 — 2 9 : o a d m i r a b i l ă e x p u n e r e a i d e o l o g i e i i m ­
perialiste.
4
O p . cit., p. 3 8 0 — 8 1 ; de a s e m e n e a , p. 231, notă.
40 Şt. Zeletin
î n m î n ă c u o r g a n i z a r e a ei. N e v o m o c u p a c u a c e s t f e ­
n o m e n în legătură cu cercetarea clasei .noastre burgheze,
c a r e prezintă acelaşi fel de dezvoltare.
7 . C e l e trei f a z e d e e v o l u ţ i e a c a p i t a l i s m u l u i a u î n ­
suşirile l o r p r o p r i i , d e a c e e a n u s e p o a t e î n ţ e l e g e d e z ­
voltarea uneia, d u p ă n o r m e l e dezvoltării alteia: fiecare
trebuie cercetată în sine şi lămurită după caracterul ei
deosebit. D a r t o c m a i aceasta e greşeala, c a r e se face de
obicei î n s t u d i u l b u r g h e z i e i şi s-a f ă c u t totdeauna î n
s t u d i u l b u r g h e z i e i r o m â n e . C e e a c e s-a p e t r e c u t p î n ă
în prezent cu istoria burgheziei noastre sfidează î n c h i ­
p u i r e a . S-a î n c e r c a t a s e î n ţ e l e g e naşterea s o c i e t ă ţ i i r o ­
m â n e m o d e r n e , care în c h i p firesc are un caracter m e r ­
cantilist, î n a n a l o g i e c u starea actuală a b u r g h e z i e i e u ­
r o p e n e , c a r e a t r e c u t d e m u l t l a f a z a liberală, p e a l o c u r i
la cea .imoerialistă. Şi încheierile sunt de tot interesante.
D ă m câteva p i l d e .
O r i c e b u r g h e z i e şi-a î n c e p u t d e z v o l t a r e a c u a j u t o r u l
s t r ă i n i l o r , d e c a r e s-a p u t u t l i p s i n u m a i c u t i m p u l , d u p ă
c e î n d e c u r s d e v e a c u r i şi-a f ă c u t e d u c a ţ i a e c o n o m i c ă l a
ş c o a l a l o r . S e î n ţ e l e g e c ă ş i ţara n o a s t r ă a î n c e p u t d e z ­
v o l t a r e a b u r g h e z ă l a fel. D e aici s-a d e d u s însă c ă r o ­
m â n i i sînt u n p o p o r n e d e s t o i n i c d e v i a ţ ă e c o n o m i c ă m o ­
dernă, b u n n u m a i pentru birocraţie, şi că încercarea
l o r d e a-şi m o d e r n i z a v i a ţ a s o c i a l ă n u a a v u t a l t sfîrşit-
d e c î t a c e l a d e a-i p u n e î n r o b i a s t r ă i n i l o r !
O r i c e p o p o r a î n c e p u t să-şi c l ă d e a s c ă edificiul: s o ­
c i a l b u r g h e z c u c a p i t a l străin; a l c ă t u i r e a u n u i c a p i t a ­
l i s m p r o p r i u â f o s t o f a p t ă t r e p t a t ă , t î r z i e şi a n e v o i o a ­
să. R o m â n i i -au f ă c u t a c e l a ş i l u c r u : e i a u r e c u r s c u
prisosinţă în perioada de regenerare naţională la c r e ­
d i t u l străinătăţii. D e aici s-a î n c h e i a t însă c ă e u n p ă c a t '
naţional al poporului nostru de a cheltui mai m u l t decît
p r o d u c e şi a trăi pe d a t o r i e !
O r i c e b u r g h e z i e intră în viaţă printr-o e n e r g i c ă tu­
t e l ă a p u t e r i i d e stat; aceasta, c u m a m z i s , u r m ă r e ş t e
s c o p u l de a face educaţia e c o n o m i c ă a naţiunii, î n d e o ­
sebi a ţărănimii, pătura socială care de regulă t r e b u i e
deprinsă cu forţa la m u n c ă u n i f o r m ă şi disciplinată. R o ­
m â n i i , î n c h i p firesc, a u f ă c u t a c e l a ş i l u c r u : e i s e află
Î n c ă s u b tutela p u t e r i i c e n t r a l e . D i n aceasta s-a d e d u s
însă c ă n o i s î n t e m u n p o p o r n e d e s t o i n i c d e i n i ţ i a t i v ă ,
Introducere 41
aşteptînd a fi îndreptaţi, la orice pas de către puterea
d e stat.
A m p u t e a l u n g i a c e a s t ă listă d e c u r i o z i t ă ţ i s o c i o l o ­
gice; dar cele zise ajung spre a da o ideé în ce măsură
a c e a s t ă m e t o d ă n e i s t o r i c ă , c a r e d e l a Junimea î n a i n t e
a d e v e n i t m o d ă , a d e s f i g u r a t p î n ă la c a r i c a t u r ă s o c i e t a t e a
r o m â n ă m o d e r n ă . Certaţi cu simţul istoric, nedestoinici
a se coborî pînă la începuturile burgheziei în genere,
aceşti oameni au prefăcut lipsurile neînlăturate a l e în­
c e p u t u r i l o r b u r g h e z i e i n o a s t r e î n t o t atîtea p ă c a t e n a ­
ţ i o n a l e ale p o p o r u l u i r o m â n ş i p r e t i n s e d o v e z i d e i n f e ­
r i o r i t a t e faţă d e p o p o a r e l e a p u s e n e . A ş a a l u a t n a ş t e r e
acea mentalitate b o l n a v ă de a găsi b u n tot c e e a ce au
f ă c u t străinii ş i a d e s c o n s i d e r a r o d u l m u n c i i n o a s t r e
proprii. S ursitul firesc al u n e i a s e m e n e a atitudini tre­
b u i a s ă fie z d r u n c i n a r e a î n c r e d e r i i g e n e r a ţ i i l o r n o a s t r e
tinere în puterea de-viaţă a p o p o r u l u i r o m â n .
Cea mai mare victorie va sărbători-o cultura r o m â n ă
J > i a a t u n c i c î n d îşi v a î n s u ş i d e s t u l s i m ţ i s t o r i c , s p r e
a nu mai p u n e în seama poporului nostru lipsuri pe care
e l n u l e are, c i a e x p l i c a a s e m e n e a l i p s u r i d r e p t c e e a
c e s î n t : n e a j u n s u r i fireşti ale î n c e p u t u r i l o r o r i c ă r e i b u r ­
g h e z i i , d e c a r e a a v u t s ă s u f e r e o r i c e n e a m c î n d s e afla
î n faza n o a s t r ă d e d e z v o l t a r e .
c) Naşterea societăţilor burgheze
8. P r o c e s u l de dezvoltare a burgheziei seamănă u n u i
cerc, care se lărgeşte mereu, euprinzînd înăuntru ţinu­
turi d i n c e î n c e m a i î n t i n s e . L a î n c e p u t , c a m i c ă b u r ­
g h e z i e , sfera e i d e a c t i v i t a t e era ţ ă r m u r i t ă î n m a r g i n i ­
le oraşelor,-care în acest c h i p deveniră centre de libertate
s'i c i v i l i z a ţ i e în m i j l o c u l b a r b a r i e i r u r a l e m e d i e v a l e . E
cunoscută, îndeosebi, însemnătatea culturală a oraşelor
italiene şi flamande, care au fost leagănul c e l e i m a i
v e c h i m i c i b u r g h e z i i . C u n a ş t e r e a c a p i t a l i s m u l u i sfera
de i n f l u e n ţ ă a b u r g h e z i e i se lărgeşte,- d i n t r e z i d u r i l e
vechi, ce o despărţeau de restul lumii, ea se revarsă ia
sate, l e l i b e r e a z ă d e i o b ă g i e , l e o r g a n i z e a z ă l a f e l c u o r a ­
şele, d i s t r u g e o r i c e p r o v i n c i a l i s m , a r u n e î n d astfel t e ­
meliile statelor m o d e r n e . Oraşele m e d i e v a l e au fost opera
micii burghezii, statele naţionale m o d e r n e sînt opera
b u r g h e z i e i î n faza d e t i n e r e ţ e a c a p i t a l i s m u l u i . L u p t e i . :
 Introducere 43
Şt. Z e l e t i n
42

l i n g ă c e l e v e c h i , c a u n n o u s t a t b u r g h e z d e s i n e stătă­
de unitate naţională înfăţişează e x p a n s i u n e a b u r g h e z i e i
tor. A ş a s-a n ă s c u t o r i c e b u r g h e z i e ; p i l d a c e a m a i n o u ă
d e l a o r a ş e î n î n t r e g c u p r i n s u l , u n d e l o c u i e s c fraţi d e
o dă R o m â n i a şi J a p o n i a . P î r g h i a c a r e aduce" în t v i a ţ ă
acelaşi n e a m .
burgheziile tinere este expansiunea burgheziilor înain­
Dar se înţelege că expansiunea burgheziei nu putea
tate s p r e t o a t e c o l ţ u r i l e l u m i i , c u d e o s e b i r e s p r e r e g i u ­
să facă p o p a s la marginile naţiunii, c u m odinioară nu
nile agricole. în dezvoltarea burgheziei r o m â n e v o m des­
p u t u s e p o p o s i n i c i l a z i d u r i l e -oraşelor. N e s f î r ş i t e rîuri
c o p e r i , c a l a o r i c a r e altă b u r g h e z i e , u n p r i m p r o c e s d e
de marfă, ce nu mai găseau cumpărători pe pieţele i n ­
i n v a d a r e a ţării n o a s t r e d e c ă t r e b u r g h e z i a străină, s u b
terne, începură să se reverse d i n c o l o de hotarele naţio­
a cărei influenţă se revoluţionează viaţa noastră e c o n o ­
nale, i n v a d î n d ţările a g r i c o l e î n a p o i a t e ş i s t r ă b ă t î n d î n
m i c ă ş i s e m o d e r n i z e a z ă o r g a n i z a r e a socială. A c e a s t a
c o l ţ u r i l e c e l e m a i î n d e p ă r t a t e ale p ă m î n t u l u i . P e n t r u
este era de educaţie e c o n o m i c ă a n e a m u l u i nostru da
burghezie JIU au existat şi nu există ziduri chinezeşti;
c ă t r e s o l i i c a p i t a l i s m u l u i străin. A p o i urmează un al
în imperiul fiilor soarelui, cu civilizaţia lor milenară,
d o i l e a p r o c e s , î n c a r e n e a m u l n o s t r u , s i m ţ i n d c ă anii d e
a o u m apar z o r i l e e r e i capitaliste. P r e t u t i n d e n i b u r g h e ­
e d u c a ţ i e m e r g s p r e sfîrşit, c e a r c ă s ă s e e m a n c i p e z e d e
zia, o dată cu- m ă r f u r i l e ei, d u c e şi u r m ă r i l e n e î n l ă t u -
s u b t u t e l ă străină, s p r e a . t r ă i p r i n p r o p î i l e sale p u t e r i .
rase ale s c h i m b u l u i : i d e i l e d e l i b e r t a t e , e g a l i t a t e ş i u m a ­
Istoria b u r g h e z i e i r o m â n e este r e p e t a r e a istoriei ori­
nitate, c a r e a j u t ă p o p o a r e l e s ă iasă d i n v e c h i l e r a p o r t u r i ,
cărei burghezii.
de iobăgie şi să se ridice la viaţă m o d e r n ă . Se înţelege
c ă n i c i ţara n o a s t r ă n u s e p u t e a f e r i d e a c e a s t ă î n r î u r i r e
9. Cercetătorul burgheziei r o m â n e este izbit de un
a b u r g h e z i e i s t r ă i n e : ea a t r e b u i t să s u f e r e pe t e r i t o r i u l
f a p t u n i c , m ă r e ţ în sine, d a r g r e u în u r m ă r i l e cef le-a
ei invazia mărfurilor străine şi să v a d ă n ă s c î n d u - s e
a v u t : t o t c e e a c e s-a s c r i s l a n o i d e s p r e d e z v o l t a r e a b u r ­
urmările ei juridice, politice, culturale. Astfel a p o r n i t
g h e z i e i n o a s t r e stă s u b i n f l u e n ţ a u n u i s i n g u r s p i r i t : a
p r o c e s u l de d e z v o l t a r e a b u r g h e z i e i r o m â n e şi a s t a t u ­
lui T . M a i o r e s c u . A t î t d e c o v î r ş i t o a r e a f o s t c r i t i c a a c e s ­
l u i r o m â n m o d e r n , p e care-1 v o m c e r c e t a î n l u c r a r e a
tei s t r ă l u c i t e p e r s o n a l i t ă ţ i , î n c î t a c u c e r i t toate, s p i r i t e l e ,
de faţă.
i z b u t i n d a s f ă r î m a p î n ă şi .cultura m a r x i s t ă a « m a r x i ş ­
în expansiunea ei burghezia străbate de regulă d o u ă
tilor» r o m â n i ş i f ă c î n d u - i a v o r b i î n l i m b i n e c u n o s c u t e
faze. C î n d i n v a d e a z ă u n ţ i n u t n o u , î n c ă n e a t i n s d e v î r -
î n ş c o a l a i o r : d e s p r e f o r m e s o c i a l e fără f o n d , d e s p r e
t e j u l v i e ţ i i m o d e r n e , ea-1 s m u l g e d i n r e p a u s u l său s e ­
evoluţie de la f o r m e spre fond, despre, « l e g i » speciale
c u l a r , silindu-1 a intra în relaţii de comerţ, t o t m a i l a r g i ,
p e n t r u s o c i e t ă ţ i l e î n a p o i a t e . T o a t e a c e s t e a s-au î n t î m -
î n acelaşi t i m p ea-i d ă r u i e ş t e i n s t i t u ţ i i l e m o d e r n e , f ă r ă
plat; d e s i g u r , s p r e m a r e a c i n s t e a maestrului român,
o a r e nu e cu putinţă o înflorire a c o m e r ţ u l u i . D a c ă p o ­
d a r s p r e m a r e a d a u n ă - a t i n e r e i n o a s t r e ştiinţe, s o c i a l e .
porul, care suferă această r e v o l u ţ i e socială, nu e î n z e s ­
trat cu destulă p u t e r e de adaptare, el p o a t e să s u c o m b e D u p ă T. M a i o r e s c u naşterea b u r g h e z i e i r o m â n e se
s u b această z g u d u i r e : o dată c u v e c h i l e sale f o r m e d e datoreşte unui, p r o c e s de imitaţie. Tinerii noştri, e d u -
viaţă, a p u n e ş i e l însuşi. D a c ă însă n a ţ i u n e a i n v a d a t ă saţi în străinătate, o r b i ţ i de s t r ă l u c i r e a e x t e r n ă a f o r ­
d e c a p i t a l i s m a r e d e s t u l ă tărie, a t u n c i e a îşi î n s u ş e ş t e m e l o r civilizaţiei apusene, incapabili a pătrunde pînă
f o r m e l e d e viaţă b u r g h e z ă , îşi f a c e u n t i m p e d u c a ţ i a la c a u z e l e a d i n e i a l e a c e s t o r f o r m e , l e - a r fi i n t r o d u s şi
e c o n o m i c ă s u b i n f l u e n ţ a c o t r o p i t o r i l o r străini ş i c î n d la n o i , fără a--şi da s e a m a că, în ţara n o a s t r ă nu e x i s t ă
ajunge să stăpînească îndeajuns meşteşugul c o m e r ţ u l u i fondul corespunzător. Astfel Maiorescu constată textual:
şi al industriei, î n c e p e lupta î m p o t r i v a străinilor, cu n ă ­ « î n a p a r e n ţ ă , d u p ă statistica f o r m e l o r d i n afară, r o m â n i i
z u i n ţ a de a trăi p r i n ea însăşi. A c e a s t a e a d o u a f a z ă : p o s e d astăzi a p r o a p e întreaga civilizaţie occidentală.
d e astă dată v e c h i c o t r o p i t o r i ş i e d u c a t o r i s î n t î n l ă t u r a ţ i A v e m p o l i t i c ă ş i ştiinţă, a v e m j u r n a l e ş i a c a d e m i i , a v e m
cu foarte p u ţ i n ă reverenţă şi tînăra naţiune se alătură ş c o l i ş i literatură* a v e m m u z e e ş i c o n s e r v a t o r i i , avem
44 Şt. Z e l e t i n
Introducere 45

m e a z ă f o n d u l u i s o c i a l ; î n ţările î n a p o i a t e , fondul - so­

teatru, avem chiar şi o Constituţie. D a r în realitate
cial e acela care u r m e a z ă f o r m e l o r s o c i a l e » 1 .
toate acestea sînt producţii moarte, pretenţii fără
Origina junimistă a acestei « l e g i » e străvezie. D e z ­
f u n d a m e n t , stafii fără t r u p , i l u z i i fără a d e v ă r » 1 .
v o l t a r e a d e j o s î n sus a s o c i e t ă ţ i l o r a p u s e n e d e v i n e l a
D i n acest p u n c t de vedere, dezvoltarea burgheziei
Gherea evoluţie de la fond la f o r m ă , iar dezvoltarea
r o m â n e pare a se r e d u c e la simpla introducere a u n o r
i n v e r s ă a R o m â n i e i , d e sus î n j o s , d e v i n e î n f o r m u l a s a
« f o r m e fără f o n d » . A s t f e l şi-a l u a t fiinţă a c e a c r e d i n ţ ă
o e v o l u ţ i e d e l a f o r m e l a f o n d . ' N o u e l a G h e r e a , întîi,
înrădăcinată, pe care o întîlnim s u b deosebite f o r m e la
p r e t e n ţ i a de a r i d i c a , c e e a ce la j u n i m i ş t i e o s i m p l ă
t o ţ i m e m b r i i J u n i m i i , ş i c a r e a i n t r a t astăzi î n m e n t a ­
observare la rangul unei legi de e v o l u ţ i e socială şi apoi
litatea t u t u r o r r o m â n i l o r , , fie p r o f a n i , fie s o c i o l o g i dej
t e n d i n ţ a de a g e n e r a l i z a a c e a s t ă l e g e la o î n t r e a g ă c a t e ­
specialitate: anume, c u m că dezvoltarea societăţii n o a s ­
g o r i e d e ţări, c e l e « î n a p o i a t e » . D e astă dată e v o l u ţ i a
t r e m o d e r n e a l c ă t u i e ş t e o excepţie faţă de societăţile
R o m â n i e i nu m a i apare ca excepţie, ci ca un caz parti­
moderne apusene; căci acestea s-au dezvoltat de la
c u l a r al e v o l u ţ i e i g e n e r a l e a « ţ ă r i l o r înapoiate»-.
f o n d spre formă, pe cînd societatea burgheză r o m â n ă
O b s e r v ă m , înainte de toate, că această î m p ă r ţ i r e a
şi-ar f i l u a t n a ş t e r e d e sus î n j o s , d e l a f o r m ă s p r e f o n d .
ţărilor în d o u ă mari grupe, înaintate şi înapoiate, fie­
i a t ă c u m e x p r i m ă această p ă r e r e A . D . X e n o p o l , sin­
care cu legea l o r specială de evoluţie, răstoarnă peste
g u r u l spirit: d e l a J u n i m e a c a r e a p o s e d a t o î n t i n s ă c u l -
c a p întreaga dezvoltare istorică a burgheziei. Nici M a r x ,
l'ură s o c i o l o g i c ă , d e ş i d e s t u l d e unilaterală: «Întreaga
nici Sombart, care au cheltuit ceva mai m u l t t i m p cu
p r o p ă ş i r e a p o p o r u l u i nostru a m e r s pe o c a l e i n v e r s ă
c e r c e t a r e a b u r g h e z i e i d e c î t a p u t u t f a c e G h e r e a , n u s-au
de aceea a celorlalte p o p o a r e ; în l o c de a se dezvolta de
.gîndit la o a s e m e n e a stranie c l a s i f i c a r e . Şi p r i c i n a e
j o s î n sus, civilizaţia! a p l e c a t , l a n o i d e sus î n j o s » 2 .
e v i d e n t ă . B u r g h e z i a n u s-a d e z v o l t a t î n c h i p s i m u l t a n
X e n o p o l n u s p u n e l ă m u r i t c e a n u m e stă « s u s » ş i c e se;
î n t o a t e ţările; p e c a r e l e p r i v i m astăzi c a î n a i n t a t e , c i î n
află « j o s » î n s o c i e t a t e , s p r e a d a f o r m u l e i s a l e u n î n ­
c h i p s u c c e s i v : ea s-a r e v ă r s a t p e c a l e a e x p a n s i u n i i e c o ­
ţ e l e s p r e c i s . D a r d i n c e r c e t ă r i l e s a l e r e i e s e c ă e l îşi în­
n o m i c e d i n t r - o ţară î n alta r i d i c î n d u - l e t r e p t a t l a a c e ­
c h i p u i a c a p e c î n d î n A p u s s o c i e t a t e a m o d e r n ă s-a d e z ­
laşi nivel. Ţara clasică a capitalismului, Anglia, a fost
voltat de la e c o n o m i a burgheză spre. formele externe, la
o d a t ă faţă d e O l a n d a o ţară « î n a p o i a t ă » ; t o t a s t f e l G e r ­
n o i a c e a s t ă d e z v o l t a r e s-ar f i f ă c u t i n v e r s , d e l a f o r m e l e
m a n i a ş i A m e r i c a faţă d e A n g l i a ; însăşi E u r o p a , l u a t ă
e x t e r n e spre e c o n o m i a .burgheză. D a r în această p r i v i n ţ ă
în întregime, a fost la, începuturile burgheziei apusene
X e n o p o l s e înşeală, c a ş i toţi c e i c e î m p ă r t ă ş e s c a c e e a ş i
o regiune î n a p o i a t ă şi barbară faţă de îndepărtatul
părere. .
O r i e n t . D a c ă ar. f i d e c i s ă l u ă m î n s e r i o s « l e g e a » l u i
E mai c u r i o s însă că n i c i reprezentanţii s o c i a l i s m u l u i Gherea, ar trebui să c r e d e m că burghezia europeană
r o m â n n u s-au a b ă t u t d e l a f o r m u l a j u n i m i s t ă a d e z v o l ­ s-a d e z v o l t a t î n o r i c e ţară d e - a - n d o a s e l e a , c ă c i o r i u n d e a
tării b u r g h e z i e i n o a s t r e , d e ş i m e t o d a s o c i a l i s t ă d e c e r ­ a p ă r u t , ea- a f o s t Ia î n c e p u t în s t a r e de î n a p o i e r e faţă
cetare e d i a m e t r a l o p u s ă . C r e z u l s o c i o l o g i c j u n i m i s t s e d e altă r e g i u n e . P e n t r u e v o l u ţ i a n o r m a l ă , d e l a fond
găseşte şi la vechii», n o ş t r i s o c i a l i ş t i , s p r e a a p ă r e a a p o i , spre formă, nu mai rămîne în acest caz nici un l o c .
intr-o f o r m ă c u o a r e c a r e p r e t e n ţ i e d e p r e c i z i e ştiinţifică, D a r aici î n t î l n i m o n o u ă ş i s t r ă l u c i t ă p i l d ă d e c h i p u l
in lucrările lui C. Dobrogeanu-Gherea. Iată « l e g e a » î n c a r e s o c i a l i s m u l s e a d a p t e a z ă î n f i e c a r e ţară l a c a r a c ­
socială p e c a r e c r e d e că a descoperit-o acest scriitor: terul culturii naţionale. E îndeobşte cunoscută influ-
«In ţările înaintate capitaliste, formele sociale ur-
1
« S o c i a l i s m u l în ţările î n a p o i a t e » în Bazele Socialdemocra-
1
Critice, v o i . I, e d . M i n e r v a , 1908, p. 152 şi în g e n e r e întreg ţiei (trad. r o m â n ă a o p e r e i lui K a u t s k y : Das Erfurter Programmh
a r t i c o l u l «Tn c o n t r a d i r e c ţ i e i d e astăzi». B u c . 1911, p. 247. C o m p . de a s e m e n e a s t u d i u l său, Cuvinte Ui­
2 tate.
Studii economice, C t a i o v a , 1882, p. 235.
46 Şt. Z e l e t i n Introducere 47

enţa culturii imperialiste germane asupra socialiştilor nom şi revoluţionar, care dizolvă treptat vechiul .mod
germani, Tot astfel socialiştii români: trăind în atmos­ de producere agrară p î n ă c e a d u c e î n f i i n ţ ă p r o d u c e r e a
fera unei culturi rurale reacţionare, care vibrează în capitalistă. Aceasta atît după Marx,--cât şi după oricare
toate fibrele d e u r ă faţă de burghezia noastră încă proas­ alt gînditor, care nu s-a certat pe de-a-ntregul cu fap­
1
pătă , ei au fost înrîuriţi în aşa măsură de acest spirit tele .
1
Pricinile revoluţiei burgheze în România trebuie
retrograd, încît au ajuns să răstoarne însăşi metoda lor căutate deci în naşterea procesului de circulaţie c a p i tar
de cercetare şi să tăgăduiască necesitatea istorică a. s o ­ listă s u b î n r î u r i r e a b u r g h e z i e i s t r ă i n e .
cietăţii noastre, privind-o ca o « f o r m ă - deşartă». Din
acest punct de vedere, nu se p o a t e găsi nimic maii in­ Dar- teoreticianul nostru s o c i a l i s t , - părăsind', a c e a s t ă
teresant decît felul cum C. Dobrogeanu-Gherea socoate cale, ajunge t o t atît de reacţionar ca şi J u n i m e a : el în­
că aplică
1
metoda , s o c i a l i s t ă la cercetarea societăţii, n o a s ­ cearcă să lămurească instituţiile noastre burgheze
tre. El se încumetă să explice edificiul nostru social dintr-o producţie capitalistă, însă negăsînd-o în socie­
d i n modul de producţie, î r i c h i p u i n d u - ş i , d e b u n ă s e a m ă , tatea noastră, declară c.ă aceste instituţii plutesc în aer,
că după Marx acesta este adevăratul fond economie, sînt «forme deşarte şi'mincinoase», iar edificiul nostru
oricând şl oriunde .
2
Dar oricine s-a familiarizat mai social e «grotesc», fiindcă s-ar alcătui dintr-o formă
de'.aproape cu spiritul m a r x i s m u l u i "îşi poate da lesne/
seama cit de nenorocită era această idee şi la' ce non­ Să se vadă de asemenea cap. X X I I I , 6, din voi. I: « G e n e z a ca­
pitaliştilor i n d u s t r i a l i » , p . 714 în'.'ed. I V g e r m a n ă . C i t ă m c î t e v a
sensuri trebuia să ducă pe autorul ei. Nicăieri nu. sus­
pasaje: « S e înţelege lesne că' capitalul a funcţionat în c o m e r ţ cu
ţine, Marx — şi nu, p o a t e susţine nici un cercetător se­
mult înainte ca el să intre în p r o d u c ţ i e şi chiar că cel c o ­
r i o s — ..-că în societăţile agrare, intrate în proces de re-4 m e r c i a l a t r e b u i t s ă cîştige o a r e c a r e i m p o r t a n ţ ă , p e n t r u c a p r o ­
voluiie, factorul economic hotărîtor ar fi raporturile de d u c ţ i a capitalistă să se p o a t ă n a ş t e » ( v o i . I I I , part. I, p. 359).
producţie. Dimpotrivă, Marx arată că în asemenea fază'' Astfel «capitalul comercial este forma sub care capitalul există
la început ca factor, neatîrnat, şi el e acela care joacă rolul pre­
de dezvoltare elementul economic predominant e co­
dominant în transformarea producţiei feudale» (op. cit, p. 371).
merţul3. Cu alte cuvinte, în societăţile agrare capita­ «înainte de producţia capitalistă, comerţul e acela caré predomină
lismul comercial alcătuieşte factorul economic auto- industria; în s o c i e t a t e a m o d e r n ă ni se p r e z i n t ă c a z u l c o n t r a r »
( o p . cit., p. 3fi3). « L a o r i g i n e , c o m e r ţ u l e a c e l a c a r e a t r a n s f o r m a t
1
V e z i c a p . V al l u c r ă r i i de faţă. a g r i c u l t u r a f e u d a l ă î n p r o d u c ţ i e c a p i t a l i s t ă » ( o p . ' cit., p . 371).
- V e z i e x p u n e r e a , c o n c e p ţ i e i sale asupra.' m e t o d e i socialiste;;' N u reiese d e c i d e n i c ă i e r i că, d u p ă M a r x , într-o s o c i e t a t e
de c e r c e t a r e , în Neoiobăgia, e d . I I , p. 6. G h e r e a d e z v o l t ă a i c i — a g r a r ă î n p r o c e s d e r e v o l u ţ i e baza, care-i h o t ă r ă ş t e d e z v o l t a r e a ,
în o b i ş n u i t u l său stil p r o l i x •— i d e e a c u m că « f e l u l de p r o d u c ţ i e a r f i m o d u l d e p r o d u c ţ i e : această b a z ă este, d i m p o t r i v ă , p r o c e ­
ş i r a p o r t u r i l e d e p r o d u c ţ i e izvorîte. d i n e a » a r f i ' a l c ă t u i n d « b a z a . sul d e c i r c u l a ţ i e î n d r u m a t d e c a p i t a l u l d e - c o m e r ţ . O r i g i n i l e a -
u n e i societăţi, b a z ă c a r e h o t ă r ă ş t e d e z v o l t a r e a e i ş i c a r a c t e r u l cestuia din u r m ă sînt a c e l e a c a r e i n d i c ă o r i g i n i l e ca. ş i b a z a e c o ­
acestei d e z v o l t ă r i » . El arată că g e n e r a ţ i a n o a s t r ă de la 1848 n-a n o m i c ă a r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în o r i c e ţară.
ştiut « a c e s t a d e v ă r .atît de m a r e şi de a d î n c . . . şi n i c i nu a v e a 1
C o m p . d e p i l d ă K a u t s k y : « C a p i t a l u l d e c o m e r ţ este f o r ţ a
de Unde să-1 ştie».. "' ••.•-' •
'' ' ' economică revoluţionară a veacurilor X I V , XV şi X V I . Cu el vine
T r e c e m paste c r e d i n ţ a stranie că o r e v o l u ţ i e s-ar f a c e d u p ă n o u ă v i a ţ ă în s o c i e t a t e şi se n a s c idei n o i » . (Thomas More und
t e o r i i şi că o g e n e r a ţ i e r e v o l u ţ i o n a r ă ar fi fost m a i la î n ă l ţ i m e a seine'Utopic, Stuttgart 1920, p a g . 13).
s a r c i n i i -saic d a c ă . a r f î c u n o s c u t a n u m i t e abstracţii. D a r a d e v ă ­ C e a mai strălucită descriere a revoluţionarii unei societăţi
r u l «atît de m a r e şi de a d î n c » , c u m că la începuturile dezvoltării agrare sub înrîurirea capitalismului c o m e r c i a l , care ne e c u n o s ­
burgheziei, m o d u l d e p r o d u c e r e a r f i a l c ă t u i n d b a z a c a r e h o t ă ­ c u t ă d i n î n t r e a g a literatură specială, ne-a dat-o un c e r c e t ă t o r
răşte' d e z v o l t a r e a u n e i societăţi, nu 1-a .cunoscut n i c i ' M a r x . L-a fără n i c i o a t i n g e r e c u ş c o a l a m a r x i s t ă : E d . M e y e r . C u n e a s e ­
d e s c o p e r i t a b i a e l e v u l său r o m â n , s p r e m a r e a d a u n ă a c e r c e t ă ­
m u i t ă b o g ă ţ i e d e f a p t e ş i p ă t r u n d e r e e c o n o m i c o - s o c i o l o g i c ă , ara­
r i l o r sale s o c i o l o g i c e .
3
tă m a r e l e i s t o r i c în a sa m o n u m e n t a l ă istorie a antichităţii c u m
Această c o n c e p ţ i e e dezvoltată, îndeosebi, în cap. XX din v o i . comerţul cu Orientul revoluţionează e c o n o m i a ca şi întregul
1,11 part. I, p, 355 în e d i ţ i a f r a n c e z ă , s u b t i t l u l : « I s t o r i a c a p i t a l u l u i e d i f i c i u a l instituţiilor greceşti, î n d r u m î n d u - l e p e b a z ă b u r g h e z ă
comercial». - , capitalistă ( c o m p . studiul n o s t r u : « î n c e p u t u r i l e i n d i v i d u a l i s m u l u i :
 Şt. Zeletin 1.
48
ÎNCEPUTURILE REVOLUŢIEI BURGHEZE
1
modernă suprapusă pe un fond agrar primitiv . în acest
IN ROMÂNIA
chip, neputînd să lămurească în chip ştiinţific societa­
tea noastră burgheză, Gherea o persiflează şi o osân­
deşte. Şi această atitudine ni se dă drept rezultatul unei «ERA N O U A » : D E Z V O L T A R E A S O C I A L A A R O M Â N I E I
aplicări consecvente a metodei socialiste de cercetare DE LA 1829 P l N Â LA 1866 ŞI N A Ş T E R E A ,
sociologică! Pe cît ştim însă, metoda de care e l e g a t n u ­ OLIGARHIEI R O M Â N E
mele lui M a r x nu are rostul de a persifla fenomenele
sociale ca « f o r m e deşarte», ci de a le explica ca n e c e ­
sităţi istorice. C l n d un popor a nimicit în sînul său no­

Se vede bine că toţi cei ce au scris la noi asupra dez­ bilimea, el păşeşte către centralizare ca
de la sine însuşi.
voltării burgheziei noastre, în treacăt sau m a i de aproa­
A. DE TOCQUEVILLE*
pe, jtu stat sub înrîurirea covîrşitoare a criticii Junimii,
deci au privit • burghezia din punctul de vedere al re-
acţiunii.' De aceea ei au o atitudine critică, neştiinţifică:
Revoluţia economică: 1. Felul cum se priveşte ^ începutul
ei nu constată, ci apreciază; nu explică, ci j u d e c ă şi
revoluţiei burgheze în România. — 2. Consideraţii asupra m o ­
osîndesc aşezămintele noastre burgheze.
mentului cînd începe era burgheză în orice ţară în genere şi-
Lucrarea de faţă părăseşte această direcţie, apucînd
în ţara noastră îndeosebi. — 3. Scurtă privire asupra vieţii
calea cercetării obiective a faptelor. economice a Principatelor române în faza precapitalistă şi a
cauzelor ce au întîrziat revoluţia burgheză în România. —
4. Capitalismul apusean, silit de nevoia de pieţe noi, pătrunde
după tratatul de la Adrianopol (1829) şi războiul Crimeei şi
în Principatele române. — 5. «Era nouă» burgheză în R o m â ­
nia începe sub imboldul capitalismului anglo-francez. — 6. Bur­
ghezia engleză cucereşte pieţele noastre în dauna celei, austriece.
- 7. Invazia capitalismului străin în Principate schimbă eco-
M o m i a lor naturală în economie bănească. — 8. Caracterizarea
economiei naţionale a unei ţări ce a intrat în perioada revo­
luţiei burgheze

Revol'iţia politică: 9. Sciziunea clasei boiereşti şi originile

clasei burgheze române. — 10. Sciziunea clasei boiereşti e a n ­
terioară erei burgheze: caracterul acestei sciziuni în vechiul
nostru regim. — 11. Boierimea mică devine o clasă revoluţio­
nară abia în era burgheză. — 12. Mişcarea de la 1848 şi pri­
încercare cie psihologie socială a culturii elene din a doua j u ­
mătate a veacului V a. C » , în «Arhiva pentru ştiinţă şi reformă cina care a făcut-o să dea greş. — 13. Conştiinţa revoluţiona­
socială», an. V, no. 3—4). rilor români despre propria lor acţiune. — 14. Dezvoltarea
Astfel, metoda pe care o urmăm în cercetările de faţă, anu­ burgheziei române privită în cadrul economiei mondiale: re­
me aceea de a lămuri revoluţionarea burgheză a societăţii ro­
voluţia burgheză în România e un efect al expansiunii engleze
mâne prin influenţa procesului de circulaţie, deşi a primit for­
mula teoretică de la M a r x , nu e totuşi urmată numai de acest
1
scriitor şi de şcolarii săi: asemenea metodă aplică oricine are L'Ancien Régime et la Révolution, 5-éme édition, París,
respectul realităţii sociale. )8(iS, p. 89
1
Neoiobăgia, p. 71.
50 Şi" Z'eietin

spre Orient. — 15. A l c ă t u i r e a statului r o m â n m o d e r n , n a ţ i o n a l

şi u n i t a r se riatoreşte i n f l u e n ţ e W c a p i t a l i s m u l u i a p u s e a n .
Ruina vechii boierimi şi naşterea oligarhiei: 16. Formele,
p r i m i t i v e ale c a p i t a l i s m u l u i ş i a c ţ i u n e a l o r d i s t r u c t i v ă î n s o c i e ­
tăţile a g r a r e — 17. ' C a p i t a l u l , e v r e u de c a m ă t ă d i s t r u g e v e c h e a
boierime română. — 18. î n s e m n ă t a t e a i s t o r i c ă a c ă m ă t ă r i e i -în
n a ş t e r e a şi dezvoltarea capitalismului r o m â n . — 19. Pe r u i n e l e
vechii nobilimi se naşte pretutindeni un regim politic centra­
list, b i r o c r a t i c şi militarist. O l i g a r h i a r o m â n ă , -r- 20. O l i g a r h i a
are în România acelaşi rol de tutor al burgheziei minore pe
c a r e 1-a a v u t în A p u s « a b s o l u t i s m u l l u m i n a t » . — 21: C o n c l u z i i :
b a z a e c o n o m i c ă şi r o s t u l i s t o r i c al r e g i m u l u i i n a u g u r a t la 1866.

a) Revoluţia economică,
1. Era revoluţionară î n c e p e în R o m â n i a , d u p ă p ă ­
r e r e a o b i ş n u i t ă , a b i a c u m i ş c a r e a d e . l a 1848. A c e a s t ă
c o n v i n g e r e e d e o p o t r i v ă de î n r ă d ă c i n a t ă atlt î n sinul
b u r g h e z i e i r o m â n e însăşi, c î t ş i a l r e a c ţ i u n i i . A s t f e l , a u ­
t o r u l i n t r o d u c e r i i l a c e l e şase t o m u r i d e a c t e ş i d o c u ­
m e n t e p r i v i t o a r e l a r e v o l u ţ i a d i n 1848 c r e d e c u b u n
ternei a e x p r i m a p ă r e r e a o b ş t e a s c ă , a t u n c i c î n d î n c e p e
s t u d i u l său c u u r m ă t o a r e a d e c l a r a ţ i e :
« M i ş c a r e a d i n 1848 este, fără. î n d o i a l ă , germenele
. d i n c a r e s-a d e z v o l t a t v i a ţ a de stat m o d e r n a R o m â n i e i .
Ea constituie punctul d e - trecere de la trecut la p r e ­
zent;» 1 . ' ' ." , r '
D a r însuşi s u f l e t u l m i ş c ă r i i d e r e a c ţ i u n e î m p o t r i v a
b u r g h e z i e i n o a s t r e , T i t u IVI liorescu, n u e ' d e altă p ă r e r e ,
deşi j u d e c a t a s a a s u p r a m a r e l u i a c t i s t o r i c a r e a l t c a ­
racter: "
« C u m e d u l d e judecată istorică c e p r e d o m i n ă între
noi, m a i m u l t e n g l e z e ş t e e v o l u t i o n ä r , d e c î t f r a n ţ u z e ş t e
r e v o l u ţ i o n a r , aşa n u m i t a r e g e n e r a r e d e l a 1848 n u ne
p ă r e a s ă aibă g r a d u l d e i m p o r t a n ţ ă c e i-1 a t r i b u i a u l i ­
beralii din M u n t e n i a » 2 .
P r i v i t ă î n această l u m i n ă , r e v o l u ţ i a burgheză din
R o m â n i a t r e b u i a , s ă a p a r ă î n . c h i p f i r e s c c a c e v a artifi­
cial: opera unui m ă n u n c h i de oameni care au lucrat

1
Anul 1848 în Principatele române,. Bucureşti 1910, tom.
V I , I n t r o d u c e r e . -; • •" , •
2
Discursuri, B u c u r e ş t i , 1897, v o l . I, p. 45.
52 Şt. Zeletin
sub înrâurirea unor idei — a principiilor liberale — a-
duse la noi din Apusul înaintat, unde izvorâseră din alte
nevoi decît acelea a l e propriei noastre ţări. De unde
urma in chip necesar, că faţă de autorii acestei mişcări
nu se puteau lua decît două atitudini, ambele deopotrivă
de subiective: cei ce priveau fapta lor în chip favorabil,
le aduceau elogii; cei ce se î'ndoiau însă de roadele aces­
tei fapte istorice, le aduceau învinuiri. D u p ă o vreme
de entuziasm şi optimism senin, a urmat o perioadă de
critică şi scepticism,, în care îndoielile reacţiunii păreau
a înăbuşi cu totul vechea încredere inspirată de gene­
raţia revoluţionară. S-au' adus acestor spirite atît laude
, cît şi ponegriri fără măsură, dar nu li s-a făcut încă
dreptate. Socotim că acum, după scurgerea acestei lungi
perioade de subiectivism, în care şi-a făcut vînt atît en­
tuziasmul unora pentru instituţiile noi cît şi amără­
ciunea altora faţă de nimicirea instituţiilor noastre vechi,
a sosit timpul cînd va trebui să se inaugureze o nouă
perioadă: anume, de cercetare, obiectivă, ştiinţifică, în
care nu se mai aduc indivizilor nici laude, nici învinuiri,
ci se lămureşte purtarea lor ca o urmare necesară a
u n o r anumite împrejurări sociale.
întreprindem aici o asemenea cercetare. Decît, se
înţelege de mai înainte că într-un studiu de acest fel
revoluţionarii, ca indivizi, dispar cu totul din scenă, şi
înaintea cercetătorului nu mai rămîne decît fapta lor
colectivă, fenomenul social. Acesta trebuie studiat şi
lămurit, atît în ceea ce priveşte cauzele, cît şi urmările
s a l e sociale.
2. Cercetătorul care urmăreşte dezvoltarea burghe­
ziei într-o anumită ţară trebuie să-şi lămurească înainte
de toate întrebarea premergătoare: care e momentul
cînd începe procesul revoluţiei burgheze în orice ţară în
genere şi în ţara respectivă îndeosebi?
După cercetările lui M a r x , .evoluţia burgheziei e un
proces îndelung şi treptat,, ce începe cu dezvoltarea ne­
1
goţului şi se încheie cu naşterea industriei . La înce­
putul acestui proces apare deci schimbul: acesta se dez-
1
Vezi x îndeosebi cap. citat: -«Istoria capitalului comercial»,
din Le Capital, voi. III, part. I, p. 355.
I. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în R o m n â i a 53
voltă treptat, sileşte oamenii să producă pentru comerţ,
preface economia naturală într-o economie bănească şi
în stadiul său ultim acumulează un însemnat capitalism
comercial, din care se dezvoltă apoi capitalismul indus­
trial. D i n m o m e n t ce dezvoltarea atinge această fază de
încheiere, capitalismul industrial îşi subordonează pe
cel comercial, îl ia sub tutela sa şi-1 schimbă din s t ă -
pîn în simplu auxiliar al său. Astfel, naşterea burghe­
ziei e un proces ce începe cu predominarea comerţului
şi se încheie cu predominarea industriei. D i n acest punct
de vedere, a determina momentul cînd începe era bur­
gheză înseamnă a stabili vremea cînd se naşte schimbul
şi începe acţiunea sa dizolvantă asupra vechilor rapor­
turi sociale agrare.
Păşind P e aceleaşi urme şi mişcîndu-se în aceeaşi
ordine de idei, Sombart varsă în această chestiune de­
plină lumină 1 . Acest scriitor stabileşte că dezvoltarea
burgheziei începe pretutindeni în momentul cînd o ţară
Înapoiată intră sub influenţa unei ţări cu capitalism
înaintat. Prin această păşire în sfera influenţei capita­
liste, ţara înapoiată este invadată de produse industriale
şi silită să producă în chip intensiv, spre a avea m a t e ­
rii brute îndeajuns, cu care să plătească obiectele m a ­
nufacturate ce-i curg fără încetare din afară. Aceasta
o face în cele din urmă să-şi modifice şi ea producţia
în chip capitalist. - '
«Orice dezvoltare capitalistă modernă decurge în
acest chip: centrele cu capitalism industrial şi c o m e r ­
cial îşi măresc trebuinţele de alimente şi materii prime
şi aceasta ridică (în ţările ce intră sub- influenţa lor)
preţul produselor agricole, silind agricultura să producă
pentru piaţă în chip intensiv, capitalist» 2 .
Iar despre'Germania, Sombart declară:
«Imboldul pentru producţia marfă pornise de la ţă­
rile negerrnane, cu un capitalism în proces de întărire,
pentru care ţinuturile germane maritime deveniră r e ­
giuni exportatoare de produse agricole. Acelaşi lucru
se poate spune şi despre dezvoltarea Rusiei, dacă. o pri-
1
Der moderne Kapitalismus (1902), voi. II, p. 87 şi urm.
2
Op. cit., ibidem.
Ivi Şt. Z e l e t i n T. Î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în R o m â n i a 55

vim în cadrul economiei mondiale»1. Şi adăugăm noi: . m o n o p o l p e c a r e şi-1 î n s u ş i s e I m p e r i u l o t o m a n a s u p r a

acelaşi lucru se poate spune şi despre R o m â n i a . cerealelor noastre şi se acordă Principatelor r o m â n e li­
C ă c i a c e s t p r o c e s d e n a ş t e r e a b u r g h e z i e i s e întâl­ bertatea • comerţului. Art. 5 p r e v e d e între altele: «. .. ele
n e ş t e î n o r i c e ţară; Italia, S p a n i a , Ţ ă r i i e - d e - J o s , c h i a r (Principatele) se v o r bucura de liberul exerciţiu al
A n g l i a — o b s e r v ă S o m b a r t 2 — a ü î n c e p u t l a fel. S e î n ţ e ­ c u l t u l u i , de o s i g u r a n ţ ă d e s ă v î r ş i t ă , de o a d m i n i s t r a ţ i e
l e g e d e c i c ă R o m â n i a n u p u t e a s ă facă a b a t e r e d e l a r e ­ n a ţ i o n a l a n e a t î r n a t ă şi de o deplină libertate a comer­
gula generală şi de fapt nici nu face; dezvoltarea bur­ ţului»1. In u r m a a c e s t e i m ă s u r i , p r i n c a r e i m p e r i u l d e
g h e z i e i r o m â n e î n c e p e t o t î n m o m e n t u l c î n d ţara n o a s - . la n o r d voia să slăbească spre folosul său influenţa
tră c a d e s u b i n f l u e n ţ a c a p i t a l i s m u l u i străin. I n p r i v i n ţ a Turciei asupra ţărilor r o m â n e , porturile noastre d u n ă -
acestui moment istoric întîlnim, din fericire, un l e n e fură invadate de produsele industriei apusene:
a c o r d u n a n i m î n t r e c e r c e t ă t o r i i s p e c i a l i : toţi scriitorii aceasta smulse Principatele din v e c h e a lor toropeală, le
c a r e a u atins a c e a s t ă c h e s t i u n e , fie ş i n u m a i î n t r e a c ă t , atrase c u v i o l e n ţ ă î n v i i t o a r e a v i e ţ i i c a p i t a l i s m u l u i m o n ­
au învederat că încheierea tratatului de la A d r i a h o p o l - dial, c a r e p r o d u s e ş i l a n o i î n c h i p v e r t i g i n o s a c e l e a ş i
înseamnă momentul cînd începe procesul de dizolvare e f e c t e , c a peste tot u n d e p ă t r u n d e : distruse r e g i m u l n o s ­
a « v e c h i u l u i r e g i m » r o m â n e s c , p e ale c ă r u i r u i n e s e d e s ­ t r u m e d i e v a l şi întemeie în l o c u l său d o m n i a burgheziei.
chide «era n o u ă » burgheză, de europenizare a vieţii
n o a s t r e s o c i a l e 3 . P r i n a c e s t tratat se, d e s f i i n ţ e a z ă v e c h i u l ; 3. A c e a s t a nu înseamnă însă că mai înainte P r i n c i ­
1 p a t e l e r o m â n e ar fi fost lipsite de legături e c o n o m i c e
O p . cit., ibidem.
Internaţionale; dimpotrivă, viaţa lor socială se d e z v o l t ă
2 O p . cit., I I , 154. . :
a î n d e c u r s u l v r e m u r i l o r î n n e m i j l o c i t ă a t î r n a r e de" c o m e r -
A s u p r a i m p o r t a n ţ e i tratatului de la A d r i a n o p o l în e v o l u ţ i a
t u l e x t e r i o r . A t î t r e g i m u l , n o s t r u a g r a r cît şi., o r g a n i z a ­
n o a s t r ă s o c i a l ă se p o a t e c o n s u l t a : - N . Iorga, Negoţul şi meşteşu­
gurile in trecutul românesc, B u c u r e ş t i 1 9 0 6 , p . I D O — 5 1 ; Dr;. K a r l ţ i i l e b r e s l a ş i l o r — m e ş t e ş u g a r i şi n e g u s t o r i — a!u a v u t
Grünberg, Die handelspolitischen Beziehungen -Oesterreich-Un­ de suferit înrîuriri p u t e r n i c e dinspre regiunile cu c a r e
garns zu den Ländern an der unteren Donau, L e i p z i g 1902, p. 14 n e - a pus, i n l e g ă t u r ă c o m e r ţ u l : a n u m e , regimul agrar
ş i u r m . ( G r r e l e v e a z ă î n această i m p o r t a n t ă l u c r a r e c ă trata­ dinspre Polonia şi Ungaria2, breslele dinspre Veneţia
tul d e l a A d r i a n o p o l are aceeaşi î n s e m n ă t a t e istorică p e n t r u 5
Serbia, ca şi p e n t r u R o m â n i a , p. 16-r); V e r a x , La Roumanie efc- şi Ardeal la început, dinspre Constantinopol mai tîrziu .
les juifs, 1903, p. ^ 5 ; I. B r e z o i a n u , Vechile Instituţii ale .Româ­ M a i mult,, d i n c e r c e t ă r i l e s p e c i a l e r e i e s e , p î n ă l a e v i ­
niei, B u c u r e ş t i , 1 8 8 2 , p . 181 ş i u r m . ; d e a s e m e n e a ating chestiu­ d e n ţ ă ^ c ă însăşi e x i s t e n ţ a P r i n c i p a t e l o r r o m â n e c a d o u ă
n e a în t r e a c ă t : A. D. X e n o p o l , Studii economice, C r a i o v a 1882, state aparte se datoreşte căilor pe care se îndrepta c o ­
p. 120; acelaşi, Istoria partidelor politice în RorAânia, B u c u r e ş t i
merţul internaţional peste regiunile dintre Nistru şi D u ­
1911, p. 155.; C. I. B ă i c o i a n u , Istoria politicii noastre vamale de
la Regulamentul Organic pîna în prezent, B u c u r e ş t i 1 9 0 4 , ' v o l . I, n ă r e 4 . A c e s t fapti a l c ă t u i e ş t e î n c ă u n s p r i j i n p e n t r u a d e ­
p. 2; A. C. Cuza, • Meseriaşul român, 1899, p. I X ; A. Starnatin, vărul e c o n o m i c general, de care ne călăuzim şi n o i în
Le commerce extérieur de la Roumanie, P a r i s 1914, p. 45; F. acest studiu, că în societăţile agrare' p r i m i t i v e c o m e r -
C o l s o n , De l'état présent et de l'avenir des Principautés de Mol­
davie et de Valachie, Paris 1839, p. 221. 1
M a i de-ap'roape s e o c u p ă c u c h e s t i u n e a i m p o r t a n ţ e i é c o n o m i ­ T e x t u l tratatului în D. A. Sturdza, Acte şi documente re­
lativ la Renaşterea României, v o l . I .
c o - s o c i a l e a tratatului de la A d r i a n o p o l A. C. C u z a , Ţăranii şi 2
Radu Rosetti, Pământul, sătenii şi stăpânii în Moldova,
clasele diligente, Iaşi 1895, p. X V I I şi u r m . ; C. B o b r o g e a n u - G h e -
B u c u r e ş t i 1907, p. 162 şi p a s s i m ; D r . G. M a i o r , Politica agrară
rea, Neoiobăgia, ediţia I I , B u c u r e ş t i 1921, p. 36 şi u r m . ; G h e r e a
la Români, B u c u r e ş t i 1906, p. 338; de a s e m e n e a I n t r o d u c e r e a d i n
are însă i m p r e s i a că ar fi d e s c o p e r i t el însuşi î n s e m n ă t a t e a a c e s ­
G. P a n u , Cercetări asupra stării ţăranilor, v o i . I, B u c u r e ş t i 1910.
tui e v e n i m e n t istoric. A c e a s t a . nu p o a t e p r i c i n u i mirare, c î n d se 3
N. Iorga, Neqotul si meşteşugurile în trecutul românesc,
c o n s t a t ă c ă c u n o ş t i n ţ e l e t e o r e t i c i a n u l u i socialist asupra t r e c u t u ­
Bucureşti 1906 p. 121—26. '
lui nostru s o c i a l nu p a r a fi d e p ă ş i t c a d r u l c e r c e t ă r i l o r d-lui 4
V e z i N. Iorga, Istoria cornetului românesc, v o i . I, Vă-.
R a d u R o s e t t : asupra e v o l u ţ i e i agrare.
l e n i i - d e - M u n t e , 1915. E x t r a g e m din Prefaţă (p. 5) u r m ă t o a r e l e :
 î. îpeeputurile revoluţiei burgheze în România 57

5G Şt. Zeletiri

a întemeiat cel mai întins imperiu colonial din E v u l

ţul e un factor autonom, care determină întreaga viaţă Mediu. Situaţia geografică a făcut ca unul din curentele
socială. principale de mărfuri, pe care aceşti urmaşi latini ai
vechilor greci în ramura negoţului internaţional le în­
Deşi internaţionalismul economic e o urmare nece­
dreptau din Asia spre Europa, să treacă peste regiunea
sară a dezvoltării producţiei capitaliste, nu e mai puţin
dintre Dunăre şi Nistru. D u p ă d-1 N. Iorga, corăbiile
adevărat că şi sub vechiul regim legăturile economice
italiene au pătruns pe Dunăre pe la anul 1300; atunci
internaţionale au fost mult m a i intense decât se închi­
începe era în care ţinuturile noastre intră în sfera de
puie de obicei. Acestor relaţii comerciale dintre statele
influenţă a comerţului de tranzit 1 . Depozitele principale
medievale se datoreşte faptul, relevat de Tocqueviile 1 ,
ale mărfurilor aduse din Orient erau Constantinopole
că Europa medievală are în linii generale aceleaşi insti­
şi Caffa, colonia genoveză din Crimeea. De aici schimbul
tuţii şi se îndreaptă în aceeaşi direcţie, deşi Răsăritul
cu Europa se făcea peste ţinuturile noastre pe două căi
merge mai încet decît Apusul; de asemenea, ,tot rela­
principale: una ce pornea de la Cetatea Albă, străbătea
ţiile comerciale internaţionale sînt factorul care în cele
Moldova spre Galiţia, de unde mărfurile plecau uneori
din u r m ă dizolvă organizaţia socială a vechiului regim,
mai departe pînă la Danzig, sau chiar peste mare, în
în m o d treptat şi succesiv în fiecare ţară ce a intrat îii
Anglia; alta ce pornea din adîncul Europei, din Ţările-
era burgheză, fără a excepta Principatele române. Câ­
de-Jos spre Silezia şi Boemia,, de aici spre oraşele săseşti
teva indicii în această privinţă sînt neapărate", spre a
Sibiu şi Braşov şi apoi de-a lungul Munteniei pînă la
înţelege schimbările ce le-a adus mai tîrziu revoluţia
Brăila şi de aici la M a r e 2 . Acestor două căi comerciale
burgheză in România, precum şi pricina care a provocat
deosebite se datoreşte naşterea Principatelor române
la noi atît de tîrziu această revoluţie.
ca două state deosebite 3 . De pe acum se poate întreve­
Era burgheză se inaugurează în Europa sub auspicii
dea adevărul că după cum ramificarea procesului de
destul de bune pentru regiunea geografică unde aveau
circulaţie a mărfurilor în căi comerciale deosebite a
să ia fiinţă cele două Principate. Se ştie că imboldul
provocat despărţirea poporului nostru î n . grupe sociale
nemijlocit pentru naşterea burgheziei europene a venit
aparte, tot astfel unificarea acestui proces în era capita­
de la relaţiile comerciale ce s-au stabilit între Occident
listă, după anul 1829, trebuia să nască năzuinţa de unire
şi Orient în urma cruciadelor. Ce-i drept, asemenea le­
a românilor într-un singur. stat. Atît despărţirea, cît şi
gături existaseră în chip sporadic şi mai înainte 2 , dar
unirea poporului român e deci un rezultat al felului în
ele n-au atins rolul unui factor economic hotărîtor decît
care se îndeplineşte procesul de circulaţie a mărfurilor
după acest mare eveniment istoric. Astfel, în Europa
în cuprinsul ţărilor române.
în genere, ca şi în fiecare ţară îndeosebi, imboldul pen­
tru dezvoltarea burgheziei a venit tot din afară. Dacă regiunea dintre Dunăre şi Nistru ar fi păstrat
La început, rolul de mijlocitor între Orient şi Occi­ înainte aceeaşi însemnătate în schimbul internaţional pe
dent îl joacă oraşele italiene Pisa, Genua şi Veneţia, mai
1
ales aceasta din urmă, regina de odinioară a mărilor, care Negoţul şi meseriile în trecutul românesc, p. 81—82. O
v e d e r e anaîoagă dă G. Brătianu, Le commerce Génois sur le
Danube à la fin du XIII siècle. Bucureşti 1922. Autorul indică,
«Nici gospodăria noastră naţională . . . , nici civilizaţia noastră (p. 6 — 7 ) anul 1281 ca dată la care se dovedeşte după documen­
originală.. ., nici statele noastre, două pentru că erau două di­ te că vasele de comerţ genoveze începuseră a pătrunde pe Du­
recţiile de comerţ, n-ar fi existat fără această fericită fatalitate năre.
geografică. Istoria comerţului nostru e astfel o condiţie necesară 2
pentru a înţelege sub toate raporturile, în originea ca şi în dez­ Pentru amănunte vezi N. Iorga, op. cit., p. 87 şi urm., pre­
voltarea sa, istoria neamului nostru însuşi». cum şi vol. I din studiul său amănunţit asupra istoriei comer­
1 ţului român.
L'Ancicn RGgime et la Revolution, p. 22. 3
2
Sombart arată că în Evul Mediu nu e vorba de naşterea, N. Iorga, Istoria comerţului românesc, I, p. 5, 44 şi urm,
83 şi urm.
ci de «reînviorarea» comerţului cu Orientul. Op. cit., ed. I I I ,
voi. I, p. 95
 Şt. Z e l e t i n
58
c a r e î n c e p u s e s-d a i b ă d e p r i n v e a c u l a l X l V - l e a , fata R o ­
m â n i e i d e s i g u r c ă n-ar m a i s e m ă n a n i c i p e d e p a r t e c u
c e e a c e e a e s t e astăzi. C h i a r c î n d ţara n o a s t r ă n - a r f i p u t u t
ajunge să joace, ca mijlocitor al schimbului mondial, un
r o l a n a l o g c u a c e l a p e c a r e l - a u j u c a t s u c c e s i v Italia. P o r t u ­
galia şi Olanda, totuşi ea ar fi fost a c u m cu m u l t e v e a ­
curi m a i înainte: era burgheză r o m â n ă ar fi început de
l a a n u l 1300, a d i c ă n u m a i c u v r e u n v e a c ş i j u m ă t a t e
m a i tîrziu decît aceea a Angliei, nu cu o p t veacuri, ca
a c u m . Decît, soarta a îndrumat mersul lucrurilor altfel:,
ea ne-a scos curînd din viitoarea vieţii internaţionale
alungind departe de noi căile schimbului mondial şi
înăbuşind prea de timpuriu revoluţia începută.
C a u z e l e c e a u p r o d u s această h o t ă r î t o a r e s c h i m b a r e
s î n t d e m a i m u l t e f e l u r i . P e d e - o parte, c u c e r i r e a C o n -
stantinopolului de către turci (1453) şi înaintarea a c e s ­
t o r a c ă t r e n o r d , a v u d e u r m a r e d e a n e tăia l e g ă t u r a c u
c o m e r ţ u l străin, î m p i e d i c î n d n e g u s t o r i i s ă m a i p ă t r u n d ă
p î n ă l a n o i 1 . D a r u n alt e v e n i m e n t , d e î n s e m n ă t a t e e c o ­
n o m i c ă î n c ă m a i adâncă, v e n i s ă a l u n g e n e g o ţ u l î n t r e
Orient şi Occident din Marea Mediterană, ruinînd nu
n u m a i rolui. n o s t r u c o m e r c i a l , c i ş i p e a c e l a l i t a l i e n i l o r ,
cărora le d a t o r a m scurta perioadă de înflorire: acesta
e descoperirea noului d r u m către Indii pe la Capul
B u n e i - S p e r a n ţ e (1498), c a r e dădea putinţa de a o c o l i
t o a t e v ă m i l e i n t e r i o a r e ş i f ă c e a astfel c a p r e ţ u l m ă r f u ­
rilor orientale să scadă pentru unele articole la un sfert2.
De atunci comerţul italian î n c e p u să decadă şi odată cu
el şi splendoarea oraşelor italiene păşi s p r e declin. L o ­
c u l Veneţiei, ca intermediar între Orient şi Occident, îl
luă de a c u m Portugalia: chiar negustorii veneţieni în­
c e p u r ă să se ducă la Lisabona spre a c u m p ă r a p r o d u ­
s e l e o r i e n t a l e , c a r e - i c o s t a u î n acest' c h i p m u l t m a i ief­
t i n d e c î t d a c ă l e - a r f i a d u s , c a m a i î n a i n t e , e i înşişi d i n
Egipt3. Descoperirea Amerîcii duse căile comerciale
1 furi, p r o d u s u l a b u r u l u i , ş i î m p r ă ş t i i n d î n c ă o d a t ă c u
N. lorga, Negoţul şi meseriile, p. 100—102.
2
Vezi Charles Diehl, Venise, une république patricienne,
P a r i s 1918, p. 187.
» S i n g u r u l m i j l o c d e a feri s u d u l e u r o p e a n d e a c e a s t ă c a ­
t a s t r o f ă e c o n o m i c ă a r f i fost t ă i e r e a i s t m u l u i S u e z , l a c a r e t u r c i t
ş i î n c e p , c î t e v a v e a c u r i m a i tîrziu, s ă l u c r e z e ; e i p u s e r ă î n « n u l
[ începuturile revoluţiei burgheze în ' R o m â n i a
59
încă mai departe de răsăritul european, şi apoi veni să
p e c e t l u i a s c ă n o u a stare d e l u c r u r i , a c e a m i s t e r i o a s ă p r e ­
f a c e r e e c o n o m i c ă c e s-a î n d e p l i n i t î n t r e v e a c u l a l X V - l e a
şi al X V I - l e a : deplasarea centrului e c o n o m i c d i n su­
d u l e u r o p e a n — Italia, S p a n i a , P o r t u g a l i a ş i o r a ş e l e g e r ­
m a n e sudice — către n o r d , în Olanda, A n g l i a şi Franţa.
De atunci pulsul vieţii c o m e r c i a l e î n c e p u să bată-între
n o r d - v e s t u i e u r o p e a n , de o p a r t e , şi I n d i i şi A m e r i c a ,
de altă parte. Şi în v r e m e ce în ţinuturile n o r d i c e se î n ­
deplinea cea mai m a r e revoluţie în d e z v o l t a r e a bur­
gheză : trecerea de la industria m i c ă a breslelor de m e ­
seriaşi l a p r o d u c ţ i a capitalistă, peste răsăritul euro­
p e a n d i n t r e D u n ă r e ş i N i s t r u s e . lăsa î n t u n e r i c u l m o r ţ i i .
Apăsarea turcă devenise tot 1 mai aspră: grînele fiind
monopolizate pentru satisfacerea trebuinţelor imperiu­
l u i o t o m a n , c a r e l e r i d i c a p e u n p r e ţ fix, n e g o ţ u l c e m a i
p u t e a u fai_e P r i n c i p a t e l e r o m â n e c u ţ i n u t u r i l e înveci­
nate consta mai cu seamă în exportul de vite1. în acest
chip creşterea vitelor deveni una d i n îndeletnicirile de
seamă ale ţărănimii r o m â n e , pînă ce războiul v a m a l cu
decedata m o n a r h i e Austro-Ungară, în al optulea deceniu
a l v e a c u l u i d i n u r m ă , v e n i să-i d e a -lovitura d e m o a r t e .
Pe la începutul veacului al X l X - l e a Principatele dună­
rene păreau a m e r g e de-a dreptul spre pieire.
4 . D a r ' _ î n v r e m e c e ţările r o m â n e s e î n d r e p t a u c ă - .
tre u n sfîrşit atît d e t r a g i c , î n c a p i t a l i s m u l european
.se î n d e p l i n e a o p r e f a c e r e cu u r m ă r i g r e l e , c a r e a v e a u să
se răşfrîngă şi asupra ţinuturilor noastre, c h e m î n d u - l e
la v i a ţ ă n o u ă . I n t r o d u c e r e a t r e p t a t ă a m a ş i n i s m u l u i şi
c r e ş t e r e a u r i a ş ă a s u p r a p r o d u c ţ i e i sili b u r g h e z i a a p u ­
seană, s u b a p ă s ă t o a r e a n e v o i e d e p i e ţ e n o i , să-şi î n ­
d r e p t e iarăşi p r i v i r i l e s p r e b ă t r î n u l Q r i e n t . D i n a d o u a
jumătate a veacului al X V I I I - l e a şi începutul celui ur­
mător, comerţul internaţional luă din n o u direcţia spre
L e v a n t , i n u n d î n d u - i p i e ţ e l e c u n u m e r o a s e l e sale m ă r ­
1829 d o u ă z e c i m u d e l u c r a t o r i s ă r e p a r e v e c h i u l c a n a l , c a r e t r e ­
c e a î n a n t i c h i t a t e p e aici. D a r a c e a s t ă o p e r ă f u o p r i t ă d i n t e m e ­
iuri p o h t i c e . W. H e y d , Histoire du commerce du Levant au mo-
yen-age, v o l . II, p. 552.
1
N. Torga, o p . cit-., p. 109.
60 Şt. Zeletin I începuturile revoluţiei burgheze în România 61

vasele de comerţ viaţă şi mişcare în Marea Mediterană.. orice atingere cu Gurile Dunării 1 . A c e s t fluviu fu pus
Tratatul de la Adrianopol, acordînd Principatelor ro­ sub supravegherea unei comisii europene, iar Princi­
mâne libertatea comerţului, dădu acestor vase putinţa patele trecură sub tutela marilor Puteri care găsiră cu
de a străbate prin Marea Neagră pînă la porturile noas­ Cale să trimită o comisie însărcinată a le afla dorinţele.
Aceasta dădu naştere, cum se ştie, Divan urilor ad-hoc.
tre de pe Dunăre, Galaţi şi Brăila. Şi astfel locuitorii
noştri avură putinţa să facă cunoştinţă cu aceşti soli Cu alte cuvinte, în urma războiului Crimeii intra­
serăm de-a "binelea în «sfera de interese» a capitalis­
ai capitalismului îndepărtat, care le trimiteau mărfuri
mului apusean, care se îngrijise să înlăture -pe vechii
atît de ieftine şi în schimb se ofereau să cumpere produ­
noştri «protectori» spre a-şi asigura intrarea nestînje-
sele pămîntului cu preţuri încă nemaiauzite.
nită pe pieţele noastre. Cu aceasta «era nouă», ce î n c e ­
Dar prevederile tratatului de la Adrianopol nu erau. puse de la tratatul din Adrianopol, se deschidea tot mai
de natură a contribui la statornicirea unor întinse re­ largă, mai sigură.
laţii comerciale între Principate şi burghezia apuseană.
în adevăr, Principatele române intraseră într-o eră.
Rusia, stăpînă pe Gurile Dunării — afară de braţul Si'. nouă: au constatat-o înşişi domnitorii ce au venit la tron
Gheorghe, fără însemnătate comercială — nu se grăbea după Regulamentul Organic 2 ; o constată şi cercetătorii
să le facă navigabile pentru vase mari 1 . Astfel, mărfurile de specialitate, c u m văzurăm.
engleze nu puteau- ajunge ia noi decît pe vasele uşoare Şi această eră nouă nu era rezultatul vreunei poli­
din coloniile ioniene 2 . Un timp englezii se gîndiră să tici inteligente, ci urmarea necesară a dezvoltării eco­
sape un canal de la Constanţa pînă la Dunăre, pe locul nomiei mondiale. A. D. X e n o p o l învederează în chip
unde se crede că odinioară s-a revărsat un braţ al Istru- fericit acest fapt, cînd zice, în legătură cu evenimentele
lui spre m a r e 3 . Dar specialiştii găsiră că e mai nimerit de care ne ocupăm, că propăşirea noastră s-a făcut fără
concursul guvernelor, numai « p e calea fatală a n e ­
a construi o cale ferată, care şi fu pusă în lucru, şi des­
cesităţii» 3 .
chisă circulaţiei în anul 1860. Pînă atunci însă diplo­
maţia engleză socoti că e mai bine să oprească cu forţa . Rămîne să urmărim acum prefacerile pe care le-a
adus în societatea noastră această eră.
armelor expansiunea rusă spre Orient şi dezlănţui răz­
boiul Crimeii (1854).
5. Trebuie să stabilim de la început faptul istoric
Ieşirea acestui război fu hotărîtoare pentru soarta •— care nu a rămas fără urmări politice la începutul
noastră. Pacea de la Paris, care pecetlui victoria bur­ vieţii noastre moderne — că burghezia engleză e aceea
gheziei apusene, îndepărtă Rusia din Principate şi ne­ care a sfărâmat zidurile dintre Principatele române şi
utraliza Marea Neagră; în interesul unei desăvîrşiie Apusul european. Anglia avea nevoie de cerealele noas­
libertăţi a navigaţiei Dunării, imperiul rus fu silit să tre, căci grîul american şi australian nu avea în întîia j u ­
mătate a veacului X I X însemnătatea pe care a cîştigat-o
facă o rectificare de graniţă în Basarabia, retrocedând
mai tîrziu.. De pe la 1820 comerţul englez pătrunde în
districtele de la sud către Moldova, spre a pierde astfel
m o d viguros spre Orient, anume către Odesa, iar de

1
1 Karl Grünberg, op. cit, p. 50—51. Rusia se temea ca p o r ­ Justin Mc Carthy, A history of our own times, Tauchnitz­
edition, vol. II, p. 260. Asupra regimului Dunării creat prin tra­
turile noastre, atrăgînd vasele comerciale străine, sa nu iaca
tatul din Paris, vezi D. Guşti, Die Donaufrage, Berlin, 1904 (Son-
concurenţă Odesei. ' - • ' ' „ , , „ , ,„„,„• derabdruck aus den Preussischen Jahrbüchern, Band 118, Heft
2
I G Neigebaur, Beschreibung der Moldau und Walachei,
II-te Auflage/Breslau 1854, p. 233; K. Grünberg. op. cit., p. 52. 2
M. Edouard Thouvenel, La Hongrie et la Valachie, Paris,.
3
Colson. De l'état présent et de l'avenir des Principautés 1840, p. 342 367.
3
de Moldavie et de Valachie, Paris 1839, p..223. A. D. Xenopol, Studii economice, p. 120
 I. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în R o m â n i a 6.3
Şt. Z e l e t i n
€2
r ă t u r i l a V i e n a ş i a p o i l a B r a ş o v 1 , e i aduce.au î n d e o s e b i
a i c i a g e n ţ i i săi s e r ă s p î n d e s c î n t o a t e ţ i n u t u r i l e î n v e c i ­
articole de î m b r ă c ă m i n t e şi de fierărie. Puţinele mărfuri
n a t e . P e l a 1830 ş i 1840 e x p e r ţ i i e n g l e z i s î n t t r i m i ş i î n franceze şi engleze pe care le p r i m e a u pînă atunci Prin­
r e g i u n e a d i n t r e D u n ă r e ş i M a r e a N e a g r ă , s p r e a-i c e r c e t a cipatele v e n e a u tot p e această cale, a n u m e p r i n m i j l o ­
capacitatea d e producţie,1. Rapoartele l o r sînt entu­ cirea oraşului Lipsea2. De aceea ajungeau la noi cu p r e ­
ziaste2. S e n a ş t e astfel o întreagă literatură despre ţuri f o a r t e u r c a t e .
•«Black S e a a n d D a n u b i a n P r o v i n c e s » , a r ă t î n d m i n u n a t a
D u p ă t r a t a t u l d e .la A d r i a n o p o l , d e s c h i z î n d u - s e p o r ­
fertilitate a acestor ţinuturi. Guvernul englez începe
turile noastre c o m e r ţ u l u i burgheziei apusene, ' importul
atunci tratative d i p l o m a t i c e la Constantinopol, s p r e . a
englez începe a face o concurenţă din ce în ce mai h o -
p r i m i autorizarea de a săpa un canal dq la Cernavodă,
t ă r î t o a r e c e l u i a u s t r i a c . L a 1840 s o s e s c î n a p e l e p o r t u l u i
la C o n s t a n ţ a , în u r m ă de a î n t e m e i a o c a l e ferată. D a r
G a l a ţ i z e c e v a s e e n g l e z e , l a 1847 n u m ă r u l l o r s e r i d i c ă
războiul Crimeii veni să înlăture scurt Rusia de la G u ­ la 2 1 9 : . î n acest an vasele britanice ajung a fi c e l e m a i
r i l e D u n ă r i i , d e s c h i z î n d c a l e a p e apă, m a i e f i c a c e d e c î t numeroase. «E fapt că comerţul portului nostru cu
c e a p e uscat3. A n g l i a a luat o întindere p r o g r e s i v ă foarte pronunţată.
Astfel Anglia, în u r m a victoriei, asigură libertatea B u m b a c u l , fierul şi manufacturile engleze fac o c o n c u ­
n a v i g a ţ i e i D u n ă r i i , ş i c u a c e a s t a v a s e l e m a r i e n g l e z e îşi renţă : însemnată mărfurilor din Austria şi Lipsea. De
deschiseră calea pînă la porturile r o m â n e revărsînd p r o - ; a i c i a r e z u l t a t în p r e ţ u r i l e a c e s t o r a d i n u r m ă o s c ă d e r e
dusele industriei britanice pe pieţele noastre. De la d e 2 0 % - M u l ţ i n e g u s t o r i stabiliţi î n M o l d o v a f a c c o ­
tratatul d i n P a r i s ( 1 8 5 6 ) ş i p î n ă l a î n c h e i e r e a c o n v e n ţ i e i menzi directe la Manchester»3.
v a m a l e c u Austro-Ungaria (1875), i m p o r t u l e n g l e z creşte
în portul Brăila se petrece acelaşi lucru. Şi acestea
n e î n c e t a t , aşa c ă A n g l i a a j u n g e ^ s ă s t ă p î n e a s c ă î n m o d
a u l o c î n p e r i o a d a d i n a i n t e d e tratatul d e l a P a r i s ; î n
hotărît comerţul nostru extern.
perioada următoare importul român se schimbă mereu
La începutul erei' noastre burgheze, comerţul exte­
în favoarea Angliei şi în defavoarea Austriei. D i n t o ­
rior r o m â n se făcea mai cu seamă cu ţinuturile ger­
najul t o t a l a l c o r ă b i i l o r c e s o s e c î n a n u l 1865 p e b r a ţ u l
m a n e din E u r o p a centrală şi cu T u r c i a 4 , deşi relaţiile
Sulina în porturile noastre, 1 4 , 5 % revine Angliei, iar
cu aceasta d i n u r m ă aveau la bază forţa. R a n g u l întîi A u s t r i e i 12,5%; î n a n u l 1875 p r o p o r ţ i a v a s e l o r e n g l e z e
în comerţul nostru îl a v e a însă pînă atunci Austro- (l 4
s e u r c ă l a 49,8o/ 0 , i a r a l c e l o r a u s t r i e c e s c a d e la] 9,5 /o -
U n g a r i a . N e g u s t o r i i n o ş t r i , c a r e s e d u c e a u l a Lipsea, l a Astfel, înaintea perioadei 1875—1885, în care c o n v e n ţ i a
c e l e b r e l e i a r m a r o a c e , î n d r u m s p r e casă f ă c e a u c u m p ă - c o m e r c i a l ă c u A u s t r o - U n g a r i a veni să d e s c h i d ă d i n n o u
acestei m o n a r h i i hotarele noastre, ea c e d a s e capitalis­
1
C. I. Bäicoianu, Handelspolitische Bestrebungen Englands mului englez întîietatea pe pieţele noastre.
zur Erschliessung der unteren Donau, M ü n c h e n , B e r l i n u n d L e i p z i g
A l d o i l e a stat a p u s e a n , c a r e î n c e a r c ă a l ă t u r i d e A n ­
1913, p . 3—4.
2 « B o g ă ţ i i l e naturale şi d e o s e b i t e l e resurse ale M u n t e n i e glia s ă c u c e r e a s c ă p i e ţ e l e r o m â n e , e F r a n ţ a . S o r a n o a s ­
şi M o l d o v e i sînţ de aşa fel, că d a c ă aceste ţări ar p u t e a să se tră latină s-a b u c u r a t î n e r a b u r g h e z ă r o m â n ă d e c e l e
b u c u r e d e f o l o a s e l e unui g u v e r n r e g u l a t . . . , d a c ă e x p o r t u l a r f i m a i m a r i s i m p a t i i î n ţara n o a s t r ă . M e m o r i i l e c ă l ă t o r i l o r
d e s c h i s , d a c ă legăturile c o m e r c i a l e cu n a ţ i u n i l e străine s-ar sta­
b i l i într-un c h i p c o n v e n a b i l . . . , e l e a r d e v e n i î n scurt t i m p p r o ­
V e z i I. G. N e i g e b a u r , o p . cit., p. 252 si u r m .
v i n c i i l e c e l e mai p o p u l a t e ş i m a i înfloritoare d i n E u r o p a . P o r t u l
G a l a ţ i a r r i v a l i z a î n scurt t i m p c u toate p o r t u r i l e d e l a M a r e a Gheron Netta, Die Handelsbeziehungen zwischen Leipzia
und Ostund Sudosteuropa bis zum Verfall der Warenmessen,
N e a g r ă , fără a e x c e p t a O d e s a » . W. W i l k i n s o n , Tableau historique Z u r i c h , 1920, p. 52.
geoqraphiquc et politique de la Moldavie :et de la Valachie (tra
d u i t d e l'angiais p a r M r . ) , P a r i s 1821, p . 77. , „ . A 3 . N i ° o l a s S o u t z o , Notions statistiques sur la Moldavie, i « S s y
1840, p . 147.
. 3 C. I. B ă i c o i a n u , o p . bit:, p. 10 şi u r m . 4
K. G r ü n b e r g , o p . cit., p. 52.
4
M. E d o u a r d T h o u v e n e l , o p . cit., p.' 257.
 €4 Şt. Zeletin 1. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în R o m â r u a

francezi, ca şi rapoartele consulilor Franţei în Princi­
pate, învederează în chip unanim această atmosferă
prielnică şi îndeamnă pe negustorii din patrie să-şi tri­
mită mărfurile în aceste locuri, u n d e au atîţia prieteni.
Dar răspunsul oamenilor de afaceri n-a fost niciodată
din cale-afară de energic. Ce-i drept, importul francez
creşte alături de cel englez, ajunge chiar să ocupe în
această perioadă locul întîi în ce priveşte zahărul 1 , dar
nu s-a putut apropia de importanţa comerţului englez
în Principatele dunărene.
Spre a înţelege condiţiile îh care s-a îndeplinit pro­
cesul revoluţiei burgheze în România, trebuie deci să
învederăm: că la începutul erei burgheze
române se aflau în «sfera de interese» a capitalismului
apusean anglo-francez; că însuşi imboldul
fiinţă acestei ere pleacă de la burghezia anglo-franceză;
că spre a-si asigura interesele comerciale
tre, capitalismul apusean a trebuit să deplaseze
siv: pe Turcia şi Rusia pe teren politic, pe
teren economic şi în chip implicit şi pe
Şi acum, să vedem capitalismul la lucru în patria
noastră şi să urmărim efectele sociale ale operei sale.
6. Cînd o ţară capitalistă înaintată pătrunde într-o
ţară agricolă primitivă, ea se vede pusă în faţa acestei
probleme: să determine â produce pentru schimb, deci
.a munci în chip intensiv, pe nişte ţărani, ce pînă atunci
erau obişnuiţi a produce numai pentru nevoile lor pro­
prii şi eventual ale stăpînilor pămîntului pe care erau
aşezaţi. Acesta e chipul în care capitalismul ruinează
vechea economie a ţării respective — economia natu­
rală — şi o revoluţionează în sensul său: o schimbă îa
economie bănească, în producţie pentru schimb. .
Spre a atinge acest scop, capitalismul are două mij­
loace: el cumpără produsele naturale ale indigenilor cu
preţuri urcate şi vinde propriile sale fabricate cu pre­
ţuri ieftine. Prin întâiul mijloc industria capitalistă îm-~
boldeşte pe ţăran să producă pentru schimb, deci mai
m u l t decît cer propriile sale nevoi, pentru a căror sin­
g u r ă satisfacere el lucra mai înainte; prin mijlocul din
1
O p . cit., p. 56. A c o l o şi date statistice.
urmă el ruinează concurenţii de mai înainte, precum şi
propria industrie casnică a ţăranului. în acest chip ţă­
ranul este smuls din raporturile sale patriarhale şi silit
a lucra după trebuinţele capitalismului.
A m b e l e fenomene s-au produs în chip firesc şi în
ţările române. Despre urcarea treptată a preţurilor ne
pot da o idee următoarele cifre: sub vechiul regim, în
anul 1777, o chilă de grîu costă 16 piaştri (un piastru-=
1/3 leu); în era nouă o chilă de grîu costa la Iaşi 45
piaştri în anul 1838, iar în anul 1847 se urcase, la 111
piaştri şî 26 parale 1 . Şi celelalte produse naţionale cresc
la fel. Deputaţii ţărani au dreptate să spună boierilor în
Principatele Divanul ad-hoc că a trebuit să vină englezii pe aceste lo­
curi şi să plătească preţuri nemaipomenite pe chila de
ce a dat grîu spre a se revărsa prosperitatea şi în patria noastră.
în vreme ce capitalismul scumpea produsele pămîn­
în ţările noas­ tului nostru, îndemnînd astfel pe ţăran să muncească
succe­ cît mai mult, el ieftinea produsele industriale şi alunga
Austria pe concurentul austriac de pe piaţă. Despre greutăţile pe
cel politic. care le făcea prin coborîrea preţurilor industria engle­
ză celei austriece putem să ne facem o idee din următoa-.
rea comunicare a consulului prusian de pe atunci în
Principate.
«Concurenţa engleză în ţările dunărene se afirmă .
abia din ultimii patru ani; dauna ce a pricinuit desfa­
cerii mărfurilor din Lipsea şi Viena se cifrează în medie
anuală la o reducere de 6«/0 a vânzării, totuşi numai în
fabricatele ordinare, căci cele mai fine nu sînt primej­
duite prin acea concurenţă. în urma ei scăderea preţu­
rilor e foarte simţitoare. Mai înainte costa un centner
de bumbac saxon ordinar 1 3 0 — 1 3 5 taleri; acum preţul
este 104—108 taleri. . . Un pfund de muselin englez pre­
sat se vinde cu 3—3 l / 2 piaştri, in vreme ce numai ma­
teria primă costă 5 piaştri: de acest contrast se sfarmă
orice meşteşug de calcul al industriei germane şi în
orice caz el se lămureşte numai prin falsificarea m a t e ­
riei prime cu resturi sau surogate fără valoare» 2 .
1
Nicolas Soutzo, o p . cit., p. 100, 131. Opera aduce numeroase
date asupra creşterii p r e ţ u l u i tuturor produselor noastre, de la
începutul erei b u r g h e z e pînă la izbucnirea revoluţiei (1848).
2
I. F. N e i g e b a u r o p . cit., p. 253.
66 Şt. Zeletin
I. începuturile revoluţiei burgheze în România 67
, Se pare deci că englezii nu s-ar fi împiedicat de mul­
-«în 1831 nu se găsea în Ţara românească nici mă­
te scrupule cînd era vorba să-şi distrugă pe piaţa noas­
car cantitatea de grîu de a putea încărca două vase,
tră concurentul austro-german. De altfel, acesta era lu­
cînd — în 1837 — se aflau în portul Brăila peste 300
cru firesc, c ă c i ' în ţările primitive, unde locuitorii nu
de vase şi în al Galaţilor peste 4 0 0 pentru încărcarea de'
cunosc valoarea obiectelor manufacturate şi în general
cereale şi alte producte. Sfărîmîndu-se cătuşele cu care
nu au noţiunea limpede a valorii de schimb, comerţul
monopolul menţionat strivise viaţa ambelor porturi ro­
e mai mult un fel de jaf. Oricum, scriitorul german
mâne, ele au mers prosperînd din ce în ce» 1 .
este silit să facă următoarea melancolică constatare: J
Creşterea necurmată a relaţiilor noastre de schimb
-«Comerţul englez inundează toate pieţele maritime
trebuia să aducă în chip necesar o creştere necontenită
ce-i sînt deschise cu produsele fabricilor sale mínate
în întinderea culturii — curînd suprafaţa cultivată se
de puterea aburului şi şi~a supus în timpul din urmă
mări de cinci ori — şi ca o consecinţă firească, creşte­
de preferinţă piaţa Levantului. Şi în ţările dunărene f
rea valorii pămîntului. Acesta e în sinul vechiului regim
pătruns acest atît de periculos duşman al industriei ger­
germenul unei viitoare revoluţii. Din moment ce pă-
mane şi ameninţă să distrugă acolo din temelie mersul
mîntul capătă valoare de schimb — ceea ce nu era cu
de pînă acum al comerţului de import. Cu toată marea
putinţă în vechiul regim al economiei naturale —• stă-
depărtare între Galaţi şi Manchester, faţă de iuţeala
pînul vrea să-1 aibă pentru el singur, să dispună de el
de necrezut cu care lucrează fabricile engleze, nu trece
ca de orice marfă, cu alte cuvinte, să-1 prefacă în pro­
între comanda şi sosirea mărfii decît scurtul intervali
prietate privată individuală. Această tendinţă, de a croi
d e 3 — Í luni» 1 ;
proprietatea pămîntului în felul oricărei mărfi, pentru
Prezicerea autorului, care scrie înainte de tratatul
a o adapta la noile nevoi ale schimbului, alcătuieşte pîr-
din Paris,, s-a îndeplinit .după această dată întocmai:
ghia adîncă ce distruge vechiul regim cu proprietatea
capitalismul englez a ruinat din temelie cursul anterior
sa rurală uzufructuară, mai mult sau mai puţin comu­
al importului nostru. întîi a înlăturat prin concurenţa
nistă, spre a clădi în locu-i regimul burghez al proprie­
sa — cinstită ori necinstită — mărfurile textile de p r o ­
tăţii private şi al libertăţii persoanelor care o deţin,.
venienţă austro-germană; apoi. construirea liniilor noas­
Acest act revoluţionar s-a îndeplinit la noi în anul 1864.
tre ferate a dat industriei engleze un minunat prilej
de a inunda pieţele române cu maşinile şi în getoere Cu un minunat simţ al realităţii, boierii români arată
cu articole]e ei de fier, nimicind şi în această ramură încă în dezbaterile Divanului ad-hoc că-şi dădeau sea­
preponderenţa industriei austriece. La aceasta a contri­ ma de procesul revoluţionar care se îndeplinea în eco­
buit în chip hotărîtor'şi-împrejurarea că liniile noastre nomia noastră naţională sub influenţa capitalismului
ferate nu aveau la început legătură cu cele austriece, străin. în adevăr, la plîngerea deputaţilor ţărani, că R e ­
aşa că ele slujeau mai mult ca o prelungire pe uscat gulamentul Organic a înrăutăţit starea ţărănimii, ei răs­
a căilor maritime şi dădeau putinţa mărfurilor engleze pund că înainte de Regulament, «cînd comerţul cu grîne
de a pătrunde şi a se răspîndi tot mai mult în ţară .
2 era nul, boierii încuviinţaseră cu plăcere exploatarea
întinselor lor moşii oricui, cu îndatorirea a da măcar
7. Rezultatul acestei invazii treptate a capitalismu­ dijma din productele culese de el; astăzi însă,cînd în
lui englez în Principatele române fu o mare activare a
schimbului nostru exterior, care se resimţi de îndată 1
I. Brezoianu, Vechile Instituiiuni ale României, p. 185. De
după încetarea ocupaţiei ruseşti (1834) şi cu oarecare asemenea M. Ed. Thouvenel, op. cit., p. 257. Date statistice amă­
nunţite se găsesc, pentru perioada pînă la 1848, în lucrarea de
oscilări vremelnice continuă să crească neîntrerupt.
o valoare deosebită a lui Nicolas Soutzo, Notions statistiques sur
1
la Moldavie; pentru timpurile mai recente a se vedea docu­
Op. cit., ibidem. mentata operă a d-l-ui C. Băicoianu asupra politicii noastre va­
¿
K. Grünberg, op. cit., p. 55. male.
 68 Şt. Z e l e t i n I. începuturile revoluţiei burgheze în R o m â n i a 69

urraa r e p e d e i d e z v o l t ă r i a c o m e r ţ u l u i a g r i c u l t u r a a l u a t p e e a ş i a-şi î n c h e i a o p e r a r e v o l u ţ i o n a r ă . In A n g l i a
o î n t i n d e r e atît d e m a r e , î n c î t p u ţ i n e m o ş i i d e c î m p această eră d e r a d i c a l e p r e f a c e r i î n c e p e î n v e a c u l a l
m a i a u î n c ă l o c u r i p e n t r u c r e ş t e r e a v i t e l o r ; astăzi, c î n d X H - l e a şi se î n c h e i e în a d o u a j u m ă t a t e a v e a c u l u i al
p r e ţ u l p ă m î n t u l u i s-a suit l a u n g r a d p r o p o r ţ i o n a t c u X V I I - l e a ; în Franţa, u n d e ea î n c e p e ceva mai înainte,
a c e a d e z v o l t a r e , c î n d , p e d e altă p a r t e , p r e ţ u l l u c r u l u i durează v r e o şapte veacuri, p î n ă pe pragul veacului al
— d i n c a u z a î n m u l ţ i r i i b r a ţ e l o r şi a î n l o c u i r i i l o r p r i n KlX-lea.
m u l t e m a ş i n i — n-a p u t u t c r e ş t e î n t r u a c e e a ş i p r o p o r ­ La noi procesul revoluţiei b u r g h e z e a înaintat într-un
ţie, R e g u l a m e n t u l O r g a n i c a t r e b u i t să p u n ă şi a p u s m o d c u a d e v ă r a t v e r t i g i n o s , î n salturi î n d r ă z n e ţ e , c e a u
în proporţie mai potrivită anuala valoare a pămîntului suprapus elementele noi burgheze peste vechile elemen­
ce proprietarul dă ţăranului, cu lucrul ce acesta dă celui te feudale într-un c h i p care a dezlănţuit sarcasmele
1
dinţii» . a m a r e ale r e a c ţ i u n i i . F r a n z O p p e n h e i m e r arată c ă î n
A r g u m e n t a r e a boierilor e slabă: nu se p o a t e înţele­ c o n d i ţ i i l e a c t u a l e s o c i e t ă ţ i l e p a r a-şi s c u r t a e v o l u ţ i a ;
g e c u m R e g u l a m e n t u l O r g a n i c s-ar f i m o d e l a t d u p ă n i ş t e şi el dă ca pildă Japonia. D a r acelaşi lucru se p o a t e
r a p o r t u r i e c o n o m i c e , c a r e s-au n ă s c u t a b i a î n u r m a sa. s p u n e şi despre R o m â n i a : intrată în era burgheză re­
R e ţ i n e m însă d i n r ă s p u n s u r i l e l o r c o n s t a t ă r i l e d e o p o t r i v ă v o l u ţ i o n a r ă abia la 1829, ca o r u d ă s ă r a c ă şi î n a p o i a t ă
d e d r e p t e ş i i n t e r e s a n t e : c ă u n i i b o i e r i , atraşi p r i n d e z ­ î n m a r e a f a m i l i e b u r g h e z ă m o n d i a l ă , e a a străbătut î n
v o l t a r e a c o m e r ţ u l u i d e d o r u l d e cîştig, î n c e p u r ă să-şi mai puţin de nouă decenii calea pe care burgheziile
l u c r e z e m o ş i i l e c u m u n c ă plătită ş i c h i a r c u m a ş i n i ; că, a p u s e n e a u l î n c e z i t atâtea v e a c u r i . C u r e f o r m e l e d i n
î n u r m a a c e s t u i fapt, r a p o r t u r i l e î n t r e b o i e r i m e ş i ţ ă ­ a n u l 1918, c a r e î n l ă t u r ă u l t i m e l e r ă m ă ş i ţ e a l e v e c h i u ­
rănimea iobagă nu se mai s o c o t e a u după v e c h i l e dati­ lui n o s t r u r e g i m a g r a r feudal, r e v o l u ţ i a b u r g h e z ă r o ­
ni,' c i î n s p i r i t u l n o u b u r g h e z a l egalităţii v a l o r i l o r d e mână poate fi privită ca păşind spre încheiere.
s c h i m b : boierii chibzuiau ca valoarea pămîntului ce pri­ O b i e c t u l s t u d i u l u i n o s t r u e de a u r m ă r i p r o c e s u l
m e a u ţăranii s p r e c u l t i v a r e s ă n u î n t r e a c ă v a l o a r e a m u n ­ acestei revoluţii în toate fazele ei s u c c e s i v e . S p r e acest
cii p e c a r e e i o p r i m e a u î n s c h i m b d e l a ţărani. D a r s c o p trebuie să î n v e d e r ă m în c h i p limpede că în e c o n o ­
acestea nu m a i erau raporturi feudale curate, ci r a p o r ­ m i a n a ţ i o n a l ă a u n e i ţări c e a i n t r a t î n e r a r e v o l u ţ i o ­
turi b u r g h e z e î n faza e m b r i o n a r ă . F ă r ă să-şi d e a s e a m a , nară coexistă două elemente contradictorii: vechea pro­
boierii arătau n i m i c mai p u ţ i n decît că influenţa c a ­ ducţie agrară feudală şi noul mod de circulaţie burghez,
pitalismului şi dezvoltarea comerţului, ce acesta p r o - schimbul. A c e a s t ă c o e x i s t e n ţ ă d e e l e m e n t e e c o n o m i c e
• vocase, începuse a revoluţiona e c o n o m i a noastră naţio­ c o n t r a d i c t o r i i n a ş t e şi o c o e x i s t e n ţ ă de r a p o r t u r i s o c i a ­
nală/ s c h i m b î n d raporturile ei v e c h i feudale, bazate pe le contradictorii, întrucît relaţiile sociale i z v o r ă s c din
autoritate şi supunere, în raporturi burgheze, bazate pe c e l e e c o n o m i c e : p e c î n d «în r a p o r t u l f e u d a l e x i s t ă o
egalitatea v a l o r i l o r de s c h i m b şi egalitatea şi libertatea s u b o r d o n a r e d e l a ş e r b l a stăpîn, î n r a p o r t u l d e s c h i m b
persoanelor' ce îndeplinesc schimbul. Opera capitalismu­ există o relaţie d e persoane c u d r e p t u r i e g a l e » 1 . D e u n d e
lui dăduse deci şi la n o i obişnuitele ei roade. u r m e a z ă că, c u c î t s e l ă r g e ş t e s c h i m b u l , c u atît e l r u i ­
nează temelia v e c h i l o r raporturi sociale iobage şi c r e ­
8. Procesul revoluţiei burgheze durează într-o socie­ ează temelia u n o r raporturi libere.
tate a g r a r ă d i n m o m e n t u l c î n d a c e a s t a intră s u b i n f l u e n ­ Cu un c u v î n t : în faza revoluţionară a economiei unei
ţa procesului de circulaţie a mărfurilor pînă în m o m e n ­ ţări, constatăm un proces înaintat de circulaţie a măr­
tul c î n d acest factor e c o n o m i c n o u izbuteşte a distruge furilor, care se altoieşte pe o producţie agrară primi-
v e c h e a p r o d u c ţ i e agrară c u t o a t e a ş e z ă m i n t e l e p l a n t a t e
1
Franz Staudinger, Kulturgrundlagea der POlitik, Jena, 1911.
1
A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice, p. 367. voi. I, p. 160.
7fl Şt. Zeletin
iivă, ruhvnd-o treptat. în asemenea condiţii schimbul
e un factor economic autonom şi revoluţionar, care dis­
truge trecutul şi plămădeşte viitorul: aici întîlnim un
adevărat -«primat al comerţului»-, cum se exprimă S o m -
bart 1 .
Revoluţia economică: dizolvarea vechii producţii agra­
re prin influenţa schimbului aduce deci după sine şi
o revoluţie politică: înlăturarea vechilor aşezăminte so­
ciale altoite pe producţia agrară şi înlocuirea lor cu
instituţii liberale, aşa cum cere caracterul schimbului
de contract liber. Dar, pe cînd revoluţia economică se
îndeplineşte încet, tăcut şi treptat, cea politică izbuc­
neşte în m o d brusc şi zgomotos. Anume, sciziunea eco­
nomiei naţionale în doi factori contradictorii provoacă
sciziunea clasei de sus în două tabere duşmane, una]
conservatoare reacţionară şi alta liberală revoluţionară.
La un moment al evoluţiei sociale aceste fracţiuni intră
în luptă făţişă şi victoria revoluţionarilor înseamnă
triumful noilor instituţii asupra celor vechi.
b) Revoluţia politică
9. Prefacerea economiei naturale a unei ţări în eco­
nomie bănească, prin întinderea comerţului, aduce cele
dintîi atingeri însăşi clasei stăpînitoare: ea o slăbeşte
treptat, pînă cînd o distruge în cele "din urmă cu totul.
Oriunde pătrunde comerţul, el contagiază pe pro­
prietarii' rurali, aprinde în ei dorul de cîştig şi-i îmbol­
deşte să producă tot mai mult, spre a face din pămînt
un izvor de bani. Dar pe cînd proprietarii mari, legaţi
de întinsele lor latifundii, rămîn prinşi în tradiţiile, în
mentalitatea şi în interesele agrare, 'proprietarii mici,
cu legături agrare mai şubrede, sînt lesne cîştigaţi de
spiritul şi interesele capitalismului; cei dintîi se fac —
chiar şi în cadrul noii economii băneşti — apărătorii
marii proprietăţi de pămînt şi ai privilegiilor clasei ce
1
«Capitalism înseamnă, după esenţa sa, nimic altceva decfi|
dizolvarea procesului economic în ambele sale elemente — teh­
nica şi comerţul — cu primatul comerţului asupra tehnicii»-. W.
Ş-jrtf&art, Die Judan und das Wirtschajtsleben, Leipzig, 1911,
I. începuturile revoluţiei burgheze în România 71
o deţine; cei din urmă gravitează spre principiile liberale
loşite din nevoile burgheziei. Pe o îndoită cale adînceş-
tu capitalismul prăpastia între aceste două fracţiuni ale
ivechii clase stăpînitoare. Mai întîi, sub primele sale
iialturi, capitalismul ruinează aproape brusc pe marii
proprietari, atacînd însăşi baza existenţei lor, marea pro­
prietate, cum v o m vedea spre sfîrşitul acestui capitol;
npoi treptat el întăreşte pe agrarienii mici, contagiaţi
de spiritul negoţului, plămădind pas cu pas o nouă bază
de forţă socială: capitalul. De aceea, pe măsură ce ca­
pitalismul lărgeşte relaţiile de schimb, conflictul între
cele două tabere ale vechii nobilimi agrare devine de
neînlăturat şi după cele zise nu e greu a prezice a cui
va fi izbînda.
Această desfacere a nobilimii într-o tabără conser­
vatoare şi una liberală e un fenomen general, nu pro­
priu clasei stăpînitoare române. între forţele revoluţio­
nare ale Prusiei în ajunul revoluţiei din 1848, M a r x
enumera şi «o parte a nobilimii funciare, transformată
în producătoare de marfă într-un grad destul de înain­
tat pentru a avea aceleaşi interese cu burghezia şi a
face cauză comună cu dînsa» 1 . Iar în altă parte, vor­
bind de întinderea spiritului revoluţionar, el arată că
acesta cuprinsese şi « p e mulţi nobili care, valorificîndu-şi
pămîntul prin comerţ cu grîu, lînă, spirtoase şi in, aveau
nevoie de aceleaşi garanţii (ca şi burghezia) împotriva
2
absolutismului, a birocraţiei şi a restaurării feudale» .
Acelaşi lucru, arată Marx, se petrece şi în revoluţia
burgheză din Austria. Decît, e de însemnat că în ţările
cu evoluţie înceată a burgheziei, unde lupta de răsturna­
re a vechiului regim e întreprinsă de clasa capitalistă,
micul grup al nobililor comercializaţi alcătuieşte o sim­
plă aripă de importanţă secundară a armatei revoluţio­
nare^ La noi însă, unde dezvoltarea burgheziei a luat
un tempo de repeziciune unică, această tabără puţin
numeroasă de agrarieni pătrunşi de spiritul negoţului
a alcătuit singura forţă revoluţionară, căreia datorăm
clădirea edificiului nostru social modern pe ruinele celui
vechi. în decursul erei burgheze române întîlnim aceas-
1
Révolution et Contre-Révolution en Allemagne, Paris 1900,
p. 47.
2
Op. cit.. p. 32.
72 Şt. Zeletin T. începuturile revoluţiei burgheze în România 73

tă pătură de agrarieni în următoarele ipostaze succesive: rin economică a burgheziei; cu alte cuvinte, elementele
în întîia jumătate şi pe la mijlocul veacului al X l X - l e a , Ideologiei burgheze au pătruns în Principatele române
ea apare ca fracţiune politică apărătoare a principiilor înaintea elementelor economiei burgheze. Ceea ce în
liberale revoluţionare; în a doua jumătate a acestui < vuluţia istorică e efect — şi un efect atît de tîtfziu —
veac, ea devine oligarhie politică şi apoi faaneocraţie, la noi s-a ivit înaintea cauzei.
deţinătoare a marii finanţe; spre sfîrşitul veacului al Astfel se face că atîtea spirite eminente au văzut în
!
X l X - l e a şi începutul celui actual, ea intră în faza din dezvoltarea burgheziei române un simplu efect al influ-
urmă: începe a se lărgi într-o adevărată pătură socială rnţei ideilor liberale aduse la noi din Apus, un caz tipic
burgheză, financiară şi industrială. Astfel clasa burghe­ de evoluţie anormală, de sus în jos, de la idee spre acea
ză română nu e decît forma ultimă pe care a luat-o realitate economică ce în A p u s a dat fiinţă acestor idei.
micul grup al boierilor comercializaţi în procesul lor Şl comparaţia burgheziei române cu aceea din Occident
de necurmată prefacere de-a lungul veacului al X l X - l e a . părea de o zdrobitoare putere de convingere. Se ştie,
în adevăr, că în Apus au trecut veacuri de cînd naşterea
10. Ceea ce a contribuit în ţările române a da aces­ raporturilor de schimb a putut da naştere şi impune
tui grup de mici agrarieni un rol social atît de strălucit 1
principiile liberale corespunzătoare . La noi însă aceste
este — în afară de repeziciunea puţin obişnuită a dez­ principii au pătruns în lipsa oricărei urme de economie
voltării noastre burgheze — şi împrejurarea, propria burgheză. încheierea părea a se impune de la sine.
societăţii române, că clasa noastră stăpînitoare se des­ Faţă de aceasta trebuie să p u n e m în l u m i n ă faptul
părţise în, două tabere cu m u l t înainte de începutul erei istoric, asupra căruia se alunecă prea uşor, că ideile li­
burgheze; revoluţia economică a venit apoi să accentu­ berale nu au avut-un caracter democratic modern. în
eze această sciziune, dîndu-i totodată caracterul ei spe­ faza precapitalistă: ele au luat caracterul liberal revolu­
cial, sub care apare în perioada revoluţionară. ţionar numai după ce influenţa capitalismului a început
încă de prin veacul al X V I I - l e a boierimea română a dizolva vechea noastră economie agrară, înlocuind-o
începe a se desface în două fracţiuni 1 : una,'alcătuită din cu o economie bănească, adică atunci cînd li s-au creat
boierii mari, acapara cu timpul toată puterea politică; condiţiile economice.
cealaltă — boierii mici sau boiernaşii — fu înlăturată Acest fenomen în aparenţă atît de straniu: pătrun­
de la dregătoriile publice. Depărtarea între aceste două derea principiilor burgheziei apusene de egalitate şi li­
tabere boiereşti crescu mereu, iar după ce pătrunse in­ bertate în plin Ev Mediu român, cînd nici nu poate fi
fluenţa burgheziei străine în economia noastră, ea luă vorbă de condiţiile sociale ale înfăptuirii lor, se lămu­
aşa proporţii, încît cele două fracţiuni se prefăcură în reşte în realitate prin sciziunea clasei noastre stăpîni­
două clase aparte, duşmane de moarte; una conservatoare toare. Boierii mici, excluşi de confraţii lor mai mari de
reacţionară, alta liberală revoluţionară. Din lupta între la viaţa politică, au găsit în ideile egalitare ale burgheziei
aceste doua forţe se plămădeşte viaţa socială a R o m â ­ apusene un mijloc de a-şi valorifica interesele lor pro­
niei moderne. . prii de clasă şi a-şi cuceri- egalitatea oa boierimea
E interesant a vedea care e atitudinea acestor două mare. Ei au elaborat chiar, sub influenţa acestor idei, un
tabere boiereşti, una faţă de alta, înainte de începutul
e r e i noastre burgheze. Căci e încă unul din amănuntele 1
«Republicile comerciale italiene din secolul X V , Augsburg
proprii ale dezvoltării burgheziei române: ideile liberale din secolul X V I , Franţa şi Anglia din secolul X V I I se aflau de
ale burgheziei apusene au început să pătrundă la noi mult pe oalea capitalismului modern, cînd nu se ştia nimic des­
pre postulatele libertăţii individuale şi axiomele individualis­
încă de la revoluţia franceză, deci mai înainte de inva-
mului economic; trecură veacuri de evoluţie modernă, cînd Gro-
1 tius, Gassendi, Hobbes, Pufendorf, Locke începură să clădească
V e z i R a d u Rosetti, Pentru ce s-au răsculat ţăranii, B u c u r e ş t i ,
dreptul natural individual din sfărîmăturile filosofiei vechi*.
1907, p . 12 şi Urm.
W. Sombart. Der mod. Kapitalismus, vol. II, p. 5.
 T. începuturile revoluţiei burgheze în România ' 75
74 • Şt. Zeletin

E neapărat a pune acest fapt în adevărata sa lumină,

memorabil proiect de constituţie (1822), de un carac­
spre a limpezi atît pricinile reale a l e dezvoltării bur­
ter democratic grotesc, prevăzînd reforme « m e n i t e a
gheziei române cît şi data cînd ea începe. Era burgheză
egaliza cel puţin pe toţi membrii clasei boiereşti» 1 şi
in România nu ia fiinţă sub influenţa ideilor liberale
cerînd în acest scop ca «dregâtoriile să fie încredinţate
aduse din Apus; pricina ei stă! mult mai adînc, în revo-
boierilor fără deosebire de rang»*.
luţionarea economiei noastre naţionale. Pînă atunci, ide­
E deci o eroare a privi pe boierii mici dinainte de
ile liberale străine iau în societatea noastră un caracter
era burgheză ca adevăraţi reprezentanţi ai liberalismului.
medieval: ele dau boierimii mici arma de a lupta pentru
« D e la 182 J boierii noştri făceau liberalism, dar tot în­
privilegii, cîtă vreme caracteristica unei clase burgheze
tre boieri, vorbind de constituţie, cerînd senate, parla­
liberale c năzuinţa desăvîrşit opusă, de a distruge orice
mente şi învinuindu-se de, ciocoism şi carvonarism (car-
privilegiu şi a acorda libertatea şi egalitatea tuturor, fără
bonarism)» 3 . In acelaşi fel era concepută şi constituţia
nici o deosebire.
plănuită de ei. «Era o constituţie fără îndoială egalitară
în felul ei, însă egalitatea era mărginită numai în cer­
11. Acest caracter 1-a luat boierimea mică abia după
cul nobilimii» 4 .
ce influenţa capitalismului străin a ridicat economia
Democraţia boierimii mici, în vechiul nostru regim,
noastră naţională la faza producerii pentru schimb. De
seamănă bine cu aceea a cîinelui din fabulă, care visea­
atunci boierii mici, ademeniţi de perspectivele negoţului,
ză egalitate numai cu cei mari 5 .
au devenit ceea ce devin peste tot mieii agrarieni în
1 aceleaşi împrejurări: o clasă cu interese burgheze, ce
A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice, p. 79.
2
Op. cit., p. 88. simt privilegiile ca o piedică, şi din nevoia de a le sfă-
a
N. I o r g a , O luptă literară, v o i . T, p. 309. rîma se prefac în grup revoluţionar, liberal, democratic
4
A. D. Xenopol, op. cit., p. 89. în înţelesul modern. Abia atunci ideile liberale care în
5
D. G. Ibrăileanu v e d e în proiectul de la 1822 o adevărată, vechiul regim suferiseră o interpretare atît de ciudată,
constituţie, iar în autorii' săi o clasă democratică revoluţionară
capătă înţelesul lor real.
în î n ţ e l e s modern. «Dar la dorinţele boierilor fugiţi în 1821 se
opune c l a s a boiernaşilor care, neglijată, departe de putere, deve­ în această fază ne apare boierimea mică în mişcarea
nise o c l a s ă revoluţionară. Această clasă, din cauza intereselor de la 1848. Clasa noastră burgheză revoluţionară de
sale, ia o atitudine democratică şi devine, ca întotdeauna, re­ atunci se înfăţişează ca un grup de agrarieni comerciali­
prezentanta tuturor claselor dezmoştenite». « A ş a stau faptele is­
zaţi, care în preocupările lor sînt cu totul predominaţi
toriceşte»: (Spiritul critic in cultura română, p. 76, 78). Operele
c e r c e t ă t o r i l o r speciali arată că faptele stau alt fel istoriceşte^ de interesele negoţului. Chiar între primele paragrafe
Pe i î n j ă citatele de m a i sus, care limpezesc îndestul caracterul ale proclamaţiei revoluţionarilor munteni citim: « P o p o ­
democraţiei b o i e r i l o r mici, adăugăm încă unul deopotrivă d e rul român cheamă toate stările la fericire, recunoaşte
categoric. «Tendinţele spre egalitate şi libertate ale boierilor mici facerile de bine ale comerţului, ştie că sufletul lui este
se întrupează a p o i în constituţia din 1822, care mărgineşte însă
creditul, care niciodată n-a vrut să-1 înlesnească sistema
cererile de reformă numai în folosul micii boierimi, lăsînd cu
totul pe dinafară rămăşiţa poporului». (A. D. Xenopol, Istoria trecută. Decretă dar o bancă naţională, dar cu fonduri
partidelor politice, p. 231). Aşadar nu poate fi vorba de vreun: naţionale» 1 . Iar între cererile boierilor moldoveni, for­
spirit democratic m o d e r n , care ar fi determinat pe boierii mici mulate în adunarea de la Hotel Petersburg, găsim nu
să se facă, î n c ă de pe la 1821, reprezentanţii tuturor claselor dez­
mai puţin de şase articole cu caracter comercial, cerînd
moştenite.
P ă r e r e a , c u m că constituţia moldovenească de la 1822 este, desfiinţarea taxei de export, îmbunătăţirea portului G a ­
expresia unui spirit modern democratic e împărtăşită şi de D. V. laţi, legiferarea relaţiilor comerciale, înfiinţarea unui tri­
Barnoschi In lucrarea: Originile democraţiei române, Iaşi, 1922. bunal de comerţ, a unei bănci de scont şi a unei bănci
Această s c r i e r e nu înaintează cu n i m i c cunoştinţele noastre asu­
pra chestiunii, d i n temeiul simplu că este cu desăvîrşire lipsita 1
Anul 1848 in Principatele Române. Acte şi Documente, I.
de fundamentarea economico-sociologică, pe care o înlocuieşte p. 492.
pînă la abuz cu frazeologie junimistă.

