lt:

',1.,,::.

."'l l.

S*rl
ffirw
-[1 #J
ffir;
IDE I tt
{ffi
'F

GT NIA LE
E AU S chi.mbat 0rne n tr8fr ,
J*hn Farndtn

ffi IDEI !

GENIALE
care ail schimbat omenirsa

eb
t.rr=nao
 The World,s Greatest ldea:
The Fifty Greatest ldeas That Have Changeil Humanity
John Farndon
Copyright @ 2010 John Farndon
A CTMRALA ONI\ERSNAffi;CAROLi
ie in 2010 de Icon Books Ltd.

Ps#Jlffi#tf f,?ffi Hr"$*iy,PF

@
RA
Litera
O.P. 53; C.P. 2l2,sector 4, Bucuregti, RomAnia
tel.: 021 31e 63 e0; oBL 42s rc
e-mail: comenzi@litera.ro
Ne putefi vizita pe
S0 de idei geniale
care au schimbat omenirea
John Farndon
Copyright @ 2012 Litera
pentru versiunea in limba romini
Toate drepturile rezervate
Traducere din limba englezi:
Graal Soft
Editor: Vidragcu gi fiii
Redactor: Ovidiu
$erban
Corector: Cristiana Miu
Coperti: Andrei Gamart
Tehnoredactare gi prepress: Anca Suciu
Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale
FARNDON,JOHN
a RomAniei
50 de idei geniale care au schimbat omenire
a/ JohaFarndon; trad.:
Graal Soft - Bucuregti: Litera Internafional, 2012
rsBN 978_606-600_654_5
I. Graal Soft (trad.)
008
*Iffiffid,f'S
redpriit
llpograttr
hL{fl,ll)51;{1il7.t6 oficrgtfii{r
lNrnooucERE
CAnd mi-a fost sugerati prima dati ideea de a scrie o carte
$;6ii2;;;'iiz; cu titlul 50 de idei geniale care au schimbat omenirea, cea dintii
reacfie a fost si consider totul un demers absurd. Cum ar putea
idei la fel de profunde 9i complexe precum dreptatea, Iogica
sau marxismul sI fie reduse Ia un simplu concurs de popu-
laritate? $i, pAni la urmi, ce vrea sa insemne ,,idee genial5."?
Este vorba de ideea care aadus umanitagii cele mai multe avan-
taje sau de cea care a avut cel mai mare impact? Cum i1i dai
seama care este mai buni - cafeaua sau capitalismul, cisitoria
sau monoteismul? Desigur, intregul concept este absurd - qi
atit de plin de contradiclii fatale, incit este condamnat din
start la egec. $i totugi...
Nofiunea de cea mai mare idee a lumii are insi ceva mai
degraba fermecitor, ceva care vi ispitegte si vi gAndip la ea,
si vi oprili gi si spuneli ,,Ia stai pufin; asta e ridicol!" Agadar,
cartea vi face si cedali treptat tentafiei. $i daci vi lisali
sedugi, sper ci, la fel ca mine, veli descoperi ci totul este un
joc fascinant.
Ideile conteazi. Ele ne formeazi experienla in lume. Ne
aduc lucruri bune gi rele. Ne schimbi viafa in bine sau in r5.u.
Ne modeleazl. credinlele gi speranfele in viitor. Idei precum
focul, metalele gi ceramica ne-au schimbat radical modul de
viafi. Democrafia gi capitalismul au stabilit principii funda-
mentale care au marcat modul in care funclioneazi societatea.
Idei precum abolirea sclaviei 9i feminismul constituie incerciri
vitale de a indrepta un riu. Fiecare dintre aceste idei este
importantl gi a avut un impact uriaf asupra umanitifii, fie el
bun sau r5u.
Aceste argumente le fac demne de luat in seami, fapt ce
constituie motivul principal al scrierii c5rlii - cel de a provoca
gAndirea. in descrierea fiecdrei noliuni nu am suslinut doar
 JosN FanNooN
5O OT ToBI GENIALE

faptul ci este o idee importanti. intr-adevir,

nu va fi evident Dupi ce lista compilati de experli gi de mine a fost
intotdeauna daci este vorba de opinia
mea personali legati de
faptul ci o idee este sau ,r,.r rrr"r". in schimb, finalizati, am configurat un site gi i-am invitat pe vizitatori si
ceea ce arrifecut,
sper, a fost si ofer hrand pentru minte, voteze ideea pe care o considerau ei cea mai mare. Articolele
citeva detalii despre din aceasti carte sunt menite sd reflecte rezultatul acestui vot.
istoricul ideii gi despre impactul si.u asupra
cAteva argumente pro gi contra. ' lumii,' precum
r- --' qi a- Cei care au votat online au pus internetul in fruntea listei, ceea
Am inserat numeroase note de subsol (unele ce este un lucru extraordinar. Internetul este, intr-adevir, o
destul de idee uimitoare gi a avut un impact uriag asupra modului in care
lungi), nu pentru ci ar fi un tratat academic
in care fiecare am comunicat ln perioada scurti de timp de cAnd a apirut. Dar
enun! ar necesita calificiri sau referinte
atente, ci pentru ci, este oare cea mai mare idee a tuturor timpurilor? Este el oare
adesea, o mici digresiune, un mic fragment
adiugat de infor- mai important decAt logica sau democratia sau decit abolirea
mafii sunt cele care decrangeazi de obicei idei.
Aceasta nu este sclaviei? Sau reflecti mai degrabi repartilia geografici a vo-
o carte plini nici de rispunsuri, nici
de opinii; este meniti pur
gi simplu si trezeasci idei gi si le dea cititorilor tanlilor care au pus contracepfia pe locul trei gi cisitoria pe
suficient ultimul loc?
material incit si ii determine si mediteze
la ceea ce conteazd Ce pirere avefi?
cu adevirat - care sunt ideire de care
avem nevoie gi care sunt Pentru a vi determina si meditagi la acest lucru, iatd o se-
cele de care ne putem lipsi.
Cartea mai are gi alt scop _ cel de a sirbitori leclie de comentarii de Ia cei care au contribuit la site:
ingeniozitatea
umanititii, de a aprecia bogitia de idei strirucite ,,Pentru a alege o linti simpld, monoteismul este listat in
avut oamenii de-a rungur secolelor. sunt f,e care re-a.,
murte lucruri - de ra primele cincizeci de idei. in ciuda credingelor 9i idealurilor sale
ceai gi refrigerare pani la logici qi romantism nobile, este simplu de argumentat ci imposibilitatea diverselor
siguri ci au fost introduse undeva, in lume,
- de care suntem
de citre cineva. credinfe monoteiste de a se accepta una pe cealalti a provocat
meriti si ridicim un pahar in cinstea acestor persoane _ $i mai multi suferinli gi durere decit oricare alt lucru individual
ci avem iarigi o mare idee. iati
din istorie qi, foarte posibil, asta se intAmpli si in prezent.
Din motive similare, seria de idei din carte Cumva, ne dorim sd credem cd o idee mare trebuie si fie una
este complet
arbitrari. Nu existi nici o incercare de a defini pozitivi, insi multe astfel de idei au doui tiiquri. Ironic, oricnt
rigid ceea ce
vrea si insemne o idee ,,mare,. sau chiar de multe suferinfi a cauzat, ar fi greu si gisim o idee care a
si o ,,idee,,. Eonginutul
a fost compilat in intregim epebazaunui avut un impact mai mare decAt monoteismul; agadar, daci
vot preliminar al mai
multor experti, fiecare ayAnd motive proprii impactul este o misuri a mirefiei, atunci meritl un vot mult
de a alege. Rezul_
tatul este extraordinar de ecrectic; avem atat idei mai mare, chiar daci mulgi ar putea spune ci impactul are
elementare,
precum canalizarea, cit gi idei mai pretentioase, o valoare mai mult negativi decit pozitivi." David Macdonald
cum ar fi
teoria cuantici.
Opinia mea inifiali cAnd am scris aceastl carte ,,Doar pentru ci o idee nu a fost inci pusi in practici nu
. a fost cd inseamni ci nu poate fi geniali. Cilitoria in timp gi telepor-
o idee mare este una care a reugit si schimbe
in bine lumea. tarea par idei mirele - care, daci ar fi realizate, ar pirea
Dar, atunci cAnd am ajuns si explorez ideile,
am realizat senzafionale. Ce si mai zicem despre ideile pentru o lume mai
ci foarte pufine idei sunt t,A*oberrufi.u; chiar gi
ideit" p" ."r" buni? Utopia lui Thomas Morus, viziunea lui Einstein despre
le consider diunitoare meriti de multe
ori un dram de atentie.
o guvernare globali sau visul lui Martin Luther King? $i, poate,
6
 JouN FanNooN
50 DE IDEI GENIALE

chiar gi marxismul, de vreme ce nu a fost

realizat niciodati aga viitorului (care este influenlati de memorie), vegi obline
cum l-a vdzut Marx. Nu, aga ceva nu s_a
intimplat niciodati, planificarea." Anonim
si se poate nici si nu se intAmple vreodati,
insi ele ne rea_
mintesc ci ideire mari ne pot da o viziune ,,Cu siguranli holodeck-ul. in funcgie de relalia dumnea-
despre o lume mai
bun5, despre lucruri mai bune si ne oferi voastri cu ceea ce inseamni continuumul spafiu/timp, putem
scopuri p" ."ru ,a tu
urmirim, indiferent daci este vorba de cum,a.o*rrri,, spune ci holodeck-ul nici nu s-a inventat inci. Totugi, lisind
si care si se curete singuri sau si aducem pacea o."_
in lume..,John deoparte aceasti tehnici virtuali, ag spune ci acest potenlial
minunat este de departe cea mai mare idee. De fapt, am luat
,,Sigur, inventarea anesteziei trebuie si se numere ceaiul cu Philip Ball pe holodeck chiar in dimineala astal" Amy
printre
cele mai mari idei ale lumii. puteli si
vi imaginafi viafa de
dinainte, cAnd chiar gi cea mai mica operalie ,,Chiar daci mi-e greu sd recunosc, votul meu a fost pentru
sau proceduri
stomatologicd ar fi fost ingrozitor de dureroase.., produclia de masi. A schimbat complet forma societilii gi
Sus'an
modul in care funclionim in viala de zi cu zi. Nu pot spune ci
,,imi este foarte clar care a fost cea mai mare idee a lumii. a fost o idee complet pozitivi, dar trebuie oare ca cea mai mare
Mi mir ci nimeni nu a pus problema pAni acum. Daci idee a tuturor timpurilor sd fie complet pozitivi?" Currie
gandi;i la o idee care a schimbat complei vi
lumea, fara Je care
nu am putea trii gi pe care fiecare o folosegte ,,Produclia de masi? Dar, desigur, cea mai mare idee trebuie
in fiecare zi, si fie cevacare a facilitat dezvoltarea umanitifii. Producgia de
atunci aceasta trebuie si fie... matematic
a.,, Geoff H
masd este responsabili pentru faptul ci a continuat si menlini
,,Psihanaliza trebuie, in mod cert, si fie in listi. Gindigi_vi jumitate din populalia lumii sub limita siriciei. De asemenea,
cit de mult ne-a schirnbat modul in care
ne percepem pe noi de ce monoteismul a aplicat-o, insd hinduismul nu? Sigur nu
ingine!" Helena H este vorba de religie?" NI(

,,Speranta nu este deloc un lucru firi substan{i. pute(i

considera ci nu este neapirat o idee,
dar concep*"irr"r""l,
este' $i unde am fi firi aspirafii sau viziuni?
Nici unul dintre
aceste alte lucruri nu s_ar intAmpla
daci nu ,"""1.ri_
bilitatea de a ne imagina schinibarea. Ne_am "*fi luptat in
continuare intre noi pentru cea mai buni
pegte rd..,, SarahW
,,Cred ci cea mai mare idee a fost indicarea sau misurarea
timpului' oamenii au dezvoltat o <<constientizare
a timpurui>
care este de departe superioari celei
a altor mamifere. Arrem o
memorie superioari qi o capacitate superioari
viitorul' undeva de-a rungur istoriei, un om trebuie a vedea
de
decis si imparti timpul in intervare qisa
si se fi
considere util si mi-
soare sau si marcheze aceste intervale
intr_un fel anume. in_
tr-adevir, daci veli combina misurarea timpurui
cu anticifarea
8
 ldeile

Abolirea sclaviei 269

Agricultura 166
Analiza matematicf, 161

Cafeaua qi ceaiul 104

Canalizarea 253
Capitalismul 58
Casatoria 13
Ceramica 97
Chinezasimplificate 138
Contracepgia ?84
Cuprul qi fierul 77
Democragia 225
Evolugia prin seleclie naturale 264
Feminismul 199
Folosirea focului 275
Guvernul 156
Internetul 295
Iubirea romantice 116
Legile miqclrii 127
Logica 236
Marxismul 150
Metoda stiingifice 258
Monoteismul 35
Motorul cu aburi 89
Muzica 280
 Jonu FaRnooN

Numlrul zero ZZO

Onoarea 42
PAinea 203
Poezia epicn 4g 50 CAsAronrn
Producgia de masl 122
Profilul aerodinamic 30
,,Cesitoria este o institulie gtozavd", a spus Groucho Marx.
Programarea computer izatFr Z4Z
,,Dar cui i-ar pldcea si triiasci intr-o institufie?" Desigur,
Qi s3 Groucho nu a avut dreptate. ln fiecare an, aproape 100 de
Refrigerarea 143 milioane de oameni din intreaga lume se oferi voluntari
Regelele de electricitate 1g0 pentru a fi incarcerali in azilul marital. in unele !iri, popu-
laritatea cisitoriei scade ugor. De exemplu, in Marea Britanie,
Roata 231
numirul de adulli singuri a depigit pentru prima dati in
Sc[riga de la 9a 25
2007 numirul de adulli cdsitoriqi, dar mai bine de o treime
Scrierea 290 din cei singuri fuseseri cdsitorifi (divorfafi sau viduvi). Dar,
Sinele lZ2 pentru majoritatea persoanelor din lume, cdsitoria rimAne
Sistemul bancar g3 o experienli normali.
Sistemul de ajutor social 65 Acum o suti de ani sau mai bine, mul1i antropologi consi-
derau cisitoria un lucru destul de nou. Ei au crezut c5, in
SperanEa 243
timpurile preistorice, relaliile intime erau complet libere, iar
Telefonul 214
unii chiar au considerat ci acesta ar fi fost un mod ,,natural"
Teoria cuantic[ 1g5 de comportament pentru barbagi si femei. Cine gtie daci nu a
Tiparul 192 fost vorba, in realitate, de un fel de dorinqi ascunsi a lor.
Torsul qi gesutul 20 Oricum, existi dovezi care sugereazi destul de clar ci nu a
Universitiqile 133 fost deloc vorba de aga ceva. Cisitoria constituie o normi in
intreaga istorie scrisi 9i la fel se pare ci a fost gi in majoritatea
Vaccinul 209
triburilor ,,primitive" din toati lumea. Desigur, cdsitoria are
Yela ZZ forme diferite, insi implici intotdeauna o uniune recunoscuti
Vinul 112 public intre doi oameni care au de gnnd si rimAni impreuni
toati viafa.
Antropologii au diverse explicalii ale motivului pentru care
se cisitoresc oamenii chiar gi in cele mai simple societiti, insi
trebuie si admitem ci existi numeroase beneficii importante.
In primul rAnd, cisitoria este buni pentru stabilitatea soci-
etifii. Daci oamenii rimAn neatagafi, existi un potengial
pentru mult stres, ca si. nu mai vorbim de conflict, pentru ca ei
t2
r3
 JoHN FaRNnoN
, 50 DE IDEI GENIALE