7g Şt. Zeletin
1
naţionale . Chiar şi în proiectul a n o n i m de constituţie,
î n m î n a t d o m n i t o r u l u i î n B u c u r e ş t i , s e află d e z i d e r a t u l
2
u n e i b ă n c i naţionale'' . P i l d a t i p i c ă a a c e s t u i s p i r i t c o m e r ­
cial, c a r e s t ă p î n e a p e b o i e r i i n o ş t r i r e v o l u ţ i o n a r i , o d ă
însă s u f l e t u l î n s u ş i a l m i ş c ă r i i r e v o l u ţ i o n a r e : I . C . B r ă -
t i a n u . S c r i e r i l e s a l e răsuflă p e s t e tot i n t e r e s u l s ă u c o ­
vârşitor p e n t r u m i j l o a c e l e d e î n l e s n i r e a c o m e r ţ u l u i ,
a n u m e căi d e c o m u n i c a ţ i e ş i i n s t i t u t e d e c r e d i t . E l î n a l ţ ă
n e g o ţ u l u i un d i t i r a m b de o v i g o a r e rară şi o e x t r a o r d i ­
n a r ă p u t e r e d e i n t u i ţ i e a realităţii, î n c h e i n d c u v o r b e l e
e l o c v e n t e : « D a r ce zic, o m u l civilizat este un rezultat al
s c h i m b u l u i , a l c o m e r ţ u l u i ; e l ( s c h i m b u l ) î n sfîrşit t r a n s ­
formă pămîntul într-un paradis şi pe om în î n g e r » .
3 toieşte pe procesul de circulaţie burgheză; cea dintîi a-
1 pără raporturile de subordonare ce d o m n e s c în p r o d u c ­
Se v e d e b i n e că agrarienii noştri revoluţionari învă-
luiau măsurile lor e c o n o m i c e în aceeaşi atmosferă de
i d e a l i s m ş i u m a n i t a r i s m î n c a r e e i î n v ă l u i a u p e c e l e POţII
litice.
D i n cele zise reiese că A. D. X e n o p o l are d e p l i n ă !
d r e p t a t e c î n d arată c ă o r i g i n i l e m i ş c ă r i i n o a s t r e b u r g h e z e
l i b e r a l e t r e b u i ei c ă u t a t e « t o t în s î n u l b o i e r i m i i şi s-a \
a l c ă t u i t d i n a c e i b o i e r i c a i e a v e a u a l t e i d e i şi alte inte­
rese d e c i t p a r t i d u l b o i e r i l o r c o n s e r v a t o r i » 4 .
A c e s t e interese deosebite de clasă ale boierilor r e ­
v o l u ţ i o n a r i sînt a c e l e a c e s-au n ă s c u t î n l e g ă t u r ă c u j
relaţiile internaţionale de s c h i m b , p r o v o c a t e de influenţa
capitalismului apusean asupra producţiei noastre naţio­
n a l e d e l a tratatul d i n A d r i a n o p o l î n a i n t e . C e e a c e n u p u - 1
lusera face mai înainte ideile liberale, a făcut n o u a e c o n o - I
m i e b ă n e a s c ă : e a a p r e f ă c u t b o i e r i m e a m i c ă î n forţă b u r g h e - |
z ă r e v o l u ţ i o n a r ă . Mai- î n a i n t e b o i e r n a ş i i f ă c e a u o s i m ­
p l ă opoziţia .politică, c e r î n d să se î m p ă r t ă ş e a s c ă şi eijl
din privilegiile celor mari. Cu începerea erei b u r g h e z e
a e c o n o m i e i n o a s t r e , spiritul lor de opoziţie se p r e f a c e
î n spirit revoluţionar; b o i e r i m e a m i c ă n u m a i a s p i r ă l a J
p r i v i l e g i i , ci v r e a să d i s t r u g ă o r i c e p r i v i l e g i i , şi o d a t ă
1 s o c i a l e , d i n c a r e s-a p l ă m ă d i t î n alţe părţi b u r g h e z i a
Vezi articolele 13, 14, 16, 17, 18, 24 din cererile boierilor şi.
notabililor din Moldova. Op. cit, I, 178, 471.
2 Op. cit., I, 378.
3
Din scrierile si cuvintările lui I.. C. Brătianu, Bucureşti
1903, voi. I, p. 149.
* A. D. Xenopol, op. cit., p. 101.
1
T. începuturile revoluţiei burgheze în România 77
cu acestea întreaga clasă cu care altădată vroia să sa
înfrăţească.
12. A m arătat c ă e c o n o m i a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă î n e r a
burgheză se alcătuieşte — ca pretutindeni în aceeaşi
fază — d i n d o u ă e l e m e n t e c o n t r a d i c t o r i i : e a , p r e z i n t ă u n
proces de circulaţie m o d e r n ă a mărfurilor, aşezat pe o
producţie agrară primitivă. A c u m s e v e d e c ă această
c o n t r a z i c e r e e c o n o m i c ă s e răsfrînge, ş i î n sfera s o c i a l -
p o l i t i c ă . P e e a s e înalţă d o u ă c l a s e d u ş m a n e , c u i n t e r e s e
o p u s e : clasa c o n s e r v a t o a r e r e a c ţ i o n a r ă e a l t o i t ă p e p r o ­
ducţia v e c h e agrară; pătura liberală revoluţionară se al-
ţia agrară; c e a d i n u r m ă v r e a s ă c o n s f i n ţ e a s c ă ş i p e c a l e .
de drept raporturile libere, pe care le creează din ce în
c e m a i larg p r o c e s u l d e c i r c u l a ţ i e . ,
î n acest s t a d i u e c o n o m i c o - s o c i a l a j u n s e s e r ă P r i n c i ­
p a t e l e r o m â n e î n a n u l 1848, c î n d g r a n d i o a s a m i ş c a r e d e
e m a n c i p a r e a burgheziei e u r o p e n e aprinse seînteia r e ­
voluţiei şi în grupul agrarienilor noştri comercializaţi,
a l m i c i i b o i e r i m i ajunsă d e astădată d e m o c r a t i c ă l i b e ­
rală în înţelesul m o d e r n . Era însă un gest prematur,
o s î n d i t m a i d i n a i n t e a da g r e ş .
Nu-i vorbă, entuziasmul nu a lipsit nici la noi. întreg
r e p e r t o r i u l l i b e r a l , u m a n i t a r i s t şi g e n e r o s , pe c a r e 1-a
c r e a t b u r g h e z i a a p u s e a n ă î n faza d e t r e c e r e d e l a v e ­
c h i u l s p r e n o u l r e g i m , a fost î n t r e b u i n ţ a t ş i d e a g r a r i -
enii noştri revoluţionari. La noi, ca pretutindeni, liber­
tatea ş i egalitatea n u m a i a p ă r e a u c a p r o z a i c e c e r i n ţ e
ale schimbului, ca mijloace de a desfiinţa piedicile c e i
se ridicau în cale, s u b forma v e c h i l o r privilegii; ele se
t r a n s f i g u r a u î n m i n ţ i l e a p r i n s e ale r e v o l u ţ i o n a r i l o r î n
m i j l o a c e de a d e s f i i n ţ a c l a s e l e în g e n e r e şi del a î n t e ­
m e i a frăţia t u t u r o r 1 . D e aici e n t u z i a s m , l a c r i m i d e d u ­
ioşie, delir şi declamaţie umanitaristă. D a r acel s p o r n i c
ferment, sîngele vărsat în lupta c o r p la c o r p a claselor
1
«Astăzi fu ziua în care toate clasele societăţii se înfrăţiră.
De astăzi ţara nu mai este împărţită în clase vrăşmaşe şi cu in­
terese împotrivite. Astăzi toţi locuitorii ţării sînt români, sint,
deopotrivă, sînt fraţi». Anul 1848. Acte, I, 616.
 Şt. Zeletin
78
modernă, la noi a lipsit. Pregătirile tainice pentru revo­
luţie armată, strîngerea de arme ca planuri sîngeroase,
au rămas fără urmare, iar comanda sonoră: « L a arme,
la armele mântuirii»! care încheie proclamaţia munteană,
nu a găsit răsunet. Revoluţionarii au fost împrăştiaţi
fără greutate, iar comunicatul din Moldova asupra în-
năbuşirii mişcării revoluţionare crede, că-i poate califica
de «netrebnici cu cugetări turburate», care abuzînd de
blândeţea autorităţilor «s-au obrăznicit din ce în ce mai
mult» 1 . Ei s-au răspîndit apoi în Europa, implorînd a-
jutorul burgheziei apusene pentru planurile lor révolu- 1
ţionare. Acest ajutor li s-a acordat şi pricina se va vedea
în curînd.
Am zis că mişcarea de la 1848 în România era un gest
prematur. în adevăr, o revoluţie burgheză nu e cu pu­
tinţă decît atunci cînd procesul de circulaţie capitalistă
ajunge în ultima fază: dizolvă vechea producţie s p r e a
face să răsară pe ruinele ei producţia capitalistă.
Abia atunci apare armata revoluţionară care plămădeş­
te războaiele civile moderne : proletariatul orăşenesc, m i - \
nunat organizat şi disciplinat prin înseşi condiţiile mun­
cii în fabrică. Pe continent, ţara care a realizat mai întîi
aceste condiţii ale revoluţiei moderne e Franţa. Şi de
aceea în tot decursul epocii revoluţionare burghezia fran­
ceză a alcătuit avangarda burgheziei europene 2 . Parisul
e întîiul oraş european care a ajuns să centralizeze o
mare masă de muncitori proletari, ceea ce şi lămureş­
te că aici a izbucnit întîia mare revoluţie burgheză (1789),
modelul oricărei revoluţii, înrîurind chiar şi burghezia
engleză mai înaintată. De la 1789 şi pînă la 1848, mun- .
citorimea din Paris a luptat în toate revoluţiile atît d e j
3
neastâmpăratei burghezii franceze , pînă ce în Iunie 1848
i-a venit în minte că ar putea lupta şi pentru propriile
1
Op. cit., p. 180.
2
K. Marx, Révolution et Contre-Révolution en Allemagne,
p. 107.
3
K. Marx, La Commune as Paris, 1901, p. X X X I I (Intro­
ducerea de Fr. Engels). — în altă parte M a r x observă: «Burghe­
zia nu îngăduie proletariatului d e c î t o singură uzurpare: ea-i
îngăduie să-i uzurpe locul în luptă». La lutte • des classes en
France, Paris, 1900, p. 11. Asupra rolului revoluţionar al Parisu­
lui, vezi K Kautsky, Terrorismus und Kommunismus.
I. începuturile revoluţiei burgheze în R o m â a i a 79
sale ţeluri revoluţionare. Şi de atunci s-a încheiat ca­
riera revoluţionară a burgheziei franceze.
Dar în Principatele române nu exista la 1848 o pro­
ducţie capitalistă, deci nici o armată proletară revolu­
ţionară; de aceea comanda « l a arme!» a revoluţionarilor
români .5-a împrăştiat fără ecou. în lipsa unei .asemenea
armate, grupul revoluţionarilor români s-a adresat ţă­
rănimii. Apostolii ideilor revoluţionare porniră la sate,
dindu-şi silinţa să lămurească ţăranilor acea evanghe­
lie a oricărei clase sociale obijduite: dreptul natural al
omului de a fi egal cu orice exemplar al speciei sale —
şi a-i aţîţa prin aceasta la lupta împotriva clasei boie­
reşti privilegiate.
Era un demers înţelept şi firesc. Experienţa arată
că nici o revoluţie nu e încununată pînă la sfîrşit de
succes dacă nu se bucură de sprijinul ţărănimii. Aceasta
o învederează ca un fapt de deosebită însemnătate şi
oamenii cei mai bogaţi astăzi în experienţe revoluţio­
nare: comuniştii ruşi 1 . Decît, ţăranii sînt o masă haotică
şi au nevoie în mişcarea lor revoluţionară de o forţă
centrală, care să-i conducă şi să le slujească de avan­
gardă în tot decursul luptei. Această avangardă a ţără­
nimii revoluţionare o alcătuieşte tocmai masa muncitori­
lor orăşeni, care centralizează, coordonează şi diriguieşte
mişcările războinice ale ţărănimii. Lipsa acestei forţe
orăşeneşti centrale lămureşte îndestul de ce ajutorul
ţărănimii, care era gata să sprijine la 1848 mişcarea
revoluţionarilor noştri, a rămas fără efect.
13. Astfel s-a făcut că revoluţionarii români, văzîn-
du-se fără o oştire care să-şi verse sîngele pentru inte­
resele lor, au fost nevoiţi să se adreseze burgheziei apu­
sene, încereînd a • realiza pe calea politicii externe acea
operă pe care n-o putuseră îndeplini cu propriile lor
forţe. Dar înainte de a-i urmări în acest nou stadiu al
năzuinţelor lor revoluţionare, trebuie să scoatem la lu-
1
«Niciodată acest asalt . (revoluţia proletară) nu va izbuti
dacă satele nu iau parte la lupta de clasă, dacă masa ţărănimii
muncitoare nu se uneşte cu partidul comunist proletar de la
oraşe şi dacă, în fine, acesta nu o instruieşte». Thèses, conditions
et . statuts de l'Internationale communiste, în Le Phare, II-ème
année, no. 15, p. 196.
 80 Ş l Zeletin
mină amănuntul interesant că toţi aceşti oameni au con­
ştiinţa de a fi un fel de post înaintat al burgheziei fran­
ceze în România şi-şi lămuresc mişcarea lor revoluţionară
ca un simplu act de imitare a societăţii franceze. In scrie­
rile lor se găsesc expresiuni caracteristice ale acestei
stări sufleteşti, iată, de pildă, un pasaj din scrisoarea
lui I. C. Brătianu şi C. A. Rosetti către Edgar Quinet:
« O r i c e român are două patrii: mai întîi pământul
în care s-a născut şi apoi Franţa. • '.
*, Franţa ne-a crescut, ne-a învăţat carte. Scânteia care
încălzeşte patria noastră am luat-o de la căminul Fran­
ţei. . ' y
M a i aminteşte-i încă Franţei că sîntem fiii ei, că
ne-am luptat pentru dânsa pe baricade. Adaugă că ceea
ce am făcut, după pilda ei am făcut» 1 .
Despre revoluţia care s-a produs în economia noas­
tră naţională prin influenţa capitalismului apusean, re­
voluţionarii români au o conştiinţă surprinzător de lim­
pede, după cum reiese atît din scrierile, cit şi din progra­
m e l e lor de activitate. D a r ei n-au izbutit încă să întrevadă
legătura între acţiunea lor revoluţionară politică şi re­
voluţia economică. în loc de a deduce nevoia unei revo­
luţii politice din revoluţia înfăptuită în economia noastră,
ei o deduc din nevoia ideală de a imita Franţa şi a trans­
planta în societatea noastră binefacerile civilizaţiei apu­
sene. Cu un cuvînt: ei sînt covârşiţi numai de influenţa
superficială a principiilor liberale burgheze, nu însă şi
de legătura acestora cu influenţa adîncă a capitalismu­
lui apusean, singura care era menită să facă cu putinţă
asimilarea ideilor liberale corespunzătoare. Istoriografia
română a luat ca un adevăr de la sine înţeles această
conştiinţă a revoluţionarilor români despre pricinile ac­
ţiunii lor politice şi s-a stabilit astfel modul tradiţional
de a trata dezvoltarea burgheziei în România ca un r e ­
zultat al influentei ideilor liberale din Apus. Acestui
punct de vedere îi datorăm convingerea azi înrădăcinată
şi obştească că dezvoltarea burgheziei române e o a n o ­
malie, o imitare de forme străine, al căror cuprins lipsea
în structura societăţii române de atunci.
1
Din scrierile şi cuvîntările lui I. C. Brătianu, î, p. 13. Pa­
saje similare în Memoriul asupra românilor dat împăratului Na­
poleon III, op. cit., p. 39.
î. începuturile revoluţiei burghez* In România 81
Faţă de aceasta trebuie să relevăm faptul că în cursul
evoluţiei istorice oamenii nu pot avea conştiinţa limpe­
de a resorturilor , adinei care-i pun în mişcare: n-au
avut-o nici revoluţionarii apuseni şi nu puteau s-o aibă
nici ai noştri. M a r x arată, în celebra prefaţă a operei,
sale: Zur Kritik der politischen Oekonomie, că o perioa­
dă revoluţionară se poate judeca tot atît 'de puţin după
propria ei conştiinţă pe cît • se poate judeca un individ
după conştiinţa ce are despre el însuşi. A. D. X e n o p o l
exprimă acelaşi adevăr într-o formă deosebită: « I n toate
aceste curente, mersul este neconştiut. Deodată lumea
se deşteaptă în altă regiune a cugetării sau a faptelor
aevea, fără ca să-şi poată da seamă c u m a ajuns în ea,
şi trebuie ca cercetarea, adică conştiinţa posterioară să
şi le însuşească pentru a pricepe prefacerea îndeplinită..
Ceea ce caracterizează însă aceste curente este că mer­
sul e neoprit şi că, chiar dacă conştiinţa, deşteptîn-
du-se mai de timpuriu, ar vroi să le stăpânească, lucrul
se arată că este peste putinţă şi orice lucrare îndrepta­
tă împotriva lor se întoarce spre ele» 1 . - .
înregistrăm deci conştiinţa revoluţionarilor români
despre opera lor politică ca simplu fapt, fără a ne ţine
îndatoraţi să lămurim revoluţia noastră burgheză în ace­
laşi chip în care şi-o lămureau revoluţionarii înşişi.
14. După mişcarea de la 1848 soarta luptelor noas­
tre de clasă atîrnă m a i mult de evenimentele e x t e r n e
decît de prefaceri interne. Privită în cadrul economiei
mondiale, dezvoltarea burgheziei române alcătuieşte un
modest episod în expansiunea burgheziei engleze: capi­
talismul român s-a născut, şi în cele din u r m ă şi-a în-
1
Neconştiutul in istorie, Analele Academiei Române, Seria.
II, Tom. X X I X , Bucureşti, 1907, p. 19/551. Xenopol relevă în au­
tobiografia sa, ca un merit deosebit, faptul că el a recunoscut
importanţa fenomenelor economice pentru cercetarea istorică.
(Vezi fragmentul din «Istoria ideilor mele», publicat în A r h i v a
pentru ştiinţă şi reformă socială, anul III, no. 1). Dar n i c i inte­
resul său pentru evoluţia economică, nici vederea sa atît de justă
asupra inconştientului în istorie nu l-au împiedicat de a trata
dezvoltarea liberalismului român în felul cum îl înfăţişează re­
prezentanţii săi: ca o mişcare «altruistă» şi «generoasă», născută
sub Influenţa ideilor liberale din Apus.

82 Şt. Z e l e t i n
tărit situaţia sub influenţa conflictelor capitalismului bri­
tanic pe continentul european.
D e la revoluţia burgheziei engleze (1688) pînă în
prezent, mersul economiei mondiale este predominat î n |
m o d hotărît de expansiunea capitalismului britanic: eo
luptă seculară pentru pieţe externe şi cel mai groaznic
episod s-a încheiat tocmai sub ochii noştri 1 .
Această luptă, ale cărei origini se coboară pînă în se­
colul X V I , se desface în două mari perioade, după direcţia
comerţului lumii: întîia perioadă merge pînă la 1814; în
tot acest timp ţelul expansiunii engleze e acapararea pieţe­
lor lumii noi, din care trebuie să înlăture prin sînge-
roase conflicte pe toţi concurenţii mai vechi: Spania,
Portugalia, Olanda şi mai ales. Franţa. Duelul secular
între burghezia franceză şi cea engleză s-a încheiat la
1814 în favoarea acesteia din urmă. De atunci capita­
lismul francez apare necontenit în remorca celui englez
şi în marile conflicte europene el luptă pentru interese
engleze.
Cu anul 1814 începe o perioadă de preponderenţă
mondială nediscutată a burgheziei englezei De astă dată
se schimbă şi direcţia expansiunii ei economice. « T e r e ­
nul şi ţinta ei nu m a i ' s t a u , înainte de toate, în lumea
nouă, ci în cea veche; nu în America, ci în Asia, sp'ref
care Africa alcătuieşte puntea de trecere. Aceasta este
direcţia care fu luată din a doua jumătate a veacului
3
XVIII»- .
In adevăr, începînd de pe la 1760 şi, pînă la 1830,
capitalismul englez îndeplineşte acea prefacere istorică
pe care economiştii o numesc «revoluţia industrială» . EI
introduce treptat, dar mai ales în cete din urmă decenii
ale acestei perioade, producerea cu maşini. Rezultatul
x
Asupra expansiunii engleze: Sir I. R. Seely, The expansion
of England, Tauchnitz edition. Extrase şi comentarii asupra aces­
tei celebre opere de Ferdinand Tönnies, Englische Weltpolitik
in englischer ßeleuchtung, Berlin, 1915.
2
Eduard Meyer, England, seine staatliche und politische
Entwickkluna und der Krieg gegen Deutschland, Stuttgart und
Berlin, 1915, p. 100.
3
Ferdinand Tönnies, op. cit., p. 40.
4
Expresia e întrebuinţată întîî de Toynbee (Lectures on the
Industrial Revolution). Vezi H. D. Meredith, Outlines of the eco­
nomic history of England, London, p. 230.
I. începuturile revoluţiei burgheze în România 83
era firesc: acesta fu o uriaşă supraproducţie. De aceea
capitalismul britanic, flămînd de pieţe noi, fu silitj să
se îndrepte spre alte colţuri ale lumii, spre a găsi Jo­
curi de desfacere a mărfurilor sale. Această nouă pe­
rioadă, de expansiune se întinde de la 1848 pînă în pre­
zent, în decursul ei burghezia engleză susţine în chip
victorios două mari conflicte: întîiul cu Rusia (1854),
al doilea cu Germania (1914). Dacă conflictele din prima
perioadă s-au petrecut pe un teatru atît de îndepărtat
de ţările române, cele din a doua perioadă s-au dezlăn­
ţuit chiar peste capetele noastre, iar sîngele vărsat în
ele e aluatul din care s-a plămădit burghezia română,
şi prin ea ţara noastră ca stat modern, unitar şi naţional,
în marginile sale fireşti.
Cel înţii mai mare rival pe care 1-a întîlnit Anglia
în noua ei tendinţă e colosul de la nord: Rusia amenin­
ţă coloniile engleze din Asia şi, prin tendinţa ei de e x ­
pansiune spre Constantinopol, închidea Marea Neagră
ca şi Gurile Dunării comerţului englez. Expansiunea
acestei naţiuni trebuia deci oprită, se înţelege, în folosul
expansiunii capitalismului britanic. D i n această necesi­
t a t e a izvorît războiul Crimeii 1 .
Cu o îndemînare diplomatică încă fără pildă, bur­
ghezia engleză a ştiut şi atunci, ca întotdeauna, să pre­
facă conflictul ei naţional într-un conflict general, ală-
turindu-şi statele cele mai puternice. Astfel, lingă A n ­
glia găsim pe Franţa şi Sardinia, aşa că lupta între Anglia
şi Rusia ia aparenţa unui duel între A p u s şi Nord. La
mijloc stau Principatele române, menite a cădea pradă
învingătorului.
Se înţelege că şi clasele noastre sociale trebuiau să
ia o atitudine în acest conflict. Clasa revoluţionară se
adresă în chip firesc burgheziei apusene; ea-i cerea aju­
torul, făgăduind în schimb a-i deschide un minunat de­
buşeu la Gurile Dunării 2 . La rîndul ei, clasa boierilor
1
Vezi Justin Mc Carthy, A history of our own times, Tau-
chnitz edition, voi. II, p. 173—174.
2
Din Memoriul asupra românilor dat împăratului Napoleon
I I I : «Constituirea acestui stat român ar fi cea mai frumoasă cu­
cerire ce Franţa a făctrt-o vreodată afară de teritoriul său. A r ­
mata statului român ar fi armata Franţei în Orient, porturile
sale de la Marea Neagră şi de pe Dunăre âr fi antrepozitele co-
 I. începuturile revoluţiei burgheze în România 85

reacţionari se sprijinea pe Rusia, d i n pricina identităţii l a n o i c a ş i î n alte p ă r ţ i : î n l ă t u r a r e a b a r i e r e l o r l ă u n t r i ­

1
e i d é i n t e r e s e c u r e a c ţ i u n e a d e l a N o r d . , S-a î n t î m p l a t c e c a r e stânjenesc c o m e r ţ u l p r i n c o n v e n ţ i i v a m a l e a
d e c i a t u n c i ca şi acuni, în c o n f l i c t u l a b i a î n c h e i a t î n t r e . pregătit terenul p e n t r u crearea unităţii noastre n a ţ i o ­
capitalismul englez şi cel german: burghezia română n a l e . E de a j u n s a a m i n t i aici r o l u l c e l e b r e i « u n i u n i
s-a a s o c i a t c u d e m o c r a ţ i a a p u s e a n ă , iar b o i e r i m e a c o n ­ v a m a l e » ( Z o l l v e r e i n ) a statelor g e r m a n e în pregătirea
servatoare a. trecut de partea reacţiunii. Atunci, ca şi unităţii i m p e r i u l u i g e r m a n .
acum, victoria burgheziei apusene trebuia să însemne Paralei cu această tendinţă de unitate naţională se
şi o v i c t o r i e i n t e r n ă a clasei n o a s t r e b u r g h e z e a s u p r a naşte, s u b a c e e a ş i i n f l u e n ţ ă a c a p i t a l i s m u l u i străin, şi
celei reacţionare. o t e n d i n ţ ă d e neatîrna're p o l i t i c ă . î n a d e v ă r , s p r e a-şi
S p r e a p u t e a a p r e c i a î n toată î n s e m n ă t a t e a s a a c e s t asigura pieţele r o m â n e , burghezia anglo-franceză tre­
m a r e e v e n i m e n t istoric, trebuie să l i m p e z i m u r m ă r i l e buia să înlăture d i n Principate «protectoratul» a c e l o r
multiple ale'expansiunii capitalismului apusean în Prin­ state c a r e a m e n i n ţ a u e x i s t e n ţ a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă , î n d e o ­
cipatele române. sebi al Rusiei. Mai mult, burghezia apuseană avea n e v o i e
d e . u n Stat r o m â n p u t e r n i c , c a r e să-i o f e r e s i g u r a n ţ ă
15. S t a t e l e m o d e r n e , n a ţ i o n a l e ş i u n i t a r e , sînt u n r e ­ p e p i e ţ e l e sale ş i l a n e v o i e să-i fie d e a j u t o r î n c o n f l i c ­
z u l t a t a l d e z v o l t ă r i i c a p i t a l i s m u l u i , c a r e naşte, o r i u n d e t e l e e i c u r e a c ţ i u n e a rusă. S p r i j i n u l p e c a r e statele b u r ­
străbate, u n p r o c e s d e u n i f o r m i z a r e ş i u n i f i c a r e a g r u ­ g h e z e a p u s e n e l-au a c o r d a t r o m â n i l o r î n n ă z u i n ţ a l o r
p e l o r sociale. In acest c h i p dispare particularismul p r o ­ spre unitate şi independenţă a izvorît îndeosebi din c o n ­
v i n c i a l , p e ale c ă r u i r u i n e s e înalţă statul m o d e r n , a c e a s t ă ştiinţa acestei n e v o i , d a t o r i t ă c o n f l i c t u l u i î n t r e A p u s u l
« i m e n s ă abstracţie»2. Acelaşi proces de uniformizare şi d e m o c r a t i c şi N o r d u l r e a c ţ i o n a r , de a c r e a o p u t e r n i c ă
năzuinţă spre unitate a p r o d u s capitalismul şi în Prin­ barieră în calea expansiunii ruse1.
cipatele române. A m b e l e năzuinţe paralele, a c e e a de unitate şi de i n ­
S-a arătat c ă d e z m e m b r a r e a r o m â n i l o r î n d o u ă state d e p e n d e n ţ ă , s e c o n t o p e s c î n spiritul l u p t ă t o r i l o r r o m â n i
a p a r t e s e d a t o r e ş t e v e c h i i r a m i f i c ă r i î n d o u ă căi pririw şi dau naştere idealului agrarienilor revoluţionari, al
c i p a l e a comerţului internaţional între Orient şi Europa u n u i stat r o m â n u n i t a r ş i n e a t î r n a t , p e c a r e ' le-a 'fost
c e n t r a l ă . î n era b u r g h e z ă , c î n d c a p i t a l i s m u l i n u n d ă Prin-,,; d a t să-1 r e a l i z e z e . D i n cele, z i s e r e i e s e l i m p e d e că pro­
•cipatele c u p r o d u s e l e sale, u n i f i c a r e a p r o c e s u l u i d e c i r ­ cesul de naştere a burgheziei române se confundă cu
c u l a ţ i e a mărfurilor a dat naştere în m o d firesc unei jirocesul de regenerare naţională, de alcătuire a statu­
t e n d i n ţ e d e u n i t a t e n a ţ i o n a l ă . C e l întîi p a s p e această lui român modern unitar şi neatîrnat; că acest îndoit
c a l e s-a f ă c u t t o t p e t e r e n e c o n o m i c , s u b f o r m a c o n ­ proces se datoreşte în întregime expansiunii capitalis­
venţiei vamale între Muntenia şi M o l d o v a din 20 Iulie mului anglo-francez, mai ales a celui englez, în Princi­
1835, c a r e l a 3 0 i a n u a r i e 1847 d ă d u l o c u n e i c o m p l e t e patele române.
u n i u n i v a m a l e a c e l o r d o u ă P r i n c i p a t e . S-a î n t î m p l a t . Se înţelege deci că rezultatul primului m a r e conflict
al capitalismului englez • în expansiunea sa spre O r i e n t
inertului francez şi din cauza abundenţei lemnelor noastre da a f o s t h o t ă r î t o r atît p e n t r u s o a r t a b u r g h e z i e i r o m â n e ,
construcţie, aceste porturi ar fi totodată şantierele marinei fran­
ceze; produsele brute ale acestor avute ţări ar alimenta cu avan­ 1
«Reguiarea situaţiei Principatelor dunărene ceru de ase­
taj fabricile Franţei, care ar găsi în schimb un mare debit în menea (în Congresul din Paris) multă luare aminte şi discuţie
aceleaşi ţări. In fine, Franţa va avea toate avantajele unei colo­ şi o soluţie .foarte ingenioasă fu născocită în scopul de a opri
nii, fără a a v e a cheltuielile ce aceasta o c a z i o n e a z ă » . Din scrie,, acele provincii de la o'unire desăvîrşită, aşa că ele să fie des­
rile lui I. C. Brătianu, I, 39. tul de coerente spre a servi ca o întări tură împotriva Rusiei,
1
A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice, p.. 279. nu însă atât de coerente ca să pricinuiască Austriei vreo îngri­
' L E d o u a r d Berth, L e s méfaits des intellectuels, Paris, 1914, jorare pentru propria ei constituţie politică întrucîtva dezmem­
brata, spre a nu zice sfîşiată». Justin Mc Carthy, op. eit, p. 263.
.p. 140.
86 Şt. Z e l e t i n
cît şi a statului român în genere. Victoria capitalismu­
lui apusean alcătuieşte temelia pe care s-a consolidat
atît clasa revoluţionară română cît şi existenţa noastră
naţională. Abia acum se vede toată însemnătatea isto­
rică a legăturilor noastre comerciale cu Apusul, despre
care — spre cinstea revoluţionarilor noştri — putem spu­
ne că ei aveau deplină conştiinţă 1 .
Dar capitalismul nu are numai această influenţă na­
ţională în "evoluţia Principatelor române, ci şi una s o ­
cială. Preocuparea burgheziei, din m o m e n t ce ţinuturile
dunărene intraseră în «sfera ei de interese», era ca să
facă aici bune afaceri. Dar, cum arată cu bun temei un
scriitor cu aşa pronunţat simţ pentru interesele comer­
ţului ca Nejgebaur, în această privinţă capitalismul străin
nu se putea aştepta la mare lucru în ţările române. Ţ ă ­
rănimea noastră de atunci, redusă la ultima treaptă a
mizeriei, nici nu exista ca consumatoare. « M a r i i boieri
cumpără solitaires pentru 6 0 0 ducaţi şi dau 100 ducaţi:
pe o braţaletă, care după cîteva luni i e s e din modă şi
a cărei valoare reală face abia un sfert al acestei sume;
dar miile de braţe care muncesc pentru ea nu cumpăra
împreună într-un an întreg nici a zecea parte a valorii
unui asemenea nimic, cumpărat de 20 pînă la 30 mari
boieri» 2 .
Desig ur Cei statele burgheze apusene înţeleseseră deo­
potrivă de bine că atîta vreme cît nu se sfarmă vechiul
regim român şi nu se ridică starea materială a ţărani­
lor, puterea acestora dej cumpărare şi consumare va r a l
mînea nulă şi comerţul apusean în Principate va pre­
zenta puţină importanţă. De aceea vedem că după răz­
boiul Crimeii guvernele acestor state, nerăbdătoare de
a lăsa ca fermentul aruncat în economia noastră să dea
singur roadele salé politice, intervin de-a dreptul în
afacerile lăuntrice ale Principatelor, pe care le, iau s u b
tutelă ca pe orice colonie agricolă a capitalismului, şi
prin convenţia de la Paris (1858) ele impun desfiinţarea
1
Cu un uimitor simţ al realităţii, I. C. Brătianu, stăruind
asupra nevoii de a intensifica legăturile noastre comerciale ea
străinătatea, arată că aceste legături ar «crea» drepturile noastre
la viata naţională «chiar dacă nu le-am avea!» Din scrierile
etc., I, 153.
2 Beschreibung der Moldau und Walachei, p. 244.
I. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în R o m â n i a 87
privilegiilor' de clasă şi cer reforme grabnice pentru
«îmbunătăţirea soartei ţăranilor». Acesta fu primul pas
spre revoluţia politică — de atunci aceasta continuă
într-un tempo vertiginos: la 1859 are loc unirea Prin­
cipatelor, l a . 1864 vechiul regim primeşte lovitura ho-
tărîtoare prin împroprietărirea ţăranilor, iar cu Consti­
tuţia de la 1866 seria prefacerilor politice ajunge la o
încheiere provizorie. Vechea clasă reacţionară cade în­
vinsă, victoria politică a grupului revoluţionar e deplină.
c) Ruina vechii boierimi şi naşterea oligarhiei
16. Căderea atît de repede şi de jalnică a vechii noas­
tre clase boiereşti nu poate fi însă lămurită numai prin
presiunea din afară. Aceasta ar fi putut să o slăbească
pe teren politic, nu însă să o desfiinţeze ca forţă eco­
nomică şi să o şteargă din cartea vieţii. Trebuie să ne
îndreptăm privirea în altă parte, spre a căpăta lămuriri
asupra dispariţiei marilor boieri şi a consecinţelor poli­
tice pe care le aduce cu sine această mare spărtură în
vechea orînduire socială.
Cauza reală a decăderii vechii clase stăpînitoare tre­
buie căutată în influenţa directă a capitalismului. Schim­
barea producţiei noastre în economie bănească alcătui
terenul firesc pe care trebuiau să se dezvolte formele
primitive ale capitalismului, şi acestea sînt: capitalul
de camătă şi capitalul comercial 1 . Oriunde apare schim­
bul ou agentul său, negustorul, începe a simţi nevoia
de bani, iar din aceasta îşi ia fiinţă cămătarul. « T i m ­
purile de cămătărie în formă acută sînt de obicei acelea
cînd o economie organizată pînă'atunci pentru trebuin­
ţele proprii este silită prin m o t i v e externe să se pre­
2
facă în economie bănească» .
Astfel s-a întîmplat în Europa în veacurile, X I I —
X I I I , în timpul de înflorire a comerţului cu Orien­
tul. Biserica deschise atunci o aprigă luptă împotriva
cametei, pe care juriştii sub influenţa dreptului roman
o încuviinţau. « D a r biserica îşi îndoi energia: Conciliul
1
K. Marx, Le Capital, III, part. II, p. 182.
a
W. Sombart, Die Juden und das Wirtschaftsleben, p. 375.

88 Şt. Z e i e t ï n
din 1179 refuză înmormântarea creştină cămătarilor ce
nu se pocăiau; acel din 1240 anulă testamentele lor;
acel din 1 3 1 1 ' î i d ă d u - p e seama inchiziţiei, în veacul
al X l V - l e a înşişi romaniştii suferiră această influenţă
şi a doua şcoală din Bologna recunoscu că împrumutul'
era oprit de legile bisericeşti. Nu mai puteau deci să
fie împrumv^tători decît necredincioşii, adică evreii» 1 .
De aici se lămureşte ura feroce împotriva acestei
naţiuni, pe care îndeletnicirea ei cămătărească o făcea
odioasă atît din motive economice, cît şi religioase. Dar
tot de aici se lămureşte şi uriaşul rol pe care l-au jucat
evreii, ca mînuitori ai formelor primitive şi revoluţiona­
re ale capitalului, în distrugerea vechiului regim şi plă­
mădirea capitalismului modern. Sombart crede chiar, în
scrierea citată, că poate trata capitalismul ea o operă
evreiască.
La noi nu s-a întâmplat altfel. Cît timp producţia
noastră purta caracterul de economie naturală, făcîndu-se
pentru trebuinţele proprii, se înţelege că nu era loc pen­
tru schimb şi cămătărie, deci nici pentru' agenţii spe­
cializaţi pe cale ereditară în această meserie: pentru
evrei. Dar de cînd influenţa capitalismului străin sili
ţara noastră să producă pentru schimb, situaţia luă altă
înfăţişare: de atunci evreul mînuitor de bani se găsi la
noi în apele sale şi de aceea de la 1830 înainte, paralel
cu invazia capitalismului, a v e m de ânregistrat şi o in­
vazie a evreilor 2 . Caracterul lor cosmopolit, întinsele lor
legături internaţionale de naţiune veşnic nomadă le dă­
dea o superioritate zdrobitoare în noua fază internaţio­
nală a schimbului român, şi astfel de la începutul erei
burgheze comerţul nostru căzu cu desăvârşire în mâinile
lor. Şi la umbra comerţului se dezvolta şi înflorea în­
deletnicirea lor tradiţională: camătă. La noi, ca peste
tot, evreii fură stăpînii formelor primitive şi revolu-
1
A. Giry et A. Réville, Le commerce et l'industrie au mo­
yen âge, in Histoire Générale par E. Lavisse et A. Ramfeaud,
T o m e II, p 494.
2 «Proporţia evreilor care, în 1831, alcătuiau 43 la sută a
negoţului şi industriei din Iaşi, în 1839 ajunsese la 70 la sută,
în 1846 la 73 la sută, iar în 1860 la 78 la sută». « î n anul 1895 aca­
pararea economică a Moldovei poate fi considerată ca completă».
Verax, La Roumanie et les juifs. B u c ^ est, 1903, p. 107, 110.
I. începuturile revoluţiei burgheze în R o m â n i a 89
ţionare ale capitalismului; la noi, ea şi în alte părţi, evreii
sînt cioclii ce au înmormîntat vechiul nostru regim
agrar şi au devenit pionierii erei burgheze 1 .
Capitalismul de camătă joacă, în societăţile agrare
primitive un rol per excellentiam distructiv. «Cămă­
tarul nu se mulţumeşte a lua tot supraprodusul victi­
melor sale, ci face tot ce-i stă în putinţă spre a le e x -
propria încetul cu încetul de pe pămîntul lor, din casa
lor etc.» a .
Astfel camătă ruinează pe orice proprietar — pe bo­
ier sau ţăran ,— despărţindu-1 de pămîntul său. şi prin
aceasta ea "devine factorul dizolvant al oricărei socie­
tăţi agrare în care păteande schimbul. Pentru proprie­
tatea funciară capitalul de camătă reprezintă o primej­
die de moarte. Despre Anglia din ultima treime a vea­
cului al X V I I - l e a se spune:
«Nici a zecea parte din banii împrumutaţi cu dobîndă
m ţara noastră nu sînt daţi oamenilor de afaceri pentru
a-şi exploata întreprinderile; banii se împrumută înainte
de toate pentru cumpărături de l u x şi risipa unor oa­
meni care, deşi sînt mari proprietari, cheltuiesc mai m u l t
ctecît le produc moşiile şi preferă să şi Ie ipotecheze
decît să le vîndă» 3 .
Iar M a r x observă că «uzura făcuse nobilimii engleze
şi proprietarilor mai multe daune decît le-ar fi putut
cauza invazia unei armate franceze» 4 .
E firesc că boierimea română nu se putea sustrage
soartei obşteşti pe care o împărtăşeşte în genere aristo­
craţia a g r a r ă în perioada de trecere a economiei naturale
către economia bănească. D i n momentul in care capita­
lismul apusean, revărsîndu-şi la noi articolele sale de
lux, născu înclinarea spre risipă în sînul boierimii ro­
mâne, aceasta deveni prada legitimă a cămătarilor evrei.
Şi aceştia îşi îndepliniră funcţia lor socială cu aşa rară
vrednicie, că numai în câteva decenii din vechea noastră
aristocraţie agrară nu mai rămăsese decît o' jalnică
ruină.
1
Rolul revoluţionar democratic al evreilor e relevat si de
A. C. Cuza, Meseriaşul român, p. X X V I I I — X X X .
2
K. Marx, opr cit., p. 166.
3
O p . cit,, p . 186.
1
O p . cit., p. 174, nota 1.
 Şt. Zeletin
90
17. Capitalismul nostru de camătă a avut soarta
stranie de a se naşte, a înflori, a-şi îndeplini rolul în 1
chip conştiincios şi a-şi da apoi obştescul sfîrşit, fără i
ca economiştii noştri să bage de seamă că el' a existat.
Lipseşte asupra acestei forme iniţiale a capitalismului
român orice urmă d e studiu economic şi cu aceasta ori­
ginile capitalismului nostru dispar în negura misterului, i
Nu e deci de mirare că chiar economiştii « m a r x i ş t i » îşi
închipuie că dezvoltarea capitalismului român începe
abia cu capitalul industrial şi e rezultatul unei politici i
economice •— deci tot o evoluţie de la formă spre fond»
D e s p r e necesitatea istorică din care şi-a luat fiinţă ca­
pitalismul român; despre fazele succesive prin care el
a trecut spre a ajunge la forma sa ultimă de capital in­
dustrial — despre toate acestea nu se pomeneşte încă
în cercetările noastre economice. Şi astfel ceea ce în
' evoluţia de fapt e forma ultimă a capitalismului nostru,
în cercetările economice apare drept forma sa primă.
In lipsă de studii, sîntem reduşi la mărturisirile, ver­
b a l e sau scrise, ale rămăşiţelor vechii noastre clas.,
stăpmitoare. Desluşirile pe care ele ni le dau sînt des­
tul de vorbitoare şi ajung a stabili desăvârşita analogi
între începuturile capitalismului nostru şi acelea ale
capitalismului modern în genere. înainte de toate, forma
de obîrşie a capitalului român, camătă, avea ca pretutin
deni un caracter curat evreu.
« î n Moldova, Banca este în întregime în mîinil
evreilor: aici nu se află bancheri creştini. Ar fi însă
mare greşeală dacă s-ar lua cuvîntul bancher în M o l
dova în acelaşi înţeles ca în Apus. Speculatorii ce-şi da~
această însuşire sînt, cu puţine abateri, oameni care f a '
o mulţime de afaceri mai m u l t sau mai puţin curate,
căror temelie şi esenţă e camătă. .. •>*.
2
Aceşti cămătari sînt de provenienţă poloneză şi
îngăduit aici să exprimăm părerea că ei nu aveau capita
lurile lor proprii, ci-şi procurau bani prin legăturile Io
de credit internaţional, după cum ştim că făceau şi' î
3
Polonia . Aceasta lămureşte de ce repedea distruger
a vechii noastre proprietăţi funciare nu a dat naşter
1 de părerea de mai sus se ridică însă întrebarea: de ce exodul
Verax, op. cit., p. 266.
2
Id., ibidem.
» K. Marx, op. cit., p. 187.
I. Î n c e p u t u r i l e revoluţiei burgheze în România
91
unei atît de însemnate -«acumulări primitive» de capita­
luri, pe cît era de aşteptat.
în ceea ce priveşte relaţiile cămătarilor cu boierimea
română, se pare că ei elaboraseră un adevărat p l a n de
luptă, care i-a dus la rezultate strălucite.
«Evreii se pricepură să exploateze în chip minunat
viciile şi slăbiciunile lor (ale boierilor). Pe lîngă fiecare
boier de oarecare vază se alipi un evreu, uneori doi sau
trei, care sub cuvînt de a fi oamenii săi, gata să-1 slu­
jească la fiece prilej cu mijloacele priceperii şi ale e x ­
perienţei sale, urmăreau viciile, poftele, trebuinţele sale,
pe care se pricepeau să le provoace cînd era nevoie.
Ei făceau cu îndemînare ca tovarăşul lor secret, c ă ­
mătarul, să se arate tocmai în clipa cînd trebuinţa era
mai apăsătoare, cînd dorinţa era m a i vie. Boierul era
pe încetul încurcat în mecanismul datoriilor, cu tot felul
de măsuri prevăzătoare, pe un drum presărat cu roze:
numai cînd el apucase de-a binelea pe această cale, con­
diţiile deveneau mai aspre şi vorba evreilor mai puţin
dulce.
Boierimea se arătă aproape nedestoinică de luptă, în
treizeci de ani ruina era sfîrşită; nu mai rămîneau, în
1866, decit fărîme din puterea ei, care în urmă au dis­
părut de asemenea cu desăvîrşire» 1 .
Astfel a făcut capitalismul, sub forma sa iniţială de
camătă, cea dintîi mare spărtură în vechiul nostru or-
1
Verax, op cit., p. 266. De asemenea: Pentru ce s-au răscu­
lat ţăranii, p. 432.
In monografia sa asupra originii şi prefacerilor Clasei noas­
tre stăpînitoare (Analele Academiei Române, Seria II, Tom. X X I X ,
p. 67/211) d-1 Radu Rosetti împărtăşeşte şi părerea curentă că
boierimea română s-a ruinat prin petreceri în străinătate şi j o c
de cărţi. După cum pentru A. D. X e n o p o l boierii români erau
«barbari» în cheltuielile lor (Studii economice, p. 70), d-lui R a d u
Rosetti ei apar ca nişte «orientali», care în lipsă de orice creştere
— se ştie că creşterea copiilor de boieri era încredinţată robilor
ţigani — nu şi-au putut stăpîni pornirile spre risipă în faţa nu­
meroaselor ispite ale vieţii străine. De aici ruina lor.
Autorul e desigur unul din puţinii noştri cercetători sociolo­
gici al cărui spirit de investigare sobră şi adincă impune ca
încheierile sale să fie privite cu o deosebită luare aminte. Faţă
boierilor români în străinătate, risipa şi ruina lor ca clasă începe
abia după 1830? Căci desigur că ei erau tot atît de barbari şi
 I. începuturile r e v o l u ţ i e i burgheze în România 93"
Şt. Z e l e t m
92

perioada revoluţionară a dizolvării vechiului regim şi

ganism social. După aceasta vechiul regim trebuia să se 1
plămădirii celui nou . De, metamorfozele succesive a l e
surpe în întregime. capitalului atîrnă pas cu pas prefacerile instituţiilor po­
litice. La început, sub forma de negoţ şi mai ales de ca­
18. Urmările economice ale cămătăriei nu sînt mai:
mătă, capitalismul are un rol distructiv: el distruge
puţin însemnate. Camătă e la noi întâia formă a capita­
clasa boierească şi vechile aşezăminte izvorîte din. in­
lismului, din care s-au dezvoltat cele următoare alcă­
teresele ei. La aceasta ajunge el dizolvînd, pe calea co­
tuind temelia puterii clasei noastre burgheze, care tre­
merţului, vechile relaţii economice şi despărţind cu mij­
buia să înlocuiască vechea clasă stăpînitoare. V o m avea
loacele cametei pe vechii boieri de temelia economică a
prilej să arătăm că din- capitalul de camătă s-a născut
puterii lor politice: de marea proprietate funciară; a m ­
în chip necesar capitalul de bancă, iar din acesta ca­
bele procese le-am urmărit în chip amănunţit mai sus.
pitalul industrial. Capitalismul român e o necesitate
La urmă, sub forma industriei, capitalismul devine con­
istorică; el şi-a luat fiinţă din nevoile economiei noastre
structiv: el creează prin acumularea de capitaluri teme­
băneşti, evoluînd apoi într-o serie de faze succesive şi
lia economică pe care se ridică o nouă clasă stăpînitoare
necesare. La începutul acestei serii stă comerţul şi ca­
— clasa burgheză. Cu alte cuvinte: capitalismul nostru
mătă. «Camătă e ridicată fie asupra împrumuturilor fă­
purcede în chip necesar din economia bănească pe care
cute celor mari, îndeobşte proprietari funciari care-şi
ne-a impus-o capitalismul apusean şi revoluţia social-
împrăştie averea, fie asupra împrumuturilor date m i ­
politică pe care el a pricinuit-o constă în distrugerea
cilor producători, proprietari ai instrumentelor de rrnin*
vechii clase a nobilimii agrare şi întemeierea noii clase*
c ă . . . Tocmai prin ruinarea acestor două categorii de
capitaliste. Cu prefacerea claselor stăpînitoare se prefac
împrumutători se înfiripează şi se concentrează marile"
şi aşezămintele politice sub care ele înţeleg să conducă
capitaluri, al căror rol în dispariţia vechiului m o d de
ţara potrivit cu interesele lor.
producere şi înlocuirea sa cu producerea capitalistă
atîrnă de dezvoltarea istorică şi împrejurările ce-i Decît, din momentul în care capitalismul îşi pronunţă
urmează» 5 . acţiunea sa distructivă asupra vechiului regim şi pînă
cînd el încheie clădirea bazei economice a clasei noi trece-
Evoluţia capitalismului român, începînd de la ca­ o lungă perioadă revoluţionară şi tulbure, caracterizată
pitalul de camătă şi cel comercial, trecând prin capita­ prin forme politice de tranziţie, a căror necesitate is­
lul bancar şi încheindu-se cu capitalul industrial, alcă­ torică a fost viu tăgăduită de reacţiune şi pe care totuşi,
tuieşte în fapt întreaga istorie socială a României în trebuie să o punem la adăpost de orice îndoială.

orientali şi mai înainte. Răspunsul e neîndoielnic: fiindcă pînă

atunci nu există la noi o economie bănească, deci nici capitali
lismul de camătă, care să pună la dispoziţia boierilor sumelis
menite a-i ispiti la risipă.
In realitate, decăderea boierimii române e un caz particula*-
al acelui fenomen general, care se petrece totdeauna . la începu­
turile economiei băneşti, «cînd aristocraţia funciară vrea să treacăij
la viaţa orăşenească: atunci lipsesc mijloacele b ă n e ş t i , care t r e i
buie procurate pe calea împrumutului (W. Sombart, Die Juden
etc., p. 375)». De aici ruina nobilimii, la noi ca şi aiurea: ea este
victima capitalismului primitiv, care începe procesul de acumu­
lare tocmai prin ruina vechilor averi funciare. Capitalismul creează
temelia economică a noului regim, sfărîmînd temelia economică
a celui vechi.
1
K. M a r x , Le Capital, I I I , part. II, p. 165. De asemenea,
W. Sombart, Die Juden etc, p. 223.
19. Din cele arătate mai sus reiese că atunci cînd r e ­
voluţionarii români, cu sprijinul burgheziei apusene,
dădeau lovitura de moarte boierimii mari reacţionare,,
aceasta în fapt murea singură de moarte bună. In vre­
me ce seria reformelor liberale, începută în 1857 şi în­
cheiată în chip provizoriu la 1866, ruina puterea politică
a nobilimii, acţiunea tainică a capitalismului nimicea te­
melia ei economică. După 1866, vechea clasă a boierilor
români nu mai e deoît o umbră din trecut, toată pute-
1
în faza actuală capitalul industrial tinde a se contopi cut
cel bancar într-o singură formă: a c e e a de capital financiar. V e z i
capitolul III.

Şt. Zeletin
94
rea politică cade treptat în mîinile grupului liberal re­
voluţionar. '
S-a întîmplat în România acelaşi fenomen pe care îl
întîlnim in toate societăţile de pe continent în faza de
trecere de la vechiul spre noul regim: vechea clasă stă-
pînitoafe agrară s-a ruinat înainte ca noua clasă bur­
gheză să fie destul de tare spre a lua în mînă conducerea
politică a ţării. Anglia singură face abatere de la aceas­
tă regulă; ea nu şi-a distrus vechea nobilime agrară, de
aceea evoluţia burgheziei engleze prezintă o formă pro­
prie, ce nu trece peste ruinele nobilimii, ca pe continent,
ci se consolidează în strînsă alianţă cu aceasta. E între­
barea: ce formă politică se naşte pe continent în această
fază de provizorat economico-social în care nu există o
clasă socială destul de puternică spre a lua conducerea
societăţii?
Tocqueville observă despre Franţa, care prezintă for­
ma tipică a evoluţiei burgheziei continentale, în opunere
cu cea engleză, că perioada de vreo sută cincizeci de ani
de la ruinarea nobilimii pînă la întărirea burgheziei e
vremea de aur a absolutismului 1 . Lucrul e firesc: cînd
economia bănească slăbeşte prea mult vechea clasă şi
nu întăreşte încă îndestul pe cea nouă, aşa că nici una
din ele nu e destoinică de guvernămînt, atunci nu m a i
rămîne decît- un singur factor politic hotărîtor: forţ
centrală. Şi de aceea consecinţele politice ale capitalis­
mului în proces de mistere sînt îndeobşte aceleaşi: «In
tărirea forţei centrale pînă la atotputinţă, slăbirea for
ţelor locale pînă la neputinţă, aceasta e .. . urmarea in
vaziei economiei băneşti»2.
Locul vechilor autorităţi îl iau acum funcţionarii plă­
tiţi, de aceea pe măsură ce puterea nobilimii scade, hit
rocraţia creşte 3 . O însemnată forţă armată, alcătuită ia;'
răşi din oameni plătiţi, este creată la spatele birocraţie
1
«Nobilii erau doborîţi şi poporul nu se ridicase Încă; uni
stăteau p r e a jos, iar celălalt "nu încă destul de sus spre a stîn
jerii mişcările puterii. A fost atunci o sută cincizeci de ani car
au aleătuit oarecum vîrsta de aur a principilor, în timpul cărei
ei avură atît statornicia cît şi atotputerea, lucruri care de obic^
se exclud». L'Anclen regime et la revolution, p. 332.
2
F r a n z O p p e n h e i m e r , Der ŞtOat, p. 143.
3
Tccqueville, op. cit., p . 2 5 .
I. Începuturile r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în România
95
spre a-i asigura autoritatea trebuitoare la îndeplinirea
menirii ei sociale. Cu alte cuvinte, regimul politic ce se
naşte pe ruinele puterii nobilimii şi durează cîtă vreme
burghezia e încă minoră se rezumă în cuvintele: abso­
lutism politic, centralizare administrativă, birocraţie şi
militarism. Destinele ţării stau atunci în mîinile unei
puteri centrale, care guvernează cu o îndoită oaste de
funcţionari şi militari.
Acelaşi regim a intrat şi în România în vigoare de la
1866 încoace şi e vădit că în împrejurările sociale de atunci
cînd vechea clasă se afla în agonie iar cea nouă era în
faşă, nici nu se putea naşte altă formă de guvernămînt.
Deosebirea e numai în alcătuirea forţei centrale: aceasta
nu mai e concentrată la noi în mina unui individ, ci a
un*i grup de indivizi, adică nu e o monarhie absolută,
ci o oligarhie. După victorie grupul revoluţionarilor libe­
rali a devenit oligarhie liberală, guvernînd întocmai ca
şi absolutismul apusean în aceleaşi împrejurări: printr-o
vastă birocraţie, sprijinită pe un întins militarism.
E de prisos să cercetăm aici dacă revoluţionarii ro­
mâni au avut intenţii sincer liberale: se poate că le-au
avut, însă împrejurările sociale au fost mai puternice
decît intenţiile lor, impunîndu-le singurul regim politic
cu putinţă în lipsa unei clase sociale stăpînitoare. S u b
ochii noştri s-a petrecut acelaşi lucru cu revoluţionarii
ruşi, care plecînd cu gîndul de a întemeia o democraţie
reală, au ajuns la acelaşi sistem birocratic militarist ca
şi mai înainte, cu singura neînsemnată deosebire că a-
cum rolul autocratului de la centru nu-1 mai joacă o
singură persoană, ci un partid, deci o oligarhie politică.
La noi, ca şi înj Apus, perioada tulbure de, prefacere "a
claselor sociale provocată de capitalismul în proces de
naştere alcătuieşte era domniei absolutismului centrali­
zator: de la 1866 înainte se deschide vîrsta de aur a oli­
garhiei române, pe care o vom cerceta în capitolele ur­
mătoare.
20. Prin urmare, oligarhia română şi-a luat fiinţă
din aceeaşi necesitate istorică ca şi absolutismul euro­
pean din veacul X V I I — X V I I I . La noi o monarhie ab­
solută era peste putinţă, din m o m e n t ce se adoptase o
constituţie modernă. Şi totuşi structura socială cerea
96 Şt. Zeletirt
I. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în R o m â n i a 97

o d i c t a t u r ă c e n t r a l ă , c a o s u p r e m ă c o n d i ţ i e d e viaţă.
1
Atunci, prin însăşi forţa elementară a instinctului de ală d e b u r g h e z i a o r ă ş e n e a s c ă . C î n d a b s o l u t i s m u l d e s ă ­
conservare, societatea noastră a trebuit să-şi creeze în vârşeşte această faptă, a d i c ă : a t u n c i c î n d p r o c e s u l d e
mod spontan şi în afară de cadrul constituţiei un organ p r o d u c ţ i e s e d e z v o l t ă î n aşa m ă s u r ă , î n c î t a j u n g e să-şi
central; absolutismul răpit monarhului de către consti­ s u b o r d o n e z e p r o c e s u l de c i r c u l a ţ i e şi să • a l c ă t u i a s c ă o
tuţie reapăru astfel în oligarhie; a l u n g a t d i n sfera stării p u t e r n i c ă clasă capitalistă, a t u n c i a c e a s t a î n c e p e l u p t a
d e ' d r e p t , e l s e i m p u s e c a s t a r e d e fapt. E x i s t ă d e c i o , de zdrobire a puterii centrale, după care p r o c e d e a z ă la
deplină analogie între oligarhia noastră şi absolutismul opera d e , democratizare a vieţii publice. îndeplinindu-şi
i-olul istoric, c e n t r a l i z a r e a d i s p a r e . A c e s t a e r o s t u l m a ­
din A p u s în perioada amintită. R o l u l istoric al absolu­
orilor, r e v o l u ţ i i b u r g h e z e c o n t i n e n t a l e , a c ă r o r eră î n c e p e
tismului e u r o p e a n din aceste v r e m u r i e de a servi de
c u r e v o l u ţ i a f r a n c e z ă d i n 1789 ş i s e î n c h e i e î n m o d p r o ­
t u t o r e b u r g h e z i e i m i n o r e ş i a-i a d m i n i s t r a , a v e r e a ' s o c i ­
v i z o r i u c u r e v o l u ţ i i l e c o n t i n e n t a l e d e l a 1848. î n a c e s t
ală p î n ă c e e a d e v i n e î n stare s ă şi-o i a î n stăpînire. D e
c h i p s e l ă m u r e ş t e faptul, î n a p a r e n ţ ă c i u d a t , p e care-1
a c e e a a c e s t a b s o l u t i s m n u m a i s e a m ă n ă c u f o r m e l e sale
î n v e d e r e a z ă K . B u c h e r , că. î n e v o l u ţ i a e c o n o m i e i b u r ­
v e c h i ; e l este l i b e r a l î n ţ e l u r i l e sale, p o a r t ă c u m î n d r i e 2
gheze, d e m o c r a ţ i a c o n t i n u ă o p e r a a b s o l u t i s m u l u i .
titlul' deosebit de «absolutism luminat» şi dă acest ca­
racter întregii ere în care el înfloreşte: veacului al X V I I I - Oligarhia r o m â n ă , izvorîtă din aceeaşi n e v o i e socială
lea. S p i r i t u l f i l o z o f i c a l « l u m i n ă r i i » , c e c o n t a g i a s e a t u n c i c a ş i a b s o l u t i s m u l l u m i n a t , î n d e p l i n e ş t e acelaşi r o l s o ­
pe autocraţii naţiunilor mari europene, decurge din î m ­ cial. E a s e a l t o i e ş t e t o t p e p r o c e s u l d e c i r c u l a ţ i e a m ă r ­
p r e j u r a r e a c ă e i z d r o b i s e r ă a u t o r i t ă ţ i l e r e g i o n a l e c u aju­ f u r i l o r ş i î n d e p l i n e ş t e aceeaşi f u n c ţ i e d e u n i f o r m i z a r e
torul burgheziei de la oraşe, de unde-şi trăgeau şi în­ s o c i a l ă . L a fel c u a b s o l u t i s m u l l u m i n a t , o l i g a r h i a j o a c ă
semnatele venituri, spre a întreţine vastul aparat b i r o ­ rolul de tutore al burgheziei noastre în proces de d e z ­
c r a t i c militarist. De aceea ei erau n e v o i ţ i să v e g h e z e v o l t a r e ş i v o m a v e a p r i l e j u l s ă d o v e d i m c ă e a si-a î n d e ­
p l i n i t acest r o l î n c h i p m a i f e r i c i t d e c î t - a b s o l u t i s m u l . D i n
a s u p r a i n t e r e s e l o r b u r g h e z i e i , s ă g u v e r n e z e î n s p i r i t lu­
c e r c e t ă r i l e n o a s t r e v a reieşi c ă n u m a i d a t o r i t ă r e g i m u ­
minat l i b e r a l , a n u m e : să s p r i j i n e p r o d u c ţ i a şi c o m e r ţ u l ,
lui o l i g a r h i c R o m â n i a este scutită d e g r o z a v e l e c o n v u l -
s ă d e z v o l t e învăţământul, p e care-1 r e c l a m a î n c h i p i m ­
s i u n i s o c i a l e p e c a r e l e - a u suferit t o a t e s o c i e t ă ţ i l e b u r g h e z e
perios dezvoltarea industriei, şi să a c o r d e libertatea de
î n faza d e t r e c e r e d e l a p r e d o m i n a r e a c i r c u l a ţ i e i l a a c e e a
mişcare şi gîndire în măsura în care o cerea dezvoltarea
a p r o d u c ţ i e i . 'Se î n ţ e l e g e că a c e a s t ă tutelă s o c i a l ă si-a
C o m e r ţ u l u i şi a î n v ă ţ ă m â n t u l u i . T i p u l u n u i a s e m e n e a
î n d e p l i n i t - o o l i g a r h i a r o m â n ă în a c e l a ş i spirit - l u m i n a t
d e s p o t l u m i n a t , c a r e a ştiut să-şi î n d e p l i n e a s c ă î n m o d
ca si absolutismul în împrejurări asemănătoare. Mai
e x e m p l a r rolul său de tutore al burgheziei sale naţionale,
m u l t , o l i g a r h i a n o a s t r ă a a v u t c h i a r i l u z i a că g u v e r n e a z ă
e F r e d e r i c al II r e g e l e P r u s i e i 1 .
p e b a z a u n e i c o n s t i t u ţ i i d e m o c r a t i c e . D a r această c o n s ­
Din punct de vedere economic, absolutismul centra­ tituţie, c a r e s e c ă l ă u z e ş t e d e p r i n c i p i u l b u r g h e z i e i a p u ­
lizator corespunde stadiului de început al dezvoltării bur­ s e n e , . că t o a t e p u t e r i l e e m a n ă ele la n a ţ i u n e , a ştiut să
gheziei, cînd procesul de circulaţie predomină procesul e x c l u d ă prin sistemul colegiilor imensa majoritate a naţi­
de producţie; a t u n c i e n e v o i e de a d i s t r u g e t o a t e b a r i e r e l e unii de la exerciţiul acestei puteri, să prefacă libertatea
i n t e r i o a r e , t o a t e a u t o r i t ă ţ i l e r e g i o n a l e şi a n i v e l a , a u n i ­ politică tot într-un privilegiu ca şi. în v e c h i u l r e g i m şi
formiza întregul organism social. Această o p e r ă socială s ă î n d r e p t e î n r e a l i t a t e î n t r e a g a putere, d e sus î n j o s . Ş i
o . î n d e p l i n e ş t e , cu o r a r ă v r e d n i c i e , t o c m a i f o r ţ a c e n t r a l ă , uşa d e m o c r a ţ i a r o m â n ă s-a d e z v ă l u i t d r e p t o o l i g a r h i e
c a r e e sprijinită în întreaga ei acţiune de n i v e l a r e s o c i -
1
Asupra acestui proces vezi Karl Bücher, Die Entstehung
1
C o m p . N. I o r g a , Negoţul şi meseriile, p. 182. der Volkswirtschaft, Tübingen, 1898, p. 108 şi arm.
2 Öp. cit, p. 113. -
 Şt. Z e l e t i n I. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e "în R o m â n i a 99
98

r e a l ă , p o t r i v i t c u i n t e r e s e l e c i r c u l a ţ i e i , c e - i stau l a b a z ă . t e m d e d i c t a t u r ă c e n t r a l ă , p e care-1 i m p u n e p r e t u t i n d e n i
C ă c i acestea i m p u n u n r e g i m d e d i c t a t u r ă c e n t r a l ă , c a r e * naşterea procesului de circulaţie capitalistă şi care are
să distrugă orice regionalism şi să creeze temelia o m o ­ m e n i r e a d e a f a c e tranziţia p o l i t i c ă d e l a r e g i o n a l i s m u l
genă a dezvoltării ulterioare a capitalismului1. vechiului r e g i m la societatea unitară şi o m o g e n ă a r e ­
g i m u l u i n o u b u r g h e z . R e g i m u l d e l a 1866 n u î n s e a m n ă
21. C e r c e t ă r i l e de m a i sus sînt de n a t u r ă a arăta c i t i n t r a r e a î n era b u r g h e z ă , c i n u m a i , p r e g ă t i r e a a c e s t e i
d e n e î n t e m e i a t ă e i l u z i a c ă seria r e f o r m e l o r p o l i t i c e î n ­ e r e . S e r i a r e f o r m e l o r d e l a 1857 p î n ă l a 1866 r e p r e z i n t ă
c h e i a t e c u a n u l 1866 a r înfăţişa o r u p e r e b r u s c ă c u t r e - | aceeaşi n ă z u i n ţ ă , de a î n t e m e i a o a u t o r i t a t e c e n t r a l ă pe
c u t u l — c u m şi-au p u t u t î n c h i p u i r e p r e z e n t a n ţ i i r e a c ţ i u - ruinele regionalismului pe care o găsim în evoluţia bur­
n i i şi alte spirite e m i n e n t e 2 — şi că de aici ar fi i z v o r î t gheziei e u r o p e n e prin secolele X V — X V I I s u b f o r m a '
haosul în care ne zbatem de atunci încoace. în realitate luptei m o n a r h i l o r î m p o t r i v a nobililor. Această luptă a
r e g i m u l p o l i t i c i n a u g u r a t l a 1866 înfăţişează a c e l a ş i sis- izvorît din aceleaşi n e v o i e c o n o m i c e ca şi lupta g r u p u ­
lui n o s t r u r e v o l u ţ i o n a r î m p o t r i v a b o i e r i m i i r e a c ţ i o n a r e
1
R e v i s t a „ V i a ţ a S o c i a l i s t ă " a p u b l i c a t un s t u d i u i n e d i t a s u p r a a a dus la acelaşi r e z u l t a t p o l i t i c : î n t e m e i e r e a u n u i r e ­
r e g i m u l u i n o s t r u o l i g a r h i c , d a t o r a t t e o r e t i c i a n u l u i socialist C . D o - g i m centralist, b i r o c r a t i c ş i m i l i t a r i s t . R e g i m u l p o l i t i c î n
b r o g e a n u - G h e r e a . A u t o r u l a t i n g e această c h e s t i u n e c u aceeaşi
c a r e t r ă i e ş t e s o c i e t a t e a r o m â n ă de la 1866 î n a i n t e e
lipsă de cercetări speciale cu care, el vorbeşte în genere d e s p r e
b u r g h e z i a r o m â n ă . I n l o c d e o c e r c e t a r e ştiinţifică, G h e r e a face analog cu acela în care trăieşte societatea franceză de
c r i t i c ă î n t o c m a i ca şi în c h e s t i u n e a a g r a r ă : el c i t e a z ă pe 1 Carp l a m i j l o c u l s e c o l u l u i X V I I p î n ă l a sfîrşitul s e c o l u l u i
şi C a r a g i a l e — a l e c ă r o r s e n t i m e n t e faţă de b u r g h e z i e sînt biae X V I I I ; e i r e p r e z i n t ă a c e e a ş i fază t u l b u r e ' ş i h a o t i c ă d e
cunoscute — învinovăţeşte' regimul oligarhic că înăbuşă forţele d i z o l v a r e a l u m i i v e c h i şi p l ă m ă d i r e a c e l e i n o i .
e c o n o m i c e şi î n t r e c e în p e s i m i s m u l său c h i a r şi r e a c ţ i u n e a , c î n d
declară: «Dezvoltarea acestora (a societăţilor oligarhice) nu nu­ în asemănare cu burghezia europeană, ar trebui, să
m a i c ă numeşte ajutată d e o r g a n i s m u l p o l i t i c c o n d u c ă t o r , c i d i m ­ mai aşteptăm încă o revoluţie română, prin c a r e bur­
p o t r i v ă , e stînjenită pe cît e cu p u t i n ţ ă . C î n d a c e a s t ă s t î n j e n i r e g h e z i a n o a s t r ă ar a v e a sa s f a r m e p u t e r e a c e n t r a l ă şi să
si dezorganizare trece peste o anumită măsură, î n c e p e d e c a d e n ţ a » .
realizeze opera democratică de descentralizare. C e r c e ­
,',Viaţa S o c i a l i s t ă " , n o . 2, d e c e m b r i e 1920, p. 13.) C î n d un m a r x i s t
se lasă înrîurit în aşa m ă s u r ă de c r i t i c a r e a c ţ i u n i i — c a r e avea* t a r e a p e r i o a d e i d e l a 1866 p î n ă î n p r e z e n t v a î n v e d e r a
t o t t e m e i u l să nu fie m u l ţ u m i t ă cu o l i g a r h i a ^— î n c î t p r e f a c e un* însă c ă s o c i e t a t e a r o m â n ă n u v a t r e c e p r i n t r - o a s e m e n e a
r e g i m p o l i t i c d i n e x p r e s i e ' a f o r ţ e l o r e c o n o m i c e într-o p i e d i c ă a z g u d u i r e d e v r e m e c e aici b u r g h e z i a n a ţ i o n a l ă n u s e
lor, e l ajunge înaintea următoarei enigme s o c i o l o g i c e : c u m J 9 n a ş t e alături d e p u t e r e a c e n t r a l ă , c i s e d e z v o l t ă d i n c h i a r
face că un regim politic care contrazice dezvoltarea e c o n o m i c ă
sînul acesteia: din oligarhie.
a p u t u t să se n a s c ă şi să t r ă i a s c ă atîta v r e m e ?
* . D i n c e l e b r a s c r i s o a r e a d o m n i t o r u l u i C a r o l , p u b l i c a t ă în
„ A u g s b u r g e r A l l g e m e i n e ZeitUng." ( I a n u a r 1871).
« P r i n numeroasele mele călătorii în toate regiunile celor două
P r i n c i p a t e şi p r i n f e l u r i t e a t i n g e r i cu t o a t e p ă t u r i l e societăţii, am
d o b î n d i t î n c r e d i n ţ a r e a c ă v i n a n u este n i c i a m e a , n i c i a p o p o ­
r u l u i în î n t r e g i m e a lui, ci m a i ales a c e l o r ce şi-au însuşit d r e p ­
tul de a c o n d u c e tara în c a r e s-au n ă s c u t . A c e ş t i o a m e n i , c a r e
şi-au f ă c u t e d u c a ţ i a l o r p o l i t i c ă ş i s o c i a l ă m a i m u l t î n străină­
tate, u i t î n d c u desăvîrşire î m p r e j u r ă r i l e p a t r i e i lor, n u c a u t ă ;
a l t c e v a d e c î t a a p l i c a aici i d e i l e d e c a r e s-au a d ă p a t a c o l o , . î m -
b r ă c î n d u - l e î n nişte f o r m e u t o p i c e , fără a c e r c e t a d a c ă s e p o ­
t r i v e s c sau nu. Astfel, n e f e r i c i t a ţară, ' c a r e a fost t o t d e a u n a î n -
g e n u n c h i a t ă sub j u g u l c e l m a i aspru, a t r e c u t d e o d a t ă şi fără
m i j l o c i r e d e l a u n r e g i m d e s p o t i c l a "t:ea m a i l i b e r ă constituţie,
p r e c u m n u o are n i c i . u n p o p o r d i n E u r o p a » . T . M â i o r e s c u , D i s ­
c u r s u r i , B u c u r e ş t i , '1897, 1, 28.
 II.
DEZVOLTAREA 80CIALĂ A ROMÂNIEI
DE LA .1866 PÎNÂ ÎN PREZENT:
ERA MERCANTILISMULUI ROMÂN

Istoria economică a naţiunilor dovedeşte

— şi nici una în chip atît de limpede ca
aceea a Angliei — că tranziţia de la starea
primitivă . . . la întîile începuturi ale indus­
triei se î n d e p l i n e ş t e în modul, cel mai r e p e d e
şi mai prielnic prin comerţul liber cu ţări
mult mai înaintate; că însă o industrializare
completă, o însemnată navigaţie şi un întins
comerţ extern na se poete dobîndi decît
prin intervenţia forţei de stat.

FRIEDRICH LIST 1

începuturile mercantilismului. român. 1. Oligarhia şi mer­

cantilismul. 2. Caracterul naţional şi necesitatea istorică a
mercantilismului român. 3. Cuprinsul mercantilismului român.
4. Crearea aparatului de circulaţie. 5. Crearea institutelor de
credit. 6. însemnătatea economică şi n a ţ i o n a l ă a î n t e m e i e r i i ca­
pitalismului de bancă. 7. Unificarea şi europenizarea vieţii p u ­
blice. 8. Caracterul propriu al evoluţiei burgheziilor întîrziate.
'9. M e r c a n t i l i s m şi r o m a n t i s m social. 10. M e r c a n t i l i s m şi dicta-
r
ură politică.

.Urmările economice. 11. Concurenţa capitalismului străin

distruge vechea noastră industrie naţională. 12. Distrugerea in­
dustriei casnice ţărăneşti şi urmările acestui fenomen. 13. Si­
tuaţia s e a g r a v e a z ă p r i n c o n v e n ţ i a c o m e r c i a l ă c u A u s t r o - U n g a r i a
(1875). 14. Pustiirile concurenţei .capitaliste în urma acestei
convenţii. 7J. C o n c u r e n ţ a g r i u l u i a m e r i c a n şi i z o l a r e a R o m â n i e i
de Anglia. 15. Criza e c o n o m i e i r o m â n e în u r m a îndoitei con­
curenţe a capitalismului austriac şi a agriculturii americane.
17. Rezultatul final: mizeria ţ^gţnimii. 18. Dezvoltarea indus­
triei n a ţ i o n a l e ca m i j l o c de î n l ă t u r a r e a c r i z e i .

1
Das nationale System der politischen Oekonomie, VII. Au­
flage Stuttgart, 1883, p. 156.
102

Desăvîrşirea mercantilismului român. 19. Suzeranitatea Tur­

ciei a împiedicat mercantilismul român. 20. Liberalismul bur­
gheziei, a p u s e n e a alcătuit altă .greutate. 21. Noua metropolă^
•capitalistă a R o m â n i e i : G e r m a n i a ; u r m ă r i l e p o l i t i c e şi c u l t u r a ­
le ale aceslei schimbări. 22. Roadele mercantilismului român™
starea actuală a industriei noastre şi problemele ce ea ridică
p o l i t i c i i de stat. 23. U l t i m a f a z ă a m e r c a n t i l i s m u l u i . . 24. C o n s i -
deraţii asupra viitorului ideal naţional al României..

a) începuturile mercantilismului român

1. In p r o c e s u l de naştere a R o m â n i e i m o d e r n e tre­
buie să se deosebească două mari curente: unul z g o m q -
tos dar s u p e r f i c i a l , a n u m e a l i d e i l o r l i b e r a l e c a r e p l e a c ă
d e l a P a r i s s p r e B u c u r e ş t i ş i Iaşi; altul t ă c u t d a r a d î n c ,
c a r e p l e a c ă de, l a L o n d r a s p r e C o n s t a n ţ a , Galaţi, B r ă i l a :
e curentul e c o n o m i e i capitaliste engleze. Istoriografia r o ­
m â n ă s-a î n c u m e t a t s ă e x p l i c e p î n ă a c u m n a ş t e r e a s o c i e ­
tăţii b u r g h e z e r o m â n e n u m a i p r i n î n t î i u l c u r e n t , i g n o r î n d
cu totul existenţa celui din u r m ă sau nepreţuindu-1 după
v a l o a r e a sa reală. A c e a s t ă n e f e r i c i t ă m e t o d ă a d u s la
nonsensul sociologic bine cunoscut, că edificiul nostru
b u r g h e z s-ar r e d u c e l a f o r m e fără b a z ă .
C e r c e t a r e a d e faţă s e m i ş c ă p e c a l e a d i a m e t r a l o p u ­
să: e a d e d u c e p l ă m ă d i r e a R o m â n i e i m o d e r n e , d i n i n f l u ­
enţa e c o n o m i e i c a p i t a l i s t e e n g l e z e . S-a arătat p e l a r g
revoluţia e c o n o m i c ă socială înfăptuită sub această în-
rîurire, î n u r m a c ă r e i a ţ a r a n o a s t r ă s-a ales c u o c î r m u i -
r e o l i g a r h i c ă , deşi n i c i o l e g e n a ţ i o n a l ă n u c o n s f i n ţ e ş t e
e x i s t e n ţ a oligarhiei c a instituţie..
D e altfel, a c e s t a nu, e u n a m ă n u n t c a r a c t e r i s t i c a l
s o c i e t ă ţ i i r o m â n e . P r e t u t i n d e n i , î n faza d e d e z v o l t a r e a
b u r g h e z i e i , p u t e r e a p o l i t i c ă reală a stat î n m î i n i l e u n e i
o l i g a r h i i f i n a n c i a r e c a r e d i c t a m o n a r h u l u i zis a b s o l u t
măsurile cerute de interesele ei proprii1. D e o s e b i r e a e
n u m a i că îrt această fază i s t o r i c ă • de e v o l u ţ i e p u t e r e a

1
W. S o m b a r t , Der moderne Kapitalismus, ed. III, voi II,
2, p, 1100—1101.
 Şt. Z e l e t i n
1U4
formală a fost î n c r e d i n ţ a t ă î n a l t e ţări u n u i m o n a r h , p e
c î n d în, ţara n o a s t r ă e a a fost î n c r e d i n ţ a t ă n a ţ i u n i i . D e
f a p t , î n d ă r ă t u l a c e s t e i suveranităţi formale fie a m o ­
n a r h u l u i , fie a n a ţ i u n i i , a stat p r e t u t i n d e n i la î n c e p u ­
turile burgheziei atotputernica oligarhie.
E a c u m întrebarea: ce politică a u r m a t oligarhia n o a s ­
tră p e n t r u consolidarea R o m â n i e i m o d e r n e şi care au
f o s t . r o a d e l e a c e s t e i p o l i t i c i ? C u această c h e s t i u n e n e
v o m o c u p a î n c a p i t o l u l d e faţă a l c e r c e t ă r i i n o a s t r e . .
O b s e r v ă m însă d e m a i î n a i n t e c ă î n t r e p o l i t i c a o l i ­
g a r h i e i n o a s t r e şi a c e e a a o r i c ă r e i alte ţări în a c e e a ş i
fază nu v o m găsi nici o deosebire esenţială. Există o
s u m ă d e m ă s u r i fără c a r e n u s e p o a t e d e z v o l t a n i c i o
b u r g h e z i e , d e c i n i c i u n stat n a ţ i o n a l m o d e r n . D e a c e e a ,
o r i c e b u r g h e z i e • t r e b u i e să se ajute la î n c e p u t u r i l e . ei
de aceste m i j l o a c e . E c o n o m i a politică le reuneşte într-un
s i s t e m aparte, c ă r u i a - i d ă n u m e l e d e mercantilism. V o m
î n c e r c a m a i j o s s ă u r m ă r i m p a s c u p a s d e z v o l t a r e a trep-•
tată a m e r c a n t i l i s m u l u i r o m â n .
2. La început, oligarhia r o m â n ă nu se confundă cu
b u r g h e z i a î n t r - o s i n g u r ă clasă. R e p r e z e n t a n ţ i i o l i g a r h i e i
deţin n u m a i puterea politică, în v r e m e ce burghezia e
m ă r g i n i t ă l a u n c e r c restrîns d e străini, î n d e o s e b i e v r e i ;
aceştia deţin puterea e c o n o m i c ă , reprezentată prin ca­
p i t a l i s m u l s u b f o r m e l e sale i n f e r i o a r e d e c o m e r ţ ş i c a ­
mătă. Şi totuşi oligarhia apără în c h i p e x c l u s i v interesele
b u r g h e z i e i , se i n t i t u l e a z ă ea "însăşi « l i b e r a l ă » şi î n t r e ­
b u i n ţ e a z ă p u t e r e a ei, p o l i t i c ă s p r e f o l o s u l şi î n t i n d e r e a
clasei noastre capitaliste.
Pricina acestui f e n o m e n trebuie căutată în acea c o ­
munitate, am putea zice identitate de interese între bur­
g h e z i e ş i p u t e r e a d e stat, p e c a r e o d e s c o p e r i m p r e t u ­
tindeni la originea statelor moderne1". M e c a n i s m u l c o m ­
p l i c a t a l v i e ţ i i p u b l i c e n u s e p o a t e d e z v o l t a fără p r o ­
z a i c a p u t e r e a b a n u l u i . « A t î t a stat cit a r g i n t — m a i
t î r z i u a u r » , declară- Ş o m b a r t 2 . D a r p e n t r u a o b ţ i n e a c e s t
a r g i n t sau aur, c o n d u c ă t o r i i s t a t e l o r sînt n e v o i ţ i s ă s p r i ­
j i n e dezvoltarea acelei pături sociale care îl. acunfulea-
1
Op. cit., v o l . I. 1, p . 369.
2
Op. cit., v o l . I, 1, p . 366.
II. D e z v o l t a r e a s o c i a l ă a R o m â n i e i de la 1866 p î n ă în p r e z e n t 1 0 5
z ă î n m î i n i l e s a l e : a b u r g h e z i e i . , N u m a i astfel p o t e i
să-şi p r o c u r e v e n i t u r i l e n e c e s a r e p e n t r u d e s â v î r ş i r e a a p a ­
ratului b i r o c r a t i c m i l i t a r i s t p e c â r e s e r i d i c ă e d i f i c i u l
s t a t e l o r m o d e r n e . " D e a c e e a , l a î n c e p u t u l o r i c ă r u i stat
m o d e r n forţa politică centrală intervine în c h i p e n e r g i c
î n d e z v o l t a r e a vieţji e c o n o m i c e , e x e r c i t î n d o t u t e l ă s i s ­
t e m a t i c ă atît a s u p r a c o m e r ţ u l u i c î t şi a i n d u s t r i e i , cu
scopul mărturisit de a mări averea naţională. Această
tutelă e c o n o m i c ă , menită a face « e d u c a ţ i a » e c o n o m i e i
naţionale, e t o c m a i ceea ce alcătuieşte esenţa m e r c a n t i ­
lismului; ea caracterizează începuturile oricărei b u r g h e ­
zii sau, c e e a c e este a c e l a ş i l u c r u , î n c e p u t u r i l e o r i c ă r u i
stat 1 .
S e vecie d e c i b i n e c ă m e r c a n t i l i s m u l stă î n s t r i n s ă
legătură eu idealul naţional al burgheziei, m o d e r n e ; ei
alacătuieşte condiţia neapărată a îndeplinirii acestuia. Căci,
p e n t r u a c l ă d i un stat de-sine-stâtător, t r e b u i e să i se
creeze o bază materială proprie, ceea ce nu e eu putinţă
decît printr-o îndelungă şi viguroasă intervenţie a p u ­
terii c e n t r a l e E o d o v a d ă de un rar s i m ţ al realităţii.,
c u m n u s é g ă s e ş t e d e c î t î n -símil b u r g h e z i e i , c ă a c e a s t a
a făcut din mercantilism o parte integrantă a naţiona­
l i s m u l u i , c o n t o p i n d astfel î n t r - u n s i n g u r ţel a s p i r a ţ i i l e
naţionale ideale şi temelia lor materială2. N u m a i lipsa
de simţ istoric poate d u c e î n ' ispita de a p u n e p o l i t i c a
e c o n o m i c ă a R o m â n i e i în paralelă cu politica e c o n o m i ­
c ă , a statelor b u r g h e z e a p u s e n e în faza lor actuală. O
asemenea procedare neistorică duce Ia neînţelegeri gra­
ve. Pe eind e c o n o m i a statelor b u r g h e z e apusene e un
fapt î n d e p l i n i t , e c o n o m i a r o m â n ă e - u n p r o c e s î n eleve--
1
O r i u n d e a p a r e e c o n o m i a b ă n e a s c ă , şi cu ea t e n d i n ţ a de a
î n t e m e i a o f o r ţ ă c e n t r a l ă de stat, a p a r e în c h i p firesc şi p o l i t i c a
m e r c a n t i l i s t e , c a s i n g u r m i j l o c d e a p r o c u r a m i j l o a c e l e bânesri
din c a r e trăieşte un stat c e n t r a l i z a t o r . A s t f e l s-a p u t u t stabili
î n i m p e r i u l l u i A l e x a n d r u c e l M a r e u n m e r c a n t i l i s m d e uimi­
toare asemănare cu acela pe care îl î n t î l m m la începutul b u r ­
g h e z i e i m o d e r n e . V e z i U l r i c h W i l c k e n , Alexander der Grosse und
die hellenistische Wirtschaft, în S c h m o l l e r s J a h r b u c h , 45. Jahr­
gang (1921), 2. Heft. . .: .
2
« E l ( m e r c a n t i l i s m u l ) e r a o t e o r i e c a r e se n ă s c u s e în c h i p
firesc d i n s p i r i t u l n a ţ i o n a l i s m u l u i , a l u n e i vieţi n a ţ i o n a l e î n t r e g i ,
c a r e se susţine p r i n ea însăşi». H. De B. G i b b i n s , The industrial
history of England, L o n d o n , 1913, ed. X I X , p. 168
106 Şt. Zeletin
n i r e ; l a c e l e dintîi, p r o d u c ţ i a e o realitate prezentă; i a
n o i , e a e o speranţă în viitor. E f i r e s c c ă a t i t u d i n e a p o ­
l i t i c ă faţă d e p r o d u c ţ i e t r e b u i e s ă v a r i e z e p o t r i v i t e u
fazele ei respective. Spre a înţelege politica e c o n o m i c ă
a R o m â n i e i d i n a d o u a j u m ă t a t e a v e a c u l u i al X l X - l e a
înainte, trebuie să cercetăm trecutul burgheziilor apu­
sene, îndeosebi veacul al XVII-lea, cînd e c o n o m i a lor
s e g ă s e a în' a c e e a ş i stare, c a ş i e c o n o m i a a c t u a l ă a - R o ­
m â n i e i , a d i c ă î n s t a r e d e proces1. Ş i a b i a a t u n c i a p a r e
l i m p e d e deplina analogie a mercantilismului r o m â n cu
acela al statelor burgheze apusene,-precum.-şi necesita­
t e a i s t o r i c ă a a c e s t e i p o l i t i c i , s i n g u r a r a ţ i o n a l ă şi l e g i ­
t i m ă p e n t r u o r i c e stat c a r e s e află î n s t a d i u l iniţial a l
burgheziei2.
3. C î n d o n a ţ i u n e este î n c ă la î n c e p u t u r i l e d e z v o l ­
tării b u r g h e z e , i z v o r u l e i p r i n c i p a l d e v e n i t . e a l c ă t u i t
de p r o d u s e l e brute ale solului. Cu acestea plăteşte ea
f a b r i c a t e l e p e c a r e l e p r i m e ş t e d i n străinătate. D e a c e e a
1
C a r a c t e r i z a r e a e c o n o m i e i m e r c a n t i l i s t e ca proces o f a c e
S o m b a r t , d a r a c e a s t ă i d e e s e g ă s e ş t e ş i î n p o l e m i c a liii List, î m ­
p o t r i v a ş c o a l e i e c o n o m i e i c l a s i c e . « Ş c o a l a a luat c a e x i s t î n d î n
c h i p r e a l o situaţie ce de-abia trebuie să devină». Das naţionale
System der politischen Oekonomie, p. 115. . .
2
C. D o b r o g e a n u - G h e r e a a a v u t . i d e e a o r i g i n a l ă de a p r i v i
intervenţionismul nostru e c o n o m i c ca o politică reacţionară, fiind­
că nu s-a n ă s c u t , ca în alte părţi, ca un r e m e d i u î m p o t r i v a e x ­
c e s u l u i d e l i b e r t a t e a v i e ţ i i e c o n o m i c e (Neoiobăgia, e d . II, p . 3 3 6 —
37). D a c ă a r f i s ă j u d e c ă m d u p ă a c e s t p u n c t d e v e d e r e , a t u n c i
î n t r e g u l g r u p a l m e r c a n t i l i ş t i l o r t e o r e t i c i sau p r a c t i c i a r t r e b u i
p r i v i t - c a r e a c ţ i o n a r ; c ă c i i n t e r v e n ţ i o n i s m u l m e r c a n t i l i s t n u s-a
născut dintr-un e x c e s de liberalism, ci continuă în chip direct
p o l i t i c a a b s o h i t i s t ă m e d i e v a l ă ( S o m b a r t , I, 1, p. 375 şi u r m . ) . D a r
a c e a s t ă i d e e n u i-a v e n i t n i c i u n u i e c o n o m i s t î n m i n t e . I n rea-,
litate G h e r e a i g n o r e a z ă f a p t u l i s t o r i c e l e m e n t a r , c ă p e l i n g ă
a c t u a l u l i n t e r v e n ţ i o n i s m , d e n a t u r ă i m p e r i a l i s t ă , c a r e s-a n ă s ­
cut în a d e v ă r după o p e r i o a d ă de liberalism, istoria e c o n o m i c ă
c u n o a ş t e î n c ă . o fază i n t e r v e n ţ i o n i s t ă , a n u m e d e n a t u r ă m e r c a n ­
tilă, c a r e nu s-a n ă s c u t d i n l i b e r a l i s m , ci d i m p o t r i v ă , a fost o
c o n d i ţ i e a naşterii l i b e r a l i s m u l u i însuşi ( H i l f e r d i n g , . Das Finanz-
kapital, p. 376). In a c e a s t ă fază, p r i n c a r e t r e c e o r i c e b u r g h e z i e
l a î n c e p u t u r i l e ei, s e află e c o n o m i a n a ţ i o n a l ă r o m â n ă î n p r e z e n t ;
politica noastră e c o n o m i c ă intervenţionistă, departe de a fi r e a c ­
ţ i o n a r ă , e o n e c e s i t a t e istorică, şi p ă r ă s i r e a ei ar fi un a c t de
sinucidere naţională, c u m v o m avea prilejul să î n v e d e r ă m în
c u r s u l acestei c e r c e t ă r i .
II. D e z v o l t a r e a s o c i a l ă a R o m â n i e i d e l a 1866 p î n ă . î n p r e z e n t 1 0 7
p r e o c u p a r e a de s e a m ă a p o l i t i c i i în a c e a s t ă fază e de a
stimula comerţul extern.
S e c u n o a ş t e r o l u l p e ç a r e 1-a j u c a t î n e c o n o m i a e n ­
gleză e x p o r t u l lînei, cea mai de s e a m ă m a t e r i e primă,
p e c a r e o » p r o d u c e a A n g l i a . L a sfîrşitul s e c o l u l u i X V
t a x a p e l î n a e x p o r t a t ă a d u c e a t e z a u r u l u i trei s f e r t u r i
din venitul total1. Acelaşi rol îl joacă în e c o n o m i a n o a s ­
tră e x p o r t u l g r i u l u i . Ş i d a c ă s-a p u t u t s p u n e c ă s u b
s t r ă l u c i r e a v i c t o r i i l o r l u i E d w a r d III ş i H e n r y V s t ă
p r o z a i c u l , d a r p u t e r n i c u l s a c de, l î n ă 2 , a p o i n u e m a i
p u ţ i n a d e v ă r a t c ă î n d ă r ă t u l - l u p t e l o r n o a s t r e d e n e a lu­
nare şi unitate naţională şi în g e n e r e la baza întregului
e d i f i c i u a î R o m â n i e i m o d e r n e stă p r o z a i c u l , d a r p u t e r ­
nicul sac de grîu. E deci firesc că p r e o c u p a r e a de s e a m ă
a politicii mercantiliste r o m â n e fu de a' lua măsuri m e ­
n i t e a înteţi şi l ă r g i c o m e r ţ u l n o s t r u de c e r e a l e .
A c e s t e m ă s u r i a m i n t e s c p e a c e l e a d e c a r e s-a s e r v i t v
peste tot mercantilismul; ele sînt:
a) crearea mijloacelor de comunicaţie;
bj crearea instituţiilor de credit;
c) unificarea în toate manifestările vieţii p u b l i c e .
C î t p r i v e ş t e f e l u l însuşi d e a f a c e c o m e r ţ u l , s e ş t i e
c ă ' m e r c a n t i l i s m u l n u c u n o a ş t e d e c î t c o m e r ţ , d e stat, î n ­
d e p l i n i t d e f u n c ţ i o n a r i plătiţi, s a u d e p a r t i c u l a r i c ă r o r a
li se ' încredinţează un asemenea m o n o p o l sub a n u m i t e
•condiţii. O p o l i t i c ă m e r c a n t i l i s t ă c o n s e c v e n t ă e x c l u d e c o ­
m e r ţ u l liber, î n t r u c î t î n acest s i s t e m c o m e r ţ u l e p r i v i t
c a u n - i z v o r d e v e n i t p u b l i c . L a n o i n u s-a a j u n s l a a c e a s ­
tă politică de m o n o p o l i z a r e a comerţului decît în u r m a
războiului.
A b i a tîrziu ş i d i n p r i c i n i c e s e v o r v e d e a m a i departe,,
p o l i t i c a e c o n o m i c ă r o m â n ă a p u t u t s ă s e . întregească,,
f ă c î n d c e l d i n u r m a pas, a n u m e l u î n d m ă s u r i d e o c r o ­
tire a industriei naţionale î m p o t r i v a c o n c u r e n ţ e i indus­
triei străine. Cu aceasta se desăvîrşeşte sistemul n o s t r u
mercantilist.
D a c ă s e i a î n c o n s i d e r a ţ i e p r o g r a m u l d e m a i sus a l '
politicii noastre e c o n o m i c e , se v e d e că - toate cele patru:
p u n c t e ale s a l e : d e z v o l t a r e a m i j l o a c e l o r d e c o m u n i c a ţ i e , .
1
G e o r g e s B r y , Histoire industrielle et économique de l'An­
gleterre, Paris, 1900; p. 50.
2 H. De B. C i b b i n s , o p . cit., p. 50.
 I I . D e z v o l t a r e a s o c i a l ă a R o m â n i e i de la 1866 p î n ă în p r e z e n t 1Q9
108 Şt. Z e l e t i n