ar intra intr-o competitie continui pentru

parteneri sexuali. impreuni cu acorduri financiare foarte elaborate. Pentru nu-
Odati ce doui persoane se cisitoresc, este clar ci
au ficut o meroase persoane, cdsitoria devenise mai degrabi un acord de
alegere gi ci alte persoane singure trebuie
si se orienteze in afaceri decit o alegere personali si emolionali.l
alti parte. Desigur, acest rucru nu ii impiedici pe cei
cisdtorifi Persoanele obignuite cu tendinleIe apusene moderne legate
si aibd o aventuri, insi cel pufin transmite un mesaj
limpede. de cisitorie, considerati in esenld o uniune romantici, ar
De asemenea, arati foarte clar cine
are grijitde copii si, in te_ rimine surprinse cAt de pragmatice erau cuplurile in aceasti
orie-, le asigurd pe femei cd au cu cine
si imparti gr"rl. privinfi. Pentru o femeie, cisitoria oferea siguranfi si o asi-
Mai existl 9i alte motive personale puternice.
.
doresc si faci o alegere gi sa igi demonstreze
Oamenii gurare ci ea gi copiii ei vor fi recunosculi gi ingrijili. Pentru un
angajamentul berbat, era o asigurare ci toti copiii erau ai lui gi, de asemenea,
fagd de cealalti persoani. Legaiura pe
viafi din cadrul unei oferea linigtea unui partener gi ajutorul in ingrijirea casei. Nu
perechi este comuni la multe specii de
animare gi se pare ci aga conta neapirat ci partenerul nu era intruchiparea visurilor
ne place si noui, oamenilor. Ne dorim si
avem tipul de legi_ sale romantice. Numerogi birbagi aveau amante sau concubine
turi emofionali oferite de cisitorie si, de prezenla
partenerului aproape de noi de-a lungul "r"-"rrJ", pentru a-qi satisface acea laturi a naturii lor, feri a ajunge
intregii ,riu;i. fara neapirat la divor!. Problemele erau mai mari in cazul femeilor,
indoiali, putem supraviefui si singuri, insd bucuria
unui par_ deoarece relaqiile extramaritale puteau intuneca apele mog-
tener constant cu care si ne impdrfim bucuriile
gi necazurire tenirii. Femeile au devenit tot mai dezavantajate pe misuri ce
este un lucru pe care pufini oameni nu
il doresc. statisticile necesitatea de a pdstra caracterul legitim a acordat tot mai
societilii moderne sunt relevante in acest sens. persoanere
singure suferi mult mai mult de boli sau
multi putere bArbatului, ajungindu-se, in cele din urmi, ca
de depresie gi mor femeia insisi si fie considerati proprietatea lui.
mai tinere decat cele cisitorite. cisitoria
nu constituie o ga- Totugi, toate acestea constituiau in esenli o problemi
ranfie impotriva singurititii, dar ajuti,
cu siguranfi. pentru clasele avute. La oamenii mai siraci din vest, propri-
Bineingeles, percepfia noastri privind
slmnificaqia etatea nu reprezenta un impediment. Birbalii si femeile se ci-
toriei a avut conotafii impresionante de-a rungur cisi_
istoriei. sitoreau sau li se aranjau cisitoriile gi triiau in general bine
Imediat ce oamenii au inceput si triiasci in
societdli agezate, impreun5. Birbatul se ocupa de pimAnt gi de resursele lor
au fost pringi in mrejele legalitigii. pentru
a evita disputele siricicioase in afara casei; femeia avea griji de treburile
privind drepturile asupra proprietifii, de exempru,
era vital sa 1
fie stabilifi clar urmagii regitimi. Cisitoria a ln societatea cregtini, intregul caracter al cisitoriei este foarte par-
oferit un cadru ticular. La inceputul epocii cregtine, cisitoria prezenta un interes
simplu pentru acest drept legitim. Din acerasi
motiv, adurterul, uimitor de redus pentru Biserici. Din scrierile Sfintului Pavel reiese cA
mai ales cel infiptuit de o femeie, a devenit era considerati destul de inutili oricum, deoarece se credea ci sfirgitul
o chestiune foarte
problematici gi a fost adesea cond.amnat, lumii este aproape gi ci este mai bine si ifi petreci timpul pregitindu-te
Treptat, pe mdsuri
ce societatea a devenit tot mai complexi, pentru apocalipsi decit si aduci copii pe lume. Totul a luat alti direclie
cdsitoria a adunat o
povari tot mai mare de probleme, referitoare in Evul Mediu, clnd Biserica a devenit tot mai implicati legal in procesul
in principal la cisitoriei. De asemenea, in secolul al XIII-lea, cisitoria a devenit un
protejarea proprieti{ii. Mai ales in rindurile
claselor ,rrpu_ sacrament, o legituri sfAnti echivalenti cu dedicarea intru Hristos. in
rioare, mizele mari implicate in protejarea propri"ta,tir?a."",r, locul simplului acord dea trii cu solul gi de a forma o familie lmpreund,
in majoritatea cazurilor, ca oamenii si nu aibd ribertatea ilipuneai chezag gi sufletul. Acest lucru a conturat idealul romantic al
de
a-gi alege partenerur. cdsitoriile erau cisitoriei, iar acesta poate fi motivul pentru care multe persoane,
aranjate purr,r,
"lug,i", indiferent daci sunt sau nu cregtine, aleg si faci o cununie religioasi.
t4
l5
 JonN FanNooN
50 DE IDEI GENIALE

gospodiriei qi cregtea copiii. in mare, totul

era prietenos 9i gi i9i aleg partenerul liber gi din dragoste.a Latura neplicuti
practic.2 Bineinteles, nu lipseau problemele
gi p"ri'oJ"h';;;_ a acestui lucru este, desigur, faptul ci, atunci cdnd iubirea
sante, insi rareori se intAmpla ca partenerii
si divorteze din dispare, majoritatea simt ci gi cisitoria trebuie si se incheie,
motive romantice; erau prea dependengi
unul au-."tidt, i", iar aceasti decizie are consecinge neplicute nu doar pentru
miza era mult prea mare.
cuplu, ci gi pentru copiii din familie.
Cu toate acestea, comportamentele
si circumstanlele au Majoritatea cisitoriilor romantice sunt de fapt reugite.
inceput si se schimbe in Iruminism. De
exempru, in rindurire
nobilimii- din Angria, tinerii au inceput finAnd cont cAt de simplu este si divorfdm, este remarcabil
si igi doreasci si ia cum multe dintre acestea nu numai ci supraviefuiesc, ci gi
singuri deciziile privind cisitoria gi si o
consid.ere mai infloresc. Titlurile din ziare vI pot ingrijora cu statistici care
degrabi o legituri romantici decat un parteneriat
Ironic, tocmai acest lucru a ficut ca nunta
de afaceri. anunli cd 45To dintre cisitoriile din Marea Britanie se incheie
propriu_zisi si cu un divor!. Acest lucru inseamni, desigur, cI 55% dureazi
devini un eveniment mai formal, legalizat. i"
anterioare, o discufie o strangere de
p*i""a"f" toati viafa. intr-unul din zece cazuri, cisitoria dureazi peste
9i mani in fafa irartor,or 60 de ani. Cuplurile care rimAn impreuni pe viali afirmi, in
era-suficienti pentru a intemeia o cisnicie.
lordul Hardwicke a fost convins si dea o
i".a, irr-izss, general, ci partenerul este cel mai bun gi, de departe, cel mai
lege a cisitoriei, important om din viafi. Majoritatea cisitoriilor nereugite
deoarece tot mai multe cupruri fugeau
si se cisitoreasci firi equeazi destul de rapid, insi divorlul nu exclude cisitoria.
gtirea familiei. Legea lui Hardwic[e
stabiler.a, p"rrir,, prr*" In Statele Unite, trei din patru persoane divorlate se recisito-
dati, oamenii erau obligali si se cisitoreasci
la biserici.3 resc in patru ani, gi una din trei intr-un an.
Daci aveau varsta adecviti, nu mai aveau
nevoie de acordul Agadar, cisitoria aduce o fericire uriagi multor milioane
pdrinfilor - insi anunfurile ficute gi toate
aranjamentere de oameni, chiar daci a fost subiectul unor serii nenumdrate
pentru cisitorie le lisau pirinfiror destur
timp si irrturrira.
Aqadar, nunta romantici in biserici a Unul dintre cele mai induiogitoare argumente pentru clsdtorie este cel
este, de fapt, un eveniment
destul de nou. emis de Robert Louis StevensoninVirginibus Puerisque: ,,Un om agteapti
Ideea romantici de mariaj domini si aibi un inger ca nevaste; [totugi] el qtie ci ea e Ia fel ca el: picdtoasi,
acum atAt de mult gan_
direa apuseani, incat este greu si ne imaginim nechibzuiti gi nesinceri; dar, tot la fel ca el, plini de o strilucire zbu-
altfel cisitoria. ciumati in incercarea de a gisi lucruri mai bune... Pofi si mergi la gcoali
Contactul cu alte culturi fac" popo"rJe
mai .o.rg,iuriu a" plin de speranta, dar, inainte de a te cisitori, trebuie si fi aflat lecgia
cisitoriile aranjate, sau chiar impuse, insi pentru intortocheati a lumii: aceea ce speranfa gi iubirea tind citre o perfecliune
majoritatea
occidentalilor iubirea este cea care contea niciodati realizati; totugi, daci te fli de ele, devin sarea gi piperul viefii;
za. rnmod uimitor,
majoritatea oamenilor reugesc si igi giseasci chiar daci egti plin de defecte, tot trebuie si ai ceva ln tine demn de
,,jumitatea.. dragoste gi care si merite pistrat; 9i, chiar daci cea mai mare parte din
2 Gradul de pragmatism
al unei astfel de crsitorii poate fi exprimat umanitate este supuse acestei condamniri ticiloase, cu greu vei gisi pe
practica uimitor de comuni din unere in
partenera. simpla idee pare gocante
tiri de a inihiria ,." i'" cineva; insi, dupl ce o studiezi atent, va deveni pentru tine o lecfie, un
" "ira"
astizi, rnsi vanzarea nevesteror, model gi o consoarti nobili pe tot parcursul vie;ii. GAndind astfel, ili
ata cum este ilustrati in romanul lui rhomas primarur
HardR din vei sustine constant propriul caracter nelnsemnat gi vei ierta cu ugurin!5
casterbridge, nu era deloc neobignuiti.
Era o simpri modaritate de a gregelile prietenului tiu. Ba chiar de inlelept cit si te
-.m-erge mai departe, de vreme ce
cisitoriire erau adesea acorduri de bucuri ci ifi pistrezi cusururi
afaceri. insi practica devenise a"rrrf-J"
3 Din 1836 ,.ra ,rr rr"*"" lui Hardy. li lndeamni de fiecare da e mai buni. si s neasca sl sa se
au fost permise cisitoriile .iri.u ." Bitrlic t:c
I
I F:-c u l1 i li i
o
iubeasci pe o bazi mai d+ Fsihehgie;i
"tt"rnativi.
t6 9iiinlelr Hducaiiei
 JonN FanNooN
50 DE IDEI GENIALE
de bancuri.s Cu toate acestea,
dincolo de glume, a fost supusi serios comportamentul barbalilor acas5.6 insi, inci de la
unor critici ironice, in esenfi patetice
intotdeauna de ra barbagi ."r"
care provin aproape jumitatea secolului, stigmatul de a ,,trii in picat" s-a redus
,i ia_siin ras comportamen-
tul recarcitrant si pisirog al sofi,or-
"aora treptat, astfel ci numeroase cupluri aleg mai degrabi si
Feminismul s-a dovedit locuiasci impreund decAt sd se cisitoreascS. in consecinfi,
foarte critic ra adresa cisitoriei.
,,Institufia cisitoriei consti- numirul de cisitorii s-a redus destul de mult. Totusi, nu a
tuie principalur vehicul pentru
p"rpu,r"r"a oprimirii femeii.., scizut atAt de dramatic pe cAt au prezis unele persoane in anii
"Prin insusi rolul a" -u,s,,,, 1970, cAnd pirea ci toate cuplurile tinere triiesc pur gi simplu
ffiH::f|"e*?[:" 'oii" '-. impreuni. in realitate, numirul de mariaje din Marea Britanie
Multe solii nu doar ci au avut
de suferit toati viata din a scizut cu pufin mai mult de 20To comparativ cu cifrele din
cauza unor munci grele si
a neglijenfei sofilof-"."ri1" anii 1960.
aveau qi murte dezavantaje
in fafi legii. De u*u-pll io-ri"r",
*",
Se pare ci, in pofida tuturor acestor neajunsuri, chiar daci
Britanie, sofiei nu i se permitea
si Eeflni nici o proprietate; este mult mai simplu concubinajul, majoritatea oamenilor igi
orice proprietate pe care o avea
in doresc in continuare acest mare angajament al unei cisitorii
imediat i., por"ri, exclusiv,i
in cele din urmi odati cu intrarea
"
r"g"fri. fl:ffiIl::::ilrff:i [ormale. Ne dim seama cam cit este de important acest eve-
in rriment dupi cheltuielile pentru nunti. Un studiu din 2007
proprietarea femeii cdsitorite,
foarterecent, berbatul
," ia;i."i?ff ilx::fil:i ,r aritat ci un cost mediu al unei nunli din Marea Britanie
"r:l ar"pr"if"gal
Intr-adevdr, Andrea Dworkin,
de a_gi viola nevlsta.
*rn"r.I, sarcastic ci: ,,Mariajul
,rjunge la 25 000 de lire sterline qi, chiar daci numeroase
l)ersoane incearci ceremonii gi locuri neobignuite, cum ar fi
ca institufie s-a dezvortat
din practica violurui.,. i*rr"i"il,"" rrunli cu scufundiri gi nunfi pe cdmile, milioane de oameni
tdrilor, violul marital, ..r* ollteazi inci pentru o nunti ,,traditionali" in toati regula.
"q, gi " for, numit, a fost trecut in
ilegalitate abia in anii 1gg0 Itomanciera victoriani George Eliot explici foarte simplu asta
in 1gg0, iar in ---*-L!
multe qrLt
alte liri,
."11, fi Pakistan si Sudan, este permis inci. 1
lrr Si/as Marner:,,Acea privire reciproci ticuti schimbati intre
Din fericire, importanfa legii in rrrr sot plin de incredere gi solia lui este primul moment de
treptat si indrepte cAteva dintr-e lirile apusene a reusit
gregeli, iar presiunile orlihni sau de refugiu din fafa unei oboseli mari sau a unui
din partea migcrrii feminir," "."r* ,""iit ricol catastrofal."
"" si schimbe in mod 1
rr.

ai prea mulgi soli sau sotii. Monogamia

i;t,rT},*1."?illi.r, e acelagi
,,Am mari sperante ci ne vom iubi
toati viafa
--' foarte mult, de parci nu
ne-am fi cesetorit niciodati... _
Lord Byro,
",T::r,: sexut. treogii au #"i ,.,"ri"1.rf ..,_ Vottaire Ar est lucru a dat nastere insi la o alti controversi. La procesul de divor!,

i:;1'""
Lcreat
mariaj urii e s
i f:,::r::::" _ wiltiam ;;]ffi;il;Tfi :; la o piesi
.,";,;;": J##i ;*#.
lr ibunalul lasi mamei custodia copiilor, precum gi casa familiei, iar solul
1.":T:, :,r:::*oare.,,
Bachelor, (The Old rtrtc obligat si pliteasci o pensie de intrefinere. Nu este simplu de gisit o
1693)
,rolutie la aceasti problemi, pentru ci majoritatea copiilor preferi str ri-
in care te cutci cu dusmanur..._ lrilni
ffi,,n;:H:?ff::1,?zboi Fransois, cu mama gi au nevoie de un cimin si de un sprijin pentru a se intre-
1trrc. insi fostul sog se poate trezi fdrd, casi, firi acces la copiii lui gi plin
"Margul nupfial imi amintegte de fiecare datd de muzica pe care rlr.datorii. Au fost scrise mai multe articole despre berbali intrali in
cAnd-pleaci soldalii la betalie..,_ o auzi
u"i".iJ Hlir,. ,,grevi maritald" - care refrtzi sd. se cesetoreascd, deoarece costul unei
,,Cisitoria este principala cauzi ar".rr,"fri:,_ Groucho Marx
" r iHitorii eguate ar fi foarte mare,
18
t9
 50 DE IDEI GENIALE