d e fier, s ă c a n a l i z ă m rîurile, s ă z i d i m p o r t u r i şi să or­

a c r e d i t u l u i , u n i f i c a r e a , o c r o t i r e a i n d u s t r i e i i n d i g e n e , al­
ganizăm companii de navigaţie»1.
c ă t u i e s c î n c ă t o t atîtea p r o b l e m e d e a c t u a l i t a t e , A c e a s t a
D e l a 1866 a c e a s t ă n ă z u i n ţ ă c a p ă t ă u n s p r i j i n h o f ă -
a r a t ă î n d e s t u l c ă e c o n o m i a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă s e află î n
r î t o r î n însuşi P r i n c i p e l e C a r o l 2 . P r i m u l n o s t r u r e g e d ă
f a z a de f o r m a ţ i e , c a r e c e r e o p o l i t i c ă de i n t e r v e n ţ i e a
a c e e a ş i pildă- c a t o ţ i a c e i m o n a r h i « l u m i n a ţ i » d i n f a z a
f o r ţ e i d e stat; p r o d u c ţ i a n o a s t r ă n-a a j u n s u n fapt, c i
m e r c a n t i l i s t ă a p o p o a r e l o r ce-şi p u n t o a t ă g r e u t a t e a si­
e încă un proces. De aceea va trebui să treacă m u l t ă
t u a ţ i e i l o r s p r e a d e z v o l t a m i j l o a c e l e d e p r o g r e s ale c o ­
v r e m e p î n ă c e m e r c a n t i l i s m u l n o s t r u îşi v a f i î n d e p l i n i t
m e r ţ u l u i ţării în f r u n t e a c ă r e i a se află. E d r e p t , el a
r o l u l său i s t o r i c d e e d u c a t o r a l e c o n o m i e i n a ţ i o n a l e , s p r e
a v u t p u t i n ă s i m p a t i e faţă. d e s i s t e m u l p o l i t i c a l b u r g h e ­
a ^ d e v e n i astfel d e p r i s o s . D e o c a m d a t ă c o n s t a t ă m f a p t u l
z i e i n o a s t r e , p e c a r e a m v ă z u t că-1 c r e d e a r ă s p u n z ă t o r
- că ne a f l ă m în p l i n ă eră m e r c a n t i l i s t ă . Să u r m ă r i m acum
d e g r e u t ă ţ i l e p r i n c a r e t r e c e a ţara. D a r a c e a s t a n u 1-a
fazele treptate de realizare a p r o g r a m u l u i de m a i sus:
oprit de a sprijini cu hotărîre năzuinţa e c o n o m i c ă a b u r ­
g h e z i e i noastre pentru realizarea unei întinse reţele de
4 . D e î n d a t ă c e r e v o l u ţ i o n a r i i n o ş t r i a j u n s e r ă stă- c ă i d e c o m u n i c a ţ i e c a r e s ă n e p u n ă î n strînsă l e g ă t u r ă
p î n i p e situaţie, e i îşi î n c o r d a r ă s i l i n ţ e l e s p r e a d e s ă - c u b u r g h e z i a e u r o p e a n ă . C î t p r e ţ p u n e a p e aceasta, s e
vîrşi acea revoluţie e c o n o m i c ă ce alcătuia temelia p u ­ v e d e d i n m e m o r i i l e sale 3 .
terii l o r p o l i t i c e : p r o c e s u l de circulaţie a mărfurilor. s
In această d i r e c ţ i e , b u r g h e z i a n o a s t r ă a o b ţ i n u t r e ­
Crearea m i j l o a c e l o r de m o d e r n i z a r e a acestui proces, z u l t a t e p e c a r e l e - a m p u t e a n u m i s t r ă l u c i t e . D e l a 1869,
î n d e o s e b i a c ă i l o r de c o m u n i c a ţ i e şi a i n s t i t u t e l o r de c r e ­
d i t , d e v i n e p e n t r u foştii r e v o l u ţ i o n a r i u n v i s c e n u î n ­ 1
Din scrierile şi discursurile lui I. C. Brătianu, Bucureşti
c e t e a z ă a-i. o b s e d a p î n ă c e n u i z b u t i r ă să-1 v a d ă a e v e a . 1903, I, p. 153.
2
T. M a i o r e s c u , Discursuri, I, 17.
C u n o a ş t e m i d e i l e lui I . C . B r ă t i a n u a s u p r a s c h i m b u l u i 3
P a r e a i se fi f ă c u t d i n a c e a s t a o i m p u t a r e . A s t f e l d-1
c a f a c t o r d e c i v i l i z a ţ i e ; i d e i l e sale a s u p r a m i j l o a c e l o r C . R ă d u l e s c u - M o t r u r e l e v ă faptul c ă « M e m o r i i l e M . S . R e g e l u i
de comunicaţie sînt la aceeaşi înălţime. C a r o l I v o r b e s c atit d e a m ă n u n ţ i t d e s p r e d r u m u r i d e fier, p o -
-»duri, î m p r u m u t u r i ş i n u s e e x p r i m ă n i c i o d a t ă a s u p r a «aşa-zisei
«Cel dintîi semn de civilizaţie într-o ţară sînt şose­ culturi române». (Cultura română şi politicianismul, ed. III,
lele, drumurile d e fier ş i plutirea. Cîrid un popor civi­ p . 175).
lizat cuprinde o ţară nouă, necultă, nu înaintează în- O b s e r v ă m î n a i n t e d e toate c ă d r u m u r i l e d e fier, o r i c î t p a r
d e p r o z a i c e , a l c ă t u i e s c totuşi u n i c a b a z ă m a t e r i a l ă din c a r e c u l ­
tr-însa decît atîta cît a acoperit-o cu şosele, pare că t u r a şi întreg e d i f i c i u l s o c i a l al u n e i ţări a g r i c o l e îşi trag e x i s ­
pentru dîns'ul pămîntul nu are valoare fără drumuri». t e n ţ a . D i n m o m e n t c e o ţară î n a p o i a t ă i n t r ă î n l e g ă t u r ă c u c a ­
pitalismul mondial, întregul ei m e c a n i s m social se bazează pe
Şi d u p ă ce ilustrează această idee cu pilde de la r o ­
i m p o z i t e şi p e n t r u ca a c e s t e a să p o a t ă fi strînse, statul t r e b u i e
mani, englezi şi francezi, el î n c h e i e : să d e a s u p u ş i l o r p u t i n ţ a de a-şi v i n d e p r o d u s e l e şi a le p r e f a c e
în bani. « D e atunci exportul materiilor alimentare devine o ches­
«într-un moment de renaştere ca acela în oare ne
t i u n e d e v i a ţ ă ; c o n s t r u c ţ i a d e d r u m u r i d e fier, d u c î n d d i n i n t e ­
a f l ă m , a r trebui, a r f i p o l i t i c c h i a r , c a c e i dintîi p a ş i c e r i o r s p r e porturii şi f r o n t i e r e , este o n e c e s i t a t e p e n t r u g u v e r n e ,
vom face în această viaţă nouă să fie de natură a' d o ­ d a c ă v o r să p e r c e a p ă impozitele în bani de la ţărani» (K. Kăutsky,
La question agraire, P a r i s , 1900, p. 365). E d e c i firesc că a c e i
vedi lumii că sînttem şi cu fapta strănepoţii poporului
ce au în această fază răspunderea destinelor p o p o a r e l o r nu se
uriaş, c u m s î n t e m cu l i m b a şi cu n u m e l e , că c u n o a ş t e m g î n d e s c într-atît l a c u l t u r ă , cît l a a r t e r e l e e i d e viaţă, l a m i j l o a ­
ca dînsul care sînt cele dintîi condiţii de civilizaţie şi c e l e d e c o m u n i c a ţ i e . A c e a s t a e n e v o i a d i n c a r e şi-a luat fiinţă
mercantilismul; de aceea socotim că cercetarea istorică va avea
că a v e m e n e r g i a de a le e x e c u t a . Să p ă ş i m clar ca dînşii,
. s ă stabilească ş i r o l u l r e g e l u i C a r o l î n e v o l u ţ i a m e r c a n t i l i s m u l u i
să ne punem la luptă, unii cu braţele, alţii cu ştiinţa, ' r o m â n şi p r i n ' aceasta în crearea bazei materiale a culturii r o ­
şi cu p u n g i l e . . . şi să r i d i c ă m ş o s e l e , să t r a g e m d r u m u r i mâne.
 II. Dezvoltarea socială a României de la 1 8 6 6 pînă în p r e z e n ţ i i !
110 Şt. Zeletira

c a p i t a l i ş t i l o r străini, c ă r o r a l i s-a î n c r e d i n ţ a t c r e a r e a
c î n d s-a d a t î n e x p l o a t a r e î n t î i a n o a s t r ă c a l e ferată 1 »
a c e s t u i a ş e z ă m î n t . L i n i a R o m a n - I ţ c a n i a fost c o n c e d a t ă
p î n ă î n a n u l j u b i l a i 1906, d e c i î n c u r s d e 3 7 a n i , s-a
c o m p a n i e i O f e n h e i m iar linia R o m a n - V î r c i o r o v a c o m ­
c r e a t o r e ţ e a d e c ă i f e r a t e î n « l u n g i m e d e 3,178 k m ,
paniei Strussberg1. M a i tîrziu fu c o n c e d a t ă şi linia P l o -
a d i c ă 2,4 k m l i n i e f e r a t ă l a 100 k m p ă t r a ţ i d e s u p r a ­
eşti-Predeal lui C r a w l e y 2 . Cînd personalul nostru căpă­
f a ţ ă t e r i t o r i a l ă » 2 . O î n t i n s ă r e ţ e a t e l e f o n i c ă şi t e l e g r a ­
tă destulă experienţă pentru c o n d u c e r e a noului servi­
fică v e n i să c o m p l e t e z e acest aparat de circulaţie.
c i u , statul r ă s c u m p ă r ă l i n i i l e , l u î n d u - l e p e s e a m a sa.
Este î n d e o b ş t e c u n o s c u t că dintre toate creaţiunile
E r a o p r o c e d a r e î n ţ e l e a p t ă , c a r e şi-a arătat î n d e a j u n s
burgheziei rcniâne, acelea impuse de nevoile circulaţiei
roadele.
s î n t s i n g u r e l e c a r e p o t sta l a î n ă l ţ i m e a a ş e z ă m i n t e l o r
burgheze din A p u s . De aceea şi reacţiunea c a r e a su­
5 . D a r o r e ţ e a d e căi d e c o m u n i c a ţ i e n u a j u n g e î n c ă
p u s unei critici atît de aspre acea rupere cu trecutul
s p r e a da s c h i m b u l u i cu s t r ă i n ă t a t e a a c e l a v î n t -de c a r e '
săvîrşită d e burghezia română în toate manifestările
a t î r n ă situaţia, u n e i ţări a g r i c o l e . P e n t r u a c e a s t a m a i e
vieţii p u b l i c e a cruţat cu critica sa aparatul nostru, de
n e v o i e d e u n l u c r u esenţial, a n u m e d e i n s t i t u t e d e c r e ­
circulaţie. A b i a războiul a aruncat pentru un t i m p d e ­
d i t care să întreţină circulaţia mărfurilor. De aceea î n ­
zordinea în acest m i n u n a t organism.
fiinţarea aşezămintelor de credit e prevăzută, c u m am
Dacă ne întrebăm care este pricina că în ţinutul c i r ­
arătat, î n c ă în m a n i f e s t e l e de la 1848 şi a l c ă t u i e ş t e o
culaţiei activitatea burgheziei a fost î n c u n u n a t ă de un
p r e o c u p a r e t o t atît d e î n s e m n a t ă a r e v o l u ţ i o n a r i l o r n o ş ­
s u c c e s p e c a r e n u 1-a a v u t î n alte ţ i n u t u r i , r ă s p u n s u l
tri ca şi aceea p e n t r u î n t e m e i e r e a căilor ferate. S i l i n ­
n u e g r e u d e găsit. S-a arătat c ă p r o c e s u l d e c i r c u l a ţ i e
ţele lor au fost încununate şi în această direcţie de un
e u r m a r e a invaziei mărfurilor străine la n o i ; el r e p r e ­
deplin succes.
z i n t ă d e fapt p r e l u n g i r e a c a p i t a l i s m u l u i străin î n R o ­
m â n i a , c a î n o r i c e altă c o l o n i e a g r i c o l ă . D e c i f u n c ţ i o n a ­ L a n o i , c a ş i î n alte părţi, n a ş t e r e a b ă n c i l o r a r e u n
rea acestui a p a r a t interesa t o t atît de m u l t c a p i t a l i s m u l caracter de reacţiune împotriva pustiirilor pricinuite de
e u r o p e a n , c a r e îşi v ă r s a p r i n e l m ă r f u r i l e p e p i e ţ e l e " n o a s ­ c ă t r e c a p i t a l i s m u l d a c a m ă t ă 3 . D a r iarăşi, e l e n u p u t e a u
tre, cît ş i ţara n o a s t r ă a l e c ă r e i v e n i t u r i s e r e a z e m ă în. să-şi" i a n a ş t e r e d e c î t d u p ă c e c a p i t a l u l c o m e r c i a l ş i d e
b u n ă măsură pe taxele p e r c e p u t e din circulaţia m ă r f u ­ c a m ă t ă au ajuns la o relativă dezvoltare, acumulând
rilor. O r i c e tulburare în acest o r g a n i s m ar fi putut să s u m e îndestulătoare spre a p u n e bazele capitalului b a n ­
primejduiască finanţele p u b l i c e şi totodată să ne c r e e z e c a r . D e z v o l t a r e a acestuia, m a i a l e s î n u r m a r ă z b o i u l u i
r e a l e n e p l ă c e r i î n străinătate, u n d e c a p i t a l i ş t i i a r f i d e î n t r e g i r e a n e a m u l u i , a f o s t v e r t i g i n o a s ă , astfel c ă
simţit în c h i p penibil greutăţile desfacerii p r o d u s e l o r rolul său social d e v i n e hotărîtor.
l o r p e p i e ţ e l e n o a s t r e . D e altfel r e v o l u ţ i o n a r i i n o ş t r i î ş i Lupta î m p o t r i v a cameţei e întreprinsă în două di­
dădeau bine seama de acest l u c r u . A c e a s t a . era o între­ recţii: una, spre a ocroti pe particulari de exploatarea
prindere la care nu se mai putea cîrpoci, ci trebuia să c ă m ă t a r u l u i , şi alta, s p r e a p u n e la a d ă p o s t s t a t u l î n ­
s e l u c r e z e s e r i o s , ş i s-a l u c r a t . N u s-a m a i n u m i t o c o - suşi d e a c e e a ş i p r i m e j d i e . L a n o i , p r i m a n e v o i e a f o s t
m i s i u n e d e s p e c i a l i ş t i r o m â n i c a r e s ă s e d u c ă î n străi­ f o a r t e v i u s i m ţ i t ă ş i s-a v e n i t d e s t u l d e t î r z i u c u m i j -
n ă t a t e s p r e a s t u d i a starea de f a p t la faţa l o c u l u i şi a
aplica în u r m ă la n o i ceea ce au învăţat ori n-au învă­ 1
T. M a i o r e s c u , Discursuri, I, 247.
ţ a t p e s t e h o t a r e . Ş-a r e c u r s d e - a d r e p t u l l a e x p e r i e n ţ a 2
OD. Cit., I I , 3. TT TMT
a A s u p r a nevoii din c a r e a luat fiinţa creditul, vezi K. M a r x ,
' D r . L. C o l e s u u , Progresele economice ale României (în r o ­ Xe Capital, v o i . I I I . part. I I , . p. 174 şi u r m . O b u n ă m o n o g r a f i e
m â n e ş t e şi franţuzeşte), B u c u r e ş t i , 1907,- p. 14. P r i m a noastră a s u p r a a ş e z ă m i n t e l o r n o a s t r e de c r e d i t dă disertaţia D r . A l e x a n ­
l i n i e ferată a fost B u c u r e ş t i - G i u r g i u . d r u G u ţ u l e s c u : Die Geld- und Kreditinstitute in Rumamen, B e r ­
2
O p . cit., p . 6 8 . lin, 1 9 1 4 .
 Şt. Zeletin II. Dezvoltarea socială a României de la 1 8 6 6 pînă în prezent 113'
112

l o a c e d e p r e î h t î r n p i n a r e , a d o u a î n s ă n-a e x i s t a t î n a c e ­ să pornească pe acest teren înaintea aceleia a statului:

laşi sens, ca în statele cu o v e c h e b u r g h e z i e . prima bancă sătească a văzut lumina zilei î n a n u l 1891,
S-a v ă z u t c ă c e i d i n ţ i i c a r e a u a v u t d e s u f e r i t p u s ­ iar l a 1903, c î n d s-a făcut legea băncilor populare, nu­
tiirile g r o z a v e ale c a m e t e i a u fost m a r i i n o ş t r i p r o p r i e t a r i : mărul acestora se ridica la 700, cu un capital de
în cîteva decenii bancherii evrei i-au desfiinţat ca 4 2 5 0 600 l e i 1 . L i p s a d e b a n i , atît d e v i u simţită p e a t u n c i
clasă. Era f i r e s c d e c i c a c r e d i t u l r o m â n s ă a i b ă î n v e d e r e . de ţărănime, şi nevoia de a lupta împotriva cămătă­
d e o c a m d a t ă n e v o i l e l o r şi să î n c e r c e a salva s f ă r î m ă t u -
riei de la sate a d a t acestei r a m u r i a capitalismului n o s ­
rile vechii boierimi. «Creditul Funciar», întemeiat în
tru b a n c a r i m p u n ă t o r a v î n t 2 .
1873, f u î n d r e p t a t î m p o t r i v a c ă m ă t a r i l o r e v r e i ş i p u s e
p e p r o p r i e t a r i î n m ă s u r ă d e a-şi salva m o ş i i l e i p o t e c a t e O e x p l o a t a r e a s t a t u l u i . de c ă t r e c ă m ă t a r i nu a e x i s t a t
cu dobînzi grele. la noi, la fel ca în alte părţi3. E drept că p î n ă Ia
« î n t e m e i e r e a Creditului Funciar fu o lovitură g r o ­ proclamarea regatului (1881), lipsa de credit public" a
z a v ă p e n t r u b a n c h e r i i ş i capitaliştii e v r e i , c a r e p u s e s e r ă fost. p e n i b i l simţită şi împrumuturile au fost adesea-în-
c a p i t a l u r i î n i p o t e c i d e l a u n c a p ă t l a altul a l M o l d o ­
vei, cu d o b m z i v a r i i n d de o b i c e i de la 12 la 24 Ia sută 1
Virgil N. Madgearu, Structura şi tendinţele băncilor popu­
şi chiar mai mult. Proprietarii se grăbiră d e . a plăti lare, B u c u r e ş t i 1914, p. 1—4.
aceste datorii împovărătoare, î n l o c u i n d pe evrei cu Cre­ - D e p r i n d e r e a î n r ă d ă c i n a t ă a t e o r e t i c i e n i l o r r o m â n i de a
ditul Funciar. p r i v i realitatea n o a s t r ă s o c i a l ă c u o c h e l a r i i t e o r i i l o r e x o t i c e a
n ă s c u t între alte c i u d ă ţ e n i i şi pe a c e e a de a p r i v i d e z v o l t a r e a ,
A c e a s t a a fost, d e s i g u r , c e a d i n t î i m ă s u r ă e f i c a c e
c a p i t a l i s m u l u i n o s t r u la sate d r e p t o m i ş c a r e c o o p e r a t i s t ă ! A c e e a ş i
luată d e r o m â n i s p r e a ' s c ă p a d e i o b ă g i a e c o n o m i c ă l a d e p r i n d e r e c a r e n e - a dăruit m a i î n a i n t e f a n t o m a s o c i a l i s m u l u i ,
care-i reduseseră e v r e i i » 1 . a c u m ne-a creat f a n t o m a c o o p e r a ţ i e i , d e s c h i z î n d l u m i i n a i v e
•perspectivele n u ştiu c ă r u i n o u i d e a l s o c i a l , o p u s r e g i m u l u i c a ­
B o i e r i i r o m â n i p r i c e p u s e r ă , deşi p r e a tîrziu s p r e d a u ­
pitalist pe care, în t r e a c ă t fie zis, n i c i nu-1 a v e m î n c ă d e - a b i -
na l o r , c ă . e v r e i i nu r e p r e z e n t a u o forţă n a ţ i o n a l ă , ci nelea.
e c o n o m i c ă , şi că împotriva* lor trebuie să l u p t e tot cu I n a c t u a l a fază d e d e z v o l t a r e , R o m â n i a p o a t e a v e a tot atît
m i j l o a c e e c o n o m i c e , c u m s-a f ă c u t p r e t u t i n d e n i . Ş i m i j ­ de p u ţ i n o m i ş c a r e c o o p e r a t i s t ă ca şi o m i ş c a r e socialistă. Atît.
locul e c o n o m i c de a c o m b a t e camătă evreiască era b a n c a . s o c i a l i s m u l cît şi c o o p e r a ţ i a sînt p r o d u s e a l e unui c a p i t a l i s m
în c o m p l e t ă d e z v o l t a r e şi se n a s c ca m i j l o a c e de l e c u i r e a n e a ­
D e altfel, p î n ă l a a v î n t u l i n d u s t r i e i n a ţ i o n a l e , b ă n c i l e
j u n s u r i l o r c a p i t a l i s m u l u i . La- n o i însă c a p i t a l i s m u l e a b i a în
noastre păstrează încă un caracter de camătă, î m p r u - p r o c e s d e z ă m i s l i r e ; e l n u p o a t e alcătui î n c ă b a z a u n o r a s e m e ­
m u t î n d mai m u l t p e n t r u c o n s u m a r e d e c î t p e n t r u p r o ­ nea m i ş c ă r i . T o t u ş i î m p o t r i v a d a t e l o r statistice a d u n a t e c h i a r d e
d u c ţ i e ş i c a p i t a l i z a r e . E l e c o n t i n u ă , de-a d r e p t u l a c t i ­ c o o p e r a t i s t ) (vezi de p i l d ă A. G a l a n , în Problemele Cooperaţiei
vitatea cămătăriei; decît, în ele camătă apare s u b o f o r m ă Romane, 1925, p. 114), c a r e d o v e d e s c cu c i f r e p r e c i s e c a r a c t e r u l
capitalist al b ă n c i l o r n o a s t r e p o p u l a r e , e r e z i a de a b o t e z ă a c e s t e
o f i c i a l ă şi m o d e r a t ă . .
î n t r e p r i n d e r i c a p i t a l i s t e d r e p t « c o o p e r a ţ i e » persistă, e a a p a r e î n
Mult. m a i t î r z i u s-a c r e z u t de c u v i i n ţ ă să se f a c ă şi t i m p u l din u r m ă c h i a r şi la un c u n o s c ă t o r atît de distins al fi­
pentru ţărani ceea ce se făcuse pentru proprietari. A c e s t n a n ţ e ! r o m â n e c u m e d-1 V . S l ă v e s c u , c e e a c e n u p o a t e d e c î t s ?
r ă t ă c e a s c ă î n c ă m a i m u l t spiritele fără p r e g ă t i r e s p e c i a l ă ( V e z i
l u c r u e l e s n e d e înţeles c î n d n e amintim, c ă l a ţară c ă ­
Istoricul Băncii Naţionale, I n t r o d u c e r e , p. V I I I ) .
m ă t ă r i a n u m a i e r a p r a c t i c a t ă d e e v r e i , c i d e însăşi clasa A s u p r a acestei c h e s t i u n i r e v e n i m d e a p r o a p e î n studiul:. Co­
proprietarilor, care aveau putinţa de a influenţa legiui­ operaţie Română? d i n r e v i s t a « P a g i n i a g r a r e şi s o c i a l e » , an. I I ,
r e a î n f o l o s u l ei. D e s p r e a c e a s t a v o m v o r b i mai, a m ă ­ no. 8. • .
3
Despre înfiinţarea Băncii Angliei (The Bank' of Engl'and):
nunţit cînd ne v o m ocupa eu «tocmelile agricole» de
« N e v o i a d e această b a n c ă s e justifică n u m a i p r i n t r e b u i n ţ a c e
tristă a m i n t i r e . A t r e b u i t d e c i ca i n i ţ i a t i v a p a r t i c u l a r ă s i m ţ e a g u v e r n u l , i s t o v i t de c ă m ă t a r i , de a-şi p r o c u r a b a n i cu o
d o b î n d ă raţională, p e garanţia c r e d i t e l o r v o t a t e d e p a r l a m e n t » .
1
Verax. La Roumanie et Ies juifs, p. 149. Citat d e M a r x , o p . cit., i b i d e m .
 Şt. Z e l e t i n
114
c h e i a t e î n c o n d i ţ i i d e z a s t r u o a s e 1 . D a r d e l a a c e a s t ă dată
c r e d i t u l străin, î n d e o s e b i c e l g e r m a n , a r ă s p u n s c u p r i ­
s o s i n ţ ă n e v o i l o r d e b a n i a l e statului n o s t r u . A s t f e l b a n c a
n o a s t r ă d e stat n u şi-a l u a t n a ş t e r e , l a f e l c u b ă n c i l e
d e stat d i n alte ţări, d i n n e v o i a d e c r e d i t p u b l i c , d e ş i e
firesc că d u p ă î n t e m e i e r e a ei trebuia să ajungă a î m p l i n i
ş i a c e s t e t r e b u i n ţ e . D a r a u f o s t alte n e a j u n s u r i , m a i a p ă ­
s ă t o a r e p e a t u n c i , c a r e a u dat i m b o l d u l n e m i j l o c i t p e n ­
tru • înfiinţarea unei Bănci Naţionale cu privilegiu de
e m i s i u n e . A s t ă z i , d e p r i n ş i c u v i a ţ a n o a s t r ă î n salturi,
cu greu ne-am putea închipui că pînă la întemeierea
B ă n c i i N a ţ i o n a l e ( 1 8 8 0 ) R o m â n i a n u şi-a p u t u t stabili
o unitate monetară. Invazia capitalismului străin adu­
s e s e î n P r i n c i p a t e l e r o m â n e ş i o i n v a z i e d e m o n e d e străi­
n e : a u s t r i e c e , ruseşti, o l a n d e z e ş i m a i a p o i f r a n c e z e 2 .
V e c h i u l n o s t r u l e u n u s e m a i b ă t u s e d e p e l a 1714; el',
.încetase de a m a i exista şi slujea n u m a i ca unitate idea
l ă d e m ă s u r ă . S p r e a c u r m a acest h a o s m o n e t a r , c a r
î n g r e u n a c o m e r ţ u l ş i lăsa c î m p l i b e r c ă m ă t ă r i e i , s e făct
l a 1867, d u p ă v e n i r e a P r i n c i p e l u i C a r b i , întîia î n c e r c a
re de întemeiere a unei m o n e d e naţionale. D a r ea s
d o v e d i neîndestulătoare şi m a i presus sosirea armatelor
ruseşti la noi, cu prilejul războiului p e n t r u neatîrnare,
f ă c u să se admită şi rubla c a ' m i j l o c de plată. Spirite
clare înţelegeau că asemenea neajunsuri nu pot f
-curmate d e c î t p r i n î n t e m e i e r e a u n e i b ă n c i c u p r i v i l e
g i u d e e m i s i u n e . M a i ales, c i r c u l a ţ i a f ă c î n d u - s e n u m a i
în numerar, lipsa de bani se simţea greu şi împiedica
comerţul în asemenea împrejurări, dezvoltarea unei or­
ganizări de credit r o m â n e s c era peste putinţă. « C r e d i ­
t u l f u n c i a r » , c a r e i n t r a s e î n v i a ţ ă c u ş a p t e ani î n a i n t e
Băncii Naţionale, funcţiona cu mare greutate: el dade
•scrisori d e g a j , c a r e t r e b u i a u s c h i m b a t e î n n u m e r a r 1
. b a n c h e r i i - evrei. D a r aceştia b o i c o t a u ' scrisorile Credi
tului, făcmdu-le să sufere o reducere de 2 0 — 2 7 % . Ne
1
Gh. M. D o b r o v i c i , Istoricul datoriei publice a Românie
B u c u r e ş t i , 1913, p. 449. î m p r u m u t u l d i n a n u l 1866, Î n c h e i a t p*
p i a ţ a P a r i s u l u i , s-a f ă c u t p e c u r s u l d e 6 5 s u t a !
' A. C e r c e l , Die Nationalbank von Rumänien, E r l a n g e n , 190,
( I n a u g u r a l - D i s s e r t a t i o n ) , p . 14. A m ă n u n t e l e p r i v i t o a r e l a î n t e m e
i e r e a B ă n c i i N a ţ i o n a l e l e d a t o r ă m a c e s t e i disertaţii. D a t e e o :
p l e t e c u p r i v i r e l a î n c e p u t u r i l e B ă n c i i N a ţ i o n a l e d ă Istori
Băncii Naţionale a României de V i c t o r Slăve'scu, B u c u r e ş t i , 192
II. D e z v o l t a r e a s o c i a l ă a R o m â n i e i de la 1866 p î n ă în p r e z e n t 115,
v o i a - d e a c u r m a asemenea neajunsuri a fost i m b o l d u l ,
c a r e a a d u s î n fiinţă B a n c a N a ţ i o n a l ă . R o l u l i s t o r i c a l
a c e s t e i a e de a fi f o s t r e g u l a t o r u l v i e ţ i i e c o n o m i c e : ea
a fost pîrghia care a dat e c o n o m i e i r o m â n e înfăţişarea
ei modernă, ereînd p r i n aceasta condiţiile de naştere a l e
unui capitalism b a n c a r naţional.
6. Naşterea capitalismului r o m â n de bancă poate fi
privită din întreitul p u n c t de v e d e r e : e c o n o m i c , naţional
şi social. D i n p u n c t de v e d e r e e c o n o m i c , capitalul de
bancă î n s e a m n ă desfiinţarea cămătăriei şi cu aceasta
s c o a t e r e a vieţii e c o n o m i c e d i n f a z a i n f e r i o a r ă a c a p i ­
talismului şi î n d r u m a r e a ei pe o cale n o r m a l ă . R o l u l
bancherului cămătar de a întreţine circulaţia şi a u ş u ­
ra c o n s u m a r e a îl ia de a c u m înainte banca, însă îl î n ­
deplineşte într-un m o d raţional, ce urmăreşte înlesni­
rea, n u d i s t r u g e r e a e c o n o m i c ă a î m p r u m u t ă t o r u l u i .
D i n p u n c t d e v e d e r e naţional, înfiinţarea b ă n c i l o r
î n s e a m n ă întâiul p a s î n p r o c e s u l d e n a ţ i o n a l i z a r e a c a ­
p i t a l u l u i r o m â n . S-a arătat c ă l a î n c e p u t c a p i t a l i s m u l ;
nostru, s u b f o r m a p r i m i t i v ă a c o m e r ţ u l u i s a u c a m e t e i , .
s e află a p r o a p e e x c l u s i v î n m î i n i l e străinilor, c u d e o ­
s e b i r e ale e v r e i l o r , a c ă r o r situaţie în! stat e î n c ă ş u b r e ­
dă. 'El a r e d e c i u n c a r a c t e r e x o t i c . C u î n f i i n ţ a r e a b ă n c i ­
lor î n c e p şi r o m â n i i să ia p a r t e a c t i v ă la d e z v o l t a r e a .
c a p i t a l i s m u l u i . M a i m u l t î n c ă , d e astă dată statul i n t e r ­
v i n e e l î n s u ş i î n d e z v o l t a r e a c a p i t a l i s m u l u i , fie p a r t i ­
cipând d i r e c t c u c a p i t a l , fie c ă u t â n d s ă î m b o l d e a s c ă " p e
calea l e g i s l a ţ i e i î n t i n d e r e a c î t m a i l a r g ă a s i s t e m u l u i
bancar. D e a c u m î n a i n t e d e v i n e ş i statul n o s t r u î n t r e ­
p r i n z ă t o r capitalist, c e e a c e s e î n t î m p l ă p e s t e t o t l a î n ­
1
c e p u t u r i l e c a p i t a l i s m u l u i d e b a n c ă . P r i n aceasta c a p i ­
talismul r o m â n d e z b r a c ă h a i n a s a e x o t i c ă , l u â n d u n
caracter n a ţ i o n a l ş i o f i c i a l : e l c a p ă t ă d r e p t d e c e t ă ţ e ­
nie.
M u l t 'mai î n s e m n a t e sânt î n s ă u r m ă r i l e s o c i a l - p o l i -
tice a l e n a ş t e r i i c a p i t a l i s m u l u i d e b a n c ă . P î n ă a t u n c i
oligarhia r o m â n ă n u avea d e c î t u n c a r a c t e r p o l i t i c ; e a
r i trăgea p u t e r e a p o l i t i c ă n u d i n situaţia e i e c o n o m i c ă ,
1 W Sornbar
I - <;. Der moderne Kapitalismus, ed. III, vol. I, 2»
8 4 y
 Şt. Z e l e t i n
116
c i -din a c e e a c ă c a p i t a l u l p r i m i t i v , s u b f o r m a c ă m ă t ă r i e i ,
r u i n a s e clasa a d v e r s ă a b o i e r i l o r r e a c ţ i o n a r i . A b i a c u
naşterea băncilor, îndeosebi a B ă n c i i . Naţionale, puterea
politică a oligarhiei capătă temelia ei firească: puterea
e c o n o m i c ă . C u a c e a s t a oligarhia politică d e v i n e oligar­
hie financiară, b a n c o c r a ţ i e . î n t r u n i n d î n m î i n i l e e i d e o ­
p o t r i v ă puterea politică şi e c o n o m i c ă , ea are putinţa de
a f a c e c a î n s e m n a t e l e f o l o a s e ale c a p i t a l i s m u l u i b a n c a r
s ă n u d e p ă ş e a s c ă c e r c u l C r e d i n c i o ş i l o r ei.
Întemeierea Băncii Naţionale, pe care revoluţionarii
cu instinctul sigur al o m u l u i de afaceri o cereau încă
p r i n p r o c l a m a ţ i a d e l a 1848, î n s e a m n ă m o m e n t u l h o t ă -
rîtor în- dezvoltarea' burgheziei r o m â n e . Un capitalism
c a a l n o s t r u , a c ă r u i b a z ă este î n c ă c i r c u l a ţ i a , n u s e p u ­
t e a î n d r u m a p e t e m e l i i s ă n ă t o a s e fără u n r e g u l a t o r s u ­
p r e m al circulaţiei; o e c o n o m i e r o m â n ă de s c h i m b nu
p u t e a să p r o p ă ş e a s c ă fără o p î r g h i e de n o r m a l i z a r e a
r a p o r t u r i l o r d e s c h i m b . Ş i acest r o l i s t o r i c 1-a î n d e p l i ­
nit, î n t r - u n m o d p e c a r e p o s t e r i t a t e a î l v a p u t e a n u m i
e r o i c , Banca Naţională. De la întemeierea acesteia bur­
g h e z i a noastră intră în r o l u l l e g i t i m al oricărei b u r g h e ­
zii n a ţ i o n a l e : a c e l a d e a-şi î m p r u m u t a s t a t u l c u b a n i ,
d e c i d e a-i i m p u n e c o n d i ţ i i ş i a-i c e r e g a r a n ţ i i 1 . C u a c e a s ­
ta, a v e r e a n a ţ i o n a l ă are t o a t e p e r s p e c t i v e l e de a d e v e n i
a v e r e a b u r g h e z i e i n a ţ i o n a l e . E a a j u n g e s ă d o m i n e sta­
tul şi această d o m i n a ţ i e e c o n o m i c ă întăreşte în c h i p fi­
resc dominaţia politică. Puterea e c o n o m i c ă şi cea p o l i ­
tică se c o n t o p e s c într-un singur factor.
De la naşterea capitalismului b a n c a r burghezia r o ­
m â n ă l u c r e a z ă c u t e n a c i t a t e l â u n p l a n f i n a n c i a r vast,-
c a r e m e r g e cu paşi repezi spre înfăptuire: cuprinderea
ţării î n t r - o î n t i n s ă r e ţ e a d e b ă n c i c a r e s ă s t e a s u b de-?
2
p e n d e n ţ a u n u i o r g a n c e n t r a l . I n f r u n t e a a c e s t e i reţele
1
P r i r m operaţie făcută de B a n c a Naţională — încă înainte
d e î n c e p e r e a f u n c ţ i o n ă r i i ! — • este a c o r d a r e a u n u i c r e d i t d e p a t r u
m i l i o a n e statului ( V . S l ă v e s c u , Istoricul Băncii Naţionale, p. 40).
A s t ă z i , d u p ă u l t i m e l e d a t e , ( N o i e m b r i e 1924) d a t o r i a statului 1
B a n c a N a ţ i o n a l ă s e u r c ă , î n c i f r ă r o t u n d ă , l a 1 0 m i l i a r d e o p t sute;'
de mii. C o n c l u z i i l e politice le p o a t e trage fiecare.
2
Aceasta era ideea pionierilor capitalismului naţional-libe-
ral. V. Slăvescu, Probleme de politică de bancă, Bucureşti,'1919,
p . 23.
II. Dezvoltarea socială a Rimâniei de la 1365 p î n ă în p r e z e n t 117
stă Banca Naţională, metropola capitalismului nostru
b a n c a r , c a r e p r i n c r e d i t u l e i î n t r e ţ i n e viaţa* b ă n c i l o r d i n
p r o v i n c i e 1 . I n a c e s t c h i p , o l i g a r h i a f i n a n c i a r ă îşi. c r e e a ­
z ă p u t i n ţ a d e a d o m i n a î n t r e a g a v i a ţ ă e c o n o m i c ă a ţării
şi cu aceasta şi viaţa politică. E un plan e c o n o m i c ce
stă î n d e p l i n ă a r m o n i e c u e v o l u ţ i a a c t u a l ă a c a p i t a l i s ­
m u l u i şi c de n a t u r ă a i n s u f l a o î n a l t ă i d e e d e s p r e d e s ­
toinicia burgheziei noastre. T r e b u i e ca ea să fi c r e z u t
realizarea' a c e s t u i p i a n d e s t u l d e î n a i n t a t ă şi' s ă s e f i
s i m ţ i t d e s t u l d e stăpînă p e v i a ţ a e c o n o m i c ă a ţârii s p r e
a î n a i n t a d u p ă 1913 la d e m o c r a t i z a r e a vieţii p u b l i c e fără
a aştepta d e aici v r e o p r i m e j d i e p e n t r u d o m i n a ţ i a e i
politică.
7. A p a r a t u l n o s t r u de c i r c u l a ţ i e , s p r e a p u t e a f u n c ­
ţ i o n a c u p r e c i z i a p e c a r e o c e r e a u t o m a t i s m u l vieţii e c o ­
n o m i c e m o d e r n e , trebuia să î m b r a c e şi o haină socială
nouă, m o d e r n ă şi uniformă. Cu alte cuvinte, m o d e r n i ­
zarea aparatului nostru de circulaţie impunea unifor­
mizarea şi europenizarea aşezămintelor noastre publice.
C i n d burghezia apuseană măsura cu metrul şi cîntărea
cu kilogramul, Principatele nu mai puteau rămîne ia
v e c h i l e lor unităţi de măsură dacă nu vroiau să stin­
gherească relaţiile e c o n o m i c e printr-un asemenea arhaism
naţional; de asemenea, vechiul drept al pămîntului nu
m a i p u t e a i i păstrat î n viaţă d a c ă e r a c a n e g u s t o r i i străini,
ce v e n e a u p e n t r u afaceri, să se simtă la n o i în si<-
guranţă, c a l a e i acasă; trebuiau introduse raporturi juri­
dice, m o d e r n e . O r i u n d e p ă t r u n d e b u r g h e z i a e u r o p e a n ă , e a
n u t o l e r e a z ă instituţii j u r i d i c e înapoiate, care pot îngre­
una sau p r i m e j d u i comerţul. Capitalismul reclamă m o d e r ­
n i z a r e a v i e ţ i i j u r i d i c e a ţ ă r i l o r p e c a r e l e sileşte s ă i n ­
tre în c o m e r ţ u l mondial, şi c î n d g u v e r n e l e indigene se
opun, el nu şovăie a recurge la mijloace violente2. D a r
1
O p . cit., p. 27.
2
R. H i t f e r d i n g , o p . cit., p. 405. — S c r i i t o r u l e n g l e z W i l k i n s o n
e n u m e r a o serie d e c o n d i ţ i i s u b care- s o c o a t e c ă P r i n c i p a t e l e
r o m â n e ar putea Să devină provinciile cele mai înfloritoare din
E u r o p a ; între a c e s t e a ' s e află ş i c e r i n ţ a c a -«relaţiile c o m e r c i a l e
cu n a ţ i u n i l e străine să fie stabilite într-un c h i p c o n v e n a b i l »
(Tableau historique, 1821, p. 76). C e e a ce c e r e s c r i i t o r u l e n g l e z
nu e altceva decît modernizarea raporturilor juridice, fără care
nu e cu p u t i n ţ ă o l e g ă t u r ă c o m e r c i a l ă strînsă cu b u r g h e z i a strai-

118
revoluţionarii noştri au înţeles singuri n e v o i l e v r e m i i ;
e i s i - a u dat s e a m a c ă l e g ă t u r i l e n o a s t r e c o m e r c i a l e c u
A p u s u l -impun m o d e r n i z a r e a atît a i n s t i t u ţ i i l o r j u r i d i c e ,
c i t si a .sistemului politic. Căci u n . g u v e r n b u r g h e z d i n
L o n d r a sau P a r i s n u p u t e a s ă v a d ă cu, o c h i b u n i ş i s ă
a c o r d e s p r i j i n u l său u n e i p r o v i n c i i c u o f o r m ă d e g u ­
v e r n î n a p o i a t ă , c e a r f i lăsat c î m p l i b e r i n f l u e n ţ e i e l e ­
m e n t e l o r reacţionare, lipsite de înţelegere pentru n e ­
v o i l e e c o n o m i e i burgheze. Se impunea deci si m o d e r n i ­
z a r e a v i e ţ i i p o l i t i c e , -lucru c u atît m a i u ş o r c u c î t p u t e ­
r e a e c o n o m i c ă a clasei r e a c ţ i o n a r e e r a z d r o b i t ă .
\ P e s c u r t : invazia capitalismului în Principate a im­
pus ridicarea aparatului de circulaţie la nivelul vieţii
moderne, iar modernizarea aparatului de circulaţie a im­
pus modernizarea întregului edificiu al societăţii noastre.
S e c u n o a ş t e d i n i s t o r i a m e r c a n t i l i s m u l u i c ă sfărâma­
rea separatismului regional şi unificarea instituţiilor p u ­
b l i c e e u n a d i n p r o b l e m e l e sale p r i n c i p a l e 1 ; p r i n a c e a s t a .
mercantilismul devine, aiurea ca şi la noi, creatorul sta­
t e l o r m o d e r n e u n i t a r e . L a n o i însă, u n i f i c a r e a c e l o r d o u ă
P r i n c i p a t e s-a p r o d u s d i n n e v o i a arătată î n c h i p s u m a r ,
î n l o c u i n d u - s e i n s t i t u ţ i i l e l o r d e b a ş t i n ă c u instituţii b u r ­
g h e z e din A p u s . Ş i d e a c e e a î n m e r c a n t i l i s m u l r o m â n
procesul de unificare a R o m â n i e i se confundă într-un t o t
cu procesul .de e u r o p e n i z a r e ' a instituţiilor noastre p u ­
blice. " , ' ' ' '
D i n scrierile şi proclamaţiile revoluţionarilor r o m â n i
se poate deduce că ei au conceput mercantilismul, în d e o ­
s e b i t e l e p u n c t e a l e p r o g r a m u l u i său, c a u n tot. D a r r e a ­
lizarea acestui tot nu a putut să c o r e s p u n d ă concepţiei:,
e a S-a f ă c u t î n c h i p f r a g m e n t a r ş i t r e p t a t . A n u m e r e v o ­
l u ţ i o n a r i i a u atins î n t î i a c e a p r o b l e m ă c a r e s e p u t e a
n ă . D e altfel, o r i c î n d î n c e p e e c o n o m i a b u r g h e z ă , v e c h i u l d r e p t
n a ţ i o n a l îşi î n c h e i e c a r i e r a : e l t r e b u i e m o d i f i c a t sau înlăturat.
C e a d i n u r m ă s o l u ţ i e a f o s t a d o p t a t ă n u n u m a i l a n o i , ci, d e
p i l d ă , ş i î n statele g e r m a n e , u n d e d e l a sfîrşitul v e a c u l u i X V
d r e p t u l n a ţ i o n a l este î n l o c u i t p e n e s i m ţ i t e c u d r e p t u l r o m a n ,
d e ş i s e c r e d e c ă v e c h i u l d r e p t g e r m a n s-ar f i p u t u t m o d i f i c a s p r e
a • c o r e s p u n d e n e v o i l o r e c o n o m i e i b u r g h e z e . V e z i R, K o t z s c h k e ,
Grundzüge - der deutschen Wirtschaftsgeschichte bis zum 17. Jahr­
hundert, 1921, p. 170; de a s e m e n e a L. B r e n t a n o , Die Anfänge des
modernen Kapitalismus, 1916, p. 156.
* W . Sornbart, o p ! cit., I , 1 , p . 375. "/
II. Dezvoltarea socială a României d e - l a 1866 pînă'în p r e z e n t 1 1 9
rezolva mai uşor pe cale de decret: europenizarea aşe­
zămintelor noastre. Din întreg complexul concepţiei
m e r c a n t i l i s t e , acest p r o c e s a î n c e p u t c e l m a i d e v r e m e
ş i s-a î n c h e i a t c e l m a i e u r î n d . N u e d e c i d e m i r a r e c ă
c r i t i c a n o a s t r ă socială, i s t o r i c ă ş i c h i a r e c o n o m i c o - m a r -
xistă a crezut că întregul p r o c e s al revoluţiei b u r g h e z e
în R o m â n i a se r e d u c e la această simplă s c h i m b a r e de
înveliş extern, că ea se datoreşte influenţei ideilor li­
b e r a l e din. A p u s ş i că. c e e a c e n e - a d ă r u i t b u r g h e z i a
n o a s t r ă sînt - « f o r m e f ă r ă f o n d » . F i i n d c ă p r e g ă t i r e a s o c i o ­
l o g i c ă a a c e s t o r o a m e n i nu i-a ajutat "să d e s c o p e r e f o n ­
dul adîne şi temeinic al societăţii noastre burgheze, ei
i - a u -tăgăduit e x i s t e n ţ a . Şi astfel s-au lăsat i s p i t i ţ i a
f a c e p r o o r o c i r i p e s i m i s t e , c a r e însă a u p r i m i t o . h o t ă r î t ă
d e z m i n ţ i r e d e l a fapte, c e e a c e d o v e d e ş t e c ă î n j u d e c a t a
l o r era c e v a nesănătos1.
8. E x p e r i e n ţ a arată că o s o c i e t a t e b u r g h e z ă ce-şi î n ­
c e p e d e z v o l t a r e a m a i t î r z i u . d e c î t altele n ă z u i e ş t e a î n c e p e
c u acea, f a z ă l a c a r e c e l e l a l t e a u a j u n s î n a c e l m o m e n t .
S c h e m a generală a evoluţiei burgheziei rămîne pretu­
tindeni aceeaşi: o înaintare de la c o m e r ţ spre industrie,
1
« Ş i . c î n d a m v e n i t n o i ş i a m luat o r g a n i z a ţ i u n e a î n t r e a g ă
a p o p o a r e l o r culte, fără a a v e a n o i e l e m e n t e l e n e c e s a r e , a m l i
trebuit să ne z i c e m că nu f a c e m decît a p u n e bazele unei c l ă ­
diri p e n i s i p , c a r e t r e b u i e s ă s e p r ă b u ş e a s c ă l a c e a dinţii f u r t u ­
n a » . P. C a r p . Discursuri, I, B u c u r e ş t i , 1907, p. 202. « A m i n t r o d u s
întîi f o r m a , a p a r e n ţ a culturii, r ă m î n î n d c a î n u r m ă s ă î m p l i n i m
g o l u l r ă m a s î n d o s u l l o r ş i fără d e u m p l e r e a c ă r u i a e l e a m e n i n ­
ţă a se p r ă b u ş i » . ( A . D. X e n o p o l , Influenţa franceză în România,
1887, p . 18.) P i l d e d e a s e m e n e a p e s i m i s m î n c e e a c e p r i v e ş t e p u ­
terea de viaţă a edificiului nostru b u r g h e z ar putea fi înmulţite.
T o ţ i aceşti c r i t i c i p e s i m i ş t i p l e a c ă d e l a i d e e a c ă ^ a ş e z ă m i n ' t e l e
b u r g h e z e , i z v o r î t e î n A p u s d i n r e g i m u l industrial, l a n o i a u fost
altoite pe agricultură şi că agricultura nu va putea suporta acest
uriaş e d i f i c i u . î n s u ş i G h e r e a c o m i t e această g r a v ă e r o a r e m e ­
t o d o l o g i c ă şi ajunge chiar să declare « m o n s t r u o s » edificiul n o s ­
tru sociala a l c ă t u i t d u p ă p ă r e r e a s a dintr-un c o m p l e x d e i n s t i ­
tuţii b u r g h e z e aşezate p e u n f o n d agrar. D e a c e e a s o c i e t a t e a
n o a s t r ă m o d e r n ă î i insuflă u n e x c e s d e r e v o l t ă , p e c a r e n u r l
g ă s i m nici la r e a c ţ i o n a r i i c e i m a i r e t r o g r a z i ( v e z i Neoiobăgia,
ed. II, ,p. 72—73). D a c ă a r f i m e d i t a t c e v a m a i s e r i o s a s u p r a
g î n d i r i i m a e s t r u l u i său, t e o r e t i c i a n u l n o s t r u socialist ar fi p u t u t
să se c o n v i n g ă că epitetul « m o n s t r u o s » nu revine edificiului n o s ­
tru s o c i a l , ci m e t o d e i pe c a r e el i-o aplică, cu p r e t e n ţ i a de a fi
•considerată d r e p t « m a r x i s t ă » .
 Şt. Z e l e t i n
120
d e l a c i r c u l a ţ i a l a p r o d u c ţ i a capitalistă. D a r î n c a d r u l
a c e s t e i s c h e m e , s o c i e t a t e a î n t î r z i a t ă î n c e a r c ă a păşi peste-
faze i n t e r m e d i a r e şi a r e d u c e la decerni calea pe care
a l t e n a ţ i u n i a u s t r ă b ă t u t - o î n v e a c u r i . A m arătat c ă pil­
d a t i p i c ă a a c e s t u i . . f e n o m e n n e - o d a u , î n p r o p o r ţ i i vaste,i,
S t a t e l e U n i t e şi G e r m a n i a ; b u r g h e z i a î n t î r z i a t ă a a c e s ­
t o r ţări ii-a m a i t r e c u t d e l a m e r c a n t i l i s m l a l i b e r a l i s m ,
ca b u r g h e z i a v e c h e a n g l o - f r a n c e z ă , ci • a î n a i n t a t de-a
d r e p t u l l a ' stadiul, a c t u a l a l s o c i e t ă ţ i l o r c a p i t a l i s t e : la.
i m p e r i a l i s m . R o m â n i a ş i J a p o n i a p o t iarăşi s e r v i c a p i l d e
de s o c i e t ă ţ i c a r e şi-au s c u r t a t d r u m u l , f ă r ă • a răsturna
insă forma generala de evoluţie a burgheziei.
Cînd revoluţionarii r o m â n i au transplantat la n o i
a s e z ă m i n t e l e e u r o p e n e , a u fost m t î m p i n a ţ i c u s c e p t i c i s m
şi z e f l e m e l e : aceasta. părea o rupere cu trecutul, o v i o ­
l e n t a r e a continuităţii evoluţiei. De î n s e m n a t e însăj
a m ă n u n t u l c ă r e a c ţ i u n e a şi-a m ă r g i n i t c r i t i c a e i n u m a i
la p a r t e a c e a m a i de sus a v i e ţ i i s o c i a l e : la c u l t u r ă şi
p o l i t i c ă ; e a n-a atins r e v o l u ţ i a e c o n o m i c ă , c a r e î n s e a m n ă
t o t o r u p e r e a c o n t i n u i t ă ţ i i , dar pe c a r e n i m e n e a -nu a
băgat-o în seamă. Cînd, de pildă, R o m â n i a a întemeiat
î n t î i a l i n i e ferată B u c u r e ş t i - G i u r g i u , e a n-a î n t r e b u i n ţ a t ;
tipul d e m a ş i n ă c u , c a r e g e r m a n i i a u d e s c h i s p r i m a l o r
l i n i e ferată, N ü r n b e r g - F ü r t h , c i a u a d u s l o c o m o t i v e m o ­
d e r n e ; c î n d s-au c r e a t b ă n c i l e n o a s t r e , n u s-a î n t r e b u i n ţ a t
s i s t e m u l c r a s e l o r i t a l i e n e ori a l g i u v a e r g i i l o r e n g l e z i , c i
s-a ."adoptat de-a d r e p t u l s i s t e m u l a c t u a l ; c î n d s-a p u s
t e m e l i a u n e i i n d u s t r i i n a ţ i o n a l e , n u s-a î n c e p u t c u m o a ­
ra engleză, ci cu fabrica m o d e r n ă . î m p o t r i v a acestei ru­
p e r i ă c o n t i n u i t ă ţ i i e c o n o m i c e n u s-a r e v o l t a t n i m e n i
ci a f o s t lăsată să' t r e a c ă ca c e v a f i r e s c ; d e c î t c e e a ce î
e c o n o m i e p ă r e a firesc,. în c u l t u r ă şi p o l i t i c ă a p ă r u t '
anomalie. . C u m că modernizarea e c o n o m i e i noastre na
ţionale impunea totodată şi modernizarea aşezămintelo
p u b l i c e , p o l i t i c e , c u l t u r a l e ; c u m c ă n u e r a c u putinţcj
s ă i n t r ă m î n l e g ă t u r i e f e c t i v e c u b u r g h e z i a apusean'"'
dacă am fi păstrat învelişul arhaic al vieţii noastre s o c i i
a l e , aceasta- p a r e a f i s c ă p a t d i n v e d e r e c e l o r c e a u f ă c u
critica burgheziei române. ' m e i a o armată^ n a ţ i o n a l ă , un î n v ă ţ ă m î n t ' n a ţ i o n a l sau o
E d r e p t , e u r o p e n i z a r e a , a t î t de r e p e d e a R o m â n i e i - a
creat o d i s a r m o n i e între asezămintele noastre şi menta
l i t a t e a a r h a i c ă a g r a r ă a p o p o r u l u i . D a r c h i a r î n ţările
II. Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 121
burgheze vechi, cu o evoluţie întreagă de veacuri, ins­
tituţiile s o c i a l e s e p r e f a c m a i r e p e d e d e c î t s u f l e t u l m a ­
sei; a c e a s t a t r e b u i e silită î n u r m ă , p r i n m i j l o a c e v i o l e n t e ,
să. s e u r c e s u f l e t e ş t e l a î n ă l ţ i m e a c e r i n ţ e l o r v r e m i i . P e s t e
acest adevăr a trecut reacţiunea r o m â n ă din pricina axi-
o m u l u i ei eultural, c u m că instituţiile p o p o a r e l o r sînt
e x p r e s i a s u f l e t u l u i lor, u n a x i o m c e s-a p ă r u t atît d e
sigur, î n c î t n i m e n i n u şi-a d a t o s t e n e a l a d e a-1 s u p u n e
c r i t i c i i şi a-1 c o n f r u n t a cu e v o l u ţ i a de fapt. în r e a l i t a t e ,
în loc ca asezămintele noastre e x o t i c e să se prăbuşească
î n lipsă d e o b a z ă i n d i g e n ă , c u m s u n a u p r o f e ţ i i l e d e
a t u n c i , b a z a l o r firească — e c o n o m i a n o a s t r ă b u r g h e z ă
— s-a lărgit t o t m a i m u l t , a î n r î u r i t t o t m a i a d i n e s u ­
fletul p o p o r u l u i , p u n î n d u - 1 t o t m a i m u l t î n a r m o n i e c u
instituţiile n o a s t r e s o c i a l e . A c e s t p r o c e s n u s-a î n c h e i a t
î n c ă , f i i n d c ă nu s-a î n c h e i a t n i c i faza de f o r m a ţ i u n e a
burgheziei noastre.
Deşi europenizarea instituţiilor noastre a fost o n e c e ­
sitate istorică, nu e mai p u ţ i n adevărat că p r o c e d a r e a
întrebuinţată în acest s c o p nu e aceea indicată de e x p e ­
rienţa i s t o r i c ă . C e r c e t a r e a d e z v o l t ă r i i b u r g h e z i e i , arată
că o . n a ţ i u n e întîrziată r e c u r g e la e x p e r i e n ţ a d i r e c t ă a
•celor î n a i n t a t e s p r e a-şi î n t e m e i a instituţii p r o p r i i . A s t ­
fel, e c o n o m i a A n g l i e i — - o ţară î n a p o i a t ă faţă d e F l a n d r a
şi F r a n ţ a — e în î n t r e g i m e c r e a ţ i a străinilor, c a r e i-au
a d u s atît c a p i t a l u r i l e , c î t ş i p r i c e p e r e a n e c e s a r ă . E m i g r a ţ i a
flamandă şi hughenotă joacă în evoluţia e c o n o m i e i en­
gleze un rol hotărîtor1.
I n t i m p u r i l e n o a s t r e R u s i a ş i m a i ales J a p o n i a a u r e ­
c u r s l a e x p e r i e n ţ a s t r ă i n i l o r s p r e a-şi c r e a a s e z ă m i n t e l e
m o d e r n e . e c o n o m i c e şi culturale.
L a n o i , c î n d s-a f ă c u t î n p a r l a m e n t p r o p u n e r e a d e a
se î m p r u m u t a bani în străinătate şi a î n t e m e i a căile f e ­
rate c u m i j l o a c e l e n o a s t r e p r o p r i i , ' I . C . Brătiarîu a răs­
puns în c h i p foarte înţelept, că pentru aceasta noi nu
2
a v e m « m i j l o a c e l e d e ş t i i n ţ ă » p e c a r e l e - a u a v u t alţii .
Dar nu era n e v o i e de multă sforţare mintală spre a
î n ţ e l e g e c ă e r a m t o t atît d e p u ţ i n p r e g ă t i ţ i s p r e a î n t e ­
1
H. O. Meredith, Outlines of the economie history of En­
gland, p. 150, 204.
2
Din scrierile .. . etc. I, p. 480.

Şt. Z e l e t i n
122
i n d u s t r i e n a ţ i o n a l ă , t o a t e p e b a z e l e m o d e r n e ale b u r ­
g h e z i e i a p u s e n e . R e z u l t a t u l a fost c ă î n m o m e n t u l c î n d
u n a d i n a c e s t e instituţii a l e b u r g h e z i e i n o a s t r e , m i l i t a ­
r i s m u l , a f o s t p u s ă la p r o b a p r a c t i c ă , o e r î n d u - i să se
m ă s o a r e c u instituţia s i m i l a r ă a u n e i b u r g h e z i i î n a i n t a t e ,
ş u b r e z i m e a c r e a ţ i e i n o a s t r e a ieşit la i v e a l ă în c h i p atît
d e tragic, î n c î t atunci, a b i a a t u n c i , s-a r e c u r s l a « m i j ­
l o a c e l e d e ş t i i n ţ ă » ale b u r g h e z i i l o r v e c h i s p r e a r i d i c a
m i l i t a r i s m u l n o s t r u l a î n ă l ţ i m e a artei m i l i t a r e a c t u a l e .
O r i c i n e îşi p o a t e d a s e a m a c ă . e r a m a i b i n e d a c ă s e t r ă ­
g e a f o l o s d i n î n v ă ţ ă m i n t e l e i s t o r i e i ş i s e f ă c e a astfel d e
la început. V o m încerca să p u n e m în lumină cauzele
a d i n e i ale a c e s t e i p r o c e d ă r i c e r ă s t o a r n ă e x p e r i e n ţ a n o a s ­
tră p r i v i t o a r e l a e v o l u ţ i a b u r g h e z i i l o r î n t î r z i a t e c î n d v o m
cerceta prefacerea claselor sociale.
9. î n a i n t a r e a v e r t i g i n o a s ă a R o m â n i e i de la v e c h i u l
la n o u l r e g i m alcătuieşte una d i n ; cele mai interesante
e x p e r i e n ţ e s o c i a l e : î n realitate, n u p o a t e e x i s t a o d o v a ­
d ă m a i strălucită d e vitalitate a p o p o r u l u i r o m â n , d e c î t
f a p t u l c ă e l n-a s u c o m b a t î n u r m a a c e s t e i p r e f a c e r i a -
dînci, de ameţitoare repeziciune. S u b invazia c a p i ­
talismului, p o p o a r e mai slabe d e v i n prada d e z o r g a n i z ă ­
r i i , şi. a d e c a d e n ţ e i ; p i l d a c e a m a i t r a g i c ă o dă p o p o r u l
turc. Capitalismul a dizolvat v e c h i l e f o r m e de viaţă
n a ţ i o n a l ă ale a c e s t u i p o p o r , fără c a e l s ă f i e î n m ă s u r ă
a-şi a s i m i l a f o r m e l e v i e ţ i i b u r g h e z e a p u s e n e . D a r R o ­
mânii au trecut greaua p r o b ă " î n chip fericit: ei au dat
d o v a d ă c ă sînt î n stare să-şi a s i m i l e z e a ş e z ă m i n t e l e b u r ­
gheze moderne. A c e l factor primordial al e c o n o m i e i
capitaliste: aparatul de circulaţie, atît de vast şi de c o m ­
p l i c a t , e i ş i l-au î n s u ş i t î n c h i p d e s ă v î r ş i t . N u m a i r a l
m î n e n i c i o î n d o i a l ă că, î n c e e a c e p r i v e ş t e p u t e r e a d e
viaţă a p o p o r u l u i , dezvoltarea ulterioară a e c o n o m i e i
b u r g h e z e , şi cu aceasta a î n t r e g u l u i e d i f i c i u s o c i a l a|B
t o i t p e e a stă î n afară d e o r i c e p r i m e j d i e . ; , m o d e r n i z a r e a î n t r e g i i vieţi d e stat. T o a t ă această v a s t ă
S p r e a î n d e p l i n i această o p e r ă , a t r e b u i t ca r e v o l u ­
ţ i o n a r i i n o ş t r i s ă a i b ă u n g r a d d e î n c r e d e r e , î n faţa căruia
c u g e t a r e a r e c e r ă m î n e azi u i m i t ă . N u m a i a c e l t e m p e r a ­
m e n t a v e n t u r o s p e c a r e S o m b a r t 1-a d e s c o p e r i t p e s t e
t o t l a . o r i g i n i l e b u r g h e z i e i , ş i c a r e n-a p u t u t lipsi n i c i l a
I I . Dezvoltarea socială-a României de la 1866 p î n ă î n p r e z e n t 1 2 3
începuturile aceleia â noastre, lămureşte asemenea cu­
tezătoare, faptă.
P i o n i e r i i b u r g h e z i e i sînt p r e t u t i n d e n i t e m p e r a m e n t e
r o m a n t i c e , c e d u r e a z ă p l a n u r i ş i n u ş o v ă i e s c a risca e x ­
p e r i e n ţ e . ' B u r g h e z i a i n t r ă î n v i a ţ ă printr-un. « r o m a n t i s m » -
s o c i a l , c u m stabileşte acelaşi a u t o r c a r e t a s c r u t a t t o a t e
cutele începuturilor burgheziei. A c e s t romantism n-a
î n c e t a t î n c ă l a n o i , ş i v a d u r a cit ş i p e r i o a d a m e r c a n t i -
listă. M a i m u l t , d u p ă r ă z b o i el a s u f e r i t o a d e v ă r a t ă î n ­
t i n e r i r e , c a r e a găsit r ă s u n e t în. f r i g u r i l e f u n d a ţ i u n i l o r
bancare. " .
Se înţelege că adversarii burgheziei, cu obişnuita lor
lipsă d e s i m ţ i s t o r i c , s î n t izbiţi d e c o n t r a s t u l î n t r e s p i ­
ritul m e t o d i c a l b u r g h e z i e i a p u s e n e ş i t e m p e r a m e n t u l
n o s t r u z b u c i u m a t ş i a v e n t u r o s . D e aici e i trag c o n c l u z i a
c ă r o m â n i i n u sînt apţi p e n t r u v i a ţ a b u r g h e z ă m o d e r n ă
ş i c ă a u p r o c e d a t fals\ p ă r ă s i n d vechile, l o r instituţii n a ­
ţionale pentru cele burgheze.
N u e nimic? d i n t o a t e a c e s t e a . N i c ă i e r i p i o n i e r i i b u r ­
g h e z i e i n-au f o s t spirite r e c i , c u m p ă t a t e , m e t o d i c e , ş i
aceea ce nu se găseşte nici într-o parte la î n c e p u t u r i l e
burgheziei nu se p o a t e cere r o m â n i l o r în aceeaşi fază.
S p i r i t u l m e t o d i c e u n p r o d u s tîrziu; t e m p e r a m e n t u l
n o s t r u n e s i s t e m a t i c nu e- un d e f e c t n a ţ i o n a l , ci o c a r a c t e ­
ristică a fazei d e f o r m a ţ i u n e a b u r g h e z i e i , d i n c a r e n u
a m ieşit î n c ă .
10. D a c ă p r i v i m î n u r m ă a s u p r a c e l o r zise, c o n s t a ­
t ă m c ă m e r c a n t i l i s m u l l a n o i , d e altfel c a p e s t e tot, e
factorul ce zămisleşte burghezia, şi prin aceasta însuşi
statul r o m â n m o d e r n . E l e m e n t e l e p o l i t i c i i m e r c a n t i l e
s î n t t o t atîtea p i e t r e d i n c a r e s e c l ă d e ş t e e d i f i c i u l s t a - ,
tului m o d e r n , Ş i t o a t e a c e s t e e l e m e n t e s e n a s c d i n n e ­
v o i l e c o m e r ţ u l u i , a c e s t g e r m e n d i n care-şi i a fiinţă b u r ­
g h e z i a . C o m e r ţ u l i m p u n e t r e p t a t : căi d e c o m u n i c a ţ i e ,
institute d e . c r e d i t , r a p o r t u r i j u r i d i c e m o d e r n e ş i d e a i c i
operă de creare a edificiului social b u r g h e z c e r e o m î n ă
d e fier, o f o r ţ ă c e n t r a l ă c u a u t o r i t a t e c o v î r ş i t o a r e . D e
a c e e a î n t r e c u t u l b u r g h e z i e i e u r o p e n e m e r c a n t i l i s m e si­
n o n i m c u a b s o l u t i s m , a n u m e c u a b s o l u t i s m u l ce-şi z i c e
l u m i n a t . D e a l t f e l l u c r u l e firesc, c ă c i p r i n însăşi e s e n -
124 Şt. Zeletin
ţa sa m e r c a n t i l i s m u l e tutela vieţii e c o n o m i c e , ceea ce
p r e s u p u n e o forţă centrală care să e x e r c i t e această t u ­
telă.
Din acest p u n c t de vedere, dezvoltarea burgheziei r o ­
m â n e n u p r e z i n t ă u n c a r a c t e r d e o s e b i t . E d r e p t căi l a
n o i s-a f ă c u t î n c e r c a r e a de a s c o a t e faza m e r c a n t i l i s t ă
de sub r e g i m u l m o n a r h i c absolutist şi a o p u n e sub un
r e g i m d e m o c r a t i c . Era a i c i o h o t ă r î t â c o n t r a z i c e r e î n t r e
problema ce-şi p u n e a s p r e r e z o l v a r e m e r c a n t i l i s m u l n o s ­
t r u , şi mijloacele p e c a r e şi l e - a c r e a t î n a c e s t s c o p . C ă c i
d e m o c r a ţ i a e u n a p a r a t g r e o i , c a r e îşi j u s t i f i c ă e x i s t e n ţ a
numai- î n p e r i o a d a d e m a t u r i t a t e d e p l i n ă a b u r g h e z i e i ,
c î n d nu e v o r b a decît de a regula funcţionarea unei vieţi
s o c i a l e f o r m a t ă gata. D a r î n p e r i o a d a m e r c a n t i l i s t ă , c î n d
e n e v o i e de a c r o i p l a n u r i , a c r e a instituţii şi a f ă u r i s t a t e ,
d e m o c r a ţ i a a r e p u ţ i n r o s t de a f i : aici t r e b u i e o dictatură,
inteligentă, gata a lua o r i c î n d măsurile de cuviinţă şi
a l e t r a d u c e î n f a p t fără î n t î r z i e r e . C o n d u c e r e a u n u i
stat b u r g h e z î n p e r i o a d a d e f o r m a ţ i e s e a m ă n ă b i n e e u
o operaţie militară: ea i m p u n e acelaşi r e g i m de dicta­
tură ş i c e n t r a l i z a r e . C h i a r î n f o r m a ţ i a b u r g h e z i e i e n ­
gleze, u n d e poziţia insulară a.ţării a zădărnicit întărirea
puterii centrale, dictatura lui C r o m w e l l are u n rol h o -
tărîtor.- . 11. D i n e x p u n e r e a m e r c a n t i l i s m u l u i r o m â n ş i a r o ­
Constituţia democratică română a răspuns n e v o i l o r
i s t o r i c e ale m o m e n t u l u i în f e l u l arătat: ea a d u s ia a l ­
cătuirea unei puteri oligarhice centralizatoare- care
c î r m u i t ţâra î n t r - u n " c h i p c e n u s e d e o s e b e ş t e m u l t d e
d o m n i a absolutismului luminat. în lagărele politice p o t
fi spirite pe care- acest p s e u d o - d e m o e r a t i s m le u m p l e
d e r e v o l t ă , clar c e r c e t ă t o r u l s o c i o l o g i c n u s e p o a t e o p r i
a ' c o n s t a t a s u p e r i o r i t a t e a a c e s t u i fel d e e v o l u ţ i e b u r g h e ­
ză asupra evoluţiei burgheziei apusene. în adevăr, în
A p u s c l a s a b u r g h e z ă s-a f o r m a t alături d e p u t e r e a p o ­
l i t i c ă c e n t r a l ă ş i a t u n c i c î n d s-a s i m ţ i t d e s t u l d e t a r e ,
a î n c e p u t lupta p e n t r u z d r o b i r e a autorităţii centrale şi
cucerirea puterii pslitice. De aici.şi-a luat naştere acea
serie de i evoluţii burgheze care au zguduit Europa în
t o t d e c u r s u l p r i m e i j u m ă t ă ţ i â v e a c u l u i a l X l X - l e a şi.
însîngerea'ză R u s i a ş i î n p r e z e n t .
Dar în R o m â n i a asemenea frămîntări sînt excluse.
C ă c i aici o l i g a r h i a b u r g h e z ă n u s-a f o r m a t alături d e
II. D e z v o l t a r e a s o c i a l ă a R o m â n i e i de la 1366 p i n ă în p r e z e n t 123
forţa politică centrală,. ci chiar înlăuntrul acesteia: v e ­
c h e a o l i g a r h i e p o l i t i c ă s-a p r e f ă c u t d i r e c t î n o l i g a r h i e
f i n a n c i a r ă . î n a c e s t c h i p s-a î n l ă t u r a t l a n o i p u t i n ţ a
unei revoluţii burgheze violente, adică a unei lupte a
burgheziei spre^a cuceri puterea politică: oligarhia n o a s ­
tră a î n t r u n i t î n m î i n i l e e i p u t e r e a p o l i t i c ă î n c ă î n a i n t e
d e a-şi c r e a ş i p e c e a f i n a n c i a r ă . N u m a i a c e s t e i f e r i c i t e
împrejurări s e datoreşte faptul istoric deosebit c ă R o ­
mânia nu va avea să treacă printr-o revoluţie burgheză,
, c a r e să î n c h e i e p e r i o a d a m e r c a n t i l i s t ă şi să f a c ă t r e c e ­
r e a în altă. p e r i o a d ă . L ă s î n d la o p a r t e r e v o l t e l e ţ ă r ă ­
neşti, n e î n l â t u r a b i l e î n o r i c e p e r i o a d ă d e f o r m a ţ i e a
b u r g h e z i e i , d e z v o l t a r e a R o m â n i e i m o d e r n e are u n c a ­
racter paşnic. A i c i evoluţia clasei b u r g h e z e se c o n f u n d ă
cu procesul de prefacere a oligarhiei: se va dizolva o a r e
aceasta, p r i n însăşi e v o l u ţ i a e c o n o m i c ă , î n t r - o d e m o ­
craţie reală? Cercetarea noastră asupra claselor s o c i a l e
va î n c e r c a să l i m p e z e a s c ă şi a c e a s t ă î n t r e b a r e .
b) Urmările economice
l u l u i său î n c r e a r e a societăţii n o a s t r e m o d e r n e , s-a p u t u t
v e d e a cu uşurinţă că acestei politici îi lipseşte la î n c e ­
put un element neapărat spre a fi un tot a r m o n i c , p o ­
a
trivit în c h i p riguros scopului său: v o r b i m de lipsa m ă ­
surilor de ocrotire a industriei naţionale. Această lipsă
e firească Ia î n c e p u t u r i l e o r i c ă r e i b u r g h e z i i , de a c e e a
nu se poate face din ea o d o v a d ă de n e p r i c e p e r e a a u ­
torilor politicii noastre mercantile. Constatăm însă f a p ­
tul î n s i n e : î n v r e m e c e c r e a r e a , a p a r a t u l u i d e c i r c u l a ţ i e
înlesneşte. răspîndirea tot mai largă a mărfurilor, h o t a ­
r e l e ţării s î n t lăsate larg deschise" c a p i t a l i s m u l u i s t r ă i n ,
S-a î n t î m p l a t a t u n c i c e e a c e e r a d e a ş t e p t a t : p i e ţ e l e
n o a s t r e a ş f o s t i n v a d a t e d e p r o d u s e l e i n d u s t r i e i străi­
n e , a c ă r o r p ă t r u n d e r e î n ţară n u era s t i n g h e r i t ă d e n i c i
1
o p i e d i c ă . Şwb această i n v a z i e , p r o c e s u l d e d i z o l v a r e
1
P e n t r u d a t e statistice a s u p r a c r e ş t e r i i i m p o r t u l u i în a c e s t
t i m p , a sa v e d e a : Istoria politicii noastre vamale şi comerciale,
de C. I. B ă i c o i a n u , v o i . I, p a r t e a I, B u c u r e ş t i , 1904, p. 56.
126 Şt, Z e i ë t i n
a resturilor v e c h i u l u i r e g i m a luat un t e m p o vertiginos:,
m e s e r i a ş i i a u f o s t desfiinţaţi, ţ ă r ă n i m e a r e d u s ă l a s e ­
nii-proletarizare şi foamete, iar configuraţia claselor s o ­
ciale supusă unei adevărate revoluţii., V o m cerceta fie­
c a r e din aceste urmări la l o c u l cuvenit. A i c i ne v o m
o c u p a ou desfiinţarea vechilor, noastre meserii şi rezul­
tatele ei e c o n ó m i c o - p o l i t i c e .
"Se ştie c ă o r i u n d e p ă t r u n d e c a p i t a l i s m u l , e l d e s c h i d e
m i c i i i n d u s t r i i u n r ă z b o i p e v i a ţ ă ş i m o a r t e . « U n d e fa­
b r i c a . d o m n e ş t e , z i l e l e m e s e r i i l o r sînt n u m ă r a t e , » 1 . M e ­
seriaşii s î n t ruinaţi î n m o d t r e p t a t d e c o n c u r e n ţ a c a p i ­
talistă, c a r e a d u c e p r o d u s e m a i f i n e ş i m a i i e f t i n e .
Am avut şi noi o industrie naţională înfloritoare,
organizată în bresle, ca peste tot în v e c h i u l r e g i m 2 . D i n ­
t r e a c e s t e a , b r e a s l a c o j o c a r i l o r c ă p ă t a s e o r e p u t a ţ i e şi
dincolo, de hotare3. Dar ele au căzut în c o n c u r e n ţ ă cu
c a p i t a l i s m u l străin. N u s e p o a t e p r e c i z a c u d a t e , p r o c e ­
sul treptat al acestei tragedii a meseriaşilor noştri. S i ­
t u a ţ i a l o r a î n c e p u t s ă d e v i n ă ş u b r e d ă î n c ă d e ; pe! l a
sfîrşitul v e a c u l u i a l X V I I I - l c a , p r i n c o n c u r e n ţ a p e c a r e
l e - o ' . f ă c e a u străinii în. p r o p r i a n o a s t r ă ţară, d e v r e m e
ce > aceştia se b u c u r a u de mai multă o c r o t i r e ca m e s e ­
riaşii i n d i g e n i . D a r a d e v ă r a t a l o r r u i n ă a î n c e p u t abia
după a c c e n t u a r e a ' c o n c u r e n ţ e i capitaliste, d e l a 1830
î n a i n t e . B r e s l e l e p ă s t r e a z ă î n c ă e x i s t e n ţ a l e g a l ă până l a
1873, c î n d c o n s i l i u l d e m i n i ş t r i d e l a 2 7 I u n i e l e e l i b e ­
r e a z ă « a c t u l d e m o a r t e » 4 . D a r v i a ţ a l o r e caV. ş i n e e x i s -
1
K. K a u t s k y , Bazele social-democraţiei (Das Erfurter Pro-,
gramm, în trad. r o m â n ă ) , Bucureşti, 1911,. p. 18.
2
A s u p r a b r e s l e l o r r o m â n e a se v e d e a V i r g i l N, M a d g e a r u ,
Zur industriellen Entwicklung Rumäniens, Die Vorstufen des
Fabriksystems in der Walachei, Leipziger Inauguraldissertation,
1911.' L u c r a r e a dă şi date (p. 84) asupra literaturii r e s p e c t i v e ,
de altfel destul de redusă. O e x p u n e r e , m a i r e c e n t ă a chestiunii
se găseşte în scrierea d-lui I. N. A n g e l e s c u , Evoluţia economică,
a ţărilor româneşti, Bucureşti, 1918. C e e a ce p o s e d ă m în această
p r i v i n ţ ă n e i n f o r m e a z ă n u m a i asupra o r g a n i z a ţ i e i b r e s l e l o r ; lip-';
seşte însă u n studiu s o c i o l o g i c c a r e s ă c e r c e t e z e r o l u l l o r social,
î n m a r g i n i l e p e c a r e l-au avut.
'
3
« B l ă n i l e c e l e mai f r u m o a s e şi mai s c u m p e din R u s i a se";
l u c r a u l a "noi. Starostea d e c o j o c a r i d i n B u c u r e ş t i era î n c o r e s ­
p o n d e n ţ ă z i l n i c ă cu saraiul S u l t a n u l u i » . I o n G h i c a , Convorbiri
economice, b r o ş u r a 6, Bucureşti, 1875, p. 39.
4
V i r g i l N. M a d g e a r u , o p . cit., p. 115.
II. D e z v o l t a r e a socială a R o m â n i e i do la 1866 pînă în p r e z e n t 1 2 7
t e n t ă s u b r a p o r t u l e c o n o m i c . î n t r e 1875 ş i 1885 c o n v e n ­
ţia c o m e r c i a l ă m ă t u r ă , c u m v o m v e d e a , ş i c e l e d i n u r m ă
rămăşiţe ale industriei noastre naţionale, î n c h e i n d ast­
f e l u l t i m u l act a l t r a g e d i e i .
1 2 . O . i n f l u e n ţ ă t o t atît d e . d e z a s t r u o a s ă a a v u t c o n c u ­
renţa străină asupra industriilor noastre casnice, î n t r e
care stupăritul, şi creşterea v i e r m i l o r de mătase a j u n ­
sese la un îndestulător g r a d de înflorire p e n t r u ca p r o ­
dusele l o r să poată servi şi ca articole de e x p o r t 1 . De
a t u n c i ţ ă r a n u l f u silit să-şi p r o c u r e d e p e p i a ţ ă a c e l e
sin­
a r t i c o l e i n d u s t r i a l e p e c a r e m a i î n a i n t e şi le f ă c e a
gur, ' îndeosebi articolele de î m b r ă c ă m i n t e . în M o l d o v a ,
c a r e p r i n . situaţia e i g e o g r a f i c ă ş i d e z v o l t a r e a p o r t u l u i
G a l a ţ i era m u l t m a i e x p u s ă c o t r o p i r i i capitaliste, a c e a s t ă .,
influenţă a. fost "mai pustiitoare decît în M u n t e n i a ; a i c i
i n d u s t r i a t e x t i l ă c a s n i c ă s-a m a i p u t u t - p ă s t r a î n c ă î n
chip sporadic în.regiunea,muntoasă.
Cu d i s t r u g e r e a m e s e r i i l o r şi a i n d u s t r i e i ţărăneşti s-a
săpat în o r g a n i s m u l nostru social o adîncă rană, de a l e
c ă r e i u r m ă r i e l s î n g e r e a z ă î n c ă . P r i n aceasta, m e s e r i a ­
şii îşi p i e r d m i j l o c u l d e e x i s t e n ţ ă ş i d e v i n o p o v a r ă p e
b u g e t u l statului, iar ţăranii s e , v ă d ' o s î n d i ţ i p e t o t t i m ­
p u l i e r n i i l a i n a c t i v i t a t e forţată. A c e s t t i m p î n c a r e î n ­
cetează m u n c a , cîmpului ei îl c o n s a c r a u mai înainte la
p r o d u c ţ i a industrială; d e a c u m , aceasta dispărînd, p o ­
p u l a ţ i a r u r a l ă s e v e d e silită, î n d a t ă d u p ă î n c e p u t u l î n ­
gheţului, la şomaj.
Pentru soarta ţărănimii acest f e n o m e n e de c o v î r ş i -
toare însemnătate: el înseamnă începutul m i z e r i e i 'şi
f o a m e t e i , d e c i a a c e l e i situaţii t r a g i c e în. c a r e a j u n g e
pretutindeni populaţia satelor în e p o c a de formaţie a
b u r g h e z i e i . E c o n o m i s t u l rus N i c o l a s - O n ' p u n e l a ' b a z a .
s t u d i u l u i s ă u a s u p r a stării e c o n o m i c e a R u s i e i , t o c m a i ,
această ideie fundamentală, c u m că distrugerea i n d u s ­
triei c a s n i c e a ţ ă r a n i l o r e p r i c i n a înrăutăţirii s o a r t e i l o r .
C ă c i d e a t u n c i ţ ă r a n u l t r e b u i e s ă trăiască uri a n î n t r e g
2
c u p r o d u s u l m u n c i i sale d i n l u n i l e d e v a r ă . D a r e e v i -
1
O p : cit., p . 98.
* Histoire du développement économique de la Russie, Paris,
1902, p.. 290.
 Şt. Z e l e t i n " 't" / V O t t a f e a s o c i a l f i a
« M â n i e i de la 1868 p î n ă î n p r e z e n t 129
128

d e n t că acest p r o d u s ; oricît ar fi de ridicat, nu ajunge o u toată c o v î r ş i t o a r e a e i i n f l u e n ţ ă î n c r e a r e a R o m â n i e i

să a c o p e r e t o a t e n e v o i l e sale p r o p r i i şi să r ă s p u n d ă ş modernie; u n a e d e o r d i n p o l i t i c i n t e r n ş i p r i v e ş t e p o ­
l i t i c a n o a s t r ă c o m e r c i a l ă ; cealaltă, d e î n s e m n ă t a t e h o -
c e r i n ţ e l o r d i n c e î n c e m a i m a r i ale f i s c u l u i . D e a i c i
I ir d o a r e , e de n a t u r ă e c o n o m i c ă , a n u m e c o n c u r e n ţ a
m i z e r i a î n c a r e s e află ţ ă r ă n i m e a .
griului american, care a inaugurat o n o u ă fază în d e z ­
P r i n d e s f i i n ţ a r e a , m e s e r i i l o r şi a i n d u s t r i e i c a s n i c e ,
voltarea e c o n o m i e i e u r o p e n e . L e v o m cerceta p e rînd,
capitalismul dărîmă temelia v e c h i u l u i r e g i m şi curăţă
spre a pune în lumină rolul lor în evoluţia burgheziei
terenul p e n t r u c e l n o u . D i n acest m o m e n t , toată l u m e a noastre.
e silită a l u c r a p e n t r u s c h i m b , c ă c i i n d u s t r i a p e n t r u
. t r e b u i n ţ e l e p r o p r i i e sfărîmată; ţ ă r ă n i m e a t r e b u i e să
c u m p e r e d e l a tîrg c e e a c e m a i î n a i n t e p r o d u c e a e a î n ­ 1 3 . ' S e p o v e s t e ş t e d e s p r e c e a . dinţii b u r g h e z i e c a r e
săşi. I n acest c h i p s e p r o d u c e c e e a c e M a r x s o c o a t e c e a şi-a l u a t a v î n t î n E u r o p a , a n u m e c e a italiană, c ă a i c i
mai mare revoluţie e c o n o m i c ă : despărţirea agriculturii n o b i l i m e a era cu sîrguinţă căutată de b u r g h e z i e p e n t r u
d e i n d u s t r i e şi c r e a r e a pieţei interne1. A b i a c u a c e a s t a serviciile ei militare. D a r cînd se amesteca în politica
se naşte temelia pe care se clădeşte orice burghezie. e c o n o m i c ă , n o b i l i m e a d ă d e a d o v a d ă d e atâta n e p r i c e p e r e ,
Dar în R o m â n i a factorul ce ruinase vechile meserii [ncît b u r g h e z i a r e v o l t a t ă i n t e r v e n e a c u e n e r g i e 1 .
e r a i n d u s t r i a străină, nu i n d i g e n ă , şi astfel n e v o i l e p i e ţ i i ' A c e e a ş i p r i v e l i ş t e se r e p e t ă o r i u n d e şi ori- de cdjfce
abia n ă s c u t e t r e b u i a u s a t i s f ă c u t e d e străini, c u m ă r f u r i o r i e l e m e n t e l e a g r a r e , c e stau d e p a r t e d e p u l s u l a f a c e ­
produse peste hotare. De aceea, după nimicirea indus­ rilor, a j u n g s ă facă m e s e r i a b u r g h e z i e i : s ă î n d r u m e z e
triei m i e i , s i n g u r u l fiactor p r o d u c ă t o r d e v a l o r i n o i ră­ politica e c o n o m i c ă . Această e x p e r i e n ţ ă a făcut-o şi R o ­
m a s e ia n o i agricultura. • O r ă ş e n i m e a f u s e s e d e s f i i n ţ a t ă mânia, s p r e m a r e a e i d a u n ă , c u d e o s e b i r e î n a n u l 1875,
ca p r o d u c ă t o a r e şi cei care mai erau încă prinşi în m e ­ OÎnd s-a î n c h e i a t c o n v e n ţ i a c u A u s t r o - U n g a r i a . T r e b u i e
canismul vieţii. e c o n o m i c e făceau c o m e r ţ , adică mînuiau r e c u n o a ş t e m însă că m o t i v u l - c e a f ă c u t ' p e conidu-
circulaţia. D a r circulaţia nu p r o d u c e valori noi, ea n u ­ c;ilorii noştri de atunci să intervină în politica e c o n o ­
m a i p u n e i n m i ş c a r e v a l o r i l e p r o d u s e . Ş i . astfel m u n c a m i c ă a ţării a f o s t n o b i l şi * p a t r i o t i c . P î n ă la a c e a d a t ă
ţăranului r ă m a s e singurul i z v o r d e v e n i t î n tînăra n o a s ­ convenţiile comerciale încheiate de Turcia cu Ratele
t r ă s o c i e t a t e b u r g h e z ă . D i n e a t r e b u i a s ă t r ă i a s c ă ţă­ europene aveau putere, c u m v o m vedea, ş i p e n t r t r T r r i n -
ranul însuşi; din ea trebuia să fie întreţinută, pe cale t'lpatele r o m â n e c a p e n t r u o r i c e p r o v i n c i e p u s ă s u b su­
bugetară, orăşenimea; din ea să se plătească mărfurile zeranitatea i m p e r i u l u i t u r c . R o m â n i i n u e r a u d e c i stă-
a d u s e d i n străinătate, c a ş i „ i m e n s e l e î m p r u m u t u r i c o n ­ pîni pe p o l i t i c a l o r e c o n o m i c ă . . S-a î n t î m p l a t î n s ă ca
tractate toi a c o l o . U r m ă r i l e e c o n o m i c e s e v o r v e d e a mai Austria să fie d i s p u s ă a. trata d i r e c t cu R o m â n i a î n c h e ­
departe. ierea u n e i c o n v e n ţ i i c o m e r c i a l e , d e c i să-i r e c u n o a s c ă
prin a c e a s t a i n d e p e n d e n ţ a e c o n o m i c ă . G u v e r n u l r o m â n ,
A m a n tat î n c a p i t o l u l I c ă î n f a z a d e z ă m i s l i r e a
tllcătuit d i n e l e m e n t e l e r e a c ţ i o n a r e , s-a g r ă b i t a se f o ­
b u r g h e z i e i r o m â n e d o u ă ţări c a p i t a l i s t e îşi d i s p u t ă s t ă l l
losi d o a c e a s t ă ofertă, a r ă t î n d u - s e d e p l i n c o n ş t i e n t d e
p î n i r e a pieţii n o a s t r e : A u s t r i a ş i A n g l i a . Î n c e t u l c a î n ­
însemnătatea istorică a m o m e n t u l u i 2 . D a r era v ă d i t că
cetul cea dinth e alungată de cea din u r m ă şi redusă
p u t e r n i c a m o n a r h i e v e c i n ă n - a r f i î n c l i n a t s ă f a c ă ti-
l a u n r o l s e c u n d a r . S t ă p î n i r e a pieţii n o a s t r e a j u n g e p e
l a 1875 î n rnîinile c a p i t a l i s m u l u i e n g l e z .
Ls! p e 8 2 . - J U l i e n
L u c h a i r e L e s
Dar supremaţia, e c o n o m i c ă engleză e de scurtă d u ­ > démocraties italiennes, Paris,
rată. D o u a sînt c a u z e l e c a r e a u f ă c u t c a d o m i n a ţ i a c a ­ i n d e a S ă v î r ş i a c t u l 0 6 1 m a i
I A «ffi.™ îiV? important care
p i t a l i s m u l u i b r i t a n i c p e p i e ţ e l e n o a s t r e s ă fie t r e c ă t o a r e , *-u făcut la noi de la unire şi de la fundarea dinastiei- sîntein
aiun de a săvîrşi neatîrnarea noastră economiX P
Carp
1
Das Kapiţal, vol. I ,ed. I V , p. 712—713. pUpra însemnătatea convenţiei cu Austria, Discursuri p 84
130 Şt. Zeletin
ner-ei noastre ţări această cinste dacă nu şi-ar fi d a t
seama că in acest m o d ne poate impune mari jertfe.
A ş a s-a şi întâmplat.
Care e sensul istoric al acestei convenţii între R o ­
mânia şi Austro-Ungaria? Atît prin concepţia, cît şi prin
urmările economice, zisa convenţie comercială aminteşte
celebrul tratat al lui Methuen (1703) prin care se ştie
că diplomaţia engleză, ruginită în mânuirea afacerilor
comerciale, a ruinat tînăra burghezie portugheză. A m ­
bele au fost încheiate în interesul agrarienilor şi am­
bele au acelaşi miez: ele prevăd în folosul ţării agricole
avantaje pentru exportul produselor pămîntului şi acordă
ţării- industriale avantaje pentru exportul fabricatelor.
Prin tratatul amintit Portugalia obţinea de la Anglia
uşurarea exportului vinurilor ei şi acordă în schimb
avantaje pentru importul articolelor industriei engleze 1 ,
în acelaşi mod, prin convenţia cu Austria, România ob­
ţinea libertatea exportului pentru cerealele, vitele şi vi­
nurile ei şi acorda monarhiei veeine în schimb liberta­
tea importului pentru produsele manufacturate 2 . Astfel
agrarienii puteau avea, într-un caz ca şi în altul, iluzia
de a fi câştigat un m a r e folos; dar industria indigenă,
rămasă fără nici un sprijin faţă de concurenţa unor
ţări înaintate, primea o lovitură hotărîtoare. Rezulta­
tul: Portugalia a devenit o colonie a Angliei, România
era^ap cale a deveni o colonie austriacă dacă burghezia
n-ar fi intervenit în clipa supremă, spre a da politicii
economice altă direcţie.
14. Convenţia cu Austria a dezlănţuit în sînul bur­
gheziei noastre, cum era de aşteptat, o furtună de indig­
nare. Ziarele opoziţiei apărură în doliu, deputaţii libe­
rali se retraseră din Cameră şi agitaţia provocată fu
atît de serioasă, că guvernul trebui să se retragă 3 . Urmă-
1 organ liberal, ca semn a două mari erori ale partidului său».
H. O. Meredith, Outlines of the economic history of England,'
London, p. 204.
2
Asupra convenţiei come'rciale cu Austria şi a urmărilor
ei informează în chip amănunţit C. I. Băicoianu, Istoria politicii
noastre vamale şi comerciale, vol. I; de asemenea Karl Grün-)
berg, Die handelspolitischen Beziehungen Oesterreich-Ungarns,
zu den Ländern an der unteren Donau, Leipzig, 1902.
Amintind doliul ziarului Românul de la 30 iunie 1870, a
doua zi după încheierea convenţiei cu Austria, T. Maiorescu îl
II. Dezvoltarea socială a României de la 1865 pînă în prezent 131
un guvern burghez — dar convenţia rămase. Abia după
expirarea ei putu acest lung regim, c e l mai lung pe care
I am avut pînă acum în viaţa noastră parlamentară, să
Indrumeze economia noastră pe altă cale, ridicând m e r ­
cantilismul român la forma sa ultimă.
în vremea noastră de evoluţie în salturi, e g r e u să
ppreciem după adevărata lor Însemnătate rezultatele
ftoestei convenţii. Trebuie să urmărim de aproape con-
slatările alarmante ale scriitorilor economici ai vremii,
.spre a ne face o idee de situaţia creată în cei zece ani
Kt ea a rămas în putere. Iată o pildă: «Rezultatele c o n ­
venţiei cu Austro-Ungaria le cunoaştem: meseriaşii noş-
lii au ajuns salahori; fabricile s-au închis şi orice în­
cercare de a se întemeia vreo industrie cade sub lovitura
noneurenţei din afară. Astăzi ne îmbracă de la cap pînă
In tălpi vecinii noştri, ne procură şi cele mai neînsem­
nate obiecte şi, spre completă derîdere, ne trimit pînă
şi făină, spirt, vin, cartofi, fructe diferite. Acţiunea dâ­
ra pănătoare a convenţiei comerciale a reuşit să facă să
Piară pînă şi din sate strămoşeasca industrie' casnică.
Astăzi ţăranii şi tărăncile aleargă la tîrg ca să se î m ­
brace şi să se încalţe. De-abia prin satele de la m u n t e
we mai găsesc femei care ţes pînză şi dimie. Sate întregi
şi-au părăsit frumosul port naţional, schimbîndu-I cu
zdrenţe străine. Tîrgul le procură fularele, panglicile,
mânuşile de aţă, botine cu tocuri înalte şi atîtea nimi­
curi de metal şi de sticlă, cu care se împodobeşte sexul
liumos» 1 .
Chiar şi poetul Eminescu, atît de puţin pregătit pen-
lin înţelegerea chestiunilor economice, a trebuit să com­
itate prin rimpla intuiţie a realităţii, că influenţa ams-
pune în legătură cu doliul aceluiaşi organ de la 17 februarie
111/1, cu ocazia intrării armatelor germane în Paris, şi observă:
•.ninîndouă datele se cuvin în adevăr să poarte doliul vechiului
Discursuri, II, p. 5. Observaţia merită să fie relevată, ca semn
II I felului cum autorul ei înţelegea rolul istoric âl burgheziei
noastre. <
1
P. S. Aurelian, Politica noastră comercială fată cu conven-
minile de comerţ, Bucureşti, 1885, p. 31—32. Constatări similare
III 1. Ghika, Convorbiri economice, şi A. D. Xenopol, Studii eco­
nomice. Date statistice asupra creşterii importului de articole
industriale paralel cu dispariţia vechilor noastre meserii, des­
fiinţate prin concurenţa străină, dă C. I. Băicoianu, op. cit.
 Şt. Z e l e t i n
132
triacă reprezintă o « p r i m e j d i e de m o a r t e » pentru noL.
d a c ă n u n e v o m trezi d e c u v r e m e 1 . C i n c i ani d u p ă
î n c h e i e r e a c o n v e n ţ i e i , p r o m o t o r u l e i însuşi, î n p r o i e c t u l
d e r ă s p u n s l a m e s a j a l m i n o r i t ă ţ i i , e silit s ă f a c ă c o n ­
statarea u r m ă t o a r e : « I n o r g a n i s m u l n o s t r u s o c i a l s-a
p r o d u s o ş t i r b i r e c a r e t r e b u i e r e p a r a t ă fără î n t î r z i e r e :
meseriaşul r o m â n a dispărut în m u l t e locuri şi e pe c a l e
a dispărea în mai t o a t e » 2 .
E d e p r i s o s a î n m u l ţ i c o n s t a t ă r i l e d e a c e s t fel. A j u n g e
a r e l e v a f a p t u l i s t o r i c că d e s f i i n ţ a r e a i n d u s t r i e i " n a ţ i o ­
nale înseamnă prăbuşirea desăvîrşită a v e c h i u l u i r e g i m
şi e u n a din curiozităţile istoriei • noastre e c o n o m i c e că
această revoluţie a fost îndeplinită de e l e m e n t e l e r e a c ­
ţionare, cate voiau tocmai să întărească vechiul r e g i m !
A g r a r i e n i i noştri conservatori, sprijiniţi pe l i b e r a l i s m u l
e c o n o m i c a t u n c i en vogue, d e c l a r a u c u p e r f e c t ă î n c r e ­
d e r e c ă n u v ă d n e a j u n s u l u n e i r o b i r i a ţării n o a s t r e
faţă d e i n d u s t r i a a u s t r i a c ă ; c ă c i p r i n a c e a s t a v o m v i n d e
cereale s c u m p şi v o m cumpăra fabricate ieftine: « v i n ­
d e m " g r î u s c u m p ş i c u m p ă r ă m făină i e f t i n ă » — f ă i n ă
măcinată de m o r i l e austriece! Decît, industria austria­
c ă - l e - a t r i m i s , o dată c u făina c e a ieftină, ş i l o v i t u r a
de graţie. V o m v e d e a cu ce mijloace v o i a u ei să r e î n v i e
v e c h e a o r d i n e socială, după ce o dărîmaseră singuri.
15. î n u r m a c o n v e n ţ i e i c o m e r c i a l e d e T a 1875, : A u s ­
tria a j u n s e s ă c î ş t i g e iarăşi v e c h i u l r o l p e p i e ţ e l e n o a s t r e ,
î n l ă t u r î n d c a p i t a l i s m u l a n g l o - f r a n c e z d i n situaţia p r e ­
p o n d e r e n t ă p e c a r e o c î ş t i g a s e c u atîta t r u d ă e c o n o m i c ă
şi d i p l o m a t i c ă 3 . Din acest moment începe procesul de
înstrăinare a României de capitalismul apusean, care
dăduse naştere societăţii noastre burgheze moderne .şi
apropierea de capitalismul Europei centrale. A c e s t p r o ­
c e s a d u r a t p î n ă I a 1916, c î n d a fost r u p t b r u s c d e b u r ­
g h e z i a n o a s t r ă , î n c e r c î n d a s e î n t o a r c e iarăşi c ă t r e b ă -
trînii ei p ă r i n ţ i . . ,•.
D a r o s c h i m b a r e atît d e î n s e m n a t ă ş i d e î n d e l u n g ă
în dezvoltarea burgheziei noastre nu se putea datorai
1
I n f l u e n ţ a austriacă, în Scrieri politice şi -literare, e d . M i -
n e r v a , v o i . I, p. 102. i •
2
P. C a r p , Discursuri, p. 271. o rior. V e z i / . c h i l i e V i a l l a t e : Economic imperialism and internatio­
' K a r l Griinberg, o p . cit., p. 59.
II. Dezvoltarea socială a României de la 1866 p î n ă în p r e z e n t 1 3 $
numai unui simplu act politic c u m e convenţia c o m e r ­
cială, deşi a f ă c u t şi a c e a s t a t o t ce s-a p u t u t în a c e s t
s e n s . E a are, o p r i c i n ă m u l t m a i a d î n c ă , d e n a t u r ă e c o ­
n o m i c ă : a n u m e concurenţa griului american, care des­
chide o epocă nouă în economia lumii.
S e ştie e ă n a ş t e r e a R o m â n i e i m o d e r n e p e t e m e l i e
burgheză se datoreşte expansiunii capitalismului e n g l e z
spre Orient şi că ceea ce aducea burghezia engleză în
Marea Neagră şi la G u r i l e Dunării era n e v o i a de grîu.
î n c ă p î n ă la a n u l 1780 A n g l i a e o ţară - e x p o r t a t o a r e de
grîu1, dar « r e v o l u ţ i a industrială» îndeplinită treptat î n t r e
1760—1830 prin introducerea maşinismului schimbă v e ­
c h e a situaţie ş i i m p u n e i m p o r t u l d e g r î u s t r ă i n p e n t r u
pătura industrială.
A c e s t grîu soseşte Angliei, în p r i m a jumătate a v e a ­
c u l u i a l X I X - l e a , d i n răsăritul E u r o p e i ; ţara care. i-I
^ p r o c u r ă în m a r i c a n t i t ă ţ i e R u s i a 2 . D u p ă 1830 M a r e a
'Britanie deschide drumul spre provinciile dunărene, pe
c a r e l e p u n e astfel î n c o n t a c t c u E u r o p a a p u s e a n ă , l e
scoate de sub v e c h e a dependenţă şi le cheamă, la viaţa
modernă. Pînă la 1875 ea ajunge stăpînă pe pieţele
noastre..
D a r î n acest t i m p u n alt i z v o r d e g r î u s e d e s c h i d e
pentru Anglia, a n u m e în l u m e a nouă, şi slăbeşte i n t e ­
3
resul e i p e n t r u r ă s ă r i t u l E u r o p e i . S t a t e l e U n i t e î n c e p
s ă e x p o r t e î n m o d a c t i v g r î u a b i a d u p ă 1860, î n u r m a
4
î n c e t ă r i i t u l b u r ă r i l o r r ă z b o i u l u i c i v i l . E l e satisfac, î n a i n -
1
S o m h a r t , Der moderne Kapitalismus, II, 2, p. 1035.
2
Georges Bry, Histoire industrielle et économique de l'An-
(lletere, p. 627. De altfel, ţ ă r m u r i l e M ă r i i N e g r e .au fost de la
î n c e p u t u r i l e t i m p u r i l o r istorice grînarul n a ţ i u n i l o r înaintate, c e e a
ce a făcut în antichitate pe un g e o g r a f i o n i a n să n u m e a s c ă a c e a s ­
ta r e g i u n e « p î n t e c e l e G r e c i e i » . G. G l o t z : Le travail dans la Grèce
ancienne, Paris, 1920, p. 151.
3
K a r l Griinberg, o p . cit., p. 63—64.
* C l i v e Day, A history of commerce, L o n d o n , B o m b a y a n d
Calcutta, 1912. p. 525. C e e a ce, î n d e o s e b i , a p u s în m ă s u r ă ' S t a ­
tele U n i t e să intervină v i g u r o s pe piaţa e u r o p e a n ă de c e r e a l e
a fost v a l u l din ce în ce m a i m a r e de e m i g r a n ţ i care_a r i d i c a t
în m o d v e r t i g i n o s n u m ă r u l m u n c i t o r i l o r a m e r i c a n i : n u m a i între
I8G0—1870 e m i g r a n ţ i i e u r o p e n i în A m e r i c a se r i d i c ă la 6 m i l i ­
o a n e . La aceasta s-a a d ă u g a t şi d e z v o l t a r e a c ă i l o r ferate, c a r e
;m legat p o r t u r i l e de la p e r i f e r i e eu r e g i u n i l e a g r i c o l e din i n t e ­
nal relations during the last fifty years, N e w - Y o r k , 1923, p. 10.
 Şt. Zeletin
134
t e d e toate, n e v o i l e A n g l i e i î n d a u n a ţărilor care-i p r o ­
c u r a u c e r e a l e m a i î n a i n t e . P a r a l e l c u a c e a s t ă n o u ă faţă
a tîrgului internaţional de cereale s c a d e treptat şi i n ­
t e r e s u l A n g l i e i p e n t r u c o m e r ţ u l M ă r i i N e g r e şi" a l G u ­
r i l o r D u n ă r i i . L a 1871 ea, r e n u n ţ ă l a n e u t r a l i t a t e a M ă r i i
N e g r e , p e c a r e o i m p u s e s e R u s i e i î n tratatul d e p a c e
de la Paris în interesul comerţului ei răsăritean1. La
1878 e a m e r g e m a i " d e p a r t e î n a c e a s t ă o p e r ă d e d e s f i i n ­
ţ a r e a f o l o a s e l o r atît d e g r e u o b ţ i n u t e , c e d î n d R u s i e i
partea de sud a Basarabiei; aceste trei districte ni le
r e t r o c e d a s e A n g l i a l a 1856 t o t î n i n t e r e s u l c o m e r ţ u l u i
ei, spre a îndepărta Rusia de la G u r i l e D u n ă r i i ; a c u m ,
acest interes slăbind, ea c o n s i m t e la cesiunea lor către
v e c h i u l r ă p i t o r . S e ştie c ă L o r d u l B e a c o n s f i e l d c e d a s e
a c e s t e d i s t r i c t e p r i n t r - u n tratat s e c r e t c u R u s i a î n c ă
înaintea C o n g r e s u l u i d i n B e r l i n şi a p o i întreprinse a c e a
călătorie triumfală spre capitala Germaniei, spre a j u c a
a c o l o c o m e d i a t r a t a t i v e l o r 2 . S-a î n t î m p l a t , s p r e n e n o ­
r o c u l ţării n o a s t r e , c ă r ă z b o i u l p e n t r u n e a t î r n a r e ş i c o n ­
g r e s u l e u r o p e a n c a r e i-a u r m a t a p r i n s - o î n t r - o f a z ă
de adîncă prefacere e c o n o m i c ă , cînd vechea noastră m e ­
t r o p o l ă capitalistă, A n g l i a , s e î n d e p ă r t a d e n o i , , i a r n o u a
p u t e r n i c ă m e t r o p o l ă c a r e i-a m o ş t e n i t l o c u l , i m p e r i u l
g e r m a n , î n c ă n u s e a p r o p i a s e . Ş i astfel, lipsită d e s i n ­
g u r u l s p r i j i n p e eare-1 a r e o ţară a g r i c o l ă î n c o n f l i c t e l e
internaţionale, acela a unui p u t e r n i c s u z e r a n capitalist,
R o m â n i a şi-a î n c h e i a t r ă z b o i u l c u n e r e u ş i t a d i p l o m a ­
tică c u n o s c u t ă . L a 1878 n - a m a v u t l a s p a t e l e n o s t r u
c e e a ce am avut la 1856: un g r u p capitalist e u r o p e a n
c a r e a p ă r i n d u - n e p e n o i şi-ar f i a p ă r a t i n t e r e s e l e p r o ­
p r i e i sale p i e ţ e . A ş a s e f a c e c ă « s i m p a t i a » ş i « g e n e r o ­
z i t a t e a » d e a t u n c i a E u r o p e i faţă d e m i c a R o m â n i e s-a
schimbat în Congresul de la Berlin într-o atitudine de
m a m ă vitregă, care a scandalizat pe cei ce-şi î n c h i p u i a u
că la baza t o c m e l i l o r internaţionale stă simţul de d r e p ­
tate.
Astfel, griul a m e r i c a n ne-a îndepărtat de vechea
noastră m e t r o p o l ă capitalistă şi ne-a scos din raza i n . - |
t e r e s u l u i e i i m e d i a t . D u p ă g r i u l a m e r i c a n v e n i m a i târziu
1
Justin Mc Carthy, A history of our own times, voi. 5, Tau-
chnitz edition, p. 74.
2
Op. cit. p 201.
II. Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 1 3 5
<vl i n d i a n — î n u r m a s ă p ă r i i c a n a l u l u i S u e z — , apoi
din alte colonii, să u m p l e n e v o i l e pieţei engleze1. G r î u l
românesc, care hrănise pînă atunci pe lucrătorii englezi,
t r e b u i s ă c a u t e alt p r o l e t a r i a t f l ă m î n d , ş i c u a c e a s t a ş i
geniul nostru p r o t e c t o r trebui să părăsească pentru un
t i m p P a r i s , L o n d r a , s p r e a-şi l u a î n altă p a r t e r e ş e d i n ţ a .
Dar burghezia r o m â n ă , şi în g e n e r e R o m â n i a m o d e r n ă ,
v a t r e b u i s ă p o a r t e o r e c u n o ş t i n ţ ă p i o a s ă a c e l e i ţări c a r e
i-a d a t l u m i n a z i l e i — A n g l i e i ; c u atît m a i m u l t c u c î t
o istoriografie superficială ne-a î m p i e d i c a t pînă a c u m
de; a r e c u n o a ş t e pe p ă r i n t e l e a d e v ă r a t al s o c i e t ă ţ i i n o a s t r e
moderne.
16. P e l î n g ă i z o l a r e a v r e m e l n i c ă î n c a r e n e - a a d u s
crcncurenţa a m e r i c a n a , e a n e - a p r i c i n u i t ş i alte n e a j u n ­
suri n u m a i p u ţ i n g r a v e . G r î u l S t a t e l o r U n i t e a p u s b ă ­
trâna E u r o p ă î n t r - o g r e a situaţie, cu urmări adinei şi
m u l t i p l e . P r e ţ u r i l e s c ă z u r ă p e s t e tot, a m e n i n ţ î n d a g r i ­
c u l t u r a e u r o p e a n ă c u r u i n a 2 . E u r o p a s e v ă z u silită s ă i a
măsuri de apărare î m p o t r i v a n o u l u i d u ş m a n , şi cu aceasta
v e c h i u l ş i s c u r t u l l i b e r a l i s m îşi d ă d u o b ş t e s c u l sfîrşit.
O n o u ă eră s e d e s c h i s e î n e c o n o m i a l u m i i , e r a i m p e r i a ­
lismului, a cărei t e m e l i e e îngrădirea pieţei interne spre
a î n d e p ă r t a o r i c e c o n c u r e n t străin. î n c e p u t u l ; a c e s t e i e r e ,
î n c a r e n e a f l ă m î n p r e z e n t , 1-a f ă c u t G e r m a n i a î n a n u l
1879, p u n î n d t a x e p e i m p o r t u l g r i u l u i : această dată î n ­
seamnă o cotitură n o u ă şi hotărîtoare în e c o n o m i a e u r o ­
peană. D u p ă scurt t i m p , pilda G e r m a n i e i fu imitată de
Franţa şi ele A u s t r i a ( 1 8 8 2 ) ; m a i m u l t î n c ă , această ţară,
pe care convenţia comercială o făcuse m e t r o p o l a noastră
v r e m e l n i c ă , îşi î n c h i s e g r a n i ţ e l e ş i p e n t r u v i t e l e s t r ă i n e ,
1
Georges Bry, loc. cit.; Gibbins, The industrial history of
England, p. 74.
1
în urma concurenţei americane preţurile griului scad în
Londra în chipul următor:
1870—1879 27,75 frc. hectolitrul.
1880—1889 15,65 „
1890—1899 12,70 „
1900—1907 11,85 „
E. Levasseur, he prix du blé dans divers pays depuis 1771;
Htat de Paul Leroy-Beaulieu, La question de la population, Paris,
1913, p. 70
136. Şt. Zeletin
r u i n â n d astfel c o m e r ţ u l n o s t r u c u v i t e , a c e s t atît d e v e c h i
i z v o r de venit al ţărilor r o m â n e 1 .
A ş a d a r , situaţia R o m â n i e i l a sfîrşitul p r i m e i n o a s t r e
p e r i o a d e mercantiliste, e u r m ă t o a r e a : c o n c u r e n ţ a capita­
l i s m u l u i străin r u i n e a z ă c u desăvârşire i n d u s t r i a n o a s t r ă
v e c h e n a ţ i o n a l ă ş i n u n e m a i lasă c a s i n g u r i z v o r d e
venit decît produsele pămmtului; concurenţa americană
v i n e a p o i s ă n e taie l e g ă t u r a c u A n g l i a , c a r e r ă m ă s e s e
î n c ă l i b e r a l ă , ş i s ă n e taie l e g ă t u r a c u p i e ţ e l e E u r o p e i
c e n t r a l e ; d a r a c e s t e a r i d i c a r ă z i d u r i l a h o t a r e l e l o r faţă
de produsele pămîntului nostru. Cu un cuvînt, capita­
l i s m u l n u n e m a i lăsase d e c î t s o l u l n o s t r u c a m i j l o c d e
viaţă, dar ne î n g r e u n a a c u m şi desfacerea r o a d e l o r sale..
C u ' a c e a s t a însă nu se încheie încă tabloul situaţiei.
17. I s t o r i a e c o n o m i c ă arată că o b u r g h e z i e î n t î r z i a t ă
n u S e p o a t e d e z v o l t a fără a j u t o r u l f i n a n c i a r a l u n e i b u r ­
ghezii înaintate: capitalurile pe care le reclamă o s o c i e ­
tate b u r g h e z ă î n p r o c e s d e f o r m a ţ i e n u p o t f i g ă s i t e î n
i n t e r i o r ; e l e t r e b u i e a d u s e d i n afară. C î t e v a p i l d e : î n
p r e z e n t ] S t a t e l e U n i t e s î n t c r e d i t o r u l l u m i i ; e l e î n s ă s-au
întărit în decursul secolului X I X cu capital englez,
la r î n d u l ei, A n g l i a , c a r e a j e f u i t c o n t i n e n t e - şi a d i s t r u s
seminţii omeneşti, a avut şi ea n e v o i e pînă în s e c o l u l
X V I I d e c a p i t a l o l a n d e z ; O l a n d a însăşi, b a n c h e r u l E u ­
r o p e i din secolul X V I I ; a recurs m a i înainte la capital
i t a l i a n . Ş i aşa o r i c e b u r g h e z i e t î n ă r ă s e s e r v e ş t e d e a j u ­
torul bănesc al uneia mai bâtrîne, pînă ce prin sîrguinţa
ei ajunge ia neatîrnare economică.
S e î n ţ e l e g e că- R o m â n i a n u p u t e a f a c e a b a t e r e : e a
şi-a c l ă d i t e d i f i c i u l s o c i a l m o d e r n p e d a t o r i e . C e l e m a i
î n s e m n a t e î m p r u m u t u r i le-a r e c l a m a t î n t e m e i e r e a c ă i ­
l o r f e r a t e ş i î n t ă r i r e a p u t e r i i m i l i t a r e . D e l a 1866 p î n ă
l a 1876 d a t o r i a p u b l i c ă r o m â n ă c r e ş t e d e şase o r i ş i j u ­
m ă t a t e , p î n ă l a 1886 d e n o u ă ori, p î n ă l a 1896. d e a p r o a p e
c i n c i s p r e z e c e ori2; Cu ce trebuiau plătite anuităţile a c e s ­
tei datorii? Se înţelege' că cu produsele solului nostru,
c ă c i alte v a l o r i n u p u t e a p r o d u c e R o m â n i a ; ş i t o t a c e ­
leaşi p r o d u s e t r e b u i a u s ă satisfacă n e v o i l e v a s t e i n o a s t r e
1
Karl Grunberg, op. cit., p. 65.
2
Pentru date statistice a se vedea op. cit.: Gh. Dobrovici,
Istoricul datoriei publice a României.
II. Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 1 3 7
b i r o c r a ţ i i , p r e c u m ş i ale a r m a t e i . I n a s e m e n e a î m p r e j u ­
rări n u e r a d e c î t u n m i j l o c d e a î n t î m p i n a g r e u t ă ţ i l e f i n a n ­
ciare,: d e a î m b o l d i c i t m a i m u l t e x p o r t u l ' d e ' cereale..
Ş i a c e a s t a s-a ş i f ă c u t , cu toate greutăţile create c o ­
merţului de cereale prin concurenţa americană. E x p o r t u l a.
fost s p o r i t şi a a j u n s să c r e a s c ă c h i a r î n t r - o p r o p o r ţ i e
mai repede decît producţia cerealelor; de aceasta se
p o a t e c o n v i n g e o r i c i n e d i n t a b e l e l e statistice, m a i a l e s
ducă se ţine seamă de faptul d o v e d i t în m o d n e î n d o i e l n i c
c ă c i f r e l e p e n t r u e x p o r t d i n statisticile n o a s t r e sînt i n ­
ferioare e x p o r t u l u i real, d e v r e m e c e n e g u s t o r i i , spre
a se sustrage t a x e l o r vamale, i n d i c a u cantităţi mai m i c i
d e c î t a c e l e a pe, c a r e l e e x p o r t a u 1 . C r e ş t e r e a m a i m a r e a
e x p o r t u l u i d e c î t a p r o d u c ţ i e i arată d e s c r e ş t e r e a c o n s u ­
maţiei i n t e r n e a p o p u l a ţ i e i a g r i c o l e : 1 p e n t r u a se a c o p e r i
Sarcinile statului, ţ ă r ă n i m e a e silită a-şi v i n d e h r a n a d e
la gură. E x p o r t u l ţărilor agricole înapoiate e un e x p o r t
a l f o a m e t e i ; î n p r o p o r ţ i e c u c r e ş t e r e a sa, s c a d e h r a n a
ţărănimii. P i l d a tipică o dă « R u s i a f l ă m i n d ă » , care v ă r s a
înainte d e r ă z b o i i m e n s e cantităţi d e c e r e a l e î n afară,,
pentru ca înăuntru ţărănimea să m o a r ă de foame. D a r
aceasta e o regulă generală pentru regiunile agricole
abia d e s c h i s e c a p i t a l i s m u l u i : î n e l e c r e ş t e r e a e x p o r t u l u i
- înseamnă creşterea mizeriei maselor. \
« D r u m u r i l e d e fier d a u u n p u t e r n i c a v î n t c o m e r ţ u l u i :
e x t e r i o r , dar c o m e r ţ u l ţ ă r i l o r care exportă îndeosebi.
materii prime m ă r e ş t e sărăcia m a s e l o r n u n u m a i f i i n d c ă *
datoriile noi făcute de g u v e r n în folosul căilor ferate
măreşte sarcina; i m p o z i t e l o r , dar f i i n d c ă din acest m o ­
ment orice produs al locului poate fi s c h i m b a t în a u r
c o s m o p q l i t , astfel, p r o d u s e l e c e e r a u m a i î n a i n t e i e f t i n e
din l i p s a u n e i p i e ţ e . . . se s c u m p e s c şi i e s d i n c o n s u m a -
lia p o p o r u l u i ; p e d e altă p a r t e producţia însăşi s e m o ­
difică d u p ă f o l o s u l m a i m i c sau m a i m a r e p e n t r u e x p o r t ,
pe cînd înainte ea se făcea n u m a i d u p ă t r e b u i n ţ e l e
ron s u m a r i i l o c a l e » 2 .
1
Vezi E. Costinescu, Le tarif des douanes de 1904, p 72—5.
Autorul sopoate că cifrele de export indicate în statisticile ofi­
ciale trebuie majorate cu cel puţin 30 la sută..
2
Nicolas-On, Historié du développement économique de la
mssie, p. 81. Citatul lămureşte şi anomalia aparentă că Ia noî
producţia griului creşte mai repede decît a porumbului, deşi se

138 Şt. Zeletin
Autorul de la care împrumutăm această constatare
şi-a dat silinţa să dovedească, pentru Rusia, că în acest
proces de sărăcire generală singur capitalismul bancar
profită . şi că profitul băncilor creşte tocmai în proporţia
în care scade consumul maselor. De, altfel, e evident că
într-o societate agrară în care circulaţia e factorul econo­
m i c autonom şi revoluţionar, avînd rolul de a distruge v e ­
chiul regim şi a plămădi pe cel nou, tot profitul ee iese
din dizolvarea vechiului regim trebuie să revină fac­
torilor circulaţiei, îndeosebi băncilor. Aceasta şi explică
atotputernicia marii finanţe,, care se bucură pretutindeni
de o supremaţie nediscutată în această fază de dizolvare
a regimului agrar, oricare ar fi — pe hîrtie — constituţia
politică a ţării respective. Băncile, ce-i drept, luptă spre
a opri pustiirile capitalului de camătă; dar pînă la faza
industrializării, economia capitalistă are ca temelie cir­
culaţia şi păstrează în genere un caracter destructiv.
La,noi, ca pretutindeni, sfărîmarea vechilor clase agrare e
condiţia de naştere a burgheziei; sărăcia, mizeria, foa­
metea, sudoarea, lacrimile şi chiar sîngele păturii rurale
e fermentul din care se zămisleşte regimul n o u bur­
ghez 1 . Ţărănimea încearcă să se apere împotriva duş­
manului de moarte cu sapa şi toporul nu numai la noi,
ci pretutindeni la începuturile burgheziei. Dar cu aceste
arme nu se poate distruge forţa revoluţionară a capita-
J
ştie că ţăranul român nu se hrăneşte cu grîu. Dar grîul e m a ­
terie brută pe care ne-o cefe străinătatea în schimbul banilor
pe care ni-i împrumută şi a mărfurilor pe care ni le trimite.
1
E. Costinescu se sileşte să dovedească pe baza creşterii" im­
portului (op. cit., p. 67! că «în medie generală consumaţia ţării
s-a împătrit în timpul acestor din urmă 24 ani». Această părere,
pe care o împărtăşesc şi alţi autori (de pildă L. Colescu, Progre­
sele economice, p. 96) e cu totul neîntemeiată şi se bazează pe
analogia nejustificată între ţările agricole şi ţările industriale.
Cea mai superficială comparaţie dovedeşte contrariul. In intervalul
de la 1862—1905, observă d-1 C. Gar'oflid. «populaţia a Sporit
cu 54 la sută, întinderea culturii cu 83,6 la sută, iar sarcinile
statului cu 500 la sută, pe cînd bugetul ţărănesc a descrescut
prin schimbarea în defavoarea lui a raportului învoielii, prin
ieftinirea muncii şi prin micşorarea producţiunii pămîntului».
(Problema agrară şi dezlegarea ei, 1908, p. 14). Nici un argument
nu ar putea să convingă că consumaţia maselor a crescut, cîtă
v r e m e . creşterea culturii nu înseamnă nimic pe lîngă creşterea
sarcinilor ce cad asupra ei.
ît. Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 13!)
1 ului: acesta învinge, ţărănimea sucombă şi cu ea şi res­
turile vechiului regim.
La noi, unde această tragedie rurală s-a petrecut s u b
ochii noştri, s-a născut o întreagă atmosferă de senti­
mentalism rural, care, sub formă de deosebite curente
— naţionalism, ţărănism, poporanism —, acoperă pă­
tura sătească cu interesul şi simpatia ei. Dar această
simpatie va folosi ţărănimii tot atît de puţin la noi pe cît
i-a servit în alte părţi în-aceleaşi împrejurări. Nici mor­
ţii nu învie,, nici roata timpului nu se întoarce înapoi,.
18. De la întemeierea industriei, povara'ce apasă m a i
înainte pe spatele clasei agricole începe să se uşureze
şi scade pe măsură ce creşte producţia industrială. De
atunci înainte maşina statului nu se mai reazemă pe
agricultură, ci pe industrie. Tragedia ţărănimii e simpto­
mul fazei de tranziţie a burgheziei de la capitalismul
comercial lâ capitalismul industrial, de la procesul de
circulaţie la procesul de producţie capitalistă; ea dis­
pare pe măsură ce acest proces înaintează. Istoria eco­
nomică arată limpede oricui vrea şi poate să înveţe ceva
dintr-însa că într-un stat intrat în procesul revoluţiei
burgheze, singurul mijloc de a ridica starea ţărănimii.
<v de a grăbi progresul industriei 1 .
De la 1886 burghezia română intră în aeeastă nouă.
perioadă de evoluţie; ea începe procesul de industria­
lizare. Condiţiile istorice erau împlinite: camătă şi c o ­
merţul îsi îndepliniseră funcţia lor istorică dizolvantă,.
Se acumulaseră pe aceste căi capitaluri; pe rioua bază
creată trebuia să se pornească înainte, întregind lipsurile-
capitalismului nostru cu capitaluri străine, cum a făcut
orice burghezie în aceeaşi situaţie. Cercetăm mai jos-
această fază, precum şi noua întorsătură pe care ea a-,
impus-o mercantilismului nostru.
într-o asemenea fază istorică de prefacere, cînd mi­
zeria maselor izbeşte deopotrivă pe teoretician ca şi pe
omul politic, nu e deeît firesc că spiritele sînt stăpânite-
J
Eroarea fundamentală • a tuturor teoreticienilor noştri ai
chestiunii agrare e ignorarea legăturii organice între agricultură
şi industrie, cape trebuie să stea la baza oricărui studiu ştiinţific-
B] evoluţiei agrare în era burgheză. Vezi cercetările din eap. IV
«1 lucrării de faţă.
Ï40 St. Zeletin
de o pornire febrilă de a c r o i planuri de reorganizare şi
r e f o r m ă s o c i a l ă , d e a g ă s i l e a c u r i p e n t r u v i n d e c a r e a ră­
n i l o r săpate în c o r p u l societăţii. P l a n u l burgheziei, iz-
v o r î t din n e v o i l e istorice ale d e z v o l t ă r i i n o a s t r e şi trans­
f o r m a t î n fapt, v a f i e x p u s î n a m ă n u n ţ i m e m a i d e p a r t e .
D a r se î n ţ e l e g e că şi r e a c ţ i u n e a s~a o c u p a t pe l a r g cu
această problemă, prezentînd reorganizarea socială ca
adevărata n e v o i e a timpului. D i n interes teoretic amin­
t i m şi planul ei de reorganizare, care a rămas de d o m e ­
niul istoriei1.
Năzuinţa reaeţiunii e de a r e î n v i a trecutul, d u p ă ce
ea însăşi f ă c u s e • t o t ce stătea -în p u t i n ţ a o m e n e a s c ă s p r e
a-1 î n m o r m î n t a . P l e c î n d d e l a i d e e a ' c ă t e m e l i a ' s o c i e t ă ţ i i
e m e s e r i a ş u l şi ţ ă r a n u l , şefii r e a e ţ i u n i i c ă u t a u m i j l o a c e l e
l e g a l e p e n t r u a salva a c e ş t i doi stupi e c o n o m i c i ai v e ­
chiului r e g i m ; ei v o i a u să salveze .pe meseriaşi prin re­
î n f i i n ţ a r e a c o r p o r a ţ i i l o r , i a r p e ţărani p r i n ' d e c l a r a r e a
poprietăţii mici ea inalienabilă şi indivizibilă; ei nu au
p u t u t d e c i să-şi d e a s e a m a c ă a c o l o u n d e p ă t r u n d e c a p i t a ­
l i s m u l n i c i o f o r ţ ă l e g a l ă nu e în stare să s a l v e z e b r e s ­
l e l e de piei re şi ţ ă r ă n i m e a de p r o l e t a r i z a r e , c e e a ce arată
c ă e i î n ţ e l e s e r ă t o t atît d e p u ţ i n c a r a c t e r u l s o c i e t ă ţ i l o r
m o d e r n e ca şi pe acela al propriei noastre societăţi. Cit
p r i v e ş t e p e s i m i s m u l r e a e ţ i u n i i faţă d e v i i t o r u l s o c i e t ă ţ i i
r o m â n e m o d e r n e , pesimism bazat pe analogia cu imperiul
r o m a n , a cărui prăbuşire se datoreşte tot proletarizării
ţărănimii, aceasta d o v e d e ş t e că cultura generală a acestor
o a m e n i prezenta serioase goluri. Singur cazul Angliei,
c a r e şi-a d i s t r u s ţ ă r ă n i m e a , fără a î m p ă r t ă ş i t o t u ş i s o a r t a
i m p e r i u l u i r o m a n , a r f i ajuns s ă l e arate c ă n u s e p o a t e
stabili o a n a l o g i e î n t r e s o c i e t ă ţ i l e v e c h i ş i s o c i e t ă ţ i l e m o ­
d e r n e ; căci cele dintîi nu c u n o s c desît capitalul c o m e r ­
cial şi de camătă, care dizolvă vechiul regim, c u m am
arătat că 1-a d i z o l v a t pe al n o s t r u ; c e l e d i n u r m ă î n s ă
a u cre'at o f o r m ă s u p e r i o a r ă d e c a p i t a l i s m , a n u m e c a ­
pitalul industrial, care clădeşte un n o u edificiu social
d i n ruinele, celui v e c h i 2 . Astfel, s i n g u r u l mijloc de a feri
România de soarta imperiului roman ori a imperiului
1
Vezi F\ Carp, Discursuri, p. 269, proiectul de răspuns la
mesaj din 3 Decembrie 1881. De asemenea, T. Maiorescu, Dis­
cursuri, III, p. 88.
2
K. Marx, Le Capital, vol. III, partea II, p. 167—168. .
iL Dezvoltarea socială a României de ia 1866 pînă în prezent 141
t u r c d e astăzi e r a d e a o x s c o a t e d e s u b a c ţ i u n e a e x c l u ­
s i v ă şi d i z o l v a n t ă a c a p i t a l i s m u l u i c o m e r c i a l şi a o î n ă l ţ a
l a t r e a p t a C a p i t a l i s m u l u i i n d u s t r i a l , a d i c ă : a crea o
industrie naţională. A c e s t a e l e a c u l c e v i n d e c ă r ă n i l e
s ă p a t e de c o m e r ţ în r e g i m u l agrar: industria, pe de
o p a r t e , r e i a f u n c ţ i a v e c h i l o r m e s e r i a ş i , " de a p r o d u c e
valori noi, însă o îndeplineşte cu intensitate n e a s e m u i t
m a i m a r e ; p e d e altă p a r t e , - a t r a g e l a e a ş i o c u p ă ţ ă r ă ­
n i m e a proletarizată, făcînd din aceasta un e l e m e n t so­
c i a l wt.il, nu o p r i m e j d i e p e n t r u stat, şi u ş u r î n d s o a r t a c e l o r
r ă m a ş i l a ţară. I n a c e a s t ă n o u ă d i r e c ţ i e îşi î n d r e a p t ă d e
a c u m sforţările b u r g h e z i a n o a s t r ă .
•:' .. c) Desăvîrşirea mercantilismului român . "
1 9 . D u p ă c e r ă z b o i u l d e l a 1877 a d u s e s e r e a l i z a r e a
i d e a l u l u i b u r g h e z i e i r o m â n e , a c e l a a l u n u i stat n a ţ i o n a l
u n i t a r ş i n e a t î r n a t , n i m i c n u era m a i firesc, d e c î t c a e a s a
se gîndească în c h i p serios şi la realizarea i n d e p e n d e n ţ e i
e c o n o m i c e , fără c a r e c e a p o l i t i c ă e n u m a i i l u z o r i e . O
ţară a g r i c o l ă , c h i a r d a c ă s e b u c u r ă d e n e a t î r n a r e f o r m a l ă ,
e în r e a l i t a t e o p r o v i n c i e v a s a l ă a m e t r o p o l e i , c a p i t a l i s t e ,
c a r e îi trimite'bani şi fabricate.
« D i n d o u ă ţări c a r e , stau îri r e l a ţ i e d e c o m e r ţ l i b e r ,
a c e e a c a r e v i n d e a r t i c o l e i n d u s t r i a l e d o m n e ş t e , iar a c e e a
ce nu poate oferi decît produse agricole se s u p u n e » 1 .
E r a f i r e s c c a b u r g h e z i a r o m â n ă s ă u r m e z e p i l d a al­
t o r a şi d u p ă ce, r e a l i z a s e u n i t a t e a şi n e a t î r n a r e a p o l i t i c ă
să năzuiască a întregi această o p e r ă prin înfăptuirea
neatîrnării e c o n o m i c e . ,; . . . .
M i j l o c u l de a înfăptui neatîrnarea e c o n o m i c ă e u n u l
s i n g u r , stabilit şi v e r i f i c a t de întreaga, e x p e r i e n ţ ă a b u r ­
gheziilor înaintate: îngreunarea importului fabricatelor
străine, p r o t e c ţ i o n i ş m u î 2 . N i c i o ţară n u şi-a p u t u t c r e a
o industrie naţională decît întrebuinţînd în acest s c o p
1
Friedrich List, Das nationale System der politischen Oeko-
nomie, p. 23.
2
«Sistemul protectionist a fost un. mijloc artificial de a fa­
brica fabricanţi... a scurta.în chip violent tranziţia de la vechiul
mod de producţie la cel modern». K. Marx, Das Kapital, vol. I,
S>. 722.
142 Şt. Zeletin
puterea politică şi • p u n î n d îndărătul intereselor capita­
lului forţa organizată a statului. Chiar c î n d condiţiile,
i s t o r i c e sînt date, o i n d u s t r i e n u s e p o a t e * n a ş t e d e l a .
sine, ci p e n t r u aceasta trebuie sprijinul p r i c e p u t al u n e i
puteri pontice.
D e c î t , s e î n ţ e l e g e d e l a s i n e c ă p e n t r u c a u n stat s ă
a c o r d e e c o n o m i e i sale acest sprijin, trebuie, să f i e stă-
pîn pe politica sa e c o n o m i c ă , deci să aibă neatîrnarea
p o l i t i c ă : această c o n d i ţ i e n-a îndeplinit-o R o m â n i a d e c î t
d u p ă 1877. A p o i , c h i a r d u p ă c e u n s t a t şi-a c î ş t i g a t n e a ­
tîrnarea politică, încă nu p o a t e păşi la aplicarea u n u i
p r o t e c t i o n i s m ' î n a i n t a t d a c ă n-a a j u n s l a un oarecare
grad de dezvoltare e c o n o m i c ă . Căci ocrotirea industriei
naţionale p r i n îngreunarea i m p o r t u l u i străin î n s e a m n ă
j i g n i r e a i n t e r e s e l o r e c o n o m i c e atît a l e b u r g h e z i i l o r î n a ­
intate, c a r e p o t u ş o r r e c u r g e l a r e p r e s a l i i , c î t ş i a c o n ­
sumatorilor proprii. Astfel, nici vasta A m e r i c ă , cu m a r i l e
e i r e s u r s e , n u şi-a î n c e p u t s i s t e m u l p r o t e c t i o n i s t d e c î t
cu multă greutate1. Cît priveşte România, ea nu î n d e ­
p l i n e a a c e a s t ă c o n d i ţ i e n i c i d u p ă 1877, d e a c e e a î n a l ­
c ă t u i r e a s i s t e m u l u i c i p r o t e c t i o n i s t t r e b u i a s ă ţină s e a m ă
d e i n t e r e s e l e s t r ă i n e t o t atît c î t ş i d e i n t e r e s e l e n o a s t r e ,
c ă u t î n d prin măsurile luate să nu indispună capitalismul
2
străin .
Din cele zis* se v e d e îndeajuns de ce mereantilismul
r o m â n a t r e b u i t s ă î n c e a p ă s u b o f o r m ă atît d e i m p e r ­
fectă, care a ruinat v e c h e a noastră industrie, şi să se
întregească atît de tîrzîu cu e l e m e n t u l s ă u de c ă p e t e n i e ;
p r o t e c ţ i a i n d u s t r i e i n a ţ i o n a l e . R o m â n i a a ajuns" c u a n e ­
v o i e stăpînă pe politica ei e c o n o m i c ă , de aceea nu a p u ­
tut a p l i c a d e o d a t ă u n s i s t e m m e r c a n t i l i s t î n t r e g , c u t o a t e
c ă s-au f ă c u t î n a c e s t s e n s r e p e t a t e sforţări, d e altfel t o a t e
z a d a r n i c e . « D i n s e c o l u l al. X V - l e a a v e m d e î n r e g i s t r a t
că noi nu putem dispune de regimul nostru vamal, decît
3
aşa c u m n e i m p u n e a u c a p i t u l a ţ i i l e t u r c e ş t i » . «In t o a t e
capitulaţiile sale î n c h e i a t e în p e r i o a d a de la 1 8 3 0 — 1 8 7 4 ,
1
Clive Day, A history oj commerce, p. 496.
2
Vezi Karl Grünberg, Die handelspolitischen Beziehungen.
etc., p. 101 şi urm.
C. T. Băicoianu, Istoria politicii noastre vamale, p. 2.
3
II. Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 1 4 3
Turcia continuă a c u p r i n d e şi Principatele r o m â n e sub
raportul tarifarii»1. .
Ş i l a m e n ţ i n e r e a a c e s t e i stări d e l u c r u r i era i n t e r e s a t
însuşi c a p i t a l i s m u l străin, « c a r e r e u ş i s e p r i n c a p i t u l a ţ i i l e
î n c h e i a t e c u T u r c i a să-şi a s i g u r e î n î n t r e g i m e pieţele
române»^.
In asemenea împrejurări, toate sforţările anterioare
de a o c r o t i i n d u s t r i a n a ţ i o n a l ă t r e b u i a u să d e a g r e ş , şi
a u dat. N u m a i r ă m î n e a c o n d u c ă t o r i l o r a c e s t e i ţări d e c î t
.a p r i v i cu b r a ţ e l e î n c r u c i ş a t e la r u i n a v e c h i i e c o n o m i i
n a ţ i o n a l e . C î n d ' r ă z b o i u l inie-a d â t a p o i s t ă p î n i r e a p e s t e
p o l i t i c a n o a s t r ă , a c e a s t a s e afla t o t u ş i l e g a t ă p r i n c o n ­
v e n ţ i a c u A u s t r i a , i a r c î n d s-a î n l ă t u r a t a c e a s t ă stavilă,
î n 1886, a t u n c i n u m a i e r a n i m i c d e o c r o t i t , c ă c i v e c h i l e
i n d u s t r i i f u s e s e r ă d e s f i i n ţ a t e d e c o n c u r e n ţ a străină. T r e ­
b u i a d e c i să se c r e e z e d i n n o u o i n d u s t r i e n a ţ i o n a l ă , şi
aceasta n u s e m a i p u t e a f a c e d e c î t p e b a z e m o d e r n e , s u b
f o r m a u n e i m a r i i n d u s t r i i r o m â n e . Ş i astfel d e z v o l t a r e a
n o a s t r ă e c o n o m i c ă f u silită a r i s c a d e o d a t ă saltul d e l a
meserii la marea industrie, s ă r i n d , peste fazele
intermediare.
20. C e e a c e a î m p i e d i c a t î n c ă p r o t e c ţ i o n i s m u l r o ­
m â n , s p r e r u i n a i n d u s t r i e i n a ţ i o n a l e , e şi î m p r e j u r a r e a
istorică, c ă î n v r e m e c e R o m â n i a f ă c e a sforţări d e a-şi
întări s i s t e m u l e i m e r c a n t i l i s t , b u r g h e z i a a p u s e a n ă f ă c e a
s u p r e m e s f o r ţ ă r i d e a ieşi d i n m e r c a n t i l i s m u l e i s e c u l a r
şi a î n a i n t a la o p e r i o a d ă l i b e r a l ă . S e m n a l u l 1-a dat, c u m
s e ştie, A n g l i a î n 1846, p r i n d e s f i i n ţ a r e a t a x e l o r p e i m ­
portul griului. Politica liberului s c h i m b inaugurată de
atunci, căreia Anglia s i n g u r ă i-a rămas credincioasă
pînă în prezent, a avut un e c o u v r e m e l n i c şi asupra c e ­
l o r l a l t e state. La 1860 a i n t r a t pe a c e e a ş i c a l e şi F r a n ţ a .
N a p o l e o n îşi p e t r e c u s e o p a r t e a v i e ţ i i s a l e . z b u c i u m a t e
în Anglia, t o c m a i în t i m p u l agitaţiilor clubului C o b d e n
din Manchester, oraşul ce a dat teoriei liberului s c h i m b
n u m e l e său. V r î n d să-şi c a p e t e f a v o a r e a m a s e l o r p r i n
1
Op. cit., p. 12.
2
Op; cit., p. 88. — Neugebauer constată că s-au făcut de tim­
puriu încercări de a se întemeia fabrici româneşti, dar acestea
uu trebuit să se închidă din lipsa protecţiei faţă de concurenţa
•ilrăină. Beschreibung der Moldau und Walachei, p. 289.
 Şt. Zeletin
144
i e f t i n i r e a vieţii, î m p ă r a t u l a p u s î n c u m p ă n ă i n f l u e n ţ a
sa pentru aplicarea principiilor liberale la politica v a - .
mală a Franţei1. S u b presiunea puternicului i m p e r i u
f r a n c e z u r m a r ă ş i alte state aceeaşi direcţie; Belgia;
P r u s i a în 186:2, se v ă z u r ă n e v o i t e a a d e r a Ia p r i n c i p i i l e
liberului schimb2. Astfel triumfă liberalismul, după
p i l d a A n g l i e i , atît î n F r a n ţ a c î t ş i î n G e r m a n i a , u n d e
însă triumful îi fu de scurtă durată.
A c e a s t ă s i t u a ţ i e n u p u t e a s ă r ă m î n ă fără î n r î u r i r e
asupra, o a m e n i l o r n o ş t r i p o l i t i c i . S p i r i t e l i p s i t e d e s i m ţ
istoric, ei nu-şi p u t e a u da s e a m a că p o l i t i c a e c o n o m i c ă
a u n e i ţâri atîrnă d e starea e i s o c i a l ă , c i c o n s i d e r a u
principiile acestei politici ca adevăruri abstracte, uni­
v e r s a l e ş i a b s o l u t e , b u n e d e a p l i c a t î n o r i c e ţară; d e
aceea nu e de m i r a r e că au cercat să le a p l i c e şi la noi.
în această atmosferă liberală a fost încheiată c o n v e n ţ i a
c o m e r c i a l ă c u Austria,- i n s p i r a t ă d e c r e d i n ţ a c ă î n d o ­
meniul e c o n o m i c principiile liberului schimb « a u fost
recunoscute de majoritatea oamenilor competenţi ai ştiin­
ţei c a c e l m a i n i m e r i t m i j l o c p e n t r u î n c u r a j a r e a c o m e r ­
ţ u l u i ş i i n d u s t r i e i , cît ş i p e n t r u î n f l o r i r e a a v u ţ i e i p u b l i c e
a unui stat»3.
A c e ş t i o a m e n i ar fi p u t u t afla - fără m u l t ă g r e u t a t e ,
d a c ă n u d i n c e r c e t ă r i proprii", c e l p u ţ i n d i n s c r i e r i l e l u i
F r . List, c ă î n r e a l i t a t e l i b e r u l s c h i m b e c e l m a i . n i m e ­
rit m i j l o c d e a d i s t r u g e o b u r g h e z i e î n p r o c e s d e n a ş -
tere.. P e a c e e a ş i c a l e a p u c a s e ş i R o m â n i a ş i l a e x p i r a ­
r e a c o n v e n ţ i e i c u A u s t r i a î n a i n t a s e atît d e d e p a r t e î n c î t !
m ă c i n a ia m o r i l e austriece şi făina p e n t r u trebuinţele
zilnice!4.
A c e a s t ă , atmosferă a p r o v o c a t o mişcare de reacţiune.
5 statările r e p r e z e n t a n ţ i l o r înşişi a i m i ş c ă r i i ; s e p a r e c ă
Cei m a i d e s e a m ă r e p r e z e n t a n ţ i a i e i sînt; M a r ţ i a n ,
1
M a x Schippel, Grıındzüge der Handelspolitik, Berlin, 1902,.
P- 169. , . - ; •
' .
2
Op. cit., p. 171 şi urm.
3
C. I. Băicoianu, Istoria politicii noastre vamale, p. 143.
4
In anul 1886 România importă din Austria ^ 4 581 576 kg..
făină. N. Paiano, Le grande industrie en Roumanie, Bucarest
.1906, tableau X I .
* A scos „Analele economice şi statistice", 1860—1864.
II. Dezvoltarea socială a României de, la 1866 pînă în prezent 1 4 5 ,
I o n G h i c a 1 , P . S . A u r e l i a n 2 , A . D . X e n o p o l 3 . T o ţ i aceşti
scriitori încearcă să dovedească publicului r o m â n c e e a
c e Fr. List d o v e d i s e p u b l i c u l u i g e r m a n : c ă naţiunile
înaintate a u î m b r ă ţ i ş a t l i b e r a l i s m u l e c o n o m i c f i i n d c ă l i ­
berul s c h i m b c o n v i n e intereselor lor actuale; dar că Ta
î n c e p u t , c î n d e l e s e aflau î n a c e e a ş i stare d e î n a p o i e r e
ca şi n o i , e l e au a c o r d a t i n d u s t r i e i n a ţ i o n a l e o p u t e r n i c ă ,
ocrotire. Ei vroiau deci să răspîndească în cultura noas­
tră t o c m a i c e e a c e - i l i p s e a a t u n c i şi-i l i p s e ş t e î n c ă : sim­
ţul istoric; d e a c e e a a r ă t a u c ă a t i t u d i n e a s t a t e l o r f a ţ ă '
d e e c o n o m i a lor naţională variază p o t r i v i t c u condiţiile-
istorice respective. A r g u m e n t e l e lor culminau în î n c h e ­
ierea p r e ţ i o a s ă ş i astăzi, c ă o a m e n i i n o ş t r i d e stat p r o ­
c e d e a z ă g r e ş i t c î n d s e i n s p i r ă d e l a t e o r i i s t r ă i n e , fără.
a cerceta substratul de interese c o n c r e t e al u n o r ase­
menea formule.
« T r e b u i e s ă r e c u n o a ş t e m c ă d e o a r e c e n e - a m făcut,
cultura mai m u l t în Franţa, n e - a m deprins să l u ă m ca
e v a n g h e l i e t o t c e n i s-a p r e d i c a t d e p r o f e s o r i i n o ş t r i
d e e c o n o m i e p o l i t i c ă . N i c i o d a t ă n - a m ţ i n u t s o c o t e a l ă de-
istoria d e z v o l t ă r i i e c o n o m i c e a p o p o r u l u i f r a n c e z , de-
legislaţia s a e c o n o m i c ă d i n t r e c u t ş i p r e z e n t , c i n e - a m :
mărginit să ne ţ i n e m orbeşte de teoriile dascălilor n o ş ­
tri. A j u n ş i î n s i t u a ţ i u n i înalte, î n l o o s ă c e r c e t ă m c a r e
a fost m e r s u l a l t o r n a ţ i u n i în, d e z v o l t a r e a l o r e c o n o m i c ă , ,
i n l o c s ă c e r c e t ă m s u b C e r e g i m s-au d e z v o l t a t a g r i c u l ­
tură, i n d u s t r i a ş i c o m e r ţ u l ţ ă r i l o r străine, n e - a m m u l ­
ţ u m i t să a p l i c ă m tale quale c e e a c e a m î n v ă ţ a t î n ş c o a l ă ,
adică faimoasa teorie a liberului s c h i m b » .
4
A c e a s t ă m i ş c a r e stă s u b i n f l u e n ţ a lui L i s t : A u r e l i a n
scrie prefaţa traducerii în româneşte, X e n o p o l îl r e c o ­
mandă, l a J u n i m e a ş i s e f o l o s e ş t e d e i d e i l e s a l e î n t r - o
largă m ă s u r ă î n s t u d i i l e e c o n o m i c e . J u d e c i n d d u p ă c o n ­
agitaţiunea lor p e n t r u măsuri protecţioniste nu a r ă m a s
1
Convorbiri economice 2 voi.
2
Pe lingă opera, citată, asupra politicii comerciale prezintă-
un deosebit interes din punctul nostru de vedere lucrarea sa:
Cum se poate funda industria în România, Bucureşti, 1881.
:)
Studii economice,- Craiova, 1882.
\ P. S. Aurelian, Prefaţă la traducerea română (de Papiniu)
11 Sistemului de. economie politică a lui List. Citat de G. I Băi­
coianu, op cit., p. 145.

Şt. Zeletin
146
fără răsunet asupra publicului nostru, aşa că la 1886,
c î n d politica noastră a intrat în m o d efectiv pe această
c a l e , spiritele, e r a u p r e g ă t i t e 1 .
2 1 . C u a n u l 1886 s e d e s c h i d e o p e r i o a d ă n o u ă î n
dezvoltarea burgheziei române, de aceeaşi însemnătate
pe c a r e o a r e şi î n t e m e i e r e a c a p i t a l i s m u l u i b a n c a r : e
data cînd î n c e p e în m o d sistematic tendinţa de indus­
t r i a l i z a r e a ţării, d e c i d e a î n t e m e i a u n c a p i t a l i s m i n ­
dustrial. A b i a prin aceasta d e v i n e burghezia un factor
esenţial în organismul social, abia de atunci soarta unei
naţiuni se identifică cu soarta b u r g h e z i e i sale în aşa
fel, că puterea naţiunii î n s e a m n ă în realitate p u t e r e a
b u r g h e z i e i , iar r u i n a b u r g h e z i e i - a d u c e r u i n a n a ţ i u n i i
î n c ă î n a i n t e d e a c e a s t ă dată, d i n î m p r e j u r ă r i l e e x p u s e
m a i sus, b u r g h e z i a n o a s t r ă f u s e s e silită s ă s e g î n d e a s c ă
în c h i p serios la întemeierea unei industrii proprii şi
făcuse încercări izolate în această direcţie. C î n d î n c e ­
p u r ă t r a t a t i v e l e c u A u s t r i a p e n t r u r e î n n o i r e a eonven-,*
ţiei, R o m â n i a le duse din noul ei punct de vedere, al
înfiripării u n e i industrii proprii. C u m însă Austria r e ­
c u z ă să primească cererile R o m â n i e i , tratativele dădură
g r e ş , ş i astfel s e n ă s c u î n t r e a m b e l e ţări u n « r ă z b o i
v a m a l » 2 . în t i m p u l acesta R o m â n i a păşi la realizarea
p l a n u l u i ei de a-şi î n t e m e i a o i n d u s t r i e p r o p r i e , şi în
a c e s t s c o p îşi e l a b o r a o l e g i s l a ţ i e s p e c i a l ă . A s t f e l l u ă
f i i n ţ ă l e g e a d e l a 1 2 M a i 1887, c o n ţ i n î n d « m ă s u r i g e ­
nerale spre a v e n i în ajutorul industriei naţionale» .
3
N u n e v o m o c u p a c u c a r a c t e r u l . a c e s t e i legislaţii.
C e e a ce ne interesează pe noi sînt pricinile şi u r m ă r i l e
1
«Publiciştii de toate, gradele au contribuit a lumina tara
şi a determina acel cureat puternic ce există astăzi în România
cu privire la creaţia şi încurajarea industriei naţionale». Loc. cit.
2
Karl Griinberg, Die handelspolitischen Beziehunren etc.,:
p. 68 şi urm.
3
Asupra caracterului legislaţiei noastre pentru dezvoltarea
industriei naţionale informează cel mai bine autorul ei principal.
Să se consulte deci B. Costinescu, Tariful vamal din 1904; ace­
laşi, Încurajarea industriei naţionale, 1912. O scurtă privire asu­
pra acestei legislaţii dă M. I. Paiano, La grande industrie en
Roumanie, 1906; expunerea amănunţită a începuturilor legisla­
ţiei noastr» protecţioniste se găseşte în una din puţinele lucrări
documentate ce posedă literatura noastră specială: I. C. Băicoia-
nu, Istoria politicii noastre vamale şi comerciale de la regula­
mentul organic pini in prezent.
I I . Dezvoltarea socială a României de la 1856 pînă' în prezent 147
c i s o c i a l e . D e a c e e a a m arătat p e l a r g n e c e s i t a t e a i s t o ­
r i c ă d i n c a r e e a şi-a l u a t fiinţă, î n v e d e r â n d c ă l a n o i ,
i n t o c m a i ca în a l t e ţări, d e z v o l t a r e a i n d u s t r i e i e o t r e a p t ă
necesară de e v o l u ţ i e a burgheziei şi nu rezultatul c a ­
priciului u n u i sau u n o r indivizi, c u m s o c o t încă c e i ce.
. n u şi-au d a t silinţa s ă c e r c e t e z e e v o l u ţ i a c a p i t a l i s m u l u i
român.
E d r e p t că nu o r i c e . n a ţ i u n e e în stare a f a c e p a s u l
hotărîtor de la capitalismul c o m e r c i a l la acel industrial.
A c e a s t ă t r a n z i ţ i e atîrnă atît d e c o n d i ţ i i l e i s t o r i c e , c î t
ş i d e p r o p r i a p u t e r e d e viaţă, a u n e i n a ţ i u n i . I s t o r i a e c o ­
n o m i c ă arată î n s ă c ă ţările c e n u p o t d e p ă ş i c a d r u l
capitalismului c o m e r c i a l se dezorganizează şi dispar din
cartea v i e ţ i i .
R ă z b o i u l v a m a l a a d u s p a g u b e atît R o m â n i e i , cît şi
Austriei, i n s ă m u l t m a i m a r i a c e s t e i d i n u r m ă d e c î t
celei dintîi: în R o m â n i a el a d a t u l t i m a lovitură c r e ş ­
terii v i t e l o r , d a r A u s t r i a a p i e r d u t d e a t u n c i r o l u l e i
predomnitor pe pieţele noastre, şi a n u m e în folosul G e r ­
m a n i e i . D e l a 1870, î n u n n a î n t e m e i e r i i i m p e r i u l u i , c a ­
pitalismul g e r m a n luase un avînt f o r m i d a b i l şi î n c e r ­
case î n c i i i p f i r e s c s ă c u c e r e a s c ă ş i p i e ţ e l e r o m â n e . R ă z ­
b o i u l v a m a l îi^ d ă d u u n f e r i c i t p r i l e j d e a r ă p u n e c o n ­
c u r e n ţ a a u s t r i a c ă şi a oîştiga a i c i î n t î i e t a t e a 1 . In a c e s t
chip schimbarea ce intervenise în evoluţia e c o n o m i e i
r » m â n e d e l a 1875 l u ă o f o r m ă desăvârşită: c a p i t a l i s m u l
Europei' centrale înlocui pe pieţele noastre capitalismul
apusean.
Burghezia r o m â n ă văzuse l u m i n a zilei sub influenţa
rapitalismuJui a n g l o ^ f r a n c e z , c u p r e d o m i n a r e a c e l u i e n ­
g l e z ; d u p ă c u c e r i r e a i n d e p e n d e n ţ e i , e a îşi c o n t i n u ă d e z ­
voltarea s u b i n f l u e n ţ a c a p i t a l i s m u l u i a u s t r o - g e r m a n , c u
predominarea celui german. Imperiul g e r m a n moşteneşte
nstfel r o l u l d e m e t r o p o l ă c a p i t a l i s t ă a R o m â n i e i , p e care-1
deţinuse în p e r i o a d a «renaşterii n a ţ i o n a l e » M a r e a B r i ­
tanic.
Germania ajunse repede izvorul nostru de bani şi
d e m a r f ă , b a n c a ş i u z i n a R o m â n i e i ; d e p e l a 1880 ş i
p m ă l a 1804, e a v a r s ă a p r o a p e î n f i e c a r e a n s u m e d e
1
Karl Griinberg, op. cit., p. 84.
148 Şt. Zeletin
b a n i g u v e r n e l o r r o m â n e î n v a l o a r e totală d e peste u n
m i l i a r d , asa că în a c e s t d i n u r m ă an 3/4 d i n d a t o r i a n o a s ­
t r ă p u b l i c ă sînt d e ţ i n u t e d e m a r e a f i n a n ţ a g e r m a n ă .
E x p o r t u l m ă r f u r i l o r ' g e r m a n e spre R o m â n i a creşte de .
a s e m e n e a - e l o c u p ă n u m a i p u ţ i n d e 6 0 — 7 0 000 l u c r ă ­
t o r i g e r m a n i . A c e a s t ă i n v a z i e de- b a n i ş i m ă r f u r i g e r - /
m a n e trebuia să influenţeze şi direcţia exportului n o s ­
tru; g r î u l r o m â n , s i n g u r u l m i j l o c d e s e a m ă c u c a r e ţ a r ă
n o a s t r ă p l ă t e ş t e b a n i i ş i m ă r f u r i l e străine, îşi l u ă d r u ­
m u l spre pieţele Germaniei, a cărei putere de . absorb-
ţiune creştea m e r e u , potrivit cu creşterea curentului de
b a n i ş i m ă r f u r i c e e a î l r e v ă r s a s p r e n o i : î n 1893 e a n e
c u m p ă r ă g r i a î n v a l o a r e d e 127 m i l i o a n e lei, pe, c î n d
n u m a i c u d o i ani m a i î n a i n t e g r î u l r o m â n , e x p o r t a t î n
G e r m a n i a , se ridicase abia la 9V2 m i l i o a n e 1 .
Această adîncă s c h i m b a r e în relaţiile b u r g h e z i e i n o a s ­
t r e se îndeplineşte în cursul deceniului al nouălea1 al
-veacului t r e c u t ; e a n e î n s t r ă i n e a z ă d e c a p i t a l i s m u l a p u ­
s e a n şi ne apropie de capitalismul european. C u m că
n o u a , d i r e c ţ i e e c o n o m i c ă t r e b u i a s ă atragă d u p ă s i n e
şi o n o u ă orientare politică, aceasta e l i m p e d e p e n t r u
o r i c i n e are i d e e d e m e c a n i s m u l s o c i e t ă ţ i l o r - burgheze.-'
1 s e r ă c e e l i b e r t a t e a ş i l u p t a s e r ă p e n t r u dînsa p e b a r i c a d e .
Op. cit., p. 104—105.... Grünberg crede a fi descoperit-o do­
vadă «picantă» (p. 115) că năzuinţele României de a se apropia
>de Germania ar fi dat greş prin faptul că de la 1894 pînă la
.1900 imperiul german ar fi căzut pe a şasea treaptă mtre_. statele
cumpărătoare de grîu românesc! Locul întîi ar fi ajuns să-1 ocu­
pe Belgia! cu proporţia zdrobitoare de 38,24 la sută din exportul
nostru total, pe cînd Germania ne-ar fi cumpărat în acest inter­
val abia 8,20 la sută. Distinsul scriitor austriac, cade aici victimă
..unei desăvîrşite erori. Belgia joacă rolul unui intermediar: ea
transportă grîul român din porturile noastre, îl încarcă în por­
turile ei pe. şlepuri, iar pe acestea le porneşte pe Rin spre ora-'
şele germane de destinaţie. (F. Maurette, Les grands marchés
des matières premières,' Paris, 1922, p. 63. De asemenea I. I.
Răducanu, Die deutsch-rumänischen Handelsbeziehungen, In Sch­
mollers Jahrbuch din 1904, p. 1451). Această eroare ar fi putut
•S-D descopere uşor Grünberg dacă consulta cifrele pe care Îs
indică statistica germană asupra importului de cereale române,
în care caz s-ar fi putut convinge că rolul Germaniei în expor­
tul român nu şi-a pierdut însemnătatea.
De altfel e şi firesc, că dacă Germania n-ar fi avut nevoie
de grîul românesc, nu s-ar fi interesat cu atîta stăruinţă de pie­
ţele noastre, după cum şi Anglia s-a înstrăinat de ţara noastră
din moment ce a început să-i sosească grîu din alte părţi.
II Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă înprezent H-9
M e t r o p o l a c a p i t a l i s t ă t r e b u i e să-şi a p e r e c o l o n i i l e a g r i ­
c o l e nu din «generozitate», ci din acel interes p r o z a i c
c a r e face pe o r i c e patron să apere viaţa harnicului m u n ­
c i t o r c ă r e i d ă p î i n e ş i sare. Ş i a c e s t i n t e r e s nu-1 m a i
avea a c u m capitalismul apusean, ci cel german. De aceea
şi burghezia r o m â n ă trebui să caute sprijin în E u r o p a
centrală, şi cu aceasta Berlin-Viena moşteni şi pe teren
p o l i t i c r o l u l p e care-1 a v u s e s e m a i î n a i n t e P a r i s - L o n d r a .
Alipirea politică a R o m â n i e i m o d e r n e la Europa cen­
trală d e v e n i s e o n e c e s i t a t e şi se î n d e p l i n i , în c h i p f o r ­
m a l , în a n u l .1883 p r i n t r - u n tratat s e c r e t 1 .
La început noua orientare politică a-burgheziei-noas­
t r e o p u s e î n t r - o situaţie d e s t u l d e c i u d a t ă . E a c r e s c u s e
in atmosfera culturală apuseană, se adăpase la i z v o a ­
rele civilizaţiei franceze şi zidise edificiul nostru social
m o d e m după m o d e l u l aşezămintelor franceze. în al n o u ă ­
lea d e c e n i u a l v e a c u l u i d i n u r m ă e a î n d r e p t ă însă tara
noastră înspre o naţiune cu care nu avea încă n i c i - o
l e g ă t u r ă s u f l e t e a s c ă . Ş i aşa s e f ă c u c ă b u r g h e z i a r o m â n ă
se orienta pe teren cultural spre A p u s , iar pe t e r e n
e c o n o m i c şi politic spre centrul Europei: interesele ei
se concentrară în Berlin, pe ' cînd inima ei rămase tot în
Oraşul-lumină, u n d e odinioară r e v o l u ţ i o n a r i i noştri afla­
Cu încetul această d i z a r m o n i e în atitudinea b u r g h e ­
ziei r o m â n e î n c e p u ş ă dispară. I n t e n s i t a t e a l e g ă t u r i l o r
noastre e c o n o m i c e cu G e r m a n i a aduse cu sine si o [ h ,
tensificare a legăturilor culturale. Universităţile g e r m a n e
î n c e p u r ă .să a t r a g ă c e t e t o t m a i n u m e r o a s e d e t i n e r i
români, l i m b a g e r m a n ă cîştigă tot m a i m u l t teren în
ş c o l i l e p u b l i c e , c a ş i î n p o p o r , m a i ales î n l u m e a d e
afaceri, u n d e c u l t u r a f r a n c e z ă n u p u t u s e r ă z b a t e ; astfel
Germania dădu s e m n e că e în măsură a învinge A p u ­
sul ş i î n n o u a c o n c u r e n ţ ă c u l t u r a l ă , d u p ă c u m î l î n v i n -
Ideea noii orientări politice, a pornit din sînul reacţiunii-
In ca în anul 1881 T. Maiprescu publică în Deutsche Revue un ar­
ticol în care arată nevoia alipirii României la politica Puterilor
Centrale. Vezi Discursuri, III,' p. 6 şi urm. Oricine urmăreşte
Insă evoluţia noastră socială în a doua jumătate a veacului din
u i-mă îşi poate da limpede seama că noua îndrumare a politicii
noastre externe nu se datoreşte influenţei, unui sau unor spirite
OU simpatii germane, ci izvorăşte din înseşi nevoile vitale ale
burgheziei române. -
150 Şt. Zeletin
se se în vechea concurenţă economică. Victoria ei în aceas­
t ă n o u ă l u p t ă p u t e a f i c u atît m a i s i g u r ă , c u cît e a
i z b u t i s e a-şi p r e g ă t i t e r e n u l : e a r ă s p î n d i ş e î n • i n t e l e c ­
tualitatea r o m â n ă credinţa că cultura germană ar îi
mai «solidă» d e c î t c e a f r a n c e z ă , f ă c î n d astfel t i nara
noastră generaţie să prefere aşezămintele culturale g e r ­
m a n e celor franceze. Ţinînd seamă . de . greutăţile p r o ­
v e n i n d din heterogenitatea de limbă şi temperament,,
r e z u l t a t e l e o b ţ i n u t e d e influenţa- c u l t u r a l ă g e r m a n ă in.
R o m â n i a , î n t r - u n t i m p atît d e scurt, p o t f i c o n s i d e r a t e ,
ca u i m i t o a r e . . ,
Aşadar, începînd cu penultimul d e c e n i u al veacului
trecut, cucerirea e c o n o m i c ă a R o m â n i e i de către G e r ­
m a n i a atrase, d u p ă sine c u c e r i r e a p o l i t i c ă ş i culturală..
C î n d anul 1916 î n t r e r u p s e b r u s c l e g ă t u r i l e î n t r e c e l e
d o u ă ţări, R o m â n i a e r a p e c a l e d e a d e v e n i o c o l o n i e
e c o n o m i c ă , p o l i t i c ă şi c u l t u r a l ă a G e r m a n i e i , aşa c u m .
f u s e s e p e l a m i j l o c u l ' a c e s t u i v e a c faţă d e f r a n c o - e n g l e z i .
22. N o u a s u z e r a n i t a t e e c o n o m i c ă a c a p i t a l i s m u l u i g e r ­
m a n n-a fost, î n p r i n c i p i u , o p i e d i c ă p e n t r u c o n s o l i d a r e a
m e r c a n t i l i s m u l u i n o s t r u . G e r m a n i a însăşi i n t r a s e d e l a
187.9. p e . c a l e a p r o t e c ţ i o n i s t ă , d e c i n u p u t e a s ă s e o p u n ă
la - străduinţa l e g i t i m ă a s t a t e l o r cu c a r e a v e a l e g ă t u r i
c o m e r c i a l e de a se folosi de aceleaşi m i j l o a c e pentru
a-şi o c r o t i e c o n o m i a n a ţ i o n a l ă .
D a r î n c e r c ă r i l e R o m â n i e i d e a-şi î n t e m e i a o i n d u s ­
t r i e p r o p r i e a u f o s t p r i v i t e c u multă- n e î n c r e d e r e nu.
n u m a i d e s c r i i t o r i i străini, c e e a c e e firesc, c i ş i d e u n i i
s c r i i t o r i r o m â n i , c e e a c e n u m a i e firesc. S-a f ă c u t a d e ­
sea s u m a f o l o a s e l o r c e n e a d u c e i n d u s t r i a n o a s t r ă ş i
s-a c r e z u t a s e d e s c o p e r i c ă e a n u c o r e s p u n d e s a c r i f i ­
c i i l o r p e c a r e l e i m p u n e ţării.
A c e s t p u n c t de v e d e r e e încă o d o v a d ă a lipsei de
simţ istoric cu care se judecă începuturile burgheziei.
E adevărat că o industrie în p r o c e s de naştere i m p u n e
m a r i sacrificii, î n d e o s e b i ţ ă r ă n i m i i , c a r e e silită s ă c u m ­
p e r e f a b r i c a t e n a ţ i o n a l e m a i p r o a s t e ş i m a i s c u m p e decît.
c e l e s i m i l a r e străine. D a r istoria b u r g h e z i e i arată c ă c u
a s e m e n e a sacrificii t r e c ă t o a r e ţ ă r ă n i m e a îşi a s i g u r ă bu­
n ă s t a r e a e i v i i t o a r e d e ' clasă, c ă c i n u m a i d e z v o l t a r e a
i n d u s t r i e i e în m ă s u r ă a î n l ă t u r a a c e a m i z e r i e de la sate
II. Dezvoltarea socială a României de la 1886 pînă în prezent 151
c a r e - c a r a c t e r i z e a z ă p e s t e t o t faza m e r c a n t i l i s t ă . U n d e
a j u n g e ţ ă r ă n i m e a î n t r - o ţară care-şi d i s t r u g e i n d u s t r i a
n a ţ i o n a l ă , aceasta n e - o arată î n d e a j u n s p i l d a S p a n i e i .
C î n d se j u d e c ă rezultatele obţinute de industria noas­
tră n a ţ i o n a l ă n u t r e b u i e s ă s e p i a r d ă d i n v e d e r e f u n c ­
ţia e i i s t o r i c ă î n faza a c t u a l ă d e d e z v o l t a r e s o c i a l ă . A m
arătat c ă î n t e m e i e r e a u n e i i n d u s t r i i n a ţ i o n a l e a l c ă t u i e ş t e
o p a r t e i n t e g r a n t ă a i d e a l u l u i n a ţ i o n a l ah b u r g h e z i e i ; ea
are rolul istoric de a c o m p l e t a independenţa politică,
c r e î n d u - i t e m e l i a e i reală': i n d e p e n d e n ţ a e c o n o m i c ă . Ş i
M
acestei c h e m ă r i r ă s p u n d e i n d u s t r i a i n d i g e n ă î n m ă s u r a
î n c a r e e a i z b u t e ş t e s ă p r o c u r e ţării sale l u c r u r i l e p e n ­
tru c a r e m a i î n a i n t e era. t r i b u t a r ă străinilor. C e l c e c o n -
iultă d a t e l e statistice, a v î n d î n v e d e r e această f u n c ţ i e
istorică a i n d u s t r i e i n o a s t r e n a ţ i o n a l e , n u are n i c i i m
temei s ă s e a r a t e î n d u r e r a t d e j e r t f e l e c e e a i m p u n e ş i
fu devină n e î n c r e z ă t o r în viitorul ei.
R o a d e l e b i n e f ă c ă t o a r e ale m e r c a n t i l i s m u l u i n o s t r u
industrial s-au s i m ţ i t î n d a t ă d u p ă a n u l 1886, c î n d a f o s t
inaugurat acest r e g i m d e o c r o t i r e 1 . C î t p r i v e ş t e starea
Capacitatea . Producţia
Felul' industriei Consumul intern
de producţie a in­ , e f e c t i v ă a 'indus­
dustriei naţionale triei naţionale
Ind. metalurgică. 413 463 tone 375 000 tone 187 978 tone
„ textilă 116 074 „ 116 950 „ 97 458 „
„ zahărului . 95 000 „ 120 000 „ 85 000 „ '
,, hîrtiei . . . 38 000 „ 32 000 „ 32 000 „
„ pielăriei . . 51267 „ 59 046 „ 49 682 „
Vezi C. I. Băicoianu, op. cit, p. 325. Extragem următoarele
•Onstatari; «Importul făinii, de la 3 940 238 kg înainte de 1886
Bflzu la 3 552 kg; acel al pastelor făinoase de la 416 084 la 49 983
Mi săpunurile de la 258 015 kg la 32 078 kg; luminările de stea-
Infl <le la 699 027 kg. la 310—360 kg. îndeosebi asupra industriei
p t l a n e i influenţa politicii tarifare de la 1886 a fost hotărîtoare.
înainte de 1886 pieile vitelor noastre se exportau în Austro-
Hnfiafia, pentru a ni se trimite înapoi sub formă de fabricate.
Bţ In 1 138 733 kg piei tăbăcite, reprezentînd o valoare de 8
Bilioane lei în cifră rotundă, importul acestui articol scade după
Mflfl la 479 238 kg în valoare numai de lei 1917 Î52. De unde
înmiit- de 1886 importul încălţămintei se ridică la cîteva mili-
 U. D e z v o l t a r e a s o c i a l ă a R o m â n i e i de la 1836 p î n ă în p r e z e n t 153
152 Şt. Z e l e t i n

voiul n e v o i l o r interne1. G r a v i t a t e a u n e i atari situaţii

d e astăzi, aceasta r e i e s e l i m p e d e d i n t a b l o u l a l ă t u r a t ­
o u p o a t e f i n e s o c o t i t ă ; c ă c i m e t a l u r g i a , deşi î n d e z v o l t a ­
e i arată î n c e m ă s u r ă a u a j u n s r a m u r i l e d e s e a m ă a l e
rea i s t o r i c ă v i n e d e r e g u l ă î n u r m a i n d u s t r i e i t e x t i l e ,
industriei noastre să împlinească n e v o i l e interne1. i a faza a c t u a l ă a l c ă t u i e ş t e t o t u ş i . c o l o a n a v e r t e b r a l ă a
Aşadar, afară de metalurgie, capacitatea de produc­ d e z v o l t ă r i i i n d u s t r i a l e . S î n t însă i n d i c i i c ă t e n a c i t a t e a
ţie a industriei -noastre naţionale atinge peste tot ni­ p o l i t i c i i n o a s t r e d e stat v a i z b u t i s ă î n v i n g ă a c e s t e g r e u ­
velul nevoilor interne — pentru industria zahărului le tăţi î n t r - u n v i i t o r f o a r t e a p r o p i a t 2 .
întrece — ceea ce îndreptăţeşte constatarea unei mari" A c u m , privind industria în c o m p l e x u l întregii noas­
instituţii de credit, că «industria din v e c h i u l regat, u n i t ă t r e producţii naţionale, reiese că e c o n o m i a r o m â n ă are
şi mărită cu cea din provinciile alipite, va putea satis­ incă u n c a r a c t e r p r o n u n ţ a t a g r a r : v a l o a r e a p r o d u c ţ i e i
face — cantitativ cu siguranţă, calitativ încetul eu în-' i n d u s t r i a l e s e u r c ă abia l a u n sfert d i n v a l o a r e a p r o ­
eetul — nevoile populaţiei din cuprinsul graniţelor ducţiei a g r i c o l e 3 ; pe cînd cea dintîi luptă să î m p l i n e a s c ă
noastre»2. nevoile interne, cea din urmă dă şi un prisos pentru
e x p o r t . D a r aceasta n u p o a t e s u r p r i n d e . T o a t e ţ ă r i l e
O situaţie a p a r t e a r e î n c ă metalurgia-. D a t e l e c e n e - a u l
a p u s e n e au — în p e r i o a d a " r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e — un
f o s t p u s e îa dispoziţie indică faptul că aici « c o n s u m u l
c a r a c t e r agrar; A n g l i a însăşi a f o s t o ţară e x p o r t a t o a r e
n o r m a l » e d e 650 000 t o n e , d e u n d e r e i e s e c ă c o n s u m a ­
d e c e r e a l e p î n ă l a 1780, a d i c ă u n v e a c d u p ă r e v o l u ţ i a
ţ i a a n i l o r d e d u p ă r ă z b o i , d u p ă c a r e s-a stabilit m e d i a
e i b u r g h e z ă , p e c î n d R o m â n i a n-a ieşit î n c ă d e - a b i n e -
d i n t a b l o u , stă s u b n e v o i l e n o r m a l e . A s t f e l , c a p a c i t a t e a '
lea clin p e r i o a d a r e v o l u ţ i o n a r ă . D a r s e c u v i n e s ă l u ă m
de producţie a metalurgiei noastre se ridică la v r e o
in c o n s i d e r a ţ i a că s c u r g e r e a a n i l o r a s c h i m b a t p e s t e tot,
j u m ă t a t e , iar p r o d u c ţ i a e f e c t i v ă l a v r e u n s f e r t a l c o n ­
Ş] e pe c a l e să" s c h i m b e şi la n o i , r a p o r t u l î n t r e cei. d o i
s u m u l u i i n t e r n . Situaţia s e m a i î n g r e u i a z ă ş i p r i n f a p ­
factori, a n u m e î n d e f a v o a r e a a g r i c u l t u r i i . P r i s o s » ! d e
tul că disponibilităţile noastre de m a t e r i e p r i m ă — c u ­
Cereale p e n t r u e x p o r t a s c ă z u t şi e sortit să s c a d ă ; p e n ­
n o s c u t e p l n ă a c u m — s-ar i s t o v i î n f o a r t e s c u r t t i m p ,
tru a n u l 1923, a c ă r u i p r o d u c ţ i e a g r i c o l ă e c a l i f i c a t ă
d a c ă m e t a l u r g i a n o a s t r ă şi-ar r i d i c a p r o d u c ţ i a l a n i -
di' « b u n i ş o a r ă » , p e s t e d o u ă t r e i m i a u fost s o r t i t e c a n e ­
cesare c o n s u m u l u i i n t e r n , r ă m î n î n d m a i p u ţ i n c a o t r e i ­
o a n e , s c ă z u la 1 394 120 lei. De a s e m e n e a eu l u c r ă r i l e de şelar* me pentru export4. T r e b u i e să ne deprindem cu gmdui
tie la 2—3 m i l i o a n e i m p o r t u l î n a i n t e de 1886, s c ă z u la 1 758 370
l a 1890. . : 1
în a c e s t c a z d i s p o n i b i l i t ă ţ i l e n o a s t r e s-ar istovi în S ar>-:
Tot asemenea c u lemnăria - . . .
Vezi M. Manoilescu, Importanţa şi perspectivele industriei în
Pe u m e r i i acestei pblitici e c o n o m i c e i n a u g u r a t e la 1886 se "
ftoua Românie, B u c u r e ş t i , 1921, p. 22.
n ă s c u r ă , * se î n t ă r i r ă şi p r o s p e r a r ă v i g u r o s , p r e c u m ne arată' 2
în e x p u n e r e a făcută p r e s e i la 16 f e b r u a r i e a. c. de c ă t r e
c i f r e l e de faţă, o serie de i n d u s t r i i şi m e s e r i i c a r e de c a r e m a i
ministerul de i n d u s t r i e s-a c o m u n i c a t că g u v e r n u l a hotărît î n ­
folositoare dezvoltării e c o n o m i e i noastre naţionale, menită a ne
fiinţarea a trei m a r i u z i n e m e t a l u r g i c e , m e n i t e a satisface pe
emancipa economiceşte de piaţa din afară».
1
neplin, î m p r e u n ă c u uzinele- v e c h i , n e v o i l e i n t e r n e . P e n t r u a c e s ­
D a t e l e au fost î n t o c m i t e la. D i r e c ţ i a G e n e r a l ă a Industriei,;
te n o i î n t r e p r i n d e r i s-ar fi şi asigurat c o n c u r s u l u n o r m a r i f i r m e
•mulţumită a m a b i l i t ă ţ i i d-lui Şt. C h i c o ş . P e n t r u c o n s u m u l intern; Itrăine, aşa c ă t e r m e n u l d e instalare n u v a t r e c e d e d o i ani.
s-a c a l c u l a t m e d i a a n i l o r d e d u p ă r ă z b o i . C i f r e l e date c u privire^
E de m a r e i n t e r e s să, se v a d ă , în acest caz, ce. fel se va r e ­
l a z a h ă r ş i hîrtie i n d i c ă c o n s u m u l m a x i m ; î n f a p t m e d i a esteî
zolva p r o b l e m a a p r o v i z i o n ă r i i c u m a t e r i e p r i m ă . ,
a c i m a i c o b o r î t ă , ' ş i a n u m e p e n t r u z a h ă r 4 8 000 t o n e , iar p e n t r u :l
P e n t r u a n u l 1923 v a l o a ' e a p r o d u c ţ i e i 'aerieni* e de 71
hîrtie 2 7 000 t o n e . D e o s e b i r e a ' î n t r e c a p a c i t a t e a d e p r o d u c e r e ş |
li.'irde .şi j u m ă t a t e , iar a p r o d u c ţ i e i i n d u s t r i a l e de 24 m i l i a r d e
p r o d u c e r e a e f e c t i v ă s e l ă m u r e ş t e p r i n a c e e a c ă d u p ă r ă z b o i fa-';
« ! j u m ă t a t e . D i n l u c r a r e a cl-iui Şt. C h i c o ş : « P r o b l e m a e x p o r t u l u i
b r i c i l e — a i n l i p s ă d e c a p i t a l , l u c r ă t o r i , m a t e r i e p r i m ă e t c , n-au?
II p r o d u c ţ i a n a ţ i o n a l ă » , c a r e va a p ă r e a .
m a i p u t u t . s ă l u c r e z e d e c î t f o a r t e r e d u s . D a r î n m o d treptat elej
• V e z i E u g . G i u r g e a : «Situaţia a g r i c o l ă a R o m â n i e i » , i n Bu­
". se r i d i c ă la n i v e l u l c a p a c i t ă ţ i i de p r o d u c ţ i e .
2
letinul Statistic al României, 1924, n o . 1, p. 145,
B a n c a M a r m o r o s c h B l a n k , E x e r c i ţ i u l 1921.
 Şt. Zeletin
154
c ă R o m â n i a s e află p e a c e e a ş i c a l e p e c a r e a u s t r ă b ă ­
tut-o toate burgheziile înaintate: pe măsură ce p o p u l a ­
ţ i a î n a i n t e a z ă — atît s u b r a p o r t u l n u m ă r u l u i , c î t ş i a c e l
al culturii — cota de cereale disponibilă pentru e x p o r t
scade, spre a ajunge odată la z e r o .
1
I n a d e v ă r , iată u n i z v o r d e r e f l e c ţ i i f o a r t e s e r i o a s e
a t î t p e n t r u p o l i t i c a d e stat, c î t ş i p e n t r u o r i e n t a r e a g î n -
d u r i l o r noastre ale tuturor. V e n e r a b i l a credinţă că v i i t o ­
r u l R o m â n i e i stă î n m u n c a c î m p u l u i ş i î n s u d o a r e a ţ ă ­
r a n u l u i n e t e m e m c ă î n c u r î n d v a lua l o c a l ă t u r e a d e
d o i n e l e d i n t r e c u t . E d r e p t c ă azi s î n t e m î n c ă u n s t a d i u l
m o d e s t " cînd industria noastră trebuie să lupte d u p ă
puteri, pentru a p r o d u c e cel puţin pentru nevoile p r o ­
prii. Totuşi trebuie să p r i v i m cu gîndul şi spre a c e l
t i m p cînd scăderea exportului de cereale şi apoi lipsa
s a totală v a t r e b u i c o m p e n s a t ă p r i n t r - u n e x p o r t d e p r o - '
duse industriale. Şi d i n l o c autorizat ne v i n e asigurarea
c ă a c e s t g î n d n u e c h i a r atît d e a v e n t u r o s p e c î t n o i ,
cu mentalitatea noastră agrară înrădăcinată, am înclina
să c r e d e m . , 23. S o a r t ă u n e i i n d u s t r i i n a ţ i o n a l e atîrnă d e s o a r t a
« A c e s t p r o c e s , d e a satisface p r i n i n d u s t r i e t o a t e
n e v o i l e p r o p r i i , c a r e s-au m a n i f e s t a t atît d e p u t e r n i c
în anii d i n u r m ă , va ajunge repede la r e z o l v a r e a lui^
i a r i n d u s t r i a r o m â n ă în p l i n ă d e z v o l t a r e va intra mau
curînd dccît bănuim în a doua fază: aceea de export
p e n t r u prisosul producţiei sale»2.
D a r o r i c e înfăţişare ar lua viitorul, p r o b l e m a p r o p r i e
a m o m e n t u l u i d e faţă r ă m î n e a c e a s t a : e m a n c i p a r e a d e
1
Asupra acestui sfîrşit, la noi "în ţară, ne poate da o idee
generală următoarele reflecţii. Astăzi, după calculul d-lui Giurgea
pentru anul 1923 (Op. cit., ibidem), cele 16 milioane şi jumătate
de locuitori ai României consuma peste două treimi din produc­
ţia noastră de cereale. Cum populaţia noastră, în condiţii priel-;'
nice, ş-ar putea dubla în treizeci de ani (N. T. Ionescu, Buletinul
Statistic, 1924, no. . 1, p. 51), rezultă că chiar ţinînd seamă d
eventuala creştere a productivităţii noastre agricole, peste tre
decenii exportul nostru de cereale poate'fi sau inexistent, sa~
fără însemnătate. Se înţelege însă că nu- vroim să facem o pro
orocire, ci numai să dăm — cum am zis — o idee generală as­
pra perspectivelor noastre în viitor.
2
Vintilă Brătianu: «Situaţia economică creată României n
după război», în volumul Politică externă, cuprinzînd prelegeri
Institutului Social Român din anul 1923—24, Bucureşti, 1925, p. 17
I I . Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 155
piaţa străină, p r i n r i d i c a r e a i n d u s t r i e i n o a s t r e n a ţ i o n a l e
la nivelul c o n s u m u l u i intern. Astăzi politica noastră de
stat pare a fi îngreunat procesul de industrializare, c o n -
t o p i n d u - 1 c u r e z o l v a r e a altei p r o b l e m e , . d e c a r e n e o c u ­
1
p ă m mai tîrziu : aceea a naţionalizării capitalului. în
evoluţia istorică dezvoltarea industriei şi naţionalizarea
capitalului sînt d o u ă p r o c e s e d e o s e b i t e : î n t î i s e n a ş t e
industria, şi aceasta totdeauna cu capitat străin şi cu
capacităţi străine, şi a p o i , c î n d a c e s t p r o c e s este . a s i g u ­
rat, s e î n f ă p t u i e ş t e ş i p r o c e s u l d e n a ţ i o n a l i z a r e a c a p i ­
talului. A î n t r e p r i n d e î n s ă a l d o i l e a p r o c e s î n a i n t e c a
•cel dintîi să fie p u s în afară de o r i c e p e r i c o l , î n s e a m n ă
a c r e a i n d u s t r i e i soarta u n e i f i i n ţ e ce t r e b u i e să t r ă ­
iască fără aer şi f ă r ă h r a n ă . în a c t u a l a fază a m e r c a n t i ­
l i s m u l u i n o s t r u , c î n d i n d u s t r i a l i z a r e a ţării e î n c ă î n p r o ­
c e s , l o z i n c a n o a s t r ă nu p o a t e fi d e c î t a c e a s t a : porţi în­
chise pentru fabricate străine, dar deschise pentru capital
.străin şi capacităţi străine.
m e r c a n t i l i s m u l u i ţării r e s p e c t i v e . P r i v i t î n . d e s f ă ş u r a r e a
s a treptată, mercantilismul cere îngreunarea tot m a i
m a r e a i m p o r t u l u i m ă r f u r i l o r străine, p î n ă c e a j u n g e
la d e z n o d ă m î n t u l f i r e s c : î n c h i d e r e a desăvîrşită a ţ ă r i i
faţă de p r o d u s e l e i n d u s t r i e i s t r ă i n e şi î n c e r c a r e a de a
trăi e x c l u s i v p r i n p u t e r i l e p r o p r i i . N u m a i ţările c a r e
au avut priceperea şi putinţa să d e z v o l t e mercantilis­
m u l p î n ă l a a c e a s t ă f o r m ă b r u t a l ă şi-au p u t u t d e z v o l t a
o puternică burghezie, d e v e n i n d prin aceasta ele însele
o i m p u n ă t o a r e p u t e r e . Franţa, A n g l i a , Statele U n i t e
s-au slujit d e a c e s t m i j l o c p e n t r u a-şi î n t e m e i a o m a r e
industrie.
Dar pentru a putea î m p i n g e mercantilismul pînă la
acest u l t i m stadiu, n u e n e v o i e n u m a i d e p r i c e p e r e a ,
i n e r g i a ş i p a t r i o t i s m u l d e ţ i n ă t o r i l o r p u t e r i i d e stat. P e n ­
tru aceasta s e c e r î n c ă o s e r i e d e c o n d i ţ i i , fără c a r e o r i c e
b u n ă v o i n ţ ă sau e n e r g i e d ă g r e ş : a n u m e , o î n t i n s ă p i a ţ ă
internă, c a r e s ă d e a a v î n t i n d u s t r i e i i n d i g e n e , a b s o r b i n -
du-i produsele, p r e c u m şi resurse naturale care să p o a t ă
a l i m e n t a această i n d u s t r i e . A m b e l e ţări c a r e a u a p l i c a t
1
în cap., următor.
 Şt. Zeletin II. Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 157
156

fără n i c i : un scrupul acest mercantilism. în f o r m a sa de la 211 5 8 2 la 497 093 cai v a p o r 1 . S i t u a ţ i a s-a s c h i m ­

e x t r e m ă , cu o t e n a c i t a t e fără p i l d ă şi o e r o i c ă p u t e r e bat în m o d radical şi trebuie să influenţeze adînc mer­
de sacrificiu, î n d e p l i n e a u aceste c o n d i ţ i i : ele sînt A n g l i a cantilismul r o m â n . România nouă este o «entitate eco­
şi S t a t e l e U n i t e 1 . nomică completă»2, a d i c ă a r e t o a t e c o n d i ţ i i l e u n e i v i e ţ i
R o m â n i a , înainte de război, părea sortită a d e v e n i economice moderne.
o provincie agricolă a Germaniei. Ce-i drept, suzerani­
tatea c a p i t a l i s m u l u i g e r m a n n u - i i n t e r z i c e a î n p r i n c i ­
24. D u p ă cele zise. se poate prevedea că burghezia
piu politica mercantilistă, c u m încercase a face capita­
r o m â n ă va repeta procedura naţiunilor înaintate pe c î n d
l i s m u l ' a u s t r i a c . D a r iarăşi G e r m a n i a n u p u t e a î n g ă d u i
r i d i c a r e a t a x e l o r n o a s t r e v a m a l e î n aşa fel c a s ă p r i ­ se aflau în aceeaşi situaţie: ea va căuta să transforme
mejduiască desfacerea produselor ei pa pieţele r o m â n e . « R o m â n i a M a r e » într-o «Rom.ânie închisă», trăind prin
Astfel burghezia română avu să descopere că pentru propriile ei mijloace de producere.
o ţară m i c ă e m u l t m a i u ş o r a c u c e r i i n d e p e n d e n ţ a p o ­ E drept că în timpul de faţă ţara noastră pare de­
litică decît independenţa e c o n o m i c ă . Invazia capitalis­ parte d e acest ţel. încă în secolul X V I I Anglia se m u l ­
m u l u i s t r ă i n a fost, ia î n c e p u t , o c o n d i ţ i e a i n d e p e n d e n ­
ţ u m e a , c u m a m zis, c u ţ e s ă t u r i l e e i i n f e r i o a r e , p r o h i b i n d . . .
ţei n o a s t r e p o l i t i c e ; d a r d u p ă r e a l i z a r e a a c e s t u i i d e a l , ;
intrarea stofelor fine franceze, 3 , iar la congresul statelor
continuarea aceleiaşi invazii • d e v e n e a o p r i m e j d i e pen-,
americane, 'convocat după cîştigarea independenţei, cînd
tara i n d e p e n d e n ţ a , e c o n o m i c ă , f ă c î n d astfel i l u z o r i e ş i p e
c e a p o l i t i c ă A ş a s e l ă m u r e ş t e c ă n i m e n i n-a p r o t e s t a t ^ n i c i n u s e p u t e a v o r b i d e o i n d u s t r i e î n S t a t e l e U n i t e , s-a
pe la mijlocul secolului din urmă, împotriva « r o b i e i întîmplat un fapt v r e d n i c a fi urmat de corifeii altor
f r a n c o - e n g l e z e » , p e c î n d î n a i n t e a r ă z b o i u l u i .nostru d e burghezii naţionale: Washington a apărut în ziua inau­
î n t r e g i r e a n e a m u l u i n i c i u n strigăt n u e r a m a i p o p u l a r gurării în haină de p o s t a v i n d i g e n « s p r e a da o neuitată
în R o m â n i a decît acela î m p o t r i v a « r o b i e i e c o n o m i c e ger­ învăţătură în modul simplu şi expresiv care caracteri­
m a n e » . D e a c e e a , c î n d A p u s u l a î n t i n s iarăşi r i n î n a . b u r ­ zează p e a c e s t m a r e o m , t u t u r o r u r m a ş i l o r săi î n d e m - .
g h e z i e i n o a s t r e , o f e r i h d u - s e a-i c r e a î n s c h i m b u l p a r ­ uitate şi legiuitorilor. viitori, pe ce cale trebuie să se
t i c i p ă r i i l a r ă z b o i a m b e l e c o n d i ţ i i ale i n d e p e n d e n ţ e i e c o ­ îmboldească propăşirea ţării» .
4
Românilor le lipseşte în
n o m i c e , a d i c ă : înlăturarea suzeranităţii capitaliste g e r |
prezent acest patriotism economic, prin care alte naţi­
m a n e şi lărgirea pieţei interne prin unitatea naţională
uni a u p u s t e m e l i a m ă r i r i i l o r a c t u a l e . D o m n e ş t e azi l a
a R o m â n i e i M a r i , b u r g h e z i a r o m â n ă a p r i m i t , şi n o r c £ f
noi mai curînd snobismul de a nu preţui decît lucruri
c u i î-a surîs. A s t ă z i p i a ţ a i n t e r n ă s-a l ă r g i t d e l a 137 9 0 3
k m pătraţi l a 294 244 k m ; p o p u l a ţ i a a l e c ă r e i n e v o i t r e i exotice şi rezultatul e că pieţele noastre sînt năvălite
b u i e s a t i s f ă c u t e s-a î n m u l ţ i t c u a p r o a p e z e c e m i l i o a n e de mărfuri străine, pe cînd fabricile româneşti lucrează
de suflete; resursele naturale au crescut în c h i p i n c o m - încă s u b p u t e r e a l o r d e p r o d u c e r e .
. p a r a b i l faţă c u starea a n t e r i o a r ă ; f o r ţ a m o t r i c e s-a ridicat.
1
M. Manoilescu, Importanţa şi perspectivele industriei în
1
CUve Day observă despre mercantilismul american: «Pentru, noua Românie, p. 12. Autorul socoteşte sporul adus priri unire
o ţară mică în cuprins şi săracă în resurse, un proteeţionism c i l în forţele economice ale României la proporţia de 2,1—2,5 faţă
acest caracter, restrîngînd relaţiile cu alte ţări, ar fi o zdrobii de starea de mai înainte. . '
2
toare povară. Totuşi,- atât de mare este întinderea Statelor fjnijH Vintiiă Brătianu, op. cit. p. 169; cursivele aparţin autorului.
3
şi atît de bogate şi felurite sînt: resursele în marginile lor, ca Georges Bry, Histoire industrielle ei économique de l'An­
ele pot suporta izolarea mai bine decît oricare altă 'ţaţă a lumiifl gleterre, p. 356.
4
Piaţa internă e • aproape o lume în ea însăşi». A hstory oi Fr. List, Das nationale System der politischen Oekonomie,
eoni77? erce, p. 570. • p. 93.
 158 Şt. Zeletin II. Dezvoltarea sociala a Rimâniei de la 1866 pînă în prezent 159-

Dar se cuvine. totodată să nu p i e r d e m din vedere, că î n c h i s e » a r c o r e s p u n d e m a i b i n e stării sufleteşti a c t u a l e :

n i c i o d a t ă această î n c l i n a r e p e n t r u p r o d u s e s t r ă i n e n u a a c e l e i i n d i s p o z i ţ i i c e a p ă t r u n s astăzi p î n ă î n s t r a t u r i l e
ameninţat mai mult e c o n o m i a noastră naţională ca în c e l e m a i a d î n c i ale p o p o r u l u i faţă d e p r i m e j d i a c e a m e ­
p r e z e n t . O r i c e s f o r ţ ă r i ale b u r g h e z i e i r o m â n e d e a ieşi ninţă e c o n o m i a noastră sub invazia p r o d u s e l o r străine.
din anomalia e c o n o m i c ă actuală nu p o t d u c e decît la D a r -formula c a r e v a d a v i i t o r u l u i n o s t r u i d e a l n a ţ i o n a l
mijlocul consfinţit de experienţa seculară: crearea « R o ­ se înţelege că e de puţin interes: căci, o r i c e f o r m u l ă va
mâniei închise», a unei insule e c o n o m i c e r o m â n e între î m b r ă c a , a c e s t i d e a l v a a v e a acelaşi m i e z m e r c a n t i l i s t ,
D u n ă r e , N i s t r u ş i Tisa, c a r e să-şi a j u n g ă e i însăşi. S i ­ în care se concentrează nevoile prezentului şi care va
tuaţia- n o a s t r ă p r e z e n t ă î n d r e p t ă ţ e ş t e a t r a g e î n c h e i e r e a d i c t a aspiraţiile v i i t o r u l u i .
c ă b u r g h e z i a s e v a î n d r u m a p e această c a l e .
Noile noastre nevoi v o r crea R o m â n i e i şi formula
u n u i n o u ideal naţional, în c a r e să se c o n c r e t i z e z e as­
p i r a ţ i i l e v i i t o a r e ale r o m â n i l o r . I s t o r i a b u r g h e z i e i arată,
l a n o i c a ş i aiurea, c ă i d e o l o g i a n a ţ i o n a l i s t ă e , î n o r i c e
epocă, expresia nemijlocită a nevoilor burgheziei din
acel timp. Idealul unei R o m â n i i unitare neatîrnate pentru
c a r e au luptat românii pînă în deceniul al optulea era
expresia nevoilor procesului de circulaţie la care se r e ­
d u c e a u p î n ă a t u n c i e l e m e n t e l e , b u r g h e z e ale e c o n o m i e i
n o a s t r e . T e t astfel i d e a l u l u n i t ă ţ i i n e a m u l u i , p e n t r u c a r e '
s-a l u p t a t d e a t u n c i î n c o a c e , e x p r i m ă n e v o i l e p r o c e s u l u i
de producţie, care în lărgirea sa treptată cere şi lărgi­
rea graniţeloi şi i m p u n e formula trebuinţelor sale c a '
i d e a l n a ţ i o n a l . L a n o i , c a p r e t u t i n d e n i , i d e a l u l u n u i stat
n a ţ i o n a l r o m â n , ale c ă r u i g r a n i ţ e s ă s e , a c o p e r e c u î n t i n ­
d e r e a Însăşi a n a ţ i u n i i n o a s t r e , e un p r o d u s al b u r g h e ­
ziei în p r o c e s de naştere.
A c u m , după ce burghezia română a îndeplinit for­
m u l a trecută a idealului ei naţional, c a r e va fi f o r m u l a
v i i t o a r e , p e c a r e v a i m p u n e - o ţării n o a s t r e , c a m i j l o c de::
u n i r e a t u t u r o r s p i r i t e l o r şi c o n c e n t r a r e a a s p i r a ţ i i l o r
naţiunii? E vădit că această f o r m u l ă va e x p r i m a n o i l e
ei n e v o i ' m e r c a n t i l i s t e , şi a c e s t e a s î n t : lupta împotriva
capitalismului străin şi tendinţa de a dezvolta propriile
noastre forţe productive în aşa măsură, ca să satisfacă
toate nevoile neamului nostru, fără concurs din afară.
G e r m a n i i , p e c î n d s e aflau î n a c e e a ş i fază d e e v o l u ­
ţ i e , a u dat i d e a l u l u i l o r m e r c a n t i l i s t f o r m u l a : « G e r m a n i a
pentru Germani». Noi socotim că idealul unei « R o m â n i i
 V III.
EVOLUŢIA
CAPITALISMULUI R O M Â N ŞI PREFACERILE
CLASEI S T Â P l N I T O A R E

Structura socială a României în faza de tranziţie: 1. Alcă­

tuirea şi r o l u l istoric al p u t e r i i c e n t r a l e în naşterea b u r g h e z i e i .
M, O r i g i n i l e şi dezvoltarea birocraţiei r o m â n e . 3. Raporturile
între puterea c e n t r a l ă şi birocraţie. 4. Urmările alianţei p u t e r i i
c e n t r a l e c u b i r o c r a ţ i a : 5 . C o n t i n u a r e : U r m ă r i l e alianţei î n t r e p u ­
terea c e n t r a l ă şi birocraţie. 6. Militarismul r o m â n şi r o l u l său is­
toric. 7. Soarta aparatului nostru centralizator de guvernare în
u r m a d e z v o l t ă r i i e c o n o m i e i capitaliste.
Noua clasă stăpînitoare şi baza ei economică: 8. Dezvoltarea
marii finanţe române. 9. Aspiraţiile marii finanţe, în prezent:
politica de naţionalizare a capitalului şi însemnătatea ei isto­
rică. 10. T e n d i n ţ a m a r i i f i n a n ţ e de a a b s o r b i i n d u s t r i a n a ţ i o n a l ă ;
s u p r e m a ţ i a e c o n o m i c ă şi p o l i t i c ă a m a r i l o r f i n a n c i a r i .
Adaptarea regimului politic parlamentar la structura, socială
o României: 11. Tăgăduirea caracterului de clasă a partidelor
politice române; pricinile. 12. Originea partidelor noastre^po-
litice şi caracterul lor social. 13. Orientarea vieţii noastre p o ­
l i t i c e de sus în jos; rolul birocraţiei. 14. P r e f a c e r i l e p o l i t i c e în
n o u a eră a r e f o r m e l o r ; p e r s p e c t i v e d e v i i t o r .
 ' a) Structura socială a României în faza ds tranziţie
1. Cea mai tulbure latură în dezvoltarea b u r g h e z i e i
n o a s t r e e n e î n d o i e l n i c p r e f a c e r e a c l a s e i s.tăpînitoare. T u l ­
b u r e în sine, î n f ă ţ i ş a r e a acestui p r o c e s a fost- î n t u n e c a t ă
încă m a i m u l t p r i n i n t r o d u c e r e a fără c r i t i c ă a t e o r i e i
m a r x i s t e a l u p t e l o r de c l a s ă . S-a v o r b i t şi la n o i p î n ă la
saturaţie de o l u p t ă î n t r e b u r g h e z i e şi b o i e r i m e şi a c e a s t a
p e n t r u l ă m u r i r e a u n e i p e r i o a d e i s t o r i c e c î n d ţara n o a s ­
tră n u a v e a n i c i b u r g h e z i e , n i c i b o i e r i m e . De, aici, s e î n ­
ţelege, nu p u t e a ieşi n i c i o l u m i n ă . T o t u ş i , fără o l i m ­
p e z i r e . d e p l i n ă a p r o c e s u l u i de t r a n s f o r m a r e a - c l a s e i
noastre s t â p î n i t o a r e e p e s t e p u t i n ţ ă a î n ţ e l e g e c e v a d i n
d e z v o l t a r e a v i e ţ i i n o a s t r e s o c i a l e d e l a 1830 p î n ă î n p r e ­
zent. .A.G eastă t r a n s f o r m a r e însă nu e d e c î t r e f l e x u l s o -
. o i a l - p o l i t i c al t r a n s f o r m ă r i i a d i n e i e c o n o m i c e : a proce­
sului de dezvoltare a capitalismului român. D e a c e e a
Cercetările n o a s t r e a s u p r a e v o l u ţ i e i e c o n o m i c e n e v o r
da m i j l o c u l de a p ă t r u n d e şi e v o l u ţ i a v i e ţ i i s o c i a l e şi
politice.
C a p i t a l i s m u l r o m â n , în, f o r m e l e sale p r i m i t i v e , a f o s t
d e s t u l d e p u t e r n i c s p r e a p r ă b u ş i v e c h e a clasă s t ă p î n i -
toare, d a r s-a arătat d e s t u l de s l a b s p r e a î n t e m e i a în
l o c u l a c e s t e i a o n o u ă clasă stăpînitoare ( . A m c e r c e t a t d e
a p r o a p e a c e s t f e n o m e n î n întîiul n o s t r u c a p i t o l . D e
la, 1830 p î n ă la 1860, d e c i n u m a i în t i m p de t r e i
decenii, cămătăria născută în u r m a invaziei e c o n o ­
miei băneşti a ruinat v e c h e a boierime, fără a p u t e a
crea o burghezie destoinică de guvernămînt. Şi de
nici nu i se p o a t e f a c e o i m p u t a r e , c ă c i nu a c e a s t a e

ta*. ...
164 Şt. Zeletin III. Involuţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 1 5 5
«1. 11. i de mai sus, c a p i t a l i s m u l s t r ă i n a forţat P r i n c i p a t e l e '
m i s i u n e a s o c i a l ă a f o r m e l o r i n f e r i o a r e ale c a p i t a l i s m u l u i :
• .i Intre în l e g ă t u r i c o m e r c i a l e cu el.
e l e distrug, n u creează;, d e a c e e a s i n g u r c a p i t a l u l d e c a ­
m ă t ă ş i d e c o m e r ţ n u era î n stare s ă d e a n a ş t e r e u n e i D o u ă sînt p r i c i n i l e c a r e a u d a t d e z v o l t ă r i i b i r o c r a ţ i e i
c l a s e c a p i t a l i s t e n a ţ i o n a l e , c a r e s ă fie î n m ă s u r ă a c o n ­ i u m a n e un t e m p o v e r t i g i n o s : u n a e d e z v o l t a r e a î n s ă ş i
d u c e ţara. C u atît m a i m u l t , c u cît aeeste f o r m e ale c a ­ n e c o n o m i e i n o a s t r e b ă n e ş t i , c a r e a l u a t u n m e r s atît d e
p i t a l u l u i s e aflau p e a t u n c i î n m î i n i l e u n o r străini f ă r ă i ' S " ' d e ; aha, şi cea mai de seamă, e distrugerea v e c h i i
drepturi politice. : noastre i n d u s t r i i n a ţ i o n a l e p r i n c o n c u r e n ţ a capitalistă»
. . n e a aruncat pe meseriaşii r o m â n i în sarcina bugetului.
Ş-a î n t â m p l a t a t u n c i l a n o i acelaşi l u c r u c a r e s e î n -
A l i l . d e d e p a r t e s-a a j u n s î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , î n c î t p r i n
tîmplă de regulă la începuturile b u r g h e z i e i : a inter­
deceniul al optulea al veacului d i n u r m ă cine se năştea
v e n i t o stare de p r o v i z o r a t , în c a r e ţara a t r e b u i t să-şi
Mini/m ş i n u p u t e a s ă p o a r t e sapa, n u a v e a alt m i j l o c d e
c r e e z e un m i j l o c de a se c î r m u i fără o clasă c î r m u i t o a r e . . '
Klstenţă d e c î t a c e l a d e a-şi d e s c h i d e u n c o l ţ d i n b u g e t .
Şi acest m i j l o c s-a v ă z u t : el a fost î n t e m e i e r e a u n e i forţe- 1
'iei c a p i t a l i s m u l r u i n a s e o r i c e m i j l o c d e viaţă p r o d u c t i v ă
c e n t r a l e , r a r e s â ţină s u b t u t e l ă î n t r e a g a s o c i e t a t e î n c ă
ţii oraşe.
m i n o r ă . I n A p u s , c u e x c e p ţ i a Angliei, această forţă c e n ­
C e l dintâi' pas î n a l c ă t u i r e a b i r o c r a ţ i e i r o m â n e p a r e
trală a î m b r ă c a t f o r m a m o n a r h i e i « l u m i n a t e » , l a n o i e a
(i I 11 f ă c u t R e g u l a m e n t u l O r g a n i c . « î n c e p u t u r i l e de o r -
s-a c o n c e n t r a t î n t r - o o l i g a r h i e p o l i t i c ă . D a r atît o l i g a r ­
•inizaţie ( f ă c u t e d e R . O.) ale statului m o d e r n , p e l î n g ă
h i a r o m â n ă , c î t ş i m o n a r h i a a p u s e a n ă stau s u b i n f l u e n ţ a
I I scrie d e a l t e n e v o i , m a i c r e e a z ă ş i o clasă de funcţio-
i d e i l o r l i b e r a l e şi g u v e r n e a z ă în i n t e r e s u l b u r g h e z i e i , a
Mri necunoscută pînă atunci, c â r e a v e a să f i e a l i m e n t a t ă
cărei funcţie socială o îndeplinesc pînă ce aceasta d e ­
din v e n i t u r i l e ţării. P e n t r u t o a t e a c e s t e a s e c e r e a m i j -
v i n e m a t u r ă . M o d u l l o r d e g u v e r n ă m î n t îşi g ă s e ş t e e x ­
B n c e m a i din b e l ş u g c a p î n ă a t u n c i » 1 .
presia într-un sistem de măsuri pe care l-am desemnat
Se înţelege; şi aceste mijloace le dădea e c o n o m i a b â -
c a « m e r c a n t i l i s m » ş i l - a m u r m ă r i t d e r a p r o a p e î n capitolul,
f t î m s c ă , a n u m e t a x e l e strînşe d i n s c h i m b u l n o s t r u d e m ă r ­
din urmă.
furi c u străinătatea. P e m ă s u r ă c e s e a c t i v a s c h i m b u l e x -
C a r e sînt m i j l o a c e l e d e g u v e r n ă m î n t ale f o r ţ e i c e n ­
i' rn, c r e ş t e a u şi v e n i t u r i l e statului, p r i n aceasta se l ă r -
t r a l e ? C a p i t a l i s m u l , c a r e o a d u c e în fiinţă, a r e g r i j ă să-î
,i birocraţia, c r e î n d u - s e astfel t e m e l i i l e s o c i a l e a l e u n e i
c r e e z e ş i a c e s t e m i j l o a c e . E l e ' sînt î n n u m ă r d e d o u ă :
l'irţe p o l i t i c e c e n t r a l e si a t o t p u t e r n i c e .
a) birocraţia şi bj militarismul. Forţă centrală, b i r o c r a ţ i e ,
I )ar pe l î n g ă v e n i t u r i m a i t r e b u i a u şi o a m e n i p e n t r u
m i l i t a r i s m — a c e s t e trei e l e m e n t e d e g u v e r n ă m î n t d i n
BOul aşezământ c a r e găsise Ia n o i un m e d i u s o c i a l atît de
perioada de tranziţie de la v e c h i u l la n o u l r e g i m sînt
prielnic. D e u n d e e r a u r e c r u t a ţ i t i n e r i i n o ş t r i b i r o c r a ţ i ?
strîns l e g a t e î n t r - u n s i s t e m î n t r e g . A m u r m ă r i t p r o c e s u l ,
p n o p o l arată c ă d u p ă R e g u l a m e n t u l O r g a n i c s-a s t a ­
de n a ş t e r e a o l i g a r h i e i şi s i s t e m u l ei p o l i t i c ; rămînej să
ţi Iii, în ţările r o m â n e un c u r e n t de p ă r ă s i r e a m e s e r i i l o r
c e r c e t ă m ş i c e l e d o u ă m i j l o a c e p e c a r e s e b a z e a z ă . acest,
•>l de aspiraţie c ă t r e r a n g u r i l e b o i e r e ş t i 2 . A c e ş t i b o i e r i
sistem.
Bdicaţi d i n s t r a t u r i l e « p r o s t i m i i » e r a u e l e m e n t e l e d i n '

2. Mult defăimată birocraţie română, singura pentru 1

C. I. Băicoianu, Istoria politicii vamale si comerciale I,
care. r e a e ţ i n n e a c r e d e a că e î n z e s t r a t n e a m u l n o s t r u , a r e
î n realitate o v i a ţ ă d i n c a l e afară d e s c u r t a r e a s-a n ă s ­ - « P ă r ă s i r e a î n d e l e t n i c i r i l o r industriale de p o p o r u l r o m â n
c u t ş i d e z v o l t a t abia d u p ă a n u l 1830. î n a i n t e d e a c e a ­ Itatează de la Regulamentul Organic încoace. Boierii fiind prin
i il regulament singurii oameni protejaţi în ţările române, se năs-
stă dată n u p o a t e f i v o r b a l a n o i d e o b i r o c r a ţ i e c a f a c t o r
i ii un c u r e n t care sporea pe fiece zi numărul boierilor, dezbinînd
s o c i a l , clin t e m e i u l l i m p e d e că o a r m a t ă de f u n c ţ i o n a r i Ucontenit elemente din clasele inferioare ale societăţii, pe::tru
p l ă t i ţ i n u s e n a ş t e decât' d u p ă î n t i n d e r e a e c o n o m i e i b ă ­ I Ir înălţa la treapta invidiată a privilegiaţilor. Fiul neguţătorului,
n e ş t i . Ş i a c e a s t a s-a n ă s c u t l a n o i abia d u p ă c e , d e l a ni meseriaşului îşi dădea toate ostenelile lumii pentru a dobîndi
166 Şt. Zeletin

III. Evoluţia eapit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 167

care se îngroşaţi rindurile birocraţiei: aceasta se lărgea
de la î n c e p u t în dauna meseriilor orăşeneşti, cele m a i
cită a lui E m i n e s c u . Iar meseriaşii evrei, care erau e x ­
g r e u l o v i t e p r i n i n v a z i a m ă r f u r i l o r străine. N o u l c a n d i d a t
cluşi d e l a f u n c ţ i i l e p u b l i c e , n u m a i a v e a u alt m i j l o c d e
la o c a r i e r ă , în l o c de a m a i i n t r a î n t r - u n a t e l i e r şi a î m ­
a si salva e x i s t e n ţ a d e c î t p ă r ă s i r e a ţării n o a s t r e . Ei n ă v ă ­
b r ă ţ i ş a o î n d e l e t n i c i r e p r o d u c t i v ă , g ă s e a că e m a i n i m e ­
liseră l a n o i o dată c u i n v a z i a c a p i t a l i s m u l u i , c a r e l e c r e a s e
rit să-şi d e s c h i d ă u ş i l e unei cancelarii, prefăcîndu-se
aici u n s p o r n i c t e r e n d e e x p l o a t a r e ; a c u m t o t c a p i t a l i s m u l
într-un parazit al bugetului. Astfel birocraţia noastră
Ic ruinase a c e s t t e r e n , s i l i n d u - i să e m i g r e z e 1 . Nu) e d e c î t
c r e s c u c u aşa r e p e z i c i u n e , c ă p e l a m i j l o c u l v e a c u l u i t r e ­
l u c r u firesc c ă e m i g r a r e a e v r e i l o r î n p r o p o r ţ i i î n s e m n a t e
c u t d e v e n i o forţă s o c i a l ă h o t ă r î t o a r e , c a r e a v u r o l u l e i
n început d u p ă anul 18802, adică după ce c o n c u r e n ţ a
în prăbuşirea vechiului regim1.
străină î n c h e i a s e procesul de distrugere a meseriilor
Această părăsire a ocupaţiilor p r o d u c t i v e de către
române.
.straturile d e j o s s p r e a i n t r a î n c a d r e l e b i r o c r a ţ i e i para-,
A ş a d a r r o m â n i i n u s-au f ă c u t b i r o c r a ţ i n i c i d e p l ă c e r e ,
zitare î n c e p u pe nebăgate în seamă, spre a se încheia în
Jllci d i n l i p s a d e s t o i n i c e i p e n t r u m u n c a p r o d u c t i v ă , c u m
s t r i g ă t e l e d e a l a r m ă ale t u t u r o r . P u n c t u l c u l m i n a n t a l
nc-au făcut să c r e d e m zeflemelele reacţiunii: ei au fost
a c e s t u i p r o c e s d e b i r o c r a t i z a r e a g e n e r a ţ i i l o r , c a r e altfel
siliţi a c ă u t a s a l v a r e în această, o c u p a ţ i e p a r a z i t a r ă ,
t r e b u i a u să a i b ă un r o s t în p r o d u c ţ i a n a ţ i o n a l ă , e atinşi
fiindcă p r o d u c ţ i a o r ă ş e n e a s c ă f u s e s e ruinată. D a r r e a c ţ i ­
în perioada de la 1876—1886, în timpul domniei conven-j
onarii n o ş t r i , d u p ă c e a u g r ă b i t e i înşişi această r u i n ă p r i n
ţiei c u A u s t r i a . D e astă dată p u s t i i r i l e c o n c u r e n ţ e i c a p i t a ­
c o n v e n ţ i a c u A u s t r i a , s-au n ă p u s t i t î n u r m ă cu imputări
l i s m u l u i s î n t atît de g r o z a v e , că m e s e r i a ş i i s i n g u r i sînfc?
amare asupra meseriaşilor noştri, f i i n d c ă îşi părăseau
siliţi să se m i ş t e ca clasă, să c e a r ă o c r o t i r e a statului, ară-;
vechea îndeletnicire. T o t din sînul reacţiunii ne-a ră­
tind că tovarăşii l o r izbiţi de c o n c u r e n ţ ă devin muritori
mas ca m o ş t e n i r e şi dictonul, lapidar în formă, dar su­
de f o a m e şi sînt nevoiţi să se facă funcţionari2.. A c e a s t ă
perficial î n f o n d , c ă « r o m â n u l s e n a ş t e b u r s i e r , t r ă i e ş t e
o c r o t i r e nu li s-a p u t u t a c o r d a , d a r ' e r a şi p r e a t î r z i u : pro-îj
funcţionar ş i m o a r e p e n s i o n a r » . D i c t o n u l m e r i t ă s ă r ă -
c e s u l î n c e p u t s e î n c h e i a s e . M e s e r i a ş u l ' c a clasă o r ă ş e n e a s c ă
mînă c a o d o v a d ă p e n t r u g e n e r a ţ i i l e v i i t o a r e d e f e l u l c u m
dispăruse, făcînd l o c unei vaste birocraţii, care dă încă'
aceşti o a m e n i îşi j u d e c a u ţara ş i n e a m u l .
pecetea caracteristică oraşelor noastre3.
M e s e r i a ş i i n o ş t r i a u a v u t d e c i aceeaşi soartă, p e c a r e
3 . S e î n ţ e l e g e d i n c e l e z i s e c ă b i r o c r a ţ i a r o m â n ă s-a
o c r e e a z ă p e s t e t o t c o n c u r e n ţ a capitalistă p r o d u c ă t o r u l u i
născut şi s-a î n t ă r i t î n a i n t e de a l c ă t u i r e a p u t e r i i c e n t r a l e .
n e a t î r n a t : e i a u c ă z u t î n stare d e p r o l e t a r i a t . D a r p e eînej
L u c r u l e firesc, c ă c i o a r m a t ă de f u n c ţ i o n a r i ia fiinţă
î n ţ ă r i l e c u c a p i t a l i s m p r o p r i u aceşti m e s e r i a ş i r u i n a ţ i
după naşterea e c o n o m i e i băneşti, dar o putere c e n t r a l ă
d e v i n m u n c i t o r i salariaţi d e f a b r i c ă , p r o l e t a r i i n o ş t r i m
nu poate prinde rădăcini decît pe încetul şi cu anevoie,
a v e a u alt m i j l o c d e viaţă, d e c î t b u g e t u l ţării: e i deve
înseamnă deci a întoarce evoluţia istorică de-a-ndoaselea,
n i r ă proletari ai condeiului, d u p ă e x p r e s i a atît d e f e r i -
rînd se i m p u t ă r e g i m u l u i nostru oligarhic că ar fi c r e a t
f u n c ţ i o n a r i s m u l , c u m f a c atîţi s c r i i t o r i , ş i d u p ă e i C . D o -
un titlu do boierie şi se mîndrea eu şătrăria sau slugeria mai
mult decît un postelnic cu boieria lui de sute de ani.» Siudi; brogeanu-Gherea. Contrariul e adevărat: birocraţia e
economice, p. 95. '• forţa c a r e a s p r i j i n i t î n c h i p h o t ă r î t o r a l c ă t u i r e a o l i g a r ­
1
Radu RQ'setti,' Pentru cc s-au răsculat ţăranii, p. 433. hiei r o m â n e . C î n d o l i g a r h i a a i n t r a t î n v i a ţ ă c a p u t e r e
2
Vezi C. I. Băico.anu, op. cit., p. 223. centrală, d u p ă 1866, b i r o c r a ţ i a e r a î n c ă m a i d e m u l t o
3
«Clasa de mijloc a dispărut, ea s-a .schimbat într-o clas^
de proletari ai ccmdeiului, fără nici o însemnătate pozitivă .î 1
stat, o clasă de tulburători de meserie.» Eminescu, Influent A. C. Cuza, Meseriaşul român, p. 26.
2
austriacă asupra românilor din Principate, în Scrieri politice s «Emigrarea evreilor orientali în America a fost aproape
literare. I. Ed* Mir.arva. a. 97. nulă înainte de 1870. între 1870 şi 1880 ea a crescut, dar nu a
devenit însemnată decît numai după 1880,» G; Bogdan-Duică,
/'"lânii şi Evreii, 1913, p. 236.