lumii au fost pregitite pAni de curind si suporte disconfortul

purtatului de blinuri gi piei pentru a se incilzi, cum ar fi
49 ToRSuL gt TESuruL inuifii, cu hainele lor din piele de caribu, sau populaliile
chukchi, care purtau piei de ren gi de foci. insi acestea con-
stituie o excepfie. Pentru majoritatea oamenilor, in cea mai
Nu existi o activitate mai umild, insi mare parte din istorie, hainele fesute au fost esenliale.
cu o valoare mai Ideea de tors gi lesut este uimitor de veche. Recent, an-
durabili decat confecfionarea hainelor prin
tors gi fesut. Zeci tropologii germani Ralf Kittler, Manfred Kayser gi Mark
de mii de ani, aceasti munci ce necesiti
timp a absorbit Stoneking au folosit datarea moleculari pentru a stabili ci
aproape fiecare moment din viali a
nenumirate femei si fete.1 piduchii de pe corpul uman, piduchi care triiesc in haine, au
Femeile torceau gi in timp ce mergeau
h;;;;. i"r.""" .u"a apdrut pentru prima dati acum cel pufin 1-07 000 de ani,
mergeau si aduci api. Torceau in r
la scurt timp dupi aparilia speciei Homo sapiens. Arheologii au
turme. Torceau in_timp ce suprave[ff
de copii. gi dupe ce teiminau de tors,
;ril"1:"*::: :: descoperit obiecte care se poate si fi fost ace de cusut, vechi de
1l*t1"3"
Intr-adevir,-
fesut'
,".fr.", au nu mai pulin de 40 000 de ani, intr-o pegteri din Georgia, sau
torsul gi gesutul necesitau mai mult timp materiale vopsite vechi de 36 000 de ani. Urme de haine lesute
decat toate celerarte activitipi ruate impreuni.
Acest rucru au fost descoperite pe figurine de lut ce dateazi de mai bine de
a luat sfargit abia dupd ce confecfionarea
hainelor a devenit un 27 000 de ani, la Dolni VEstonice, in Republica Cehi.
proces automat odati cu Revolufia
Industriare, cand au fost Cea mai veche leslturi este un fragment descoperit in
introduse rSzboiur de
lesut mecanic si prima roati de tors. Qayonti, in sudul Turciei. Aici a fost gisiti in 1988 o bucati de
Astizi, confecfionarea haineror este o inderetnicire pAnzi veche de 9 000 de ani, infigurati in jurul minerului
mai impor-
tanti ca niciodati, o industrie globali uriagi ce insumea unei unelte confecfionate din corn de cerb. Pentru a confecfiona
zd.mai
bine de un sfert de miliard de iiru sterline. pinza, populalia din Qay6nii rupea fibre de in gi le linea in apa
, Noi, maimufele- goale, nu putem supravietui firi haine
decat in climatele foarte carde. Deqi
rAurilor sau lacurilor pnni cAnd deveneau elastice gi cipitau
cateva triburi primitive culoarea galben-deschis. Apoi, fibrele puteau fi toarse si lesute
din zonele tropicale indepirtat" ,rii"r. mai pentru a obline haine - un proces lung gi elaborat.
mult dezbri.cate,
cei-mai mulp dintre noi trebuie si ne Fibrele naturale, indiferent daci provin din plante precum
imbricim pentr,rl U"_
neficia de cilduri si protecfie impotriva bumbacul sau inul sau de la animale ca oile gi caprele, sunt de
forteror'naturii, asta
ca si nu mai menfionim rafiunile obicei foarte subgiri, pulin rezistente gi scurte, pentru a fi in-
sociale. Blinurile gl
sunt nici ele chiar practice sau confortabile fi.if" ,r, trebuinlate la confeclionarea hainelor. insi acestea pot fi ri-
pentru p"ri."a,
lungi de timp' cateva populalii indepirtate " reci are sucite impreuni pentru a crea fire mai lungi gi mai rezistente.
din zonere
t N" frrt d;femei, desigur, CAnd sunt risucite astfel, fibrele sunt legate prin fricfiune.
"" dar acestea se ocupau in general de
d-e fesut' in 1381, preotur Jorr's-il
tors si Firele pot fi risucite de mAni sau frecate pe picior. insi cineva
9r-" i".f* faimoasa predictr ,"",r'ii
liranii rebeli din Kent cu cuvintele: JAnd Ajam sipa gi g.iri.r..J, din trecutul indepirtat a avut ideea simple, dar geniali, de a
cAnd sipatul pentru birbagi si torsul pentru * ,, le toarce. Acest lucru inseamnS. c5., mai degrabi decAt si le
femei ar fi fost ..";:;
s,triveche impirfirea muncii oneste. cu ioate acestea, rdsucegti cu mAna, lagi munca pe seama unui bi! numit fus 9i
torsul necesita atat
de mult timp, incAt, de multe ori,
doar fetetu iirrur" gi femeile necisitorite a unei greutili numite rotila fusului. Pui pur gi simplu fibrele
aveau posibilitatea si il execute corect.
in jurul fusului, il lagi jos si incepi si il risuce$ti ca pe un yoyo,
20
2l
 JouN FanNooN
50 DE IDEI GENIALE
cu energia de Ia rotifi. Apoi continui si
il alimentezi cu fibre de fire de urzeali paralele sunt intinse intre doui bucifi de
pentru a miri firul tors care se face sul in jurul
fusului.2 lemn. Firele alternative sunt separate, pentru ca, mai intdi,
Aceasta este o activitate ce necesiti mare
indemAnare. Nu toate firele impare si poati fi ridicate sau urzite impreuni,
ili poli permite nici un moment de neatenfie. Trebuie
si intinzi apoi toate firele pare.
permanent fibrele pentru ca firur si aibr
o grosime uniformd - in timp ce o secliune de urzeald este ridicati intr-o direcfie,
de aici se trage, poate, si expresia
,,a tese intrigi.., pentru a firul bitut (lesut) poate intra prin spaliul dintre ele, pentru a
descrie punerea la cale a unui
--ploi. Totugi, i, pifia" tuturor
dificultiplor, nenumirate femei au devenit suficient trece cu toate firele impare pe o parte gi cu cele pare pe cealalti
de parte. CAnd ajunge in celilalt capit, secliunea ridicati este
capabile incat si poatS toarce in timp ce se ocupau de alte trasi in jos, iar cealalti secliune este ridicati Ia rAndul ei,
activitifi. Acest f:pt confirmi gi reputalia femeilor
pentru pentru ca, atunci cAnd urzeala este adusi inapoi prin spaliul
activitilile multiple.3
dintre ele, si treaci cu firele impare gi pare pe laturile opuse,
Insi, oricit de minunat ar fi el, un fir tors are doar
o intre_ procedeul reluindu-se. Astfel, intr-un mod simplu, bititura
buinlare limitati. El capiti valoare abia atunci
cand este gesut este lesuti dedesubtul gi deasupra urzelii, pentru ca aceasta
in material textil. Nimeni nu poate spune cu certitudine
s-a realizat acest lucru la inceput, dar modelele
cum si alterneze in ambele sensuri.
de pe mor_ Desigur, existi numeroase tipuri de rdzboaie de lesut gi
mintele din Egiptul antic gi piiturire de pe
vasere dii Grecia s-au ficut diverse imbunitiliri tehnice, chiar gi la inceputul
antici ilustreazi intrebuinlarea rizboi,rlri d"
multe mii de ani. Rizboiur de ;"r.ri a.r* istoriei sale. Una a fost paseta, care este o lamele simpli ce
fesut nu este doar o simpri permite fesitorului si conduci firele de bitituri selectate in
modalitate de a !ese, este o invenfie de geniu.
io;o; ,u*"r_ masina de tricotat. Acest lucru i-a dat posibilitatea lesitorului
cabil, acesta se folosea atat in Americi, .at gi
in Eurasia cu cel si creeze modele complexe. Alti invenlie a fost rizboiul cu
pufin 3 000 de ani in urmi, aga ci este posibil ca
inventarea lui pedali, care i-a permis lesitorului si ridice urzeala cu o pedali
si dateze dintr-o perioadi suficient ie indepirtata in iimp de picior, iar acest lucru i-a eliberat mAinile gi l-a ajutat si
incAt si fi fost transportat in Americi de
citre pri*"i" fopo"r" lucreze mai bine.
migratoare din Asia.
A treia invengie este foarte contrarianti: rizboiul de lesut
oricare ar fi adevirul, existi intotdeauna doui seturi cu greutifi, care utilizeazi greutifi atdrnate de firele de urzeala
de
fire care, in fesdturi, se afli dispuse in unghi drept, pentru a le intinde, mai degrabi decit un cadru fix. Ceea ce il
urzeala gi
batatura. Firele de urzeari suni firere face interesant este nu doar faptul cd in Europa existi dovezi
procesului de fesere; bititu:a, care poate
finute in r,oc in timpur
fi un singur fir lung, arheologice ce dateazi din jurul anului 6000 i.Hr. care atesti
este fesuti deasupra gi dedesubtul firelor folosirea lui, ci gi faptul ci un rizboi de lesut uimitor de ase-
de urzJali in mod
alternativ, pentru a le lega. intr-un rd.zboi de minitor a fost intrebuinfat, de asemenea, de bigtinagii de pe
fesut, o ,"ri"
' Ftr"l r-,*r adunat de obicei intr-un minunchi coasta de nord-vest a Americii cu mult timp inainte ca euro-
3 Bineingeles_, "*
imaginea clasici a torsului
numit caier.
penii si fi trecut, se pare, Atlanticul.
rotii de tors, nu
cea a
doar a fusului simplu. Rolile de tors erau".".d "rt" Timp de zeci de mii de ani, firele toarse manual si hainele
cunoscute in secolul ar XIII-rea
atit in China gi in Bagdad, rAt gi in Europa, gi este posibil
inventate in China pulin mai devreme. primele
si fi fost $esute au asigurat imbricdmintea oamenilor din intreaga
rogi de ,f* uo,, irrio"rr. lume. Indiferent daci firele erau din fibre vegetale, cum ar fi
manual, lnsi, in secolul al XVI-lea; a fost adiug"ta p"a"ii,
" .a din bumbac qi in, sau animale, de exemplu, din lAna oilor 9i a
torcitoarea avea libere ambele mAini pentru a toarce. "r*"f
caprelor sau din mitase, toate erau supuse practic aceluiagi
22
23
 JonN Fenmoox

proces. Oamenii siraci nu

aveau nici timpul, nici resursele
pentru a face altceva decat haine
simpre,
Insi cei bogali aveau. parte de gesitorii de calitate inferioari.
confeclionau haine uimitor cei mai buni, care le
mitase gi din cea mai fini rani.
a"
"uuorrte din cea mai dericati
rr"irrut" de calitate nu erau
48 ScAnlln DE LA $A
doar practice, ere constituiau
simboruri importante ale statu-
tului, 9i puteau fi lucriri d" ;;;";;rele
tr-adevir, cele mai rafinate haine extraordinari. in_ Scirila de la ga este inclusi in aceasti carte nu pentru ci.
iuciate manuar se numiri este o idee mare, degi ar putea fi, ci datoriti puterii pe care
printre creafiile umane cele mai
fr*o".u.
Dincolo de haine insi, materi.tri-g"r,rt o are o poveste buni gi pentru pulind provocare.
buingiri, de la corturi gi.drapertt;il; a avut gi alte intre_ Cu doar jumitate de secol in urmi, Lynn Townsend White,
1", po"t" cel mai im_ profesor de istorie medievali la Stanford, a scris o carte revo-
portant, vele. Velele pot fj realizate
nici un alt material nu a fost la
gi din *",J;i". i;ra lufionari intitulati Tehnologia medievala si schimbtdrile sociale
fel de ugor "fr"
9i de rezistent Dre_ (Medieval Technology and Social Change). in aceasta, a suslinut
cum cel lesut - mai ales pdnza,.;;#
toarse gi fesute. il i"
?rur" .r"10. ci tehnologia a jucat un rol esenfial in societatea medievali gi,
Automatizarea torsurui gi a de atunci, nimeni care dorea si inleleagi serios Evul Mediu nu
in
Industriale i-a lisat pe mulgi lesuturui perioada Revorutiei i-a mai ignorat tehnologia.
megteri pricepuli fara _i;for.?l.J
trai, insi, in acelagi timp, le_a Cu toate acestea, cea mai interesanti parte din cartea lui
scutit
munci pe care nu o agreau foarte i"
,rrr*uroase femei de o White a fost ideea ci tocmai introducerea scirifei de la ga a
romanlioase cu femei torcand. ililrJ;
,n,1t,, i*rrr"rru condus la dezvoltarea sistemului feudal. Firi ca cineva si ii fi
Torsur gi fesutur automatizat
au fost sectoarere industriale subestimat presupozitia, White a subliniat ci: ,,puline inven-
."r""., *"rcat debutul Revolu$ei
Industriale, primele sectoare-
;" lii au fost la fel de simple precum scirita de la ga, insd doar
numeroase feluri, ne_au adus ;;;*It" ;il;l; i, ."r", ," cateva au avut o influenli atit de catalitici asupra istoriei.
iumea moderni de astizi.
Producfia materiarelor textire Cerintele noii mode militare pe care a ficut-o posibili qi-au
.""rii,"it
dezvoltarea primelor *"ri " lrrirrr,rruf"un factor major in
oragu
gtrsit expresia intr-o formi noui de societate europeani
gurat hainele ieftine de care Ei, desigur, a asi_ apuseani dominati de o aristocralie de rizboinici inzestrafi
,,r.r, ,"roie populatia care se
dezvolta rapid. " cu pimAnt, pentru ca acestia si se lupte intr-o maniere noui
Torsul gi fesutul-nu au nimic qi foarte specializati."
din magia tehnologici a unui
computer, nici ponderea interectuari Cu aproximativ un secol in urmi, istorici precum Heinrich
a i"gi.ii. i"-,-""jllu"rta
idee incredibil de simpli, i"ri Brunner au subliniat ci secretul succesului invadatorilor franci
aproape la fer de mult ia umanitatea
J;iut ingenioasi, a durat gi goli asupra puterii tot mai reduse a Romei, in secolele al
gi continui si ne aduci
mai mult confort zirnic decat tori" lV-lea gi al V-lea, a constat in individualismul lor. in vreme ce
c"r"larte puse raorarte.
torsul m*,,,r."" *"i disciplina gi coeziunea odinioari legendare ale infanteriei
H*:i::j3:*:",idera *i,,,"i. ei romane se destrimau, individualismul francilor gi al goqilor

",*; ; ;;
de p e ";::: ::1111[";T1 lncepea si-i contureze pe ace;tia ca eroi, gi ce idee mai buni de
"'T dreptate.
manual." poate ci avea :',:" :;:,T
' o--' sLsqold EDLtr Lo::::; a deveni erou decAt si te urci pe cal? Legenda spune ci celebrii
cavaleri din Evul Mediu se trag din eroii-cilirefi ai francilor gi
ai goqilor. Tocmai acegti cilireli sunt cei care au dat regatului
24
25
 JoHN FanNooN
5O oe mnr cENTALE