Şt. Z e l e t i n
168
f o r ţ ă s o c i a l ă ele î n s e m n ă t a t e h o t ă r î t o a r e . C a r e e d e c i .ra­
p o r t u l istoric între aceşti doi factori social-politici care-şi
împart încă conducerea României?
In procesul de transformare a vechiului regim, biro­
craţia j o a c ă un rol covârşitor. Funcţionarii sînt o pătură
socială neutră; ei nu au legături de interese e c o n o m i c e
c u c l a s e l e s o c i a l e , stau d e a s u p r a l o r c a forţă p r e c u m p ă ­
n i t o a r e şi înlesnesc în acest c h i p p r o c e s u l de tranziţie
d e l a v e c h i u l l a n o u l r e g i m 1 . A c e l a ş i l u c r u s-a p e t r e c u t
la noi. Cînd evoluţia socială a născut un grup r e v o l u ­
ţ i o n a r l i b e i a l , acesta e r a p r e a n e î n s e m n a t la- n u m ă r s p r e
a putea întreprinde singur marea operă a dărîmării v e ­
chiului regim. De ăceeâ boierimea revoluţionară fu ne­
v o i t ă să-şi l ă r g e a s c ă r î n d u r i l e c u u n n o u t o v a r ă ş , n u m e ­
ros, e n e r g i c , fără s c r u p u l e , d o r n i c d e . p a r v e n i r e ş i p e
a c e s t a î l găsi -tocmai î n clasa p r o l e t a r i l o r c o n d e i u l u i 2 :
D a c ă revoluţionarii a v e a u n e v o i e de energia şi forţa n u ­
m e r i c ă a a c e s t o r a , a p o i nu e m a i p u ţ i n a d e v ă r a t că şi
birocraţii aveau n e v o i e de realizarea principiilor liberale
revoluţionare. Căci pe această cale p u t e a u dărîma toate
s t a v i l e l e p e c a r e p r i v i l e g i i l e v e c h i u l u i regiei le, r i d i c a u
înaintea năzuinţelor lor de parvenire. A m b e l e aceste pă­
turi sociale trebuiau să se unească prin nevoia firească
c e s i m ţ e a u u n a d e alta.
D e ş i r e v o l u ţ i o n a r i i n o ş t r i a u găsit b i r o c r a ţ i a î n fiinţă
şi s-au ajutat de f o r ţ a a c e s t e i a s p r e a-şi c r e a situaţia în
c a r e t r ă i e s c p î n ă astăzi: a c e e a d e o l i g a r h i e dominantă,
t o t u ş i o d a t ă intrată în viaţă, o l i g a r h i a a d e v e n i t Ia rîn-
d u l e i pîrgliia c a r o a r i d i c a t b i r o c r a ţ i a p î n ă l a p r o p o r ţ i i
g r o t e ş t i . S-au f ă c u t a s u p r a a c e s t u i f e n o m e n . z e f l e m e l e d e
1 i ntn c o n c u r e n ţ a capitalismului
W. S o m b a r t , Der. moderne Kapitalismus, ed. III, v o i . II,
2, p . 1097
2
R a d u Rosetti, o p . cit., p. 246. — I. C. B r ă t i a n u f a c e u r m ă ­
t o a r e a interesantă m ă r t u r i s i r e : « C î n d n a ţ i u n e a r o m â n ă î n c e p u
o p e r a c e a m a r e a reconstruirii R o m â n i e i , este î n v e d e r a t că nu;
p u t e a să-şi a l e a g ă m a n d a t a r i i c ă r o r a t r e b u i a s ă l e î n c r e a z ă o p e i
r a regenerării d u p ă faptele lor, c i m a i m u l t d u p ă făgăduinţele
l o r şi c h i a r d u p ă o a r e c a r e p r e s u p u n e r i m a i .mult sau m a i p u ţ i n
temeinice ...
Nu se p o a t e n e g a că acest m a r e r ă u este n e d e z l i p i t de oria
e a r e î n c e p u t , este inerent tuturor e p o c i l o r de renaştere, c a r e sg!
p o t n u m i , î n , c e e a c e priveşte p e ' i n d i v i z i , timpii înceVcărilor»,
Din scrierile şi discursurile lui I. C. B., I, p. 251.
ML Evoluţia capii, român şi p r e f a c e r i l e clasei s t ă p î n i t o a r e J.ggi
ajuns: toţi o ş t i m . D a r iarăşi toţi. s î n t e m în m ă s u r ă a ne
du seama că zeflemelele nu p o t lămuri un f e n o m e n s o ­
cial d e aşa v a s t c u p r i n s . T r e b u i e s ă c ă u t ă m î n î n s ă ş i
dtructura e c o n o m i c ă a s o c i e t ă ţ i i n o a s t r e p r i c i n a - a d î n c ă
care a silit p u t e r e a c e n t r a l ă să se p r e f a c ă - î n t r - o maşină.,
automată de birocraţi parazitari.
E x p e r i e n ţ a t r e c u t u l u i arată c ă d e c î t e o r i c l a s e s o ­
ciale întregi s î n t e x c l u s e d e l a p r o d u c ţ i e p r i n însăşi
e v o l u ţ i a de fapt şi s i l i t e a cerşi fără de v o i e , statul -tre­
buie s ă s e î n s ă r c i n e z e c u î n t r e ţ i n e r e a a c e s t o r m a s e de
p o p u l a ţ i e , s p r e a l e feri d e p i e i r e . A s e m e n e a p ă t u r i s o ­
ciale sînt s i l i t e a d e v e n i p a r a z i ţ i i s o c i e t ă ţ i i , t r ă i n d d i n
s u d o a r e a c l a s e l o r p r o d u c t i v e . A s t f e l s-a întîmplat cu
ţărănimea latină, d u p ă c e c ă m ă t ă r i a a s c o s - o d i n p ă ­
ru î n t u b ei s t ă v e c h i p r e f ă c î n d - o - în p l e b e : statul a t r e b u i t
s a p o a r t e d e grijă a c e s t e i c l a s e , c a r e c ă z u s e v i c t i m a p r o ­
cesului d e d i z o l v a r e a v e c h i i s o c i e t ă ţ i r o m a n e 1 . T o t a s t f e l
s a întîmplat cu ţărănimea engleză, în î m p r e j u r ă r i ana-
loage: după ce stăpînitorii de moşii e x p r o p r i a r ă pe ţă­
rani î n m a s ă , statui a t r e b u i t să v i n ă î n a j u t o r u l a c e s t o r
muritori de foame, printr-o legiuire specială referitoare
l a săraci. N o b i l i i f r a n c e z i , r u i n a ţ i p r i n d e z v o l t a r e a b u r ­
gheziei, au căzut iarăşi î n s a r c i n a s o c i e t ă ţ i i , c a r e p r e ­
c u m s e ştie a t r e b u i t să-i î n t r e ţ i n ă p r i n p e n s i u n i s a u
funcţiuni fără fiinţă 2 . A c e l a ş i l u c r u s-a î n t î m p l a t ş i c u
3
nobilimea spaniolă .
Cel ce urmăreşte evoluţia economico-socială a R o m a -
11 lei în a d o u a j u m ă t a t e a v e a c u l u i X I X se p o a t e î n c r e ­
dinţa l e s n e , c ă statul r o m â n a v e a d e r e z o l v a t , m a i ales. î n
p e r i o a d a de la 1 8 6 6 — 1 8 9 0 , o p r o b l e m ă s o c i a l ă t o t atît ele
vastă ş i g r a v ă : a c e e a d e a î n t r e ţ i n e p o p u l a ţ i a o r a ş e l o r
noastre s c o a s ă d i n c a d r e l e p r o d u c ţ i e i n a ţ i o n a l e . S-a v ă z u t
străin a ruinat vechea
noastră i n d u s t r i e n a ţ i o n a l ă , r e d u c î n d î n t r e a g a p o p u l a ţ i e
de la o r a ş e la o v i a ţ ă n e p r o d u c t i v ă , p a r a z i t a r ă . S t a t u l :i
trebuit să v i n ă în a j u t o r a c e s t e i populaţii — o victimă.
' R. v. P ö h l m a n n , op.- cit., II, p. 440. La un t i m p n u m ă r u l
proletarilor întreţinuţi de s t a t u l r o m â n se r i d i c a la 320 000.
2
Jean - Massart et Emile V a n d e r v e l d e , Parasitisme organi­
que et parasitisme social, Paris, 1898, p. 38.
3
M. J. Bonn, Spaniens Niedergang, Stuttgart, 1896, p. 5 3 —
p8.
170 Şt. Zeletin
nevinovată a capitalismului —, ferind-o prin mila publică
de a pieri de f o a m e . Şi f o r m a sub care a a c o r d a t statul
nostru această milă, se ştie: el a creat paraziţilor orăşeni
funcţii, i-a p r e f ă c u t î n b i r o c r a ţ i . A c e a s t ă s o l u ţ i e a c r i z e i
s o c i a l e avea şi folosul că o r i c e n o u b i r o c r a t parazit era
u n n o u c l i e n t p o l i t i c al o l i g a r h i e i . D a r a v e d e a numai î n .
a c e s t motiv politic p r i c i n a n a ş t e r i i birocraţiei române
ş i a î n v i n o v ă ţ i o l i g a r h i a c ă a creat a c e a s t ă f o r m ă d e p a r a ­
z i t i s m s o c i a l , a s e m e n e a a t i t u d i n e s o c i o l o g i c ă a r e t o t atîta
raţiune ca şi a c e e a de a căuta cauzele f e n o m e n e l o r na­
turii în intenţiile o a m e n i l o r .
4. Conlucrarea revoluţionarilor români cu pătura bi­
rocratică la desfiinţarea v e c h i u l u i r e g i m şi crearea celui
n o u , strînsa l o r l e g ă t u r ă î n ocî>rmuirea a c e s t u i a d i n u r ­
mă a dat naştere unei p r e j u d e c ă ţ i s o c i o l o g i c e foarte răs-
pîndită, dacă nu chiar obştească: anume, aceste d o u ă
forţe sociale d e o s e b i t e au fost privite ca u n a singură.
P e n t r u E m i n e s c u , c u m s-a v ă z u t , s c r i b i i s a u p r o l e t a r i i
c o n d e i u l u i alcătuiesc n o u a clasă stăpînitoare, c a r e a u z u r ­
pat în societatea r o m â n ă rolul vechii boierimi. Şi aceeaşi
p ă r e r e s e v a d e s c o p e r i p e s t e t o t î n s î n u l r e a c ţ i u n i i : bi­
rocraţie şi- oligarhie a p a r a i c i c a u n u l şi a c e l a ş i f a c t o r
social.
A c e a s t ă p ă r e r e , c ă r e i a c r i t i c a r e a c ţ i u n i i i-a c r e a t o
aşa p u t e r e de c o n v i n g e r e , e pe d e - a - n t r e g u l g r e ş i t ă . Bi~^
r o c r a ţ i a n-a f o s t şi nu p o a t e fi n i c i o d a t ă o clasă s t ă p î ­
n i t o a r e . E d r e p t c ă e a j o a c ă î n era d e p r e f a c e r e s o c i a l ă
de la v e c h i u l la n o u l r e g i m un m a r e rol social, dar ca
s i m p l ă unealtă d e s t ă p î n i r e . D e a s u p r a a r m a t e i b i r o c r a t i c e
stă forţa c e n t r a l ă , m o n a r h i c ă o r i o l i g a r h i c ă , c a r e c o m a n d ă .
Ş i t r e b u i e s ă s e f a c ă o s t r i c t ă d e o s e b i r e î n t r e aceşti d o i
f a c t o r i . C ă c i p e c î n d b i r o c r a ţ i a o f i c i a l ă e s o r t i t ă să-şi
piardă însemnătatea social-politică paralel cu dezvolta­
r e a c a p i t a l i s m u l u i , o l i g a r h i a a r e u n m a r e v i i t o r : e a al­
cătuieşte g e r m e n e l e din care se plămădeşte în m o d trep­
t a t b u r g h e z i a n a ţ i o n a l ă r o m â n ă , clasa c u a d e v ă r a t stă-;
pînitoare.
C o n f u z i a î n t r e a c e s t e d o u ă p ă t u r i s o c i a l e a dat n a ş ­
t e r e u n u i p e s i m i s m c a r e arată î n m o d u l c e l m a i v o r b i t o r ,
p î n ă u n d e a m e r s i g n o r a n ţ a ş i lipsa d e s i m ţ i s t o r i e c u
c a r e r o m â n i i s-au j u d e c a t p e e i înşişi. B i r o c r a ţ i a noas-;
III.Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 171
Ita a v e n i t p e l u m e c u t o a t e p ă c a t e l e m o r a l e i n e r e n t e
.n •( 'stei clase de p a r a z i ţ i s o c i a l i . Nu a v e m de g î n d să ne o c u ­
pam c u m o r a l a a c e s t o r o a m e n i , c ă c i d e g e n e r a r e a p a r a z i ţ i l o r
sociali e u n f a p t î n d e o b ş t e c u n o s c u t 1 . S i n g u r a m î n g î i e r e
p e n t r u n o i e că, î n v r e m u r i l e e i d e î n f l o r i r e , b i r o c r a ţ i a
a fost p r e t u t i n d e n i aşa c u m e astăzi în ţara n o a s t r ă . D e s ­
pre b i r o c r a ţ i a f r a n c e z ă d e l a sfîrşitul v e c h i u l u i r e g i m ,
arată T o c q u e v i l l e c ă e a l u a s e aşa p r o p o r ţ i i , î n c î t i m e n s a
m a j o r i t a t e a f u n c ţ i o n a r i l o r nu a v e a u n i c i un r o s t şi n i c i
I pricepeie în funcţia lor; de aceea trebuia de fiecare
funcţie c î t e u n i n d i v i d c a r e s ă l u c r e z e p e n t r u t o ţ i c e i
b stăteau d e g e a b a . C i t p r i v e ş t e m o r a l i t a t e a a c e s t e i a r ­
mate d e b i r o c r a ţ i c a r e s e r i d i c ă p e s t e t o t p e r u i n e l e v e ­
l i n u l u i r e g i m , d e s p r e aceasta- îşi p o a t e f a c e o r i c i n e , o
idee d i n c e r c e t ă r i l e lui S o m b a r t : a c e s t e c o n o m i s t c o n ­
sacră un c a p i t o l a p a r t e s p r e a arăta că h o ţ i a , f r a u d a ,
delapidarea funcţionarilor acestor vremuri alcătuiesc
imul d i n m i j l o a c e l e d e a c u m u l a r e p r i m i t i v ă a c a p i t a l u l u i ,
l e c i j o a c ă un r o l social în p r o c e s u l de naştere a capita­
lismului m o d e r n 2 . N u e d e c î t f i r e s c c ă b i r o c r a ţ i a r o m â n ă
im p u t e a fi. altfel. î n d e o s e b i , e c o n o m i s t u l c a r e în viitor­
ii va ocupa cu procesul de formaţie a capitalismului
lomân va trebui să facă un l o c deosebit f r a u d e l o r p r i ­
lejuite d e r ă z b o i u l n o s t r u d e r e î n t r e g i r e a n e a m u l u i ,
a r , ' s t e a alcătuind un vast m i j l o c de a c u m u l a r e de capi-
f e l u r i 3 . D a c ă a c e s t e c a p i t a l u r i s e strîng î n d a u n a ţării
s i p e căi p i e z i ş e , a c e a s t a n u p r e j u d e c ă î n t r u n i m i c v i i t o a -
jjşa l o r f u n c ţ i e s o c i a l ă . C a p i t a l u l a p a r e p e s t e t o t , c u m
zice M a r x , p i c u r î n d de m u r d ă r i e şi sînge, iar istoricul
englez Seely, o c u p î n d u - s e de c r i m e l e în care se î n v ă l u i e
începuturile capitalismului englez, face observaţia n i m e ­
ri lă că în d e z v o l t a r e a n a ţ i u n i l o r nu e n i c i o r a ţ i u n e c a r e
ar d o v e d i că ceea ce a fost adunat p r i n c r i m e de o g e ­
neraţie v a f i p i e r d u t d e g e n e r a ţ i i l e v i i t o a r e .
S-a î n t î m p l a t însă l a n o i f a p t u l c a r a c t e r i s t i c că pri­
v i ndu-se b i r o c r a ţ i a n o a s t r ă d r e p t « n o u a c l a s ă stăpîni-
' J. Massart et Em. Vandervelde, op. cit., p. 101, 127.
1
Der moderne Kapitalismus, I, 2, p. 664. Foarte'interesante
B t e asupra moralităţii birocraţiei spaniole a adunat Bonn op
i a , p. 98 si Urm. " '
•' O schiţă scurtă în această privinţă, sub titlul -«Furt econo-
" i ' . ' $i furt juridic» am încercat în revista „Independenta Econo-
liiiia», an. V, no. 12.
 III. Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 173
172 Şt. Zeletin

poate face nimănui o imputare; căci o r i c i n e ar fi avut

t o a r e » , care ar fi moştenit locul vechii boierimi, toate
atunci în m î n ă c o n d u c e r e a treburilor obşteşti, ar fi fost
p ă c a t e l e c e l e i d i n ţ i i a u fost p u s e î n l u m i n ă c a tot" atîtea
n e v o i t să f a c ă la fel. D a r e r a v o r b a să se g ă s e a s c ă for­
p ă c a t e a l e clasei n o a s t r e c o n d u c ă t o a r e . S e p ă r e a astfel
mula f e r i c i t ă p r i n c a r e să se l e g i t i m e z e în faţa n a ţ i u n i i
c ă b u r g h e z i a r o m â n ă s-a n ă s c u t p u t r e d ă , g r e a d e vicii,"
a c e s t e c h e l t u i e l i şi să se c r e e z e t o t o d a t ă m i j l o c u l de a
o b o s i t ă de viaţă şi setoasă de destrăbălare; toate păcate
înmulţi numărul slujbelor potrivit cu creşterea proleta­
a l e e l e m e n t e l o r s o c i a l e c a r e trăiesc fără m u n c ă . C e v i i t o r
r i a t u l u i o r ă ş e n e s c . S p r e a c e s t s c o p s-a r e c u r s l a p r e ­
p u t e a să g a r a n t e z e ţării o a s e m e n e a c l a s ă s o c i a l ă ?
textul stîngaci, ca să nu-i z i c e m grotesc, de a p r e t i n d e
D e c î t , această p o v e s t e atît d e tristă s e s p u n e a n a ţ i u ­
c ă p e această c a l e s e i n t r o d u c e « c i v i l i z a ţ i a » a p u s e a n ă
n i i noastre într-o v r e m e cînd ea nu avea nici u r m ă de
la n o i : de cîte ori se simţea n e v o i a de a milui un n o u
b u r g h e z i e n a ţ i o n a l ă şi se r e p e t ă astăzi, c î n d clasa noas-t
g r u p d e paraziţi, s e c o p i a o n o u ă instituţie străină, c r e î n -
t r ă b u r g h e z ă s e află a b i a î n f o r m a ţ i e , n e v o i t ă a r e c u r g e
du-se o n o u ă serie d e s l u j b e . î n a c e s t c h i p s e s p u n e a
î n c ă la a j u t o r u l a l t o r f o r ţ e s o c i a l e , de a c ă r o r m o r a l i t a t e
ţării c ă s e l u c r e a z ă l a c l ă d i r e a , e d i f i c i u l u i c u l t u r i i r o ­
n u p o a t e f i făcută r ă s p u n z ă t o a r e . M o r a l a b u r g h e z ă e u n a
mâne. L u m e a noastră a luat chiar în serios acest straniu
s i n g u r ă : aceea a m u n c i i sobre, sistematice, cumpătata]
p r e t e x t ş i s-a p e t r e c u t a t u n c i f e n o m e n u l u n i c , c ă î m ­
ş i e c o n o m e , aşa c u m i m p u n n e v o i l e c a p i t a l i z ă r i i . A s e ­
p o t r i v a a c e s t u i fel d e c u l t u r ă s-a r i d i c a t t o t c e e a c e e r a
m e n e a m o r a l ă p u b l i c ă n u v a p u t e a a v e a ţara n o a s t r ă
o m c u l t l a n o i . A ş a ş-a n ă s c u t « s p i r i t u l c r i t i c » î n c u l t u r a
d e c î t a t u n c i c î n d b u r g h e z i a n a ţ i o n a l ă s e v a lărgi ş i în«j
noastră, ai cărui r e p r e z e n t a n ţ i au i z b u t i t să c o n v i n g ă
t ă r i î n d e a j u n s ca clasă s p r e a se p u t e a lipsi în condu-3
publicul r o m â n că cultura noastră — ce zic, întreaga
ce.rea ţării d e e l e m e n t e l e p a r a z i t a r e p e c a r e i le-a p u s
noastră societate m o d e r n ă — se r e d u c e la un p r o c e s de
pe umeri dezvoltarea economică.
i m i t a r e a u n e i c i v i l i z a ţ i i străine, la f o r m e fără f o n d ,
lustru fără bază ş i c î t e a l t e l e d e a c e l a ş i fel. j A t î t d e
5. D a r rolul birocraţiei în viaţa noastră publică nu
c o n v i n g ă t o a r e a fost a c e a s t ă critică, la c a r e s p i r i t e l e r e a c ­
s-a m ă r g i n i t a p r i c i n u i f a l s i f i c a r e a c o n c e p ţ i e i a s u p r a p r o ­
ţionare au supus societatea noastră burgheză, încît ea
priei noastre clase b u r g h e z e : ea a adus şi.neajunsul mal'
a covîrşit chiar şi pe C. D o b r o g e a n u - G h e r e a : n e p u t î n d
g r a v de a falsifica pe d e a - n t r e g u l p î n ă şi s e n s u l istoricj
să o r ă s t o a r n e şi s i m ţ i n d u - s e o b l i g a t ca s o c i o l o g să ex­
a l p o l i t i c i i b u r g h e z e c a r e stă l a b a z a e d i f i c i u l u i s o c i a l
plice f e n o m e n u l , el a f ă u r i t o l e g e s o c i o l o g i c ă s p e c i a l ă ,
a l R o m â n i e i m o d e r n e ş i p r i n a c e a s t a însăşi societatea;
a e v o l u ţ i e i de la f o r m e c ă t r e f o n d . S-a î n t î m p l a t d e c i
n o a s t r ă m o d e r n ă . N e - a m l ă m u r i t p e larg, î n t r - u n î n t r e g ;
cazul destul de picant că un sociolog « m a r x i s t » a putut
capitol, asupra politicii b u r g h e z e a oligarhiei noastre,
să răstoarne mai uşor m e t o d a marxistă decît critica
I n r o l u l e i d e tutore a l clasei noastre b u r g h e z e încă m i |
u n u i g r u p d e r e a c ţ i o n a r i fără n i c i o c u l t u r ă s o c i o l o g i c ă .
n o r ă , e a a v e g h e a t c u s î r g u i n ţ ă l a i n t e r e s e l e capitalis-i'
Mai e nevoie, după cercetările noastre asupra m e r ­
mulul român, printr-o politică mercantilistă consecventă;
cantilismului român, să î n v e d e r ă m că acest p r o c e d e u
şi a r m o n i c ă , a c ă r e i b a z ă m a t e r i a l ă e r a s c h i m b u l nostrţjj
de i m i t a r e servilă a l u s t r u l u i c i v i l i z a ţ i i l o r s t r ă i n e nu e o
c u străinătatea.
politică b u r g h e z ă şi nu are n i m i c de împărţit cu p r o c e ­
Dar, din n e n o r o c i r e , activitatea politică a oligarhiei
sul real al dezvoltării societăţii noastre m o d e r n e ? R e a c -
n o a s t r e n u s-a p u t u t m ă r g i n i l a d e z v o l t a r e a ş i p e r f e c t
ţ i u n e a însăşi, c î n d a a v u t î n t r e t i m p c o n d u c e r e a d e s t i ­
ţ i o n a r e a m e r c a n t i l i s m u l u i r o m â n , k c a r e r ă m î n e meritul,!
n e l o r ţării şi a s t r ă l u c i t p r i n t r - o aşa d e s ă v î r ş i t ă n e î n ­
e i i s t o r i c r e a l . C ă c i e a a v e a d e d u s î n c ă o p o v a r ă , p e care»
ţelegere a politicii mercantiliste, în ceea ce priveşte b i ­
i-o legase de gît evoluţia e c o n o m i e i noastre n a ţ i o n a l e i
r o c r a ţ i a a u r m a t a c e l e a ş i p r o c e d e e , atît de c r i t i c a t e în
a n u m e populaţia noastră orăşenească, redusă de c o n c u ­
o p o z i ţ i e . Şi în a d e v ă r , în c r e a r e a ele s l u j b e n o i p e n t r u
r e n ţ a străină i a starea, d e p r o l e t a r i a t . C u m c ă a c e a s t a
populaţia orăşenească nu se mai ascundea o politică de
p o p u l a ţ i e a fost altoită p e b u g e t u l ţării, d e aici n u s i

174 Şt. Zeletin
c l a s ă sau d e p a r t i d : a c e a s t a e r a î n t o a t ă p u t e r e a eu'vân­
tului o ' o p e r ă d e asistenţă s o c i a l ă , c a r e s-a i m p u s t u t u r o r
e l e m e n t e l o r c o n d u c ă t o a r e , c u v o i e sau fără v o i e . D e p a r t e
de a fi .o p o l i t i c ă b u r g h e z ă , p o l i t i c a de b i r o c r a t i z a r e a
proletariatului orăşenesc a creat serioase neajunsuri în
dezvoltarea burgheziei noastre: ea a î m p i e d i c a t oligar­
hia de a se folosi după cuviinţă de experienţa străinilor,
d e ş i a v e a c o n ş t i i n ţ a l i m p e d e că ar fi t r e b u i t să o f a c ă .
î n t r e u n s p e c i a l i s t străin ş i u n p a r a z i t i n d i g e n ea. a t r e ­
b u i t să aleagă totdeauna pe acesta din u r m ă , dacă nu
voia să vadă întreaga birocraţie ridicîndu-se împotrivă
cu acuzaţiile obişnuite de lipsă de patriotism. Şi astfel,
p e c î n d t o a t e n a ţ i u n i l e şi-au c l ă d i t e d i f i c i u l b u r g h e z c u
e x p e r i e n ţ a s t r ă i n i l o r m a i înaintaţi, o l i g a r h i a r o m â n ă s-a
văzut constrînsă de a lucra înainte de v r e m e « p r i n noi
î n ş i n e » , chiar p e n t r u î n t e m e i e r e a u n o r instituţii d e î n ­
s e m n ă t a t e vitală, c u m e a r m a t a n a ţ i o n a l ă . R e z u l t a t u l
se cunoaşte.
6. Ca şi b i r o c r a ţ i a , m i l i t a r i s m u l e o u r m a r e f i r e a s c ă
a e c o n o m i e i b ă n e ş t i şi a r e a c e e a ş i m e n i r e , de a sluji că
u n e a l t ă î n m î n a p u t e r i i c e n t r a l e . D e fapt, p o l i t i c a m e r -
cantilistă, c a r e c a r a c t e r i z e a z ă p e s t e t o t faza d e f o r m a ţ i e
a b u r g h e z i e i , n i c i n u p o a t e f i c o n c e p u t ă fără s p r i j i n u l ,
unei armate b i n e organizate şi permanente. Crearea unei
societăţi b u r g h e z e m o d e r n e , naţionale şi unitare ridică
o sumă de p r o b l e m e de supremă însemnătate, care în
ultimă instanţă nu. p o t fi dezlegate decît cu forţa brută.
Sfărîmarea v e c h i l o r clase agrare reacţionare, desfiinţa­
rea a u t o n o m i e i regionale, lărgirea graniţelor statului d u p ă
întinderea naţiunii — acest p r o g r a m al m e r c a n t i l i s m u ­
l u i n a ţ i o n a l i s t , d i n c a r e îşi i a u . f i i n ţ ă s o c i e t ă ţ i l e m o d e r ­
ne, i m p u n e crearea şi întreţinerea unui i m p u n ă t o r m i l i ­
tarism.
D e l a sfîrşitul d e c e n i u l u i a l treilea a l v e a c u l u i X I X ,
potrivit cu p r o c e s u l de renaştere naţională, se î n d e p l i ­
neşte în Principatele r o m â n e şi o «renaştere militară».
D e z v o l t a r e a e c o n o m i e i băneşti dă putinţa alcătuirii u n u i
b u g e t a l tării, iar p e a c e s t a s e a l t o i e s c d e o p o t r i v ă f u n c ­
ţ i o n a r i i c i v i l i şi m i l i t a r i : b i r o c r a ţ i a şi m i l i t a r i s m u l . A s t f e l »
armatele neregulate de mai înainte, alcătuite din străini,
d a u l o c u n e i niiliţii p e r m a n e n t e c u c a r a c t e r n a ţ i o n a L
III. Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 1 7 5
« î n c ă d e l a S e p t e m b r i e 1834, c u f i r m a n t u r c e s c î n re­
gulă, se c o n s t i t u i e o a r m a t ă , c ă r e i a i se z i c e a „ m i l i ţ i e " . » 1
A c e a s t ă m i l i ţ i e este î n s u f l e ţ i t ă d e « c u r e n t u l g e n e r a l
de R e n a ş t e r e venit din A p u s » şi n u m ă r ă printre ofiţerii
ei o s e a m ă de r e p r e z e n t a n ţ i iluştri ai î n n o i r i i l i t e r a r e
şi politice: Cârlova, Grigore Alexandrescu, Nicolae Băl-
c e s c u , N i c o l a e ' G o l e s c u , I . C . B r ă t i a n u , iar î n M o l d o v a
p e M i h a i l K o g ă l n i c e a n u 2 . L a 1847 s e î n t e m e i a z ă o ş c o a l ă
militară a iuncărilor, iar C u z a a d u c e o m i s i u n e franceză
î n s ă r c i n a t ă c u r e o r g a n i z a r e a a r m a t e i 3 . D e l a 1866 î n a i n t e
armata noastră c r e ş t e - n e c o n t e n i t , c u m se poate v e d e a
din bugetul cheltuielilor militare pentru personal, dar
m a i ales p e n t r u m a t e r i a l .
Ş i şi-a î m p l i n i t m e n i r e a e i i s t o r i c ă . P r o b l e m e l e r i d i ­
cate de a d î n c a noastră p r e f a c e r e socială, concretizate în
m a r i l e e v e n i m e n t e d e l a 1877 ş i 1 9 1 6 — 1 9 1 8 , s a u î n a c e ­
lea d e l a 1888 ş i 1907, n u l e - a r f i p u t u t d e z l e g a o l i g a r ­
hia n o a s t r ă d a c ă nu şi-ar fi c r e a t o f o r ţ ă m i l i t a r ă b i n e
d i s c i p l i n a t ă , a i cărei ostaşi p u t e a u î m p u ş c a d u p ă o r d i n
î n p r o p r i i l o r părinţi. S o c i e t a t e a n o a s t r ă m o d e r n ă e s t e
c u m sînt toate celelalte state naţionale şi unitare: i m ­
pusă d e n e v o i l e c a p i t a l i s m u l u i , r e a l i z a t ă p r i n f o r ţ a a r ­
mată.
Deşi născut din n e v o i l e capitalismului, militarismul
d e v i n e l a . r î n d u l său c e a m a i p u t e r n i c ă p î r g h i e p e n t r u
îmboldirea dezvoltării capitaliste. Naşterea armatelor per­
m a n e n t e c r e e a z ă p e n t r u î n t î i a dată î n t r - o m ă s u r ă largă
condiţiile pentru dezvoltarea industriei m a r i : n e v o i a de
fabricate u n i f o r m e în cantităţi uriaşe. O sumă de între­
p r i n d e r i c a p i t a l i s t e , d e o b i c e i c e l e dintîi î n p r o c e s u l d e
n a ş t e r e a i n d u s t r i e i n a ţ i o n a l e , sînt î n t e m e i a t e p e n t r u ne­
v o i l e s p e c i a l e ale a r m a t e i . A s t f e l d e p i l d ă , f a b r i c i l e d e
postav, tăbăcăriile, pulberăriile.
D a r n u e n u m a i atît. î n t r e t e m e i u r i l e c a r e silesc, n a ­
ţiunile să î m p i n g ă m e r c a n t i l i s m u l la f o r m a şa e x t r e m ă ,
ş i s ă î n c e r c e a trăi c u m i j l o a c e l e l o r p r o p r i i , c e l m a i
s e r i o s a fost t o t d e a u n a n e v o i a a p ă r ă r i i n a ţ i o n a l e . Ş i d e
fapt e v ă d i t că o a r m a t ă n a ţ i o n a l ă nu-şi p o a t e î m p l i n i
1
N. Iorga, Istoria armatei româneşti, Bucureşti, 1919, voi. I I ,
p. 217.
2
N. Iorga, op. cit., p. 218.
3
N. larga, op. cit., p. 220. .£ ,
176 Şt. Zeletin
î n t o t u l m e n i r e a cîfcă v r e m e n u p r i m e ş t e î n t r e g i r e a e £
f i r e a s c ă : o i n d u s t r i e n a ţ i o n a l ă d e s t o i n i c ă a-i s a t i s f a c e "
t o a t e n e v o i l e . S-ar f i p u t u t c o n c e p e , p e l a 1886, u n r ă z ­
b o i a l R o m â n i e i î m p o t r i v a A u s t r i e i ? D a r p e a t u n c i ar­
mata noastră primea din Austria pînă şi beţele de cort.
Iar la 1916, c î n d ţara n o a s t r ă s-a î n c u m e t a t să l u p t e
î m p o t r i v a n o i i sale m e t r o p o l e c a p i t a l i s t e , e a a f ă c u t p î n ă
la capăt experienţa dureroasă a unei c o l o n i i agricole, a l e
cărei muniţii trebuiau să facă înconjurul Europei s p r e ;
a a j u n g e l a destinaţie. N i c i o d a t ă n u s-a p u t u t v e d e a m a i
l i m p e d e la noi, şi de toată lumea, cît de iluzorie e nea-
t î r n a r e a p o l i t i c ă a u n e i ţări c a r e nu a r e o i n d u s t r i e pro-v
prie; cît de redus e rolul unei armate naţionale cînd nu
e x i s t ă şi o i n d u s t r i e n a ţ i o n a l ă c a r e să o a p r o v i z i o n e z e
c u t o t m a t e r i a l u l t r e b u i t o r . A s t f e l a r m a t a n a ţ i o n a l ă îşi
găseşte întregirea firească în industria naţională: d e z v o l ­
tarea celei dintîi stimulează d e z v o l t a r e a celei din u r m ă ,
şi ambele împreună sînt temelia independenţei naţio­
nale.
7. F o r m a de g u v e r n a r e a statului n o s t r u m o d e r n e
a c e e a ş i p e c a r e şi-a c r e a t - o o r i c e ţară î n faza d e t r e c e r e
de la vechiul la n o u l r e g i m şi căre a înflorit în A p u s
prin veacurile X V I I — X V I I I . Ea a izvorît din nevoia de
a crea un aparat de c î r m u i r e c a r e să împlinească lipsa
u n e i clase stăpînitoare. A c e s t aparat s e rezumă, c u m
s-a v ă z u t , în t r i n i t a t e a : p u t e r e c e n t r a l ă — b i r o c r a ţ i e —
m i l i t a r i s m . A m u r m ă r i t p e r î n d e l e m e n t e l e a c e s t u i sis­
tem centralizator de guvernămînt, încercînd a limpezi
n e v o i a d i n c a r e şi-a l u a t f i i n ţ ă f i e c a r e . S p r i j i n u l f i r e s c
al u n u i a s e m e n e a s i s t e m este şi r ă m î n e militarismul,,
ceea ce si lămureşte jertfele făcute de cîrmuitorii n o ş ­
tri p e n t r u p u t e r e a a r m a t ă .
S e ştie c u m s-a d ă r î m a t a c e s t s i s t e m d e g u v e r n a r e
î n ţările î n a i n t a t e . I n u r m a d e z v o l t ă r i i t r e p t a t e a c a p i t a ­
l i s m u l u i , s-a f o r m a t o p u t e r n i c ă c l a s ă b u r g h e z ă , c a r e ai
început lupta de distrugere a puterii centrale. A c e s t e
m i ş c ă r i r e v o l u ţ i o n a r e a l e clasei b u r g h e z e , c a r e a u î n c e - ;
p u t l a sfîrşitul v e a c u l u i . X V I I ş i a u a j u n s l a o î n c h e i e r e ,
p r o v i z o r i e c u seria d e r e v o l u ţ i i c o n t i n e n t a l e d e l a 1848,
au pus capăt erei mercantiliste şi f o r m e i corespunzătoare
de guvernămînt; ele au aruncat temeliile unui r e g i m
I I I . E v o l u ţ i a c a p i t . român şi p r e f a c e r i l e clasei s t ă p î n i t o a r e 177
d e m o c r a t i c liberal, c e a r e c a p r i n c i p i u s u v e r a n i t a t e a n a ­
ţiunii.
T r e b u i e s ă î n v e d e r ă m însă c ă î n e v o l u ţ i a n o a s t r ă e c o -
nomico-socială nu e nici un semn că puterea centrală
va împărtăşi aceeaşi soartă. Aceasta din p r i c i n a l i m p e d e
c ă l a n o i clasa b u r g h e z ă n u s e z ă m i s l e ş t e alături d e p u ­
terea c e n t r a l ă , c i s e d e z v o l t ă d i n c h i a r s î n u l a c e s t e i a ;
b u r g h e z i a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă nu e o clasă o s t i l ă p u t e r i i
centrale, ci se c o n t o p e ş t e cu aceasta în u n u l şi acelaşi
factor. în adevăr, de p r i n al şaptelea d e c e n i u a l ' v e a c u l u i
d i n u r m ă , , p u t e r e a n o a s t r ă c e n t r a l ă intră î n t r - u n p r o c e s
t r e p t a t de b u r g h e z i r e : o l i g a r h i a p o l i t i c ă d e v i n e astfel o-
oligarhie financiară, c a r e stăpîneşte în p r e z e n t întreaga
n o a s t r ă viaţă e c o n o m i c ă . D e a c e e a e v o l u ţ i a e c o n o m i c o - s o -
cială a R o m â n i e i n u r u i n e a z ă p u t e r e a c e n t r a l ă , c i o î n ­
tăreşte.
S i n g u r ă b i r o c r a ţ i a o f i c i a l ă a r e de s u f e r i t o s e r i o a s ă
ş t i r b i r e î n u r m a d e z v o l t ă r i i n o a s t r e e c o n o m i c e . C ă c i pe-
m ă s u r ă c e s e d e z v o l t ă p r o d u c ţ i a industrială, o r a ş e l e r e i a u
rolul lor firesc în e c o n o m i a naţională, viaţa l o r parazi­
tară d i s p a r e . şi astfel se d i s t r u g e r ă d ă c i n a însăşi d i n
c a r e şi-a l u a t n a ş t e r e b i r o c r a ţ i a . U l t i m a statistică i n d u s ­
trială n e dă, s o c o t i n d ş i i n d u s t r i i l e d e e x t r a c ţ i e , 235 934
p e r s o a n e î n t r e b u i n ţ a t e î n d e o s e b i t e calităţi î n i n d u s t r i a
noastră mare. Se înţelege că numărul nu e i m p u n ă t o r
în comparaţie cu milioanele de muncitori agricoli. D a r
ce ar fi devenit aceste persoane dacă nu am avea nici
un început de industrie? Ele ar fi căzut în sarcina b u ­
g e t u l u i statului, c a r e a t u n c i a r f i r ă m a s s i n g u r u l l o r
m i j l o c d e e x i s t e n ţ ă . D e fapt, c u cît i n d u s t r i a s e dezvoltă,,
c u atît b i r o c r a ţ i a o f i c i a l ă p i e r d e v e c h e a e i î n s e m n ă t a t e .
S p i r i t e l e e n e r g i c e , p l i n e d e iniţiativă, t r e c î n î n t r e p r i n ­
d e r i l e p a r t i c u l a r e , u n d e l i s e d e s c h i d p e r s p e c t i v e strălu­
cite. A ş a s e l ă m u r e ş t e a c e s t f e n o m e n , c a r e î n c e p e s ă s e
arate c h i a r ş i î n ţara n o a s t r ă c u m u l t d e f ă i m a t ă e i b i ­
r o c r a ţ i e : criza d e f u n c ţ i o n a r i p u b l i c i . P e I a 1886 u n ase­
m e n e a f e n o m e n n i c i n u s-ar f i p u t u t c o n c e p e .
D e z v o l t a r e a c a p i t a l i s m u l u i r o m â n slăbeşte, d i n t r e c e i
trei f a c t o r i a i g u v e r n ă r i i n o a s t r e c e n t r a l i z a t o a r e , p e u n u l
s i n g u r : b i r o c r a ţ i a ; e a lasă î n fiinţă atît o l i g a r h i a f i n a n ­
ciară — ca p u t e r e c e n t r a l ă — c î t şi m i l i t a r i s m u l . A c e ş -
 Şt. Zeletin
178
tia s î n t c e i d o i f a c t o r i c a r e a u c u v î n t u l h o t ă r î t o r a s u p r a
d e s t i n e l o r ţării n o a s t r e .
S ă n e o r i e n t ă m a s u p r a a l c ă t u i r i i c e l u i dinţii ş i m a i
•de s e a m ă f a c t o r — o l i g a r h i a f i n a n c i a r ă — c a r e stă în
t i m p u l d e faţă l a v î r f u l p i r a m i d e i n o a s t r e s o c i a l e .
b) Noua clasă stăpînitoare şi baza ei
economico,
8. N u m a i e azi n i m e n i c a r e s ă n u - ş i d e a l i m p e d e
s e a m a c ă s t ă p î n i t o r i i d e f a p t a i ţării n o a s t r e sînt d e ţ i ­
nătorii Marii Finanţe. De aceea e un simplu, e u f e m i s m
cînd mai întrebuinţăm acum expresia consacrată
« c l a s ă s t ă p î n i t o a r e » . î n r e a l i t a t e m a r i i n o ş t r i financiari,'
c a r e d i s p u n d e d e s t i n e l e ţării, a l c ă t u i e s c u n m ă n u n c h i
r e s t r î n s , c a r e a ş i fost b o t e z a t c u n u m e l e p u ţ i n s i m p a ­
tic de « o l i g a r h i e » . Şi c u m baza e c o n o m i c ă a acesteia
e s t e c a p i t a l u l d e b a n c ă , i s-a zis î n c ă m a i l i m p e d e « o b > *
garhie financiară».
T o ţ i u r ă s c azi n o u a n o a s t r ă s t ă p î n i r e şi-i p u n î n s e a ­
m ă n u m e r o a s e păcate, între care cele mai puţin v i n o ­
v a t e p a r a fi c i n i s m u l şi lipsa de s c r u p u l e . N o i vom.:;
d e z b r ă c a aici o r i c e s e n t i m e n t e ş i n e v o m d a silinţa s ă
o î n ţ e l e g e m . A d e v ă r u l e că fără c u n o a ş t e r e a a m ă n u n ţ i t ă
a marii noastre finanţe e peste putinţă a înţelege c e v a
d i n i ţ e l e v i e ţ i i n o a s t r e e c o n o m i c e şi. p o l i t i c e . N u e l o c u l
d e a î n t r e p r i n d e aici a s e m e n e a c e r c e t a r e ; v o m c ă u t a
î n s ă să d ă m o lămurire sumară a supremaţiei e c o n o m i c e
ş i p o l i t i c e cie c a r e s e b u c u r ă azi m a r i i f i n a n c i a r i .
C a p i t a l u l r o m â n d e b a n c ă s e d e z v o l t ă î n d o u ă serii
istorice deosebite, care împart încă burghezia română
în două tabere duşmane. La î n c e p u t bancherii noştri
"sînt străini 1 . Ei i n v a d e a z ă ţara n o a s t r ă o dată cu invazia,
m ă r f u r i l o r străine şi de o b i c e i pe l i n g ă î m p r u m u t u r i de
c a m ă t ă m a i f a c ş i n e g o ţ d e c e r e a l e 2 . T o ţ i aceşti p r i m i
mînuitori de bani, în cea mai m a r e parte evrei, repre­
z i n t ă e x p a n s i u n e a c a p i t a l i s m u l u i străin p e p ă m î n t u l n o s - ,
tru, alcătuind o a r e c u m tentaculele b u r g h e z i e i străine,
şi mînuiesc un capital adus de peste hotare.
1
Cîteva nume de asemenea bancheri dă A. Cercel: Die Naţio-
nalbank von Rumănien, p. 34>
2
Op. cit., ibidem.
III. Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 179
în această întreagă perioadă, care se întinde de la
1830 p î n â l a 1880, g r u p u l n o s t r u l i b e r a l r e v o l u ţ i o n a r
- « r o ş i i » — v e g h e a z ă la i n t e r e s e l e b u r g h e z i e i , fără a
fi el însuşi b u r g h e z i e . P r i c i n a a c e s t e i a t i t u d i n i s-a arătat
p e l a r g a l t ă d a t ă . D a r d e l a 1880 î n c e p e — alături d e
p r o c e s u l de e x p a n s i u n e a c a p i t a l i s m u l u i s t r ă i n — al d o i ­
lea proces istoric: acela de naţionalizare a. capitalului,
de î n t e m e i e r e a unui capital r o m â n e s c alături de c a p i ­
talul străin. A c e s t n o u p r o c e s , c a r e t r e b u i a s ă c r e e z e o
burghezie naţională, se îndeplineşte şi la noi, ca p e s t e
lot, c u a j u t o r u l f o r ţ e i d e stat; î n c e p u t u l î l f a c e B a n c a
de
Naţională ( 1 8 8 0 ) , c a r e d e v i n e a p o i i m b o l d u l ş i p u n c t u l
de plecare a l . u n e i întinse reţele de bănci româneşti1. în
fruntea a c e s t o r a stă B a n c a R o m â n e a s c ă (1911), o r g a n u l
central a l b ă n c i l o r n a ţ i o n a l e 2 .
Cu aceste fondaţiuni bancare grupul liberal se p r e ­
face î n b u r g h e z i e r o m â n ă n a ţ i o n a l ă , alături d e b u r g h e z i a
română de obîrşie exotică. V e c h e a prietenie între aceste
d o u ă t a b e r e î n c e t e a z ă , d î n d n a ş t e r e u n u i r ă z b o i ale c ă r u i
strigăte de o r d i n e r ă s u n ă şi astăzi în p r e s a afiliată. .
Sub presiunea băncilor române încep, şi băncile de
o b î r ş i e e x o t i c ă să se m o d e r n i z e z e şi să-şi n a ţ i o n a l i z e z e
capitalul. l e c u i d e f r u n t e - î l o c u p ă aici B a n c a M a r m o -
rosch B l a n k 3 : f o n d a t ă l a 1848 c u u n c a p i t a ţ d e 3 0 0 0 0
lei, p a r e - s e d e o b î r ş i e u n g a r ă , t r a n s f o r m a t ă l a 1905 î n
nctuala f o r m ă de S o c i e t a t e a n o n i m ă , ea a a j u n s astăzi
- d u p ă i n f o r m a ţ i i l e pe c a r e le a v e m — să-şi r e d u c ă
participările s t r ă i n e l a 1 1 % d i n c a p i t a l u l t o t a l . D e a c e e a
această i n s t i t u ţ i e înfăţişează î n m o d t i p i c c u r s u l i s t o r i c
al evoluţiei burgheziei, care î n c e p e în orice ţară s u b
formă ele e x p a n s i u n e a c a p i t a l i s m u l u i s t r ă i n şi a p o i —-
printr-un p r o c e s d e n a ţ i o n a l i z a r e t r e p t a t ă — s e p r e f a c e
m c e l e d i n u r m ă î n instituţie n a ţ i o n a l ă .
1
«Aceasta (Banca Naţională) urmînd să fie punctul de ple­
care al unei întregi epoci de organizare pe baze naţionale.« Victor
.Sl.ivescu: Istoricul Băncii Naţionale, p. 9. Vezi şi partea privi-
loare la întemeierea institutelor de credit, cap. II al lucrării de
fuţă.
2
Banca Românească, monografie, 1921.
3
Vezi lucrarea Banca Marmorosh Blank, 1923, publicată
cu prilejul jubileului de 75 ani al acestei instituţii.
180 Şt. Zeletin
I n t i m p u l d e faţă b ă n c i l e n o a s t r e m a r i s e g r u p e a z ă
î n d o u ă c o n s t e l a ţ i i , d u p ă c u m g r a v i t e a z ă , c ă t r e u n a sau'
c ă t r e alta d i n c e l e d o u ă m e t r o p o l e d e o b î r ş i e d e o s e b i t ă :
B a n c a R o m â n e a s c ă , sau Banca M a r m o r o s c h Blank1. U l ­
t i m a c o n s t e l a ţ i e este m e n i t ă a f i p r e d o m i n a t ă sau a b ­
s o r b i t ă t r e p t a t d e c e a dinţii, aşa c ă î n c e l e d i n u r m ă
v a rămâne o s i n g u r ă finanţa, n a ţ i o n a l ă : e s t e î n c h e i e r e a
f i r e a s c ă a d e z v o l t ă r i i i s t o r i c e a o r i c ă r e i ' b u r g h e z i i . La
n o i acest sfârşit e m u l t m a i a p r o a p e d e c î t p a r a-şi î n ­
c h i p u i unii n a ţ i o n a l i ş t i c u m a i m u l t ă î n g r i j o r a r e d e c î t
p r i c e p e r e p e n t r u cauza, n a ţ i o n a l ă .
9. Astfel, din p u n c t de v e d e r e istoric, i m b o l d u l spre
întemeierea d e - b ă n c i româneşti m o d e r n e , cu capital r o ­
m â n e s c , a p o r n i t de la B a n c a N a ţ i o n a l ă şi a f o s t c o n t i n u a t
d e B a n c a R o m â n e a s c ă î m p r e u n ă c u b ă n c i l e afiliate. P o ­
l i t i c a de n a ţ i o n a l i z a r e a c a p i t a l u l u i a fost d e c i i n a u g u r a t ă
d e b ă n c i l e n a ţ i o n a l - l i b e r a l e ş i d ă a c e s t o r a p e c e t e a l o r is-|
t o r i c ă p r o p r i e î n o r g a n i s m u l n o s t r u s o c i a l . U n t i m p ex4
presia «finanţa n a ţ i o n a l ă » era identică cu expresia « f i ­
n a n ţ a n a ţ i o n a l - l i b e r a l ă » ; astăzi î n c ă d-1' V. S l ă v e s c u pu-ij
ne la baza m u l t i p l e l o r sale lucrări clasificarea de «finanţa
naţională» şi «finanţa internaţională»: în întîia grupă in­
tră b ă n c i l e l i b e r a l e , î n ă d o u a a r u r m a s ă i n t r e tot res­
t u l b ă n c i l o r d e o b î r ş i e sau c a r a c t e r e x o t i c . " •
D a r tendinţa de naţionalizare a încetat a c u m de a
m a i fi însuşirea specifică a unui singur g r u p de funda-
ţ i u n i b a n c a r e : e a s-a i m p u s t u t u r o r . A s t f e l c ă c e l e d o u ă
serii d e e v o l u ţ i e b a n c a r ă , deşi p l e a c ă d e l a p u n c t e e x ­
t r e m e , tind să se a p r o p i e d i n ce în ce m a i m u l t şi să se
c o n t o p e a s c ă în aceeaşi aspiraţie c o m u n ă : naţionalizarea
capitalului şi în g e n e r e a întregii noastre vieţi e c o n o m i c e .
P o l i t i c a de naţionalizare a capitalului v i n e să între
gească politica de întemeiere a unei industrii indigenei
a m b e l e se întrunesc în acelaşi p r o c e s întreg al emanei
parii noastre e c o n o m i c e . Căci nu e de ajuns ca pe pă
m î n t u l n o s t r u s ă s e afle a ş e z ă m i n t e e c o n o m i c e ; t r e b u i
1
Marea finanţa română, în ambele ei constelaţii, cuprinde
21 bănci mari, opt vechi şi treisprezece mai noi, cu un capital
de' 1 365 000 000 lei (V. Slăvescu, Organizarea de credit a. Romanica
1922). Capitalul tuturor băncilor române, mari şi mici, se ridieft
după datele d-lui I. Teodorescu (1924) la 20 miliarde.
III. Evoluţia capit. român si prefacerile clasei stăpîaitoare 131
c e v a m a i m u l t , a n u m e c a a c e s t e a s ă aibă c a p i t a l r o m â n e s c
şi c o n d u c e r e românească, în armonie cu interesele g e ­
n e r a l e ale ţării. L a a c e a s t ă m a r e o p e r ă l u c r e a z ă t o c m a i
băncile noastre în prezent.
Dar î n v r e m e c e p o l i t i c a d e i n d u s t r i a l i z a r e i t ţârii
poate fi urmărită energic, prin e x c l u d e r e a treptată a
f a b r i c a t e l o r străine, n a ţ i o n a l i z a r e a c a p i t a l u l u i e u n p r o ­
ces m a i tîrziu, c a r e t r e b u i e î n t r e p r i n s c u m u l t ă p r e v e ­
d e r e . Ü î n l ă t u r a r e p r e m a t u r a a c a p i t a l u l u i străin ar o s î n d i
e c o n o m i a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă l a v e s t e j i r e : i-ar tăia însăşi
artera d e viaţă. N i c i o ţară n u s e p o a t e e m a n c i p a d e c a ­
p i t a l u l d i n afară î n a i n t e ca a c e s t a să-şi fi î n c h e i a t r o l u l
său i s t o r i c d e a d e z v o l t a ş i e d u c a f o r ţ e l e i n t e r n e d e
producere.
10. P î n ă la 1903 se p ă r e a că i n d u s t r i a n o a s t r ă se va
dezvolta în felul celei apusene, adică pe alăturea şi n e -
a t î r n a t d e c a p i t a l u l d e b a n c ă . A c e s t fel d e e v o l u ţ i e p u ­
tea să d u c ă r e g i m u l n o s t r u p o l i t i c pe a l t e c ă i : el ar fi
n ă s c u t şi la n o i d p u t e r n i c ă c l a s ă de industriaşi, c a r e m a i
c u r î n d sau m a i tîrziu s-ar f i r i d i c a t î m p o t r i v a o l i g a r h i e i
financiare, s f ă r î m î n d u - i s i s t e m u l c e n t r a l i z a t o r de- g u v e r ­
n a r e .şi a d u e î n d u - n e î n l o c u l a c e s t u i a o eră d e d e s c e n ­
tralizare- şi d e m o c r a ţ i e reală. A ş a s-a î n t î m p l a t în A n g l i a
la 1846, în F r a n ţ a la 1848. S o a r t a a î n d r u m a t î n s ă e v o ­
luţia n o a s t r ă altfel; î n l o c c a I n d u s t r i a s ă s u b j u g e m a r e a
finanţa, s-a î n t î m p l a t i n v e r s : b ă n c i l e a u î n c e p u t s ă p ă ­
trundă, în producţia industrială, cu tendinţa de a p r e ­
face tot mai m u l t capitalul industrial în capital de bancă.
(Vstfel î n c e p e şi la n o i p r o c e s u l de n a ş t e r e a u l t i m e i
m r m e a c a p i t a l u l u i , a n u m e a capitalului financiar, c u m
am văzut că numeşte Hilferding capitalul de bancă, care
finanţează întreprinderile industriale.
A i c i ne aflăm la cea m a i hotărîtoare cotitură a e v o l u ­
ţiei n o a s t r e e c o n o m i c o - s o c i a l e . C u c a p i t a l i s m u l f i n a n ­
ciar s o c i e t a t e a n o a s t r ă f a c e u n . salt d i r e c t d e lâ mer­
cantilism l a imperialism, d e la dezvoltarea forţelor, d e
p r o d u c ţ i e n a ţ i o n a l ă la organizarea l o r s u b s u p r e m a ţ i a
marii f i n a n ţ e . • U r m ă r i l e p o l i t i c e sînt i m e n s e ; î n a d e v ă r ,
a c e a s t a n u î n s e a m n ă d e c î t c ă : România nu mai trece
printr-o fază intermediară de liberalism, de descentra­
lizare şi democraţie reală; cei ce visează încă zorile
 III. Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 183

182 Şt. Zeletin

noi bancă mare sau mică să nu tindă a avea î n ­
treprinderile ei industriale proprii. Tendinţa de plasa­
• .apropiate ele unei asemenea ere de suveranitate naţio­
mente industriale e tocmai ceea ce caracterizează finanţa
nală seamănă c e l o r ce aşteaptă pe Mesia. Oligarhia
noastră i n t i m p u l d e faţă. î n f r u n t e a a c e s t e i m i ş c ă r i
n o a s t r ă f i n a n c i a r ă n u s e d i z o l v ă î n l u p t ă c u o clasă p u ­
t e r n i c ă şi n e a t î r n a t ă de industriaşi, c u m s-a •întfrnpla.t .stau c e l e d o u ă m e t r o p o l e a m i n t i t e : B a n c a R o m â n e a s c ă
- î n A p u s ; ea păşeşte de-a dreptul la î m p l i n i r e a ultimei, şi Banca M a r m o r o s c h Blank. Numărul întreprinderilor
misiuni istorice, pe care o îndeplinesc peste tot oligar­ f i n a n ţ a t e de a c e s t e instituţii — în p r e z e n t el se r i d i c ă
hiile financiare î n actuala eră imperialistă: v o r b i m d e la v r e o 70 de fiecare — creşte pe fiecare lună, d u p ă
misiunea de a organiza producţia. în dezvoltarea n o a s ­ c u m arată d a t e l e a d u s e d e « A n a l e l e B ă n c i l o r » .
tră s o c i a l ă c e l e d o u ă faze i s t o r i c e ; d e o s e b i t e , . m e r c a n t i ­ Băncile noastre mari, îndeosebi Banca R o m â n e a s c ă ,
lismul şi imperialismul, adică dezvoltarea şi organiza­ u r m ă r e s c azi u n p l a n d e o r g a n i z a r e a r m o n i c ă a i n d u s ­
rea producţiei, se c o n t o p e s c de la început în unul şt triei, î n c a r e f i e c a r e î n t r e p r i n d e r e i n d u s t r i a l ă a r e l o c u l
acelaşi p r o c e s .
şi funcţia ei definită. Astfel industria noastră se d e z ­
A c e s t fel d e e v o l u ţ i e -în salturi n u e u n i c ; e l c a r a c ­
voltă d e l a î n c e p u t p e b a z e d e o r g a n i z a r e , o p i l d ă ti­
terizează, t o a t e b u r g h e z i i l e î n t î r z i a t e c a r e t i n d s ă p r e s ­
pică de evoluţie organică, ce ar putea fi calificată
c u r t e z e fazele ele d e z v o l t a r e ale c a p i t a l i s m u l u i şi se g ă ­
d r e p t socialism în devenire. La n o i o r g a n i z a r e a p r o d u c ­
seşte înainte de toate în G e r m a n i a şi în Statele U n i t e .
ţiei nu va fi n i c i o p e r a u l t e r i o a r ă a c a p i t a l i s m u l u i f i ­
P r i c i n a e l i m p e d e : î n ţările î n a p o i a t e i n d u s t r i a n u p o a t e
n a n c i a r , c u m e î n A p u s d e l a 1879 î n a i n t e , n i c i o p e r a
a c u m u l a d e o d a t ă c a p i t a l u l n e c e s a r , p e c a r e ţările î n a i n ­
p r o l e t a r i a t u l u i , c u m a c r e z u t M a r x : e a Ase î n f ă p t u i e ş t e
t a t e l-au strîns î n c u r s d e v e a c u r i c u m i j l o a c e u n e l e
prin activitatea acelei oligarhii care, dacă ar fi să c r e ­
m a i s ă l b a t i c e d e c î t altele. A i c i n a ţ i u n e a î n t r e a g ă t r e ­
d e m p e G . D o b r o g e a n u - G h e r e a , a r u r m a s ă d u c ă ţara
b u i e 'să-şi a d u n e e c o n o m i i l e ş i s ă l e p u n ă l a dispoziţia-
la pieire.
industriei. D a r organul care joacă rolul de i n t e r m e d i a r
î n t r e n a ţ i u n e ş i i n d u s t r i e , a d u n î n d e c o n o m i i l e c e l e i clin­
tii s p r e a i e p u n e l a d i s p o z i ţ i a c e l e i d i n u r m ă , este t o c ­ Să p r i v i m îndărăt la cele zise şi să ne r e z u m ă m . A z i
mai banca1. Astfel dezvoltarea burgheziilor întîrziate d u c e oligarhia noastră financiară nu mai are înainte decît
de-a dreptul la supremaţia oligarhiilor financiare. C e e a frînturi de clasă: marii proprietari au dispărut, indus­
ce s-a î n t î m p l a t şi la n o i . triaşii dispar de asemenea treptat, devenind- agenţii sa­
I m b o l d u l în a c e a s t ă d i r e c ţ i e 1-a d a t î n . ţara - n o a s t r ă lariaţi a i b ă n c i l o r . N e a m i n t i m a i c i zisa lui T o c q u e v i l l e :
o instituţie străină, « B a n c a G e n e r a l ă R o m â n ă » 2 , î n t e ­ cei o sută cincizeci de ani de la sfărîmarea nobilimii
meiată în 1897 de d o u ă grupuri financiare din Berlin, pînă la naşterea b u r g h e z i e i , sînt Vremea de aur a ab­
d i n i n i ţ i a t i v a l u i E . C o s t i n e s c u . D e p e l a 1903—1905- s o l u t i s m u l u i , c î n d acesta n u m a i a r e î n faţă n i c i o c l a s ă
această b a n c ă intră în întreprinderi industriale şi d e z ­ socială care- să-i ţină c u m p ă n ă . Oligarhia noastră finan­
voltă c e a mai intensivă activitate în acest ţinut în t i m ­ ciară, care sub multe raporturi seamănă cu absolutis­
p u l ocupaţiei g e r m a n e 3 . Pilda sa a fost contagioasă, şi
mul apusean, e azi în aceeaşi fericită situaţie. Vremea
p e n t r u b ă n c i l e noastre: acestea au î n c e p u t a intra în
le la dispariţia marilor boieri pînă cînd se va naşte
întreprinderi industriale m a i întîi cu oarecare şovăire,
proletariatul alcătuieşte vîrsta ei de aur, cînd celelalte
d u p ă r ă z b o i însă c u a d e v ă r a t ă f e b r i l i t a t e . A z i n u e l a
clase s o c i a l e sînt sau în r u i n e , sau în faşă şi s t ă p î n i r e a
1 ci nu î n t î i n e ş t e n i c i o p i e d i c ă . P u t e m aici r o s t i c u v î n t u l
R. Hüferding, Das Finanzkapital, p. 383.
2
Azi «Banca Generală a Ţării Româneşti». de dictatură, economică şi politică, a marilor finan-
3
Vezi Victor Slăvescu, Banca Generală Română şi războiul
naţional, Bucureşti,. 1918.
 184 Şt. Zeletin
c l a r i 1 . N u p u t e m însă p r e v e d e a c i t v a d u r a a c e a s t ă eră,,
d u p ă c u m iarăşi n u p u t e m p r e v e d e a d a c ă a n u m i t e s c h i m ­
bări în cursul evoluţiei burgheziilor apusene nu v o r
,\ veni să s c h i m b e şi cursul evoluţiei burgheziei noastre
proprii.
c) Adaptarea regimului politic parlamentar
la structura socială a României
11. D a c ă e v o l u ţ i a c l a s e l o r s o c i a l e î n e p o c a d e t r a n ­
z i ţ i e e atît d e t u l b u r e , v i a ţ a n o a s t r ă p o l i t i c ă , a h o i t ă p e
un a s e m e n e a s u b s t r a t s o c i a l , nu é altfel. O v i a ţ ă r e a l ă
p a r l a m e n t a r ă p r e s u p v m e c l a s e s o c i a l e d e p l i n formate,,
c a r e să f i e în stare a-şi i m p u n e i n t e r e s e l e — p r i n .par­
tidele politice respective — ca n o r m ă de politică gene­
r a l ă a ţării. D a r l a î n t e m e i e r e a p a r l a m e n t a r i s m u l u i r o ­
m â n n u s e afla î n s o c i e t a t e a n o a s t r ă n i c i o c l a s ă socială,
m a t u r ă ; aici e r a u , d e o p a r t e , s f ă r î m ă t u r i l e v e c h i l o r c l a s e
a g r a r e : b o i e r i ş i ţărani; d e c e a l a l t ă p a r t e , g e r m e n i i s p o ­
r a d i c i a i n o i i clase, m e n i t ă a . î n l o c u i v e c h e a b o i e r i m e :
burghezia. Si totuşi pe această . structură socială, c a r e
n u poate admite decît u n sistem d e g u v e r n a r e centra­
l i z a t o a r e a b s o l u t i s t a , R o m â n i a s-a î n c u m e t a t a d e z v o l t a
un r e g i m p o l i t i c parlamentar. Căci e în firea burghezii­
l o r î n t î r z i a t e d e a-şi î n c e p e d e z v o l t a r e a c u a c e l e aşe­
zăminte la care burgheziile înaintate au ajuns în acel
m o m e n t . T o t astfel a f ă c u t ş i ţara n o a s t r ă l a 1866. D a r
s-a î n t î m p l a t î n u r m ă l u c r u l f i r e s c c ă h a i n a p o l i t i c ă a
1
De fapt, evoluţia istorică a finanţei noastre — în două
serii distincte —. a avut de urmare că dominaţia politică a fost
însuşită de o singură fracţiune a marii finanţe, anume cea. na-
ţional-liberală Aceasta produce în sînul celorlalte fracţiuni fi­
nanciare o vie îndîrjire. Frămîntările vieţii noastre sociale şl
politice de azi nu provin din lupta dusă împotriva oligarhiei
financiare de vreo altă clasă socială; nici de marii proprietari,
aâre; nu mai sînt; nici de marii industriaşi, care sînt pe cale sfl
nu mai fie: nici de proletariat, care nu este încă o clasă; nici
de ţărănime, care n-a fost niciodată o clasă: aceste frămîntărl
sînt urmarea rivalităţilor din sînul oligarhiei financiare însăşi,
— Această chestiune este atinsă pe larg în studiul nostru: «Ma­
rea finanţa în economia şi politica actuală a României», care va
apărea.
III. E v o l u ţ i a capit. r o m â n şi p r e f a c e r i l e clasei stâpînitoare 185
trebuit să se dea după c o r p u l social şi r e g i m u l parla­
m e n t a r r o m â n s-a p r e f ă c u t î n t r - u n s i s t e m d e g u v e r ­
nare c e n t r a l i z a t o a r e — s i n g u r a cu p u t i n ţ ă î n t r - o a s e ­
m e n e a fază e v o l u t i v ă — • c a r e n u s e d e o s e b e ş t e m u l t d e
guvernarea absolutistă a unei puteri centrale.
D e aici s e î n ţ e l e g e lesne- d e c e v e d e r e a c a r e î n f ă ţ i ­
şează p a r t i d e l e p o l i t i c e c a o r g a n e d e clasă a î n t î m p i n a t
ia noi o î m p o t r i v i r e unanimă. D i n n u m e r o a s e l e definiţii
g e n e r a l e ale p a r t i d e l o r p e c a r e le-a c u l e s c u - m u l t ă r ă b ­
d a r e d-1 I. C ă v ă n e s c u d i n t r - o d i s c u ţ i e la m e s a j ( s e s i u ­
n e a 1905), n i c i u n a n u p r i v e ş t e p a r t i d e l e p o l i t i c e c a c e e a
c e s î n t : g r u p ă r i d e i n t e r e s e d e clasă; t o a t e l e î n f ă ţ i ş e a z ă
c a grupări de principii1. D a r n u n u m a i o a m e n i i n o ş t r i
politici au căzut v i c t i m ă acestei iluzii; de la această p ă r e ­
re nu se abat nici scriitorii cei m a i de seamă. « P r i n c i ­
piile c o n s e r v a t o a r e î n statul n o s t r u c o n s t i t u ţ i o n a l , aşa
s« e x p r i m ă Titu Maioreseu, nu au absolut n i m i c de-a
Cace c u d e o s e b i r e a s o c i a l ă î n t r e b o i e r i ş i b u r g h e z i » 2 . Ş i
m a i d e p a r t e acelaşi s c r i i t o r c o n t i n u ă : « I a r d a c ă e v o r b a
d e o r i g i n ă s o c i a l ă , e p r o b a b i l c ă a m găsi î n p a r t i d u l n u ­
m i t n a ţ i o n a l - l i b e r a l t o t atîţia d e s c e n d e n ţ i d i n f a m i l i i l e
boiereşti şi m a i mulţi fanarioţi decît în partidul c o n s e r ­
vator, c a r e l a r î n d u l său c u p r i n d e î n a c e e a ş i p r o p o r ţ i e ,
.elemente b u r g h e z e şi ţărăneşti»- .
3
însuşi A. D. X e n o p o l , care în erudita sa cercetare
asupra partidelor noastre politice pleacă de la c o n c e p ţ i a -
justă c ă interesele comune unui grup alcătuiesc substra­
tul pe care se înalţă grupările sau partidele p o l i t i c a ,
1
Caracterizarea partidelor politice prin ele însele laşi,
1906.
2
Discursuri parlamentare, I, p. 50. Maioreseu ajunge chiar
să pună la îndoială buna credinţă a celor ce admit un substrat
social pentru partide, îndeosebi pentru al său propriu: «în ochii,
multor oameni partidul conservator se confundă cu vechea bo­
ierime şi adversarii săi, unii din neştiinţă, alţii ca manoperă
de luptă, caută să întreţie această confuzie» (Ibidem).
Sub această învinuire ar cădea şi cercetările lui A. D. X e n o ­
pol, a cărui concepţie a partidului conservator se întemeiază
pe aceeaşi «confuzie».
J
Op. cit., p 51.
4
Istoria partidelor politice, Prefaţă, p. III. Se pare că X e ­
nopol nu era tocmai fixat în concepţia fundamentală a partide­
lor politice, pe care o dezvoltă In prefaţă. Căci în corpul lu-

133 Şt. Zeletin
e de părere că acest p r i n c i p i u nu se p o a t e aplica la n o i .
F a ţ ă de o î n c e r c a r e de l ă m u r i r e a n a l o a g ă a p a r t i d e l o r
noastre, el observă l a c o n i c : « A u putut fi lucrurile aşa.
aiurea; desigur că nu la noi în ţară1». Ar u r m a să ajun­
g e m deci la încheierea că alcătuirea partidelor noastre
politice face o excepţie de la regula generală, î n t o c m a i
c u m s-a c r e z u t atîta v r e m e d e s p r e î n t r e a g a d e z v o l t a r e
a b u r g h e z i e i n o a s t r e . Din_ f e r i c i r e însă l u c r u r i l e n u s t a u
astfel.
12. Î n a i n t e ' d e t o a t e , u n l u c r u stă d i n c o l o , d e o r i c e
îndoială: anume originea partidelor noastre politice.
A c e s t e a s-au n ă s c u t , c u m arată î n m o d l i m p e d e X e n o -
p o i , din diferenţierea v e c h i i noastre clase stăpînitoare.
L a u n m o m e n t dat b o i e r i m e a r o m â n ă s-a d e s f ă c u t î n '
d o u ă fracţiuni d u ş m a n e : u n a reacţionară şi aceştia s î n t
m a r i i b o i e r i ; alta l i b e r a l ă r e v o l u ţ i o n a r ă , a l c ă t u i t ă d i n
b o i e r i i m i c i 2 . D i n c e a d i n t î i şi-a l u a t fiinţă p a r t i d u l c o n -
crării se întîlneşte următorea declaraţie diametral opusă: «Nici­
odată alcătuirea partidelor politice nu se face pe temeiul îm­
părţiri în clase sociale, ci numai pe acel al ideilor» (!), p. 161.
1
Op. cit., p. 102, notă.
2
Asupra pricinilor economice ale acestei diferenţieri, vezi
cap. I al lucrării noastre.
XenopoJ, urmînd metoda obişnuită, socoate că pricina aces­
tei diferenţieri ar fi infiltrarea ideilor liberale din Apus: boierii
refractari acestor idei au devenit conservatori, pe cînd cei ce
s-au lăsat înrîuriţi de ele au dat naştere grupului liberal. Astfel,
partidul conservator apare marelui istoric ca o grupare de spi­
rite egoiste, minate de interesul de clasă, la care «nu trebuie,
să ne mirăm dacă vom găsi simţămîntul cedînd pasul înaintea
interesului» (p. 234); mai mult, în egoismul lor de clasă aceşti
oameni n-au şovăit a se alia .cu duşmanii ţării de cîte Ori şi-au
văzut situaţia în primejdie (p.- 297). In schimb, partidul liberal
e tratat de Xenopol cu o deosebită simpatie, ca un grup de oameni
dezinteresaţi, idealişti, «cugete adăpate la izvorul dreptăţii», îm­
binate cu «suflete altruiste» din clasa de sus, spirite ce şi-au
jertfit interesele materiale de dragul ideilor liberale (p. 58. şi;
passim). In acest chip România modernă apare drept creaţia
unor ideologii: a partidului naţional-liberal.
Cercetarea de faţă înlătură această concepţie neşţiinţifică.
Grupul liberal revoluţionar e tot atît de egoist, mînat de inte­
rese de clasă, ca şi fracţiunea conservatoare. Activitatea revolu­
ţionară, Ia noi ca peste tot, nu e determinată de idei, ci de o
întreagă revoluţie de fapt, singura care face cu putinţă influen­
ta ideilor liberale.
I I I . Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 187
servator, c a r e apără interesele agrarienilor; c e a din u r ­
m ă a dat n a ş t e r e p a r t i d u l u i l i b e r a l , a p ă r ă t o r a l p r i n c i ­
piilor b u r g h e z e şi reprezentant al intereselor capitalului.
A c e s t e d o u ă tabere luptă de-a dreptul ca forţe sociale,
pîrtă c î n d v i a ţ a n o a s t r ă p u b l i c ă î m b r a c ă haina unei
constituţii burgheze; de atunci lupta continuă sub f o r m ă
de a n t a g o n i s m politic între partidul c o n s e r v a t o r şi par­
tidul n a ţ i o n a l - l i b e r a l : c e l dintîi r ă m î n e c r e d i n c i o s t r a ­
diţiei r e a c ţ i o n a r e , c e l , d i n u r m ă c o n t i n u ă a r e p r e z e n t a
interesele curat b u r g h e z e ale capitalismului r o m â n î n
p r o c e s de formaţie. .
' C e e a c e p a r e însă a a c o p e r i a c e s t c a r a c t e r l i m p e d e
d e o r g a n e d e clasă a l p a r t i d e l o r n o a s t r e e a l c ă t u i r e a l o r
numerică. Partidul conservator a numărat în rîndurile
sale ş i e l e m e n t e b u r g h e z e , i a r c e l n a ţ i o n a l - l i b e r a l a a v u t
d e o p o t r i v ă m a r i b o i e r i c a ş i e l e m e n t e ţărăneşti, c u m a m
v ă z u t c ă arată T i t u M a i o r e s c u .
S e î n ţ e l e g e c ă aşa e s t e : a l c ă t u i r e a p a r t i d e l o r p o l i t i c e
e pestriţă, la n o i ca şi a i u r e a . D a r d a c ă s-ar î n t î m p l a ,
c e e a o e d e altfel e c a z u l r e a l , c a u n n u m ă r d e e l e m e n t e
a p a r ţ i n î n d m a r i i i n d u s t r i i sau m a r i i p r o p r i e t ă ţ i f u n c i a r e
să treacă în partidul socialist, ar putea afirma c i n e v a
c ă a c e s t p a r t i d î n c e t e a z ă p r i n a c e a s t a ele a f i u n o r g a n
de clasă? N i m e n i nu ar c ă d e a în această eroare; căci
caracterul unui partid politic, nu e hotărît de alcătuirea
sa atomistică, ci de 'categoria de interese pe care le
a p ă r ă î n a c t i v i t a t e a s a p u b l i c ă . î n această l u m i n ă , v i a ţ a
noastră politică ia o înfăţişare de perfectă l i m p e z i m * .
Căci cel ee priveşte evoluţia, politicii noastre e c o n o m i c e
în era r e g i m u l u i parlamentar trebuie să r e c u n o a s c ă a-
cest adevăr: că partidul liberal a urmărit m e r e u o p o ­
litică s t r i c t b u r g h e z ă , c o n s e c v e n t m e r c a n t i l i s t ă , o c r o t i n d
interesele capitalismului naţional; partidul c o n s e r v a t o r
a u r m ă r i t însă o p o l i t i c ă d e - a d r e p t u l o p u s ă , i n s p i r a t ă
de un liberalism dăunător pentru burghezia naţională şi
d i c t a t d e i n t e r e s e l e s p e c i a l e ale m a r i l o r p r o p r i e t a r i , c a r e
voiau să vîndă s c u m p produsele solului şi să c u m p e r e
ieftin f a b r i c a t e străine. D e o s e b i r e a î n t r e c e l e d o u ă p a r ­
tide s e r e d u c e , î n fapt, l a o d e o s e b i r e d e i n t e r e s e d e c l a s ă .
13. D a r n u v r e m s ă c ă d e m î n e x t r e m u l p o t r i v n i c
şi să susţinem că între partidele noastre p o l i t i c e şi a c e l e
d i n democraţiile apusene ar exista o analogie desăvîr-
188 Şt. Zeletin
sită, deşi e a d e v ă r a t că şi u n e l e şi a l t e l e r e p r e z i n t ă i n t e ­
r e s e l e d e clasă. P e c î n d î n s o c i e t ă ţ i l e d e m o c r a t i c e d i n
A p u s partidele politice se sprijină pe clase sociale d e p l i n
formate, la n o i ele se altoiesc pe clase sociale în r u i n ă
s a u î n f o r m a ţ i e , d e c i î n a m b e l e c a z u r i fără. p u t e r e . D e
aici izvorăşte toată d e o s e b i r e a între viaţa noastră şi
aceea pe care am avut-o ca m o d e l la întemeierea par­
l a m e n t a r i s m u l u i , î n A p u s p a r t i d e l e îşi d a t o r e s c p u t e r e a l o r
forţei n u m e r i c e şi e c o n o m i c e a claselor sociale; dar c l a ­
sele' n o a s t r e f i i n d f o r ţ e s o c i a l e d e î n s e m n ă t a t e s e c u n d a r ă ,
.partidele care reprezintă interesele lor au trebuit să
c a u t e în altă p a r t e taina p u t e r i i p o l i t i c e s p r e a i n f l u e n ţ a
t r e b u r i l e p u b l i c e i n s e n s u l i n t e r e s e l o r i e r d e clasă. în.
acest c h i p , m o n a r h u l a căpătat în viaţa noastră p o l i t i c ă
un rol covîrşitor: în lipsa claselor sociale, adică a f o r ­
ţ e l o r r e a l e c a r e sînt m e n i t e a h o t ă r î ele v i a ţ a şi m o a r t e a
r e g i m u r i l o r p o l i t i c e , a c e s t r o l a t r e b u i t să-1 ia la n o î
c a p u l statului. A c e a s t a nu înseamnă a l t c e v a d e c î t că.
v i a ţ a p o l i t i c ă a R o m â n i e i a t r e b u i t să • se a d a p t e z e la
s t r u c t u r a c i s o c i a l ă ş i s ă s e o r i e n t e z e d e sus î n j o s . N u
p u t e a să se î n t î m p l e a l t f e l : e r a o n e c e s i t a t e de fapt.
A ş a s-a f ă c u t că a c t i v i t a t e a p o l i t i c ă a p a r t i d e l o r n o a s ­
tre n u a a v u t c a ţel u n i c Organizarea c l a s e l o r s o c i a l e
r e s p e c t i v e , s p r e a-şţ c r e a p r h i aceasta t e m e l i a s o c i a l ă
a puterii lor politice." Năzuinţa lor principală se î n d r u ­
m ă î n altă d i r e c ţ i e , a n u m e a c e e a d e a c o n d u c e t r e b u r i l e
publice. De cite ori un partid izbutea să obţină d o v a d a
încrederii monarhului, rămînea în urmă ca o afacere
. s e c u n d a r ă ca e] să o b ţ i n ă şi o d o v a d ă a s e m ă n ă t o a r e de
la naţiune. A i c i începea rolul covîrşitor al birocraţiei
orăşeneşti parazitare, singura masă electorală înaintea
votului ' obştesc. Partidul chemat- a c o n d u c e treburile
obşteşti întreprindea o primenire radicală a birocraţiei
si d u p ă această operaţie păşea la consultarea c o r p u l u i
e l e c t o r a l , c a r e d ă d e a fără g r e ş d o v a d a î n c r e d e r i i u n a n i ­
me a -«naţiunii»-.
Această guvernare absolutista — r e p e t ă m : ' singura
c u p u t i n ţ ă î n faza n o a s t r ă d e d e z v o l t a r e — î n d e p l i n i t ă
c u m i j l o a c e l e r e g i m u l u i p a r l a m e n t a r , sili p a r t i d e l e n o a s ­
tre politice să recurgă la aceleaşi m e t o d e de#luptă. D e ş i
e l e r e p r e z e n t a u i n t e r e s e d e clasă c u t o t u l p o t r i v n i c e ,
totuşi, s p r e a s e î n t ă r i c a . p a r t i d e d e g u v e r n ă m î n t t r e b u -
III. Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 189
iau să bata aceeaşi c a l e : a n u m e , să capete î n c r e d e r e a
m o n a r h u l u i şi s.ă-şi c r e e z e t o t o d a t ă o b a z ă b i r o c r a t i c ă .
U r m a r e a n e m i j l o c i t ă a acestei v i e ţ i p o l i t i c e fu o e n o r m ă
creştere a funcţionarismului parazitar1. Birocraţia n o a s ­
tră n ă s c u t ă î n u r m a d i s t r u g e r i i i n d u s t r i e i o r ă ş e n e ş t i d e
către capitalismul străin î n c e p u să crească în m o d au­
tomat prin m e c a n i s m u l vieţii noastre politice, care găsi
î n e a u n s p r i j i n firesc. S e n ă s c u astfel î n o r a ş e l e n o a s ­
tre o a d e v ă r a t ă a r m a t ă de c o n d o t i e r i ai l u p t e l o r p o l i t i c e ,
0 g l o a t ă e l e c t o r a l ă de m e r c e n a r i , g a t a a-şi a c o r d a s e r ­
v i c i i l e p a r t i d u l u i care-i d e s c h i d e a m a i f r u m o a s e p e r s ­
p e c t i v e b u g e t a r e . Era şi aici ö i m p e r i o a s ă n e c e s i t a t e de
fapt. C ă c i d e c î n d c e t ă ţ e a n u l r o m â n d e l a o r a ş f u s e s e
silit d e p r o d u s e l e s t r ă i n e să-şi î n c h i d ă atelierul, e i n u
m a i a v e a d e c î t u n m i j l o c d e e x i s t e n ţ ă : s ă f a c ă politică..
L u p t a p e n t r u v i a ţ ă s e p r e f ă c u s e astfel, î n o r a ş e l e n o a s ­
tre, î n t r - o l u p t ă p e n t r u b u g e t . D a c ă i n d u s t r i a ' n a ţ i o n a l ă
ar fi î n t î r z i a t î n c ă să se d e z v o l t e , am fi a j u n s în s t a r e a
sorei n o a s t r e l a t i n e d e d i n c o l o d e P i r i n e i , c a r e p r i n t r - o
p o l i t i c ă n e f a s t ă şi-a distrus î n s î n u l e i b u r g h e z i a , d î n d
astfel n a ş t e r e u n u i î n t i n s p a r a z i t i s m 2 .
14. î n d e z v o l t a r e a v i e ţ i i n o a s t r e - p o l i t i c e a n u l 1918
înseamnă o cotitură cu grele urmări. Deocamdată, ceea
ce ne-a hărăzit acest an se r e d u c e la transformarea v e ­
c h i u l u i m e c a n i s m a l v i e ţ i i n o a s t r e p o l i t i c e , atît d e simplă.
1
Dr. G. Creangă socoteşte pentru România cîte un funcţio­
nar de fiecare 12 bărbaţi între 20 şi 60 ani, întocmai ca în Fran­
ţa (Das Beamtentum in Rumänien, în Schmollers Jahrbuch, 1904,
p. 608). Se pare astfel că funcţionărimea română n-ar prezenta
nici o anomalie.
Dar dacă se ia în seamă că, economia franceză e mult mai
dezvoltată şi că viaţa socială are acolo mai multe nevoi de îm­
plinit, se poate înţelege cît e de umflată birocraţia noastră peste
nevoile reale. Aceasta o constată şi autorul.
2
«Spania, la sfîrşitul veacului din urmă, poate fi privită
ca tipul unei societăţi ajunsă la un fel de consumare economică,
In urma dezvoltării înspăimîntătoare a paraziţilor şi a munci-
1 orilor ce produc neîndestulător. Sub Filip III se socoteau 988
mînăstiri de călugăriţe, 32 000 de călugări cerşetori. Recensă-
tnîntul dîn 1788 dădu un total de 1 221 000 preoţi, soldaţi, mari-
n.u'i, nobili, avocaţi, funcţionari, studenţi si servitori faţă de
nproape 3 800 000 bărbaţi, din care trebuie să mai scădem mcă
o sumă de cerşetori, vagabonzi etc.» (J. Massart et E. Vander-
vclde, op. cit., p. 138).
190 Şt. Zeletin
ş i d e l i m p e d e pîn.ă a t u n c i , î n t r - u n a d e v ă r a t h a o s . S e
î n ţ e l e g e c a a c e a s t ă situaţie t u l b u r e v a d ă i n u i î n c ă , p î n ă
ce politica r o m â n ă va nimeri calea creată de recentele
prefaceri.
N o u a erâ d e e v o l u ţ i e p o l i t i c ă a ţării n o a s t r e e s t e
deschisă de c u n o s c u t e l e r e f o r m e : a) desfiinţarea marii
p r o p r i e t ă ţ i r u r a l e , p r i n a c t u l î m p r o p r i e t ă r i r i i - şi b) v o t u l
o b ş t e s c ; c e a d i n t î i ş t e r g e din- c a r t e a v i e ţ i i v e c h i u l p a r ­
t i d c o n s e r v a t o r , organizaţia- p o l i t i c ă a m a r i i p r o p r i e t ă ţ i
de pămînt; c e a din u r m ă dă d r u m u l m a s e l o r ţărăneşti
l a v i a ţ a p o l i t i c ă , d i s t r u g î n d astfel r o l u l p o l i t i c a l b i r o ­
c r a ţ i e i ; a c e a s t a d e altfel este r u i n a t ă ş i pe, c a l e e c o n o ­
mică.
A ş a d a r , p r e f a c e r i l e p e c a r e n i le-a a d u s a n u l r e f o r ­
m e l o r lasă î n fiinţă d i n v e c h i u l o r g a n i s m p o l i t i c n u m a i
p a r t i d u l n a ţ i o n a l - l i b e r a l , o r g a n u l i n t e r e s e l o r m a r i i fi­
nanţe şi în g e n e r e al e c o n o m i e i noastre b u r g h e z e , iar
l a s p a t e l e sale m i l i t a r i s m u l . î n a s e m e n e a î m p r e j u r ă r i ,
o s e a m ă d e c u g e t ă t o r i p o l i t i c i şi-au î n c h i p u i t c ă r o l u l
marilor proprietari de a p r e c u m p ă n i influenţa politicii
burgheze printr-o politică ponderatoare cade de a c u m
în sarcina ţărănimii. Căci după a m u r g u l reprezentanţilor
marii proprietăţi, ţărănimea a rămas clasa socială care
reprezintă tradiţiile rurale, ostile tendinţei de inovaţii,
b u r g h e z e . D e a c e e a î n n o u a situaţie c r e a t ă d e v o t u l o b ş ­
tesc, misiunea politică a v e c h i u l u i partid conservator
u r m e a z ă s ă fie c o n t i n u a t ă d e u n p a r t i d ai. ţ ă r ă n i m i i 1 .
Alţi teoreticieni politici au mers încă mai departe:
s u b influenţa culturii socialiste, aceştia v o r b e s c chiar de
« o l u p t ă d e c l a s ă » a ţ ă r ă n i m i i î m p o t r i v a o l i g a r h i e i fi­
n a n c i a r e , s o c o t i n d că c e a dintîi ar a v e a m e n i r e a de a,
sfărîma pe cea din u r m ă şi a revoluţiona societatea noas­
tră, c r e î n d o o r î n d u i r e s o c i a l ă s p e c i f i c ţ ă r ă n e a s c ă 2 .
1
Vezi de pildă, C. R'ădulescu-Motru, Ţărănismul, un suflet
şi o politică, Bucureşti, 1924. Acelaşi: Concepţia conservatoare
şi progresul, n voi. Doctrinele Partidelor Politice, Ed. Institu­
tului Social Român.
2
Vezi îndeosebi lucrările respective ale d-lui V. Madgearu:
Ţărănismul, Bucureşti, Reforma socială (fără dată); Doctrina',
ţărănistă, în volumui citat; Revoluţia agrară şi prefacerile claseK
ţărăneşti, în «Arhiva pentru ştiinţă şi reformă socială», an. IV,'i
no. 3. Comp. studiul nostru critic asupra acestor lucrări, Ţară'
nism şi marxism, Arhiva, an. V; no. 1—2.
III. Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 191
N u n e p u t e m lăsa v i c t i m ă u n o r , a s e m e n e a i l u z i i ; ţ ă ­
r ă n i m e a n-a f o s t n i c i o d a t ă ş i n i c ă i e r i u n f a c t o r s o c i a l
sau p o l i t i c de-sine-stătător, c u atît m a i p u ţ i n u n f a c t o r
revoluţionar. R o l u l ţărănimii a fost totdeauna s e c u n d a r
în mişcările sociale şi neexistent în mişcările politice.
L a n o i ţ ă r ă n i m e a s-ar p u t e a r i d i c a c u atît m a i p u ţ i n
î m p o t r i v a b u r g h e z i e i c u c î t i n t e r e s e l e e i sînt strîns l e ­
gate de p r o c e s u l de dezvoltare al capitalismului naţional,
c u m v o m arăta p e larg î n c a p i t o l u l a s u p r a r e v o l u ţ i e i
n o a s t r e agrare. D a c ă p o a t e f i v o r b a d e v r e o p r i m e j d i e
pentru dictatura politică a Marii Finanţe, desigur că
aceasta n u v a v e n i d i n p a r t e a ţ ă r ă n i m i i . A d e v ă r u l e
c ă s i n g u r u l f a c t o r p o l i t i c care. î n n o u a n o a s t r ă s i t u a ţ i e
ar putea p r e c u m p ă n i influenţa burgheziei e proletaria­
tul, ş i a c e s t a s e află a b i a î n g e r m e n e .
Cercetarea noastră d u c e la î n c h e i e r e a că e de p u ţ i n
folos d e a d i s c u t a î n m o d a c a d e m i c d a c ă d i c t a t u r a p o ­
litică a o l i g a r h i e i f i n a n c i a r e e b u n ă sau rea. A c e a s t ă
d i c t a t u r ă stă d i n c o l o d e a s e m e n e a c a l i f i c a t i v e : e a e s t e .
Supremaţia Marii Finanţe este rezultatul întregii noas­
tre evoluţii economico-istorice şi cînd îşi va. îndeplini
rolul ei istoric de a dezvolta şi organiza producţia naţio­
nală va dispărea de la sine) a t u n c i va n a ş t e ea s i n g u r ă
m o ş t e n i t o r i i c a r e s î n t c h e m a ţ i să-i i a l o c u l .
Acesta este p u n c t u l de v e d e r e ştiinţific, ce poate
alcătui b a z a u n e i p o l i t i c i s ă n ă t o a s e c a r e n u v r e a s ă r ă ­
t ă c e a s c ă i n afară d e sfera r e a l i t ă ţ i l o r .
De a c e e a e un z b u c i u m ' sterp, m a i m u l t , e o a t i t u d i n e
r e a c ţ i o n a r ă c î n d u n e l e f r a c ţ i u n i p o l i t i c e i a u p o z i ţ i e ief­
tină d e c i o c l i a i o l i g a r h i e i . S u p r e m a ţ i a m a r i l o r f i n a n c i ­
ari n u p o a t e f i desfiinţată p r i n n i c i o a c t i v i t a t e p o l i t i c ă :
c a s e v a d e s f i i n ţ a singură, p r i n însăşi e v o l u ţ i a , d e f a p t
a societăţii n o a s t r e , c î n d va sosi t i m p u l . D a c ă e a d e v ă r a t
că n i c i o f o r m ă de v i a ţ ă s o c i a l ă nu e e t e r n ă , a p o i nu e
m a i p u ţ i n a d e v ă r a t c ă n i c i o f o r m ă d e v i a ţ ă n u dispare-
î n a i n t e d e a-şi f i î n c h e i a t r o l u l i s t o r i c .
 IV.
REVOLUŢIA AGRARĂ ŞI PREFACERILE
CLASEI ŢĂRĂNEŞTI

In fiecare ţară se pot deosebi de regulă

două epoci de dezvoltare agricolă: una, în
care ţara stă în relaţie de colonie faţă de
alte ţări cu capitalism înaintat; şi alta in
care capitalismul — dezvoltîndu-se în propria
ţară — îmboldeşte şi agricultura să se in­
dustrializeze.

Abia epoca din urmă aduce o schimbare

hotărîtoare, revoluţionarea din temelie, pe
cînd în cea dintîi influenţa rămîne de
obicei numai la suprafaţă.
W. SOMBART»

Procesul de distrugere a vechiului regim agrar sub influenţa

capitalismului: 1. Principiul general după care trebuie cercetată
revoluţia agrară. 2. Caracteristica" fazei sociale de tranziţie de la
vechiul la noul regkn. 3. Sensid în ' c a r e se poate vorbi de
un feudalism român. 4. Procesul de prefacere a regimului agrar
feudal în regim modern burghez. 5. Formele acestei prefaceri
în deosebite ţări. 6. Năzuinţa vechii noastre clase stăpînitoare
de a salva neatinsă marea proprietate. 7. Revoluţionarii ridică
ţărănimea împotriva boierilor. 8. Alţi factori care au intervenit
în sprijinul ţărănimii. 9. Opera de la 1864 e o rezultantă a for­
ţelor sociale în luptă. 10. Prejudecăţi asupra revoluţiei noastre
agrare.

Urmările prăbuşirii vechiului regim asupra stării ţărănimii:

11. Mizeria generală a ţărănimii în faza de tranziţie. 12. Con­
sideraţii generale asupra cauzelor acestei mizerii; caracterul
superficial al revoluţiei noastre agrare. 13. Fărîmiţarea micii pro­
prietăţi nimiceşte faza de existenţă a ţăranului. 14. Cămătăria
robeşte munca ţăranului. 15. Necesitatea istorică a muncii for­
ţate la ţară. 16. Răscoalele ţărăneşti; caracterul lor reacţionar.
Clădirea regimului nou modern din sfărîmăturile celui vechi:
17. Evoluţia agricolă în legătura ei organică cu industria.
18. Felul cum capitalismul construieşte regimul modern din ele­
mentele celui vechi. 19. Naşterea industriei naţionale şi influ­
enţa ei asupra agriculturii: ; revoluţionarea producţiei agrare.
20. Continuare: absorbirea proletariatului agricol. 21. Sensul istoric
al parcelării totale a marii proprietăţi. 22. încheiere: menirea
istorică a industriei noastre .naţionale.

Der moderne Kapitalismus, ed. I, voi. II, p. 89

 a) Procesul de distrugere a vechiului regim agrar
sub influenţa capitalismului
1. între rănile săpate de capitalism în organismul
nostru social nu e nici una care să fi prilejuit atîta în­
grijorare ca răsturnarea vechilor raporturi agrare şi ur­
mările acestei revoluţii asupra soartei ţărănimii noastre.
S-a căutat multă vreme, şi se căută încă, un leac de na­
tură a vindeca o dată pentru totdeauna această boală
socială. Zadarnic ! Căci o rană săpată în corpul social
de evoluţia de fapt nu poate fi vindecată decît tot prin
înaintarea firească a acestei evoluţii. Leacurile prescrise
de creierul amenesc nu au nici o putere asupra neajun-'
surilor sociale şi aceeaşi e soarta atît de numeroaselor
«dezlegări» ale problemei agrare, cunoscute din litera­
tura specială.
V o m cerceta d e c i revoluţia agrară ca un proces na­
tural, silindu-ne a-i descoperi cauzele şi a-i stabili ur­
mările şi ferindu-ne de orice «soluţie», ceea ce după
cunoştinţa noastră nu s-a făcut pînă în prezent. Spre
acest scop ne v o m călăuzi de principiile generale sta­
bilite de cercetarea economică cu privire la revoluţia
agrară pe care o dezlănţuie capitalismul în orice ţară
agricolă în care pătrunde.
După cum se vede din cuvintele luate ca motto pen­
tru acest capitol, Sombart deosebeşte în cercetările sale
asupra capitalismului modern două mari perioade de
revoluţie agrară: la început, agricultura unei ţări intră
în prefacere sub influenţa unui capitalism străin; în a«
ceasta primă perioadă revoluţia e numai superficiala,
196 Şt. Zeletin
d u p ă a c e a s t a u r m e a z ă însă altă p e r i o a d ă , î n c a r e a g r i ­
cultura trece sub influenţa industriei capitaliste indi­
g e n e : a t u n c i e a este r e v o l u ţ i o n a t ă c u d e s ă v î r ş i r e .
Iri fapt, a c e a s t ă î m p ă r ţ i r e e x p r i m ă n u n u m a i m e r s u l
treptat al revoluţiei agrare, ci întreaga e v o l u ţ i e a b u r g h e ­
ziei îh fazele ei succesive. Căci, c u m am arătat la l o c u l
cuvenit, dezvoltarea capitalismului începe pretutindeni
p r i n i n v a z i a m ă r f u r i l o r u n e i ţări î n a i n t a t e î n t r - o ţară
a g r i c o l ă . In a c e l a ş i c h i p a î n c e p u t şi la* n o i d e z v o l t a r e a
b u r g h e z i e i d u p ă tratatul d e l a A d r i a n o p o l . î n a c e a s t ă
fază a g r i c u l t u r a î n a p o i a t ă e s t e silită s ă p r o d u c ă p e n t r u
s c h i m b , s u b i n f l u e n ţ a c a p i t a l i s m u l u i i n d u s t r i a l străin,
î n ţara a g r i c o l ă n u s e n a ş t e a t u n c i d e c î t capitalismul
c o m e r c i a l ş i c e l d e c a m ă t ă , a c e s t a din; u r m ă p u t î n d u - s e
ridica şi la forma capitalismului de bancă. Aceste f o r ­
m e i n f e r i o a r e ale c a p i t a l u l u i s î n t e x p r e s i a economiei
b ă n e ş t i ş i a u m e n i r e a d e a î n l e s n i s c h i m b u l î n t r e ţara
a g r i c o l ă şi ţ ă r i l e . c a p i t a l i s t e :
U r m e a z ă a p o i faza a d o u a şi c e a d i n urmă-: c a p i t a ­
l i s m u l c o m e r c i a l ajuns l a d e p l i n ă d e z v o l t a r e , d u p ă c e a
c r e a t p r i n i m p o r t u l m ă r f u r i l o r s t r ă i n e n e v o i n o i î n ţara
s a p r o p r i e , î n c e a r c ă s ă l e satisfacă e l s i n g u r , ş i p r i n a c e a s ­
t a n a ş t e d i n s î n u l său c a p i t a l i s m u l i n d u s t r i a l . L a r î n d u l
său, a c e s t a r e v o l u ţ i o n e a z ă d i n t e m e l i e a g r i c u l t u r a i n ­
digenă, silind-o a lua şi ea caracterul de p r o d u c ţ i e c a ­
pitalistă. Şi astfel se î n c h e i e d e z v o l t a r e a b u r g h e z i e i , a
c a p i t a l i s m u l u i înj f o r m a î n t r e a g ă a trinităţii sale.
A m u r m ă r i t î n c e l e trei c a p i t o l e d i n u r m ă e v o l u ţ i a
c a p i t a l i s m u l u i r o m â n , î n f ă ţ i ş î n d f o r m e l e sale s u c c e s i v e
d r e p t c e e a c e s î n t : t o t atî tea faze l a e v o l u ţ i a i s t o r i c ă
n e c e s a r ă . î n c a p i t o l u l d e faţă r ă m î n e s ă c e r c e t ă m i n - .
fluenţa capitalismului în p r o c e s u l de revoluţionare a .iponie. V e c h e a b o i e r i m e , p r ă b u ş i t ă d e o d a t ă d i n s t r a i u ­
agriculturii noastre.
2 . M a i întîi, p r i n c e s e c a r a c t e r i z e a z ă î n c e p u t u l r e ­
voluţiei agrare? Printr-o contradicţie fundamentală -—
a s u p r a c ă r e i a a m stăruit a l t ă d a t ă — î n e c o n o m i a n a ­
ţ i o n a l ă a ţării c a r e a i n t r a t î n p r o c e s u l d e r e v o l u ţ i e b u r -
gheza, Economia unei asemenea ţări se alcătuieşte
ăintr-un proces de circulaţie modernă capitalistă altoit
pe uri proces de producţie agrară primitivă. Acest fe­
n o m e n a fost cercetat în a m ă n u n ţ i m e de Nicolas-On
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 197
p e n t r u e c o n o m i a rusă, u n d e e l alcătuieşte, d u p ă a c e s t
1
economist, adevăratul izvor al crizelor rurale . La noi,
această c o n t r a d i c ţ i e e c o n o m i c ă şi-a găsit e x p r e s i a , şi
într-o c i u d a t ă c o n t r a d i c ţ i e j u r i d i c ă , c a r e a p r o p u s m u l t ă
nedumerire în rîndul cercetătorilor noştri. A n u m e , pe
p r o c e s u l d e c i r c u l a ţ i e capitalistă s-a altoit, î n f e l u l arătat,
întregul edificiu al legiuirii noastre burgheze, ce p o r ­
neşte d e l a p r i n c i p i u l libertăţii o m u l u i ; a c e a s t a n-a î m ­
p i e d i c a t însă c a p e p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e a g r a r ă s ă s e
altoiască o -legiuire s p e c i a l ă , c u t o t u l o p u s ă ; ' p l e c î n d d e
l a p r i n c i p i u l c ă ţ ă r a n u l p o a t e f i silit c u f o r ţ a l a m u n c a
cimpului. î n acest spirit sînt alcătuite, c u m v o m v e d e a ,
legile d e tristă a m i n t i r e a l e « t o c m e l i l o r a g r i c o l e » . C u
alte c u v i n t e , c o n t r a d i c ţ i a e c o n o m i c ă d e fapt şi-a g ă s i t r ă ­
sunet ş i î n t r - o c o n t r a d i c ţ i e d e d r e p t . D e altfel, a c e s t a n u
Q u n f e n o m e n atît d e p r o p r i u s o c i e t ă ţ i i r o m â n e s i n g u r e ,
c u m s-a c r e z u t atîta t i m p .
Asemenea dizarmonie e simptomul firesc al unei
siări h a o t i c e , c e c a r a c t e r i z e a z ă o r i c e p r i m ă fază a u n e i
e v o l u ţ i i . P e m ă s u r ă însă c e p r o c e s u l d e c i r c u l a ţ i e d e z ­
lănţuie e v o l u ţ i a t r e p t a t ă a c a p i t a l i s m u l u i , aşa c u m a m
c u n o s c u t - o în c e r c e t ă r i l e d i n u r m ă , el e x e r c i t ă şi o a c ­
ţiune p a r a l e l ă d e d i z o l v a r e ş i d i s t r u g e r e a v e c h i i e c o ­
nomii agrare feudale. Cînd aceasta din u r m ă dispare,
prefăcîndu-se potrivit cu spiritul e c o n o m i e i capitaliste,
al unei î n c e t e a z ă o r i c e d i z a r m o n i e e c o n o m i c ă : a d o u a şi
u l t i m a fază d e e v o l u ţ i e b u r g h e z ă intră î n fiinţă.
Se înţelege deci lesne că ceea ce impresionează tot­
d e a u n a lâ î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i a g r a r e e, t o c m a i - a c e s t
proces de pustiire a vechiului regim, cu tot cortegiul de
urmări, u n e l e m a i d u r e r o a s e o a altele, ale u n e i l u m i î n
r i t u l r o l d e clasă d o m i n a n t ă î n n e a n t u l n e f i i n ţ e i ; ţără­
nimea, r e d u s ă l a p r o l e t a r i z a r e ş i m i z e r i e , l u î n d m a i a d e -
iea bîta şi c o a s a s p r e a p r o t e s t a î m p o t r i v a i n o v a t o r i l o r
M i b formă d e groaznice răscoale: toate aceste c o n v u l -
-.11 mi ale v e c h i i l u m i a g r a r e în a m u r g p r o v o a c ă o u r ă
Ifilbatecă î m p o t r i v a c a p i t a l i s m u l u i p r o a s p ă t ş i î n v ă l u i e
trecutul a g r a r î n t r - o a t m o s f e r ă d e n e s p u s ă j a l e . Iar a -
Ceastă j a l e d u p ă v r e m u r i l e d e a u r ale v e c h i u l u i r e g i m
[
Uistoire du developpement economique de la Russie, Paris,
1002.