carolingian al franciror din Franfa

gi Carol cel Mare - puterea
- fegatur lui Carol Martel si munceasci, cavalerii erau obligali si asigure proteclie.
$i stabilitatea sa. Agadar, argumenteazi White, noi datorim societatea impirfiti
Spre deosebire de romani, francii,
se pare, nu au reusit si in clase, in aristocralie gi in clasa muncitoare, scirilei de la ga.
lfuca pe cimpul de luptd trupe l"?"1 Este o presupozilie fascinanti gi una atAt de puternici,
";_;;;--a"
disciplinati. Tot ce puteau face a fost si trimiti cavarerie"r," incAt a intrat in congtiinla populari. Din pdcate, dovezile nu
eliti' Cavaleria fusese folosite pe campul de lupta tirnpiu de
de ani inaintea cavalerilor caroiingieni. -ii sunt de partea lui White, aga cum au evidenfiat numerosi
o", rorul ei eri minor; oameni de gtiinli de atunci pAni in prezent. Una dintre
doar si distrugi gi si hirquiasci, i"r, tirnp
ce victoria era lisatd probleme este faptul ci White dateazi sosirea scirilei de la 9a
in-seama trupelor de infanterie. Era
ceva atat de nou si de in Franla Ia circa 700 d.Hr. Totugi, existi destule dovezi care
infricogitor la noua rasi de cirirefi."rolirgi"ri,
aveau puterea si intoarci finarur batariiror.
t".ti]."r,i" atesti folosirea cavaleriei grele firi scdrila de la qa in alte
Acegti crvaieri locuri, cu mult timp inainte de acest moment. intr-adevir,
puternici stiteau atat de ferm pe armisarii
lor mari, incat cavaleria grea, formati din rizboinici numiqi catafracfi1, fusese
puteau purta armuri grea gi puteau
ciliri la vitezi -"*i_a prezenti in betaliile impotriva romanilor cu o mie de ani mai
spre inamic cu llnci sibii, in asalturi
9i brugte
sionante, incit culcau la pimant rinii intregi "tarl"
i*p*_ devreme. Se pare ci forma seii este cheia stabilitalii cilire-
de infanterie.
Cavaleria grea a fost la fel ca tancurile
din rizboaiele mondiare. fului, nu scirila de la 9a.
Argumentul lui White a fost faptul ci Alta problemi este faptul ci nu existd nici o dovadi ci regii
doar irrtrodr."r"" carolingieni ar fi clgtigat bataliile principale prin asalturi
scdrilei de la ga le-a oferit cilireliror pratforma
a se lupta astfel. Scirifele de la ga, a
r**l p"",r" brugte ale cavaleriei grele. AI treilea argument este faptul ci
susginut acesta, le_au dat
ciliretilor stabilitatea de a se iupta de pe car cu aceste scirife de la ga nu sunt menlionate in nici unul dintre
sibiire.
oferit sprijinul de care avea nevoie calaregul p"rar.r-, Au documentele sau manualele militare ale vremii gi nu apar pe
o armuri grea. Mai presus de toate, scariqele frr," mormintele rizboinicilor din secolul al VIII-lea. Pini la urmi,
de la ga i_a, se pare ci evolufia sistemului feudal gi confiscarea pimAntu-
permis cilSrefului si canalizeze puterea
caruiui intr-un atac cu
lancea inainte, precum un proieitir
mortal. Asaltui;ga[,",
rilor au fost un proces mult mai complex gi treptat decAt pre-
al caval'eriei grele a introdus o a treia faz6. a supozilia lui White.
calurui in arta
rizboiului, dupi carele de lupti gi cilireti.
' Catafraclii din Eurasia i-au precedat pe cavalerii medievali cu o mie de
Instruirea cavalerilor, echiparea acestora ani, insi gi acegtia purtau o armuri grea gi mergeau cilare. Asemenea
cu armuri
sibii, linci gi scuturr, precum gi asigurar"" ;;-;;0" qi cai, cavalerilor, ei cilireau pe cai mari, iar atdt caii, cit gi cilirefii erau
O"
asistenfi adecvate trebuie si fi fost inla o treabi imbricali de sus pini jos in zale gi armuri grele. Tot asemenea cavalerilor,
costisitoare. ei cilSreau in betelii purtAnd o lance. intr-adevir, atunci cdnd generalul gi
Fiecare a fost o unitate specializati,
scumpi. Acesta
tivul pentru care, susfine white, carolingienii din este mo_ istoricul roman Ammianus Marcellinus ii descrie pe catafractii care
VIII-lea, urmali apoi de alte giri vest_europene
r"..i"r cilireau impotriva lor in secolul al IV-lea, este ca gi cAnd i-ar fi descris pe
au adoptat "r cavaleri: ,,insi imediat ce se ivi prima geani de lumini a zilei, veqmintele
sistemul feudal. Regii au confiscat pimantur
gi t-", dat mariror str5lucitoare cu platoge, impodobite cu dungi de ogel, gi armurile lustruite,
seniori care aveau iobagi ce il rucrau. Doar vizute de departe, aritau ci forlele regelui erau aproape." Originile lor se
un astfer de sistem,
in care iobagii erau obrigali si rucreze pentru afle in Persia, in vremea mezilor, probabil cu 2 500 de ani in urmi, insi au
stipanul ror, avea ajuns la apogeu odati cu parfii, in secolul al IIIlea i.Hr., qi cu persanii
si asigtrre ajutorul financiar pentru astfel de rupiatori
Invoiala a fost aceea ci, in vreme ce
i" sasanizi, in secolele al III-lea si al lV-lea d.Hr. Acestia cilireau insi firi
"tita. scirili
firanii erau obligati la 9a.
26 1.7
 Jonx FaRNooN
50 DE IDEI GENIALE
Marea controversd legati de sciriga
de la ga a fost ignoratd
in cele din urmi de majoritatea oamenilor de griinfi. CAnd stau cilare, mi inalg, devin un soim. El tropiie in
care este istoria sciriferor de la ga?
iirarr, aer. PimAntul cAnti cAnd il atinge. Copitele sale sunt mai
Cilirefii ai" r"ii" r" prr"
ci au avut o bucla din piele pentru a"gut.rt *"r;;";"." muzicale decdt flautul lui Pan.
cilireau in picioarele goale, inci din anul
turile budiste din secoLre I si ar ll-rea i.Hr.
500 i.Hr. $i sculp_ $i, de-a lungul secolelor, numerogi cildregi, dintre care cei
ii arati pe cilirefi mai mulgi nu ar fi cilirit niciodati firi scirita de la ga, aveau
finAndu-gi picioarele in chinga de la ga. Totugi, se pare si ii dea dreptate. Chiar gi astizi, ciliria oferi multora o ex-
perechile de scirite de ga r"cuioscute ci
au apirut pentru prima perienli magici, transcendentali. ,,IJn om pe un caI", a scris
dati in China ir, ,".otui De aici, s_au risp'ndit John Steinbeck, ,,este pe plan spiritual sifizic mai mare decit
"i;V-i;;;;.
la est, in Japonia in secolul al V_lea gi la vest, in frrop", un om care merge pe jos." Acesta este, desigur, un omagiu la
in secolul al vll-rea, mai ares in cazul invadatorilo, adresa calului, insi este foarte posibil ca, firi scirila de la Ea,
din Asia Centrali, cum ar .Jlar"ti
fi avarii. i" E;;;]"rr"", U,; foarte pufini si fi putut avea vreodati aceasti experienti.
Ungaria, au fost descoperite peste o suti
de scirile d; g;;r"r"
din fier turnat.
Este clar ci scirilele l" sa i_au ajutat foarte mult pe
-dg
cilireti si igi menfini stab,itatea gi au fost adoptate aproape
peste tot pentru a ugura celeria. Ele
nu doar il r. iitar",
si stea bine in ga, ciii sporesc si controlul. i;_;;;;;
"jrr,a
devine atAt de simpli, incit majoritatea ;;i;;;;
persoanelor o invati
intr-un timp destul de scurt. Firi scirige,
echilibrul ;;;;;
se obgine mult mai greu gi cu mai
multe eforturi.
Agadar, mirefia.scirifei de la ga ca ia""
rr,r.orrsti
ci- este ceva la fel de impresionant si care a schimbatin faptul
lumea,
cum a fost crearea cavalerului gi a societdfii
feudale, ci in
altceva mult mai pragmatic. Scari;a
de la sa ,'fort, p*i",'.u""
ce a transformat carul din animai pe
care se urca sordatur in
mijloc de transport personal zilnic pentru
milioane de oameni
obiqnuifi, de-a lungul secolelor, inainte
si apari automobilul.
Impactul pe care l-a avut calul ca mijloc
a" arr"rp.ri'O"r_
sonal a fost uriag, iar acesta este motivul
pentru .lr"
animal apare atit de mult in istoriile p"rrorrJl" "."r,
gi sociale. Calul
nu doar ci a oferit unui numir foarte
mare de oameni,ipu a"
libertate personali pe care o asociem adesea
mobilului, dar acest lucru s-a intimprat
.,
cu murte,"p"riqir'",rto_
multe secore
in urmi. De asemenea, a oferit *.,itor" o relafie
personali cu
un_animal unic, special si interesant.
Si il ascultam pu O"1fir,
in Henric al V-lea al lui Shakespeare:

28
29
 50 DE IDEI GENIALE

fineli un cutit drept sub jet si apa va curge direct si netul-

burati peste lami. intoarceli usor lama la un unghi cdtre jet si
47 PnonLUL AERoDtNAMtc vefi vedea cum incepe si blocheze gi si scindeze jetul, formAnd
vArtejuri turbulente - vefi observa ci aceasti turbulenli cregte
pe misurd ce miriti unghiul cufitului. Jineli o linguri in
In lista noastrd. poate ci nu existi nici schimb sub jet, gi se va intimpla cu totul altceva. Spre deosebire
o idee mai simpli
sau mai eleganti decat prof,ur de cutitul drept, lingura abate apa, dar nu o tulburd. Trebuie si
aerodinamic. si ce idee este!
O simpli. curba ugoari, o curbi ce formeazi risuciti lingura la un unghi mult mai asculit pentru ca aceasta
o aripi _ fi pe
aceste aripi putem zbura prin cer
mult deasupr" pailarr,Ltri, si tulbure jetul. Asemenea curbei lingurii, curba profilului
putem plana deasupra munlilor inalli, aerodinamic asiguri ci fluxul de aer din jurul acestuia este
putem traversa marile
oceane ale rumii in doar cateva
ore. chiar gi pentru cei obignuiti abatut, dar nu tulburat.
cu zborul' momentul in care avionur Esenlial este modul in care este proiectat fluxul si se
de decolare este unul coplegitor.
inacceierali.
"tirrgu
iit"r" curbeze la fel ca profilul aerodinamic. Mult peste sau dede-
cum poate un obiect atit de
greu incat ar fi nevoie de o macara subtul profilului aerodinamic, fluxul de aer este netulburat,
ca si fie ridicat si devini
brusc ugor ca un fulg, si sfideze insi, cu cat este mai aproape de profilul aerodinamic, cu atAt
mult gravitafia, incit
si igi poati susfine nu doar oropria ";;;"greutate, ci gi pe a dum_
fluxul este mai curbat pentru a urma forma profilului. Pe
neavoastrd si a pasagerilor de la rnS.suri ce fluxul igi modifici direcfia, acesta incepe si impingi
boid, deplasAnd;_r; r"pia
prin aer? Pare ceva magic. in alt sens gi, cu cAt se curbeazi mai mult, cu atAt este mai
Magia, desigur, consti in-interacfiunea rnare schimbarea. Imediat deasupra gi dedesubtul profilului
fizicidintre aripi gi
aer. Daci foyml aripii _ profilul rerodinamic, presiunea acestuia se lntoarce practic la unghiuri
aerodinamic _ este dreapti-r*ii"r,gi
avionul se deplaseaza suficient de rapid, rlrepte, impingAnd profilul in sus si creind o ridicare.
prin aer gi il taie. Acest lucru pare magic,"rip" .ri" Deoarece modalitatea prin care este deviat fluxul de aer
deoarece creierul
nostru mult prea prozaic rr" rp,rrr" ce cste ceea ce creeazd, ridicarea, este clar ci modelul de deviere a
aeiul este invizibil, pri,
urmare, lipsit de substanfi. Dar aerul fluxului de aer este important. Acest lucru depinde de unghiul
nu este deroc asa; aerul
este o substanfi, un inrreg plin la care se miEci prin aer profilul aerodinamic - ,,unghiul siu de
de gaz. GAndi+i_ve l; o?ipr."
pitrunde prin api, n-u prin aer gi vI ,ltac". Cu cit este mai asculit unghiul de atac, cu atAt mai mare
ve$ putea imagina *la.rf
in care aerul poate oferi o impingere in r,ste ridicarea, pini in ,,punctul mort" in care unghiul este atit
gtiinli din aeronautici o .rr-"rJ,,d.ecolare"lpe care oamenii de
sus
rle adinc, incAt fluxul de aer este intrerupt in totalitate gi ri-
ridicirii profirurui a"rodinamic este fluxur clicarea nu mai are loc.
. cheia
jurul acestuia. Desigur, aerul calm nici nu
de aer din Forma profilului aerodinamic este, de asemenea, cruciali.
se migci, nici nu
plutegte; aerul curge_in jurul profilului O curbi usoari, lini, oferl cea mai bund ridicare, iar aceasta
aerodinamic, d.eoarece
acesta se migci, la fel cum prova r.ste forma aripilor pisdrilor 9i forma pe care o au aripile flexi-
unei birci creeaziun curs pe
apa stititoare. Ceea ce conteazi lrile ale deltaplanelor si avioanelor mici. insi este greu si
este modalitate" prirr-."r"
forma curbati a profilului aerod.inamic r onstruiegti o aripi mare suficient de puternici, avind aceas-
deviaza ri"""ia-i.irrrr
acestuia. Pentru a vedea intr_adevdr
de ce, putefi sd vi jucafi
lr formi. Agadar, aripile celor mai multe aeronave mari au
cu o linguri si cu un culit sub jetul Iorma unei lacrimi inguste din profil. Aceasta nu oferi o ridi-
de api de la robinet.
( nre prea mare, de aceea aripile trebuie si fie uriage, extrem
30
31
 JonN FanNooN
5o oe IoeI GENIALE

de puternice;
iar spafiul gol diniuntrul aripii oferi un loc de C"yluy nu a fost insi doar teoretician. La inceputul anilor
depozitare a combustibilului. Flapsurile deia
capat,ri 1800, construia planoare-model pentru a-9i testa ideile. Apoi,
se balanseazd, in sus sau in jos pentru "ripito,
a schimba curbura in 1849, a construit un biplan in miniaturi in care se spune ci
profilului aerodinamic gi unghiui sau efectiv de ar fi zburat un beiat de zece ani pe o distanli scurti, utilizAnd
atac, prin
urmare ii permit piloturui si varieze migcirile
de ridicaie si ,,aripioare" pentru a se propulsa. Totugi, cel mai faimos
de coborAre. '- moment a fost cel din 1853, cind Cayley, care pe atunci avea
Desigur, aripile pisirilor au constituit sursa B0 de ani, a construit un planor la dimensiune reali, in care se
de inspirafie
pentru profilul aerodinamic. Nenumirali ganditori spune ci a fost lansat vizitiul sau majordomul siu infricogat,
din trecu-
tul lndepirtat trebuie si fi rimas uimigi privind cum peste Brompton DaIe, lAngi Scarborough, pe mogia lui Cayley.
planeazi
pdsirile pe cer gi au ghicit ci acestea erau sustinute Majordomul a supravieluit gi, astfel, a fost cel care a ficut
in aer de
aripile lor intinse. Si, poate, unii au ghicit chiar primul zbor din lume cu aeroplanul. Cayley stipinea deja
gi f"pr"f .,
forma aripilor este esenfiali, cum filosoful gr". ai, foarte bine portanfa, insi pentru ca un aeroplan si fie reugit,
secolul al v-lea Architas, despre care"*fort
se spune cd a construit e nevoie atit de forfi, cAt gi de control; acesta este motivul
o pasire mecanici in stare si zboare. pionieri
curajosi precum pentru care a mai fost necesar si treaci inci jumitate de secol
Abbas ibn-Firnas, care a triit in cordoba in
secorul al IX-lea, au inainte ca fralii Wright si faci primul lor zbor istoric la
fost suficient de indriznefi (sau nebuni) incit ra Kittyhawk,la 17 decembrie 1903.
igi
aripi artificiale la brale gi si sari din locuri inalte. "i"g"r" Evolufia cilitoriilor aeriene, incepAnd cu acea zi de pionie-
Ibn_Firnas
a reugit (sau a fost suficient de norocos)
sd planeze prir, rat, a fost uimitoare. Potrivit organizaliei de turism IATA,
zece minute inainte si se pribugeasci gi
si fie pe punctul "", numai in anul2009 au zburat 2,3 miliarde de oameni in 35 de
de
a-gi rupe gatul. milioane de zboruri. Este o modalitate remarcabil de siguri
Totugi, prima persoani care a inceput de a cilitori. Din aceste 35 de milioane de zboruri, doar
si exploreze
cu ade_
virat metodic forma aripiror a fost inginerul britanic 19 s-au sfirgit cu accidente gi mai pulin de 700 dintre acegti
sir 2,3 miliarde de pasageri au fost ucigi in accidente aeriene -
(7773-LSST), iar acestuia ii datorim
!9orge Cayley ideea pro_
cu alte cuvinte, o rati de 1 la 30 de milioane.
filului curbat. Niscut ra yorkshire, cayrey a fost
ordinar gi inventiv, fiindu-i atribuiie inventarea "" ,*-""rr.-
bircii de
Zborul a transformat modul in care vedem lumea. Aceasta
salvare autoredresoare, a rolii cu spife, a pare un loc mai mic, mai conectat gi mul$ dintre noi viziteazi
centurii de siguranli
gi chiar a unui motor cu combustie interni. insi frecvent acum, in vacanle scurte gi in cilitorii de afaceri, locuri
cunoscut mai ales ca ,,pirintele aviafiei,,, d.eoarece "
rr*", in care, inainte de cilitoriile cu avionul, am fi putut merge
a fost un probabil doar o dati in viafi. De exemplu, milioane de britanici
pionier al celor mai multe teorii despre zbor.
Cayley a desfiqu- se urci in avioane pentru a petrece sfArgitul de siptimAni in
rat numeroase experimente cu aripi pe brage
roiitoare pentru orage europene sau cilitoresc in jurul lumii pentru o scurti
a descoperi forfele care acfion"r, acestora gi a vedea ce
forme-gi unghiuri produc cea mai""rpr" vacanli in Thailanda. Nenumirali oamerii obignuili afla des-
mare ridicare. in analizele pre multe locuri gi culturi strline nu doar pentru ci le-au
sale, el a denumit cele patru forle esenliare
implicate in zbor: ciutat pe internet sau le-au vizut intr-un documentar TV
gre-utatea, portanfa, rezistenfa la inaintare
gi tracqiunea _ ci pentru ci au reugit si ajungi acolo cu avionul.
utilizate gi astizi de oam-enii de gtiinfi. zboruiirrsugi
un echilibru intre aceste forte.
irnprice Cilitoriile aeriene nu sunt esenfiale. intr-adevir, sunt nu-
merogi critici care susfin ci sunt un lux extravagant, iar polemica
37
33
 JoHN FanrvooN