198 Şt. Zeletin-
cvjlminează î n t r - u n r o m a n t i s m s o c i a l - c u l t u r a l c a r e a c o ­
p e r ă î n t r - u n v ă l s u m b r u , d e t r i s t e ţ e şi' a m ă r ă c i u n e , f a z a
de î n c e p u t a revoluţiei b u r g h e z e .
E v o r b a să u r m ă r i m a c u m a c e a s t ă t r a g e d i e r u r a l ă :
dizolvarea vechii noastre lumi agrare sub tăvălugul ca­
pitalist. S p r e a c e s t s c o p t r e b u i e s ă a m i n t i m c ă p e r i o a d a
t u l b u r e de p r ă b u ş i r e a v e c h i u l u i r e g i m • şi z ă m i s l i r e a
c e l u i n o u îsi g ă s e ş t e e x p r e s i a p o l i t i c ă î n t r - u n r e g i m c e n ­
tralizator şi interventionist. A c e e a ş i . tutelă a puterii c e n ­
trate, p e c a r e a m d e s c o p e r i t - o "în e v o l u ţ i a i n d u s t r i e i ,
v o m afla-o s i î n d e z v o l t a r e a a g r i c u l t u r i i , c ă c i e a c a r a c ­
t e r i z e a z ă faza m e r e a n t i l i s t ă î n t o a t e manifestările ei
s o c i a l e . D u p ă c u m î n i n d u s t r i e p u t e r e a d e stat i n t e r v i n e
î n c h i p e n e r g i c s p r e a d e z v o l t a p r o d u c ţ i a , t o t astfel v o m
g ă s i - o l a lucru, ş i î n a g r i c u l t u r ă , f ă c î n d e r o i c e s f o r ţ ă r i
de a grăbi trecerea de Ia v e c h i u l r e g i m agrar la n o u l
regim burghez.
3. Î n a i n t e ca ţara n o a s t r ă să s u f e r e i n v a z i a c a p i t a ­
l i s m u l u i străin, e a trăia s u b u n r e g i m a g r a r a s e m ă n ă t o r
î n r a p o r t u r i l e sale c u a c e l a a l E u r o p e i m e d i e v a l e . Ţ a r a - ,
n i i e r a u aşezaţi p e m o ş i i l e b o i e r e ş t i ş i a v e a u î n d a t o r i r e a
ca în s c h i m b u l pămîntului primit pentru cultură să dea
boierului o dare în natură — d i j m ă şi un n u m ă r de zile
d e m u n c ă p e a n — c l a c ă . A c e l a ş i rajifrt î n t r e p r o p r i e ­
t a r u l d e p ă m î n t ş i m u n c i t o r u l său d o m n e ş t e p e s t e tot i n ,
v e c h i u l r e g i m al Statelor e u r o p e n e 1 . Istoria dă acestui
r e g i m n u m e l e s p e c i a l d e feudalism.
D i n p u n c t de v e d e r e e c o n o m i c , se înţelege prin felii
dalisrn r e g i m u l î n c a r e ' p r o p r i e t a r u l stăpâneşte p ă m â n t u l
i a r m u n c i t o r u l i n s t r u m e n t e l e d e p r o d u c e r e ; î n astfel d e
împrejurări,, j p e n t r u c a m u n c i t o r u l s ă c a p e t e p ă m î n t d e
c u l t u r ă , e l t r e b u i e s ă c e d e z e p r o p r i e t a r u l u i o p a r t e din
r e c o l t a sa a n u a l ă şi să m u n c e a s c ă eu u n e l t e l e s a l e şi pâ-j
m î n t u l r ă m a s s p r e f o l o s i n ţ a d e o s e b i t ă a s t ă p î n u l u i . A%
c e a s t a situaţie a r u n c ă t o a t e s a r c i n i l e p e m u n c i t o r s i d ă
toate foloasele proprietarului; m u n c i t o r u l e obligat d e o ­
p o t r i v ă să cultive pămîntui, p r e c u m şi să ţină vitele şi
. u n e l t e l e t r e b u i t o a r e c u l t u r i i , p e când p e n t r u p r o p r i e t a r
e d e - a j u n s d r e p t u l de s t ă p î n i r e a s u p r a p ă m î n t u l u i s p r e :
1
V e z i Gh. Pariu, Cercetări asupra stării ţăranilor,
1910, vol. I, I n t r o d u c e r e .
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 199
n-.şi asigura î n t i n s e p r i v i l e g i i . D i n t r - u n a s e m e n e a r a ­
p o r t între* p r o p r i e t a r ş i m u n c i t o r s e n a s c : d i n p u n c t d e
v e d e r e e c o n o m i c , a t î r n a r e a • m u n c i t o r u l u i .de p r o p r i e t a r ;
din p u n c t d e v e d e r e s o c i a l , d e s p ă r ţ i r e a p o p u l a ţ i e i î n t r - o
clasă d e a r i s t o c r a ţ i e f u n c i a r ă ş i o clasă d e i o b a g i c a r e
m u n c e s c p ă m î n t u i ; din p u n c t de v e d e r e politic, acapararea^
puterii d e stat d e c ă t r e n o b i l i m e a f u n c i a r ă , c a r e s e î n ­
grădeşte in privilegii şi înlătură de la c o n d u c e r e a tre­
burilor p u b l i c e întreg restul populaţiei1. A c e a s t a este
constituţia feudală a vechiului r e g i m ; • o asemenea alcă­
tuire s o c i a l ă a u a v u t ş i P r i n c i p a t e l e r o m â n e î n a i n t e d e
a intra s u b i n f l u e n ţ a c a p i t a l i s m u l u i a p u s e a n , d e a c e e a
putem v o r b i , în sens s o c i o l o g i c , de o societate feudală
română2.
1
Vezi K. M a r x , Le Capital, v o i . I I I , partea II, p. 366—387:
2
E s e m n i f i c a t i v că In v r e m e ce c e r c e t ă t o r i i noştri, c a r e ur­
măresc vechea constituţie agrară română pe cale istorică, tăgă­
duiesc fiinţa unui feudalism român — aşa de pildă d-nii N.
lorga şi Radu Rosetti — cei ce privesc latura economico-so-
clologică vorbesc de un regim feudal român ca de un lucru de
III sine înţeles. C. Dobrogeanu-Gherea, d-1 C. Garoflid, în tim­
pul d i n urmă d-1 I.N. Anghelescu în cercetarea sa asupra evo­
luţiei economice a ţărilor româneşti pleacă de la acest punct
ilr vedere. ,
Această divergenţă provine din împrejurarea că istoricii în­
ţeleg prin feudalism altceva decît economiştii şi sociologii. Som-
liart declară la începutul unei cercetări: « E u sînt dintre oamenii
îe modă veche, care nu pot vorbi de un lucru decît atunci
rfind ştiu bine ce trebuie să înţeleagă printr-însul» (Op. c i t , I,
|i 194)'. E e v i d e n t că c e l ce discută a s u p r a ' f e u d a l i s m u l u i r o m â n
h c b u i e să limpezească sensul în care întrebuinţează acest ter­
men d a c ă nu vrea să prilejuiaseă neînţelegeri. Cînd prin feuda­
lism se înţelege regimul a g r a r în care monarhul are d r e p t u l de
•lapînire asupra întregului pămînt al ţării, trecînd dreptul de
folosinţă vremelnică asupra unor anumiţi indivizi, feudalii; sub
nnumite obligaţii, atunci se va tăgădui existenţa unui feuda­
li,m român cu bun t e m e i ? D o m n i i P r i n c i p a t e l o r r o m â n e ml au
(ivut acest drept. (Vezi KT. Iorga, Constatări istorice cu privire
Ui viaţa agrară a românilor, Bucureşti, 1908, p. 45, notă). Dr. Gr.
Maior,' care. î n c l i n ă a c r e d e contrariul,- se înşeală d e s i g u r (Poli­
tica agrară lă români, p. 452).
Dar această chestiune e fără însemnătate pentru economist
mm sociolog: ceea ce privesc aceşti cercetători în regimul feudal
p structura sa economică, şi raporturile între clasele sociale al-
ţ fn/te pe această structură. Acestea au ajuns însă, în cursul evo­
luţiei, să ia acelaşi caracter la noi ca în Apus. Atît modul de
producţie al vechiului nostru r e c i m agrar cît şi raporturile îri-
\re proprietari şi munoitori au avut un caracter feudal.
 200 Şt.Zeletin
4. Ce schimbări produce într-o asemenea societate in­
larii producţiei capitaliste.» A c e s t act istoric al preface­
vazia capitalismului?
înainte de toate," capitalismul sileşte societatea agra­
ră să producă pentru schimb; el îi trimite fabricate in-'
dustriale şi cere înapoi materii prime, adică produsele
solului. în acest chip vechii agrarieni devin producători
de marfă. Dar cu invazia mărfii în societatea agrară s"
naşte şi izvorul tuturor relelor, care o fac în cele din
urmă să-şi dea obştescul sfîrşit. Marfa e pîrghia adîncă
iia meni liberi . Astfel libertatea individuală, ce vine să
ce răstoarnă vechea constituţie şi o preface în alta
nouă.
Spre a înţelege acest lucru, trebuie să amintim că în
societatea feudală nu există proprietate privată de pă-
mînt, în înţelesul nostru modern. Atunci proprietatea de
pămînt era mai mult iluzorie de vreme ce proprietarul
era oprit în folosinţa pămîntujui de o sumă de obligaţii
faţă de ţărani; proprietarul vechiului regim era m a i
mult un uzufructuar 1 .
Dar situaţia se schimbă din timp ce proprietarul în­
cepe a produce pentru schimb: de atunci el simte ne->
voia de a dispune de pămîntul său în chip absolut, după
cum dispune orice negustor de marfa sa, deci de a seu-»
tura orice sarcini care ştirbesc dreptul de proprietate.
De aceea iobăgia, care impune obligaţia de a da Ioba­
gului un colţ de pămînt, se schimbă într-o povară de)
care proprietarul încearcă să se scutească, spre a păs- ;
tra pămîntul numai pentru sine. Cu alte cuvinte, pro-|
ducţia-marfă, pe care capitalismul o impune agricultu­
rii feudale, impune totodată acesteia şi o nouă formă de
proprietate, în analogie cu proprietatea-marfă, adică drep­
tul de a uza şi a abuza de un anumit petec de pămînt.
« A c e s t drepte în el însuşi, nu are alt sens decît a recu­
noaşte proprietarului funciar puterea juridică de a dis­
pune de pămînt, cum orice posesor de marfă poate dis-:
pune de marfa sa. El nu se naşte în antichitate decît în
momentul cînd se dizolvă vechea organizaţie iar în so­
cietatea modernă e admis numai sub presiunea dezvol-
1
«Proprietatea boierilor era grevată de • un drept de copro-
•prietate... Ţăranul împărţea fructele şi produsele pămîntului
pe ca're îl cultiva cu proprietarul.» Gh. Panu,-Cercetări, voi. I,
p. L X X I I I .
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 201
1
rii proprietăţii feudale în proprietate privată burgheză
a avut loc la noi în anul 1864. Era încheierea firească
l.i care ducea producţia-marfă, la noi ca pretutindenea.
Cu desfiinţarea coproprietăţii feudale se năruie în­
tregul edificiu social clădit pe ea. Ţăranii alungaţi de
pe vechile moşii, care devin de acum proprietatea privată
u stăpînului uzufructuar de mai înainte, se schimbă în
2
«•' locul vechilor obligaţii, însoţeşte peste tot această pre-
l.irere a proprietăţii. A m b e l e fenomene sînt impuse de
producţia-marfă, care cere nu numai libertatea propri­
etăţii, ci şi libertatea persoanelor, întrucît schimbul măr­
furilor e o învoială liberă ce nu poate avea loc decît
intre ^persoane libere. Proprietate privată liberă, care
să poată fi vîndută ca marfă; persoane libere, care să-şi
(xtată vinele puterea de muncă ca orice marfă — iată
lele două elemente în care se dizolvă vechiul regim şi
care vin apoi să clădească regimul modern. De regulă,
In momentul lichidării vechiului regim,«boierii se aleg
cu libertatea moşiilor iar ţăranii cu libertatea persoanei,
aşa că pe cînd mai înainte aceştia cultivau pămîntul ca
iobagi aşezaţi pe moşiile nobililor, de acum îl cultivă ca
muncitori liberi şi salariaţi. In acest chip vechile rapor­
turi de iobăgie dau loc unor raporturi libere, contrac­
tuale: societatea burgheză liberă, izvorîtă din nevoile pro-
diicţiei-marfă, se ridică pe ruinele societăţii feudale.
5. Prefacerea vechiului regim agrar- în regimul mo­
dern e 5 u n proces istoric natural, care însă îmbracă for­
me deosebite după condiţiile sociale în care se îndepli­
neşte. In chipul cel mai sumar şi mai corespunzător in­
tereselor burgheze s-a înfăptuit acest proces în Anglia.
Aici nobilii au alungat pe ţărani în masă' de pe moşiile
«lor sub cuvînt că de acum ei sînt oameni liberi, deci
1
K. Marx, op. cit, p. 192.
2
Emanciparea de fapt a iobagilor s-a petrecut cu mult
înainte de recunoaşterea ei de drept: cea dintîi începe de prin
veacurile I X — X I I (Sombaft^ op. cit., ed. III, voi I p. 104) pe
cînd cea din urmă începe abia l a sfîrşitul secolului X V I I pe
laie revoluţionară.

202 Şt. Zeletin
t r e b u i e să-şi i n g r i j e a s c ă s i n g u r i d e s o a r t a l o r 1 . Ţ ă r a n i
r ă m a s e r ă astfel s t ă p î n i n u m a i p e b r a ţ e l e l o r , l a d i s c r ' e »
ţia u z i n e l o r d e l a o r a ş e , s p r e c a r e f u r ă siliţi a-şi luai
drumul.
U n f a p t o p u s s-a p e t r e c u t î n . F r a n ţ a . A i c i a î n c e p u t ,
încă de prin veacul XIII, un proces de parcelare şi de
pulverizare a moşiilor, care prin ajunul mari revoluţii
luase o f o r m ă alarmantă2. A p o i , în t i m p u l revoluţiei,
ţ ă r a n i i s-au aliat c u b u r g h e z i a î m p o t r i v a n o b i l i l o r , p a
c a r e i-au i z g o n i t d e p e m o ş i i , r ă m î n î n d astfel e i s i n g u r i
stăpîni liberi pe vechile parcele.
C e l e l a l t e state n - a u a ş t e p t a t c i o c n i r e a v i o l e n t ă a ţă­
rănimii cu n o b i l i m e a pentru ca felul emancipării ioba-;
g i l o r s ă iasă p e c a l e r e v o l u ţ i o n a r ă d i n r a p o r t u l d e f o r ţ a
a l a c e s t o r d o u ă clase î n l u p t ă , î n d a t ă c e g u v e r n e l e s-au ;
v ă z u t s u b p r e s i u n e a m i ş c ă r i l o r ţărăneşti* e l e a u î n t r e p r i n s ,
d e z l e g a r e a p e c a l e p a ş n i c ă a c h e s t i u n i i a g r a r e , ş i aceastaj
au făcut-o printr-un c o m p r o m i s ' între cele d o u ă soluţii
extreme, date de evoluţia de fapt în A n g l i a şi în Franţa:
a n u m e , s-a d a t o p a r t e d i n p ă m î n t n o b i l i m i i şi o p a r t e
ţ ă r ă n i m i i , m u l ţ u m i n d sau n e m u l ţ u m i n d î n a c e s t c h i p j
ş i p e u n a ş i p e alta. A i c i s t a r e a d e d r e p t p ă r e a a m e r g e
î n a i n t e a stării de fapt, n ă s c î n d astfel i l u z i a că m ă s u r i l e •
legale sînt adevărata cauză a n o i l o r raporturi sociale.
In a c e l a ş i fel s-a făcut- şi la n o i t r e c e r e a de Ta p r o p r i e ­
tatea feudală la p r o p r i e t a t e a privată b u r g h e z ă ; adică
t o t p e c a l e de, l e g e . Ş i e b i n e î n ţ e l e s c ă c e i c e n - a u v ă z u t
cauzele adinei ale a c e s t u i p r o c e s şi-au î n c h i p u i t , c ă l e ­
g e a s i n g u r ă 1-a a d u s în fiinţă şi că t o a t e n e a j u n s u r i l e
sociale ulterioare izvorăsc din nedesăvîrşirea «acestei
nefericite legi şi d i n n e p r i c e p e r e a o a m e n i l o r care au
f ă c u t - o . O s i n g u r ă ţară a l i c h i d a t s u b o c h i i n o ş t r i răM
măşiţele feudale în felul Franţei: aceasta e Rusia. Aicfî
ţ ă r ă n i m e a , m a i întîi î n u n i r e c u b u r g h e z i a ( m a r t i e 1917),a
apoi eu m u n c i t o r i m e a ( o c t o m b r i e 1917), s-a răsculata
«E de însemnat că nobilii recunoscuseră ţăranilor numai
dreptul la libertate, nu însă la proprietate.» Art. Bauembej-
reiung in England, în Handvorterbuch der Staatswissenschaf- •
ten, (Conrad), vol II.
2
A. de Tocqueville, L'ancien régime et la révolution, éd.-
IV, p. 55—56.
IV. R e v o l u ţ i a agrară şi p r e f a c e r i l e clasei ţărăneşti 203
î m p o t r i v a n o b i l i m i i ş i şi-a î m p ă r ţ i t m o ş i i l e , d î n d astfel
o nouă ediţie a revoluţiei burgheziei franceze.
6. Invazia capitalismului străin în Principatele r o ­
mâne, t r e c e r e a a c e s t o r a l a p r o d u c ţ i a p e n t r u s c h i m b , c u
aceasta n a ş t e r e a c o m e r ţ u l u i c u s t r ă i n ă t a t e a ş i supra­
punerea unei circulaţii capitaliste a mărfurilor peste
vechea noastră p r o d u c ţ i e agrară, trebuia să d u c ă la a c e ­
laşi sfîr.şit n e î n l ă t u r a t ; d i s t r u g e r e a v e c h i u l u i r e g i m r o ­
mân prin crearea proprietăţii funciare private şi e m a n ­
ciparea ţăranilor.
D u p ă tratatul de la A d r i a n o p o l , zidurile ce ne des­
părţeau d e b u r g h e z i a a p u s e a n ă f i i n d d ă r î m a t e , c o m e r ţ u l
e u g r î u a i P r i n c i p a t e l o r c u ţările c a p i t a l i s t e c r e s c u r e ­
p e d e d i n a n î n a n . P r e ţ u l g r i u l u i c r e s c u iarăşi î n c h i p
c o r e s p u n z ă t o r cu- c ă u t a r e a s a d e c ă t r e străini, c e e a c e
a p r i n s e d o r u l d e cîştig î n a g r a r i e n i i n o ş t r i şi-i î m b o l d i
l a o c u l t u r ă d i n c e î n c e m a i î n t i n s ă . Ş i astfel u n « v i i t o r
de prosperitate n e m a i a u z i t ă » 1 se deschise p e n t r u agri­
cultura română.^
Decît, de îndată ce boierii r o m â n i începură a p r o ­
duce pentru comerţ, ei făcură aceeaşi descoperire ca
toţi fraţii l o r b u n i î n a c e e a ş i s i t u a ţ i e : a n u m e , c ă p ă m î n -
tul a r e u n m a r e p r e ţ , c ă a c e s t preţ, c r e ş t e v ă z î n d c u
ochii ş i c ă o b l i g a ţ i a d e a r u p e d i n e l c î t e u n p e t e c s p r e
a-1 da ţ ă r a n i l o r e f o a r t e p ă g u b i t o a r e . De a c e e a , î n c ă
înainte d e a n u l 1864, b o i e r i m e a r o m â n ă d o r e a s ă s c u ­
t u r e a c e a s t ă s a r c i n ă d e p e m o ş i i l e ei, d a r d o r e a a c e s t
lucru în felul aristocraţiei e n g l e z e şi în g e n e r e a o r i ­
cărei aristocraţii funciare: boierii noştri înţelegeau
să alunge pe ţărani de pe moşii, declarîndu-i o a m e n i
liberi. I n d e z b a t e r i l e u r m a t e î n D i v a n u l a h - h o c , e i e x ­
primară această preţioasă părere, menită a face parte
d r e a p t ă p e n t r u a m î n d o u ă c l a s e l e : « Ţ ă r a n i i s ă r ă m î n ă stă­
pîni p e braţele lor, iar propietarii p e m o ş i i l e l o r . . . c u
alte c u v i n t e , s e desfiinţa c u t o t u l " d r e p t u l ţ ă r a n i l o r »
1
Verax, La Roumanie -et Ies juijs, 1903, p. 95. De asemenea
A. C. Cuza, Ţăranii şi clasele diriginte, Iaşi, 1895, p. X V I I şi urm.
Autorul priveşte cu drept cuvînt tratatul de la Adrianopol drept
actul «cel mai însemnat- poate în istoria acestor ţări de la des­
călecătoare». • '
 204 Şt. Zeletin Vif. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 205

de a se h r ă n i p e ' p ă m î n t u l ţării, c a r e e r a d e c l a r a t de p ă ^ m a r e a d e s ă v î r ş i t ă a m a r i i p r o p r i e t ă ţ i şi a c l a s e i b o i e r e ş t i
mint boieresc.»1 reacţionare, altoită pe dînsa.
R e c u n o a ş t e r e a unei a s e m e n e a pretenţii ar fi fost o
a d e v ă r a t ă c a l a m i t a t e p e n t r u ţara n o a s t r ă , c a r e n u a v e a 7. I n c e p î n d lupta de e m a n c i p a r e , clasa noastră r e ­
o industrie dezvoltată spre a absorbi masele" de proletari v o l u ţ i o n a r a p o r n i s o l i l a s a t e c a s ă m i ş t e m a s e l e săteşti
ţărani alungaţi de pe p ă m î n t u r i l e boiereşti. Dar, înainte în n u m e l e libertăţii şi să le făgăduiască r a i u l pe p ă -
de toate, acest l u c r u era cu neputinţă în condiţiile noastre mînt dacă voi- p u n e umărul să ajute la răsturnarea cla­
sociale. Aristocraţia engleză a putut ruina ţărănimea, sei b o i e r e ş t i 1 . C u m e i a t i n g e a u r ă n i atît d e v e c h i ş i d e
fiindcă ea a a v u t priceperea de a se înţelege cu bur­ a d î n c i , n u e d e m i r a r e c ă f u r ă ascultaţi c u î n s u f l e ţ i r e
g h e z i a . D a r a c e s t e v e n i m e n t n u s-a p e t r e c u t -la n o i , c u m de ţărani2. D a r c î n d fu v o r b a şă se p l ă m ă d e a s c ă d e s ­
n u s-a p e t r e c u t n i c i î n t r - u n alt stat c o n t i n e n t a l : î n t r e t i n e l e ţării î n D i v a n u l a d - h o c , î n t î l n i m p r i v e l i ş t e a , î n
boierimea noastră reacţionară şi clasa revoluţionară a p a r e n ţ ă c i u d a t ă , că r e v o l u ţ i o n a r i i p a r a fi u i t a t s u f e ­
d o m n e a o d u ş m ă n i e de m o a r t e . Şi astfel l u p t e l e de clasă r i n ţ e l e t o v a r ă ş i l o r ţărani, aşa c ă a c e ş t i a s î n t n e v o i ţ i s ă
d i n c a r e s-a p l ă m ă d i t R o m â n i a m o d e r n ă a u l u a t altă î n ­ s e m i ş t e singuri, c a forţă neatîrnată, c e e a c e « s u r p r i n s e »
f ă ţ i ş a r e : r e v o l u ţ i o n a r i i r o m â n i a u căutat, ş i a u o b ţ i n u t , Divanul3. Politica burgheziei dădea roadele ei fireşti.
sprijinul ţărănimii, pe care apoi au năpustit-o îm­ D a r abia putură să constate revoluţionarii că sistemul
potriva boierilor. electoral acordat prin Convenţia de la Paris nu le dădea
p u t e r e a visată, ş i a t u n c i iarăşi îşi a d u s e r ă aminte cu
A c e a s t ă p o l i t i c ă b u r g h e z ă n u e.. n o u ă . L ă s î n d l a o
duioşie de n e v o i l e ţărănimii4, pentru ca iar să le u i t e
parte Anglia, In toate celelate state europene găsim
c î n d s e puse î n dezbatere r e f o r m a agrară. D a r nici n u
burghezia luptînd umăr la umăr cu ţărănimea îm~
m a i era d e n e v o i e : c i o c a n u l p u s d e e i î n m i ş c a r e î n ­
' p o t r i v a duşmanului c o m u n : aristocraţia funciară. « B u r ­
c e p u s ă f u n c ţ i o n e z e î n m o d a u t o m a t ş i l a .1862 a v e m d e
ghezia, observă Marx, nu p o a t e lupta pentru d o m n i a
înregistrat protestul său obişnuit: răscoale ţărăneşti.
e i p r o p r i e f ă r ă a-şi a t r a g e d e o c a m d a t ă î n t r e g u l p o p o r ' "
Frica cuprinse, factorii răspunzători5 şi " astfel, d u p ă
ca aliat.»2 Şi în repetate rînduri el priveşte ţărănimea
multe frămîntări, căzu acea « l o v i t u r ă de m ă c i u c ă » 6 p e s t e
c a a l i a t u l f i r e s c a l clasei b u r g h e z e 3 . A c e a s t ă t o v ă r ă ş i e
c a p u l m a r i l o r b o i e r i , a n u m e l o v i t u r a d e s t a t d e l a 1864
s-a î n c h e i a t ş i l a n o i ; ş i i a r ă ş i l a n o i c a p e s t e t o t , b u r ­
şi r e v o l u ţ i o n a r e a burgheză a raporturilor de p r o p r i e t a t e
g h e z i a şi-a p ă r ă s i t t o v a r ă ş u l d e î n d a t ă c e a i z b u t i t a-1
rurală. D e a c u m v e c h e a noastră proprietate d e p ă m î n t
pune în mişcare împotriva vechii oligarhii funciare.
Astfel s-a stabilit politica tradiţională a burgheziei 1
A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice, p. 257—259.
noastre, de altfel ca a o r i c ă r e i b u r g h e z i i : de a l o v i în 2
A. D. Xenopol, ibidem.
boierime, făcînd concesii ţărănimii în dauna marii p r o ­ 3
Radu Rosetti, Pentru ce s-au răsculat ţăranii, p. 287.
p r i e t ă ţ i ; d e a aţîţa m a s e l e s ă t e ş t i î m p o t r i v a m a r i l o r p r o ­ 4
«Agitaţia crescu mai cu seamă. spre toamnă, după publi-"
prietari, spre a c u l e g e la u r m ă r o a d e l e acestui conflict. carea Convenţiei. Oamenii noi se simţeau cumplit loviţi prin
P e n t r u b u r g h e z i e ţărănimea e un fel de c i o c a n cu care noua lege electorală, care îi înlătură cu totul din arena politică.
Ei se răzbunau căutînd să aţîţe pe ţăran împotriva proprietaru­
e a l o v e ş t e î n b o i e r i m e . A c e a s t ă p o l i t i c ă a d u s l a sfărîfj
lui, care iar rămînea singur stăpîn pe drepturile politice.» Radu
Rosetti, op. cit., p. 327.
5
1 Din discursul lui M*. Kogălniceanu de - la 25 mai 1862:
A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice, Bucureşti 1910
p. 369 «Acolo unde proprietarii n-au avut destul patriotism şi îndes­
2 tulă inteligenţă spre ă se pune singuri în capul reformei, spre a
Citat din. Neue Rheinische Zeitung, de Fr. Mehring în face ei singuri concesiunile cerute de folosul, de binele gene­
opera sa; Karl Marx, sein Leben, Berlin, 1918, p. 164.
ral al ţării, ei au dat loo la grozave catastrofe a căror a u f o s t
De pildă, în opera Révolution, et Contre-Révolution en ei cele dintîi victime »
Allemagne, p. 77—78 şi passim. 6
A. D. Xenopol, op. cit., p. 544.
 206 Şt. Zeletin
era uşurată de sarcinile ei feudale şi prefăcută în pro­
prietate privată burgheză, liberă şi absolută, iar ţăranii
erau emancipaţi de vechile obligaţii şi prefăcuţi în
oameni liberi. Cu un cuvînt, vechiul regim încetase de
a mai exista: producţia-marfă impusese un regim nou
croit .după nevoile schimbului.
8. în prefacerea vechiului nostru regim ţărănimea
a fost o simplă masă pasivă; ea nu s-ar fi mişcat dacă
producţia-marfă n-ar fi născut forţe noi care să o pună
în mişcare. Cea dinţii şi cea mai puternică pîrghie care
a ridicat masele ţărăneşti e însăşi clasa noastră revolu­
ţionară. Pe cînd marii boieri voiau să alunge pe ţărani
de pe pămînturile lor, revoluţionarii îi asmuţeau îm­
potriva asupritorilor seculari; se născu astfel, între cele
două clase ale vechiului nostru regim — boieri şi săteni
— o ciocnire surdă, în care aveau să se ruineze amîndouă
şi din care tot folosul avea să-1 tragă acel tertius gau-
diens, care le, năpustise una împotriva alteia: burghezia 1 .
în această ciocnire cu stăpînii ei străvechi, ţărănimea
română se înfăţişează ca orice forţă oarbă şi elementară
a naturii. Ea nu ştie ce vrea, nu pricepe limpede ce să
ceară şi în ce chip să urmărească înfăptuirea vagilor ei
dorinţe. .Revoluţia noastră burgheză a fost atît de re­
pede, smulgerea ţăranului român din vechea sa aşezare
socială s-a petrecut în m o d atît de violent, încît el nici;
nu avuse vreme să priceapă ce e libertatea sau pro­
prietatea burgheză. De aceea comisarii de propagandă,
pe care revoluţionarii îi trimiseră la sate, aveau însăr­
cinarea să lumineze pe ţărani asupra articolelor prin­
cipale de credinţă din catehismul burghez: anume, să
le explice că astăzi sînt liberi, să le lămurească -«acest
cuvînt foarte greu de înţeles» pentru ei; să le vestească
că ţăranul « v a fi proprietar, nu rob ca pînă acum» 2 . Dar»
desigur că mergea greu, întrucît mintea omului înapoiat
pricepe cu anevoie un lucru pe care nu 1-a văzut încă
cu ochii săi proprii. Astfel se face că' în Divanul ad-hoc,
Termenul «burghezie», des întrebuinţat în acest capitol,
nu trebuie l u a t i n înţeles strict: revoluţionarii români nu erau
burgheza, ci o fracţiune agrariană cu interese burgheze.
ne altfel aceasta s-a arătat pe larg în cap I
2
A. D. Xenopol, op. cit., p. 258.
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 207
după ce Regulamentul Organic declarase pe boieri drept
proprietari, deputaţii ţărani vorbesc încă de «boieri de
moşie», privindu-i tot ca uzufructuari. Ei nu se putuseră
deci emancipa de vechea lor idee, că pămîntul. nu e al
nimănui, de vreme ce 1-a creat D u m n e z e u pentru fo­
losul tuturor.
Aceasta nu înseamnă că ţărănimea română, dacă ar
fi fost mereu aţîţată şi lăsată a se dezlănţui ca orice
forţă naturală, nu s-ar fi -priceput să facă ceea ce la vre­
mea lor au făcut ţăranii francezi şi cei ruşi: să-şi dis­
trugă duşmanul şi să pună stăpînire pe averea lui.
Pentru aceasta nu e nevoie de o conştiinţă luminată, ci
ajunge singur instinctul de clasă. Dacă ţărănimea ro-
• mână nu a ajuns la acest deznodămînt violent, pricina
e că alături de revoluţionarii noştri, care se coborau
între ţărani numai pentru a-i aţîţa împotriva boierilor,
erau şi alte forţe, care aveau un interes mai îndepărtat
de a interveni spre binele ţăranilor şi a înlătura o des-
- fiinţare violentă a vechiului nostru regim.
U n a din aceste forţe, a cărei înrîurire nu trebuie
nesocotită, e însăşi burghezia străină, care prin măr­
furile ei aruncase sămînţa revoluţiei în Principatele
române. Am arătat la locul cuvenit 1 că interesul bur­
gheziei apusene era de a face la noi cît mai bune afaceri
şi de aceea ea avea nevoie de o ţărănime română cu
stare, ca să-i fie o bună-clientă: adică să simtă trebuinţă
de mărfurile ei şi să aibă cu ce le plăti. Şi după cum în
propriile ei colonii burghezia se sileşte a lumina pe in­
digeni şi a deştepta în ei trebuinţe noi ea să poată con­
suma cît mai multe fabricate, tot astfel, şi din aceleaşi
temeiuri, ea a intervenit în Principatele române după
pacea de la Paris, cerînd grabnice măsuri pentru îm­
bunătăţirea soartei ţăranilor 2 . Desigur că conducătorii
noştri aveau bune_ temeiuri de a nu indispune capita­
lismul apusean, atotputernicul nostru protector de pe
atunci, alungind ţărănimea română de pe moşiile b o -
1
Vezi cap. I din lucrarea de faţă.
2
« S ă se procedeze fără întîrziere la revederea legii care
regulează relaţiile proprietarilor solului cu cultivatorii, în scopul
de a îmbunătăţi soarta ţăranilor.» Art. 45 din Convenţia de la
Paris.
 208 Şt. Zeletin
iereşti, prăbuşind-o în mizerie şi îndobitocire şi nimicin-
du-i astfel orice putere de consumaţie.
Dar factorul care a luat în ohipul cel mai hotărîtor
partea ţărănimii în conflictul ei cu vechea clasă stă-
pînitoare e însăşi puterea de stat. Şi iarăşi din foarte
bineouvîntate motive. In adevăr, cercetarea sociologică
arată Că din moment ce o ţară trece, de la economia
naturală ia economia bănească, capul statului intervine
în chip sistematic în folosul ţăranilor şi împotriva v e ­
chilor stăpîni 1 . E şi lucru firesc, căci atunci întreaga
maşină a statului se reazemă pe biruri şi cel mai de
seamă contribuabil e ţărănimea. E deci un înalt interes
de stat ca ţărănimea să nu fie despuiată de nobilime, ci
să trăiască în bunăstare, spre a fi în măsură să suporte
dările impuse de nevoile publice. De aici trebuinţa im­
perioasă care face puterea de' stat să intervină în chip
energic în această fază tulbure de tranziţie în folosul
ţărănimii şi împotriva boierimii. La noi, capul statului
de atunci, domnitorul A. Cuza, şi ministrul său M. K o -
gălniceanu, şi-au îndeplinit în chip eroic această da­
torie faţă de ţara lor: istoria le recunoaşte cu prisosinţă
acest merit.
. 9. Trecerea de la vechiul regim agrar la noul regim,
burghez, aşa cum a fost înfăptuită la 1864, trebuie pri­
vită ca o rezultantă a forţelor sociale care se aflau
atunci în luptă. între aceste forţe, ţărănimea a jucat
rolul cel mai şters.; Lupta s-a dat între marii boieri, pe
de o parte, şi între tutorii ţărănimii — burghezia in­
digenă şi străină şi puterea de stat ;— pe de altă parte.
D i n această ciocnire ţăranii s-au ales la lichidarea v e ­
chiului r e g i m cu atît cît au putut să smulgă ocrotitorii
lor de atunci de la vechii lor stăpîni. Dacă ei n-ar fi
avut nici un sprijin străin, ar fi fost alungaţi în masă
de pe vechile pămînturi, cum s-a întîmplat ţărănimii
engleze, care n-a avut la spatele ei nici ajutorul bur­
gheziei, nici al unei puteri centrale de Stat. Şi iarăşi,
dacă ţăranii români ar fi avut de partea lor o forţă so-
1
Franz Oppenheimer, Der Staat, Frankfurt a. M., 1907.
Panu constată de asemenea: « L u p t a monarhilor pentru mărgi­
nirea obligaţiilor ţăranilor faţă de proprietari şi aducerea lor
}sC o formă suportabilă a fost lungă şi vie«. Cercetări etc.„ p. L X I .
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile elasei ţărăneşti 209
cială cu mai multă hotărîre şi greutate, ar fi putut să
alunge ei înşişi pe boieri şi să pună stăpînire pe moşii,
cum s-a petrecut în Franţa şi în Rusia în împrejurări
asemănătoare. Pretutindeni ţărănimea e o masă haotică
care are nevoie de un conducător puternic, dacă e verba
să obţină vreun folos din luptele sociale 1 . între aceste
două năzuinţe extreme: aceea a boierimii de a alunga
pe ţărani şi a rămîne singură stăpînă pe moşii, şi aceea
a ţărănimii de a pune ea însăşi stăpînire pe vechile
moşii, alungind pe stăpînii de odinioară, puterile în
luptă au făcut un compromis: anume, s-a dat pămînt
şi stăpînilor şi muncitorilor. Spre acest scop s-a sta­
bilit un criteriu ad-hoc: s-a împărţit ţăranilor pămînt
în raport cu putinţa de cultură, deci -după numărul de
boi trăgători pe care-i avea în momentul împroprietăririi
fiecare clăcaş 2 .
Dar acest compromis a fost supus unei violente cri­
tici, în adevăr, nu cunoaştem un cercetător al chestiunii
noastre agrare care să-şi fi putut păstra obiectivitatea
ştiinţifică în faţa legii de la 1864 şi să n-o fi osîndit cu
mai multă sau mai puţină asprime, potrivit cu tempe­
ramentul fiecăruia. Peste "toţi se ridică C* Dobrogeanu-
Gherea, care uitînd postulatul maestrului său de a cer­
ceta evoluţia socială oa un proces natural, ajunge la
«tare paroxism de indignare, încît califică reforma de
la 1864 drept «monstruoasă» 3 . Nu înţelegem după ce»
criteriu s-ar putea da asemenea epitete unor fapte so­
ciale existente, care aşteaptă de la cercetătorul socio­
logic explicare, nu aprobare sau osîndire.
Nu avem de gînd să unim vocea noastră cu acest cor
tk critică socială. Aceasta din temeiul foarte simplu
că în materie socială, ca în orice alt ţinut al cercetării
ştiinţifice, nu e vorba de a critica, ci de a înregistra fe­
nomenele ca fapte existente şi a le da o explicare, des-
' « E i (ţăranii) nu pot să se reprezinte ei singuri şi trebuie
»l\ fie reprezentaţi. Mai mult, reprezentantul lor trebuie să Te
iip.'ii'ă ca un stăpîn, o autoritate, o forţă în stare a-i ocroti tai-
pulWva celorlalte clase.» Karl Marx, La lutte des classes en
mance, p. 3.46.
'* Pentru expunerea amănunţită a chestiunii, să se consulte
"l» role citate: Radu Rosetti, Pentru ce s-au răsculat ţăranii, şi
J)r. Gr. Maior, Politica agrară la români.
;l
Neoiobăgia, ed. II, p. 55.
 Şt. Zeletin
210
c o p e r i n d c a u z e l e c a r e l e - a u a d u s î n fiinţă. M o d u l c u m |
s-a î n d e p l i n i t r e v o l u ţ i o n a r e a s i s t e m u l u i d e p r o p r i e t a t e a
r u r a l ă l a 1864 a r e z u l t a t î n c h i p n e c e s a r d i n r a p o r t u l '
de forţe al factorilor sociali, pe care invazia capitalismului'
i - a a r u n c a t î n l u p t ă . E n e î n d o i e l n i c c ă o c r o t i t o r i i ţără­
n i m i i a r f i i m p u s m a i m a r i s a c r i f i c i i b o i e r i m i i , d a c ă ari
i i f o s t î n stare s ă o f a c ă . D a r s e v e d e b i n e c ă n u a u p u ­
tut, o r i şi-au î n c h i p u i t c ă n u p o t m e r g e m a i d e p a r t e ,
şi aici discuţia se încheie; căci în evoluţia socială d r e p ­
t u r i l e u n u i g r u p sînt c r o i t e d u p ă p u t e r e a s a d e a ş i l e
i m p u n e altora1. . '
Astăzi cînd se face revederea puterilor care au în­
f ă p t u i t r e v o l u ţ i a n o a s t r ă agrară, s e t r e c e u ş o r p e s t e p a r «
t e a b u r g h e z i e i străine, c a r e totuşi a dat i m b o l d u l ho-;
t ă r î t o r , s e a l u n e c ă r e p e d e p e s t e p a r t e a b u r g h e z i e i noastre,''
c a r e a p u s m a s e l e ţ ă r ă n e ş t i î n m i ş c a r e , ş i s e stărui®
asupra rolului eroic, am putea zice epic, pe care li
a v u t î n a c e a s t ă e p o c ă c a p u l statului ş i c u m i n i s t r u l să""
P r i v i t ă î n a c e a s t ă l u m i n ă , l e g e a d e l a 1864 apare
f a p t a p e r s o n a l ă a u n u i s i n g u r i n d i v i d , c a r e a ştiut să-ş
i m p u n ă tuturor, chiar şi puterilor străine protectoare
voinţa sa proprie.
0 r e v o l u ţ i e s o c i a l ă . făcută de un i n d i v i d —• aceast
e d e s i g u r o i d e e o r i g i n a l ă , c a r e n-a c o n t r i b u i t p u ţ i n i
întunecarea pînă la grotesc a caracterului revoluţi
noastre burgheze. Odată porniţi pe acest povîrniş, c e t i
c e t ă t o r i i n o ş t r i a u p u t u t e x p l i c a p ă c a t e l e r e v o l u ţ i e i din
p ă c a t e l e a u t o r u l u i ei, i n t r î n d c u a c e a s t a d i n c a d r u l Gejjf
cetării sociale în acel al psihologiei individuale.
p i e r d u t d e c i din v e d e r e că acest i n d i v i d era el însuş
pătruns de principiile burgheze liberale, că opera sa ir
a v e a alt s e n s d e c î t î n f ă p t u i r e a , l o r 1 ş i c ă ţ ă r ă n i m e a ,
c a r e el a trecut-o în r e g i m u l burghez, e r a agitată
'""clasa d i r e c t i n t e r e s a t ă l a această p r e f a c e r e : de
1
Vezi cuvîntarea de limpezime clasică a lui Ferd. Lasa
Vber Verfassungwesen.
2
« S u b domnia lui Cuza Vodă găsim o mare p r o p ă ş i r e »
ideilor liberale, aduse însă nu prin conlucrarea partidului j f l
berai de la 1848, ci prin aceea personală a Domnitorului, c o H
realiză cele două mai însemnate cereri din programul de 9B
1848, anume împroprietărirea ţăranilor şi reprezintarea ţării tlfl
Adunare prin toate clasele societăţii.» Xenopol, Istoria partid'
lor politice, p. 469.
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 211
Bhezie. I n realitate, e m a n c i p a r e a ţ ă r a n i l o r e u n e p i s o d
special în p r o c e s u l g e n e r a l al revoluţiei noastre bur­
niţeze ş i n u p o a t e f i î n ţ e l e a s ă d e c î t a t u n c i c î n d e p r i ­
vită î n a c e s t c o m p l e x d e f a p t e , î n c a r e îşi a r e l o c u l e i
bine hotărît.
10. D e c î n d J u n i m e a a s t a b i l i t p u n c t u l d e v e d e r e c ă
r e v o l u ţ i a n o a s t r ă b u r g h e z ă s-a î n d e p l i n i t d e sus î n j o s ,
prin agitaţia u n u i m i c n u m ă r d e i n d i v i z i , c a r e a u î n c e r c a t
nă s c h i m b e faţa s o c i e t ă ţ i i n o a s t r e i n t r o d u c î n d d i n afară
« f o r m e g o a l e » , această p r e j u d e c a t ă p a r e a a m e n i n ţ a s ă
Ireacă î n v e ş n i c i e . N i c ă i e r i î n s ă e a n u şi-a a r ă t a t m a i
m u l t r o a d e l e f u n e s t e d e c î t î n c h e s t i u n e a agrară, s i n g u r u l
ţinut u n d e p u t e m v o r b i ş i l a n o i d e o m i ş c a r e s o c i o l o g i c ă .
Dacă revoluţionarea sistemului nostru de proprie­
tate r u r a l ă s-ar f i p e t r e c u t p e cale de fapt, printr-o
ridicare v i o l e n t ă a m a s e l o r săteşti, a t u n c i t o ţ i s-âr fi
î n c h i n a t i n faţa a c e s t u i f e n o m e n , c a faţă d e o r i c a r e alt
f e n o m e n al n a t u r i i . D a r f i i n d c ă ea a p ă r u t ă fi o p e r a
personală a u n u i a sau c h i a r a d o i i n d i v i z i , c a r e în c h i p
firesc a v e a u p ă c a t e l e « l e g a t e î n t r - u n m o d fatal d e o
mină d e p ă m î n t » , toţi şi-au î n c h i p u i t c ă a c e a s t ă o p e r ă
iir f i p u t u t f i î n d e p l i n i t ă î n t r - u n m o d m u l t m a i f e r i c i t .
I'area ş i a i c i , c a p e s t e t o t î n d e z v o l t a r e a b u r g h e z i e i
noastre, t o t o r e v o l u ţ i e d e s u s î n j o s , f ă c u t ă c u a c e e a ş i
lipsă d e s i m ţ a l realităţii f a p t e l o r d e c a r e a r f i d a t p e s t e
Iul dovadă înainte-mergătorii revoluţiei noastre bur­
gheze. >
A ş a s e f a c e c ă c e r c e t ă r i l e a s u p r a aşa-zisei « p r o b l e m e
S-;
• r a r e » - . s e î m p a r t fără g r e ş î n d o u ă p ă r ţ i : u n a , î n c a r e
autorul p u n e î n l u m i n ă t o a t e p ă c a t e l e l e g i i d e l a 1 8 6 4
n ţ ă d e ţ ă r ă n i m e ş i arată c u m a c e s t e păcate au pro-
I v o c a t c r i z e l e r u r a l e 1 ; alta, î n c a r e c a u t ă m i j l o a c e p e n t r u
i vindeca aceste neajunsuri, adică prescrie «soluţii».
bU
D a c ă însă a u t o r i i a c e s t o r s o l u ţ i i s e a d î n c e a u cu mai
\ Hi111 ti! s î r g u i n ţ ă în i s t o r i a b u r g h e z i e i , ei ar fi p u t u t d e s -
i ţ N i p e r i că c r i z e l e r u r a l e sînt o u r m a r e n e c e s a r ă a d i z o l -
1
Clherea declară de-a dreptul: « A n u l 1864 poartă în sînul
•ni .mul teribil 1907». (Neoiobăgia, p. 61). Nu cunoaştem un cer-
ilil/Uor al chestiunii agrare care ar fi încercat să răstoarne
H t B s t ă ciudată" metodă, de a căuta într-o lege pricinile unor
nivulsiuni sociale.
212 Şt. Zeletin
varii vechiului r e g i m şi că asemenea convulsiuni so-1
c i a l e a u c u n o s c u t t o a t e ţările, c î n d s e a f l a u î n a c e e a ş i 1
f a z ă d e d e z v o l t a r e c a n o i . Ş i a t u n c i â r f i p u t u t să-şi 1
îndrepte cercetările într-o direcţie mult m a i rodnică.!
. In g e n e r e , esenţa i m p u t ă r i l o r a d u s e r e v o l u ţ i e i n o a s t r e *
agrare e u r m ă t o a r e a : acest act a n e s o c o t i t drepturile!
i s t o r i c e ale ţ ă r ă n i m i i ; p r i c i n a e că p r i n t r - î n s u l s-a f o r ţ a ţ i
m e r s u l f i r e s c a l i s t o r i e i , c ă c i l a 1864 ţ ă r a n u l r o m â n n u
era pregătit pentru emancipare1.
Ne î n t r e b ă m : c a r e « d r e p t u r i i s t o r i c e » a l e ţ ă r ă n i m i i -j
a u f o s t c ă l c a t e î n p i c i o a r e p r i n a c e s t a c t ? D u p ă Regu-w
l a m e n t u l Organic, ţăranii aveau dreptul de folosinţă!
asupra a două treimi din moşia pe care erau a ş e z a ţ i »
î n a i n t e d e a c e a s t ă dată -dreptul l o r d e f o l o s i n ţ ă s e în-1
t i n d e a asupra î n t r e g i i m o ş i i b o i e r e ş t i , i a r d a c ă n e co-1
borîm î n c ă m a i d e p a r t e î n t r e c u t , g ă s i m c ă î n a l t e t i m *
p u r i b o i e r i i n u a v e a u n i c i u n d r e p t d e p r o p r i e t a t e asupri
p ă m î n t u l u i - ţ ă r a n i l o r . A t u n c i , c a r e d r e p t u r i i s t o r i c e , dim
care a n u m e epocă, trebuia să respecte actul de Im
1 8 6 4 ? Iată p e c e t e r e n a l u n e c o s s e p u n a c e i c a r e nesocoteşti
a d e v ă r u l s o c i o l o g i c e l e m e n t a r că d r e p t u l i s t o r i c e în|
orice t i m p expresia raportului d e forţe dintre claselS
sociale.
E r a u p o a t e ţ ă r a n i i n e p r e g ă t i ţ i l a 1864 p e n t r u e m a n ­
c i p a r e ? D a r m i c i n u e r a n e v o i e s ă . fie. E m a n c i p a r e a ţ c f l
rănilor şe face din nevoile şi în interesul burgheziei,
c a r e d e s i g u r n u e ţ i n u t ă s ă c h i b z u i a s c ă î n d e l u n g asupra
stării s a t e l o r . Ţ ă r a n i i , l a î n c e p u t u r i l e b u r g h e z i e i , n u s i
a l e g d e p e u r m a e m a n c i p ă r i i l o r — o r i "în c e f o r m ă afl
fi făcută — deeît cu proletarizarea, m i z e r i a şi f o a m e t e o
E d e c i d e p r i s o s a m a i î n t r e b a d a c ă ţ ă r a n u l r o m â n erij
m a t u r l a 1864 să-şi u r c e c a l v a r u l p e c a r e i-1 p r e g ă t â
r e v o l u ţ i o n a r e a burgheză a societăţii noastre.
I n g e n e r e , t o a t e a c e s t e i m p u t ă r i i z v o r ă s c d i n acetM
că se priveşte revoluţia noastră agrară ca un fapt izolaB
şi nu în c o m p l e x u l revoluţiei burgheze, a n u m e ca UI
e f e c t n e î n l ă t u r a t al d e z v o l t ă r i i c a p i t a l i s m u l u i . Atunfl
1
Cităm ca pildă: « M a s a cea mare a poporului de la \tm
era cu totul nepregătită pentru emancipare şi î m p r o p r i e t ă r i r e
Gr. Maior, Politica agrară la români, p. 472. Autorul arată atlfl
nuntit că afară de revoluţionari, nimeni nu era pregătit la hM
pentru primirea ideilor burgheze. Op. cit., p. 470 şi urm.
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 213
s-ar f i p u t u t î n t r e v e d e a c ă « e m a n c i p a r e a » ţ ă r ă n i m i i n u
are r o s t u l i s t o r i c d e - a - i c r e a o b a z ă m a t e r i a l ă d e e x i s ­
tenţă neatîrnată; d i m p o t r i v ă , sensul istoric al eman­
c i p ă r i i e de a d e s f a c e pe ţ ă r a n de p ă m î n t — fie b r u s c ,
fie în c h i p t r e p t a t — şi a-1 p u n e la d i s p o z i ţ i a b u r g h e z i e i
c a m u n c i t o r l i b e r , c a , proletar. C ă c i regimul burghez
se c r e e a z ă din- s f ă r î m â t u r i l e p ă t u r i l o r a g r a r e şi"'' p r o s p e ­
r i t a t e a c a p i t a l i s m u l u i s e r i d i c ă , m a i ales l a î n c e p u t , p e
ruina acestor clase.
D a c ă s-ar. f i p r o c e d a t d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e î n
c e r c e t a r e a r e v o l u ţ i e i a g r a r e d i n R o m â n i a , s-ar f i p u t u t
î n t r e v e d e a c a u z a r e a l ă a c r i z e l o r r u r a l e , s-ar fi s c u t i t
autorii îniîmplători a i l e g i i d e l a 1864 d e i m p u t ă r i n e ­
m e r i t a t e ş i n u s-ar m a i f i a d u s j u d e c ă ţ i d e f e l u l a m i n ­
tit, u n e l e m a i stranii d e c î t a l t e l e , a s u p r a - a c e s t e i a d i n e i
prefaceri istorice1.
b) Urmările prăbuşirii vechiului regim
asupra stării ţărănimii
11. î n c e p e m analiza urmărilor revoluţiei agrare
a s u p r a stării c l a s e i ţărăneşti p r i n t r - o c o n s t a t a r e d e f a p t :
oriunde pătrunde invazia capitalistă şi scoate ţărănimea
din starea ei socială străveche, u r m a r e a n e m i j l o c i t ă e
m i z e r i a l a r g ă a s a t e l o r . O dată cu t r e c e r e a ţ ă r a n u l u i de
la vechiul sistem de stăpînire a pămîntului, la p r o p r i e ­
tatea i n d i v i d u a l ă • b u r g h e z ă , se î n f ă p t u i e ş t e şi o t r e c e r e
de la viaţa rurală patriarhală la sărăcie şi f o a m e t e .
1
Iată de pildă judecata lui C. Dobrogeanu-Gherea in ,ex-
tenso: «Ceea ce a realizat împroprietărirea de la 1864 a fost un
organism economico-social hibrid, absurd, monstruos...
S-a creat un organism economico-social neviabil, incapabil
de o dezvoltare ulterioară, s-a creat pentru viaţa societăţii ro­
mâneşti (a statului român, cum se obişnuieşte să se zică) o> -
bază economieo-socială pe care era cu neputinţă să trăiască,
laie quale, dar încă să propăşească!» (Op. cit., p. 55). C
Aşadar " Ghe'rea reduce societatea noastră burgheză la
clasa ţărănească şi judecă propăşirea celei dintîi după starea
celei din urmă. Această atitudine faţă de burghezia română
era logică şi firească din partea reacţiunii. Titu Maiorescu decla­
rase — şi vorbele sale răsună pînă astăzi — că «singura clasă
reală e ţăranul român». P. P. Carp proorocea că societatea
214 Şt. Z e l e t i n
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 215

S o m b a r t constată în această privinţă:

« F a p t u l existenţei mizeriei în masă, în t i m p u l tu­
turor veacurilor ( X V - - X V I I I ) de zămislire a capitalis­
m u l u i ş i i n t o a t e ţările e u r o p e n e , p o a t e f i p r i v i t c a
deplin întemeiat printr-un îndestulător număr
documente. » x
In epoca revoluţiei agrare î n t î m p i n ă m peste- t o t
a c e e a ş i p r i v e l i ş t e : ţăranii n u - ş i m a i p o t a g o n i s i
t e n ţ a c u m u n c a m î i n i l o r l o r , d e a c e e a sânt n e v o i ţ i să'
c e r ş e a s c ă sau s ă s u f e r e d e f o a m e . N u m a i v o r b i m d e
A n g l i a , ţară c l a s i c ă a t r a g e d i e i r u r a l e , c ă r e i a M a r x i-a
r i d i c a t u n v r e d n i c m o n u m e n t î n v o l u m u l î n t î i d i n Ca­
pitalul. A i c i , î n , v e a c u l X V I I , o pătrime din p o p u ­
laţia t o t a l ă ( 5 V 2 m i l i o a n e ) t r e b u i a s ă fie î n t r e ţ i n u t ă d e
stat; d e a c e e a u n s f e r t d i n v e n i t u l c o m e r ţ u l u i d e e x p o r t
(819 000 l i r e ) e r a a b s o r b i t d e taxele, p e r c e p u t e p e n t r u
săraci2.
noastră, zidită «pe nisip», se va prăvăli la întîia furtună. De
ee? Fiindcă reacţiunea nu era în stare să descopere în societa­
tea modernă română decît rămăşiţele trecutului: clasele rurale;
de aceea avea impresia că ruina ţărănimii e ruina ţării însăşi.
Dar era; îngăduit unui sociolog marxist să împărtăşească ace­
eaşi mentalitate retrogradă care nu descoperă într-o societate
burgheză ceva mai de seamă decît ţărănimea? El putea să-şi
aducă aminte din cercetările maestrului său, că într-o socie­
tate agrară intrată în proces de revoluţie se află, deasupra aces­
tei «clase reale», altă clasă încă mai reală, care alcătuieşte uh
factor autonom şi revoluţionar: clasa capitaliştilor ce întreţin
procesul de circulaţie şi că propăşirea acestei clase merge pa­
ralel cu ruina ţărănimii. Şi ar fi înţeles atunci silind să înţe­
leagă şi publicul nostru atît de covîrşit de mentalitatea reac­
ţionară, că de la 1864 înainte soarta societăţii noastre nu mai
e legată de soarta ţărănimii, ci de aceea a capitalismului, fac­
torul menit a arunca temeliile viitorului.
1
Der moderne Kapitalismus,\ ed. III, voi. 1, 2, pag. 788. —
Vremea de mizerie cu adevărat acută trebuie căutată însă la
începuturile capitalismului, aşa cum ele ne apar în lumea? an­
tică. Aici invazia capitalismului a găsit societatea cu totul ne­
pregătită, deci nedestoinică a lua vreo măsură legată de preîn-
tîmpinare a urmărilor sale pustiitoare asupra păturii rurale. Şi
a trebuit pana unui om de ştiinţă dublat de un artist (R. v.
Pohlmann. Geschichte der sozialen Frage und des Sozialismus
in der antikcn Welt, München, 1912) spre a desfăşura în amă­
nunţime priveliştea mizeriei lugubre a maselor în lumea gre-
co-romană, supusă invaziei capitalismului.
2
Op. cit., I, 2, p. 791.
D a r n i c i î n F r a n ţ a situaţia n u e c u m u l t d e o s e b i t ă .
I n a c e a s t ă ţară, p e l a î n c e p u t u l v e a c u l u i X V I I I , o z e ­
c i m e d i n p o p u l a ţ i e c e r ş e a , c i n c i z e c i m i s e aflau î n t r - o
situaţie apropiată de cerşire, trei z e c i m i trăiau în stare
de
d e s t r î m t o a r e ş i n u m a i o z e c i m e e r a î n t r - o s i t u a ţ i e si­
g u r ă , d i n a c e ş t i a 10. 000 s e aflau î n b u n ă s t a r e 1 . ' Ş i î n
t o a t e ţările p r i v e l i ş t e a e a s e m ă n ă t o a r e , d u p ă cum se
exis­
poate încredinţa foarte lesne cititorul din datele . n u ­
m e r o a s e a d u n a t e d e S o m b a r t î n c e r c e t ă r i l e sale asupra
începuturilor capitalismului european.
C a r e e situaţia d i n ţ ă r i l e R ă s ă r i t u l u i e u r o p e a n , c a r e
a u i n t r a t î n e r a r e v o l u ţ i e i a g r a r e abia î n p r i m a j u m ă ­
t a t e a v e a c u l u i a l X l X - l e a p e când A p u s u l t o c m a i i e ş e a
d i n această fază? Mizeria ţărănimii ruse e de n o t o r i e ­
tate p u b l i c ă şi a adus patriei sale n u m e l e de « R u s i a
flâmîndă». K o v a l e w s k y schiţează un tablou înfiorător
a l r a p o r t u r i l o r a g r a r e ruse, a l m i z e r i e i , r i s i p e i d e t i m p
ş i c h i a r d e v i e ţ i d i n a c e a s t ă ţară, d e s c r i i n d c o n v o i u r i l e
d e ţărani care p l e a c ă p e j o s din regiunile prea p o p u ­
late, s p r e a c ă u t a d e m u n c ă î n p r o v i n c i i l e d e l a s u d ş i
răsărit ş i a t u n c i c î n d g ă s e s c , s e î n t o r c î n a p o i c e r ş i n d ! 2
E p o a t e mai înălţătoare priveliştea satelor r o m â n e ?
D i n n e f e r i c i r e , toţi ş t i m c ă n u e astfel. D a t e l e statis­
t i c e a d u n a t e d e D r . G . D . C r e a n g ă arată î n c h i p u l c e l
m a i v o r b i t o r c ă s t a r e a ţ ă r ă n i m i i r o m â n e d e l a 1906 n u
e cu mult deosebită de aceea a ţărănimii apusene din
v e a c u l X V I I — X V I I I , p e c î n d aceasta trecea prin aceeaşi
p r e f a c e r e c a ş i s a t e l e n o a s t r e î n t i m p u l d e faţă. D i n
jl. 4 6 6 . 259 d e ţ ă r a n i c a p i d e f a m i l i e , n u m a i 221. 695, a d i c ă
d e a b i a 15, 1 3 % îşi p o t a g o n i s i e x i s t e n ţ a d i n p r o d u s u l
p ă m î n t u l u i l o r ; în c e e a ce, p r i v e ş t e r e s t u l : 500.J 000 ţ ă ­
r a n i n u a u d e l o c p ă m î n t sau sînt c o p ă r t a ş i l a p a r c e l e
î m p r e u n ă c u alte r u d e ; 423. 401 a u o î n t i n d e r e d e p ă ­
m î n t neîndestulătoare de pe care nu se p o t hrăni; deci
9 2 3 . 401 ţărani, c a p i d e f a m i l i e , c a r e n u s e p o t h r ă n i d e
p e p ă m î n t u l l o r ; . l a a c e ş t i a s e a d a u g ă 3 2 1 . .163 ţ ă r a n i a l
căror p ă m î n t p o a t e p r o c u r a hrana brută, dar nu ajunge
a a c o p e r i celelalte- n e v o i ale s t ă p î n i l o r : t o t a l 1. 244. 5 6 4
1
Op. cit., 11, 2, p. 1089.
2
M a x i m e Kovalewsky; Le régime économique de la Russie,
Paris, 1898, p. 256 şi urm. &î
216 Şt. Zeletin
ţărani care nu pot să-şi î m p l i n e a s c ă nevoile cu pro­
dusul proprietăţii lor.
« A c e a s t a e s t e situaţia m a t e r i a l ă a tălpii ţării: p e s t e
c i n c i d i n şase părţi p u t r e z e ş t e ş i n u m a i a ş a s e a p a r t e
îşi p o a t e î n t r e ţ i n e v i a ţ a ş i î n d e p l i n i o b l i g a ţ i u n i l e c e a r e
ca familist, c o n t r i b u a b i l şi c e t ă ţ e a n , din al său.»1
A ş a d a r starea ţărănimii r o m â n e î n e p o c a ieşirii d i n
v e c h i u l regim nu e cu m u l t deosebită de aceea a ţără­
n i m i i statelor apusene, pe c î n d acestea străbăteau aceeaşi
fază de p r e f a c e r e socială.
C e reiese d i n aceste date? C ă mizeria rurală p e c a r e
o p r o v o a c ă revoluţia agrară nu e pricinuită de lipsurile
împroprietăririi. Căci această m i z e r i e domneşte pre­
tutindeni la începuturile capitalismului, oricare ar fi felul
e m a n c i p ă r i i ţăranilor în regiunea privitoare. Astfel, e
f i r e s c c ă o r i c î t p ă m î n t a r f i dat C u z a ş i K o g ă l n i c e a n u
ţ ă r a n u l u i r o m â n , m a i c u r î n d sau m a i t î r z i u c r i z e l e r u - >
r a l e a r f i t r e b u i t totuşi s ă s e p r o d u c ă . C ă c i n u s e p o a t e
Înlătura prin împărţirea pămîntului un rău social c a r e
n u s-a n ă s c u t d i n a c e a s t ă p r i c i n ă . Ş i iarăşi s e p o a t e î n ­
ţelege de m a i înainte că e o uriaşă iluzie c î n d se î n ­
chipuie că d e . a c u m , prin parcelarea totală a moşiilor,
s-ar f i l e c u i t p e n t r u t o t d e a u n a n e a j u n s u r i l e r u r a l e . N u
s c h i m b ă n i m i c î n situaţia ţ ă r ă n i m i i d a c ă p a r c e l a r e a m o ­
ş i i l o r s-a f ă c u t a c u m , o r i d a c ă s-ar fi f ă c u t la 1864. Sfâr­
ş i t u l este, î n a m b e l e c a z u r i , a c e l a ş i : p r o l e t a r i z a r e a t r e p ­
tată a ţ ă r ă n i m i i , m i z e r i a ş i f o a m e t e a . C ă c i p u t i n ţ a d e
î m p ă m â n t e n i r e a r e o m a r g i n e .hotărîtă, d a r î n m u l ţ i r e a
populaţiei rurale nu are o limită fixă.
12. S ă n e î n d r e p t ă m d e c i p r i v i r i l e î n altă p a r t e , s p r e
a descoperi pricina crizelor rurale care caracterizează
p e s t e t o t î n c e p u t u r i l e c a p i t a l i s m u l u i ş i a , î n ţ e l e g e tot-:jj
odată felul c u m ele dispar p r i n mersul firesc a l d e z ­
voltării burgheziei. Spre acest s c o p trebuie să ne f i x ă m
b i n e u n e l e r e z u l t a t e l a . c a r e . n e - a d u s c e r c e t a r e a noas-,
. tră d e p î n ă a c u m a s u p r a r e v o l u ţ i e i a g r a r e , ş i a n u m e :
a) revoluţia agrară se dezlănţuie sub influenţa ca­
pitalului de c o m e r ţ şi b) în acest stadiu iniţial, al ca-
1
G. D. Creangă, Proprietatea rurală în România, Bucureşti,
1907, p. C V I I — C I X | |
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei, ţărăneşti 217
pitalismului, întreaga revoluţie agrară se mărgineşte
la schimbarea felului de proprietate rurală: aceasta t r e c e
de la forma uzufructuară feudală ia cea burgheză de
proprietate privată. Să p r i v i m a m b e l e chestiuni.
M a i întîi, r e v o l u ţ i a a g r a r ă î n c e p e î n o r i c e ţară s u b
influenţa p r o c e s u l u i d e c i r c u l a ţ i e , a d i c ă a n e v o i l o r c o ­
m e r ţ u l u i p e oare-1 i m p u n e u n e i ţări agricole invazia
u n u i c a p i t a l i s m străin. N i m e n e a nti s e îngrijeşte, în
acest m o m e n t istoric, de ceea ce va deveni ţ ă r ă n i m e a
emancipată. E destul că n e v o i l e schimbului cer i m p e ­
rios prefacera pămîntului în marfă, şi masele ţărăneşti
sînt a l u n g a t e fără m u l t ă ş o v ă i r e d e p e v e c h i l e m o ş i i ,
fie c u m î i n i l e g o a l e , f i e c u u n p e t e c d e p ă m î n t m a l m i c
sau mai m a r e . O pildă tipică în această privinţă pentru
t i m p u r i l e m o d e r n e d ă A n g l i a . B u r g h e z i a e n g l e z ă şi-a
început dezvoltarea: în veacul X I I sub. influenţa indus­
triei . f l a m a n d e : a c e a s t a i n v a d e a z ă A n g l i a c u p r o d u s e l e
ei m a n u f a c t u r a t e , s i l i n d astfel ' a g r i c u l t u r a e n g l e z ă să.
p r o d u c ă p e n t r u s c h i m b 1 . în. a c e a s t ă e p o c ă M a r e a B r i ­
t a n i c e r a d e c i c e e a "ce este R o m â n i a - d e l a 1829 p î n ă î n
prezent: o modestă colonie agricolă a unei regiuni in­
dustriale înaintate; ea furniza Ţărilor-de-Jos materii
prime în s c h i m b u l manufacturilor pe care le p r i m e a
de Ia atelierele acestora. A b i a de prin secolul X V I i n ­
dustria e n g l e z ă s e s i m t e î n p u t e r e s ă c o n c u r e z e p e c e a
flamandă şi să scuture j u g u l robiei e c o n o m i c e a i n ­
dustriei de d i n c o l o de Canal.
D a r nobilii englezi n u aşteptară c u nici u n c h i p a v î n -
tul i n d u s t r i e i n a ţ i o n a l e spre, a-şi h o t ă r î a t i t u d i n e a faţă
de clasa ţ ă r ă n e a s c ă : l a fel c u a g r a r i e n i i n o ş t r i , e i aii
1
«In veacul X I I oraşele flamande au devenit oraşe produ- .
BătoaPe de stofe. P r o d u c ţ i a a c e s t o r a î n t r e c e cu m u l t nevoile '
locale şi găseşte în străinătate p i e ţ e de desfacere din ce în ce
mai întinse. In curînd lîna indigenă nu mai ajunge - să alimen­
teze meseriile: trebuie să se aducă lină din afară. Atunci ne-
r.iistorii se d u s e r ă să o caute în A n g l i a , alo cărei păşuni u m e d e
hrăneau o rasă de oi cu păr des şi mătăsos. Din „veacul X I I si
piuă la sfîrşitul e v u l u i m e d i u , F l ă n d r a fu c e l m a t bun client
al regatului insular. Negustorii oraşelor se duceau să-şi vîndă
stofele de cealaltă parte a mării şi aduceau de acolo încărcă­
turi pline de c o l e t e d e lînă,» Henri P i r e n e Le» anciemies de-
;
tnocratieş des Pays-Bas, p. 87. .
218 Şt. Zeletin
p r o c e d a t la « e m a n c i p a r e a » ţăranilor încă de pe cînd
erau furnizori de materie primă. De îndată ce v e c h e a
c u l t u r ă d e v e n i o p i e d i c ă p e n t r u c o m e r ţ u l c u lînă, ţ ă ­
r a n i i fură a l u n g a ţ i d e p e m o ş i i ş i î n l o c u i ţ i o u t u r m e d e
oi. « I m b o l d u l n e m i j l o c i t pentru această transformare îl
dădu în A n g l i a înflorirea industriei flamande de p o s ­
tav şi u r c a r e a c o r e s p u n z ă t o a r e a preţurilor lînii. Ve­
c h e a ' n o b i l i m e m e d i e v a l ă fusese î n g h i ţ i t ă d e m a r i l e r ă z ­
b o a i e f e u d a l e ş i n o u a n o b i l i m e e r a c o p i l a l t i m p u l u i ei,
pentru cave banul era forţa forţelor. Prefacerea o g o a ­
r e l o r î n p ă ş u n e p e n t r u o i d e v e n i astfel c u v î n t u l d e o r ­
1
dine .»
" A ş a d a r î n A n g l i a , c a p e s t e tot, n a ş t e r e a p r o p r i e t ă ţ i i
rurale private şi emanciparea ţăranilor se îndeplineşte
din nevoile comerţului, deci sub influenţa unei industrii
s t r ă i n e ; r e v o l u ţ i a a g r a r ă î n c e p e aici c a o r i u n d e , î n a i n t e
d e d e z v o l t a r e a i n d u s t r i e i c a p i t a l i s t e 2 . C e s-a f ă c u t d a r
c u l e g i u n i l e d e ţărani e n g l e z i c a r e fuseseră g o n i ţ i d e
pe v e c h i l e l o r pămînturi? . Agricultura îi .respingea ca
de prisos, căci pentru păşunatul oilor era n e v o i e "de un
i i u m ă r c u t o t u l n e î n s e m n a t de' o a m e n i ; p e d e altă p a r t e ,
industria indigenă nu-i putea absorbi în întregime, căci
n u atinsese î n c ă u n a s e m e n e a g r a d d e d e z v o l t a r e . A b i a
î n s e c o l u l X I X a p u t u t i n d u s t r i a e n g l e z ă să-şi î m p l i ­
n e a s c ă acest r o l s o c i a l . I e ş i r e a e r a f i r e a s c ă : ţăranii « l i ­
b e r i » deveniră cerşetori, vagabonzi, criminali, p r o v o c î n d
d u p ă sfîrşitul v e a c u l u i X V o l e g i u i r e s p e c i a l ă , d i n c a r e
M a r x " d ă i n v o l u m u l întîi a l o p e r e i sale f u n d a m e n t a l e
cîteva interesante specimene3.
0 soartă c a r a c t e r i s t i c ă a v e a u l e g i u n i l e d e p r o l e t a r i
rurali î n l u m e a a n t i c ă : .aici ţăranii d e z l i p i ţ i d e p ă m î n -
tul l o r p r i n a c ţ i u n e a c a p i t a l i s m u l u i , î n l i p s a u n e i i n ­
d u s t r i i c a r » s ă l e d e a d e l u c r u , n u a v e a u alt m i j l o c d e
viaţă, d e c i t a c e l a d e a i n t r a m e r c e n a r i î n e x p e d i ţ i i m i ­
litare, î n G r e c i a s e a l c ă t u i a u a s e m e n e a c e t e m e r c e n a r e
d e - s i n e - s t ă t ă t o a r e şi-şi o f e r e a u s e r v i c i i l e c e l o r c a r e a v e a u
n e v o i e d e e l e . L a R o m a , d u p ă c e aceşti salariaţi m i l i -
—• *• . '
1
K. Marx, Das Kapital, I, ed. IV, p. 684. Vezi de aseme­
nea, H. B. Gibbins, The industrial history of England, p. 88.
2
<-Acolo unde ea (producţia capitalistă) apare, desfiinţarea
iobăgiei este de mult fapt îndeplinit.» Karl Marx, op. cit., p. 681.
J
Op. cit., p. 699 şi urm.
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 219
tari d e o b i r s i e r u r a l ă î n c h e i a u r ă z b o i u l , e i e r a u aşezaţi
c a c o l o n i ş t i în, p r o v i n c i i l e c u c e r i t e . A s t f e l ţăranii p r o ­
letarizaţi c î s t i g a u c u a r m e l e d r e p t u l d e p r o p r i e t a t e .
1
Ţărănimea r o m â n ă a fost scoasă de pe v e c h i l e moşii
tot d i n n e v o i l e c o m e r c i a l e ale c i r c u l a ţ i e i , însă s-a d a t
c u a c e s t p r i l e j a p r o a p e f i e c ă r u i a cîte u n p e t e c d e p ă -
m î n t . E d r e p t c ă a c e s t p e t e c n-a î m p l i n i t n i c i p e d e ­
parte a ş t e p t ă r i l e p u s e într-însul, f i i n d c ă n u e r a a c e a s t a
m e n i r e a sa. P e t e c u l d e p ă m î n t d e l a 1 8 6 4 a p u t u t f e r i
ţ ă r ă n i m e a r o m â n ă d e v a g a b o n d a r e ş i c e r ş i r e , d a r n-a
fost în m ă s u r ă a o s c u t i de m i z e r i e şi f o a m e t e , c u m
v o m vedea mai departe.
A m arătat, a p o i , c ă atîta v r e m e c î t c a p i t a l i s m u l s e
reduce la procesul de circulaţie, revoluţia ce el p r o ­
voacă în agricultură nu are d e c î t un caracter superfi­
cial: e a s e m ă r g i n e ş t e a s c h i m b a r a p o r t u r i l e d e p r o p r i e ­
tate. P e n t r u r e v o l u ţ i a a g r a r ă d i n R o m â n i a , c e l întîi c a r e
a î n v e d e r a t a c e s t c a r a c t e r s u p e r f i c i a l este d-1. C. G a r o -
flid, a c ă r u i i d e e f u n d a m e n t a l ă şi c o n c i s ă ' a î m p r u m u ­
tat-o şi C D o b r o g e a n u - G h e r e a , d i l u î n d - o pe 500 p a g i n i
de v o r b ă r i e ; acest scriitor face constatarea că la n o i
pînă î n p r e z e n t n u s-au r e v o l u ţ i o n a t d e c î t r a p o r t u r i l e
d e p r o p r i e t a t e rurală, n u însă ş i r a p o r t u r i l e d e m u n c ă .
Pe scurt: proprietatea pămîntu'lui a devenit burgheză,
munca a rămas însă feudală. î n s u ş i r e a muncii feudale
stă m a c e e a că ţ ă r a n u l î n t r e ţ i n e tot i n v e n t a r u l n e c e s a r
culturii p â m î n t u l u i , p e c î n d b o i e r u l n u a r e d e c î t d r e p ­
tul d e p r o p r i e t a t e . A c e a s t ă situaţie, d o v e d e ş t e a u t o r u l
nostru, a r ă m a s n e a t i n s ă şi d u p ă r e v o l u ţ i o n a r e a b u r g h e z ă
:\ p r o p r i e t ă ţ i i r u r a l e . P r o p r i e t a r u l a păstrat î n a i n t e n u ­
mai d r e p t u l său a s u p r a p ă m î n t u l u i , a r u n c î n d p e u m e r i i
ţăranului s a r c i n a d e a 7 i m u n c i m o ş i a c u u n e l t e l e ş i
v i t e l e sale p r o p r i i . A c e s t f a p t i e s e p î n ă la- e v i d e n ţ ă d i n
d a t e l e statistice, c a r e arată că i m e n s a m a j o r i t a t e a i n -
1
în proporţii mai reduse apare fenomenul înrolării ţăra­
nilor proletarizaţi ca mercenari şi la începutul capitalismului
modern. S-a învederat deseori că armatele de condotieri ale
Renaşterii italiene erau alcătuite din ţărani dezlipiţi de pă-
mîntul lor. Războiul de treizeci de ani,' arată Kautsky, a durat
ntît de mult fiindcă existau mase de ţărani proletarizaţi care
ffi-1 alimenteze. El a încetat numai atunci cînd ţărănimea a
fost distrusă şi nu mai era cine să-1 facă. Thoma's More und
Rine Utovie, 1920, p. 30.
220 Şt. Zeletin
v e n t a r u l ü i r u r a l s e află î n s t ă p î n i r e a ţ ă r ă n i m i i 1 .
C o n s t a t ă m d e c i a c e s t a d e v ă r , fără a p r i m i l ă m u r i ­
r e a încercată d e autor, căci această lămurire v i n e î n
contrazicere, c u m v o m vedea, c u datele fundamentale
a l e cercetării e c o n o m i c e . D e fapt, r e v o l u ţ i a noastră agrară
a f o s t ş i este î n c ă s u p e r f i c i a l ă , f i i n d c ă c a p i t a l i s m u l r o ­
m â n m i a t r e c u t î n c ă p e s t e s t a d i u l d e circulaţie;- d a r
nevoile comerţului p o t schimba c e l m u l t felul de p r o ­
prietate, nu însă şi felul de p r o d u c ţ i e : p e n t r u aceasta
trebuie să vină ceva mai mult, anume nevoile unei in­
dustrii naţionale, şi n o i nu am avut-o încă; capitalis­
m u l • n o s t r u abia a c u m f a c e sforţări de a s e r i d i c a l a
acest stadiu.
Să c e r c e t ă m a c u m în ce fel se răsfrînge n o u a situaţie,
c r e a t ă d e r e v o l u ţ i a n o a s t r ă agrară, a s u p r a s o a r t e i ţă­
r ă n i m i i . V o m p u t e a d a astfel d e a d e v ă r a t e l e r ă d ă c i n i
ale crizei noastre rurale2.
13. D e c î n d ţ ă r a n u l d e v i n e p r o p r i e t a r l i b e r , d o u ă
s î n t p r i c i n i l e c a r e l u c r e a z ă s p r e a-i r u i n a p e t e c u l d e
p ă m î n t ş i a - b a d u c e î n s t a r e d e m u r i t o r d e f o a m e : fă-
r î m i ţ a r e a m i c i i sale p r o p r i e t ă ţ i ş i c ă m ă t ă r i a d e l a s a t e .
A m b e l e d u c l a a c e l a ş i sfîrşit: d e s p ă r ţ i r e a ţ ă r a n u l u i d e
p ă m î n t u l său ş i p r e f a c e r e a s a î n p r o l e t a r . S u b r e g i m u l
proprietăţii private b u r g h e z e ţăranul de-sine-stătător'de-.
v i n e o rara, d a c a n u rarissima avis.
Acest lucru nu poate surprinde. Capitalismul i m ­
p u n e a g r i c u l t u r i i acest m o d d e p r o p r i e t a t e n u p e n t r u
a c r e a •proprietari, ci proletari, a d i c ă s p r e a-şi p r e g ă t i
braţele libere de care are n e v o i e în cursul d e z v o l t ă r i i
sale3. De aceea revoluţia agrară cea mai potrivită s p i ­
r i t u l u i ş i n e v o i l o r b u r g h e z e s-a î n d e p l i n i t î n Anglia,,
' 1 Din datele adunate de d-1 C. Garoflid, Chestia agrară în
România, 1920, p. 180: vitele existente sînt . 9 2 % ale ţăranilor
şi 8% ale proprietarilor (statistica din 1899); din 517 463 piu-;
•guri de toate felurile, marii proprietari stăpînesc numai '7,4% y
din 589 300 care marea cultură are numai 4,2% (statistica diji
1907). - ' " • ' -' • ' ' ; 1
2
Asupra pricinilor fiscale care viri să îngreuneze această
criză am stăruit în capitolul I I .
J
«Aceeaşi revoluţie, care produce pe de o parte nevoia da
lucrători salariaţi, pe d e ' alta creează aceşti lucrători.» K. Ka*
, utsky, La question agraire, p. 16.
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 221
u n d e ţ ă r a n i i au f o s t p r o l e t a r i z a ţ i d e o d a t ă . B u r g h e z i i l e
continentale nu au putut aplica în totul acelaşi sistem
de e m a n c i p a r e a satelor. E l e au avut n e v o i e , în lupta
lor de emancipare, de sprijinul ţărănimii, pe care a p o i
a u r ă s p l ă t i t - o î m p ă r ţ i n d u - i , î n t o t u l sau î n p a r t e , m o ­
şiile n o b i l i l o r . A i c i b u r g h e z i a a p u t u t s ă s e a r a t e g e ­
n e r o a s ă ş i u m a n i t a r ă faţă d e c l a s a ţ ă r ă n e a s c ă , f i i n d c ă
socotelile acestei generozităţi le plătea duşmanul ei n e ­
împăcat: aristocraţia funciară.
D a r r e z u l t a t u l d i n u r m ă ' e ş i a i c i acelaşi, c a ş i î n
Anglia. Parcelarea şi cămătăria, poartă grijă ca p r o p r i e ­
tatea ţ ă r ă n e a s c ă s ă d e v i n ă o f a b r i c ă a u t o m a t ă d e p r o ­
letari. V a n d e r v e l d e c o n s t a t ă : « C h i a r c î n d p r o p r i e t a t e a
ţărănească se m e n ţ i n e , ea se î m p a r t e în p a r c e l e p r e a
m i c i s p r e a a s i g u r a c u l t i v a t o r u l u i şi f a m i l i e i s a l e o
viaţă n e a t î r n a t ă » 1 . Ş i î n altă p a r t e e l d e c l a r ă d e - a d r e p ­
tul: « î n l e g i u n i l e p u r a g r i c o l e , î m b u c ă t ă ţ i r e a p e s t e m ă ­
sură a p ă m î n t u l u i a j u n g e î n d e o b ş t e l a a c e l e a ş i u r m ă r i
ca şi exproprierea completă»2.
C u m c ă s i R o m â n i a a suferit,, ş i a s u f e r i t î n c h i p
acut, d e urmările, p u s t i i t o a r e a l e p a r c e l ă r i i p r o p r i e t ă ţ i i
ţărăneşti, e î n d e o b ş t e c u n o s c u t . D e la" 1864 î n a i n t e o a ­
m e n i i d e stat s î n t î n m o d s t a t o r n i c o b s e d a ţ i d e f a n t o m a
proletarizării ţăranilor şi n i m e n e a mai m u l t d e c î t m i c a
grupare reacţionară c a r e se o c u p ă în c h i p sîrguitor cu
3
născocirea de leacuri pentru înlăturarea acestui rău ,
în adevăr, n o u ă ne-a lipsit în tot acest t i m p o i n d u s t r i e
naţională c a r e s ă a b s o a r b ă l a o r a ş e p r i s o s u l p o p u l a ţ i e i
d e l a sate. î n a c e s t fel, t o t p r i s o s u l i e ş i t d i n c r e ş t e r e a
populaţiei rurale a rămas în sarcina v e c h i l o r p a r c e l e ; '
| a născut atunci acel p r o c e s de fărîmiţare şi p u l v e r i ­
zare a p r o p r i e t ă ţ i i m i c i r u r a l e , c a r e a r u i n a t b a z a m a ­
terială a ţ ă r ă n i m i i , f ă c î n d s p a i m a s t a t o r n i c ă a c e l o r c e
vedeau în ruina ţărănimii ruina întregii noastre so­
cietăţi, s
î n faţa a c e s t o r d e z a s t r u o a s e u r m ă r i , o a m e n i i n o ş t r i
d e stat a u î n t r e b u i n ţ a t m e r e u a c e l a ş i m i j l o c : i m p r o p r i e -
L'exode rural et le retour aux champs, Paris, 1903, p. 47.
2
Op. cit, p. 52.
;i
Vezi «Expunerea de motive» a proiectului junimist pen-
Iru inalienabilitatea şi indivizibilitatea proprietăţii ţărăneşti»,
l'. Carp, Discursuri, p . 209. , - • ' . '

222 Şt. Zeletin
t ă r i r î l e ţărăneşti. E r a s i n g u r u l l e a c c u p u t i n ţ ă î n c o n ­
d i ţ i i l e n o a s t r e s o c i a l e . T o t u ş i , o s i m p l ă r e f l e c ţ i e d e bun;
s i m ţ e de natură să arate că pe această cale nu se poate;
desfiinţa r ă u l ; c e l m u l t s-a p u t u t - a m i n a d e z n o d ă m î n t u l
final. Căci putinţa împroprietăririi nu p o a t e ţine pas
c u c r e ş t e r e a p o p u l a ţ i e i d e l a sate. Ş i c î n c h e e a d i n u r m ă
v a d e p ă ş i p e c e a d i n t î i — u n sfîrşit d e c a r e a c u m n u
m a i s î n t e m d e p a r t e — c e s e v a f a c e c u a r m a t a d e tu­
raţii p r o l e t a r i , c a r e î n c a d r u l b u r g h e z a l s t ă p î n i r i i p ă - |
mîntului. nu p o t găsi de l u c r u ?
Se v e d e bine că m i j l o c u l de a înlătura, proletariza
r e a ţăranilor n u stătea î n sînul agriculturii, c i î n c e v
î n a f a r ă d e ea, c a r e s ă o u ş u r e z e d e b a l a s t u l c e i-1 p u n
în spate înmulţirea populaţiei. în adevăr, rezultatul îm
p r o p r i e t ă r i r i l o r r e p e t a t e d e l a 1864 p î n ă l a 1906 n u
d e l o c înălţător, după c u m se v e d e din constatările p
c a r e i e d ă m î n n o t ă 1 . S i t u a ţ i a ţ ă r a n i l o r s-a înrăutăţit
m e r e u , a j u n g î n d l a p r o p o r ţ i a g r o z a v ă a m i n t i t ă m a i sus:'
d i n t r - u n m i l i o n ş i j u m ă t a t e d e c a p i d e f a m i l i e , abia;
d o u ă s u t e d e m i i p u t e a u trăi d i n p ă m î n t u l l o r ! N u în-!
c a p e nici o îndoială că aceeaşi soartă aşteaptă şi îm|i
p r o p r i e t ă r i r i l e d e d u p ă 1918, d a c ă i n d u s t r i a n a ţ i o n a l ă
n u . va lua în acest t i m p un avînt îndestulător spre a
p u t e a p o m p a l a o r a ş e p r i s o s u l p o p u l a ţ i e i d e l a sate.
14. A l t ă c a u z ă c a r e r u i n e a z ă p e ţ ă r a n u l p r o p r i e t a r
e cămătăria: aceasta pricinuieşte în r î n d u l ţărănimii,
a c e e a ş i p u s t i i r e p e c a r e a m v ă z u t c ă o s ă v î r ş i s e odini-?'
1 Cel a p t î n v i n g e , iar c e l s l a b s u c o m b ă . Ş i d e a c e e a p r e ­
«Constatînd numărul cel mare al împroprietăriţilor do
la 1864—1906 şi întinderea de pămînt ce li s-a acordat, c a r i
în medie este de 4,06 hectare pe cap de ţăran familist, şi adu*
cînd această constatare în legătură cu starea actuală econo«|
mică a ţăranilor, cu totul nefavorabilă, putem afirma că acest*
impropietăriri n-au avut cîtuşi de puţin rezultatul intenţionoÂ
de legiuitor, că statul, în speciai, a împărţit de la 1864—1908
numai la ţărani cu mai puţin de 10 hectare 1 349 608 hectarsji
fără ca în schimb să formeze din aceşti împroprietăriţi o cla­
să de ţărani bine situaţi, buni cetăţeni, vrednici soldaţi şi buni
contribuabili.
In multe ţinuturi ţăranii, sub influenţa celei mai severi !
legi, sub influenţa nevoii, sînt tot atît de dependenţi de proprK
etari şi arendaşi ca şi înainte de 1864, pe cînd starea lor ecoţ
nomică e chiar mai rea decît aceea<»de la 1864.»- G. D. Creanfift,
Proprietatea rurală in România, Bucureşti, 1907, p._ X X X V 111.
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 223
oară î n s î n u l m a r i l o r p r o p r i e t a r i . K a u t s k y o b s e r v ă c ă
în sistemul de proprietate rurală burgheză creditul ajunge
să facă ceea ce nu putuseră face mai înainte recoltele
rele, f o c u l ş i sabia; e l n u a d u c e ţ ă r a n u l u i u n r ă u v r e ­
m e l n i c , c i p o a t e să-i i a î n s u ş i m i j l o c u l d e v i a ţ ă , p ă ­
m î n t u l , ş i l a u r m ă să-1 e x p r o p r i e z e c u d e s ă v î r ş i r e , f ă - '
cînd din el un proletar1. I a r M a r x - o b s e r v ă de a s e m e n e a
că parcela, colţul de p ă m î n t atît de idealizat de ţără­
nime, în c a r e aceasta v e d e la î n c e p u t baza u n e i v i e ţ i
îmbelşugate şi neatîrnate, d e v i n e cu încetul pricina ser­
vitutii ş i s ă r ă c i e i ' s a l e : e a p u n e p e ţ ă r a n î n t r - o n o u ă
r o b i e , a c e e a a c ă m ă t a r u l u i , şi p r i n î m p ă r ţ i r e a ei c r e e a z ă
0 s u p r a p o p u l a ţ i e fără l u c r u 2 .
L a n o i , c ă m ă t ă r i a n u a a v u t l a sate u r m ă r i l e e i o b i ş ­
nuite, ş i a c e a s t a d i n t e m e i u l f o a r t e s i m p l u c ă ţ ă r a n u l
r o m â n î m p r o p r i e t ă r i t a f o s t o p r i t p r i n l e g e d e a-şi i p o ­
teca p a r c e l a . C u a c e l s i m ţ a l realităţii c a r e d i s t i n g e p e
marii r e v o l u ţ i o n a r i , o a m e n i i n o ş t r i d e l a 1864 a u î n ­
ţeles c ă n o u l m o d d e p r o p r i e t a t e v r u r a l ă v a d e v e n i ş i
la n o i , ca p e s t e t o t u n d e a f o s t i n t r o d u s * o m a ş i n ă p r o ­
ducătoare de proletari. Şi spre a înlătura această p r i ­
m e j d i e , e i a u c r e z u t c ă s e află î n s t ă p î n i r e a u n u i m i j ­
loc l e s n i c i o s : a n u m e , să d e c l a r e p a r c e l a ca inalienabilă
pentru un a n u m i t t i m p , c e e a ce a şi f ă c u t art. 7 al l e g i i
rurale.
Era d e s i g u r , o m ă s u r ă r e a c ţ i o n a r ă . î n s o c i e t a t e a b u r -
ghezâ, n u s e p o a t e l e g a p r o p r i e t a t e a d e g î t u l p r o p r i e t a ­
rului, c a o p i a t r ă : e a r ă m î n e r e z u l t a t u l u n e i c o n c u r e n ţ e
;llbere î n t r e i n d i v i z i , a u n e i l u p t e p e n t r u viaţă, î n c a r e
v e d e r i l e a r t i c o l u l u i citat' % e r a u d e n a t u r ă r e a c ţ i o n a r ă 3 .
1
K. K a u t s k y , La question agraire, Paris, 1900, p. 13.
2
K. M a r x , Le XVIII Brumaire de Louis Napoleon Paris,
1 100, p . 350 şi u r m .
•* Cît de r e a c ţ i o n a r ă era această idee, se p o a t e v e d e a şi d i n
RlUfleţirea cu c a r e a p r i m i t - o r e a c ţ i u n e a noastră, care, a d ă u -
1,'lnd la ea şi p r i n c i p i u l indivizibilităţii, c r e z u că găseşte î n
•tastă « g a r a n t a r e a proprietăţii m i c i - î n m î i n i l e ţ ă r a n u l u i » (P„
ferp, Discursuri, p. 211), leacul spre a v i n d e c a c r i z e l e rurale.
P r o g r a m u l de r e f o r m ă socială a reacţiunii junimiste, c o n s t î n d
n i privire l a industrie, î n reînfiinţarea b r e s l e l o r ; c u p r i v i r e l a
•rtcultură, în i m o b i l i z a r e a p a r c e l e l o r , t i n d e în c h i p v ă d i t a
'.iilvii clasele v e c h i u l u i r e g i m de o s î n d a pieirii şi c o n t r a z i c e în
Bftbele sale p u n p t e spiritul l i b e r a l al r e g i m u l u i m o d e r n . ( P e n -
224 Şt. Zeletin
D a r această p r e v e d e r e nici nu a avut rezultatei*
dorite. Ce-i drept, ea a ferit într-o măsură parcela d«
p i e i r e , d a r n-a p u t u t î m p i e d i c a p e ţ ă r a n de. a c ă d e a î n
r o b i a cămătarului. Căci orice ar fi prevăzut legea d
împroprietărire, ea nu putea s c h i m b a n i m i c în stare
g o a l ă d e fapt: d e c î n d ţăranul d e v e n i s e o m liber, e l
a v e a n e v o i e d e c r e d i t l a v r e m u r i d e c r i z ă , c ă c i n u mai;
e r a l a s p a t e l e sale v e c h i u l s t ă p î n , c a r e să-i d e a a j u t o r
P e n t r u acest credit însă ţăranul t r e b u i a să ofere im
p r u m u t ă t o r u l u i o garanţie, şi c u m legea îl oprea să p u n "
i p o t e c ă p e c o l ţ u l s ă u d e pământ, n u - i m a i r ă m î n e a d e c î
să-şi i p o t e c h e z e b r a ţ e l e : s ă s e o b l i g e a m u n c i î n s c h i m
b u l b a n i l o r p r i m i ţ i . C e e a c e s-a ş i î n t î m p l a t l a c e l d i n t î
prilej.
D o i ani d u p ă î m p r o p r i e t ă r i r e s e l ă s a r ă a s u p r a ţări
noastre v r e m u r i grele de f o a m e t e . Statul, c a r e nu pute'
v e n i în ajutorul ţăranilor, se adresă proprietarilor, spr
a acorda sătenilor creditul' de care nu dispunea visteri
p u b l i c ă . A t u n c i aceştia cerură ceea ce era în drept s
c e a r ă o r i c e c r e d i t o r , c a statul s ă g a r a n t e z e c ă ţărani
le v o r m u n c i , căci e r a v ă d i t că ei nu v o r fi in stare s
p l ă t e a s c ă . Şi s t a t u l a t r e b u i t să se e x e c u t e , a c o r d î n
proprietarilor, pe .xale de lege, dreptul de a forţa p
1
ţăranul datornic la m u n c ă .
•«Atunci p r o p r i e t a r u l îşi d e s c h i s e p u n g a . ş i iată c u r
ţ ă r a n u l îşi îrichirie p e n t r u întîia, o a r ă p a l m e l e lui, p
c a r e l e g e a rurală le declarase libere, şi de atunci- ş
p î n ă astăzi ţ ă r a n u l , s e g ă s e ş t e î n t r - u n a d a t o r ; e l n u s -
m a i p u t u t î n c ă plăti, d u p ă atîta v r e m e , d e c ă u ş u l d
f ă i n ă ş i d e p u m n u l d e brânză c u c a r e şi-a î n d e s t u l
f o a m e t e a la 1866.»2-
tru acest program, vezi discursul lui P. P. Carp, 30 martie 188
în Discursuri: p. 251, precum şi proiectul de răspuns la mes
din 3 decembrie, 1881, op. cit'., p. 260). Acest program dov
deşte că reacţiunea noastră n-a fost în măsură şă înţelea
natura prefacerilor sociale la care era martoră şi e interesan
•comunicarea lui Maiorescu (Discursuri, III, 15), că tocmai î
dezvoltarea acestui plan de reformă s-a relevat superioritate!»
politică a lui P. P. Carp, la care prietenii săi au crezut că des*
coperă «cea mai larg cugetată şi cea mai consecvent urmăriţi
concretizare a ideilor de reformă necesară».
1
I. G. Bibescu, In chestiunea agrară, Bucureşti, 1907, p. 18«
2
Op. cit., p. 57.
TV". Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 225
Aşa se făcu că legiuirea specială a « t o c m e l i l o r agri­
c o l e » veni| să forţeze pe ţăran cu j a n d a r m u l şi d o r o ­
banţul o a s ă m u n c e a s c ă p e m o ş i a c r e d i t o r u l u i s ă u : p e
a c e l ţăran- p e o a r e C o n s t i t u ţ i a n o a s t r ă b u r g h e z ă î l d e ­
clarase o m l i b e r ! 1 . C ă m ă t a r u l , c a r e î n a l t e v r e m u r i p u t e a
vinde pe datornicul neplatnic ca rob, la noi izbutise
u-i r o b i m u n c a . Ş i d i n c h i a r a n u l naşterii, t î n ă r a n o a s t r ă
societate b u r g h e z ă păru a se întoarce de la d e m o c r a ţ i e
l u aşa-zisa « n e o i o b ă g i e » . S ă n e î n ţ e l e g e m a s u p r a a c e s t u i
fenomen, care a pricinuit în literatura noastră specială
atîta n e d u m e r i r e ş i î n P a r l a m e n t u l n o s t r u atîtea d i s e r ­
taţii a c a d e m i c e , d e o p o t r i v ă d e n e s p o r n i c e .
15. P e r i o a d a revoluţiei agrare, căreia p r o c e s u l de
p r o l e t a r i z a r e a ţ ă r ă n i m i i îi d ă r u i e ş t e b a l a s t u l u n e i s u ­
p r a p o p u l a ţ i i fără m u n c ă , c u n o a ş t e t o t u ş i ş i o c r i z ă c u
totul c a r a c t e r i s t i c ă : l i p s a b r a ţ e l o r d e l u c r u . F e n o m e n u l
pare s t r a n i u , t o t u ş i e real. Atât m o ş i i l e , c î t şi u z i n e l e
— a c o l o , u n d e s î n t — a m e n i n ţ ă a c u m s ă r ă m î n ă pustii,
din lipsă d e l u c r ă t o r i . Ş i a s e m e n e a c r i z ă s e p e t r e c e î n ­
tr-un t i m p c î n d m u n c i t o r i i f ă r ă l u c r u m i ş u n ă p e s t e t o t !
D e aici" p l î n g e r e a g e n e r a l ă l a î n c e p u t u r i l e b u r g h e z i e i
europene, c u m că o a m e n i i săraci sînt leneşi, că nu v o r
să. m u n c e a s c ă , p r e c u m ş i p r o p u n e r e a d e â l i s e p l ă t i
cit s e p o a t e m a i p u ţ i n , p e n t r u c a m i z e r i a să-i s i l e a s c ă
la m u n c ă .
2
Pricina acestui f e n o m e n e totuşi l i m p e d e : p r i p e m a n ­
cipare ţăranul trece din l u m e a v e c h e în lumea nouă
burgheză, dar sufletul său rămâne tot în dispoziţia sa
a r h a i c ă 3 . C a ş i p o p o a r e l e p r i m i t i v e î n stare d e n a t u r ă ,
iobagul abia e m a n c i p a t e cu totul n e d e s t o i n i c de a
d e p u n e o m u n c ă u n i f o r m ă ş i m e t o d i c ă , aşa c u m c e r
n e v o i l e s o c i e t ă ţ i i b u r g h e z e . E l ştie s ă l u c r e z e p e a p u c a t e ,
1
« î n prinvinţa dezrobirii braţelor este astăzi greu de zis
dacă Kogălniceanu le-a dezdrobit, ori că le-a robit mai tare.
Ţăranii înşişi zio că la anul 1864 Mihail Kogălniceanu a dez­
robit pe ţigani, dar a robit pe români.» Dr. C. Maior, Politica
agrară la români, p. 492. — Asupra tocmelilor agricole, vezi op.
cit, p. 474 şi urm., şi Radu Rosetti, Pentru ce, etc, p. 420 şi
urm.
1
W. Sombart, Der moderne Kapitalismus, ed. III, I, 2, p.
B02.
3
- W. Sombart, op. cit., II, 2, p. 815 şi urm. , . .