despre incdlzirea globali si_a

concentrat atenfia asupra nu-
mirului de zboruri pe care ar trebuJ
costului mare cu energia pe care
si le facem. Din cauza
il presupune ridicarea unui
avion in aer, aceste cahlorii
contribuie fo"rte _rfii" g";"f"
efect de seri care produc i".alriru" .,
globali. Avioanelelunt, de
46 MoNorEtsMUL
asemenea, foarte zgomotoase,
asa clm poate depune mirturie
oricine triiegte lAngi
un aeroport.
Totugi, indiferent de nivelul In 2005, Antonio Scalia, conservator de Ia Curtea Supremi
d.e zborcare se dovedegte pAni
1" acceptabil, nu existi nici un tte Justitie a Statelor Unite ale Americii, i-a contrariat pe mulqi
"-lp1 dubiu ci simpla formi a r tunci cAnd a spus ci religiile monoteiste sunt singurele pe
profilului aerodinamic a introdu, ,r l..rr
noastre. Ne-a oferit ocazia de
rurr"r."bil in viefile care Guvernul SUA le poate accepta in Constitufie. Desigur,
a beneficia de
gici' Platon scria cu. murt timp inaintea " "";;;;;;;;r_ rleclaraliile sale au stArnit polemici, insl oricare ar fi fost
aerodinamic: ,,Funcfia naturale
inventirii profirului pozitia legali a Statelor Unite, Scalia avea destule persoane de
, .rifii este si se indrepte in
sus gi si poarte o greutate pini
in punctul in .are ," llartea sa.
zei. Mai mult decit orice alt a" Mai bine de 3,5 miliarde de oameni din intreaga lume apar-
lr.r,, ."r" aparfine corpului,
"pr"tpi"
amintegte de natura divinului.,, ea lin celor trei mari religii avraamice care sunt in esenti mono-
Pentru aviatorul pionier Charles teiste - cregtinismul (circa 2 miliarde), islamul (1,5 miliarde)
ni a fost poate prea mult: ,,Uneori,Lindbergh,
,aorui
calitatea divi_
;i iudaismul (14 milioane) - gi incd un miliard aparlin religiei
pentru a fi realizat de om. Uneori, i^r"-pr"r-j"r" hinduse (950 de milioane) gi sikh (23,8 milioane), pe care
lumea pare de sus prea
frumoasi, prea minunati, prea rrnele persoane Ie consideri monoteiste. Agadar, in termeni
distanti pentru a fi vizuti de
ochii umani' (spirit of St Liuis,lt#i-- pur democratici, monoteismul este considerat cea mai buni
rrrodalitate de a privi lumea, avdnd un procent de 75To din
voturi.
Situagia nu a fost intotdeauna astfel. Pdni acum
2 000-3 000 de ani, religiile lumii erau foarte variate si, in
rnisura dovezilor certe existente, fiecare grup mic de persoane
.rvea propriile sale spirite sau familii de zei. Unii venerau
spiritele copacilor, altii zeii cerului gi zeitilile lunare. Unii
, redeau in Zeita Mami. Altii urmau Taurul. Mul1i venerau
pictrele. in acest ansamblu de credinfe, nu a fost vorba prea
rnult de morald sau de o dimensiune sociali, gi nici de intros-
pr.cfii personale; totul a fost mai mult o manieri de a-i mul-
Itrmi pe zei, pentru a te asigura ci acegtia sunt de partea ta,
irrdiferent daci era vorba de vAnitoare, de recolti sau de
r impul de lupti. Apoi, se pare ci totul s-a schimbat.

in intreaga Eurasie, oamenii au inceput si priveascd lumea

intr-o modalitate diferiti. Acum gaizeci de ani, filosoful ger-
rnan Karl Jaspers vorbea despre o VArsti Axiali, un moment
34
35
 Jonu FaRNooN
50 on MrT GENIALE

remarcabil in care, in doar patru secole,

intre 750 gi 350 i.Hr., aceasti tradilie, iar acesta este motivul pentru care toate sunt
,,am cunoscut cea mai adAnci linie de diviziune
din istorie. cunoscute sub numele de religii avraamice. in ultima sa carte,
A apirut omul, aga cum il gtim astizi...$i
subliniaze;;, ;;r."_ Sigmund Freud a ficut o sugestie controversati, aceea ci Moise,
pe.instantaneu, gAnditori precum Confucius
gi Lao'Zi ain profetul care i-a condus pe evrei in exilul din Egipt gi le-a dat
China, prinlul Siddhartha
igraa*,") din India ii So.rri" ai, Cele Zece Porunci, era de fapt egiptean. Puline persoane sunt
Grecia au inceput si igi puni intrebiri
despre sensul viefii de acord cu el, dar Egiptul este oricum locul care ne-a oferit
intr-o modalitate extraordinar de noui gi
de profund.A. ,,Nou_ primul exemplu de monoteism.
tatea in aceasti epocd,., scria Jaspers,
,,este faptul ci omul in7824, unul dintre primii egiptologi britanici, redutabilul
devine congtient de Fiinfi ca intrei,
de el gi de limitele srl".,.
Pentru prima dati, aproape simultan, John Gardner Wilkinson, a gisit urme ale unui orag antic
p:Ifi! evreii, grecii gi mulg algii au inceputchinezii,
si
indienii,
devini indi-
lntr-o pustietate de pe malurile Nilului, la Amarna. in mod
vidualitigi ce cauti adeverui ,,interior" maidegrabi ciudat, ruinele aritau de parci ar fi fost distruse sistematic,
decat si se fiecare decoragiune fiind indepirtati. De atunci, misterul
uite in afard.,la peisaj gi la cer la un grup
9i redus de spirite si
de zei minori. A fost ca si cum ar fi apirut Amarna a fost dezviluit parfial.
un nou tip de Amarna este povestea faraonului Akhenaton, tatil lui Tu-
congtiintd. Degi, in mod cert, aceste noi credinle
au fost monoteiste, toate se concentrau 9i filosofii nu tankhamon, care a fondat oragul pierdut in secolul al XIV-lea
asupra unei singure
fiinfe, umane sau divine. potrivit autoarei Karen i.Hr. ca loc al unei de revolulii religioase. in imaginile gi tex-
Armstrlng,
, f"_:l o reacfie la prevalenla tot mai mare a rizboiului tele descoperite de arheologul Flinders Petrie in anii 1890,
qi a Akhenaton este ilustrat adresAndu-gi rugiciunile unui singur
co.nflictului din primele civilizatii:
,,in fiecare ."r, ,firit,.r_
alitagile care au apirut in timpul varstei zeu, Aton, discul soarelui, nu pleiadei de zeitili egiptene.l
Axiale _ taoismul si
confucianismul din China, monoteismul Revolugia monoteisti a lui Akhenaton a fost scurti gi
din Israel, hi"d;;:
mul, budismul gi jainismul din India qi ragionalirrrrol qtearsi din istorie de succesorii sii in momentul in care acesta
gr". di,
Europa - au inceput si renunfe la violenia, ir murit, insi viziunea sa despre o lume diferiti gi mottoul siu,
privind,i i"i_,
pentru a gisi sursele de violenfi din psihicul
i.man.,, ,,Triiegte in adevir", l-au ficut pe Petrie si comenteze plin de
Mulgi istorici pun sub semnul intreberii admirafie: ,,Nici un rege al Egiptului gi din nici o alti parte a
. ideea
Axiale gi urmiresc diferit dezvoltarea monoteismurui.
unei VArste
lumii nu s-a mai exprimat atAt de deschis gi de sincer. Agadar,
Ei sunt
s.ceptici in privinfa oricirei conexiuni in fiecare linie, Akhenaton se remarci, poate, drept cel mai
intre aceste evolugii,
degi nu este necesari invocarea unei
schimbari prilrorogi." a" original gAnditor care a triit vreodati in Egipt gi unul dintre
proporfii, aga cum a ficut Jaspers; o simpri impartagirf cei mai mari idealigti ai lumii."
orala
a ideilor pare si fi fost de ajuns. Majoritatea
teorogiior evrei, I Experimentul lui Akhenaton nu a fost doar o simpli schimbare de la
de exemplu, cred ci iudaismul a fost religia
monoteisti numerogi zei la unul singur; acesta a constituit qi o revolugie a gAndirii.
originali gi ci celelalte credinge avraamice principare, Petrie a gasit in Amarna o arte care avea o prosPefime, o iubire pentru
cres-
tinismul gi islamui, au urmat dupi aceasta. Tradigialudaica naturi Ei o lipsi de formalitegi unice in Egipt - pardoseli pictate cu pisiri
ne
spune cum i-a indepirtat Avraam pe zeii care zboari peste mlagtini, pereli cu animale care se joacd pe cAmpii gi,
gi pe idolii falgi ai
strimogilor sii gi
a ficut un legamant cu Iahve, unicul un aspect extraordinar, portrete intime, tandre ale faraonului deformat
gi ale so;iei sale, leginAndu-gi copiii pe genunchi sau sirutindu-se plini
Dumnezeu adevirat. Crestinismurli isramul
au urmat dupi de afEcgiune. A fost de parcd ar fi gisit albumul familiei faraonului.
36
J/
 JonN FanNnoN
50 DE IDEI GENIALE
istorici praseazi originire monoteismurui
.Alliin
recfie' in alta di Termenul ,,monoteism" a fost sugerat in 1660 de citre
religia rui Zoroast*,i. Ni-"rrinu
gtie exact cine a fost Henry More2, pentru a demonstra in ce sens constituie forma
Zoroastru sau cind
1 Tei..
Opi;i";;i;ionald este ci acesta a cea mai avansati a unei religii, care a urmat dupi animismul
viefuit in jurul secolurui i-t"" i.Hr., insi este posibil sd fi
triit cu o mie de ani mai"tdevreme. primitiv 9i politeismul mai pufin primitiv. $i numeroase
grdit-a Zarathustra, Nietzsche in faimoasa lucrare Asa persoane au sustinut din acel moment gi mai devreme ci
l_a iientificat pu Zoror#l monoteismul este cea mai ralionali credinfi religioasi. A fost
drept prima ,urro?:1-."r"
Nietzsche gi-a dorit ca aceastd " lT+gii t.r*"" in bine si riu _ resimliti ca rafionali deoarece monoteismul a permis lumii si
uciderea tri O,rmrr"zeu. Viziunea
diririri"':; :: :::;,:,,^t: fie un spatiu complet logic. Pentru cI Dumnezeu a fost atAt
unei lumi conturate de baulia
lui,ffi:il:'A:H:"::r: intern persoanelor si extern realitatii universului, nu a existat
dintre bine gi riu. Aceasta nu
d;;" lumini qi intuneric, o necesitate pentru a apela la superstilii gi irafionalitate in
este doar o bStirie cosmici lumea reale. Dumnezeu putea si trdiasci in interiorul
zeul suprem Ahura-Mrra", intre
."ru po"i" fi pri.rrrl exemplu de oamenilor gi si se afle in spatele oricirui lucru. Un argument
zeitate unici gi supremi, gi
adversarul-siu diabolic Ahiiman; pentru monoteism este faptul ci, dacd ar exista mai mult de
este o batahe in care fiecare
Potrivit lui Zoroastru, cu tofii
,* "ri" lm", ,; ;;il;"." l"r"r un Dumnezeu, universul ar fi supus unui haos, din cauza
suntem,,ingeri.. care au coborAt concurenlei intre zeit5.li, si nu ar putea fi cercetat logic. Alti
si se aliture luptei impotriva
riului gi ,a ralrr"r" fu*u".iot",rgi, idee este aceea ci, de vreme ce Dumnezeu este perfect, nu mai
i si l; aceas ti b itdlie ; ave m
ffi :::,il:::i Dezavantajuf poate exista un altul, pentru cA altul ar trebui si fie diferit,
liber-arbitru. ::-tli-"f
vom avea parte de suferinfi
,;fi
"participil
este .*'::;i:T#ii. ffiI deci nu perfect, prin urmare, nu ar fi Dumnezeu. AI treilea
la Judecata de Apoi qi p","* argument susfine ci, din moment ce Dumnezeu este infinit si
trimigi in iad. ff
se afli pretutindeni, nu mai existd loc pentru nici un altul.
Zoroastrismul 'lbate aceste polemici ilustreazi pericolele pe care le presupu-
t
i
d, d e u*" *p r,, ;'Jff :lT ;
::, fj;;%f iilff 1: *,:::T; ne dezbaterea pro si contra lui Dumnezeu la nivel rational.
a constituit baza a numeroase
idei fundamentale ale cresti- I)iscufiile sunt oarecum ca mersul pe s6.rmi, invocAnd un fel
nismului gi ale islamului. Desig"r,
de logici ce merge in cerc mai degrabi decAt si ne convingi de
din Vechiul Testament, acelafi Dumnezeucred i, nrr*rr"l"ilii
.r"Etirrii
venerat de iudei, adevirurile sale. Foarte puline persoane au fost convinse si
insi igi combini monoteismur cu creadi intr-un singur Dumnezeu prin intermediul argumen-
ideea de sfinti rreime
Tatil, Fiul Ei Duhul SfAnt. na";*i -
cregtinilor cred ci telor rationale.
diviziunea lui Dun "a"a Cirturarul islamic din secolul al X-lea Abu ibn Sina
mictransc{0"#I'iil:lJ::',1:f :1,:,:li'fi
acest lucru face din cregtinism o religie
lTj;?:l:l (Avicenna) a susfinut ci este ilogic si ne imaginim ci existenla
.r apirut din nimic, prin urmare, credinfa in Dumnezeu se
insisti ci includerea Fecjoarei M";i;; triteisti, iar aili cafiva
transformi cregtinismul intr_o ffiil;Ji1L."1,,", rlovedeste ragionali. Numerosi ganditori greci din Antichitate

constituie o minoritate. Islamur 1frgr" politeisti, iori r Uenry More a scris intr-o vreme cand notiunea de monoteism primea o
"?gti"
iisa este ferm monoteist. ntenfie deosebiti din partea filosofilor gi teologilor ralionali. poetul John
conceptul islamic de Tawhidsusgine
c?oumnezeu (Arah) este Milton, contemporan al lui More, a avut probleme serioase cu scrierea
unul qi unic. intr-adevir, ,.urril-*e lucrtrrii sale epice Paradisul pierdut in stilul unei epopei grecegti cu o
islamului. Aceasta are implicagii credinla esenliali a -
scrie de convenfii politeiste, consilii divine gi spafii cosmice -, prezentand
foarte profunde, pe care
cirturarii islamici re-au derbaturinca un zeu monoteist care este atotcunoscetor si atotputernic, lipsit de
Jin timpul lui Mahomed. o irnagine fizici. Rezultatul a fost o creafie unici gi puternici.
38
39
 JoHN FaRNooN
5O or IDrl GENIALE

s-au folosit de logici pentru a susfine

principiu unic divin este esenfiali pentru
ci existenfa unui pistreze zeii locali, d.eoarece nu au prezentat nici o ameninlare
cosmos, pentru a pentru panoplia de zei romani. Totugi, daci ajungi si crezi ci
evita haosur absorut. Aristotel discuta
probrema in termenii existi un singur Dumnezeu, atunci vei fi convins ci cei care nu
unui Prim Motor3. Altfel, cum a inceput
intAmpli totul? De.ce mai funcgio neazd,llgicatotul? De ce se cred in acelagi Dumnezeu gregesc. Este posibil si crezi chiar gi
parra f" .,r*aZ ci esuezi in credinfa ta daci nu susfii puterea lui Dumnezeu
par si sus-fini, in.modaiitagi diferite,
unuiT"j,
Dumnezeu, lucrurile nu
.i, iara pr"rurrt, asupra altora. Acesta este motivul, sustine teoria in cauzi,
nici un ,.rt Fi ,.;;;;: pentru care au existat atAt de multe rizboaie sfinte catastrofale
", "r""
aproape iremediabil haotice gi nesemnificative.
O il;;g;p"_ gi pentru care existi inci o probabilitate foarte mare de
noplie de divinititi nu oferi aceasti
linigte; insi un Dumnezeu izbucnire a conflictelor, de exemplu, intre Islam gi Occident.s
unic, omniscient, omnipotent gi omnip
rezent
Tocmai aceasti_asigurare puternici "rt" a"de";rrr.
a atras milioane
Totugi, in acelagi mod in care monoteismul poate cauza
soane citre religii monoteiste secole per_ conflicte ca acesta, el ii poate uni pe oameni gi poate crea un
intregi, oferind un simt al frifiei in credinfe impirtigite, intr-un fel mult mai
rispuns atAt la nivel profund intelectual,
nivel personal.a
c.t gi la un simplu profund decAt religiile politeiste, ateismul sau agnosticismul.
Pe de alti parte, monoteismul Monoteismul are o putere unici de a-i ridica pe oameni intr-un
a fost acuzat ci instigi la
conflicte intr-un fel in care politeismul val ce propoviduiegte Evanghelia, din cauza simlului de apar-
nu ar face-o niciodati. tenenli pe care il creeaz5, iar acesta este motivul pentru care
S-a susfinut ci un, faclor Lsengial
,r..ur,.,lui Imperiului creqtinismul gi islamul au ajuns sd aibi miliarde de adepli.
Roman a fost faptul ci l"_" p"r*i, "l
popo"r"lo, cucerite si isi Indiferent dacd sunteli sau nu de pirere ci aceasti experienld
3 Un argument
pentru monoteism este faptul ci, impirtdgiti este in definitiv un lucru bun sau nu, nu existi
daci ar exista mai mult de
un Dumnezeu, universul ar fi supus ,r.rrri
intre zeitdfi, gi nu ar putea fi ,t,rdi"t
i"or, din cauza .orr..rru.r1"i nici un dubiu in privinla forfei durabile a monoteismului
togi.. alta idee este .a, a" ra idee.
vreme ce Dumnezeu este. perfect, nu "..""
altul ar trebui si fie diierit, a".i
mai [oate exista un .ft.,t, p*ir, .a
p""ri"ct, prin urmare, nu ar fi
Dumnezeu. Al treilea ""
esteinrinitei,""na;,11s,:ffi:ilTi';:f l;,lil#..il:T,,.;,:H:ffi
Toate aceste polemici ilustreaza pericorere
p"."r"
tu pr"supune dezbaterea
I
pro gi contra lui Dumnezeu la nivel
,"gio.ral. Oisculiile sunt oarecum ca
::..:'r":ff"'i'^T:-,:,".,.-^ig
decat
un fel.de
sd ne convingi de adevirurit
r.!r.a .l *"r;;;; **X, ,."#0,
",Jl;;ffiil"
convinse sI creadi intr_un singur Ourrrrr"ruu ;:l;:L:"f
1::i
prin intermediul argumen_
telor rafionale.
a in Moise gi
monoteismul_,sigmund Freud a susfinut
cd monoteismul a avut
un rol central in dezvoltarea interectuah
a;murui. Interzicerea veneririi
idolilor a fost cruciali: ,,ConstrAng.r."
du un Dumnezeu pe care 'lbtugi, este posibil ca legitura dintre monoteism gi conflict si fie mai
nu il putem vedea", a scris Freud,*,,insemna"l"rrera
ci unei percepfii senzoriare i r;ubtild - deoarece se bazeazd. pe revelafie, pe mesaje directe de la
s-a dat un loc secundar fafi de .ee"
.. po"r" ii ,rr*ita idee abstracti - un l)umnezeu, incurajeazi o siguranfi ci. tu ai rispunsurile pe care altii nu le
triumf al intelecturui.asupra senzualitigii."
Astfel,
tat pe oameni si reflecteze asupra simborurilor, monoteismul i-a rnvi_ .rtr. insi acest tip de amigire nu este caracteristici exclusiv monoteis-
imboldul care a dat nastere marilor
iar acest lucru a fost rnului; li se poate intimpla la fel de bine politeistilor gi ateilor. Monoteigtii
reariziri are eweilor, musulman,or
gi cregtinilor in matematice, gtiinli rtrsIin ci Dumnezeu se afli doar in spatele acliunilor lor; ateii gi politeigtii
gi arte.
pot fi la fel de limitafi.
40
4t
 50 DE IDEI GENIALE

,,Capitularea noastri nu ar rezolva nimic; daci Germania iese

victorioasd, Belgia, oricare ar fi pozilia sa, va fi anexati
45 ONonREA lleichului. Daci trebuie si murim, mai bine si murim cu onoa-
rc." in numeroase locuri, onoarea a contat o perioadi inde-
lungati pentru numeroqi oameni.
Onoarea nu este un subiect
discutat prea des de oamenii Desigur, atunci cind oamenii vorbeau despre pierderea
din zilele noastre; totugi, in cea onoarei sau despre faptul ci se simfeau ofensali, ei se refereau
mai mare parte a istoriei
umane, aceasta a fost considerati ,rdeseori la statut. Statutul iti pistra locul in lume, prin urmare
umanitifii' o virtuternult deasupra cea mai mare virtute a pierderea acestuia putea fi catastrofali. Acesta este motivul
tuturor celorrarte pentru
care meriti si mori. pentru care onoarea a fost atAt de importanti pentru condu-
,,Si gtii ci cel-mai mare picat.., scria
roman Juvenal cu dou6 milenii poetul r iitori. Pierderea onoarei putea insemna pierderea puterii de a
in urmi, ,,este sd preferi
gi, de irrg"f '"*grr,.lrr,i"rr,
existenla in favoarea..onoarei , onduce (dacd nu se apela la forfi bruti sau la viclenie josnici)
motivele pentru a trii...$i, 1 400 qii merita si lupli pentru ea.
A; ."i mai tirziu, Shakespeare
punea sentimente remarcabir Acest lucru nu se aplici doar pentru persoane, ci si pentru
de aseminStoare in vorbere
Thomas Mowbray in Richard rui regate si imperii, care au purtat r5zboaie din cauza onoarei
rt tt-i"r. ,,onoarea mea este viata
mea, ambele cresc intr_una jignite. Uneori, acesta era doar un pretext pentru a declanga
singuri. Lua;i_mi onoarea
terminat cu viata mea. Apoi, i"if;i*"-" ,rrl:: r;izboiul, motivele fiind mult mai pragmatice; alteori chiar era
imi incerc onoarea; pentru asta iio;;r;;";a,ir., ,, vorba de o chestiune de onoare. Oricum, onoarea a reprezentat
triiesc gi de asta o si mor...
o justificare publici suficienti. in mod similar, cei care
mai pufin :1::,^i-*,*u,"rao"ua;;;.viaf
*11r"*f ainsisivaloreazi rrrmireau si evite rizboiul ciutau o ,,pace onorabili". ins6.,
decat onoarea; faia orro"r",;;f;;;;;;ililr,:11:
Cu circa 3300 de ani in urmi, rlesigur, acest lucru putea fi obpnut cu implicagii deloc ono-
faraonul egiptean vizionar
Akhenaton ne-a explicat ca: rabile pAni la urrni - o dovadi taciti de slibiciune sau ne-
,,Ono"rll urtu podoaba interioari
a sufleturui; primul rucru pe riinceritate. GAndigi-vi la Neville Chamberlain, care s-a intors
car" iii-ur"ci odati cu carnea
ultimul la care renunfi odati., si
,- rle la intdlnirea din 1938 de la Miinchen cu Hitler, declarAnd ci
,"p"r"r"a de trup...
Este extraordinar cAt de universal ,rrlusese o ,,pace onorabili", sau Ia Richard Nixon care a fost
d"";;l;:onceptul de ,rrrzit de poporul american in l-973 spunind ci a adus o ,,pace
Egiptul 9i" Roma din Antichitate
onoare' La fel de preze-nt cain
a fost gi in Grecia antici,
,r.rde So".r",u la.ra" gi aprecia onorabili in Vietnam gi in Asia de Sud". Astfel de exemple sunt
China anticd, unde filoso ful onoarea; rrcnumirate, poate, inci de pe vremea cind pacea onorabild
'n tao n,f.";;;;iliJ.]rrl"rrr,
scria despre importanfa onoarei cra autentici.
pentru un conducitor; gi in
Japonia antici, unde codur g"rrria;-"r Onoarea pare prea des, mai ales din perspectiva secolului
sublinia ferm ci, dacii ifi pierzionoarea,
rizboinic,or samurai XXI, o simpli posturi de macho. De asemenea, aceasta este
singura modalitate de
a o salva era si comigi harakiri lolositi prea des pentru a ascunde violenla Ei prejudiciul aduse
,r,., ,"pp.rku _ o sinucidere
rituali ce presupulea^tii.e1ea burfii rlc anumite acfiuni. Acesta este tipul de onoare pe care Mafia
cu sabia. Iar aceasta nu
este doar istorie din Antichit"t". I ;r adoptat atunci cAnd a recurs la atacuri s6.ngeroase sau la
blrra germanii au cerut ca
Belgia si se predea ra inceputui pri*"r", .rsasinate din rizbunare. Este tipul de onoare care alimenteazi
prim-ministrul belgian, Charles Rizboi Mondiar, r;lfuielile dintre bandele de tineri de astizi, care ii inspiri pe
d" Broq,ruville, a rispuns: lcrorigti si comiti atrocitifl in numele furiei justificate gi care
42
43
 JoHu FanNooN
50 DE IDEI GENIALE
ti, omoare propriile fiice in
3::",1T.:"1,::1T'1lll :_1
jrTI::
,,acte de rnai onorabile din secolul trecut au fost cele care au picilit
ll"_i,;1,,o-,.i::.:rr:"o,l"..dtr;;,',I#;o;lT.I
gesturi sunt numit€,,onorabile., ile" nu face decAt si dea sistemul, cum a fost primul lider laburist, Keir Hardie, sau
frumos unui gest urlt.1 Nelson Mandela. Poate ci tocmai aceasti insistenli de a face
Totuqi, onoarea mai are
"" ".f".i (:eea ce e drept in fafa adversitalii constituie trdsitura dis-
o fagi. A vorbi despre onoare
simplu ca un simbol ,trt,rt,ri;r;.""ca pur 9i tinctivi a persoanei onorabile.
"t
inseamni si omitem r"r_"."ip"i"lli. o posturi de macho Totul se limiteazd la ,,integritate" si ,,decenti" gi la a gti si
care l_a avut asupra
rnteligenre mind alititate" ou faci distinctia dintre bine gi riu, insi acest lucru inseamni mai
:,t:::it
mrnunate vieli qi fapte umane. 9i r, d. a inspira cele mai
mult decit o simpli morali; este o morali in actiune. Este acea
unii dintre cei mai fermecStori
eroi au pus onoarea_mai presus pornire care te determind si predai portofelul plin cu bani
oamenii cei mai umili gi
a" io"t" 9i la fel au fdcut si
_ri d"."rrgi. Dr. .lohnson a aufirit_yo, gisit in tren. Este ceea ce ii face pe cei mai admirafi sportivi si
ca pe o ,,noblete a sufletului, joace mai degraba in spiritul corectitudinii decAt in dorinta
o dorrli iu g"ruroria"i"T"
Alsii arcp""" ., estl hotara,""i".,.iar, de a cigtiga.
f:::':::J:::::*:: a" Combinarea celor doui laturi ale onoarei - dorinfa de a
Conceptul de onoare este face ceea ce este corect indiferent de costuri si protejarea
atAt de incircat de istorie
cultu_
:?51".4.,
este greu a"
clrntre noi putem recunoa$te
a"firitli.*. for,rgi, cei mai mutti aga cum arati excepfional Shakespeare prin personajul Hotspur din
care-gest este onorabir gi Henric al .N-lea. Acegti idealigti ai cavalerismului, care deplAngeau
$i majoritatea dorim ., oamerrii;; comporte care nu.
disparigia lui, erau portretizati tot mai mult ca visitori naivi, cum a fost
dorim ca poriticienii nogtri onorabil. Noi
nogtri si fie demni de increde;";--;"
.iri" ii.orrptiuiri, ca prietenii personajul Don Quijote al lui Cervantes, sau ca esecuri ale eroismului,
cum a fost Cidul lui Corneille. Algii au fost indepirtali gi considerati
influengeazi carierele ,, persoanele care ne reactionari, cum s-a intAmplat cu cavalerii din Rizboiul Civil din Anglia.
recurgi la favoritisme. "";rJ"*7oru.t, ca profesorii si nu Totusi,,pe misuri ce lumea a evoluat, secole mai tArziu, transformirile
aduse de Revolutia Industriale gi dezvoltarea unor oraqe mari, aglomerate,
Karl Marx a insistat ci, onoarea
tici, mogtenitd din epoca_feudale, este o valoare aristocra_ au readus sentimentul ci ceva important se pierduse. Motivul rece, dur al
ratiunii era oare preferabil cildurii adevirului si inimii? Ivanhoe (1819) aI
frAu a clasei muncitoare.2
gi;are ajuti la linerea in
f","ii, dr.r,r" persoanele cele lui Walter Scott gi alte romane au trezit sentimente profunde de nostalgie

' Iar astfel de gesturi sunt fird indoiari "#"

urate. in Marea Britanie
dupi epoca dispiruti a onoarei in intreaga perioadi victoriani, fascinati
gi de povesti despre nobilul rege Arthur gi cavalerii sii. in cartea sa piatra
fiecare an in jur de douisprezece au loc in
astfel J" *lra"r, ,,din onoare,., de cdpdtdi a onoarei (The Broad-Stone of Honour,1822), Kenelm Henry
brutale. Iar gtirea ca o.faie-de $ocant de
de vie pentru ci
E"irpr-- ]rri airr_fu..ia a fost ingropati
a vorbit cu beiep ,;;;;;;;;:re
Digby scria: ,,Cavalerismul este doar un nume pentru acel spirit general
din Arabia Sauditi a fost sau stare mentali care ii determini pe barbagi si faci acfiuni eroice gi ii
ucisi de tatil ei pentru-ce
uorlit ., rr.irqi p" Facebook sunt ,
aiuti se cunoasci tot ceea ce este frumos gi sublim in lumea intelectuali
" doar cere
despre t""ai"lJ. i"?i.ritoare care existi in unere ;i moral5." Cartea sa a inspirat o noui generalie de conservatori gi a
ffifli#f::exemple asigurat ci scolile celor bogati, de Ia scolile publice engleze p6ni la gcolile
private americane, inci respecti un cod al onoarei reactionar gi au o ob-
,,LH:i,:i"".X:lX,T,:y:1i:,-oeilenoastre_despreonoaresiaceastd sesie pentru heraldici.
3.*,:r::':"-'l:1,1r",Y-;';;;il#:;::"T'l;:1"ffi ';ljl,XlT:i in timp, nostalgia dupi ,,zilele de altidati" a ajuns si fie considerati
H:::::if,i?:.,:11* :::11":F$il,",::i::1:3:;;"i-;: o copilirie, ironizati in romanul lui Mark Twain Un yankeu la curtea
,fl*i.t::fi ::,:"*y:'^""'":l*::iri1,ii',I1,il::ff
ilil illll: i,T',";i regelui Arthur gi a fost satirizati de nenumlrate filme de la Hollywood.
Ii'i:::si ia,i,;::i1':',y
11ffi1T.::a ajuns
gra,gm-atice
ursa, il:l?11T,11;
locul codurui.;;;;;-r-, '"Xli
po[rrca puterii
$i totugi ideea incd existi. Aproape orice film de aventuri, dela Rdzboiul
individuale
ndividuare a ricut
iicut ca aces .;; ;;;;- fi,
acesrt rnrt ot ^*^^_^:
ft_unnousim!allibertigii
ilJl":i'l.:J,T::llHffiT: stelelor qi Stapdnul Inelelor pini la Matrix datoreazi ceva codului
cavaleresc al onoarei.
44
4>
 JoHN FeRrvoor.l
50 DE IDEI GENIALE
statutului, Iatura personali si cea
publici - este dovedite in rru este un om de onoare."a chiar gi acerbul Gore vidal a sugerat
mod semnificativ in Lista .r'orrorrr'riie
Britanie. in aceasti lista, mulgirr*"",
Anrl Nou din Marea i, anii 1970 c5: ,,Poate ci gcolile noastre ar trebui si. ofere o
pentru activititi ,i,"-l:r: altruiste
.tignuifi sunt risplitili irrstructie corespunzitoare pentru funcfionarii publici. si
g_i pentru serviciile
Ie aduc comunititii, aldturi pe care pregiteasci persoane care preferi plata in onoare, nu in bani.,,
de cerebritifi care au ficut ceva
mai mult decAt si devini faimoase. Eroii noqtri rimAn barbaqi si femei de onoare, persoane
Filosoful german Arthur Schopenhauer (,rre fac ceea ce e corect indiferent de costurile personale. in
a sustinut ci onoa_ ,ll)roape orice poveste gi film, orice erou care este cu adevirat
rea se afli la indemina oricui,
in- schimb celebritatea nu
pentru oricine. ,,Onoarea.,, a scris este ,rrlmirabil are simburele lui de onoare. Asa cum spune si
Schopenha.r"r, ,,ru-*Jrr_ r;r riitorul Michael Novak: ,,Americanii
este de excepgie; faima _ da. [gi algii din ziua de as-
i:t:,:jiom Faima este ceva ce l.\zi] apreciazi profesionigtii, mai ales ucigagii, investigatorii
treb ui e ci g tigat ; o n oarea e s te
El a ficut o distinclie esenfiali
.]l,r'ffi
doar . urr" ,tJii"t"an :; rrccrutitori, agentii secreti hotirali, pe oricine care se concen-
i.rtru'o ia"" falsi de onoare ce lrt,azd, complet pe competenti, netulburat de implicatiile
se traduce prin simpli reputafie,
sati' poate fi restabiriti dlar prin
;;; atunci cind este ofen_ unlane." Totugi, existi senzafia ci aceasti fermitate reprezinti
aducerea unei insulte gi mai iln semn de onoare, o dedicare pentru datorie care in cele din
mari' si adevirata onoare, care este
in intregime rlrlErruc'r(
interioari si rrrrni se dovedegte admirabili. Dr. House din serialul TV cu
nu poate fi ofensati de nimeni.
.rr clasi nume e un mizantrop bidiran, insi e in egali misuri
Unii oameni asociazd onoarea cu
acele culturi iugi la mAnie, lr,rmecitor, deoarece, in esenfi, lasi impresia de om onorabil.
care se aprind la cea mai mici
provocare. Alfli spun;t;;;r"" Irrtr-adevir, insisi dificultatea de a fi onorabil pare eroici. Asa
a apirut in culturire tribale
liisite de legi, cum ar fi cranur,e r rrrn scrie gi Hemingway in Moarte dupd-amiaza (7g32):
de beduini gi de scofieni, ,,prea
in care .oa,riorro"rei oferi o protecfie
esenliali. Sau ci onoarea ar fi, in rrrulti onoare il distruge pe om mai repede decnt oricare alti
imprrnerea disciplinei gi loialitaqii. - --
esen[i, un cod marfial pentru r.rlitate dusi la extrem."
Toate aceste asoecte sunt
adevirate, insi doar la suprafafi.
penrru ..," ai.n",aton a considerat
l:::_:.lt,j:: I:,*rr
conceptul atit de important,
pentru care Socrate si Aristotel
l-au apreciat, areturi.a"
aparline doar trecuturui-"tii'"iiiga"arr"ri. Iar conceptur nu
indepirr""t. Ascultati-r p" -lriarrr
american Oliver Wendell Holmes,
in 1g66:
a lega viefile oamenilor ,r,, urr"'."ilr.a ,,puterea onoarei de
Evul Mediu. $i acum, ia fel ca
acum decAt era in
o.roarea e in aerul pe care l)r.sigur, nu este o coincidenpi ci oamenii vorbesc adesea de ,,berbati de
il respirim; este motivul pentru"t,r.r.i,
."r"-ir;i_, pentru care, daci ,..are", dar rareori de ,,femei de onoare' (cu excepfia expresiei
ar trebui, am fi in stare si murim.., ,,rl.rnnisoare de onoare"). in numeroase coduri ale oro"r"l onoarea unei
Sau pe George Bernard lrrrr.i se limiteazi exclusiv la abilitatea sa de a-9i proteja virginitatea
,,Cel mai tragic lucru din t,r-"
lyr
;;
un om de geniu
"]," 6Luru care
L p.'.tru stipanul siu de drept, viitorul ei sof. $i era datoria cavalerului
Aici, "---=*
in mod interesant, Schopenhauer ,
(x,rrr a familiei ei) si se asigure ci ea are parte de protecgie, codul cavaleresc
folosegte gi cuvAntul
sens mult mai pozitiv decat ,faimi..cu un rl ,,oarei este in mod natural govin gi aristocrat, iar acesta este motivul
iifolosi- Este bine cunoscut, nu in
de multe "J;il. acela
P"';";; ;;; l,r'rtru care intreaga idee de onoare pare foarte suspecti gi reacfionari,
;"",:':jkrhf"'cut de a ri cunoscut pe trr,ri ales atunci cand se leagi de toate aspectele sale neplicute, de la
lrnl.lile intre bande pAni la asasinate in numele onoarei.