226 Şt. Zeletin
atît dt îi silesc nevoile sale proprii, spre a petrece res­
tul timpului în farniente. Şi de aceea pretutindeni bur­
ghezia e nevoită, după desfiinţarea iobăgiei, să o rein­
troducă in altă formă: ea înfiinţează pe cale legală munca
forţată, spre a sili şi ţărănimea să se deprindă cu dis­
ciplina acelei munci uniforme pe care o depunem toţi
în regimul burghez, afară de resturile sporadice ale v e - I
chiului regim — meseriaşii şi ţăranii 1 .
E de prisos a mai arăta pe larg ceea ce e îndeobşte
cunoscut: că în urma împroprietăririi ţărănimii române
1 folositor pentru
W. Sombart, op. cit, I, 2, p. 812. Capitolul respectiv, pur-
tlnd titlul: Alte und neue Formen der Hörigkeit, e esenţial
pentru înţelegerea acestui fenomen. Cititorul care soeoate încă
cum că «neoiobăgia» ar fi ün 'fenomen specific societăţii române
poate găsi în capitolele 53 (p. 787) şi 54 (p. 809) din acelaşi v o ­
lum un material destul de bogat spre a-şi schimba părerea. —
Cercetările noastre în această privinţă au fost viu combătute
de polemişti, fi la mijloc — aşa s-a zis — o nepilduită contra­
zicere, cînd noi susţinem că revoluţia agrară produce armate
de muncituri fără lucru şi apoi pretindem că burghezia suferă
în acelaşi timp de lipsă de braţe! Cum se poate pă existe o
criză de braţe într-o perioadă istorică a cărei caracteristică este
suprapopulaţi a?.
D ă m asemenea polemici ca model de discuţie ce are pre­
tenţia de a fi serioasă şi bine informată. Coexistenţa între su-
prapopulaţia fără lucru şi lipsa de braţe' pentru timpul xevolu-
ţiei agrare e relevată şi de alţi scriitori. « N u e minune că ca­
pitaliştii se plîngeau de lipsă de lucrători, în v r e m e ce munci­
torii fără lucru rătăceau cu miile» (K. Kautsky: Thomas More
und seine Utopie, p. 29).
Expunerea noastră lămureşte cu prisosinţă acest fapt: criza
de braţe nu provine din lipsă de lucrători, ci din pricină că
lucrătorii trec în regimul economiei burgheze cu mentalitatea
regimului agrar: ei nu au nici îndemînarea nici disciplina
muncii, cu atît mai puţin înclinarea de a munci. Scurt: criza
de braţe ore o cauză psihologică. De aici nevoia de a forţa lu­
crătorii la muncă.
Iată, deschidem recenta istorie economică a lui M a x W e ­
ber -.Wirtschaftsgeschichte. Autorul arată aici că revoluţia agra­
ră a produs o suprapopulaţie rurală care a trebuit să fie
pusă cu sila la muncă. Aceasta din pricină că lucrătorii « s - a u
adaptat numai cu grew la disciplina muncii» (p. 264). De aceea
pînă în a doua jumătate a veacului X I X — deci timp de peste
un secol şi jumătate de la întronarea regimului liberal al bur­
gheziei — legile erau concepute în aşa fel, că patronii dispu­
neau de lucrători după bunul plac şi-i aruncau cu sila în no­
ile industrii.
Şi se mai pretinde încă, că «neoiobăgia» ar fi un fenomen
specific românesc!
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 227
şi proprietarii noştri erau în primejdie să rămînă fără
braţe de muncă. Şi iarăşi, e de prisos să dovedim amă­
nunţit că mijlocul de a ieşi din acest impas şi a face
educaţia ţărănimii române în economia burgheză nu
putea fi decît tot acel consacrat de experienţa istorică:
introducerea muncii forţate pentru lucrătorul sătean.
Ceea ce s-a şi făcut, în felul arătat, prin legile succe­
sive ale «tocmelilor agricole».
E încă în amintirea tuturor cită doză de umanita­
rism s-a făcut asupra acestei pretinse «neoiobăgii» ro­
mâne. Oricine poate pricepe că. ar fi fost m u l t mai
ştiinţa socială română dacă s-ar fi
arătat, fără nici un fel de sentimentalism, nevoia isto­
rică din care a izvorît acest fenomen, la noi ca în orice
altă ţară aflătoare în aceeaşi fază de evoluţie. învinui­
rile, zeflemelele, sarcasmele făcute asupra legiuirii noas­
tre de muncă forţată nu dovedesc, din punct de vedere
ştiinţific, absolut nimic. Ele pot servi oel m u l t pentru
a da cititorului o idee cam cu ce pregătire specială au
atins această chestiune sociologii noştri, chiar şi acei
ce trec drept «autoritate» în materie socială.
Dar ceea ce a prilejuit revolta scriitorilor noştri nu
pare a fi într-atît această legiuire în sine, cit contradicţia
între starea de drept şi starea de fapt în care ea a pus
societatea burgheză română. Căci, din punct de vedere
formal, ea declară pe ţăran de om liber, iar în fapt
îl execută la muncă cu forţa publică 1 . Părea aici încă
o dovadă că burghezia română se reduce la forme goale,
dezminţite prin starea de fapt.
Nu e nimic din toate acestea; în societatea noastră
burgheză nu e nici o contradicţie între starea de fapt
şi cea de drept: baza ei economică de fapt e vastul apa­
r a t de circulaţie capitalistă, iar starea de drept e con-
«finţirea prin Constituţie a libertăţilor cerute de.nevoile
Ichimbului — cum am dovedit pe larg în cercetările
noastre anterioare. Ş i n u schimbă nimic î n această s i ­
tuaţie dacă burghezia noastră a trebuit să ia măsuri
•pedale faţă de o clasă pe care o primea moştenire de
1« trecut, cu o formă de producţie ce aparţinea încă
t r e c u t u l u i . Toate burgheziile au făcut la vremea lor
1
Vezi Neoiobăgia, cap. III.
228 Şt. Zeletin IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 229

acelaşi l u c r u spre a grăbi tranziţia p ă t u r i l o r rurale de R ă s c o a l e l e ţărăneşti sînt un f e n o m e n g e n e r a l în faza

l a l u m e a v e c h e l a l u m e a n o u ă . T o t u ş i n u i-a t r e c u t de tranziţie de la vechiul regim agrar l a -noul regim
n i m ă n u i prin m i n t e să califice o societate burgheză, burghez. Sub o formă extremă apar. a c e s t e mişcări în
ca întreg, d u p ă r e g i m u l s p e c i a l pe c a r e ea e silită să-1 lumea v e c h e , unde răscoala săracilor împotriva burghe­
creeze în chip v r e m e l n i c u n e i clase rurale: ţărănimii. ziei ia înfăţişarea unei lupte de exterminare a adver­
E d r e p t c ă această c l a s ă e c e a m a i n u m e r o a s ă . D a r , c u
sarului1. Ele se repetă şi în societăţile m o d e r n e , dar nu
toată forţa ei n u m e r i c ă , ea se d e z o l v ă sub influenţa
în această f o r m ă acută. T o a t e ţările e u r o p e n e le-au c u ­
capitalului, care din sfărîmăturile ei construieşte lumea
noscut, într-o măsură deosebită de gravitate, pe c î n d se
n o u ă . A t i t u d i n e a u n e i s o c i e t ă ţ i b u r g h e z e faţă d e c l a s a
aflau în epoca tulbure de prefacere socială. Mişcările
ţ ă r ă n e a s c ă n u p o a t e sluji d e c i c a c r i t e r i u p e n t r u sta­
ţ ă r ă n i m i i i t a l i e n e ş i f r a n c e z e d i n v e a c u l X I V -sînt î n d e ­
bilirea caracterului societăţii b u r g h e z e însăşi: criteriul
obşte cunoscute; Anglia a avut de asemenea tulburări
d u p ă c a r e t r e b u i e j u d e c a t ă a c e a s t a stă c u t o t u l î n altă
parte, a n u m e în evoluţia capitalismului. rurale; între acestea m i ş c a r e a . d i n anul 1381, c î n d ţăra­
nii au izbutit să cuprindă Londra, de unde n-au p u t u t
Să privim a c u m îndărăt şi să tragem încheierea.
Pricinile crizei rurale decurg din starea de tranziţie a fi scoşi d e c î t prin v i c l e n i e , e cea mai gravă2; G e r m a n i a
ţ ă r ă n i m i i . L a î n c e p u t u r i l e sale, c a p i t a l i s m u l e d e s t u l d e iarăşi a c u n o s c u t g r o z ă v i i l e răscoalelor ţărăneşti pînă la
tare spre a s m u l g e ţărănimea din v e c h e a ei aşezare Oapăt:, -«războiul ţ ă r ă n e s c » d e l a î n c e p u t u l v e a c u l u i X V I
f e u d a l ă ; e î n s ă p r e a s l a b p e n t r u a o r i d i c a în n o u a a ş e ­ e un fenomen social de mare însemnătate istorică3. Cît
zare burgheză. De aceea capitalismul dezleagă în această priveşte Răsăritul întîrziat al Europei, care e osîndit a
fază pe ţăran de p ă m î n t u l de care îl lipise orînduirea ivzolva î n veacurile X I X — X X problemele sociale p e care
f e u d a l ă şi-1 p r e f a c e î n o m l i b e r ; d a r n u e î n stare] s ă A p u s u l le-a r e z o l v a t î n a m u r g u l evului mediu, mişcările
c r e e z e î n s î n u l său p o s i b i l i t ă ţ i d e m u n c ă p e n t r u a c e s t e singeroase ale ţărănimii ruso-române s-au petrecut dea-
m u l ţ i m i de o a m e n i liberi, aruncaţi în stare de p r o l e ­ putereafi s u b o c h i i noştri.
tari f i e î n m o d b r u s c , c a î n A n g l i a , f i e p r i n f ă r â m i ţ a ­ Care e caracterul acestor mişcări ale păturii munci-
rea treptată a l o t u r i l o r de î m p ă m î n t e n i r e , ca pe c o n ­
loare rurale? Ele sînt o reacţiune împotriva burgheziei,
tinent. Această m e n i r e socială o p o a t e îndeplini capi­
alcătuind continuarea şi întregirea reacţiunii politice â
talismul abia tîrziu, c î n d izbuteşte a d e z v o l t a o înflori­
b o i e r i m i i î m p o t r i v a a c e l u i a ş i d u ş m a n c o m u n , c a r e a sfă-
t o a r e i n d u s t r i e n a ţ i o n a l ă . A s t f e l c r i z e l e r u r a l e , sînt u n
limat aşezarea străveche a vieţii de la ţară. De obicei
p r o d u s firesc al î n c e p u t u r i l o r capitalismului şi dispar
iarăşi î n m o d f i r e s c î n f a z a s a d e m a t u r i t a t e , c u m s e aceste mişcări sînt s i m p l e izbucniri oarbe; c î n d însă s î n t
va v e d e a mai departe. urmarea unei organizări conştiente, p r o g r a m u l lor poartă
un caracter limpede reacţionar: el cere. n i m i c mai puţin
16. D e z v e l t a r e a b u r g h e z i e i p r o v o a c ă o a d e v ă r a t ă t r a
g e d i e rurală. A m b e l e clase ale v e c h i u l u i r e g i m agra decît reînvierea aşezămintelor trecutului, ruinate de c a ­
b o i e r i m e a şi ţărănimea, sînt atacate în b a z a l o r e c o n o m i c ă pitalism4. Astfel, ţărănimea pe cale de fapt, ca şi b o i e -
ş i d e s f i i n ţ a t e c a f a c t o r i s o c i a l i d e v r e o î n s e m n ă t a t e . Se-
î n ţ e l e g e insă că şi aceste clase î n c e a r c ă să se apere î m p o ­ J
R. v. Pöhlmann, op. cit., i, p. 416 şi urm.
triva năvălitorilor; b o i e r i m e a luptă pe cale politică, c u m 2
Georges Bry, Histoire industrielle ei économique de
a m arătat m a i î n a i n t e , ş i m a i ales p e c a l e c u l t u r a l ă , c u m l'Angeleterre, Paris 1900, p. 185 şi urm.
v o m arăta î n u l t i m u l c a p i t o l . Ţ ă r ă n i m e a însă, c a r e e Vezi art. Bauernkrieg în Handwörterbuch der Staats-
înlăturată de la viaţa publică, nu are alt m i j l o c de apă­ n r.-umschatten (Conrad), vol. II.
rare decît protestul de fapt: răscoalele. Ţăranul se m i ş ­ '' Ţăranii răsculaţi "cer de obicei egalitatea tuturor oameni-
aşa cum o predică creştinismul primitiv, şi desfiinţarea
că î m p o t r i v ă noului stăpîn, ca o r i c e forţă natufală.
Itflpînirii private 'de pămînt, creată sub influenţa burgheziei*

r i m e a pe cale politică, urmăreşte acelaşi ţel reacţionar
de salvare a vechiului r e g i m împotriva invaziunii c o t r o ­
pitoare a regimului burghez. . •
P r i c i n a a c e s t o r m i ş c ă r i ale ţ ă r ă n i m i i n u e atît m i z e ­
ria pe c a r e o s e a m ă n ă la sate n a ş t e r e a b u r g h e z i e i , d e ş i
e sigur că nu trebuie n e s o c o t i t n i c i acest fapt. D a r se
ştie c ă m i z e r i a s i n g u r ă n u r ă z v r ă t e ş t e , c i î n d o b i t o c e ş t e ,
ţărănimea. Cauza acestor tulburări trebuie căutată ceva
m a i a d î n c : e a stă a n u m e î n s t a r e a d e n e m u l ţ u m i r e g e ­
nerală pe care o p r o v o a c ă în ţărănime smulgerea ei din
v e c h i u l iei de viaţă şi aruncarea într-un r e g i m nou,
care-i nesocoteşte şi răstoarnă m o d u l tradiţional de a
trăi şi a g î n d i . P e n t r u ţ ă r ă n i m e b u r g h e z i a e t o t d e a u n a
o p ă t u r ă de străini şi p ă g î n i , n e s o c o t i t o r i ai c e l o r sfinte,
de aceea ridicarea împotriva acesteia îmbracă un caracter
r e l i g i o s , iar r e a c ţ i o n a r i i c a r e s e c o b o a r ă î n r î n d u r i l e ţă­
ranilor se văd nevoiţi să ia şi crucea în mină.
Se înţelege deci că oriunde pătrunde capitalismul şi
î n c e p e p r o c e s u l de dizolvare a lumii v e c h i , el trebuie să
s e a ş t e p t e l a p r o t e s t u l p ă t u r i i r u r a l e : l a r ă z v r ă t i r i 1 . Ţă-
.rănimea română nu putea face şi nu a făcut excepţie.
Programul stabilit de ţăranii germani, cuprinzînd douăsprezece
puncte, cere de-a dreptul reîntoarcerea de la situaţia creată
p r i n economia b ă n e a s c ă la vechea constituţie comunistă agrară,
deci restabilirea posesiunii comune şi libere a pădurii şi a pă­
şunilor, ridicarea tuturor sarcinilor — cu excepţia dărilor către
biserică — c a r e împovăreau ogoarele şi restabilirea libertăţii
tuturor i o b a g i l o r , fiindcă Dumnezeu a făcut pe toţi o a m e n i i li­
b e r i şi egali. « D u p ă m o t i v u l ei d e t e r m i n a n t , r ă s c o a l a ţ ă r a n i l o r
este în totul o r e a c ţ i u n e în spiritul bisericii E v u l u i - M e d i u §
Handwörterbuch der Staatswissenschaften, art. citat, vol. II p
657.
Deşi răscoalele ţăranilor sînt o reacţie împotriva noului
regim creat de burghezie, e totuşi caracteristic că ele se în­
dreaptă peste t o t împotriva nobilimii. P r i n aceasta ele aduc un
m a r e folos b u r g h e z i e i , oare nu dă n i c i o d a t ă greş de a le -aţîţa?
şi a le sprijini d u p ă puteri.
1
Astfel distrugerea vechiului regim agrar al Indiei, prin
i n v a z i a c a p i t a l i s m u l u i e n g l e z , a dat naştere grozavei răscoale
a indigenilor, cunoscută sub numele de sepoy revolt, care era
a p r o a p e să p r i c i n u i a s c ă e n g l e z i l o r p i e r d e r e a acestei vaste co­
lonii. Justin Mc Carthy, A history of our ovm times, vol. III,
p. 53.
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 231
c) Clădirea regimului nou modern din sfărîmăturile
celui vechi
17. E v o l u ţ i a a g r i c u l t u r i i şi a p ă t u r i i ţ ă r ă n e ş t i a l t o i t ă
p e d î n s a i a u n c u r s liniştit, d o m i n a t d e n ă z u i n ţ a s p r e
stabilitate ş i o s i f i c a r e î n a n u m i t e f o r m e d e v i a ţ ă , p î n ă
iu m o m e n t u l c î n d se naşte capitalismul. De atunci îna­
inte se î n c h e i e viaţa patriarhală a satelor din era p r e -
capitalistă; e l e i n t r ă î n t r - u n p r o c e s d e r e v o l u ţ i e m a i
mult s a u m a i p u ţ i n v i o l e n t ă , d u p ă î m p r e j u r ă r i l e i s t o ­
r i c e î n c a r e s e î n d e p l i n e ş t e 1 . D e aici se d e s p r i n d e i n
mod limpede punctul de vedere fundamental, din oare
trebuie p r i v i t ă a g r i c u l t u r a c a ş i c l a s a ţ ă r ă n e a s c ă î n e r a
b u r g h e z ă : î n a c e a s t ă n o u ă fază e a încetetvză d e a f i u n f a c ­
tor de s i n e - s t ă t ă t o r şi d e v i n e o. s i m p l ă a n e x ă a c a p i t a ­
lismului,' f u n c ţ i o n î n d d u p ă n e v o i l e a c e s t u i a . O r i c e î n c e r ­
care d e a p r i v i a g r i c u l t u r a î n această p e r i o a d ă r e v o l u ţ i o ­
nară c a u n f a c t o r n e a t î m a t , d e a-i c ă u t a p r i c i n a r e l e l o r
I n sine ş i a-i i n d i c a l e a c u r i l e t o t î n sine, n u p o a t e d u c e
fdecît l a e r e z i i s o c i a l e ş i m â i a l e s p o l i t i c e . T o t u ş i d i n a c e s t
/il.adîu nu a i e ş i t î n c ă c e r c e t a r e a c h e s t i u n i i n o a s t r e a g r a r e :
IU n-a f o s t p r i v i t ă p î n ă în p r e z e n t în f u n c ţ i e de c a p i t a ­
li mii, aşa c u m este. De a c e e a r ă s p u n d e r e a c r i z e l o r r u r a l e
r.ule, î n a c e s t e c e r c e t ă r i , p e u m e r i i p e r s o a n e l o r c a r e a u
lYu'iit l e g i l e r u r a l e : aici un f e n o m e n s o c i a l e d e d u s nu clin
B u z e tot sociale, ci din n e p r i c e p e r e a u n o r o a m e n i . O r i c i n e
poale î n ţ e l e g e c a r e e v a l o a r e a ştiinţifică a u n e i a s e m e n e a
nii'lode"de c e r c e t a r e şi a r e z u l t a t e l o r la c a r e ea d u c e .
S c u r t a n o a s t r ă p r i v i r e d e m a i sus n e - a d u s l a î n c h e ­
ierea c ă î n c e r c a r e a statului r o m â n d e a î n l ă t u r a c r i z e l e
rurale p r i n î m p ă r ţ i r e a s u c c e s i v ă d e p ă m î n t l a ţărani, a
I 1 . . 1 tot atît d e e f i c a c e , c a ş i a c e e a a o m u l u i c a r e v r e a s ă
I I I I M d e u m b r a sa. D e c î n d a g r i c u l t u r a î m b r a c ă h a i n a b u r ­
gheză, e a d e v i n e o m a ş i n ă a u t o m a t ă d e p r o l e t a r i , ori'cît
|)ilmînt s-ar d a d e r u m e g a t a c e s t e i m a ş i n i . U n s i n g u r
1
O scurtă schiţă asupra f a z e l o r s u c c e s i v e de e v o l u ţ i e a agri-
KUlIur'ii dă K. B u c h e r , cu o b i ş n u i t a sa l i m p e z i m e , în Die Ent-
'•d'/, « i t i c f (ier V'olkswirtschaft, Vortrage und Âuţs&tze, v o i . II,- T u -
i i m , o i i 1920 I n f l u e n ţ a capitalismului, arată autorul, d e t e r m i n ă
agriculturii d e l a faza d e p r o d u c e r e p e n t r u t r e b u i n ţ e l e
, m p i i i la p r o d u c e r e a p e n t r u piaţă ( p . 74). A c e a s t ă tranziţie nu e
. . i n . v i i decît revoluţionarea burgheză a raporturilor a g r a r e . '

232 Şt. Zeletin
m i j l o c e de n a t u r ă a d e s f i i n ţ a a c e s t n e a j u n s rural:
schimbarea m o d u l u i de p r o d u c e r e s u b influenţa unei'
industrii naţionale. A b i a cu aceasta apare pîrghia soci­
ală c a r e r e v o l u ţ i o n e a z ă p r o d u c ţ i a agrară, p r e f a c e p e ţă-,
r a n î n salariat l i b e r ş i a t r a g e s p r e o r a ş e p r i s o s u l d e ţăfl
r a n i , c e n u m a i g ă s e s c d e l u c r u l a sate.
Se ridică deci întrebarea: se va naşte şi la n o i o
industrie naţională aptă a î m p l i n i ' a c e s t rol istoric? Iată;
c e e a c e r ă m î n e . s ă r ă s p u n d ă f a p t e l e , deşi sînt m u l t e ,
împrejurări care par a i m p u n e un răspuns afirmativ.'
S p r e a r ă m î n e a însă s t r i c t o b i e c t i v , n u p u t e m d e c î t s ă
c e r c e t ă m c e e a c e a ş t e a p t ă tînăra n o a s t r ă s o c i e t a t e b u r - ,
g h e z ă în a m b e l e i p o t e z e , acea că ea ar fi în stare să se]
industrializeze, p r e c u m şi în ipoteza potrivnică, că ea
nu ar izbuti a atinge acest stadiu de dezvoltare.
18. P r o c e s u l d e d e z v o l t a r e a v e c h i u l u i r e g i m s u b
influenţa capitalismului tinde a se încheia pretutindeni
l a a c e l a ş i sfîrşit: d e z l i p i r e a v e c h i l o r c l a s e r u r a l e , b o i e ­
r i m e şi ţărănime, de pămîntul lor străvechi şi prefa­
c e r e a acestuia î n c a p i t a l . L a î n c e p u t , c a p i t a l i s m u l d ă '
asalt, s u b f o r m a c ă m ă t ă r i e i , m a r i i p r o p r i e t ă ţ i r u r a l e ş i
c l a s e i b o i e r e ş t i c e s e s p r i j i n ă p e d î n s a . A c e s t asalt s-a
încheiat ia noi, în m o d vertiginos, cu o victorie deplină:
b o i e r i m e a v e c h e r o m â n ă a f o s t d e s f i i n ţ a t ă î n v r e o trei •
d e c e n i i c a clasă, i a r m o ş i i l e e i s-au p r e f ă c u t î n c a p i t a l
î n l a d a d e fier a b a n c h e r i l o r e v r e i 1 . D e z l i p i r e a ţ ă r ă n i ­
m i i de p ă m î n t a d e v e n i t însă un p r o c e s m a i a n e v o i o s
ş i m a i î n d e l u n g . E a n-a p u t u t f i s c o a s ă d e o d a t ă d i n v e ­
t r e l e e i s t r ă m o ş e ş t i , r ă m î n î n d astfel c a p u l v e r i z a r e a î n ­
c e a t ă a o a r c e l e l o r r u r a l e s ă d u c ă l a a c e l a ş i sfîrşit: d e s ­
părţirea tavanului de p ă m î n t , proletarizarea. M a i curînd
s a u m a i tîrziu, a c e s t l u c r u t r e b u i e s ă s e î n d e p l i n e a s c ă
o u s i g u r a n ţ a unui, f e n o m e n n a t u r a l , d a c ă n u i n t e r v i n
factorii noi, de care v o m vorbi mai jos.
P r i n dizolvarea vechii constituţii agrare şi desfiin­
ţarea claselor ei sociale; capitalismul în f o r m e l e saléj
p r i m i t i v e naşte d o u ă pături sociale noi, specifice acestor
t i m p u r i t u l b u r i d e p r e f a c e r e : l a o r a ş e o clasă d e r e n - ' l
t i e r i şi de m ă r i f i n a n c i a r i ; la ţară o î n t i n s ă p o p u l a ţ i e
1 ii a, pînă cînd se naşte — dacă se poate naşte — industria.
Vezi cap. I al lucrării noastre.
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 233
K&tească n e o c u p a t ă , d i n l i p s ă d e p ă m î n t ( L u m p e n p r o l e -
l.uier)1. A m b e l e aceste d o u ă clase ieşite din lichidarea
v e c h i i s o c i e t ă ţ i sînt n e p r o d u c t i v e ; n e g u s t o r i i ş i m a r i i
financiari d e l a o r a ş e p u n î n c i r c u l a ţ i e j y a l o r i l e p r o d u s e
d e a l ţ i i , fără a p r o d u c e e i înşişi v a l o r i n o i . A c e a s t ă c l a -
Hu socială orăşenească, la care se reduce într-un a s e ­
m e n e a m o m e n t de prefacere burghezia, are a n u m e rolul
e c o n o m i c d e a m i j l o c i s c h i m b u l î n t r e ţara e i p r o p r i e
iijjricolă şi c a p i t a l i s m u l străin, c a r e a p r e f ă c u t - o î n t r - o
i.implă c o l o n i e a sa. Ţ ă r ă n i m e a p r o l e t a r i z a t ă e iarăşi, în
m o d firesc, o c l a s ă n e p r o d u c t i v ă , f i i n d c ă n u are p u t i n ţ a d e
ii produce. In asemenea împrejurări singura temelie e c o -
iiomico-socială pe care se reazemă întreaga societate e
E c ă t u i t ă din pătura restrînsă a ţărănimii i n d e p e n d e n t e 2 .
1
In Imperiul Roman, care rămîne pilda tipică a unei soci-
Ităţi agrare dizolvată de capitalism, evoluţia economică pro­
dusese «pe de o parte, o aristocraţie de capitalişti şi mari sta­
bilii lori de pămînt, pe de alta proletari fără nici o posesie». W.
Ih'ig, Die soziale Frage im römischen Altertum, in Die neue
fc-it, 14 Oct. 1921, p. 61.
Aceleaşi constatări la G. Salvioli (Le Capitalisme dans le
Bernde anlique, Paris 1906, p. 159). — In lumea greacă urmările
dizolvării regimului vechi agrar sub înrîurirea capitalismului sînt
"ţlpwrise de G. Glotz aproape în aceleaşi cuvinte. « D e o parte,
0 hogăţie de satrapi care caută obiecte de lux în lumea întreagă,
domenii şi capitaluri imense, care continuă să tragă la ele pă-
iiilnlul şi banul. De altă parte, o masă fără mijloace de viaţă
II foarte adesea fără lucru.» Le travail dans la Grece anciennc,
r.u is, 1920, p. 416
.Se înţelege de aici silinţa tuturor elementelor conserva-»
ItHire de a întări ţărănimea independentă, în a cărei ruină ele
»ml ruina societăţii întregi. In oraşele Greciei antice, primul
Ii I .il mişcărilor reacţionare era «reîmpărţirea pămîntului» la
Ui uni (R. v. Pöhlmann, op. cit., I, p. 201). La Roma, Grachii
încearcă aceeaşi operă, împărţind pămîntul la ţăranii proleta-
plmiţi; în imperiul bizantin împăraţii încearcă, în împrejurări
(lltiloage, să ocrotească ţărănimea împotriva marilor posesori
I >nmînt (Lujo Brentano, Die byzantinische Wirtschaft, în
». hiiiollers Jahrbuch, 41 Jahrgang, Heft II, p. 38 şi urrn.h La
H - i , ii'acţiunea e de asemenea coVîrşită de priveliştea prăbuşirii
Ul'Aiiimiî române, în care ea crede a descoperi un fenomen cu
ni analoage ca în Imperiul Roman. «Citiţi pe M o m m s e n şi
I. vedea cum o dată cu ţăranul roman au dispărut şi forţele
Vlliilc ale republicii». (P. Carp. Discursuri, 1907, I, p. 263) în
1
iiil, pentru orice societate agrară invadată şi aruncată în di-'
li de capitalism, proletarizarea ţărănimii e o problemă in­
234 Şt. Zeletin
Situaţie grozavă! A m b e l e elemente, d i n care trebuie să
se î n c h e g e societatea viitoare: capitalul la oraşe, bra­
ţ e l e l i b e r e l a sate, s t a u n e p u t i n c i o a s e faţă î n faţă, c ă c i
n u s-a n ă s c u t î n c ă b a g h e t a m a g i c ă s ă l e u n e a s c ă pe
amândouă într-o f o r m ă superioară de producţie, zămis­
lind o formă s u p e r i o a r ă de s o c i e t a t e : capitalismul in­
dustrial.
C e se, î n t î m p l ă u n d e a c e s t c a p i t a l i s m n u s e p o a t
naşte niciodată? Cu un cuvînt, care e soarta acelei s o ­
cietăţi ce rămîne p e n t r u t o t d e a u n a s u b stăpînirea f o r ­
m e l o r inferioare şi dizolvante ale capitalului? Cunoaş­
t e m acest lucru din cercetarea decadenţei oraşelor vechi
g r e c e ş t i , a I m p e r i u l u i R o m a n de.' A p u s ş i d e R ă s ă r i t , a
societăţii m o d e r n e spaniole, a actualului I m p e r i u T u r c .
C l a s e l e o r ă ş e n e ş t i c a d î n c o r u p ţ i e ş i desfrîu, p ă c a t u l t u ­
t u r o r c l a s e l o r c a r e c î ş t i g ă fără m u n c ă ; c l a s e l e d e l a s a t e
devin un focar de dezordine şi anarhie: societatea în­
t r e a g ă i n t r ă î n p r o c e s d e d e c a d e n ţ ă 1 . P e l a 1907, s o c i e ­
t a t e a r o m â n ă înfăţişa o î n g r i j o r ă t o a r e a n a l o g i e c u a c e s t e
f o r m e de decadenţă socială.
I n t i m p u l d e faţă, î m p r o p r i e t ă r i r e a a î n l ă t u r a t p e n t r u
u n t i m p r ă u l d e l a sate, l ă s î n d î n s ă n e a t i n s p e c e l d e l a
oraşe. Căci numai întărirea capitalismului industrial e
î n m ă s u r ă s ă v i n d e c e a i c i rana, d e a l t f e l c a ş i l a sate,
dacă e v o r b a de o v i n d e c a r e definitivă. A b i a cu lărgirea
industrialismului cele două pături p î n ă atunci n e p r o ­
d u c t i v e : deţinătorii de capitaluri şi posesorii de braţe
1
«Din cetăţenii omogeni, activi şi destoinici de altă dată,
ieşise un proletariat fără putere, aristocraţia căzuse în viaţă mo­
latecă, iar lîngă ea stătea o mare finanţa puternică şi fără scru­
pule, care, sub numele sonor al libertăţii democratice, stăruia
a .exploata statul • pentru scopurile ei proprii». W. Berg, Die
soziale Frage im romischen Altertum, Die neue Zeit, 7 Oct. 1921,
p. 40. Ca un semn de bogăţie şi moliciune a clasei capitaliste
din lumea greacă citează R. v. Pohlmann (op. cit., I, p. 248)
luxul hetairelor. , Se spune că Phryne cerea o sută de drahma
(drahma = 93 centime) pentru o singură noapte, Gnathana o
mie, iar Lais chiar zece mii de drahme. Phryne avea statuia
ei proprie aurită la Delfi, în sanctuarul naţional; iar cînd Ale­
xandru cel Mare a distrus Teba, ea S-a oferit să-i reclădească
zidurile din propria ei avere, numai pentru cinstea de a i se
înscrie numele pe ele! Faţă de acest desfrîu, înehipuiţi-vă ma­
sele ţăranilor proletarizaţi năvălind la oraşe spre a cerşi ' milă,*
de la stat.
I V . R e v o l u ţ i a agrară şi p r e f a c e r i l e clasei ţărăneşti 235
libere s e u n e s c î n t r - o formă superioară de producere,
dr valori: anume, obiecte manufacturate. A b i a de atunci
risipa ş i d e s t r ă b ă l a r e a d e v i n e u n p ă c a t î m p o t r i v a s o c i e -
Ifiţii, iar m u n c a , e c o n o m i a , c u m p ă t a r e a — c o n d i ţ i i l e de
M â ţ ă ale capitalismului industrial — se lărgesc ca vir­
tuţi c e t ă ţ e n e ş t i . O n o u ă p r o d u c ţ i e , o n o u ă s o c i e t a t e , o
nouă m o r a l ă — ş i v e c h i u l r e g i m d i s p a r e p e n t r u t o t d e a ­
una î n n e g u r a t r e c u t u l u i .
Aceasta e opera constructivă sub f o r m a sa cea mai
Înaltă, a i n d u s t r i e i , l a o r a ş e . S ă u r m ă r i m a c u m o p e r a
Na c o n s t r u c t i v ă la sate, în a c e l ţ i n u t c a r e ne i n t e r e s e a z ă
«Ici d e a p r o a p e .
19. A m arătat m a i sus c ă desăvârşirea r e v o l u ţ i e i n o a s ­
tre a g r a r e , a d i c ă : î n a i n t a r e a d e l a r e v o l u ţ i o n a r e a m o d u ­
lul d e p r o p r i e t a t e p î n ă l a r e v o l u ţ i o n a r e a m o d u l u i d e
i ultură, n u s e p o a t e - î n d e p l i n i d e c î t s u b i n f l u e n ţ a u n e i
Industrii n a ţ i o n a l e . M u n c a c u o a m e n i salariaţi, f ă c u t ă
î n v e d e r e a c a p i t a l i z ă r i i , a p a r e d e r e g u l ă întîi î n i n d u s ­
trie ş i d e a i c i s e î n t i n d e a s u p r a a g r i c u l t u r i i . D e u n d e
n u v o i m s ă î n c h e i e m însă c ă p r o d u c ţ i a a g r i c o l ă , o d a t ă
Ini rată p e c a l e a i n d u s t r i a l i z ă r i i , a r u r m a a c e l a ş i m o d
1
tir d e z v o l t a r e c a i n d u s t r i a însăşi . R ă m î n e s t a b i l i t n u m a i
1
Acesta e, cum se ştie, punctul de vedere al întemeietorului
BCialismului ştiinţific. <-Marx pleacă, de la presupunerea tacită
|ft procesul de producţie este în esenţă de acelaşi fel în agricui-
l u r i i ca şi în industrie şi că tendinţa evoluţiei descoperită prin
Baliza producţiei industriale de a înainta de la mica la marea
pxploatare, se potriveşte şi în producţia agricolă». Eduard Dav;d,
0 lalismus und Landwirtschajt, ed. II, 1922, p. 41.
Această credinţă este astăzi părăsită. Kautsky însuşi recu-
ic> i-.-i(• că mica exploatare agricolă nu dă semne că va dispărea
In nurca exploatare (La Question agraire), iar Ed. David urmă-
l'Pţlc în opera citată, cu o extraordinară stăruinţă, deosebirile
i n i i . - producţia agricolă şi producţia industrială; Vandervelde
Inociircă să. arate că în agricultură există şi concentrare şi fă­
râmiţare, după împrejurările economice (Le Socialisme et l'agri-
I H//i/re).
Această deosebire de vederi priveşte numai modul de dez­
v o l t a r e al agriculturii. Nimeni nu pune însă la îndoială că agri-
lUlIura stă în funcţie de industrie, oricare ar fi deosebirea între
m o d u l de evoluţie al uneia şi al celeilalte. Cele mai preţioase
Iftri în această privinţă ni le-a dat tocmai revizionismul,
111 II dovedit netemeinicia formulei mar.xiş*s în evoluţia a*ri-
lUHurlI: el a dovedit că pe m ă s u r ă ' c e tehnica înaintează, cea
236 Şt. Zetetin
c â r e v o l u ţ i a a g r a r ă i a fiinţa s u b i n f l u e n ţ a ş i d i n n e v o i l e
industriei, oricare ar fi în u r m ă gradul de adîncire a
acestei revoluţii, p r e c u m şi m o d u l de dezvoltare pe care
ea o u r m e a z ă .
A c e a s t a e însă t o c m a i c e e a ce au p i e r d u t din v e d e r e
cercetătorii noştri. Astfel, « d e z l e g a r e a » p r o b l e m e i agrare
p r o p u s ă d e d-1 G . G a r o f l i d ş i î n s u ş i t ă d e C . D o b r o g e a -
n u - G h e r e a , s i n g u r a î n c e r c a r e d e a trata a c e a s t ă c h e s ­
tiune pe temelii sociologice, pleacă tocmai de la p u n c ­
tul de v e d e r e că agricultura noastră ar fi putut lua ca­
racterul b u r g h e z de m u l t ă v r e m e , d a c ă n-ar fi î m p i e ­
d i c a t - o « g r e ş i t e l e c o n c e p ţ i i » d u p ă c a r e s-a î n t o c m i t l e ­
giuirile rurale1. Căci dacă legiuitorul nostru nu ar fi
f ă c u t totul s p r e a o p r i p r o l e t a r i z a r e a ţăranilor,, d e c l a -
r î n d l o t u r i l e de î m p r o p r i e t ă r i r e inalienabile, s-ar fi n ă s «
c u t şi la noi m u n c i t o r u l salariat liber. Şi astfel p r o p r i ­
e t a r u l , g ă s i n d b r a ţ e l i b e r e p e piaţă, l e - a r f i t o c m i t c u
b a n i gata, l e - a r f i p u s l a d i s p o z i ţ i e v i t e l e ş i u n e l t e l e s a l e
ş i a r f i î n c e p u t să-şi m u n c e a s c ă p ă m â n t u l î n c h i p c a p i ­
talist, fără a m a i a ş t e p t a c a i m b o l d u l î n a c e a s t ă d i r e c - ,
ţie s ă v i n ă d e l a i n d u s t r i a n a ţ i o n a l ă , a t u n c i c î n d b u r ­
g h e z i a va fi în stare să se înalţe la acest stadiu. în c h i ­
p u l a c e s t a m i z e r i a r u r a l ă a r f i d i s p ă r u t , c ă c i « t r a i u l ţă­
r a n i l o r p r o l e t a r i a r f i fost neasemuit mai bun decît
al ţăranilor proprietari de azi»2.. "
De însemnat e că autorii, care au o m i s a p u n e aceas­
tă revoluţie a m u n c i i agrare în legătură cu c a u z a ei
f i r e a s c ă , c a p i t a l i s m u l , n u şi-au d a t s i l i n ţ a s ă l i m p e z e a s ­
că cel puţin noţiunile fundamentale pe care se sprijină
mai mare parte a muncii agricole — fabricarea uneltelor agri­
cole, a preparatelor chimice etc. — se face la oraş în mod in-j
dustrial, micşorînd astfel munca «pur agricolă», care rămînji
de făcut la ţară. Astfel, progresul producţiei apare, din pun.cS
de vedere tehnic, ca o lărgire a sferei muncii industriale în dau-ţ
na muncii agricole; iar din punct de vedere social, ca o creştere!
necontenită a proletariatului orăşenesc în dauna muncitorimii?
rurale neatîrnate. (Vezi expunerea punctului de vedere revizior
nist în Der moderne Spzialismus, de L. Quessel, p. 176 şi urm.).
Discuţia privitoare la aceasta chestiune este reluată mai pe
larg în studiul nostru: «Ţărănism si marxism», în Arhiva aria
V, No. 1—2. ..
1
C. A. Garoflid, Problema agrară şi dezlegarea ei, Bucu :
reşti, 1908, p. 22.
2
Op., cit., p. 83.
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 237
c o n s t r u c ţ i a l o r . N i c i u n u l d i n e i n u ne-a d a t o p r e c i z a r e
ştiinţifică a s e n s u l u i proletariatului agricol, a cărui lip­
să li se p a r e a fi p r i c i n a t u t u r o r r e l e l o r şi de la a c ă r u i
naştere ei aşteaptă înlăturarea acestora. M e r e u se v o r r
beşte în aceste cercetări de muncitorul salariat liber,
fără a arăta la ce se r e d u c e a c e s t m u n c i t o r la sate.
D u p ă cercetările făcute în această direcţie, reiese că
u n p r o l e t a r i a t a g r i c o l î n f e l u l c e l u i i n d u s t r i a l n u s-a
n ă s c u t ş i n u s e p o a t e n a ş t e l a ţară, d i n p r i c i n ă c ă m u n ­
c i l e a g r i c o i e , n e ţ i n î n d d e c î t v r e o c i n c i l u n i p e an, a r
u r m a c a p r o l e t a r u l rural, f ă r ă altă a v e r e d e c î t b r a ţ e l e
sale, să m o a r ă de f o a m e în restul anului. Căci nu se
p o a t e c a u n o m s ă c î ş t i g e î n c i n c i l u n i atît c î t î i t r e b u i e
cu să trăiască în c e l e d o u ă s p r e z e c e . De a c e e a ţăranul
Cure a pierdut orice legătură cu pămîntul, pleacă d i n
satul- s ă u 1 . P e n t r u â r ă m î n e p e l o c , e l t r e b u i e s ă a i b ă
u n c o l ţ d e p ă m î n t s a u c e l p u ţ i n o c a s ă c a r e să-I ţ i n ă
legat d e l o c u l său d e n a ş t e r e . A ş a s e f a c e c ă « m a r e a
n i m i c a e x p l o a t a r e n u s e e x c l u d î n a g r i c u l t u r ă : ele s e
p r e s u p u n u n a pe alta, î n t o c m a i ca proletarul şi capita­
listul, d a r m i c u l c u l t i v a t o r i a a t u n c i d i n c e î n c e m a i
mult caracterul proletariatului»2. *
D e a c e e a , î n ' p o l i t i c a ' a g r a r ă ' a statelor burgheze, p r o ­
prietatea p i t i c ă s e b u c u r ă d e m a r e l u a r e a m i n t e . î n
a d e v ă r , m i j l o c u l de a ţ i n e pe ţ ă r a n la ţară e de a-i l e g a
d e g î t u n p e t e c d e p ă m î n t , s p r e a-i d a i l u z i a d e p r o p r i e -
•tar. « M a r e l e p r o p r i e t a r f u n c i a r c î ş t i g ă C e l e m a i m a r i
Beneficii b r u t e , c a şi c e l e m a i m a r i b e n e f i c i i n e t e , c î n d
c l are î n j u r u l s ă u u n m a r e n u m ă r d e p r o p r i e t a r i . m i c i
1
«Raţiunea cea mai de seamă a exodului stă în inter mi-
Mftţa muncilor agricole, împotriva căreia vor rămîne fără putere
•Im.ir şi salariile mari.» E. Vahdervelde, L'exode rural et le retour
mu champs, p. 185. Cuvintele citate mai sus sînt concluzia unei
un-In-te oficiale.
•«Cauza principală a pornirii către emigraţie între muncito-
I I I rurali este lipsa aproape desăvîrşită a celor mai elementare
înmiiţii, de viaţă în localităţile de cîmpie: îndeosebi lipsa unui
i t t c c de pămînt al său propriu, pe care lucrătorul să poatî prin-
• rădăcină...» A. Sohnrey, Der Zug vom Lande und die soziale
Mi tmlution, p. 1 3 6 . Citat de E. Vandervelde, op. cit, p. 41.
K. Kautsky, La Question agraire, p. 249; vezi de asemenea
aşi operă, p. 265.
\

238 Şt. Zeletin
şi mijlocii, care îi procură braţe şi care iau totdeauna
produsele, oînd are prea multe» 1 .
Se vede dar bine că proletariatul rural nu ne-a lip­
sit nici nouă: acesta e tocmai «tipul economie hibrid
de plugar şi salariat, forţat să fie plugar, căci era pro­
prietar, şi nevoit să fie salariat, căci gospodăria proprie
era prea mică», cum descrie d-1 Garoflid pe ţăranul ro­
mân. Nu numai că am avut acest proletariat, dar l-am
avut într-o proporţie înspăimîntătoare, căci după sta­
tistica d-lui Creangă, dintr-un milion şi jumătate de
capi de familie abia vreo două sute de mii puteau trăi în
chip neatîrnat din pămîntul lor. Dacă totuşi nu s-a putut
naşte munca capitalistă a pămîntului, pricina n-a fost
lipsa proletariatului, ci a unui factor mai îndepărtat, care
nu se poate crea după voie: a industriei naţionale. N u ­
mai întărirea acesteia va încheia revoluţia noastră a-
grară, prefăcînd pe ţăran din «neoiobag» în muncitor
salariat liber, deci dînd muncii agricole caracterul bur­
ghez. Dar această condiţie abia în prezent începe să fie
îndeplinită.
20. Paralel cu această influenţă a industriei asupra
muncii agricole — o influenţă pe care industria noas­
tră naţională s-a arătat încă destul de slabă pentru a
o exercita într-o măsură apreciabilă — ea are şi alte
urmări ce contribuie în ohip hotărîtor a scoate viaţa
rurală din faza ei tulbure de frămîntare şi prefacere.
Anume, industria atrage la oraşe prisosul populaţiei ru- ;
rale proletarizate, care nu mai găseşte de lucru în ca­
drul sistemului burghez de stăpînire a pămîntului. A-
cest proletariat agricol îşi caută salvarea în fabricile de
la oraşe şi astfel se naşte fenomenul de mare însemnătate
pentru societăţile burgheze, cunoscut sub numele de
exod rural sau emigraţie interioară, adică scurgerea trep­
tată a populaţiei proletarizate de la sate spre oraşe 2 .
1
Von de» Goltz, Handbuch der Landwirtschaft, t. 1, p. 649;.
citat d" K Kautsky, op. ait, p. 248.
2
V .-zi K. Kautsky, op. cit., p. 324 şi urm; W. Sombart, Der
moderne Kapitalismus, ed. I, voi. I, p. 233 şi urm. O operă spe­
cială îndeobşte cunoscută asupra acestui fenomen, pe lîngă cele
citate mai sus, e Anderson Graham, The rural txodus, London,
1892.
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 239
Prin aceasta se uşurează agricultura de populaţia care,
în urma parcelării sau exproprierii, devine o povară
pentru ea, nemaigăsind loc în producţie. în asemenea
împrejurări agricultura şi industria formează un tot, a
cărui funcţie economică se întregeşte,: ceea ce elimină
agricultura de la sate, absoarbe industria la oraşe.
Le începutul revoluţiei agrare, toate ţările burgheze
au suferit de acelaşi neajuns, al cărui spectru a neli­
niştit într-atît ţara noastră: crizele de suprapopulaţie
ţărănească lipsită în totul sau în parte de mijloace de
viaţă. Anglia însăşi, ţara cea mai industrială, a cunos­
cut acest rău social timp de veacuri; căci în urma alun­
gării ţărănimii de pe moşiile nobililor, nici industria
engleză atît de dezvoltată nu a fost în măsură să dea
de lucru maselor proletare ce se porneau de la sate
spre ora^e. Astfel, încă pe la începutul veacului
Anglia suferă de o suprapopulaţie rurală, lucru pe care
şi Sombart îl priveşte drept «uimitor» 1 . Dar în cele din
urmă industria fu în măsură să-şi îndeplinească cu vred­
nicie funcţia ei socială, de a absorbi în fabrici suprapo-
pulaţia rurală, aşa că în anul 1892 ministrul englez al
agriculturii putu să declare în Parlament că de acum
primejdia pentru Anglia nu mai stă în concurenţă stră­
ină, ci în concurenţa'pe care propria ei industrie o face
2
agriculturii, răpindu-i braţele de muncă . în acest chip
criza rurală engleză şi-a schimbat radical caracterul: din
criză de suprapopulaţie, ea a intrat în stadiul de lipsă
de populaţie muncitoare agricolă. în acest stadiu, se află
3
agricultura în toate statele industriale . Cu alte cuvin­
te, neajunsul pe care-1 provoacă capitalismul la începu­
tul revoluţiei agrare îl înlătură el însuşi în cursul dez­
voltării sale. De unde se vede limpede că criza noastră
rurală nu poate fi curmată prin împămîntenire sau prin
telul de împămîntenire; ea va dispărea de la sine cînd
burghezia noastră va izbuti a întemeia o largă indus-
1
Der moderne Kapitalismus, ed. 1, voi. II, p. 167.
a
E. Vandervelde, Le Socialisme et l'agriculture, Paris, 1906,
I, 1.7.
;i
«Scăderea numărului muncitorilor agricoli este unul din
fenomenele cele mai caracteristice ale timpului nostru şi acest
i len nu este propriu Europei, el se simte deopotrivă în ţă­
rile noi, ca Statele Unite.» E, Vandervelde, op. cit., ibidem.
240 Şt. Zeletia
trie naţională. Abia de atunci va putea începe o eră de
bunăstare şi pentru satele noastre, la a căror ridicare
materială industria e chemată să contribuie pe o îndo­
ită-cale: pe de o parte, uşurîndu-le de sarcinile fiscale,
care în lipsa ei apasă numai pe clasele rurale; pe de
alta, uşurîndu-le de populaţia proletară, care altfel ar
cădea tot in sarcina pămîntului, ale cărui produse ur­
mează atunci a fi împărţite între mult mai numeroşi
locuitori rurali 1 .
2 1 . Pînă în prezent industria noastră naţională, încă
în faza embrionară, nu a fost în măsură să contribuie
în vreunul din felurile arătate la ridicarea satelor din
starea de frămîntare în care le aruncă peste tot începă­
turile revoluţiei agrare. Cultura a rămas încă medievală
sub haina burgheză a sistemului de proprietate, care
ne-a ameninţat mereu cu spectrul proletarizării şi al
mizeriei. In lipsă de leacul firesc, politica agrară şi-a
luat sarcina de a lecui aceste rele, în marginile putin­
ţei, prin împărţirea treptată de pământ. Dar cum acest
mijloc nu a putut împlini o menire socială, pe care nu
o are, teoreticienii noştri au apucat două căi deosebite:
unii au socotit că nu s-a împărţit pămînt îndestul; alţii,
că nici acesta nu a fost împărţit în chip înţelept. Ori­
cum ar fi însă trecutul, un lucru e acum limpede: că
politica agrară a istovit leacul ei de vindecare a crizei
rurale; marea proprietate e în curs de parcelare totală.
Pentru oricine urmăreşte procesul revoluţiei noas­
tre agrare cu destul simţ istoric, e neîndoielnic că m a ­
rea noastră proprietate, şi o dată cu ea vechea clasă
agrară în forma ei ultimă, a căzut victimă încetinelii cu
care capitalismul nostru înaintează spre faza industri­
ală. Dacă am fi putut avea mai dinainte o industrie na­
ţională vrednică a-şi îndeplini funcţia socială arătată mai
sus, marea noastră proprietate ar fi trecut de-a dreptul
de la producţia feudală la cea burgheză, cum s-a întâm­
plat în alte ţări; crizele rurale ar fi dispărut şi parce­
larea pînă la nimicire a vechilor moşii nu s-ar fi im­
pus ca o imperioasă necesitate de fapt. S-a întîmplat
însă cu totul altfel: în lipsa unei industrii naţionale,
marea noastră proprietate nu şi-a putut moderniza fe-
Fr. List, Das nationale System der pol. Oekonomie,
IV. Revoluţia agrară ţi prefacerile clasei ţărăneşti 241
Iul de muncă, şi astfel această ultimă rămăşiţă a v e ­
chiului regim a trebuit să fie cu totul desfiinţată. •
Din punct de vedere istoric, parcelarea totală a m a ­
rii proprietăţi înseamnă forma cea mai radicală, şi t o ­
todată ultimă, de lichidare a vechiului regim agrar. De
acum vechile raporturi de atîrnare a ţăranului de proprie­
tar trebuie să dispară, fiindcă li s-a surpat baza economică:
marea proprietate. La noi, ca peste tot unde influenţa
revoluţionară a capitalismului asupra agriculturii a fost
prea înceată, trecerea de la producţia feudală la pro­
ducţia burgheză a trebuit să se facă în acest chip su­
mar, distrugîndu-se temelia economică a celei dintîi pe
Calea împărţirii marii proprietăţi feudale la ţăran 1 .
De obicei, acest mare eveniment istoric, ce| formează
hotarul între două lumi, se înfăptuieşte prin mişcarea
violentă a maselor ţărăneşti; aşa a fost în Rusia, ca şi
odinioară în Franţa. E desigur o m a r e binecuvîntare
pentru ţara noastră că la noi această prefacere s-a pu­
tut îndeplini pe cale paşnică, scutindu-se astfel uriaşa
risipă de bunuri şi vieţi pe care o provoacă orice revo­
luţie.
Abia de acum vor începe să se abată cu adevărat
Urile erei burgheze şi asupra satelor noastre, zori sum-
l u e , de luptă aprigă şi dezrădăcinare de vetrele străbu­
n e . Generaţia ţărănească actuală şi un număr egal cu
1
Asupra sensului istoric al parcelării pămîntului: K. M a r x ,
/,c Capital, vol. III, partea II, p. 404.
Cînd/ H. ©eorge priveşte parcelarea pămîntului ca un re-
(Progres et Pauvreté, p. 308), celebrul economist ameri­
c i u i se gîndeşte la proprietăţile exploatate în chip capitalist,
N ţ i i i'um „sint cele din Statele Unite. Căci acestea alcătuiesc urs
Iul organic, au chiar tendinţa spre concentrare (op. cit., p. 312),
Il aceea autorul e de părere că măsurile luate de politica a-
grîiru trebuie să meargă în sensul progresului firesc.
Dar marea noastră proprietate nu a putut deveni un tot
"nuc, ci a rămas mereu la modul de producţie a vechiului
lin: stăpînii ei au continuat a o da în lucru ţăranilor, care
I miI li vă cu vitele şi uneltele lor. Aici parcelarea marii pro-
i " i i(i nu e decît adaptarea firească a modului de proprie-
lllfe la modul de producţie. Departe de a distruge ceva, par-
fUlHi'ca corespunde în asemenea împrejurări unei situaţii da
p. 138.
242 Şt. Zeletin
1 ;
cea din generaţiile viitoare, va găsi de bine de rău pu-
tinţa de viaţă pe vechile parcele. Dar prisosul, ieşit din
creşterea treptată a populaţiei, va deveni o povară pen­
tru pămîntul nostru, şi după ce va fi învăţat îndeajuns
Ia şcoala mizeriei, va trebui să caute scurgere în altă
parte, căci putinţa împământenirii a ajuns la capăt. în­
cotro se vor revărsa aceste valuri de ţărani, dacă in­
dustria noastră naţională, care n-a fost în stare să re­
voluţioneze modul de cultură, nu va fi în stare nici să
absoarbă suprapopulaţia rurală? După toate semnele
aceşti ţărani vor fi siliţi să apuce calea emigrării, cum
fac în orice societate burgheză în care dezvoltarea in-f
dustriei nu poate ţine pas cu creşterea populaţiei 2 . Pen­
tru ca satele noastre să iasă din perioada de zbucium
şi frămîntare, trebuie ca populaţia rurală să rămînă:
de acum staţionară; în statele industriale ea chiar dăj
îndărăt 1 . Spre acest sfîrşit trebuie-ca'industria noastră;
să fie în' măsură a atrage şi absorbi prisosul populaţiei
1
E în afară de orice îndoială că starea populaţiei noastre
rurale nu e nici acum din cele mai fericite. împărţind supra­
faţa agricolă la numărul muncitorilor rurali, d-1 C. Garoflid
găseşte că fiecărui lucrător îi revin cîte 2 hectarii 28 arii, - adirj
că mai puţin ca în ţările cu cultură intensivă (în Franţa 3
hect., 40 arii: în Germania 3 hect, 96 arii). Vezi Chestia zagra
ră în România, p. 131.
Cum populaţia noastră creşte în fiecare an cu 100 000, d
suflete ce se va întîmpla peste cîteva decenii dacă industri
naţională nu va putea atrage la oraşe prisosul populaţiei ru
rale? E evident dar, că parcelarea pămîntului nu este şi n
putea să fie o uşurare ,a acestei situaţii. Cum zice Kautsky,
după un scriitor rus: împărţirea egală a pămîntului este îm­
părţirea egală a sărăciei şi a mizeriei (Die Diktatur des Prole­
tariats).
2
Cu excepţia Angliei «focarele cele mai de seamă ale emi­
grării europene se află în ţinuturile unde bîntuie criza rurală.j
fără ca dezvoltarea industriei să fie atît de repede şi însem-tj
nată pentru a da de lucru ţăranilor şi muncitorilor rurali ca
caută o îndeletnicire nouă.
Astfel se petrece de pildă în Italia, Spania sau Austro-Un-
garia.
• Tot astfel se petrecea în Germania înainte de marele avîntj
al industriei din aceşti ultimi ani: de la 1880 pînă la 1890 emiJ
graţia anuală se învîrtea cam între o sută de mii şi două sutffl
de mii de persoane; astăzi ea nu mai întrece douăzeci de mm
de indivizi (23 740 în anul 1899)». E. Vandervelde, L'exode ru3
ral, p. 118
IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti 243
de la sate, prefăcîndu-1 în proletariat, orăşenesc. A s t ­
fel se petrece în statele cu o mişcare normală a popu­
laţiei, pe cît se poate vorbi de normal în cadrul Unei
ocietăţi burgheze 2 . Dacă capitalismul nostru industrial
u va fi în măsură să îndeplinească această funcţie
ocială, satele noastre nu vor fi scutite pe viitor de
orize şi parcelarea marii proprietăţi se va dovedi a nu
fi făcut nimic pentru a le scoate din acest impas.
22. Din expunerea de mai sus reiese că revoluţia
noastră agrară trebuie privită şi cercetată ca orice fe
nomen natural: crizele agrare aU fost o urmare nece­
sară a dezvoltării capitalismului sub formele sale in­
ferioare şi v o f dispărea iarăşi în chip necesar, prin
înaintarea capitalismului către stadiul superior al pro­
ducţiei industriale. Politica noastră agrară nu are nici
o parte de vină în dezlănţuirea acestor crize şi nu poa­
te avea nici o parte de merit în vindecarea lor. Cei
oe-şi îndreaptă cercetările în această direcţie se mişcă
"e alături de chestiunea reală. Căci pîrghia ce va ri-
lea ţărănimea din starea ei actuală nu e politica agrară,
"ci gradul ei de înţelepciune şi bunăvoinţă faţă de pătu-
lle agricole; ea stă în altă parte, anume în industria naţio- .
fală. Aceasta are menirea de a plămădi viitorul din
ruinele trecutului, la oraşe ca şi la sate.
Fără îndoială, dezvoltarea industriei naţionale im­
pune ocrotirea ei faţă de concurenţa străină, printr-un
lurif vamal urcat treptat pînă la prohibire 3 . Sarcinile
Bestei politici protecţioniste cad cu toată greutatea în­
deosebi asupra claselor agricole, care altfel ar putea
«A cumpere articole industriale m a i bune şi mai ieftine
ileeît acelea pe care i le procură industria indigenă la
mlftpostul tarifarii. S-a crezut a se descoperi aici o
•ntradieţie de interese între ţărănime şi burghezie ea-,
l'o ar îndreptăţi pe cea diritîi să se ridice împotriva
celei din urmă.
1
Pentru date amănunţite: E. Vandervelde, Le Socialisme
niriculture
* Sombart caracterizează proletariatul german, care repre-
»ini,\ 67,5% din populaţia totală, ca «adaosul de populaţie, pe
IM veacul X I X 1-a adus Germaniei». Das Proletariat, p. 8.
1
Vezi cap. I I , al lucrării noastre.
 Şt. Zeletin
244 V.

Această contradicţie e, în fapt, de domeniul închi­

KEACŢIUNEA ÎMPOTRIVA BURGHEZIEI
puirii. Ar fi să r e p e t ă m discuţii v e c h i şi c u n o s c u t e dacă ROMÂNE
am vrea să arătăm că cîştigul ţărănimii de la industria
naţională întrece cu mult pagubele pe care i le prici-
Î N C E R C A R E D E P S I H O L O G I E S O C I A L A
nuieşte protecţia acesteia împotriva concurenţei din
1 A C U L T U R I I R O M A N E D I N . A D O U A J U M Ă T A T E
afară . Pentru agricultură, arată List, o industrie in­
A V E A C U L U I X I X
digenă are mai multă valoare decît cel mai înfloritor
export; bunăstarea claselor agrare atîrnă mai mult d&
n e v o i l e pieţei interne decît ale celei externe. Industria
naţională înmulţeşte populaţia orăşenească, măreşte ce­
rerea de alimente, ridică preţul acestora p r e c u m şi al Din sentimentul de a fi victima unei ne­
dreptăţi se naşte critica şi din critică ne­
rentei, ceea ce aduce prosperarea păturilor rurale; în
garea ordinii e x i s t e n t e 1 .
acelaşi timp ea le uşurează de prisosul de populaţie,'
.micşorând numărul cultivatorilor de pămînt, deci mă*
rind în acest chip 'cota profitului ce revine fiecăruia,
Caracterizare generală: 1. Reacţiunea împotriva burgheziei, ca
şi aruncă totodată o mare parte din sarcinile fiscale origină a spiritului istoric. 2. Caracterul reacţiunii române.
asupra păturii industriale în proces necurmat de lăr­ Curentele reacţiunii române: 3. Reacţiunea Junimii; caracte­
gire. Se înţelege deci că din timp ce ţărănimea a fost rul ei logic abstract. 4. Naţionalismul îndrumează reacţiunea ro-
prinsă în vîrtejul revoluţiei burgheze, viitorul ei nu mâl mfină pe baze concrete istorice. 5. Străinofobia în reacţiunea na­
stă alăturea de industrie, ci în prosperarea acesteia. $i ţionalistă. 6. Naţionalismul faţă de noua clasă stăpînitoare. 7.
a îndruma ţărănimea unei societăţi moderne, în proce Iteacţiunea poporanistă: a) originea rusă a poporanismului; b) ver­
de naştere, împotriva burgheziei, aceasta nu înseamn ii unea română a poporanismului. 8. Reacţiunea în haină socialistă:
a o îndrepta spre lumina viitorului, ci spre neguf 0) caracterul reacţionar al socialismului nostru teoretic; b) ca-
2
trecutului . i'iicterUl reacţionar al mişcării muncitoreşti.
Valoarea şi sensul culturii române reacţionare: 9. Dizarmp-
Mia între ordinea socială şi spiritul culturii în societatea noastră
burgheză. 10 Falsificarea noţiunii de ştiinţă în cultura română.
//. Tendinţa de a falsifica noţiunea de artă; «estetica ştiinţifică».
III, Tendinţa de lărgire a spiritului reacţionar. 13. Atmosfera su-
tli'l.caşcă rurală de la începuturile burgheziei şi răsunetul ei în
1
A se ' vedea, de pildă, Friedrich List, op. cit., cap. 20: riillură. 14. Elementele burgheze în sufletul român; condiţia
«Producţia industrială si interesul agriculturii». Biet culturi noi.
2
De la apariţia acestui studiu în Arhiva pentru ştiinţă
reformă socială şi pînă la intrarea sub tipar în volumul
faţă, au sosit la redacţia revistei copioase studii polemice as
pra cercetărilor noastre; alte polemici s-au anunţat în. preg
tire. Din acestea Arhiva a publicat pînă acum numai studi
d-Iui V. Madgearu (Revoluţia agrară .şi evoluţia clasei ţărăneş
no. 3. an. I V ; comp. răspunsul nostru: Ţărănism şi marxişti
no. 1 — 2 , an. V ) .
Am citit aceste polemici cu atenţia datorată cultului adli
vărului, dar n-am găsit ceva oare să zdruncine punctul nostru
de vedere. Constatăm însă cu mulţumire interesul pe caro 1-n
trezit modul nostru de a pune problema agrară, ceea ce poafl ' II. ' V . Pöhlmann, Geschichte der sozialen Frage und des
contribui mult la luminarea chestiunilor pe care ea le ridlol tlmlulismus in der antiken Welt, I, 178.
 a) Caracterizare generală
1. Revoluţia burgheză nu se încheie nici într-o ţară
deodată, cu o victorie definitivă a oamenilor noi asupra
trecutului. Ea constă de regulă într-o întreagă serie de
lupte, prin care susţinătorii noii ordini sociale zdrobesc
pas cu pas împotrivirea oamenilor vechi. După cum în
operaţiile militare, atacul învingătorului aduce după
sine contraatacul învinsului, tot astfel în luptele sociale
revoluţia este urmată fără greş de contrarevoluţie:
acţiunea de plămădire a regimului burghez se loveşte
de reacţiunea claselor dezmoştenite ale vechiului regim
agrar.
Această reacţiune poate îmbrăca două forme deo­
sebite, după măsura de, tărie a vechilor elemente agrare:
ea poate fi o împotrivire de fapt, o contrarevoluţie în
înţeles strict împotriva inovatorilor;»sau, cînd oamenii
trecutului MU au forţa necesară pentru o asemenea m i ş ­
care, ei sînt siliţi a-şi limita opoziţia la o simplă «contra­
revoluţie' a ştiinţei» 1 , adică la o luptă teoretică î m ­
potriva adversarului învingător. Spre acest scop ei în­
cearcă, printr-o întinsă propagandă ştiinţifică filozofică
şi literară, să convingă lumea că noii stăpînitori sînt
nişte uzurpatori ai unui rol la care nu au nici un d r e p t
şi nici o chemare, că stăpînirea lor prăbuşeşte omeni­
rea în nenorocire şi ruină şi că vechiul regim era cu
mult superior ordinii noi. De aici şi-a luat naştere încli-

1
De Bonald, citat de W. Sombart, Sozialismus und soziale
Bewegung, Jena, 1905, ed. V, p. 47.
248 Şt. Zeletin
n a r e a de a p o n e g r i p r e z e n t u l şi a i d e a l i z a t r e c u t u l ,
romantismul reacţiunii. Dar cum trecutul împărtăşeşte
soarta t u l u r c r lucrurilor c a r e au fost, adică nu v r e a să
m a i î n v i e , r o m a n t i s m u l îşi g ă s e ş t e î n c h e i e r e a f i r e a s c ă
în pesimism. Reacţionarul e osîndit a î n c h i d e ochii p l i n
d e d u r e r e , c u c o n v i n g e r e a s i n c e r ă c ă o dată c u n ă r u i r e a
v e c h i i o r d i n i s o c i a l e s-a î n g r o p a t ş i f e r i c i r e a o m e n i r i i .
O p o z i ţ i a t e o r e t i c ă a.( o a m e n i l o r t r e c u t u l u i e cu a t î t
m a i f i r e a s c ă c u cît b u r g h e z i a însăşi s-a slujit l a v r e m e a
ei, p e c î n d e r a s i m p l ă c l a s ă d e z m o ş t e n i t ă , d e a c e s t m i j ­
l o c . Cu m u l t î n a i n t e de a se c o b o r î în s t r a d ă şi a sfă-
f î m a v e c h i u l r e g i m î n s î n g e , clasa c a p i t a l i s t ă m o b i l i z a s e
î n s p r i j i n u l e i î n t r e a g a m i ş c a r e a .spiritului în toate
d e o s e b i t e l e ei r a m u r i , S-a p e t r e c u t a t u n c i — în v e a c u l
. X V I I I — un f e n o m e n grandios ce nu are încă s e a m ă n
în evoluţia spiritului: burghezia, clasa revoluţionară
din acel timp, covîrşise cu ideologia ei întreaga l u m e
c u l t ă . C a u n v a l u r i a ş s-a r e v ă r s a t a c e a s t ă i d e o l o g i e d i n
patria ei de origină, Anglia, a invadat Franţa, revărsîndu-se
de aici în infinite c u r e n t e în întreaga o m e n i r e , î n c ă l z i n d
toate inimile cu umanitarismul ei cosmopolit, de un opti­
m i s m fără m a r g i n i . A s t f e l i z b u t i s e b u r g h e z i a a i n s u f l a
l u m i i acea credinţă pe oare încearcă să o răspândească
o r i c e clasă r e v o l u ţ i o n a r ă : a n u m e , c ă o r d i n e a s o c i a l ă
p r e z e n t ă e rătăcită, « n e n a t u r a l ă » , că ea — b u r g h e z i a .
— a făurit în c r e i e r u l ei o o r d i n e s u p e r i o a r ă , -«naturală»,
p r i n care va ferici întreaga o m e n i r e fără d e o s e b i r e de
c l a s ă , r e l i g i e sau n a ţ i o n a l i t a t e . C ă c i a c e a s t ă o r d i n e îşi
are sorgintea într-o realitate superioară oricărei c o n ­
venţii sociale: în raţiune şi caracterul ei e libertatea în
t o a t e f o r m e l e vieţii, de la c o m e r ţ şi industrie p î n ă la
1
s f e r e l e s e n i n e ale g î n d i r i i .
A doua zi după victorie burghezia se apucă de ceva
m a i b u n : e a t r e c u l a faptă, l ă s î n d t e o r i a p e s e a m a celor
ce erau surghiuniţi din viaţa activă îh sferele vieţii con­
templative. Aşa se întîmplă totdeauna în decursul lup-.
1 llliii veacului X I X : . Die Hauptstromungen der Literatur des
Ideologia burgheză propovăduia, în chip firesc, o ordine
liberală, aşa cum o impuneau nevoile schimbului; dar ea nu
înfăţişa libertatea ca o cerinţă economică, ci ca un drept na­
tural al omului. Tocmai prin acest caracter, egalitar, cosmo­
polit şi umanitar, a atras această ideologie toată pătura cultă;
'a vremii în jurul idealului ei social.
Reacţiunea împotriva burgheziei române 249
telor. s o c i a l e i . A s t f e l armele, t e o r i e i d e v e n i r ă î n d e l e t n i ­
cirea r e a c ţ i u n i i , i a r a c e a s t a l e î n t o a r s e d e a c u m î m ­
p o t r i v a b u r g h e z i e i însăşi. S e n ă s c u astfel o v a s t ă m i ş ­
care culturală potrivnică, ce sub deosebite curente
stăpâneşte î n t r e a g a v i a ţ ă s p i r i t u a l ă a n a ţ i u n i l o r apu­
s e n e î n î n t î i a j u m ă t a t e a v e a c u l u i X I X 2 . D e l a 1848
înainte b u r g h e z i a d e v i n e ea însăşi o clasă r e a c ţ i o n a r ă ,
s e aliază c u o a m e n i i t r e c u t u l u i , aşa c ă n e v o i a i m p e ­
rioasă a u n e i r e a c ţ i u n i î m p o t r i v a ei î n c e t e a z ă .
C a r e este i d e o l o g i a p e c a r e s p i r i t u l o m e n e s c o d a -
toreşte a c e s t o r a d v e r s a r i t e o r e t i c i a i clasei b u r g h e z e ?
Ea s e c l ă d e ş t e p e i d e e a evoluţiei i s t o r i c e . C u g e t ă t o r i i
reacţiunii s e s i l e s c s ă d o v e d e a s c ă f a p t u l c ă p r o g r e s u l s o c i e ­
tăţii o m e n e ş t i n u s e î n d e p l i n e ş t e p r i n salturi, p r i n r e ­
voluţii, p r i n r u p e r i c u t r e c u t u l — aşa c u m v o i a b u r ­
ghezia revoluţionară —• ci printr-o prefacere înceată,
o dezvoltare treptată a stărilor sociale. O o r d i n e socială
t e m e i n i c ă n u p o a t e f i n i c i n ă s c o c i r e a raţiunii, n i c i i n o ­
vaţia u n u i g r u p d e i n d i v i z i c u p r i n c i p i i r e v o l u ţ i o n a r e :
e a este r e z u l t a t u l u l t i m a l u n u i î n d e l u n g p r o c e s d e t r a n s ­
f o r m a r e . A s t f e l , c e e a c e s e c h e a m ă spirit istoric: t e n ­
dinţa d e a d e d u c e o r d i n e a s o c i a l ă , p r e z e n t ă n u d i n c r e ­
ierul o m e n e s c — d i n r a ţ i u n e — ci d i n e v o l u ţ i a o r d i n i i
s o c i a l e t r e c u t e , v ă z u l u m i n a . zilei ş i d e v e n i m e t o d ă d e
c e r c e t a r e s o c i o l o g i c ă d i n n e v o i l e r e a c ţ i u n i i 3 . N o u a ati­
tudine faţă de f a p t e l e s o c i a l e fu a p o i g e n e r a l i z a t ă şi la
celelalte c a t e g o r i i d e f e n o m e n e ale naturii, ş i astfel i d e e a
evoluţiei d e v e n i b a z a î n t r e g i i m i ş c ă r i a s p i r i t u l u i d i n
veacului XIX4. '-.
1
«De îndată ce o clasă, care concentrează în. mînile sale
Interesele revoluţionare ale societăţii, s-a ridicat, ea găseşte
In însăşi situaţia ei conţinutul, substanţa activităţii ei revolu­
ţii mare... Ea nu se dedă la cercetări teoretice asupra sarcinii
M r e i se cuvine». K. Marx, La lutte des classes en France,
l'/iris 1900, p. 16.
înfăţişarea literară a acestor curente e cercetată cu mult
ipirlt de cri ticul danez G. Brandes, în opera sa asupra litera-
\ i X ten Jahrhunderts, trad. de A. Strodtmann, 6 voi.
' «Noua filozofie socială fu întrebuinţată pentru apărarea
lOlliicii conservatoare sau reacţionare». W. Sombart, op. cit.,
P, 50.
1
.(C'urînd intrară în noua cale nu numai teoreticienii sta­
l u l u i şi ai istoriei, ci şi istoricii şi reprezentanţii ştiinţelor spe-

250 Şt. Zeletin
A ş a d a r reacţiunea î m p o t r i v a burgheziei este, înainte
d e toate, istorică: e a d e d u c e prezentul din trecut; pe
a l o c u r i ea are şi un colorit r o m a n t i c : idealizează tre­
c u t u l ; u n e o r i e a s e î n c h e i e î n p e s i m i s m : s e arată p l i n ă
de neîncredere în prezent, în ordinea burgheză.
- 2 . în R o m â n i a nu întîlnim nici o mişcare contra­
r e v o l u ţ i o n a r ă sau o încercare de restaurare a v e c h i u l u i
- r e g i m , aşa c u m s-a î n t â m p l a t î n F r a n ţ a d u p ă c ă d e r e a
p r i m u l u i ' N a p o l e o n . L a n o i c l a s a v e c h e b o i e r e a s c ă s-a
p r ă b u ş i t d u p ă 1864 aşa fel, c ă n u s-a m a i p u t u t m a n i ­
f e s t a c a o f o r ţ ă s o c i a l ă î n m ă s u r ă a î n c e r c a să-şi r e -
cîştige pe calea violenţei privilegiile pierdute. Nu a
m a i rămas e l e m e n t e l o r noastre reacţionare decît un sin­
g u r mijloc de luptă împotriva oamenilor noi victorioşi:
teoria. V ă z î n d u - s e î n n e p u t i n ţ ă de a r e c u r g e la faptă,
î n v i n ş i i s-au slujit d e a r m e l e abstracţiei spre a răs­
turna pe noii stăpînitori şi a dărîma o p e r a lor. De aceea
r e a c ţ i u n e a r o m â n ă a-luat în c h i p firesc f o r m a teoretică
ş i , s a r c i n a e i a f o s t c u atît m a i l e s n i c i o a s ă c u c î t n u a
a v u t o i d e o l o g i e o p u s ă de î n v i n s . '
în adevăr, clasa noastră revoluţionară s-a văzut
aruncată deodată în viitoarea luptei: ea nu a avut mai
înainte răgazul contemplativ de a-şi susţine reven­
d i c ă r i l e pe c a l e t e o r e t i c ă şi a î n t e m e i a , o c u l t u r ă b u r ­
gheză română. Oarecare crîmpeie de frazeologie umani-
ciale, şi prin oameni ca De Bonald, de Maistre, Thierry, Gui-
zot în Franţa; v. Haller, Zacharia, Savigny, Niebuhr, Schle-
gel, Schleiermacher în Germania, întreaga viaţă a spiritului
fu pusă pe o nouă bază.» W. Sombart, op. cit, p. 47. «în acest
chip, după mîndria raţionalistă de la sfîrşitul veacului X V I I I ,
veacul următor, punîndu-se la şcoala istoriei, trebuia să • ne
"reînveţe valoarea evoluţiei spontane.» C. Bougle ' Le Solida-'
risme,' Paris, 1907, p. 71.' în ştiinţa socială aceste două ideologii;
a două clase stăpînitoare din două veacuri deosebite se1 luptă
încă pentru întîietate, sub forma dualismului de forţă creatoa­
re şi determinism sociologic. Credinţa, obişnuită îndeosebi laj
sociologii de nuanţă psihologistă, cum că evoluţia . socială poa­
te fi înrîurită şi schimbată prin forţa creatoare a individului,;
este în sociologie un rest al raţionalismului, pe care celelalte,
ştiinţe l-au alungat de mult. Şi e vădit că nici sociologia nu-şi,
poate crea putinţa de a deveni ştiinţă, decît atunci cînd se va
emancipa de acest rest al ideologiei burgheze din veacul X V I I I :
cînd va părăsi ideea unei intervenţii din afară în cursul evo­
luţiei, cum au făcut şi celelalte ştiinţe pentru domeniul lor.
V. Reacţiunea împotriva burgheziei române 251
ţaristă, naturalistă şi cosmopolită, pe care le-au î n ­
t r e b u i n ţ a t r e v o l u ţ i o n a r i i n o ş t r i atît cît a u c e r u t n e v o i l e
l u p t e i , nu e r a u de ajuns s p r e a c r e a o a tino f e r ă c u l ­
turală, a d e v e n i i d e o l o g i e n a ţ i o n a l ă . A ş a s e f a c e c ă î n
procesul de formare a României moderne întîlnim
această privelişte caracteristică: b u r g h e z i a se manifestă
n u m a i în practică, iar reacţiunea n u m a i în teorie; c e a
d i n ţ i i l u c r e a z ă , c e a d i n u r m ă «critică»: e a a c o p e r e în
batjocură societatea noastră burgheză, a cărei nece­
sitate i s t o r i c ă n-a fost în s t a r e să o î n ţ e l e a g ă .
Faptul că reacţiunea r o m â n ă n-a avut de învins o
ideologie opusă lămureşte îndeajuns puţina temeinicie
a o p e r e i sale c u l t u r a l e . D a c ă ar fi t r e b u i t ' s ă î n t r e p r i n d ă
o luptă î n d e l u n g ă cu o cultură ridicată pe t e m e l i i
o p u s e , m i ş c a r e a n o a s t r ă r e a c ţ i o n a r ă şi-ar f i p e r f e c ţ i o n a t
a r m e l e de a t a c şi ar. fi c r e a t o c u l t u r ă n a ţ i o n a l ă s e r i o a s ă ,
căci e a s e î n d r u m ă d i n c a p u l l o c u l u i - p e b a z a s ă n ă t o a s ă
a e v o l u ţ i o n i s m u l u i m o d e r n . D a r în lipsa u n u i a d v e r s a r
v r e d n i c d e luat î n s e a m ă , r e a c ţ i u n e a n o a s t r ă s-a m ă r ­
ginit a î m p r u m u t a n u m a i p o z a ştiinţei, a i m p o r t a d i n
alte ţări o s u m ă d e f o r m u l e a b s t r a c t e , c a r e î n p a t r i a l o r
a v e a u u n c u p r i n s c ă r o r a însă r e a c ţ i o n a r i i n o ş t r i n u l e - a u '
putut da nici u n u l .
Deosebitele curente în care se împarte reacţiunea
r o m â n ă , p r e z i n t ă t o a t e acelaşi c a r a c t e r : a ) e l e i m p o r t ă
f o r m u l e l e l o r a b s t r a c t e d i n străinătate, b ) a c e s t e a b s t r a c ­
ţii sînt î n t r e b u i n ţ a t e a p o i c a u n m i j l o c d e a o s î n d i so­
cietatea n o a s t r ă b u r g h e z ă ; c ) t o a t e a c e s t e c u r e n t e p o r ­
nesc d i n Iaşi ş i s î n t p r e z e n t a t e d e i s t o r i a c u l t u r i i n o a s ­
tre c a f o r m e d e o s e b i t e ale « s p i r i t u l u i c r i t i c » . î n c e p u t u l
seriei î l f a c e s o c i e t a t e a l i t e r a r ă « J u n i m e a » 1 .
1
Asupra «Junimii», vezi cercetarea amănunţită «La so­
ciété littéraire Junimea de Jassy, et son influence sur le mou­
vement intellectuel en Roumanie», par Benedict Kanner, Paris,
i!)06 (teză de doctorat). «Junimea» e întemeiată în anul 1864,
(PI. G. Ibrăileanu socoate însă că «spiritul critic» e anterior:
H ar începe de la 1840, (Spiritul critic în cultura românească,
•li, 1909, p. 19 şi urm.).
Socotim, că trebuie să se facă. deosebire între spirit critic
|l activitate critică individuală: Spiritul critic, ca atmosferă
i Mll.urală sau. mod obştesc de gîndire, şi-a luat naştere sub for­
ma unei atitudini de dezaprobare a societăţii noastre burgheze;
el nu avea deci sens la 1840, cînd aşezămintele criticate nu
 Şt. Zeletin
252
Cele două capitale au avut deci fiecare rolul ei s p e ­
cial în dezvoltarea României m o d e r n e : Bucureştii au
i n t r o d u s a ş e z ă m i n t e l e b u r g h e z e , iar Iaşii a u introdus
f o r m u l e l e culturii noastre, spre a lupta cu e l e î m p o t r i v a
acestor aşezăminte. A ş a s-a f ă c u t c ă între societatea
n o a s t r ă , m o d e r n ă ş i c u l t u r a n a ţ i o n a l ă p l ă m ă d i t ă î n si­
n u l ei d o m n e ş t e o' duşmănie de m o a r t e ; această cultură
şi-a l u a t n a ş t e r e d i n u r a î m p o t r i v a b u r g h e z i e i .
b) Curentele reacţiunii române
3. Lupta î m p o t r i v a burgheziei române e deschisă
d e s o c i e t a t e a i e ş e a n ă « J u n i m e a » , întîi p e c a l e c u l t u r a l ă ,
în u r m ă pe cale politică. Istoria culturii noastre va p u ­
tea să constate odată, nu cu puţină n e d u m e r i r e , că deşi
o p u n e r e a a c e s t o r o a m e n i faţă d e a ş e z ă m i n t e l e -burgheze
a avut darul de a c o n v i n g e întreaga noastră l u m e cultă
şi a da t o n u l în m i ş c a r e a n o a s t r ă c u l t u r a l ă , t o t u ş i ea nu
se bazează, pe nici un. fel de cercetări de fapte. Socie­
tatea noastră m o d e r n ă se reduce, după « J u n i m e a » , la
a d o p t a r e a d i n A p u s a u n o r « f o r m e fără f o n d » : a c e a s t
vedere a l c ă t u i e ş t e _ astăzi u n e l e m e n t al mentalităţii
obşteşti; ea se găseşte pretutindeni, în articolele c e l u i
din u r m ă gazetar ca şi în o p e r e l e celui mai serios gîn-
d i t o r . Pe ce se sprijină însă această v e d e r e s o c i o l o g i c ă ?
Cercetaţi arsenalul de dovezi făurite spre susţinerea eij
g l u m e , persiflări, a l u z i i l a a p a r e n ţ e s o c i a l e s a u i n o v a ţ i i
i z o l a t e — iată c e e a ce a c o n v i n s o l u m e , s-a i m p u s
d r e p t «ştiinţă» şi a croit bazele unei mişcări culturale.
l u a s e r ă î n c ă fiinţă. A u t o r u l însuşi constată, din p u n c t d e ve­
d e r e sociai, o d e o s e b i r e esenţială între critica « J u n i m i i » şi ce
a n t e r i o a r ă ( o p . c i t , p. 84—85) şi arată că lupta împotriva în-
noirilor sociale este o n o u t a t e faţă de v e c h e a ş c o a l ă ( o p . cit
p. 99; d-1 B e n e d i c t K a n n e r e de p ă r e r e că şi c r i t i c a literar
î n c e p e toi; cu -«Junimea», căci « R u s ş o , K o g ă l n i c e a n u şi C. N
gruzzi s-au m ă r g i n i t n u m a i a c e r e o critică s e v e r ă » . La sociét
littéraire Junimea, p. 41 n o t ă ) .
O r i c i n e ia în serioasă c o n s i d e r a r e . sensul s o c i o l o g i c al cui
toii române în a doua jumătate a veacului X I X nu va put*
t ă g ă d u i « J u n i m i i » r o l u l de a fi inaugurat acel spirit critic, ca
stâpîneşte î n c ă cultura noastră.
V. Reacţiunea împotriva burgheziei române 253
« J u n i m i s m u l este m a i m u l t o stare sufletească vagă,
un sentiment, decît o teorie bine definită»1. Această
s t a r e s u f l e t e a s c ă şi-a g ă s i t e x p r e s i a î n t r - u n s i s t e m d e
gîndire, c o n s t r u i t ă p e c a l e a b s t r a c t ă , a d i c ă d e d u s d i n t r - u n
principiu general cu o logică ce nu e totdeauna fără
greş. E x p u n e r e a sistemului se găseşte în l u c r ă r i l e au­
t o r i l o r săi n u m a i î n c h i p f r a g m e n t a r ' ş i e n e v o i e să-1 r e ­
c o n s t r u i m n o i d i n a c e s t e p i e s e i z o l a t e s p r e a-1 arăta c a
întreg.
C a r e e p r i n c i p i u l g e n e r a l c a r e stă l a t e m e l i a a c e s t e i
c o n s t r u c ţ i i a b s t r a c t e ? E l s-ar p u t e a numi: principiul
continuităţii istorice, al evoluţiei treptate, şi ca în toate
a r g u m e n t ă r i l e l o g i c e , j u n i m i ş t i i nu-1 e x p r i m ă n i c i o d a t ă
s u b o f o r m ă p r e c i s ă , ci-1 p r e z i n t ă n u m a i ca o m o t i v a r e
a a t i t u d i n i i l o r faţă d e s o c i e t a t e a noastră:- a c e a s t ă ati­
tudine ni se dă ca d încheiere l o g i c ă dintr-un a d e v ă r
g e n e r a l , a d i c ă d i n p r i n c i p i u l ş t i i n ţ i f i c al" c o n t i n u i t ă ţ i i 2 .
Am văzut că Maiorescu, nu fără oarecare pretenţie,
prezintă a c e s t p r i n c i p i u c a u n « m o d d e a g î n d i » a l j u -
n i m i ş i t i l o r şi-1 s o c o a ţ e d e o r i g i n e e n g l e z ă 3 . E î n g ă d u i t
însă a ne î n d o i şi de u n a şi de a l t a : i d e e a c o n t i n u i t ă ţ i i
li-a intrat ' n i c i o d a t ă în mentalitatea «Junimii», c u m
ne v o m încredinţa în ourînd, ci a r ă m a s o s i m p l ă f o r ­
mulă g o a l ă m e m o r i z a t ă de la s c r i i t o r i -străini, şi a c e ş t i a
nu englezi4.
1
G. Ibrăileanu, Spiritul critic, p. 97.
2
«In noua noastră organizare am comis • marea greşeală
de a nu înţelege adîncul adevăr că nici o reformă nu este ro-r
ditoare decît cînd este o continuare a trecutului, şi dacă noi.
In loc de a veni să introducem în ţara noastră toate reformele
ce le găseam aiurea, fără să studiem, nici trecutul nostru nici
moravurile noastre, am fi căutat treptat să îmbunătăţim starea
Ot mai înainte, vă asigur că. nivelul civilizaţiei noastre ar; fi
l a i sus.» P. Carp, Discursuri, voi. I, p. 297. «Din 'rădăcini pro­
prii, din adîncimi proprii răsare civilizaţia adevărată a unui
popor barbar; nu din maimuţărea obiceielor străine, a limbi­
lor străine, instituţiunilor străine.» Eminescu, Articole politice,
B, «Minerva», p. 48. Exemple de acest fel pot fi înmulţite
•leit.
;l
Discursuri, voi. I, p. 45.
4
Ideea continuităţii o datoreşte „Junimea" în mod neîn­
doielnic filozofiei idealiste germane, în care membrii acestei
loclctăţi îşi făcuseră educaţia (vezi H. Sanielevici, Studii Cri-
| W . p- 238). în opera lui Buckle asupra civilizaţiei engleze, o
lucrare mult discutată la «Junimea» (Maiorescu, Discursuri,!,
 Şt. Zeletin
254
Aşadar, după teoreticienii «Junimii», naşterea so­
cietăţii noastre moderne alcătuieşte un păcat faţă de
un adevăr general stabilit de ştiinţa străină: prin in­
troducerea aşezămintelor burgheze, românii au rupt
legătura cu propriul lor trecut. Dar cine a săvîrşit acest
act de impietate faţă de abstracţiile ştiinţifice? Răs­
punsurile sînt deosebite în formă, dar identice în fond:^
aceşti călcători ai legilor ştiinţei sînt nişte simple «ele­
m e n t e bugetare» (P. Carp), care alcătuiesc «plebea de
sus» ( T . Maiorescu): ei sînt «proletari ai condeiului»
înstrăinaţi de neam ( M . Eminescu, S. Mehedinţi), un
grup ds politicieni interesaţi (C. Rădulescu-Motru).
Motivele care au făcut pe aceşti aventurieri politici să
oreeze România modernă împotriva datelor ştiinţei, nu
sînt deloc curate; după părerea unanimă a junimiştilor,
aceste motive sînt: vanitatea de a părea civilizaţi şi
m a i ales interesul de a exploata bugetul prin înfiinţarea
necontenită de slujbe noi. Dar toate aceste aşezăminte
noi rămîn, în fapt, forme fără fond, iluzii fără adevăr;
căci formele sociale, importate din afară, nu au schim­
bat nimic în fondul nostru vechi, nu au creat realităţile
corespunzătoare. Urmează apoi seria de dovezi: A c a ­
d e m i e fără savanţi, universităţi fără profesori culţi,
ş'coli de Bele-Arte fără pictori, teatre fără actori etc.
Şi aşa aruncă «Junimea», în cele din urmă, această
osîndă de covîrşitoare gravitate asupra societăţii noastre
, burgheze: întregul nostru edificiu social se bazează pe
un viciu, şi acest viciu este neadevărul 1 .
O societate creată de un mănunchi de avenurieri,
d i n temeiuri egoiste: acesta e un paradox sociologic
atît de vădit, încît ar fi trebuit să se distrugă pe el în­
suşi. D a r ia noi el a trecut drept adevăr, şi un adevăr
ştiinţific. Se înţelege că pentru toţi junimiştii prăbu­
şirea acestei societăţi, zidite « p e nisip», era un lucru
de la sine înţeles. Trebuie să fi părut acestor oameni,
ce şi-au luat sarcina de a lupta în numele ştiinţei, fără,
a-i fi pătruns vreodată esenţa, o adevărată monstruo
zitate morală că un asemenea edificiu social clădit p
45), junimiştii au putut găsi cel mult întărirea concretă a ace
tei idei, cu a cărei formă logică ei erau familiarizaţi din st"
diul gîndirii germane.
1
T. Maiorescu, Critice, I, 151.
V. Reacţiunea împotriva burgheziei române 255
minciună se devedea totuşi, pe zi ce merge, tot m a i des­
toinic de viaţă.
Aici să ne oprim o clipă. Junimiştii au fost deseori
chemaţi să conducă treburile publice, au avut în mînă
finanţele ţării, deci au fost în situaţia de a pătrunde
•în mecanismul financiar al unui stat burghez. Dar nici
unul din ei n-a urmărit pînă la cele din urmă conse­
cinţe această întrebare firească: de unde au luat crea­
torii României moderne banii necesari pentru a între­
ţine vastul aparat social adus din afară? Căci aceşti
oameni pot să fi avut multe păcate, dar un lucru e si­
gur: ei nu erau alchimişti, deci nu aveau darul de a
preface orice lucru în aur. E drept, junimiştii cred că
au răspunsul gata: această « p l e b e » a stors sudoarea ţă­
rănimii, din a cărei muncă întreţine toată comedia
pseudocivilîzaţiei adusă la noi. Şi aici răsună cîntul
binecunoscut despre soarta ţărănimii, a cărei «singură
realitate este suferinţa», şi de care nu se îngrijeşte ni­
meni. Era lucru firesc: orice reacţiune, spre a-şi în­
temeia opoziţia faţă de oamenii noi, este silită a se în­
duioşa la suferinţele clasei rurale, de care face vinovaţi
pe noii stăpînitori. La junimişti însă asemenea înduio­
şare insuflă cu atît m a i puţină simpatie, cu cît se ştie
că cei mai de seamă între ei nu aveau nici un fel de
atingere sufletească cu pătura ţărănească 1 . D a r trecem
peste acest fapt, spre a privi răspunsul lor mai de-
uproape. Banii pentru întreţinerea instituţiilor noi au
1
între motivele reacţiunii junimiste, alături de antipatia
faţă de noii veniţi în fruntea ţării, joacă un rol de egală în-
K c m n ă t a t e şi antipatia faţă de pătura rurală, o antipatie de es­
teţi rafinaţi în faţa urîtului, a înapoierii, a barbariei. în adevăr,
dacă junimiştii s-au ridicat împotriva aşezămintelor burgheze,
pricina e că ei nu le găseau bune pentru ţărănime; niciodată
Insă nu le-a trecut prin minte că aceste aşezăminte n-ar fi
bune pentru ei înşişi ( © . Ibrăileanu, op. cit., p. 98). Ei au deci
In totul psihologia aristocraţiei medievale: ei concep civiliza-
Ka ca un privilegiu al elitei sociale. Pentru popor au numai
desconsiderare: istoria sa naţională nu o cunosc, pentru produ-
He sale poetice găsesc cuvinte de deriziune (G. Panu, Amin-
mi, î, p. 235 şi urm.). Numai nevoia de a lupta împotriva uzur-
•torilor politici a putut face pe aceşti esteticieni aristocraţi,
jpostoli ai artei impersonale, să-şi înnăbuşe cît de cît neplă­
cerea ce le-o insufla priveliştea maselor şi să-şi amintească
VU K u s p i n e de «realitatea» suferinţei ţăranului.
 Şt. Zeletin
256
fost scoşi de la ţărani; acest lucru e l i m p e d e . D a r pentru
ca ţăranul să poată plăti i m p o z i t e l e cerute de aceste
n e v o i , e l t r e b u i e s ă fie p u s î n p o z i ţ i e a-şi v i n d e p r o ­
d u s e l e s o l u l u i ; altfel n u s e p o a t e s c o a t e n i m i c d e l a
d î n s u l , c h i a r d a c ă ar fi tras pe r o a t ă . Şi aici se des
c h i d e o p e r s p e c t i v ă n o u ă , i m e n s ă : aşadar n o i i s t ă p î n i -
t o r i a u a v u t ş i altă p r o b l e m ă d e r e z o l v a t , p e l î n g ă i n
t r o d u c e r e a f o r m e l o r fără f o n d ; e i a u t r e b u i t s ă i n t e h s i
fice legăturile noastre comerciale cu Apusul, să creeze
în acest s c o p întregul aparat de căi de c o m u n i c a ţ i e şi
i n s t i t u t e d e credit,, d e c i s ă d e z v o l t e u n î n t r e g c a p i t a l i s m
n a ţ i o n a l , c o m e r c i a l şi b a n c a r . D a r a c e a s t a nu m a i e o
i l u z i e , c i o f o r m i d a b i l ă realitate, d i n c a r e s e d e z v o l t ă
î n t r e a g a n o a s t r ă v i a ţ ă s o c i a l ă s u b n o u l r e g i m . N u este
deci a d e v ă r a t că societatea noastră burgheză ar fi
l i p s i t ă d e f o n d u l c o r e s p u n z ă t o r ; o r i c e spirit c u c u l t u r ă
s o c i o l o g i c ă p o a t e p r i c e p e c ă fără u n a s e m e n e a f o n d e a
n i c i n u s-ar f i p u t u t naşte. Ş i d a c ă b u r g h e z i a n o a s t r ă ,
pe lîngă politica ei c o n s e c v e n t burgheză, ne-a mai dă­
r u i t ş i f o r m e g o a l e , j u n i m i ş t i i — c a o a m e n i d e ştiinţă
— ar fi t r e b u i t să c e r c e t e z e n e v o i a , am p u t e a z i c e fa­
talitatea istorică, ce a silit-o să a l t o i a s c ă în acest mo
o p ă t u r ă parazitară pe b u g e t u l ţării.
« R e a c ţ i u n e a « J u n i m i i » s-a f o r m a t d e c i p e alături d e
c e r c e t a r e a f a p t e l o r . E a s e d e z v ă l u i e , l a l u m i n a analizei
ca un s i m p l u gest logic, o indignare intelectuală a u n o r
c a p e t e abstracte, c a r e s o c o t c ă e v o l u ţ i a s o c i a l ă a Ro-i
m â n i e i a fost î n d r u m a t ă î m p o t r i v a a d e v ă r u l u i ştiinţific.
D a r c î n d o c u l t u r ă ş t i i n ţ i f i c ă se î n c u m e t e a z ă a se ri­
dica î m p o t r i v a faptelor, se înţelege de la sine că ea tre­
b u i e să aibă o serioasă meteahnă. Şi în adevăr, c u l t u n
j u n i m i ş t i l o r s e r e d u c e l a u n s i m p l u f o r m a l i s m : e a con­
stă î n t r - u n m ă n u n c h i d e f o r m u l e g e n e r a l e , î m p r u m u ­
t a t e d e l a a u t o r i străini, î n c a r e e i s o c o t c ă s e c o n c e n ­
t r e a z ă î n t r e a g a r e a l i t a t e a ştiinţei. D e a c e e a e i d a u sub­
s t a n ţ ă a c e s t o r abstracţii şi le f a c a p o i o a r m ă de lupţi
î m p o t r i v a f a p t e l o r c o n c r e t e . J u n i m i s t u l o s î n d e ş t e seurl
o fabulă, o d r a m ă , o p o e z i e , o s t a r e s o c i a l ă , d a c ă a c e s l
t e a c o n t r a z i c o a n u m i t ă d o g m ă stabilită d e c u t a r e a u t o ]
g e r m a n 1 . Ş i aşa a b s t r a c ţ i i l e p e c a r e m u n c a ştiinţifici
1
G. Panu, op. cit., p. 320—321.
V. Reacţiunea împotriva burgheziei române 257
l e s c o a t e clin f a p t e sînt î n t o a r s e d e j u n i m i ş t i î m p o t r i v a
f a p t e l o r însăşi. A t i t u d i n e a l o r î m p o t r i v a societăţii n o a s ­
tre b u r g h e z e e u n c a z s p e c i a l a l a c e s t e i m e t o d e g e n e ­
rale: junimiştii osîndesc burghezia r o m â n ă fiindcă exis­
tenţa ei c o n t r a z i c e , o r i li sa p a r e a c o n t r a z i c e , un p r i n ­
c i p i u ştiinţific. A c e a s t a însă nu m a i e a t i t u d i n e ştiinţifică,
e p o z ă ştiinţifică.
4. Cu « J u n i m e a » , reacţiunea împotriva burgheziei
r o m â n e p l u t e ş t e î n c ă î n aer. J u n i m i ş t i i sînt o a m e n i f o r ­
maţi în străinătate; ei nu şi-au c u n o s c u t , n i c i nu p a r a
fi simţit v r e o p l ă c e r e de a-şi c u n o a ş t e ţara. în lipsă de
0 c u n o a ş t e r e d i r e c t ă a stării n o a s t r e s o c i a l e , ei au în­
c e r c a t să O î n ţ e l e a g ă pe c a l e . d e d u c t i v ă : a n u m e , t r ă g î n d
concluzii asupra ei din f o r m u l e l e m e m o r i z a t e în G e r ­
m a n i a . A ş a s e f a c e c ă aceşti o a m e n i a u r ă m a s t o a t ă
viaţa străini î n ţara l o r : prinşi î n l u m e a l o r abstractă,
ci şi-au d e s c o n s i d e r a t patria, c a r e ' p ă r e a a nu c o r e s ­
p u n d e acestei l u m i de f a n t o m e nevăzute.
E d r e p t că şi j u n i m i ş t i i au a f i r m a t n e v o i a de a stu­
dia t r e c u t u l p e n t r u î n ţ e l e g e r a p r e z e n t u l u i , şi n i c i nu se
¡mtea altfel: n u a f i r m ă ş i i d e a l i s m u l r o m a n t i c g e r m a n
acelaşi l u c r u ? D a r această a f i r m a ţ i e a r ă m a s la j u n i ­
1
mişti, ca t o a t e c e l e l a l t e , o a b s t r a c ţ i e g o a l ă . A i c i a p a r e
n a ţ i o n a l i s m u l , ca î n t r e g i r e firească şi n e c e s a r ă a j u n i ­
mismului: cu el reacţiunea pierde caracterul ei exotic,
se aşează pe b a z a c o n c r e t ă a i s t o r i e i n a ţ i o n a l e şi f a c e
sforţări d e a î n d r u m a p r e z e n t u l p e t e m e i u l c e r c e t ă r i i
. t r e c u t u l u i . In n a ţ i o n a l i s m , p r i v i t ca a t i t u d i n e faţă de
evoluţia socială, întîlnim cea dintîi încercare serioasă
de a î n d r u m a cultura r o m â n ă pe bazele istorismului
evoluţionist m o d e r n . .
D a r î n v r e m e c e n o u l c u r e n t săvîrşeşte o m a r e o p e r ă
1 lozitivă, e l n u p o a t e î n d e p ă r t a l i p s u r i l e c e l u i v e c h i , p e
care-1 c o n t i n u ă . Ieşit d i n c e r c u l t i n e r i l o r j u n i m i ş t i , c a r e
n u p u t e a u i e r t a c e l o r bătrîni d e s c o n s i d e r a r e a p o p o r u l u i
1
«Junimea era convinsă că numai prin cunoaşterea exac­
ţii n trecutului se.putea prepara în chip sistematic viitorul Ro-
miiniei, căci trecutul ne învaţă ceea ce se poate potrivi cu geniul
poporului.», B. Kanner, La société littéraire Junimea, p 66.
Acelaşi autor observă însă (p. 49) că istoria e tocmai partea
M;ibă a «Junimii».
258 Şt. Zeletin
şi a i s t o r i e i sale 1 , n a ţ i o n a l i s m u l păstrează caracterul
l i m p e d e reacţionar: în el studiul trecutului se preface
î n idealizarea t r e c u t u l u i ş i d e g r a d a r e a p r e z e n t u l u i . C u
alte c u v i n t e , n a ţ i o n a l i s m u l n u p r i v e ş t e c u n o a ş t e r e a tre-l
c u i u l u i , l a fel c u e v o l u ţ i o n i s m u l ştiinţific, c a u n mij-ş
l o c de a înţelege, ci ca un m i j l o c de a defăima p r e z e n t u l , ;
c ă r u i a n u - i p o a t e i e r t a c ă a d i z o l v a t v e c h i l e f o r m e ăel
v i a ţ ă n a ţ i o n a l ă . P r i n aceasta, r e p r e z e n t a n ţ i i n o u l u i eu^i
rent d o v e d e s c că n-au izbutit a se pătrunde de spiritul:
ştiinţei, n - a u î n ţ e l e s c ă o r i c e f o r m ă d e v i a ţ ă s o c i a l ă s e
n a ş t e c u n e c e s i t a t e , a ş a c ă c e r c e t ă t o r u l a r e o b l i g a ţ i a săi
o e x p l i c e , nu să o c r i t i c e . Pe scurt, n a ţ i o n a l i s m u l e sen-j
timental, nu o b i e c t i v ; critic, nu ştiinţific: el e x p r i m ă
jalea după trecut, nü năzuinţa viguroasă către viitor2.
Spiritul reprezentativ care a desăvîrşit la n o i ideea
naţionalistă este p o e t u l E m i n e s c u . M e m b r u al « J u n i m i i » ,
d a r b ă t î n d c ă i l e s a l e p r o p r i i p e alături d e d o g m e l e m a ­
gistrilor, el prezintă naţionalismul cu toate m u l t i p l e l e
sale t r ă s ă t u r i : i s t o r i c , r o m a n t i c , p e s i m i s t ; s e n t i m e n t a l ,
i u b i t o r d e n e a m , r e l i g i o s , s t r e i n o f o b . T o a t e a c e s t e tră­
sături a l c ă t u i e s c , c u m l e s n e s e p o a t e v e d e a , u n t o t su­
f l e t e s c : starea s u f l e t e a s c ă d e j a l e p e n t r u t r e c u t u l n a ­
ţional curat, distrus pentru totdeauna de noii stăpînitori.
î n d e o s e b i , c e e a c e i e s e l a iveală^ î n n o u a f o r m ă a r e -
aeţiunii e ura î m p o t r i v a străinilor: aventurierii poli­
tici, o a r e d u p ă « J u n i m e a » a u c r e a t n o u l r e g i m s o c i a l ,
a p a r d e astădată c a n i ş t e e l e m e n t e d e o r i g i n e străină,
care, n-au priceput geniul neamului nostru şi de aceea
; ' D-1 S. Mehedinţi (între altele, Poporul, p. 156) şi d-1 C. R â -
1
între junimiştii bătrîni şi cei tineri se întîmplau chiar,
din această pricină, «ciocniri în credinţe şi în doctrine» (Panu,
Amintiri, I, 234). Abia după ce veteranii fură absorbiţi de po­
litică, curentul celor tineri putu să se impună, aşa că programul
prelegerilor publice din anul 1874 «constituia triumful juni­
miştilor noi asupra celor vechi, izbînda ideilor naţionale, faţă
cu cele vechi ale culturii umanitare. Noi românii reuşiserăm
în fine ea să dăm. o notă n o u ă în Junimea» (Panu, op. cit.,
p. 131).
2
«Patriotismul nu este iubirea ţărînei, ci iubirea trecutu­
lui.» (Eminescu, Articole politice, p. 115). «Orice civilizaţie ade»J
vărată nu poate consista decît într-o parţială întoarcere la
trecut, la elementele bune, sănătoase, proprii de dezvoltare.».
(Eminescu, op. cit., p. 49), De aceea poetul cere o refaceare, ol
dacizare a tuturor aşezămintelor noastre după spiritul trecu­
tului naţional (p. 135).
V. Reacţiunea împotriva burgheziei române 259
1-uu "=distrus v e c h i l e a ş e z ă m i n t e , i-au n e s o c o t i t v e c h i l e
d i ti n e 1 .
Reprezentanţii de m a i tîrziu ai naţionalismului sînt
personalităţi strălucite, c a r e p r i n puterea şi căldura c u -
vintului a u ştiut s ă p r e f a c ă a c e s t m o d d e g î n d i r e î n t r - u n
puternic curent. D a r , p e cît n e p u t e m orienta î n litera­
tura r e s p e c t i v ă atît d e f r a g m e n t a r ă , n i c i u n u l n - a î m b o g ă ţ i t
Ideoa n a ţ i o n a l i s t ă c u u n e l e m e n t n o u 2 . E r a ş i p e s t e p u ­
tinţă; c ă c i p r i n însăşi f i r e a l u c r u r i l o r , r e a c ţ i u n e a î m ­
potriva b u r g h e z i e i n u poate primi în c o n ţ i n u t u l ei,
u r i u n d e s-ar p r o d u c e , d e c î t u n a n u m i t n u m ă r d e î n -
Mii.şiri, ş i l a n o i E m i n e s c u l e - a g î n d i t p î n ă l a sfîrşit p e
toate. C e l o r m a i t î r z i u v e n i ţ i p e c ă i l e sale, n u l e ra­
ţiunea decît a p u n e greutatea autorităţii l o r p e n t r u răs-
pmdirea ideii naţionaliste.
Rămînea- de împlinit un serios g o l în n o u l c u r e n t :
ilnngerea tuturor e l e m e n t e l o r într-un sistem de g î n -
illre s p r i j i n i t pe p r i n c i p i i g e n e r a l e . A c e s t l u c r u 1-a fa­
rul d-1 C . R ă d u l e s o u - M o t r u , s i n g u r u l g î n d i t o r s i s t e m a ­
tic p e c a r e 1-a p r o d u s r e a c ţ i u n e a r o m â n ă . F a ţ ă d e o p e r a
V trebuie să ia atitudine o r i c i n e u r m ă r e ş t e n a ţ i o n a ­
li.mul ca întreg. P r i n t r - o cercetare amănunţită, a c e s t '
Hnulitor î n c e a r c ă să d o v e d e a s c ă : a) că v e c h i l e n o a s t r e
1
A. se vedea îndeosebi articolul celebru: Pătura suprapusă,
0 cftrui încheiere este: «©eniul neamului nostru e o carte cu
fete peceţi pentru generaţia dominantă». (Op. cit., p: 139).
lUloscu Motru (Cultura română şi politicianismul, p. 170) se
i. [oră de-a dreptul la Eminesou.
D-1 N. Iorga, care prin autoritatea cuvîritului său vorbit şi
« i i . a făcut mai mult ca oricine altul pentru răspîndirea ideii
jâţlonaliste, a căutat să-şi deschidă o cale proprie: d-sa pri-
fuic ca protagonist al curentului naţionalist pe Kogălniceanu,
• • l dintîi scriitor care a formulat la noi concepţia evoluţiei o r -
Mltlcc treptate, desigur, tot sub influenţa gîndirii germane.
1 i Doctrina Naţionalistă, 1922, edit. Cultura Naţională.
Nu intră în cadrul acestei cercetări naţionalismul lui Aurel
Ptlpovici, care nu s-a născut din împrejurările speciale ale
IVoluţlei noastre sociale, ci are un caracter exotic,, dedus din
ÎDMulderaţii generale. A. Popovici nu se mărgineşte a tăgădui
•llifiitiitea aşezămintelor democratice burgheze in România
pepiiin face reacţiunea noastră — , ci se ridică împotriva demo-
•Mţlfi în genere. Vezi Naţionalism sau Democraţie, o critică a
iţiei moderne, Bucureşti; 1910.
' Cultura română şi politicianismul, Bucureşti, 1904.
 Şt. Zeletin
260
instituţii erau potrivite cu sufletul românesc, b) că între
noile aşezăminte burgheze şi sufletul român domneşte
o desăvîrşită contrazicere: sufletul nostru a păstrat
înainte trăsăturile sale rurale în noua haină burgheză,
care presupune metodă în muncă, calcul şi economie;
c) în consecinţă, aşezămintele noastre moderne alcătu­
iesc o simplă «schimbare de decor», un fenomen de « m i ­
metism social». Şi pentru ca aceste încheieri să capete
o deosebită savoare, autorul recurge la metoda c o m ­
parativă şi arată că la japonezi, la chinezi şi la negrii
din Africa întănim în totul acelaşi fenomen ca în so­
cietatea noastră: şi aceştia au îmbrăcat costumul vieţii,
europene, dar au păstrat sub el instinctele lor neatinse.,
Ca o subliniere a acestor vederi, răsună la tot pasul.;
vechiul refren: cei ce au săvîrşit această schimbare de
decor sînt nişte politicieni străini de neam, care prin
aceasta au urmărit interesul lor în dauna ţării.
Fără îndoială, lucrarea d-lui Motru e o analiză psi­
hologică adîncă, şi cercetările sale asupra dizarmoniei
între sufletul nostru rural şi aşezămintele noastre bur­
gheze fac parte dintre lucrurile care rămîn. Dar e vădit
că cultura sa, cu deosebire psihologică, nu era de na­
tură a-i înlesni o interpretare istorică justă a acestei
stări sociale. Pentru aceasta era de trebuinţă o îndelet
nicire amănunţită cu evoluţia capitalismului modern. D
aici d-sa ar fi putut să vadă că la începuturile burghe
ziei sufletul rural rămîne peste tot în urma vremii ş
că statele respective sînt silite să recurgă la mijloac
de constringere spre a-1 pune în armonie cu noile nevoi
Fierul roşu, vinderea ca sclav, spînzurarea, au - avut,
printre aite m u l t e mijloace de acelaşi fel, rolul lor îh
această operă de armonizare sufletească, nu în Africa,
nici în Asia, c i ' î n ţările civilizate ale Apusului: în An-,
glia, Franţa, Olanda. Nicăieri instituţiile burgheze nu au
izvorît din nevoile sufleteşti ale popoarelor, ci din ne-1
voile capitalismului; armonizarea deplină a acestor in
stituţii cu psihologia populară a fost o operă treptată
anevoioasă, cu mult mai anevoioasă la noi, unde "evo­
luţia vertiginoasă a capitalismului a lăsat evoluţia su
f letească, totdeauna mai greoaie, cu mult în urmă.
V. Reacţiunea împotriva burgheziei române 261
5. Spre deosebire de vechea reacţiune junimistă, care
stătea deasupra deosebirilor de naţionalitate, noua reac­
ţiune în forma naţionalismului este streinofobă, îndeo­
sebi antisemită. Atît de mult s-a accentuat în noul
curent această notă, încît s-a părut uneori că ea ar
alcătui caracterul de seamă al naţionalismului, care în
fapt îşi datoreşte fiinţa altor nevoi, de natură socială.
Ura împotriva străinilor e un fenomen general la
începutul oricărei burghezii 1 . Chiar şi Anglia, patria li­
beralismului, a cărei religie naţională a putut fi con­
siderată ca o specie de iudaism, a tratat odată pe evrei
,1a fel cu Spania 2 . Decît, englezii şi-au schimbat mai
tîrziu sentimentele faţă de străini în m o d radical, şi
aceasta i-a ferit de a împărtăşi soarta sorei noastre la­
tine de peste Pirinei.
Această ură a ţărilor agricole împotriva străinilor e
foarte firească. Peste tot, străinii sînt acei care creează
bazele burgheziei, şi prin aceasta ale constituţiei şi cul­
turii democratice 3 . Dar străinul care vine dintr-o ţară
industrială înaintată într-o ţară agricolă înapoiată aduce
cu sine o formidabilă forţă de distrugere: capitalismul.
De îndată ce primeşte acest ferment, ţara agricolă intră
în proces de dizolvare. Şi atunci furia tuturor o a m e -
1
« L a toate popoarele găsim străini ca primii negustori. D a r
la popoarele înapoiate străinul trece ca duşman.» L. Brentano,
Vie Anfănge des modernen Kapitalismus, p. 15.
2
In Anglia, ca peste tot, cei dintîi capitalişti au fost evreii
(Cîibbins, The industrial history of England, p. 35). Alungaţi la
Început din pricina urii populare, reprimaţi sub Cromwell,
d n d s-a făcut prima încercare de naturalizare, întreaga popu­
laţie a fost cuprinsă de spaimă. (Sombart, Die Juden, etc, p.
M8).
:i
Sombart, Der moderne Kapitalismus, ed. III, voi. I, 2, p.
821. Opera aduce cercetări amănunţite . asupra rolului stră­
inilor în dezvoltarea burgheziei.
Nespus de instructive sînt cercetările lui Glotz asupra ro­
lului străinilor — a «metecilor» — în civilizaţia democratică
îneacă, pe care o socotim de obicei cea mai pură creaţie a ge­
mului elen. în epoca de înflorire a Greciei — sec. V şi IV
B,C. —' întreaga avere imobiliară: comerţul, industria, banca se
afla în mîinile străinilor. Aceştia au creat puterea navală, şi
Hn aceasta democraţia cea mai înaintată pe care o cunoaşte
Koria: cea ateniană. Avînd în mîinile lor toate industriile, ei
mu jucat de aici un rol covlrşitor în crearea monumentelor artei
«•lene. Le travail dans la Srece ancienne, p. 223—229.
 Ş'i. Zeletin
262
nilor, care se v ă d scoşi din v e c h e a l o r aşezare socială,
s e d e z l ă n ţ u i e î m p o t r i v a a u t o r i l o r străini a i a c e s t u i d e ­
zastru. N u ' a u f o s t a c u z a ţ i ş i l a n o i e v r e i i d e a n e d i s ­
t r u g e ţ a r a ? N a ţ i o n a l i s m u l a a v u t î n s ă i n s p i r a ţ i a de a
e x t i n d e această ură şi asupra n o i l o r noştri stăpînitori,
p e t e m e i u l c ă ş i a c e ş t i a sînt străini d e n e a m şi-i d i s t r u g
v e c h i u l m o d d e viaţă f i i n d c ă nu-1 p r i c e p .
E d r e p t , p ă t u r a n o a s t r ă s o c i a l ă de sus s-a î m p e s t r i ­
ţat c u e l e m e n t e s t r ă i n e ; e iarăşi d r e p t c ă a c e a s t ă p ă - '
t u r ă străină m î n u i e ş t e u n c a p i t a l i s m c a r e î n c ă p ă s t r e a z ă
caracterul destructiv: dar ce d o v e d e ş t e aceasta din p u n c t
d e v e d e r e ştiinţific? P r e t u t i n d e n i b u r g h e z i a e străină
ş i a r e l ă î n c e p u t u n r o l d e s t r u c t i v . M a i m u l t , sînt s o ­
c i o l o g i c a r e c r e d c ă o r i c e clasă s t ă p î n i t o a r e a f o s t ' d e
o r i g i n e străină, ş i î n a c e a s t ă s u b j u g a r e a u n e i r a s e d e
c ă t r e alta a r sta p r o c e s u l n a t u r a l a l e v o l u ţ i e i s o c i a l e 1 .
Situaţia R o m â n i e i nu e deci o excepţie, c u m se declara
adesea.
P r i c i n a a c e s t e i a n t i p a t i i faţă d e n o i i s t ă p î n i t o r i e ,
î n r e a l i t a t e , alta: n a ţ i o n a l i ş t i i v ă d a c t u a l a o r d i n e s o ­
c i a l ă p r i n p r i s m a v e c h i u l u i s u f l e t r u r a l . S e ştie că, d e
o b i c e i , d a c ă v e c h i u l b o i e r e r a b u n r o m â n , e l trata m a i
b i n e p e ţăranii săi d e c î t u n s t ă p î n i t o r d e o b î r ş i e străină.
T o t astfel s e s o c o a t e ş i a c u m , c ă d a c ă o l i g a r h i a n o a s t r ă
ar fi c o m p u s ă din r o m â n i neaoşi, î n - v i n e l e cărora ar
c u r g e a c e l a ş i s î n g e c a ş i în' ţăran, e a a r a v e a m a i m u l t ă
î n ţ e l e g e r e ş i î n d u r a r e faţă d e n e v o i l e p o p o r u l u i . D a r
a l c ă t u i n d u - s e d i n străini, fără n î c i o a t i n g e r e sufle-,
tească cu masele, aceştia î n d r u m e a z ă p o p o r u l î m p o t r i v a
firii şi n e v o i l o r sale:
M a i e n e v o i e să arătăm pe ce adîncă neînţelegerei
se bazează această iluzie? N o u a noastră pătură c o n d u »
c ă t o a r e n u s e m a i a l c ă t u i e ş t e - d i n m o ş i e r i , c i d i n mînui-l
tori ai capitalului. D a r capitalismul nu are nici sufleţi
n i c i n a ţ i o n a l i t a t e , n i c i s i m p a t i i s p e c i a l e : el e o f o r ţ a
socială obiectivă, impersonală, cu legi neînfrînte de d e z l
v o l t a r e , c a r e n u atîrnă d e n a ţ i o n a l i t a t e a c e l u i ce-1 c o i »
d u c e . î n s o c i e t a t e a b u r g h e z ă n u sînt i n d i v i z i , c i forţii
s u p e r i o a r e c a r e r o b e s c p e i n d i v i z i . D e a c e e a aici d e o l
1
L. ©umplowitz, Der Rassenkampf.
V. Reacţiunea împotriva burgheziei române
263
«ebirile naţionale nu au însemnătatea pe care o aveau
î n v e c h i u l r e g i m agrar.
A d ă u g ă m că naţionalismul reacţiunii trebuie deose­
bit c u grijă d e naţionalismul burgheziei, de naştere
mult mai v e c h e . în adevăr, există două ideologii na­
ţ i o n a l i s t e : u n a ieşită d i n n e v o i l e c a p i t a l i s m u l u i , alta d i n
n e v o i l e r e a c ţ i u b i i î m p o t r i v a c a p i t a l i s m u l u i . A m arătat,
in cercetările noastre, fazele s u c c e s i v e ale naţionalis­
m u l u i ieşit d i n n e v o i l e c a p i t a l i s m u l u i n o s t r u ş i i m p u s
de b u r g h e z i e ca aspiraţie o b ş t e a s c ă a ţării; a c e s t a a
fost r e a l i z a t î n p a r t e p r i n c e l e d i n . u r m ă d o u ă r ă z b o a i e .
Naţionalismul burgheziei, concretizat mereu într-un
« i d e a l n a ţ i o n a l » , c e r e u n stat m o d e r n , u n i t a r ş i n e a t î r -
at, în l i m i t e l e n a ţ i u n i i şi t r ă i n d p r i n el însuşi; n a ţ i o -
alismul r e a c ţ i u n i i c e r e însă ca a c e s t stat să nu-şi î m ­
p r u m u t e o r g a n i z a ţ i a d i n afară, c i s ă şi-o d e r i v e d i n
sufletul p o p o r u l u i ş i r e s p e c t u l t r e c u t u l u i . S î n t a i c i î n
luptă d o u ă c o n c e p ţ i i o p u s e , c u d e o s e b i r e a c ă n a ţ i o n a ­
lismul b u r g h e z i e i a f o s t i m p u s d e c a p i t a l i s m c a a s p i ­
raţie n a ţ i o n a l ă ş i p r e f ă c u t î n f e r m e n t d e r ă z b o a i e s p r e
li. d e v e n i realitate, în v r e m e ce n a ţ i o n a l i s m u l r e a c ţ i u n i i
(i rămas c o n c e p ţ i a unui m ă n u n c h i de intelectuali care
ar a c r e d e că el ar fi s i n g u r a f o r m ă a c e e a ce se î n -
elege p r i n riciţionalism.'
6. Ca şi « J u n i m e a » , n a ţ i o n a l i s m u l t ă g ă d u i e ş t e c-rice
funcţie s o c i a l ă n o i i n o a s t r e c l a s e s t ă p î n i t o a r e , d i s t r u ­
gătoare fără e v l a v i e a t r e c u t u l u i r o m â n e s c c u r a t , a d ă u ­
gind în acelaşi t i m p şi învinovăţirea de înstrăinare de
neam. Tăgăduirea rolului istoric al burgheziei române"
este p a r t e a c e a m a i g r a v ă ş i t o t o d a t ă c e a m a i p o p u l a r ă
Jn r e a c ţ i u n e a n o a s t r ă ; în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă se î n t î î n e s c
lOate c u r e n t e l e r e a c ţ i o n a r e , fără d e o s e b i r e . D e a c e e a
«slăzi o r i c e r o m â n c u l t e c o n v i n s c ă p ă t u r a n o a s t r ă
c o n d u c ă t o a r e n u a r e alt r o l s o c i a l d e c î t e x p l o a t a r e a b u ­
nelului, c ă e g r e a d e t o a t e p ă c a t e l e m o r a l e d e p e l u m e ,
ffiră a a v e a î n s c h i m b v r e o calitate. Faţă d e aceasta,
boierimea v e c h e apare într-o l u m i n ă de .hotărîtă s u p e ­
rioritate m o r a l ă , socială, naţională.. .
T r e b u i e s ă o b s e r v ă m , î n a i n t e d e toate, c ă e g r e u d e
înţeles c u m s-au p u t u t i m p u n e ş i m e n ţ i n e l a c î r m a ţării
in Ic o a m e n i care nu au nici o funcţie-socială; al d o i -