4/
 50 DE IDEI GENIALE

t ecind vechiul cu noul, firri a spune vreodati povestea la fel de

<loui ori, adaptind-o de fiecare dati in funclie de public. in

44 Pornx rprcA ;rcelasi timp, trebuie si ii fi rimas in minte fraze memorabile gi
si le fi transmis de-a lungul epocilor, iar poemul trebuie sd fi
rlevenit mai rafinat dupi fiecare rostire.
Desigur, cea mai mare parte a acestor vechi poeme epice
orale s-a pierdut. insi in ultimele doui secole, cercetitorii au
;rdunat o bogilie de povegti de la oameni care triiau in linuturi
lndepirtate, in Siberia gi in Asia Centrala. De pilda, o parte
rlintre aceste povegti impresionante provin de la populaliile
kara-kirghize din munlii Tianshan gi din lacufia, in nordul
Siberiei. Aceasti cercetare a confirmat ci poeme epice uriage
gi elaborate puteau fi compuse gi chiar retinute pe cale orale.
In anii 1930, cercetdtorul american Milman Parry a transcris
un poem epic de 12 000 de versuri, de lungimea Odiseei lui
_,.frlAri, pufini mai citesc marile epopei ale trecutului _ llomer, de la un rapsod sArb negtiutor de carte.
er, Eneida lui Vergiiiu
{1:1:l"t"I"_*
Milton si paradrsut pierdut at tui Sunt ganse mari ca fiecare culturd din Europa gi din Eurasia
- insi acesrea i-au inspirit
p; ;"1;t;##;"::i#Ji st aibd propria sa tradilie orali de poezie epici.l Poemele epice
vremii gi inci mai au o oarecare ,"ro.r"rta.
acestora se resimt, de asemenea,
e.."i"ri#'"r" au jucat probabil un rol esenlial in definirea gi unificarea
in filmele ji car;ile de fiecirei culturi. Acestea au dat fiecireia propriul erou distinct,
gi fantasy de astizi. Filmere di" r"rianaizboiur sterelor "r""rrr,
gi tr,ogia o legituri unici gi inspirafie. Chiar gi astizi, atit de inri-
::7,::!::!:,::!:,.:oyil.aroa,secorn-parativcuaventurilepre_ dicinagi in epoca moderni, eroii mitologiei antice - de la
zentate de Homer, insi faptele lui iuke Sf.r.rn"r,;;;, llercule gi Ahile pini la regele Arthur gi Robin Hood - au o
*,*::.11:"^:::: ll ::diu,t
inspira aproape acelagi
*,ri" epopelor ,".r,i ei iJ rezonanfi puternici. $i, cu siguranfi, impactul lor a fost gi
fior pe.rru *b;i"-;;ffi ,;il;;"I rnai mare intr-o perioadi in care existau foarte puqine alte
sTavechi atunci cand ii ascultau pe modalitali prin care cultura isi putea exprima aspirafiile,
:l:,lljjTlIlle
recitAnd poeme epice. rapso
cAnd nu exista nimic altceva care si umple noplile intunecate
aga a gi inceput poezia epici, petrecute lAngd foc decAt sunetul vocii rapsodului, gi nimic
P:1tS"r, sub forma
]:lttl:lll:. lvi.i
unut dintr" pri*"i" poeme epice nu a care si impiedice imaginalia de a-gi lua zborul odati cu
la un aed la altul, generafie dupd generafie. ffiil#.'":#il".'J I Specialigtii fac distincgia intre epopeile principale, care provin direct din
invifa intre.gul poem pe de iost. C"t ,i"i Uneori, aedul tradilia orali, cum ar filliada gi Odiseea, Beowulf qi Ghilgameg, gi epopeile
adesea, ," p"r", ,,i secundare, care sunt crealii literare sofisticate ce imiti formula originali,
bazd - eveniment"l" "l
:::::jliirl:*"1
prin cip ale, intAlniril:pi..d."
e g i despirlirile, vi ctoriii;
;",,;;;,"i
ei cum ar fi Eneida lui Vergilit, Divina comedie a lui Dante qi Paradisul pierdut
al lui Milton. Uneori, doar o vagi rimfuigl a povegtii a supraviefuit pe
locurile in care ," d"sfagrr" ;iilir;;;"H", cale orali gi versul s.a pierdut. S-a intAmplat ca poefii de mai tArziu si
gi imaginile. Apoi, inar_
".ii";;
mat cu cAteva fraze interesante gi
inzestrat cu talent pentru
tncerce si recreeze epopeea din fragmente mitice, cum a fost Scot James
improvizafie, construia povestea pe MacPherson in secolul al XVIII-lea, cu povestea sa despre Ossian, bardul
masur; ce recita, ames_ gal legendar, pe care MacPherson a incercat sd o dea drept originali.
48
49
 Jolrx FaRNooN
50 DE IDEI GENIALE
povestea' Acestea au avut
Puterea de a innobila o culturi
a creasentimentul de scop moral gi de energie. - ------* ysi de Oricare ar fi originile marilor poeme ale lui Homer, acestea
Extraordinar in privinta a ceea ce ,rrr constituit de atunci un punct de referinle pentru nenu-
cunoastem despre poezia
epici este cat de sus tintegte. Aristotel rndrate imitafii. Uneori, poelii chiar alegeau acelagi subiect,
consid.era poeriJ epica
cea mai mireafi formi de literaturi rsediul Troiei, aga cum a ficut poetul roman Vergiliu pentru
dupi tragedie. Cirturarii
Renagterii o plasau chiar gi mai sur. llneidasa, poate cea mai mare operi literari romani. Alli poefi
ri"."r" poem era un exem_ lqi creeazd propriul subiect, alegAnd Povefti mitice, cum s-a
plu uimitor de crealie riterari. povestea
trebuia spusi ra scard
mare, folosind cea mai elaborati imagistici, lrrtAmplat cu Edmund Spenser, in Regina zdnelor, sau poveqti
cele mai.o*fiu*"
gi mai atent selecfionate cuvinte, "gi ilustra lriblice, ca Milton in lucrarea sa de exceplie, Paradisul pierdut.
cele mai mari Dar modelul este clar. Istoricii literari au incercat sd fixeze
li::*:::,:*,i:,_r-r."d" ;;;;b"' oo".u spune ci era pre_ cloar elementele constitutive ale unui poem epic 9i si intoc-
tenlioasd gi oricine care ar incerca
ra o i*i[ ,r,;;;#'; rneasci o listi de caracteristici comune. O epopee este un poem
pericol si fie acuzat-de plagiat. insi
asta doar pentru ci era narativ lung cu subiect serios, care spune Povestea unui erou
atit de elevati. pe plan irtirti., intelectual,
poezia epici era meniti si ne ofere
*o'r"1, ,pirit,r"f, excep{ional. Locul unde se desfigoari ac}iunea este de fiecare
ceva la ."r" ,a'"rilra* _ dati unul vast gi iI regisim adesea pe erou ficAnd cilitorii in
ceva care si ne incurajeze pe fiecare
si fim _ai b,rr,i!i; ,r" lntreaga lume. De obicei, eroul este un paria sau o victimi a
valorificim potengialu-l la maximurrr,
pra viefii lumegti. f".rr* a ne ridica deasu_ rnAniei zeilor. Dar soarta unei naliuni sau a unui popor depinde
Cele mai mari intenfii gi realiziri de rezistenla sa eroici in infruntarea acestui destin.
ale poeziei epice trans_ Pentru pistrarea spiritului traditiei orale gi a reprezenti-
par in mod magnific intr_una dintre
primele epopei scrise, rilor inflicirate ale aedului existi tot felul de instrumente
Iliada lui Homer. Acest po"-
-"r"
din timpul celui de-al zecelea
relateazi evenimentele literare. Totul se desfigoari la scarl mare gi nu existi jumiti$
gi al asediului aheilor de misuri, nici mlcar in comparaqii. In lliada lui Homer, Ahile
asupra ""
cetilii Troia gi rifuiala"rii*ul
dintre Ahile gi ,"g"t" nu aleargi pur gi simplu dupi Hector ca un cAine de vAnitoare,
Agamemnon' Iliada dateazi de la sfirgitur
gi inceputul secolului ar IX-lea i.Hr.
secorurui al vIII{ea ci il fugdregte ,,firi incetare in mun[i afa cum un cAine
arituri de odiseea, ii atArnegte un cerb tinir din vizuini, vinindu-l pAni Ia rApe,
este atribuiti lui Homer, fiind ceaii,
mai veche lucrare d.e ln jos prin viile inguste unde faunul se ascunde la pimAnt, in
literaturi europeani cunoscuti. ce rucrare
$i este! in 15 700 tufigurile dese, pAni cind cAinele vine alergAnd, adulmecAn-
de versuri pasionante, Homer relatqazd.o
poveste care a fost du-l pAni cAnd igi gisegte prada." Multe dintre metaforele lui
descrisi drept una dintre ."1" m"i'impresionante
creatii ri- Milton sunt la fel de indllitoare 9i de proporfii.
terare scrise vreodati, plini de imaginibog;,;;
fl, Toate acestea creeazi un sentiment de bucurie, dar 9i de
puternic gi de un dramatism profunl. "or. grandoare. in mod similar, in alt truc moqtenit de Ia tradilia
Unii cirturari cred ca Homer a fost numele cle interpretare orali, poemele epice tind si inceapd in media
Iliadei' Algii cred ci nu a existat o persoani creatorului
numiti Homer si res (in mijlocul lucrurilor), trecind direct la acfiune. De exem-
cd poemele au fost transmise pe copiliria lui
cale orali de la aed h ;J: 1tlu, Eneida lui Vergiliu nu incepe simplu, de la
pAni cand au ajuns si fie scrise. in anii linea, 9i nici de la inceputul asediului asupra Troiei, ci cu Enea
rg2o, Milman parry
a demonstrat clar ci atat lriada, cat
gi odiseea forosesc fraze
dac ,rflat deja pe o barc6, fugind din cetatea cuceriti:
gi versuri obignuite si chiar un
fir epic ce re praseazi i,
tradigie orali cu epopeea sumeriani
Ghilgameg. "."u"ri ---: ,,Lupte vi cAnt gi pe-ogteanul ce-odatd, din cimpii troianici,
Dus de meniri a sosit pe pimAntul ital,la lavinii
50
5l
 JouN FaRNnoN

43 Qr
Mogtenirea orari este adesea Qi este fie una dintre cele mai profunde introspecfii asupra
evidenti in st,ul dramatic, rraturii viefii noastre, fie una dintre cele mai mari iluzii.
reportaj, al versurilor, un de
stil .ar" irrfl,rerrteazi inci modalitatea Conform acestui concept, viafa noastre este suslinuti de
noastrd de a spune o poveste
atunci cand dorim si stirnim o energie naturali sau de o forli vitali intangibili, care se ma-
sentiment. Existi o utilizare un
,"p*ra-fripnotici, a unor mici rrifesti in toate lucrurile. Termenul provine din limba chinezi
expresii sau epitete,,;a cer-ar,marii
nelre ca vinul" din odiseea. ryi desemna la origine aburul care se ridici deasupra orezului
$i existi o tehnici l. de exemplu, numiti p"rrr"ra,
,,poo. .- a"ru proaspit gitit. insi conceptul este legat de religia taoisti gi
apare
aDarc adesea in poemete
-^^I"_l"rd,
pistra propozili,e scurte gi
epice.t#;il*;ffiIiffi::;:r: idei similare sunt prezente in intreaga lume, de exemplu,
in staccato - firi vreuna dintre ln prana indiani gi in tradifia apuseani a vitalismului.
expresiile de legiturii normale
ale ceilarte stiruriil';-J;r" _,
menfinand pubricur/citirorul Legenda chinezi ne spune ci ideile legate de qi au fost
""g"j;;- in mod activ, permi-
faci_lega_turile.iS ir";;"i"rd" ,rdunate inifial cu circa 4 600 de ani in urmi de citre Huang Di
landu.i.si
dramatic, sa. Este un sril vizibil (fmparatul Galben), ciruia i s-a atribuit inventarea principiilor
care il tine pe cititor .r"r,rfiuirrl
de des in genul thriller, ,".q*r"la7, la guri, adoptat atAt rnedicinei chineze. insi conceptul s-a manifestat cel mai
a"r"rit deja un cliseu.
i" jl#flT::":"j::l:: ;l :":* ;il;i', l** *
in primul ,and, frovocarea tehnici J;
ca poelrr si scrie epopei.
puternic intre secolele al Vl-lea gi al IV-lea i.Hr., in scrierile a
trei gAnditori chinezi: Kong Fuzi (Confucius), Mo Zi qi, mai
prea mare "n ",
pentru
majoritatea p."Iir'"r, degi ,rles, Lao Zi.1
seamu,
tionar"popuu";;;?,;";;-;;;;;v:i""r"iol1iiJ::T::ffi
""rtttu I
literar inalt Ei seriJzitate" g*i
,,r;i irr.r.rri pe care
li Pribugirea jumlta$i apusene a dinastiei Zhou in secolul al VII-lea i.Hr.
a lisat jumitatea risiriteani scindati intre nenumirate state aflate in
mai acceptim acum^.. insal ," cu greu Ie
,r".",,'poemele epice au dat r5'zboi. A fost o perioadi de Iupte gi tulburAri. Cu toate acestea, a repre-
literaturii apusene cateva dintre zentat si un moment de inflorire intelectuali 9i de inovagii tehnice, iar
sale' iar spiritul
."i" L"i mari capodopere are din acest tumult au apirut patru mari idei filosofice, deoarece gAnditorii
ror se resimte in arte forme
in forme serioase de romane de riteraturi qi arti, au incercat si deslugeasci motivul pentru care vremurile erau atAt de
epice, d"t^i-;r;;;;;;;;;;:,iiii.", nelinigtite.
si Moby Dick de Metvi,e, pa"i l";;;;il
fantasy gi gtiintific3-r"",tirti.",";;H**oa"rr; din romanete
Cea mai faimoasd a fost confucianismul, numit astfel dupi Confucius,
stapanur Inereror si numele roman dat de iezuili, in secolul al XVII-iea, barbatului numit

1?::"ro!""
destul :'
: sursa.de
de ctar
o^

aventuri precum Gladiatoruf.