Şt. Z e l e t i n
264
i e a , c ă e v o l u ţ i a R o m â n i e i m o d e r n e a m e r s atît d e r e p e d e
ş i d e sigur, î n c î t e a d e v i n e o a d e v ă r a t ă e n i g m ă , d a c ă
se admite că noua pătură stăpînitoare are numai lip-'
suri şi n i c i o calitate. T r e b u i e să fie d e c i , la b a z a a c e s ­
tei atît de p e s i m i s t e c o n c e p ţ i i , o n e î n ţ e l e g e r e .
Ş i î n a d e v ă r , este. C e . s e î n ţ e l e g e , d e fapt, c î n d s e
afirmă că v e c h e a b o i e r i m e era mai b u n ă decît noii
s t ă p î n i t o r i ? A n u m e c ă b o i e r i i s-au p u r t a t c u p o p o r u l
m a i p u ţ i n v i t r e g c a u r m a ş i i l o r d e azi. S ă a d m i t e m c ă
a c e s t f a p r a r fi, d i n p u n c t d e v e d e r e i s t o r i c , d e p l i n d o ­
v e d i t — deşi nu e. D a r p a r e m e n i r e a i s t o r i c ă proprie,
specifică, a u n e i c l a s e b u r g h e z e , este a c e e a de a r e z o l v a
p r o b l e m e ţărăneşti? O r i c i n e p o a t e v e d e a că aici naţio­
nalismul priveşte r e g i m u l nostru m o d e r n p r i n prisma'
v e c h i u l u i r e g i m a g r a r şi j u d e c ă f u n c ţ i a s o c i a l ă a bufi
gheziei în analogie cu funcţia pe care o avea atunci
b o i e r i m e a : a c e e a d e - a p u r t a d e g r i j ă d e p ă t u r a rurală. O '
s o c i e t a t e m o d e r n ă a r e î n s ă alt c a r a c t e r ş i c l a s a e i stăd
pînitoare altă menire socială: anume aceea de
dezvolta nrc capitalism indigen. A c e s t a e s t e f a c t o r u l e c o
n o m i c care plămădeşte societăţile m o d e r n e şi hotărăşt
d e soarta l o r : însăşi r e l a ţ i i l e n o i l o r s t ă p î n i t o r i faţă d
ţărănime trebuie cercetate şi lămurite din acest p u n e
de vedere. Pentru a înţelege rolul istoric al noii noastr'
clase stăp'nitoare trebuie să se urmărească activitate
ei de dezvoltare a unui capitalism r o m â n propriu, ms
nit a emancipa R o m â n i a de sub dominaţia străinilo'
ş i a-i c r e a u n l o c d e c i n s t e î n t r e s t a t e l e m o d e r n e . Şi-
î n d e p l i n i t n o u a clasă s t ă p î n i t o a r e a c e a s t ă f u n c ţ i e , sinj
" g u r a î n c a r e stă r o l u l e i i s t o r i c p r o p r i u ?
C e l Ce a u r m ă r i t c e r c e t ă r i l e n o a s t r e t r e b u i e să a j u n g
l a încheierea" n u n u m a i c ă b u r g h e z i a n o a s t r ă şi-a î m p l i .
n i t m e n i r e a , d a r c ă şi-a î m p l i n i t - o î n t r - u n m o d c a E
v a f a c e a d m i r a ţ i a v r e m u r i l o r v i i t o a r e . C u c î t e v a de!
c e n i i în u r m ă , R o m â n i a era o r e g i u n e o r i e n t a l ă : W
a v e a căi d e c o m u n i c a ţ i e , n u a v e a o m o n e d ă n a ţ i o n a l
unitară, nu avea aşezăminte de credit, şi c e e a ce esl
m a i g r a v : nu a v e a n i c i oameni p e n t r u a întreprind!
r e z o l v a r e a a c e s t o r g r e l e p r o b l e m e , i m p u s e î n m o d fo:
ţat d e r e l a ţ i i l e c u c a p i t a l i s m u l străin. Ş i a c u m ? P e s
p u ţ i n t i m p R o m â n i a v a sta p e p i c i o a r e l e e i p r o p r i i , ,
un c a p i t a l i s m n a ţ i o n a l d e s t o i n i c a-i satisface t o a t e n
V. Reacţiunea împotriva burgheziei române
265
voile, scutind-o de a mai recurge la mijloacele de p r o ­
d u c ţ i e s c u m p p l ă t i t e a l e străinătăţii. O a s e m e n e a f a p t ă
istorică, î n t r - u n atît d e s c u r t t i m p , n u a î n d e p l i n i t - o
încă nici o b u r g h e z i e e u r o p e a n ă .
Se v e d e deci bine că spre a înţelege R o m â n i a m o ­
d e r n ă t r e b u i e să î n c e t ă m a o p r i v i de la n i v e l u l v e c h i u ­
lui r e g i m şi a i g n o r a p r o b l e m e l e ei p r o p r i i , Istoria naş­
terii României moderne este istoria dezvoltării capita­
lismului naţional. Numai în această l u m i n ă se- p o a t e
stabili r o l u l i s t o r i c a l n o i i n o a s t r e clase s t ă p î n i t o a r e .
Căci fiecare clasă socială are rolul ei p r o p r i u şi funcţia
ei s p e c i a l ă în c a d r u l s o c i e t ă ţ i i pe c a r e o c o n d u c e .
7. în mişcarea noastră de reacţiune î m p o t r i v a b u r ­
gheziei, nici unul din curentele venite m a i înainte sau
mai î n u r m ă n u s e p o a t e a s e m ă n a c u n a ţ i o n a l i s m u l î n
privinţa r o l u l u i s o c i a l . I d e e a n a ţ i o n a l i s t ă a i z b u t i t să
cîştige u n n u m ă r i m p u n ă t o r d e t a l e n t e s t r ă l u c i t e c a r e ,
printr-o v i g u r o a s ă p r o p a g a n d ă î n v o r b ă ş i î n scris, a u
: întreţinut în l u m e a n o a s t r ă c u l t ă o a t m o s f e r ă de p r o ­
nunţat s e n t i m e n t a l i s m r u r a l . P e a c e a s t ă a t m o s f e r ă s-au
putut altoi î n u r m ă ş i alte c u r e n t e r e a c ţ i o n a r e , a s i g u -
iindu-şi o i z b î n d ă l e s n i c i o a s ă . P i l d a t i p i c ă o dă p o p o ­
ranismul: e x o t i c prin o r i g i n e şi caracter, o b s c u r în nă­
z u i n ţ e l e s a l e s o c i a l e , n o u l c u r e n t a p u t u t f i sădit p e
I ( T e n u l a t m o s f e r e i n o a s t r e sufleteşti rurale, devenind
astfel o p l a n t ă p a r a z i t a r ă c e - ş i d a t o r este a p a r e n ţ a de
viaţă s e v e i trase d i n m i ş c a r e a n a ţ i o n a l i s t ă .
a) P o p o r a n i s m u l e de o r i g i n e r u s ă şi a r e un î n ţ e l e s
l i m p e d e n u m a i î n p a t r i a sa. N ă s c u t î n a l t r e i l e a sfert
ni v e a c u l u i X I X , el înfăţişează sforţarea de a găsi p e n ­
tru R u s i a o f o r m u l ă p r o p r i e d e e v o l u ţ i e s o c i a l ă , d e o ­
sebită de a c e e a a ţ ă r i l o r A p u s u l u i . Şi c o n s t i t u ţ i a a g r a r ă
ii R u s i e i p ă r e a a da a c e a s t ă p o s i b i l i t a t e . C ă c i pe c î n d
In A p u s c o m u n i s m u l a g r a r p r i m i t i v a f o s t p e s t e t o t
distrus p r i n d e z v o l t a r e a c a p i t a l i s m u l u i , î n R u s i a e l s e
pîistrează î n c ă s u b f o r m a mirului; aici p r o p r i e t a t e a p r i ­
vată de p ă m î n t este o e x c e p ţ i e 1 . S-a n ă s c u t astfel i d e e a
[ ( A p e c î n d ţările a p u s e n e v o r t r e b u i să-şi d e s c h i d ă c a -
1
J. Delevsky, Les idees des «narodniki» russes, în «Revue
tl'Kconomie Politique», 1921, no. 4, p. 432.
 Şt. Zeîetin V. P.eacţiunea împotriva burgheziei române 267

lea prin capitalism către f o r m a superioară de viaţă a ;Va ieşi din sfera sa de influenţă şi va urma evoluţia,
s o c i a l i s m u l u i , R u s i a V a sări d e - a d r e p t u l d e l a c o m u - , ei proprie: va trece de la comuna agrară de-a dreptul
n i s m u l a g r a r p r i m i t i v l a s o c i a l i s m , fără a d e z v o l t a î n la o fază mai înaltă. Se c u v i n e să reţinem deci că în
s î n u l e i o b u r g h e z i e n a ţ i o n a l ă , d e c i ocolind capitalismul. (jindul lui Marx şi Engels distrugerea capitalismului
Aşadar, ideea esenţială a p o p o r a n i s m u l u i rus e urmă-j apusean era condiţia neapărată, de care atîrna soarta
t o a r e a : comuna rusă, mirul, alcătuieşte germenele uneii poporanismului — şi această condiţie nu s-a împlinit1.
evoluţii speciale ruseşti către o formă de viaţă, supe­ De aceea Engels, d u p ă ce p r e v e d e r i l e sale asupra r e v o ­
rioară1. P r i n a c e a s t a p o p o r a n i s m u l a a j u n s să s e a p r o ­ luţiei sociale s-au dovedit false, şi-a schimbat în mod
p i e şi să s e î n r u d e a s c ă c u panslavismul, c a r e s o c o a t e
firesc, şi părerea asupra soartei mirului: acesta — aşa
c ă Rusia ar avea misiunea deosebită d e a salva « o c c i ­
socoate el — va rămîne de a c u m o simplă amintire: un
d e n t u l p u t r e d » d e d e c a d e n ţ ă , l u m e a s l a v ă f i i n d , che-'i
"Krinnerungsbild an die Vergangenheit»2.
mată a da E u r o p e i o oivilizaţie sănătoasă2. D a r nu t r e i
b u i e să se c o n f u n d e p o p o r a n i s m u l d e - a d r e p t u l c u pan-J După răspândirea socialismului marxist în Rusia, o
s l a v i s m u l , c u m s-a f ă c u t u n e o r i l a n o i . vie polemică a izbucnit între marxişti şi poporanist!,
E de î n s e m n a t că" î n t e m e i e t o r i i s o c i a l i s m u l u i ş t i i n ­ «•ei dintîi susţinînd că R u s i a t r e b u i e să t r e a c ă p r i n faza
ţific au împărtăşit d e a s e m e n e a i d e e a că Rusia ar putea capitalistă spre a ajunge la socialism, cei din urmă
să a i b ă o e v o l u ţ i e p r o p r i e d e o s e b i t ă de a c e e a a ţ ă r i l o r «ifirmînd teza cunoscută că ţara lor va ajunge această
a p u s e n e : a d i c ă , ea ar fi în m ă s u r ă să î n a i n t e z e spre., fază de evoluţie ocolind capitalismul. «Era îndeosebi,
s o c i a l i s m î n f e l u l c u m c r e d e p o p o r a n i s m u l - t r e c î n d dei vorba — în această polemică între poporanişti şi so-
la m i r peste capitalism de-a dreptul către o formă su­ cial-democraţi — dacă Rusia poate realiza societatea
perioară de viaţă socială. S p r e a înţelege c u m s e . face socialistă, cu toate că n-a străbătut toate stadiile evo­
c ă a c e ş t i c e r c e t ă t o r i a u p u t u t î m p ă r t ă ş i a s e m e n e a ere-; luţiei, c a E u r o p a . S e d i s c u t a , î n s p e c i a l , d a c ă R u s i a t r e ­
d i n ţ a , t r e b u i e s ă a m i n t i m c ă e i a u trăit t o a t ă . v i a ţ a înj buie să. t r e a c ă prin capitalism, pentru ca să intre din
c o n v i n g e r e a unei apropiate revoluţii proletare, care tre­ capitalism în socialism, după legea marxistă a evolu­
3
buia să aducă prăbuşirea capitalismului . Ei gîndeau ţiei.»3 în fruntea m a r x i ş t i l o r a stat teoreticianul G. Ple-
d e c i , c ă d i n m o m e n t c e c a p i t a l i s m u l v a f i distrus, R u s i a hanov, al c ă r u i r e n u m e e u r o p e a n n-a f o s t atins d e n i c i
unul d i n a d v e r s a r i i săi p o p o r a n i ş t i .
1
« P o p o r a n i ştii g ă s e s c î n m i r u l . . . rusesc c o m u n i s m u l pri­
1
mitiv, dar ei cred că Rusia poate realiza f o r m a mai înaltă şi E n g e l s scrie în 1893: « F ă r ă î n d o i a l ă , . comuna conţinea ger­
d e f i n i t i v ă a s o c i a l i s m u l u i şi c o m u n i s m u l u i fără să m a i s t r a i menii, c a r e în a n u m i t e c o n d i ţ i i ăr ii. putut să se dezvolte şi să
b a t ă stadiul c a p i t a l i s m u l u i . » T h . G . M a s a r y k : Z u r russíscfiém salveze Rusia de nevoia de a trece prin torturile regimului
Geschichts und Religionsphüosophie, v o i . II, J e n a 1913, p. 2 9 * | capitalist. E u s u b s c r i u p e d e p l i n s c r i s o a r e a a u t o r u l u i n o s t r u
«Herzen, Rakunin, Tzernytzevsky au declarat mirul drept ce­ (a lui M a r x ) . D a r în p ă r e r e a m e a ea şi a l u i c e a dintîi c o n d i ţ i e
l u l a s o c i a l ă a societăţii, ce u r m e a z ă a se î n f ă p t u i p r i n r e v o l u ­ cerută p e n t r u a r e a l i z a acest l u c r u era imboldul din afară,
ţia s o c i a l ă ; a c e a s t ă p ă r e r e f u l ă r g i t ă într-o î n t r e a g ă t e o r i e s o ­ schimbarea sistemului e c o n o m i c în Apusul Europei, distrugerea
c i a l ă şi e c o n o m i c ă : poporanismul. In acelaşi t i m p , L a v r o v şi sistemului capitalist în ţările u n d e s-a n ă s c u t » ( V e z i N i c o l a s - O n ,
M i c h a j l o v s k y î n c e a r c ă să d e a s o c i a l i s m u l u i o n o u ă t e m e l i e filo-! o p , ' cit., p. 495. C u r s i v e l e sînt ale a u t o r u l u i . S c r i s o a r e a la
z o f i c ă . » O p . cit., p. 279. — V a s t a o p e r ă a lui M a s a r y k , c a r e des-¡ care se referă Engels, c u p r i n z î n d p u n c t u l .de v e d e r e al lui Marx
t ă ş u r ă î n două. m a r i v o l u m e t a b l o u l m i ş c ă r i i spiritului r u s 1 dini !n această c h e s t i u n e , e p u b l i c a t ă de a u t o r î n t r e a n e x e l e o p e r e i
«.ultimul secol, în m u l t i p l e l e sale r a m i f i c a ţ i i , dă o orientara] Bale, p. 506. M a r x f a c e o strictă d e o s e b i r e î n t r e sforţările popo--
c o m p l e t ă a s u p r a p o p o r a n i s m u l u i , a r e p r e z e n t a n ţ i l o r săi, ca şţ l a n i ş t i l o r de a găsi p e n t r u p a t r i a l o r "o c a l e p r o p r i e de e v o ­
a l o c u l u i său în c u l t u r a rusă; studiul citat al lui D e l e v s k y poate] luţie —• sforţări pe c a r e le î n c u v i i n ţ e a z ă — şi p r e t e n ţ i a p a n -
fi f o l o s i t ca o p r e p o a s ă î n d r u m a r e . slaviştilor d e a r e g e n e r a p e această c a l e E u r o p a « p u t r e d ă » ) .
2
2
J. D e l e v s k y , Les idees des ngrodnihi, p. 435. M a s a r y k , o p . c i t , p . 295—296.
3
F r a n z M e r i n g : Karl Marx, sein Leben, 1919, p. 198. 3
O p . c i t , p . 290.
 V. Reacţiunea împotriva burgheziei române 269
268 Şt. Zeletin

b) V e r s i u n e a română a poporanismului este foarte

Printr-o întîmplare- a soartei, această polemică a:
obscură. Nimenea nu poate înţelege din expunerea p o -
ajuns să ne intereseze şi pe noi românii. Doi sociologi
poraniştiîor.. r o m â n i ce este şi ce vrea poporanismul,
de p r o v e n i e n ţ ă rusă au deschis şi în ţara noastră o luptă
dacă nu se d u c e la o r i g i n e a sa rusă. P r i c i n a acestei lipse
s o c i o l o g i c ă a n a l o a g ă : fără a p o s e d a v r e o c u n o ş t i n ţ ă a s u ­
de claritate este, pe de o parte, silinţa vădită a popo­
pra capitalismului român, de a cărui soartă vroiau to­
ranismului român de a-şi ascunde originea exotică; pe
tuşi să decidă, ei şi-au împărţit rolurile şi au produs v
de altă parte, lipsa u n o r condiţii sociale prielnice care
opere care, după impresia făcută la noi, sînt «formi­
ar face cu putinţă incetăţenirea poporanismului în m i ş ­
dabile» si au menirea de «a rămîne»3. Aici ne intere­
carea noastră socială culturală.
sează n u m a i latura poporanistă a acestei p o l e m i c i .
In adevăr, concepţia poporanismului rus e limpede:
1
Poporanismul a fost introdus la noi printr-o serie de ar­ aici mirul e privit ca germenele din care se va haste
ticole de jurnal în „Evenimentul Literar" (vezi G. Ibrăileanu, o dezvoltare socialistă specific rusă, pe dinafară de ca­
Poporanismul, în „Curentul Nou" no. 3, an. 1); el dezvoltă ideeaf drul capitalismului. Dar în România nu există nici o
unei 'datorii a păturii culte faţă de clasa ţărănească, o .idee!
urmă de comunism agrar care ar putea să fie punctul
eminamente rusească (vezi Delevsky, Les idees des «narodniki»
op. cit., pag. 438). C. Dobrogeanu-Gherea, care cunoştea din alt'ă de plecare al unei dezvoltări socialiste superioare. De
parte înţelesul real al curentului poporanist, reprezentat apoi aceea nu se p o a t e înţelege în ce ar consta evoluţia agrară
de „Viaţa Românească", strecură într-o. . conferinţă (Vin ideile specific românească, care ar trebui să ocolească capi­
fundamentale ale socialismului ştiinţific) avertismentul că so­ talismul şi să ne ducă de-a dreptul la socialism. Aici
cialiştii noştri să nu nimerească cu oiştea în gardul reacţiunii.
Acesta sili poporanismul român la o formulare mai amănun­ — adică în l a t u r a să pozitivă şi esenţială — poporanis­
ţită a punctului s ă u de vedere. în adevăr, o recenzie a zisei m u l r o m â n e lipsit de o r i c e sens1.
conferinţe, venită din grupul poporanist (G. Ibrăileanu; în In asemenea împrejurări, partea de seamă a popo­
„Viaţa Românească" 1906, vol. III, p, 137), veşti că răspunsul
ranismului român rămîne latura sa negativă: duşmă­
amănunţit va sosi din loc mai competent. Dar fără a aştepta
acest răspuns, Gherea luă atitudine faţă de recenzia popora­ nia faţă de capitalismul nostru naţional. D e altfel i d e i l e
nistă printr-o întîmpinare destul de amănunţită (Un mic răs­ pe care el le a d u c e în această chestiune sînt acelea d e z -
puns la o mică recenzie, în „Viitorul Social", 1908, no. 10). V e ­
ni apoi grosul luptei:. articolele d-lui C. Stere: Social-democra­ 1
în forma dintîi a acestui studiu („Arhiva" an. IV, no. 2)
tism ori poporanism?, „Viaţa Românească" august 1907 — apri­ am supus ideile poporaniste unei amănunţite analize, de care
lie, 1908), răspunsul lui Gherea în Cuvinte Uitate apoi în Neom am crezut că ne putem lipsi aici. Amintim numai că popora­
iobăgia, care aduse din partea adversarului o ripostă pe un ton, nismul român cere, din punct de vedere economic, o gospo­
destul de ridicat. dărie în spirit medieval, care are ca bază agricultura, şi in­
Această polemică' prezintă următoarele caractere: a) nici dustria ca simplă întregire a acesteia; iar din punct de vedere
unul din adversari n-a studiat evoluţia economiei noastre na­ politic, realizarea principiilor democratice apusene. Cum însă
ţionale; de aceea cu oarecare schimbări, discuţia lor poate fi principiile democratice sînt un produs al economiei burgheze,
localizată pentru oricare altă ţară agricolă intrată sub influenţa realizarea lor într-o ţară cu economie medievală este o impo­
capitalismului. E un simplu exerciţiu de scrimă logică, fără sibilitate. Poporanismul român suprapune aici două elemente
nici un contact cu terenul nostru social; b) nici unul din adver­ contradictorii: o ideologie politică burgheză pe un fond eco­
sari n-a crezut de cuviinţă să procedeze în chip ştiinţific: să nomic agrar medieval.
înceapă cu o introducere istorică, în care să arate pînă undai Acest nonsens se lămureşte prin importarea fără; spirit critic
au dus chestiunea predecesorii lor ruşi şi de unde începe ,con-"l a ideilor poporaniste ruse. E drept că şi poporaniştii ruşi luptau
tribuţia lor proprie. E- drept, Neoiobăgia conţine cîteva indiJ pentru realizarea democraţiei politice în mediul -agrar al ţării
caţii destui de străvezii asupra originii şi caracterului rus al lor; dar acest mediu agrar avea în Rusia un caracter comunist,
poporanismului; aceasta a enervat însă pe teoreticianul popo­ egalitar, şi se credea că poate înainta de-a dreptul către demo­
ranist, 1-a silit să se apere că ar fi «narodnic pur» şi să ia lâ craţia economică _ a socialismului. Astfel în poporanismul rus
rîndul său ofensiva, declarînd că Gherea nu e original nici în, era o. deplină armonie între fondul economic şi formele poli­
termenul Neoiobăgie, «atîta. doar că-1 încurcă». (V. R., 1910, nm tice, pe cînd la imitatorii săi din România contradicţia este
11). Notaţi' bine: nici în titlul lucrării; de idei nu mai încape desăvîrşită.
vorbă.
270 Şt, Zeletin
v o l t a t e d e p o p o r a n i s m u l rus. M a s a r y k d e s c r i e astfel ati­
t u d i n e a p o p o r a n i ş t i l o r r u ş i faţă d e c a p i t a l i s m u l ţării l o r :
c a p i t a l i s m u l r u s p a r e p o p o r a n i ş t i l o r artificial, u n m i j ­
l o c de exploatare a claselor sărace de către capitalismul
străin; el este destructiv, nu se p o a t e ridica la o d e z ­
voltare superioară fiindcă lipsesc debuşeele externe şi
,piaţa i n t e r n ă e p r e a slabă; d e a c e e a R u s i a , d u p ă c e şi-a
e m a n c i p a t ţăranii, t r e b u i e s ă c a u t e î n a g r i c u l t u r ă ş i î n
i n d u s t r i a m i c ă m i j l o c u l d e a-şi d u c e v i a ţ a 1 . T o a t e a c e s t e :
i d e i l e r e i a ş i p o p o r a n i s m u l r o m â n faţă d e c a p i t a l i s m u l
nostru naţional. Partea cea mai impresionantă în această
c a m p a n i e a poporaniştilor noştri împotriva capitalismu­
lui o formează neîndoielnic argumentele aduse î m p o ­
triva industrializării e c o n o m i e i r o m â n e . L u c r u l nu poate
surprinde; căci aceste argumente sînt reproduse d u p ă
.unul din cei mai a d i n e i s c r i i t o r i p o p o r a n i ş t i ruşi, N i -
colâs-Gn, a cărui operă principală am folosit-o şi n o i
deseori2.
1
Op. cit., pag. 294—295.
2
Nicolas-On e pseudonimul lui N. ' Danielson, traducătorul
în ruseşte al vol. Ï din Kapital. „Compară argumentele sale îm­
potriva industriei ruse (Histoire du développement de la Russie,
p. 250—264) cu argumentele poporanismului român împo­
triva industriei noastre (V. R., octombrie 1907, pag. 17—39)^
începutul acestor argumentări e aproape identic, ceea ce naşte
impresia de ceva mai mult decît un simplu împrumut nemăr­
turisit de idei («Modul capitalist de producere cere înainte de
toate debuşee: aceasta este condiţia esenţială a existenţei sale»,
Nicolas-On. — «(Pentru naşterea unei industrii mari se cere o|
condiţie indispensabilă: asigurarea debuşeului» C. Stere).
Acest fapt merită să fie relevat, dacă nu din altă pricină cel
puţin din aceea că autorul versiunii române a poporanismului,
susţine a nu datori nimic poporaniştilor ruşi, nici chiar numele
doctrinei (Viaţa Românească 1910, no. 11).
Credinţa pe care acest autor şi-o însuşeşte de la Nicolas-On
făcînd din ea temelia argumentelor sale împotriva industriali­
zării României, anume' că dezvoltarea industriei atîrnă de de-;
buşee externe, îşi are obîrşia la Marx. Decît, asemenea ere-'
dinţa putea fi adevărată în faza liberalistă a burgheziei, nu mai
este însă în aceeaşi măsură în actuala fază imperialistă. Dâ
astă dată greutatea activităţii industriale cade pe piaţa internă,
de', unde burghezia exclude orice concurenţă străină, spre
întreprinde apoi o organizare sistematică, explicitînd pînă la
ultima limită posibilităţile de consum. ..
în ceea ce priveşte România, neputinţa de a dezvolta o măre'
industrie naţională ar lăsa-o pradă formelor inferioare şi des-.
V. Reacţiunea împotriva burgheziei române 271
P o p o r a n i s m u l este în cultura noastră d i n ultima j u ­
mătate a veacului trecut un e p i s o d ce dispare fără u r m e .
D a c ă pe t i m p u l c î n d a fost el i m p o r t a t la n o i se m a i
p u t e a d u c e o l u p t ă î m p o t r i v a e c o n o m i e i capitaliste,- a s ­
tăzi, c î n d e c o n o m i a n o a s t r ă i n t r ă c u " ~ p î n z e l e p l i n e î n
a p e l e capitalismului, a s e m e n e a luptă ar fi o a n o m a l i e .
D e fapt, nici u n cercetător serios n u s e m a i g î n d e ş t e
la ea. Sentimentalismul rural reacţionar în c a r e a trăit
p o p o r a n i s m u l nu a fost nici născut, nici întreţinut de
e l : acest sentimentalism este u n p r o d u s social n e c e s a r
î n faza a c t u a l ă , iar a l i m e n t a r e a s a e s t e o p e r a e x c l u s i v ă
a propagandei naţionaliste.
8. Curentele reacţionare cercetate pînă a c u m ar putea
fi n u m i t e sincere, în s e n s u l că a t i t u d i n e a l o r faţă de
s o c i e t a t e a n o a s t r ă b u r g h e z ă este d e s t u l d e l i m p e d e . C ă c i
cu toate sofismele întrebuinţate de reprezentanţii a c e s ­
t o r curente,- s p r e a se înfăţişa ca p r o p o v ă d u i t o r i ai u n u i
p r o g r e s real, o p u s p r o g r e s u l u i aparent al burgheziei
n o a s t r e , e i s e arată îii m o d s t r ă v e z i u c e e a c e s î n t : o a ­
menii trecutului, duşmani ai prezentului. N o u l curent
c u 1 care trebuie să ne o c u p ă m a c u m are o înfăţişare
m u l t m a i t u l b u r e : e l s-a î n v e ş m â n t a t î n •hip d i b a c i în-,
tr-o formulă a progresului şi trebuie mai m u l t e sfor­
ţări s p r e a d e s c o p e r i c e e a c e s e a s c u n d e î n r e a l i t a t e
s u b această, f o r m u l ă . E v o r b a .de s o c i a l i s m u l n o s t r u :
el e o m a s c ă n o u ă , c a r e a s c u n d e de l u m i n ă o faţă v e c h e
şi b i n e cunoscută, aceea a reacţionarului r o m â n .
Pe cînd o parte din elementele noastre reacţionare
s-au silit să-şi c r e e z e o ' f o r m u l ă p r o p r i e s p r e a-şi e x ­
p r i m a u r a l o r î m p o t r i v a n o i i o r d i n i s o c i a l e , altă p a r t e
d i n e l e a găsit î n d o c t r i n a s o c i a l i s t ă u n f e r i c i t m i j l o c
p e n t r u a c e l a ş i s c o p r e a c ţ i o n a r . D e astă d a t ă f o r m u l a
în care oamenii trecutului dădeau expresie antipatiei
lor faţă d e aşezămintele burgheze, avea nepreţuitul
avantaj că-i scutea de o r i c e î n c e r c a r e de a m a i d o v e d i
l u m i i n o a s t r e c ă e i sînt p i o n i e r i i p r o g r e s u l u i s o c i a l . N u
sînt o a r e socialiştii peste tot reprezentanţii societăţii
tructive ale capitalismului. In acest caz sfîrşitul nu ar fi rea­
lizarea unei forme superioare de viaţă, ci dezagregarea şi de­
cadenţa, cum am arătat în * cercetările asupra revoluţiei agrare.
272 Şt. Zeletin
viitoare? Şi reacţionarii noştri, în costumul exotic so­
cialist, s-au crezut în drept să adopte aceeaşi poză.
E bine stabilit că prima noastră mişcare socialistă
a fost o manifestare reacţionară. D-l G. Ibrăileanu do­
vedeşte că ea avea aceeaşi atitudine faţă de societatea
1
noastră burgheză ca şi «Junimea» , iar d-l H. Sanielevici
o înfăţişează ca o mişcare romantică a intelectualilor
2
noştri, în care muncitorii aveau rolul de decor . Noi
credem că putem merge ceva mai departe şi dovedi că
şi actuala mişcare socialistă, aşa cum şi-a găsit e x p r e ­
sia teoretică în scrierile sociologice ale lui C. D o b r o -
geanu-Gherea, e tot o manifestare reacţionară ascunsă
în frazeologie marxistă.
Care este, în adevăr, atitudinea socialismului ştiin­
ţific faţă de societatea burgheză? Repetăm: a socialis­
mului ştiinţific, nu a broşurilor de propagandă socia­
listă. Ca orice disciplină ştiinţifică, socialismul nu are
vreun sentiment faţă de burghezie: el reprezintă sfor- .
tarea de a o înţelege. De aceea, a) doctrina socialismu­
lui ştiinţific priveşte burghezia ca o fază necesară de
evoluţie socială, avînd funcţia ei istorică definită; b|
această atitudine specială decurge dintr-o atitudine ge­
nerală faţă do evoluţia socială: aceasta e privită ca un
proces natural, avînd legile sale proprii, ce nu atîrnă
de voinţa noastră, ci se impun acesteia; c) procesul na­
tural al evoluţiei sociale este lămurit, ca orice alt f e ­
nomen natural, prin spontaneitatea sa proprie, ca o dez­
voltare de la fond spre formă: de la structura economică
spre aşezămintele juridico-politice care se altoiesc pe
această structură.
Comparaţi acum cu cele zise atitudinea pe care ©
ia Gherea in scrierile sale sociologice faţă de burghezia
română şi veţi descoperi că aceasta atitudine este dia­
metral opusă spiritului socialismului ştiinţific. Nu voim .
să repetăm ceea ce am arătat la deosebite prilejuri în
cursul cercetărilor noastre. A m i n t i m însă în rezumat:
a) că Gherea n-a fost în stare să aplice metoda - mar­
xistă la evoluţia burgheziei române; pentru el, ca şi
pentru «Junimea», societatea română modernă este o
1
Spiritul critic în cultura românească, p. 195
2 ei inteligenţe şi talente briliante, în loc de a se opri la suprafaţă
Studii critice, p. 245.
V. Reacţiunea împotriva burgheziei române ' 273
dezvoltare de la forme spre fond; b) de aceea el n-a
putut concepe dezvoltarea societăţii noastre moderne ca
u n proces natural; căci formele de sus cer indivizi care
să le introducă, iar aceştia creează, încalcă evoluţia,
prefăcînd-o într-o alcătuire artificială; c) şi aşa Gherea
n-a putut înţelege necesitatea istorică a aşezămintelor
noastre burgheze: acestea i se par ,a contrazice in chip
«monstruos» şi «grotesc» structura economică şi a fi o
simplă «minciună», iar oligarhia, care le-a introdus şi
le menţine, împiedică după el progresul social şi. duce
ţara la «decadenţă». M a i hotărît şi mai drastic n-a vor­
bit nici un reacţionar în România.
Socialismul lui Dobrogeanu-Gherea, întocmai ca şi
cel al vechii mişcări, se reduce în realitate la o simplă
frazeologie marxistă, ce acoperă o atitudine reacţionară:
incapabil să înţeleagă prezentul, el îl defăimează, îl
«critică», ca să întrebuinţăm cuvîntul consfinţit pentru
caracterizarea reacţiunii române. La Gherea schema so­
ciologică stabilită de M a r x devine o realitate absolută,
de la înălţimea căreia el, priveşte societatea română
modernă; si fiindcă aceasta i se pare a nu corespunde
schemei, el o covîrşeşte cu tot felul de epitete violente,
din caic am dat vreo cîteva specimene mai sus. Ceea
ce la M a r x era un mijloc de a cerceta şi a lămuri fap­
tele, la Gherea se preface în mijloc de a le judeca şi
osîndi — scurt, de a le «critica». Astfel marxismul său
rămîne un simplu formalisih, sub care stă neatins spi­
ritul reacţionar. Lupta între formă şi fond, între fra­
zeologia lui M a r x şi spiritul «Junimii», se prelungeşte
de-a lungul întregii Neoiobăgii, dînd acestei opere nota
ei proprie, pe alocuri destul de picantă 1 . Socialismul
1
O pildă. în ceeace priveşte întocmirile noastre burgheze
voiţi să ascultaţi vocea «Junimii»? Iat-o: «Repet: nu erau în
ţară nici condiţiile obiective, nici cele subiective pentru întoc­
mirea politico-socială a capitalismului: nici forţele economice
care să necesite o asemenea transformare nici clasele producă­
toare, numeroase şi importante, care s-o reclame». (Neoiobăgia,
ed. II, p. 32). Aşadar mai limpede nici nu se poate: aşeză­
mintele noastre burgheze sînt forme fără fond.
Voiţi acum să auziţi frazeologia lui M a r x în aceeaşi m a ­
terie? întoarceţi foaia şi ea apare numaidecît: «Dacă vechii
conservatori, şi mai ales junimiştii, care au "numărat printre
274 Şt. Eeletin
ş t i i n ţ i f i c r o m â n n u s-a n ă s c u t î n c ă , d u p ă c u m n u i
s-au n ă s c u t n i c i c o n d i ţ i i l e sale s o c i a l e : e l s e v a n a ş t e
abia atunci c î n d a p o s t o l i i săi ne vor aduce spiritul
m a e s t r u l u i , nu frazele sale .
1
O atitudine socială reacţionară, izvorîtă din t e m p e ­
r a m e n t e r e a c ţ i o n a r e , t r e b u i a să-şi afle î n t r e g i r e a f i r e a s c ă
într-o politică reacţionară. Mişcarea noastră m u n c i t o ­
rească, î n c ă în faza ei e m b r i o n a r ă , a f o s t î n d r u m a t ă
î n c h i p natural î m p o t r i v a burgheziei: î m p o t r i v a a c e l o r
detestaţi a u t o r i a i « f o r m e l o r » b u r g h e z e , c a r e n e d u c
ţara l a « d e c a d e n ţ ă » . Ş i c e p u t e a f i l u c r u m a i f i r e s c d e c î t
ca o mişcare proletară să lupte î m p o t r i v a b u r g h e z i e i ?
Şi totuşi nu e n i c i d e c u m lucru firesc. In p r e z e n t
c a p i t a l i s m u l r o m â n , î n c ă î n p r o c e s d e f o r m a ţ i e , s e află
î n faţa u n e i m i ş c ă r i a g r a r e r e a c ţ i o n a r e . V o t u l o b ş t e s c
a d a t s u p e r i o r i t a t e a n u m e r i c ă m a s e l o r r u r a l e şi a d e s ­
chis un c î m p vast propagandei reacţionare, care e în
p r e z e n t o forţă c u l t u r a l ă z d r o b i t o a r e , fără r i v a l . In ase­
menea împrejurări istorice a îndrepta muncitorimea im­
an fi căutat adîncile forţe sociale care au impus transformarea,
ei ar fi înţeles că tinerimea liberală de la 48 a fost numai ex-
primătoarea şi mijlocitoarea acestor forţe», (Op. cit., p. 34).
Cu alte cuvinte, întîi apare «Junimea» şi constată că nu era
«nici pomeneală» de forţele sociale care să impună- transfor­
marea societăţii noastre, apoi se arată şi Marx, afirmînd că
totuşi această transformare n-a fost decît expresia unor ase­
menea forţe'
Şi dacă de acest fel este ştiinţa maestrului, oricine poate
să-şi închipuie cam de ce natură este ştiinţa elevilor săi. Ceea
ce se scrie la noi în numele concepţiei materialiste a istoriei,
poartă. în genere aceeaşi notă: năzuinţa îndărătnică, de a in­
venta cu orice preţ miraculoasa «luptă de clasă», cheia magi­
că menită a dezlega toate tainele vieţii noastre sociale, politice
şi culturale. Ce factori sociali sînt puşi în luptă, ce lămurire
li se dă, aceasta e o chestie secundară: partea esenţială este
să iasă «interesele de clasă». Şi atunci vine şi poza de trium­
fătoare superioritate faţă de restul scriitorilor sociologici, care
nu sînt în stare să mînuiască magicele formule. Acelaşi for­
malism sterp, ce caracterizează întreaga noastră cultură, alcă­
tuieşte şi caracterul socialismului nostru.
1
Caracterul socialismului român, în cadrul economiei ro­
mâne actuale, este cercetat mai amănunţit în studiul nostru:
«Socialism reacţionar şi socialism revoluţionar»,' care va apă­
rea.
V. Reacţiunea împotriva burgheziei române ' 275
potriva burgheziei înseamnă a mina apă pe moara reac-
ţiunii. Printr-o asemenea mişcare se primejduieşte
dezvoltarea capitalismului r o m â n şi se surpă temelia
reală p e c a r e t r e b u i e s ă s e d e z v o l t e v i i t o a r e a m i ş c a r e
muncitorească.
I n t o t d e c u r s u l r e v o l u ţ i i l o r b u r g h e z e d i n Franţa, d e
l a 1789 p î n ă l a 1848, m u n c i t o r i m e a l u p t ă m e r e u u m ă r
l a u m ă r c u b u r g h e z i a : e a s e c o b o a r ă î n stradă ş i c î ş -
tigă b ă t ă l i i l e r e v o l u ţ i o n a r e c u s î n g e l e ei. C ă c i o a m e n i i
trecutului nu sînt n u m a i duşmanii burgheziei, ci şi ai
muncitorimii: ei v o r să întoarcă roata vremii înapoi,
împotriva capitalismului, nu peste c a p i t a l i s m . A b i a de
la 1848 s~a p u t u t a f i r m a m u n c i t o r i m e a ca o forţă n e a -
tîrnată, c u p r o p r i i l e e i ţeluri r e v o l u ţ i o n a r e . S o s i s e v r e ­
mea; burghezia era deplin formată: de atunci m u n c i ­
torimea putea privi spre viitorul ei propriu, căci c a ­
riera r e v o l u ţ i o n a r ă a b u r g h e z i e i a p a r ţ i n e a t r e c u t u l u i .
Dar în România un asemenea m o m e n t nu numai
c ă n-a sosit, c i s e arată î n c ă d e p a r t e î n v i i t o r . B u r g h e ­
z i a n o a s t r ă s e află a b i a î n f o r m a r e ş i t r e b u i e s ă l u p t e
pentru existenţă cu masele reacţionare, care au de partea
l o r f o r ţ a n u m e r i c ă şi a t m o s f e r a s u f l e t e a s c ă p r i e l n i c ă . In
acest conflict al b u r g h e z i e i cu o a m e n i i trecutului, s o ­
cialismul nostru «ştiinţific», ca şi mişcarea m u n c i t o ­
rească, s e î n d r e a p t ă î m p o t r i v a c e l e i dintîi, c u v ă d i t e
s i m p a t i i p e n t r u c e i d i n u r m ă . O m i ş c a r e ^ce n u a r a v e a
n u m a i n u m e l e , ci şi spiritul socialist, ar lua o a t i t u d i n e
diametral opusă.
I n R o m â n i a , c a p i t a l i s m u l î n c ă n u şi-a î n c h e i a t c a r i e r a
sa r e v o l u ţ i o n a r ă : r e v o l u ţ i a e c o n o m i c ă se află în c u r s ,
.'ivînd c e l e m a i f r u m o a s e p e r s p e c t i v e , r e v o l u ţ i a s u f l e t e l o r
însă n u d ă s e m n e c ă v r e a s ă î n c e a p ă . D a r p e t e m e l i i l e
Unui c a p i t a l i s m î n p r o c e s d e f o r m a ţ i e ş i c u c a r a c t e r r e ­
v o l u ţ i o n a r , u n p r o l e t a r i a t u r m ă r i n d ţ e l u r i l e sale r e v o ­
luţionare p r o p r i i e un n o n s e n s : o astfel de a t i t u d i n e
revoluţionară ascunde de fapt o reacţiune. Fiecare fază.
i d e e v o l u ţ i e are p r o b l e m e l e ei proprii de rezolvat. Şi pro-,
b l e m e l e c a r e s e r i d i c ă R o m â n i e i î n a c t u a l a e i fază d e
d e z v o l t a r e sînt d e n a t u r ă r e v o l u ţ i o n a r ă b u r g h e z ă , n u
revoluţionară proletară.
276 Şt. Zeletin
c) Valoarea şi sensul culturii române reacţionare
9. Reaeţiunea română, în deosebitele ei curente,, a
repurtat o desăvîrşită izbîndă. Nu există la noi un c u - j
rent de idei burghez: spiritul public a căzut cu totul
s u b stăpînirea reacţiunii. Aceasta e ceea ce dă nota pre­
dominantă culturii române în era de prefacere burgheză.
Numească-se această perioadă culturală era spiritului
critic, ori mai bine era Junimii, care a dat culturii noas­
tre pecetea ei proprie; sub orice denumire s-ar adopta,
se ascunde acelaşi cuprins: predominarea spiritului .re-ş
;
acţionar în gîndirea românească.
Evoluţia societăţii noastre moderne înfăţişează ur­
mătoarea privelişte caracteristică: jos, un substrat eco­
nomic ce, a păşit vertiginos înainte; sus, un factor spi­
ritual care a rămas cu totul îndărăt; activitatea burghe­
ziei a forţat cel dintîi factor mereu spre viitor, îh vreme
ce activitatea reacţiunii a ţinut cu tenacitate pe cel din
urmă în Ioc. Şi aşa societatea noastră se alcătuieşte în
prezent din două pături suprapuse, perfect duşmane: o
structură economică socială modernă şi un spirit public
medieval, concretizat într-o serie de curente culturale
reacţionare.
Am urmărit pe rînd, în cercetările noastre, aceste
două serii de evoluţie; în primele trei studii am urmă­
rit de aproape procesul de dezvoltare al capitalismului,
spre a cerceta în ultimele două substratul social al evo­
luţiei culturale. A c u m putem confrunta cele două şerif
de evoluţie, spre a trage încheierile.
Dacă adoptăm o denumire consfinţită printr-o veche
întrebuinţare, dar neexactă din punct de vedere ştiin­
ţific, putem vorbi de o adevărată . luptă între spirit şi
materie: între cultură şi orînduirea noastră economică-
socială. Î n t r e a g a noastră mişcare culturală este o ma-r
şină de fabricat duşmani ai ordinii sociale existente, şi
această tragedie a luptei între vechiul spirit şi noul să
mediu social alcătuieşte Caracteristica actualei faze a
evoluţiei noastre sociale. în această ciocnire a două lumi-'
Spiritul, asupra căruia se revarsă o , aureolă străvech
de sfinţenie, apără o cauză pierdută: el nu e solia vii
torului, ci ecoul trecutului; scopul său este un non
sens: el vrea să tîrască ordinea socială îndărăt, în lo
V. Reaeţiunea împotriva burgheziei române 277
să forţeze evoluţia sufletească înainte, spre a stabili
acea armonie între realitatea internă şi formele externe
pe care o visează şi în numele căreia luptă.
Nu mai încape deci nici o îndoială: burghezia r o m â ­
nă a suferit pe teren cultural o înfrîngere desăvîrşită.
Dar poate nu e potrivit a vorbi nici de o înfrîngere. Căci
acest cuvînt lasă a se înţelege că burghezia noastră ar fi
încercat să lupte pentru cultură şi nu a izbutit. în rea­
litate, nu numai că noua noastră pătură conducătoare
nu s-a apropiat de cultura naţională, ci pînă în prezent
ea nici nu a dat semne că a priceput nevoia de a porni
o luptă culturală. Burghezia română a fost absorbită
cu desăvîrşire de problemele vieţii practice, care erau
cele mai grabnice şi mai apăsătoare. Dar în vreme ce
ea crea pe de o parte valori materiale, reaeţiunea crea
de cealaltă parte valori sufleteşti. Şi aşa se face că so­
cietatea română-modernă se înfăţişează' ca o uriaşă m a ­
şină moartă, fără suflet propriu şi' fără o cultură 'cores­
punzătoare, izvorîtă din acest suflet. E marea lipsă care
se simte in toate aşezămintele burgheziei noastre 1 .
10. Cu toată această victorie deplină pe care au r e ­
purtat-o curentele culturii noastre reacţionare, ele sînt
totuşi de aşa natură, că nu pot suferi nici proba celui
mai uşor examen ştiinţific: toate se reduc Ia un forma­
lism de împrumut, care în ţările de origine are un Ou-
prins corespunzător, căruia însă reaeţiunea română a
fost nedestoinică să-i dea un sens. în adevăr, ce impută
aceste curente reacţionare burgheziei române? Că aceas­
ta a călcat continuitatea istorică, a nesocotit condiţiile
noastre sociale reale, că tinde a ne duce ţara într-o di­
recţie potrivnică nevoilor noastre proprii. Deci reaeţi­
unea noastră, în toate deosebitele ei curente, protes­
tează în numele spiritului istoric: aşa a făcut peste tot
reaeţiunea împotriva burgheziei şi aşa era firesc să facă
şi a noastră Pretutindeni s-a imputat burgheziei că' pro­
cedarea ei este «neistorică», că ea şi-a clădit ordinea
socială pe lipsa respectului faţă de trecut.
Despre armata română observă cu bun temei d I N [orgi
1
că ceea ce ea a făcut atît în 1 8 7 7 , cît şi 1 9 1 6 - H»l/t. •.<• ,i i i n
reşte numai instinctului, nu pregătirii sufleteşti. tutorii
matei româneşti, I I , 2 2 0 .
 Şt. Zeletin
278
A c e a s t a este însă n u m a i o atitudine negativă. A i z ­
b u t i t r e a c ţ i u n e a r o m â n ă s ă d e a f o r m u l e i sale i s t o r i c e
şi un cuprins pozitiv, să traducă spiritul istoric în fapt?
A n i putut constata în decursul cercetării noastre că nici
u n u l - d i n curentele reacţionare -— nici acel înveliş mar­
x i s t — n-a f o s t în s t a r e să p r e f a c ă p r i n c i p i u l c o n t i n u i ­
tăţii î n m e t o d ă d e c e r c e t a r e ' ştiinţifică. A f i r m a r e a a c e s ­
tui principiu rămîne în reacţiunea română o simplă
frază: în l o c ca el să fie prefăcut într-un m i j l o c de a
c e r c e t a ş i î n ţ e l e g e e v o l u ţ i a realităţii s o c i a l e , e l e s t e î n ­
trebuinţat ca o a r m ă de luptă, ca un m i j l o c de a c o n t r a ­
ataca pe adversarul învingător. -
A ş a d a r r e a c ţ i u n e a r o m â n ă n-a p u t u t c r e a culturii
noastre temelia istorică pe care se îndrumează în era
b u r g h e z ă c u l t u r a n a ţ i o n a l ă a o r i c ă r e i ţări. A c e a con­
v i n g e r e care alcătuieşte m i e z u l însuşi a c e e a ce n u m i m
spirit istoric: a n u m e , că e v o l u ţ i a o m e n i r i i e o serie de
faze succesive, fiecare din acestea fiind un inel necesar-
în dezvoltarea întregului — această credinţă nu n u m a i
n-a intrat în mentalitatea noastră obştească, dar lipseşte
in mişcarea noastră culturală cu desăvîrşire. Reacţiunea
r o m â n ă n u şi-a î m p l i n i t m i s i u n e a p o z i t i v ă ; s u b a p a r e n ­
ţ e l e u n u i f o r m a l i s m i s t o r i c , e a e î n c ă t o t atît d e n e i s t o r i c ă
p e c î t e s t e b u r g h e z i a însăşi.
D a r n u e n u m a i a t î t : p r i n î n s ă ş i Condiţiile î n c a r e
s-a n ă s c u t c u l t u r a r o m â n ă , ea t r e b u i a să a j u n g ă a de-' 1
f o r m a c h i a r ş i s e n s u l ştiinţei. C o n s t a t a r e a d e f a p t d e l a
c a r e pleacă toate curentele de reacţiune este aceeaşi:
nepotrivirea între fondul nostru sufletesc şi ordinea
s o c i a l ă ; c e l d i n t î i e a g r a r rural, c e a d i n u r m ă e b u r - ,
g h e z ă m o d e r n ă . A c e a s t ă c h e s t i u n e a f o s t d e z v o l t a t ă de';
a p o s t o l i i r e a c ţ i u n i i î n c h i p n e o b o s i t , c u u n m a r e l u x de|
a m ă n u n t e s i g l u m e d e t o t f e l u l : e î n n a t u r a subiectului.--
C u r e n t e l e r e a c ţ i u n i i n o a s t r e p l e a c ă a n u m e d e l a su­
f l e t u l r o m â n c a c e v a dat, c r i s t a l i z a t î n f o r m e d e f i n i t i v e
ş i s e n ă p u s t e s c î m p o t r i v a s o c i e t ă ţ i i m o d e r n e , care-1 c o n ­
trazice. E l e defăimează această societate, o înjosesc, q
î n f ă ţ i ş e a z ă c a u n p r o g r e s fals, u n l u s t r u , o s p o i a l ă , u i
m i m e t i s m , şi î n c e a r c ă să d o v e d e a s c ă că d a c ă societatea
n o a s t r ă s-ar î n t o a r c e î n a p o i , l a n i v e l u l s u f l e t u l u i mei
d i e v a l , a t u n c i , a b i a a t u n c i R o m â n i a ar i n t r a p e calea
p r o g r e s u l u i r e a l . A s t f e l c u r e n t e l e r e a c ţ i u n i i n o a s t r e nJH
V. Reacţiunea împotriva burgheziei române
279
z u i e s e , c u m a m zis, s ă î n t o a r c ă l u m e a îndărăt, î n l o c s ă
î n d r u m e z e sufletul înainte. De aici se v e d e cu p e r f e c t ă
l i m p e z i m e caracterul curat neştiinţific al culturii noas­
t r e : la ea ştiinţa nu e un mijloc de cunoaştere, ci o armă
d e atac; d e o s e b i t e l e f o r m u l e p e c a r e e a l e aduce din
străinătate şi le prezintă publicului nostru ca « ş t i i n ţ ă »
sînt întrebuinţate în fapt î m p o t r i v a sensului. real al
ştiinţei.
S ă l u ă m d e p i l d ă p r i n c i p i u l c o n t i n u i t ă ţ i i , c a r e stă
la baza întregii noastre reacţiuni. In ştiinţa străină
a c e s t p r i n i c p i u e x p r i m ă o a t i t u d i n e a s p i r i t u l u i faţă de
f a p t e şi s l u j e ş t e ca m i j l o c de a le c e r c e t a şi a le î n ţ e l e g e .
E l c e r e a n u m e c a f a p t e l e s ă fie d e d u s e u n u l d i n a l t u l ,
c a o î n l ă n ţ u i r e n e î n t r e r u p t ă d e c a u z e ş i e f e c t e , aşa c ă
s u c c e s i u n e a l o r să f o r m e z e o serie continuă: o e v o l u ţ i e .
D a r î n c u l t u r a n o a s t r ă a c e s t p r i n c i p i u are r o l u l unui
baston cu care reacţiunea loveşte necontenit burghezia
în frunte, de cîte ori aceasta v r e a să se mişte-şi să l u ­
creze. A t u n c i reacţionarii se năpustesc cu acuzaţia te­
ribilă -ă reprezentanţii burgheziei sfarmă legătura în­
t r e t r e c u t şi prezent, d e c i rup continuitatea istorică.
C u alte cuvinte, e i p r e f a c aici continuitatea istorică
într-o e n t i t a t e a b s o l u t ă ş i c e r b u r g h e z i e i s ă s e p r o s t e r ­
n e z e î n faţa e i c u s m e r e n i a d a t o r a t ă « a d e v ă r u l u i » ş t i i n ­
ţ e i . I n m i n t e a l o r , trăită d e p a r t e d e c e r c e t a r e a a c r ă a
faptelor, o s i m p l ă abstracţie d e v i n e o formidabilă rea­
l i t a t e p e c a r e e i o n ă p u s t e s c î m p o t r i v a realităţii î n s ă ş i
fiindcă aceasta nu le place.
î n a c e i a ş i f e l s-a v ă z u t c u m f o r m u l a m a r x i s t ă , c a r e
e s t e o u n e a l t ă de c e r c e t a r e a f a p t e l o r , se p r e f a c e la
G h e r e a î n t r - u n m i j l o c de -a j u d e c a f a p t e l e , a le o s h v l i
şi — d a c ă e cu p u t i n ţ ă — a le z d r o b i s u b g r e u t a t e a di l
preţului său de reprezentant al « ş t i i n ţ e i » . Recordul
î n s ă î n această p r i v i n ţ ă îl a t i n g e n e î n d o i e l n i c popOl i
n i s m u l . El p u n e î n f r u n t e a a r g u m e n t ă r i l o r s a l e CorilUlI I
g e n e r a l ă : n i c ă i e r i şi n i c i o d a t ă n u s-a născuI o Inii
m a r e fără p i e ţ e e x t e f n e — şi a p o i , de la i
ţ i m e , se p o r n e ş t e cu a ş a ' v i g o a i v fi
n o a s t r e n a ţ i o n a l e — c a r e n u - i p a i e .1
m u l e i — î n c î t s u b loviturii*' salo siiiiihTH |,î
r ă m î n e dintr-însa d e c î t cîteva |nlnli • 1 ll lltli
280 Şt. Z e l e t i n
Ş i aşa s e î n t î m p l ă c u t o a t e f o r m u l e l e a b s t r a c t e p e
c a r e r e a c ţ i u n e a l e c u l e g e d i n ştiinţa străină. D i n s i m p l e
abstracţii s c o a s e d i n fapte, s l u j i n d c a m i j l o c d e a c e r ­
c e t a f a p t e l e ş i a v î n d v a l a b i l i t a t e n u m a i atît c i t s e d o - ,
v e d e s e c o n f o r m e ou faptele, reacţionarii le prefac în
realităţi absolute, spre a c o m b a t e apoi cu ele faptele
ce nu le convin. Se poate lesne închipui nedumerirea
a c e s t o r t e o r e t i c i e n i , c î n d le-a fost d a t să t r ă i a s c ă , şi să
v a d ă c ă realităţile p e c a r e e i îşi î n c h i p u i a u c ă l e - a u d e s ­
fiinţat d e m u l t d e l a î n ă l ţ i m e a a u g u s t ă a « ş t i i n ţ e i » , n u
n u m a i c ă n u şi-au d a t o b ş t e s c u l sfîrşit, d a r s e d e z v o l t ă
în proporţii din ce în ce mai impunătoare. A ş a trebuie
să se î n t î m p l e o r i c u i nu e în stare să-şi d e a s e a m a că
f o r m u l e l e ştiinţei n u a u r o s t u l d e a u c i d e c u e l e r e a ­
l i t a t e a — a t u n c i c î n d aceasta nu-ţi stă la i n i m ă — ci
de a o î n ţ e l e g e , o r i c a r e ar fi s e n t i m e n t u l pe c a r e ea ţi-î
insuflă.
R e i e s e d i n c e l e zise c ă r e a c ţ i u n e a r o m â n ă , d i n n e ­
v o i a d e a găsi u n m i j l o c d e l u p t ă î m p o t r i v a b u r g h e z i e i ,
a f o s t silită să falsifice în a c e s t s c o p ştiinţa: ea a p r e -
f ă c u t - o î n t r - o a r m ă c u care-şi atacă d u ş m a n i i . N e f i i n d
în măsură să ucidă burghezia cu tunul, reacţiunea r o ­
m â n ă s-a î n c e r c a t s-o u c i d ă c u « ş t i i n ţ a » ; astfel, î n l o c
să pornească la luptă cu platoşă şi lance, reacţionarii
p o r n e s c c u « a d e v ă r u r i ş t i i n ţ i f i c e » ş i a c e s t e asalturi t e o ­
r e t i c e î m p o t r i v a r e v o l u ţ i o n a r i l o r b u r g h e z i sînt t o t c e e a ,
ce a v e m noi, în a doua jumătate a veacului din u r m ă ,
d r e p t c u l t u r ă . A m n u m i t a c e s t t i m p era spiritului critic­
ii putem numi totodată şi era formalismului ştiinţific
de împrumut.
11. Era f i r e s c c a r e a c ţ i u n e a r o m â n ă s ă î n c e r c e a l u a
î n c o n c e p ţ i a , artei a c e e a ş i a t i t u d i n e c a ş i î n c o n c e p ţ i a
ş t i i n ţ e i : e a e x t i n d e l a o p e r e l e d e artă a t i t u d i n e a s e n ­
t i m e n t a l ă j u d e c ă t o r e a s c ă p e c a r e o a r e faţă d e f e n o m e ­
n e l e s o c i a l e ; p e u n e l e , c a ş i p e altele, l e j u d e c ă î n p u ­
t e r e a u n o r f o r m u l e a b s t r a c t e ş i l e . r e s p i n g e d,acă n u c o ­
r e s p u n d s c o p u r i l o r ei. C u u n c u v î n t , c o n c e p ţ i a artei
a p a r e în r e a c ţ i u n e a r o m â n ă t o t ca o armă de luptă pen­
tru scopuri sociale', ca şi c o n c e p ţ i a ştiinţei. E s t e t i c a , ce
se întemeiază pe această cale, ia tot n u m e l e de « ş t i i n ­
ţ i f i c ă » , l u c r u firesc, d e v r e m e c e r e a c ţ i o n a r i i r o m â n i a u
V. Reacţiunea împotriva burgheziei române 281
încredinţarea sinceră că lupta lor împotriva burgheziei
e î n t r e p r i n s ă pe b a z e ştiinţifice.
D a r se. c u v i n e s ă o b s e r v ă m d e l a î n c e p u t , c ă a c e a s t ă
t e n d i n ţ ă de a falsifica n o ţ i u n e a de artă nu este generală
în curentele noastre reacţionare şi chiar acolo u n d e se
pronunţă, ea nu e dusă în m o d c o n s e c v e n t pînă la c a ­
păt, c i a r e u n c a r a c t e r d e s t u l d e ş o v ă i t o r . N i c i u n u l
d i n t r e aceşti t e o r e t i c i e n i a i artei n u s e î n c u m e t e a z ă s ă
d e c l a r e p e faţă c ă artistul a r t r e b u i s ă u r m ă r e a s c ă î n
creaţiile sale un a n u m i t ' s c o p social; ei r e c u n o s c natura
spontană a c r e a ţ i e i artistice, d a r îşi r e z e r v ă d r e p t u l de
a d e c r e t a o p e r a d e artă ca nefolositoare, antisocială
sau chiar imorală, atunci cînd ea nu corespunde v e d e ­
rilor lor sociale. Această estetică «ştiinţifică» se m ă r ­
g i n e ş t e d e c i a d a u n s i m p l u a v e r t i s m e n t artiştilor c ă e i
v o r fi scoşi în afară de cadrul societăţii dacă nu v o r
b i n e v o i a se c o n f o r m a scopurilor ei proprii; ea nu în­
d r ă z n e ş t e însă s ă p r o c e d e z e c u o e g a l ă d o z ă d e c o n s e c ­
v e n ţ ă şi o n e s t i t a t e . i n t e l e c t u a l ă şi să o b l i g e pe artişti în.
c h i p ^ făţiş d e a s e p u n e î n s l u j b a s c o p u l u i c i s o c i a l .
P r i c i n a acestui fapt e l i m p e d e : reacţiunea nu a n u ­
mărat în rîndurile credincioşilor ei nici un. cercetător
ştiinţific, î n s c h i m b toţi a u f o s t s a u t a l e n t e artistice,
s a u t e m p e r a m e n t e artistice. E i a u p r i n s î n m o d i n t u i t i v
n a t u r a r e a l ă a artei şi au s i m ţ i t r e p u l s i e de a o s u p u n e
la scopuri. îndeosebi, acesta e cazul « J u n i m i i » , cercul
c e a strîns c e l e m a i s t r ă l u c i t e f o r ţ e artistice d i n î n t r e a g a
noastră mişcare reacţionară. Pentru junimişti, creaţia
artistică e impersonală, o p e r a d e artă t r e b u i e c o n s i ­
d e r a t ă î n sine, î n afară d e o r i c e s c o p 1 . T e n d i n ţ a i e a
i n t r o d u c e î n c o n s i d e r a r e a artei m o t i v e s o c i a l e apare
a b i a î n c u r e n t e l e d e m a i p e u r m ă : e a se' p r o n u n ţ ă î n
n a ţ i o n a l i s m , se a c c e n t u e a z ă în s o c i a l i s m şi ia o f o r m ă
d e grotească e x a g e r a r e în. p o p o r a n i s m . T o a t e aceste c u ­
rente stabilesc o formulă, un criteriu social de apreciere
a v a l o r i i o p e r e l o r d e artă. A c e s t c r i t e r i u d e j u d e c a t ă e ,
l a c e L d i n t î i , i u b i r e a p e n t r u v i a ţ a ş i firea ţăranului, l a
1
«Junimea» se călăuzeşte în judecarea operelor de artă de
principii estetice, nu de consideraţii sociale; ea vrea să sta­
bilească valoarea lor artistică, nu valoarea socială.
 Şt. Zeletin
282
c e l de-al doilea, « i d e a l u r i l e sociale», la cel din u r m ă o b l i ­
g a ţ i a d e a plăti n u ştiu c e « d a t o r i e » p e c a r e i n t e l e c t u a l i i
a r f i c o n t r a c t a t - o faţă d e clasa ţ ă r ă n e a s c ă 1 . D a c ă o p e r a
d e artă n u c o r e s p u n d e a c e s t o r f o r m u l e , a t u n c i t e o r e ­
t i c i a n u l p o a t e c e l m u l t s ă r e c u n o a s c ă c ă artistul a r e t a ­
lent; dar acest talent i se pare nefolositor, creaţiile sale
p o t r i v n i c e intersului societăţii şi moralei.
A i c i t r e b u i e s ă r e s t r î n g e m î n c ă o dată c a d r u l c o n ­
sideraţiilor noastre şi să î n v e d e r ă m că. n u m a i c e l e d o u ă
•din u r m ă c u r e n t e — s o c i a l i s m u l şi p o p o r a n i s m u l — au
a v u t pretenţia de a î n t e m e i a o estetică «ştiinţifică». D a r
a c e a s t ă e s t e t i c ă are t o t atît d e p u ţ i n d e î m p ă r ţ i t c u şti­
i n ţ a p e cit a u î n g e n e r e t o a t e f o r m u l e l e r e a c ţ i u n i i n o a s ­
tre. Ştiinţa n u j u d e c ă , c i c o n s t a t ă ; n u a p r e c i a z ă , c i e x ­
p l i c ă ; n u stabileşte valori, ci cercetează cauze. Estetica
cu adevărat ştiinţifică nu p o a t e să se d e g r a d e z e pre-
f ă c î n d u - s e într-o. u n e a l t ă d e l u p t ă s o c i a l ă ş i p o l i t i c ă , c i
t r e b u i e s ă r ă m î n ă , c a o r i c e d i s c i p l i n ă ştiinţifică, u n m i j ­
l o c de a c u n o a ş t e , a c e r c e t a şi a l ă m u r i o p e r e l e de artă..
Pe lîngă această a n o m a l i e în c o n c e p ţ i a generală, e s ­
t e t i c a n o a s t r ă , c e s-a n u m i t p e e a însăşi ştiinţifică^ m a i
are şi pe aceea specială, de a se d e d a u n u i apostolat al
idealurilor în n u m e l e unei doctrine ce nu vrea să ştie
n i m i c d e i d e a l 2 ş i d e a l u a faţă d e f e n o m e n e o a t i t u d i n e
s e n t i m e n t a l ă finalistă p e b a z a u n e i t e o r i i s o c i a l e c e e x ­
c l u d e ideea oricărui s c o p în_cercetarea faptelor. D e alt­
f e l , e î n g ă d u i t a n e e x p r i m a aici p ă r e r e a c ă d a c ă s o c i a ­
l i s m u l r o m â n n u s-ar f i p r e a r ă t ă c i t î n ţ i n u t u l n e b u l o s
al i d e a l u r i l o r , ci" şi-ar fi dat silinţa de a c e r c e t a s o b r u
. • Pentru concepţia socialistă a artei, vezi. C. Dobrogean u-
Gherea, Studii critice, îndeosebi articolele Personalitatea şi mo­
rala ' în artă (voi. II) şi Tendenţionismul şi tezismul . în artă
(voi. I). Pentru concepţia poporanistă, vezi îndeosebi G. Ibrăi-
leanu, Poporanismul „Curentul Nou", anul I, no. 3) şi Morala
în artă („Viaţa Românească" 1906, voi. I, p. 306). Ideea obliga­
ţiei intelectualilor faţă de ţărănime, pe care o aduce popora­
nismul din Rusia, exprimă o atitudine de agrarian faţă de
societatea burgheză; numai în vechiul regim raporturile so­
ciale se bazau pe obligaţii; în societatea burgheză ele se,bazează
de schimb, care exclud ideea oricărei obligaţii.
2
«Ei (proletarii) nu au de realizat vreun ideal, ci numai
de desprins elementele societăţii noi, pe care vechea societate
le poartă ea însăşi în sîn». K. Marx, La commune de Paris,
V. Reacţiunea împotriva burgheziei române 283
şi m o d e s t realitatea noastră socială, s-ar afla î n p r e z e n t
îndrumat pe căi m a i ' b u n e .
1 2 . R e i e s e d i n c e l e d e m a i sus c ă r e a c ţ i u n e a r o m â n ă ,
d e ş i şi-a î n c e p u t a c t i v i t a t e a î n n u m e l e ştiinţei, n u a r e
în fapt n i m i c c o m u n cu s c o p u r i l e acesteia. Ea e mai c u -
r î n d o s i m p l ă propagandă politică, î n t r e p r i n s ă c u a j u ­
t o r u l u n e i serii d e f o r m u l e ştiinţifice. P e a c e a s t ă c a l e r e a c ­
ţiunea r o m â n ă a căutat să încredinţeze publicul n o s ­
tru cult că societatea r o m â n ă m o d e r n ă contrazice c o n d i ­
ţ i i l e n o a s t r e i s t o r i c e r e a l e şi că a u t o r i i ei s î n t s t ă p î n i t o r i
f ă r ă d r e p t : c o n c l u z i i l e p o l i t i c e s e i m p u n d e l a sine.
P î n ă ia i n t r o d u c e r e a votului obştesc, această acti­
v i t a t e s e m ă r g i n e ş t e î n c h i p firesc n u m a i l a o r a ş e ş i a i c i
î n r î u r i r e a ei n-a î n t î l n i t n i c i o s t a v i l ă . In p r e z e n t , î n ­
t r e a g a noastră m i ş c a r e culturală, ca şi întreg î n v â ţ ă m î n -
tul p u b l i c , stă s u b i n f l u e n ţ a c o p l e ş i t o a r e a ideologiei
reacţionare. De c u m intră în şcoală şi pînă cînd iese în
s o c i e t a t e , tânărul r o m â n a u d e a c e l a ş i l u c r u d e l â p r o ­
f e s o r i i , p o e ţ i i , criticii? literaţii, - g î n d i t o r i i p e c a r e - i . a s ­
c u l t ă -sau / c i t e ş t e : că la n o i t o t u l e l u s t r u fără n i c i o
b a z ă reala şi că c e i ce n e - a u d ă r u i t o a s e m e n e a f a l s ă
c i v i l i z a ţ i e sînt n i ş t e străini' d e n e a m u l n o s t r u , a l c ă r u i
g e n i u n - a u fost î n m ă s u r ă să-1 p r i c e a p ă . Ş i aşa r o m â n u l
i e s e din m a ş i n a e d u c a ţ i e i o f i c i a l e c a d u ş m a n h o t ă r î t a l
b u r " h e z j e i sale naţionale. Şi dacă burghezia ar fi în a d e ­
v ă r > m i n ă d e o a m e n i fără n i c i o l e g ă t u r ă c u ţara n o a s ­
tră» a c e s i f a p t n-ar a v e a n i c i o însemnătate. Dar am
arătat p e larg ş i o r i c e s o c i o l o g î n ţ e l e g e l e s n e a c e s t l u ­
c r u , c ă l a n o i c a î n o r i c a r e altă s o c i e t a t e m o d e r n ă , soarta
ţării s e i d e n t i f i c ă c u soarta b u r g h e z i e i e i n a ţ i o n a l e : d e z ­
v o l t a r e a c a p i t a l i s m u l u i î n s e a m n ă c r e ş t e r e a forţei ş i a v u ­
ţiei n a ţ i o n a l e , î n n ă b u ş i r e a c a p i t a l i s m u l u i a r î n s e n i n a î n ­
drumarea către mizerie si barbarie. Reacţiunea r o m â n ă ,
' î n t r e b u i n ţ î n d c o p l e ş i t o a r e a ei i n f l u e n ţ ă c u l t u r a l ă s p r e a
î n d r e p t a generaţiile tinere împotriva burgheziei, lucorază
î m p o t r i v a v i i t o r u l u i ţării, p e c a r e e d e b u n ă c r e d i n ţ ă c ă
o serveşte
De la introducerea votului obştesc ideologia reac­
ţ i o n a r ă , c a r e a c u c e r i t o r a ş e l e , t i n d e să i n v a d e z e şi s a ­
t e l e . Ţ ă r ă n i m e a a r e - î n sfîrşit p r i l e j u l s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă
din binefacerile culturii noastre: ea descoperă de la s o -
 284 Şt. Zeletin
Iii c e p o r n e s c î n p r o p a g a n d ă l a sate c ă t o t c e s-a f ă c u t
la n o i e o spoială, că stăpînitorii noştri sînt nişte străini
c a r e n - a i i î n ţ e l e s n i c i o d a t ă n e v o i l e ţării, c ă t o a t ă c o ­
m e d i a civilizaţiei noastre e întreţinută d i n sudoarea ţă­
r ă n i m i i , d e ale cărei suferinţe n u s e îngrijeşte n i m e n e a
— şi toate celelate adevăruri « ş t i i n ţ i f i c e » ale culturii
noastre.
D a r încă o împrejurare vine să lărgească a c u m t e ­
r e n u l de influenţă al ideologiei reacţionare: fracţiunile
b u r g h e z e , îndepărtate de la c o n d u c e r e a statului, se p r e ­
gătesc de luptă î m p o t r i v a acelei fracţiuni a oligarhiei
financiare care a uzurpat puterea politică în folosul ei
exclusiv; şi în acest, s c o p ideile reacţiunii noastre ser­
v e s c ca o minunată platformă: ceea ce a făcut oligarhia
p î n ă a c u m e simplă spoială; un progres real rămîne a
f i r e a l i z a t a b i a d e a c u m î n a i n t e — d e alţii. E d e a j u n s
a aminti felul de luptă al unei fracţiuni ardelene î m ­
potriva conducerii vechiului Regat.
S-ar p u t e a d e c i c a î n v i i t o r u l a p r o p i a t s ă f i m m a r ­
tori m a i e u r î n d la o lărgire a i d e o l o g i e i reacţionare, d e c î t
l a o s l ă b i r e a ei. D a r n i s e p a r e c ă a c e s t a v a f i c î n t u l
l e b e d e i : capitalismul nostru a luat o dezvoltare prea i m ­
p u n ă t o a r e s p r e a ~nu d e z m i n ţ i p r i n f a p t p e s i m i s m u l r e a c ­
ţiunii.
13. Invazia comerţului î n t r - o ţară agricolă a fer­
m e n t u l revoluţionar şi dizolvant din care se nasc peste"
t o t societăţile b u r g h e z e : acesta e p u n c t u l de v e d e r e S i n
care am încercat a lămuri procesul de naştere al s o c i e ­
tăţii r o m â n e m o d e r n e . D a r a c e s t a i n v a z i e a n e g u ţ ă t o r u l u i
s t r ă i n şi r e v o l u ţ i o n a r în v i a ţ a p a t r i a r h a l ă a u n e i ţări
a g r i c o l e p r o v o a c ă o v i o l e n t ă î m p o t r i v i r e atît a v e c h i l o r
c l a s e a g r a r e , c î t şi î n g e n e r e a sufletului rural. S e n a ş t e
atunci o stare s u f l e t e a s c ă g e n e r a l ă care prezintă ur­
mătoarele două însuşiri: a) una negativă, şi a n u m e ura
î m p o t r i v ă negoţului şi în g e n e r e a oricărei averi strînse
d i n n e g o ţ , a s e m e n e a a v e r i a p a r c a r e z u l t a t u l u n e i în-,
şelari, a l u n e i e x p l o a t ă r i , ş i n u c a r o d a l u n e i m u n c i
cinstite; b) o însuşire pozitivă, anume compătimirea
faţă d e ţ ă r a n : a c e s t a a p a r e c a ' s i n g u r u l p r o d u c ă t o r , d i n
s u d o a r e a c ă r u i a s e strîng t o a t e a v e r i l e , î n v r e m e c e o r ă ­
ş e n i i t r ă i e s c în b e l ş u g şi risipă.
V. Reacţiunea împotriva burgheziei române 285
A c e a s t ă stare s u f l e t e a s c ă a f o s t g e n e r a l ă î n ' E u r o p a
prin veacul X V I — X V I I , adică în acea perioadă de p r e ­
facere burgheză a A p u s u l u i în care R o m â n i a se află
a b i a î n t i m p u l d e faţă 1 . S e f ă c e a ş i p e a t u n c i s o c i a l i s m ,
s e î n ţ e l e g e , u n s o c i a l i s m ieşit d i n starea, s u f l e t e a s c ă a
vremii: respirînd ură împotriva averii din negoţ, p ă ­
t r u n s d e s i m p a t i e faţă d e ţărănime, cerînd egalitate
p e n t r u t o a t ă l u m e a : toţi s ă m u n c e a s c ă d e o p o t r i v ă ş i s ă
c o n s u m e d e o p o t r i v ă , nu ţăranii să a s u d e şi orăşenii să
risipească. O întreagă literatură de numeroase con­
s t r u c ţ i i s o c i a l i s t e d e a c e s t fel s-a n ă s c u t î n a c e l e v r e m u r i .
U n a d i n c e l e m a i c i t i t e a fost U t o p i a l u i M o r u s 2 .
R o m â n i a , care trece în prezent printr-o prefacere
analoagă cu aceea a statelor apusene din perioada a m i n ­
tită, are î n c h i p f i r e s c ş i u n s p i r i t p u b l i c a n a l o g : r ă -
suflînd ură î m p o t r i v a « a f a c e r i l o r » , a negoţului, şi dra­
g o s t e p e n t r u ţ ă r ă n i m e . D i n a c e s t m i e z s u f l e t e s c şi-au
luat naştere şi în această atmosferă sufletească s-au
răspîndit toate curentele culturii noastre reacţionare.
A c e a s t a e t o c m a i c e e a c e e x p l i c ă i z b î n d a l o r atît d e
u ş o a r ă : n i m e n e a n u s-a g î n d i t s ă e x a m i n e z e p r e t e n ţ i i l e
l o r ş t i i n ţ i f i c e ; a f o s t d e ajuns c ă f i e c a r e - g ă s e a î n e l e m o ­
d u l său p r o p r i u de a g î n d i şi s i m ţ i , s p r e a le î m b r ă ţ i ş a
cu însufleţire. Îndeosebi, socialismul care se face la n o i
astă.d s e a m ă n ă c a d o u ă p i c ă t u r i d e a p a o u a c e l c a r e s e
făcea în A p u s în v e a c u l X V I . Lăsînd la o parte f r a z e o l o ­
g i a d e î m p r u m u t ş i p r i v i n d e s e n ţ a sa, s o c i a l i s m u l r o m â n
s e d e s c o p e r ă c a a c e e a ş i e x p r e s i e a urii î m p o t r i v a o r ă ş e -
n i m i i risipitoare şi a compătimirii pentru ţărănimea m u n ­
c i t o a r e , a p ă s a t ă şi săracă, pe c a r e o g ă s i m în c o n s t r u c ţ i i l e
u t o p i c e d e l a î n c e p u t u r i l e t i m p u r i l o r m o d e r n e . D e altfel e
şl f i r e s c f a p t u l că d i n t r - u n m e d i u s o c i a l a n a l o g şi o a t m o s ­
f e r ă s u f l e t e a s c ă a n a l o a g ă t r e b u i a s ă iasă ş i u n p r o d u s s p i -
1
«Straturile largi ale poporului mărturiseau o hotărîtă- ne­
încredere faţă de noua gîndire şi gospodărie individuală capi­
talistă; ele rămîneau credincioase ideii economice creştine: mun­
ca timpului părea mai divină decît negoţul...
Ţăranii, aşa se spunea, cultivă şi strîng binecuvîntarea
Domnului, şi- chiar boierimea este slăvită, fiindcă are această
nobilă şi cinstită hrană». R. Kötzschke, Deutsche Wirtschafts­
geschichte bis zum 17. Jahrhundert, p. 172.
£
' Op. cit, p. 174—175.
286 Şt. Zeletin V. Reacţiunea împotriva burgheziei române 287

r i t u a l a n a l o g . A t î t d e p r o n u n ţ a t este î n s o c i a l i s m u l r o m â n n o u ă r e v o l u ţ i e , c a r e r ă m î n e fapta v i i t o r u l u i , va sta în

s e n t i m e n t a l i s m u l rural, ca şi i n c a p a c i t a t e a de a î n ţ e l e g e răsturnarea ideologiei rurale de către cea burgheză,
societatea noastră m o d e r n ă , încît nu e nici o îndoială că adică: desprinderea limpede, deplin conştientă a ele­
a c e s t s o c i a l i s m nu-şi m e r i t ă n u m e l e , c i t r e b u i e clasat a c o l o m e n t e l o r b u r g h e z e ale s u f l e t u l u i n o s t r u ş i p r e f a c e r e a
u n d e - i e s t e l o c u l a d e v ă r a t : alături d e c u r e n t e l e r e a c ţ i o n a r e . lor în principiu de gîndire şi temelie a edificiului cul­
14. î n s e a m n ă o a r e c e l e zise, c ă s u f l e t u l r o m â n d e turii, î n c e s t c h i p d i z a r m o n i a î n t r e c u l t u r ă ş i a s p i r a ţ i i l e
azi n u a r e î n e l n i c i u n e l e m e n t d e i d e o l o g i e b u r g h e z ă ? noastre sociale dispare, căci a m b e l e capătă acelaşi i z v o r :
N u a m p u t e a a f i r m a a c e s t l u c r u fără a c ă d e a î n c o n t r a ­ i d e o l o g i a b u r g h e z ă , d e astă d a t ă p r i n c i p i u î n d o i t atît
z i c e r e cu faptele. D e s i g u r că studiile p s i h o l o g i c e ale r e - de gîndire, cît şi de acţiune. A b i a a t u n c i va p u t e a t r e c e
acţiunii au pus în lumină numai elementele agrare ale c u l t u r a r o m â n ă de la critică la ştiinţă, de la j u d e c a t ă
sufletului nostru, nefiind în măsură să descopere e l e ­ subiectivă la cunoaştere obiectivă, căci atunci ea nu mai
m e n t e l e b u r g h e z e ; d a r a c e s t e a e x i s t ă . A m arătat î n a c e a ­ p r i m e ş t e sarcina de a lupta î m p o t r i v a aspiraţiilor s o ­
stă l u c r a r e p r o c e s u l l e n t d e d e z v o l t a r e a u n e i i d e o l o g i i ciale, ci se altoieşte pe acestea; nu m a i e x p r i m ă jalea
b u r g h e z e r o m â n e , c a r e şi-a g ă s i t e x p r e s i a î n d e o s e b i t e l e d u p ă t r e c u t , c i n ă z u i n ţ a v i g u r o a s ă s p r e v i i t o r ; n u mai
f a z e a l e i d e a l u l u i n a ţ i o n a l . î n fapt, a c e s t i d e a l n u e x p r i m ă e s t e r o m a n t i c ă idealistă, c i c l a s i c ă realistă. A b i a a t u n c i
altceva decît n e v o i l e capitalismului nostru, aspiraţiile se n a ş t e p u t i n ţ a c o n t e m p l a ţ i e i s e n i n e , a s u b l i m e i scopîa,
b u r g h e z i e i r o m â n e n a ţ i o n a l e , d i n c a r e şi-au l u a t fiinţă t e r e n u l sufletesc, d i n care-şi iau_ fiinţă c r e a ţ i i l e r e a l e
ultimele două războaie. Dar ideologia noastră burgheză a ale s p i r i t u l u i . P î n ă a t u n c i s p i r i t u l r o m â n , î n ă s p r i t d e
r ă m a s pînă în prezent e c o u l unei tendinţe vagi, nu a d e ­ o o r d i n e care-i e p o t r i v n i c ă , va c o n t i n u a să « c r i t i c e » :
v e n i t î n c ă o stare s u f l e t e a s c ă l i m p e d e : ea a p u t u t fi n u m a i va î n c e r c a să tîrască m e r s u l lumii înapoi, va semăna
pîrghie subconştientă de acţiune, nu însă şi p r i n c i p i u n e î n c r e d e r e a în trăinicia societăţii noastre ca şi în g e ­
clar de gîndire. A c e s t din u r m ă rol au rămas'să-1 j o a c e n i u l c r e a t o r a l n a ţ i u n i i , ş i a c e a s t a î n n u m e l e ştiinţei.
e l e m e n t e l e n o a s t r e sufleteşti rurale, v e c h i , c l a r e , b i n e De aceea va fi marea misiune istorică a culturii noi de
definite. a da a c e s t e i n a ţ i u n i c e e a ce a distrus o î n t r e a g ă eră de
c r i t i c ă n e g a t i v ă , sterilă, n e i s t o r i c ă ş i p s e u d o ş t i i n ţ i f i c ă :
D e aici această a n o m a l i e î n care n e aflăm n o i astăzi:
î n c r e d e r e a î n e a însăşi ş i î n v i i t o r .
noi lucrăm ca burghezi şi gîndim ca medievali; cu pi­
c i o a r e l e a m ajuns î n evul m o d e r n , c u c a p u l a m r ă m a s
în evul m e d i u ; de aceea întreaga noastră cultură are
rostul de a ne caricaturiza pe n o i . înşine: noi î n c e r c ă m
să' î n ţ e l e g e m aspiraţiile noastre b u r g h e z e p r i n m e n t a ­
l i t a t e a n o a s t r ă m e d i e v a l ă ; d a r c u m acest, l u c r u e c u n e ­
putinţă, nu ne mai rămîne decît să năpustim gîndirea
noastră împotriva faptelor noastre, să b a t j o c o r i m pe c e l e
d i n u r m ă prun p r o d u s e l e c e l e i dintîi — s ă l e « c r i t i c ă m » .
C u l t u r a n o a s t r ă r e a c ţ i o n a r ă , sau « c r i t i c ă » , e t o c m a i r ă z ­
vrătirea elementelor medievale ale sufletului nostru
î m p o t r i v a orînduirii burgheze, impusă de invazia c a ­
p i t a l i s m u l u i străin î n v i a ţ a n o a s t r ă p a t r i a r h a l ă .
S e î n ţ e l e g e d i n c e l e zise c ă n u s e p o a t e a ş t e p t a î n
R o m â n i a o cultură nouă decît atunci cînd sub presiunea
revoluţiei economice, c a r e este î n c ă în c u r s , se va p u ­
t e a î n d e p l i n i la n o i şi o revoluţie sufletească. A c e a s t ă
 CUPRINS

N O T Ă BIOGRAFICĂ 5

PREFAŢĂ . 19

INTRODUCERE
a) Ce se înţelege prin burghezie . . . . . . 25
b) Fazele istorice ale evoluţiei burgheziei . . 34
c ) Naşterea societăţilor burgheze . 4 1

I. ÎNCEPUTURILE REVOLUŢIEI BURGHEZE

ÎN R O M Â N I A . «Era nouă»: dezvoltarea so­
cială a României de la 1829 până la 1866 şi
naşterea oligarhiei române :
a) Revoluţia economică . 5Î
b) Revoluţia politică 70
c) Ruina vechii boierimi şi naşterea oligarhiei 87

II. DEZVOLTAREA SOCIALĂ A ROMÂNIEI

D E L A 1866 P Î N Ă Î N P R E Z E N T . Era mer­
cantilismului român :
a ) începuturile mercantilismului român . . . 103
b) Urmările economice . 125
c ) Desăvîrşirea mercantilismului român . . . 141

III. EVOLUŢIA CAPITALISMULUI ROMÂN ŞI

PREFACERILE CLASEI STĂPÎNITOARE:
.a) Structura socială a României în faza de
tranziţie " . 163
b) N o u a clasă stăpînitoare şi baza ei econo-
• mică . 178
c) Adaptarea regimului , politic parlamentar
la structura socială a României . . . . . •. 184

289
IV. REVOLUŢIA A G R A R Ă SI PREFACERI­
LE CLASEI Ţ Ă R Ă N E Ş T I :
a) P r o c e s u l de d i s t r u g e r e a v e c h i u l u i r e g i m
agrar sub influenţa capitalismului . . . . . 195
b) U r m ă r i l e p r ă b u ş i r i i v e c h i u l u i r e g i m asupra-
stării ţ ă r ă n i m i i . , 213
c ) Clădirea r e g i m u l u i n o u m o d e r n d i n sfărîmă-
turile c e l u i v e c h i . . . . . . . . . . . . '. 231

V. REACŢIUNEA ÎMPOTRIVA BURGHE­

Z I E I R O M A N E - î n c e r c a r e d e psihologie so­
cială a culturii r o m â n e din a d o u a j u m ă t a t e a
veacului X I X :
a) C a r a c t e r i z a r e g e n e r a l ă 247
b') C u r e n t e l e r e a c ţ i u n i i r o m â n e . 252
c) V a l o a r e a şi sensul c u l t u r i i r o m â n e r e a c ­
ţionare 276

«
 /
„Studiile noastre asupra evoluţiei României
moderne au pornit din aceeaşi nevoie sufle­
tească din care au luat fiinţă cercetările tui
Taine asupra originilor Franţei contempora-,
ne. Covîrşit de evenimentele de la 1916, care
ne zdruncinaseră încrederea în viitor, am sim­
ţit nedoia unei cunoaşteri amănunţite a o
ginilor societăţii române de astăzi, spre a
păta putinţa unei orietitări clare în haosul
ţii noastre sociale şi politice."

t-ej
 „Studiile noastre asupra evoluţiei României
moderne au pornit din aceeaşi nevoie sufle­
tească din care au luat fiinţă cercetările lui
Taine asupra originilor Franţei contempora-i
ne. Covîrşit de evenimentele de la 1916, car:
ne zdruncinaseră încrederea în viitor, am sini
tit nevoia unei cunoaşteri amănunţite a c
ginilor societăţii române de astăzi,spre a
păta putinţa unei orietştări clare în haosul
ţii noastre sociale şl politice."

Lei
<'00.
 „Studiile noastre asupra evoluţiei României
moderne au pornit din aceeaşi nevoie sufle­
tească din care au luat fiinţă cercetările lui
Taine asupra originilor Franţei cohtempora-t
ne. Covîrşit de evenimentele de la. 1916, car:
ne zdruncinaseră încrederea în viitor, am sirm

1
ţit nedoia unei cunoaşteri amănunţite a oi
ginilor societăţii române de astăzi, spre a
păta putinţa unei orietitări clare în haosul
ţii noastre sociale şi politice/'
 „Studiile noastre asupra evoluţiei României
moderne au pornit din aceeaşi nevoie sufle­
tească din care au luat fiinţă cercetările lui
Taine asupra originilor Franţei contempora­
ne. Covîrsit de evenimentele de la 1916, care
ne zdruncinaseră încrederea în viitor, am sirm
tit nevoia unei cunoaşteri amănunţite a c~
ginitor societăţii române de astăzi, spre a
păta putinţa unei orietţtări clare în haosul
ţii noastre sociale şi politice."

lei
2 Oo.