A;;rr
:,':l . t
!,:i:! i"rpirai"'i; ,rill,?p 1r." (care is i
"*ph.!
;r,.ffi' ;lilJr:ri
Kong Fuzi (,,Maestrul Kong") de citre discipolii sii. Ideile lui Confucius
au rimas mai ales sub formi de proverbe compilate de adepgii sii intr-un
rnic tratat numit Analecte. Credinga sa principali a fost ci trebuie si
ceutem si ducem o viali onesti, comportdndu-ne intotdeauna cu griji
fald de oameni qi indatoritor, lucrAnd cu sArguinli si respectAndu-ne
2 Publius familia gi conducitorii. El s-a considerat conservator, in sensul ci dddea
Vergilius Maro, Eneida, traducere
Univers, 19g0 (n.tr.) de George Cos,buc, Editura intotdeauna drept exemplu ,,via!a foqtilor regi" dintr-o Epoci de Aur
anterioari, insi, ln alte sensuri, a fost gi revoluqionar, deoarece insista
52
53
 JouN FeRNooN

50 DE IDEI GENIALE
Conceptul
-il ";' de ai
direriti
Daci r-"
;#iff""j:fi
*modaritate
cu rrizi
rriziunea
rundamenta se presupune ci toate animalele au respiratie
vitali. Chiar
P.".r occiden .
in Occide t tofrrl
r"i pn^^+^ r:
filosofia chinezi uadi;io;;lj'r".r"ril
_,,
materie
un ea ap
apuseani
us ear ryi vantul are un suflu vital. insi cea mai rafinata forme
este
"".#;;11,1"" sau energie, ,r('eea a oamenilor. in gindirea chinezi,
corpul cuprinde sub_
t-u i*P"tt in qi,
.si /,,.".";r;;ilff.:T?:#
sau energia vitara,
vitala- gi Ii .-*^ ^^-- , . for rlanfe esenfiale sau energii, sisteme organice
9i canale. ef sau
;:l ",'" fl'": "ri:::n;i 1. :'!; h ;;
] I'.,,,",,,a te au
Elrl ,,respirafia" constituie un-a dintre energiile esenfiare gi ia
rliverse. Yuan-qi este acel qi cu care nI nagtem
flrme
il";,::l;: j[:T"o a"'p'" ;;:,*i Ji:,i:ffi :il o:,1::l ro, s
si care se con_
n'lideazi pe tot parcursur viefii. insi existi diverse alte
qr-uri
grele pani Ia lichide
respirafia fiinfelor
#tu' -"i "i.# i, r are variazi in funcfie de modul
in care ne triim viafa, cum ar
li xue-qi, numit gi 4r-ul sAngelui.
ci statutul social trebui
cAgtigat prin comPorti Noi suntem concepufi, se pare, atunci cind are
Pe plan poritic, loc o acumu_
.orru.i.l
Ardoirearirosorimporr.**T'f ,il;;;ffi ;:il:lH:i::l:ff I""" lare de qi in univers gi murim atunci cAnd
acesta ,u ,irip"gt".
c."f,.,", r'a, 2,1,"-a".'# 'l'rebuie si ne gandimlaqipentru
l:: 1" ,i;ffiL i::l'::*".'.,"Tii
susfinut ideea de,,iubi,u
Ll"",ur a invdla cum si ne menfinem
rii si ne dezvoltem forla vitari ca si ducem
1.:',l a ei la reude de cran.
pe tofi si ai grijri de ceilalti la ret
;;;;;:.'jlt"^|,::
si ii iubegti gi si li onorezi o viafd lungi gi si
9i ..J^ r:_-
.,1':';.4::il:::',,1'.'.';::#:i:l
^ 'rvem putere spirituard. Totur se rezumi la echiribru gi arlonie.
{:;:LilTi:;n*:,::::ii:i{i"'
sa rlrncfionez" rrra .orrrlrl'llura modalitate practicd o*rr"." r".rl** llchilibrul depinde parfial de cum respirim, de viala
noastri
nexuala
A treia filosofie
fo"ii -si de regimul alimentar. Iati ce crede confuciu, d.rpr"
" r trm trebuie un om si igi gestio '
neze xue_qi_ul:
r,:irijii,;;i":::*#tr1hffi
n?m::11r.;"::ff,"y;,:"; Omul nobil ldin punct de vedere moral] se pizegte
;il",'.H:::1 j:l*:,#r:rrr*;{il:lTinT;,,$ ji,Tf#i:H:,. de trei
lucruri. CAnd este tAnir, xue-qi nu s_a stabilizat inci,
asa ci se pizegte de pasiunea sexuali. CAnd
atinge floa_

**frI*ffi^ il{,#r;xtll-*'":*i
mare. ,,Carea, se spune
i;;-;;";;;;:";,.,i::l^:* laufre curs cetre
rea vArstei, xue-qi-nu poate fi stipAnit cu
uguringa, aga
cd se protejeazd, de instinctul de lupti. CAnd
bdtrAnege, xue-qi este epuizat deja, aga ca se
ajunge ia
:fr I H :'iffi Tj.::::: o uei ", ti,ii ffi:ffi "e1.H'"Ti*.i#, o
de licomie.
protejeazd
semnificafia doctrinei i"TlTtT: t:it]:, apolitici, ,,,
".""r'# .ir.l
r:T#i"l];1,;g5fifl{#'"1#',,,f*;*i1"";m . Ideea din spatele acupuncturii este ci sinitatea corpului
rlcpinde de fluxul liber al qi-ului in intregur
poateri*;ilj;Jil;'l:.::"1^l-1"ca
pe niste caini de paie", iar organism. qi..rrg"
Acesta nu implica
atat de mulli conducatori
".",,"
ir"Jrt;;rr"*. ;rrin corp de-a lungul a douispr ezece *"iidi"r-" sau cai,-fiecare
rr.o ,t"tt
-t""'4uruLare "u legati de un organ principal, cum ar fi ficatul sau
A nr"',Irii"
A patra filosofie
din o
griji
oriji fali
rali de sau
popJ"iiu.-"'"'
au populagie. rinichiul gi,
reversur monedei
I#::::Tli:1":'",:"."
zhou a fost, ii" *ui,-p.Lrl. rle asemenea, de un sistem din organism.
,L Ciile se blocheazi
"."""",:.':i1i ""0*", rrlunci c1nd existi un dezechilibru in corp, iar
,*ru;*H+lti:ffi
ca cei care $l:[::i#ll#*;'r
inisiau,"*rt:,0::1"
il;;;;;;rilI" i,,t,.gii Chine. Daci atat rr est qi si curgi din nou liber gi armonios. Arta
scopul acu_
;tuncturii este cel de a debroca respectivele canare gi a face ca
feng shuf, pe de
rrltd parte, se referi la modul de amplasare
a lucluriloi *ai
ii*::Li1il:'*lH;:;:ru;iffi
conducitorilor .o*urrigti
firii.
i",.u^ndirea,*,,,,ur",
ai
influenlat gi ,titrairr"a
j
ak's acasi sau la locul de munci, p".rtr., a controla
fluxul de
r1i - utilizand culori, forme si un loc pentru
54 a incetini fruxur,
 Jonw FanNooN
50 DE IDEI GENIALE
a-l accelera sau a_l redirecfiona.
Artele:
e referi la r
s
rro,*: ftr;riri ;; ;;;"Hl':,:i,:.JT Jl1:
-
Numeroase practici medicale apusene includ acum acu-
extraordinari, rezistenf l)unctura printre tratamente. Acest lucru se datoreazi parlial
i sau agilit;tel
Mulqi chinezi au t,rptului ci a fost solicitati de pacienli gi parlial deoarece existd
ji,i;:,+ ,;#,,,TH
ii;:!:.;';;1,: f ,x i: :
ricmne ci ar avea un oarecare efect. Potrivit Institutului Nafio-
**dei ilrorri
r: ea vitard' #i
;i il;il;
Ide *" rrrl pentru Sinitate, in prezent existd in SUA peste 10 milioane
sub numer"
il;
ai,it"ri,m
T,T.ll fr ii rlc adulli care au utilizat acupunctura cindva in trecut sau
;H:::*:",1*::*l
din vremea E giptului
i;;;.;;"':::'J,T i: ilTITJ si provine i o folosesc acum. Studiile gtiinfifice au demonstrat ci acest tip
" "ti.. a rosi-il; rle tratament chiar funcfioneazi in numeroase afecfiuni. Nu se
;::,:':,T::":,:'jil-ll:ara
patru de riecare. cind c
umori au devenit a" a"rr,"r,i,?I;i.d;fiHr;lllijil rytie inci motivul, de aceea mulgi susfin inci plini de scepticism
t ll eficienla sa !ine, de fapt, de efectul placebo. Totugi, unele
f j,:::::fl:ir_1vrr_i"1
de :1li:1.;
stii n ri au incep ut ; ;; "i#fi
"i
iu,,,_rea, murli .""il:H
ui
:11",".,;lliT
o"*",,i rtudii gtiinlifice recente au aritat ci acupunctura poate debloca
fibrele incurcate gi innodate din organism care afecteazi meca-
;il:i:. T#",",r::_.
vitate. ci nd a fo, t :^1: _" :::."
i i,, i,."1
a ru rn
l or i., e re notransduclia, iar acesta este motivul pentru care celulele din
d",.op1il' tu ;. il:',::i:'f#
",,
s n cqi
colului al XVIII{ea, mulgi
," .;;;;i au_ descoperitil;T,I:
forga
organism transformi stimulul mecanic in activitate chimici.
l)aci acest lucru este adevirat, atunci el poate valida acupunc-
I"# ideea if:i",^*"bach (1788_186e)
borat ,l:::"::TT::,-,
unei ro,e" oii.;."i;' ffi.1#;:";1i::lffitia era_l tura, ins5. desfiinleazi ideea de qf.
wilhelm Reich, care a ficu, Conceptul 4i este inridicinat in credinla oamenilor ci in
din Viena, a muncit
p"r* ,*,,ial din cercul lui Freud Itrme existi altceva dincolo de realitatea materiali gi evidenti.
fr;" *ii;i";; ideii de orgone,
o fo:fi legatd de libido.?area l)e-a lungul secolelor, domeniile in care a existat aceasta
"ir"ia-""i""rsali
Vitalismul credinli au fost demolate de evoluliile din domeniul gtiinfei,
este acum fJarte air.r.ii,",
rece, una cAte una, funcfiilesat" in Occident, deoa_ iar logicieniirigizi insisti gi acum ci nu existi un loc pentru
explicate prin metoa"
poriiit" ar" trs";i#
,,iirr, astfel de idei in lumea rafionala. Totugi, existl o problemi
fio.t imil"
logici in a o desfiinga in intregime. $tiinla este in esenli
il, fl TSil jr:X*"
"i"*"raare. ,,Dualismul...
iu"J"i" *,lo,p" ceva fizicsp eciar,
.,
rmpirici gi inductivi, iar ideea de qi are de partea sa ,,dovezi"
$:;['fi '"*"Tli""::''_';;;';';;;;"r':H.':r':;fi 'BX'11 cmpirice vechi de mii de ani, cu numeroase mirturii. Cu toate
mentale'
de gunoi al istoriei.] .Tipuri "aufost trimise i" ttiarrrr ,rcestea, este in esenli imposibil de testat - sau, cel pufin,
TotuEi, conceotul d,e qi rrimeni nu s-a gAndit pAni acum cum si o testeze -, agadar, in
a fost ceva mai greu de
Desigur, un motiv este
faptul ca pani gi cei mai
demolat. aceasti accepfie, nu are o bazi gtiingifici. Este pur si simplu
onaligti din Occident se seriosi rati_ o credinli. Totugi, existi numeroase exemple de fapte extra-
tem ,a a"r.orrridere tradifi"
din cauza faptului ce a1-nu1ga oriurri"ia, ordinare in artele marliale, de exemplu, care sugereazi ci nu
de agresiune curturali' er ,.*rii, poate pe bund dreptate,
fi
poate fi desconsiderati in totalitate. $i chiar daci nu are nici
a"ii"" lro,r, poate fi interesur
pentru acupuncturi gi rr realitate fizic5,, poate fi o metafori foarte valoroasi a unei
succes"r
2 Reich
-"a"r", ar acesteia. rrrodalitaqi de a privi lumea care, cel pu[in, are o oarecare
a rimas faim,
a"",*i."r,p.,sa,;i!i::,,,,rfi T,:rJ:lr[,Ttili::ffi"J,*lrT: tnfelepciune.
orgonici, iar spirgitorri a" rrori
"1.-rCi"
a-i race sa se umfle ,a "ii*. pentru
ei
"iiu",",;;""d',fi?::::i:trt:,::"".
56
57
 50 DE IDEI GENIALE

firvorabil al comerfului", in care trebuie si intre mai mult aur

rlecAt si iasi.
42 CnprrnltsMuL Smith a crezut ci aceasti teorie ar fi limitati. Ceea ce con-
leazi nu este avulia nagiunilor individuale, ci avulia tuturor
rrafiunilor. $i nici aceste resurse nu rimin neschimbate; ele
Potrivit unui articor din iulie 2oor pubticat sc pot dezvolta in timp - insi doar dacd existd un comer! ne-
de revista The
Economist,,,ciderea Zidurui Berrinului rcstrictionat intre nafiuni. Dacd este ldsati liberi, a suslinut
in 19g9... a demonstrat
o dati pentru totdeau^na ci doctrina Smith, piala se va dezvolta intotdeauna pentru a produce can-
capitalista este mai buni
decat cea comunisti." in aceeagi luni,
apireau primele semnare litatea corecti de bunuri, deoarece este dirijati de mina
de alarmi ce prevesteau ce,a ,ri grrrra
ctizd, acapitalismului invizibili a interesului propriu. ,,Nu de la bunivoinla mice-
dupi aproape un secol, cAnd sistemul bancar
ameninta sd intre larului, berarului sau brutarului agteptim noi cina", a afirmat
in haos in urma unor datorii uriage ce ii puteau
aduce ruina. Smith, ,,ci din felul in care acegtia igi privesc interesul propriu."
Desigur, intervenfia rapidi gi disperati
a guvernelor din in_ Orice restriclie artificiali asupra comertului, cum ar fi taxele
treaga lume, care au pompat sume
de bani citre bincile ame_ sau reglementirile, credea el, afecteazi buna funclionare a
ninfate cu falimentul, a ieugit si opreasci
aceasti crizi _ si .lcestei piefe bazati pe interesul propriu.
astfel, spun unii sceptici, arhicapitaiigtii
lumii au fost ,;h;, in secolul urmitor, ideile lui Smith despre comergul liber
prin intervenlia statului. Acum se pare
ci acegti arhicapitarigti ;ru fost preluate cu entuziasm de firmele britanice gi carac-
au ajuns si rAdi la urmi., intr_o siiuaqie
in care guvernele din terizate drept laissez-faire, de la franluzescul sinonim cu ,,fere
intreaga Europi fac eforturi se reduci
cheltuierile pentru intervenfie". Acest concept a devenit literi de lege pentru
a evita criza creatd, de numirul
mare de datorii.
Capitalismul este,^ se pare, un supravietuitor. guverne, reamintindu-le si lase pielele si igi deruleze comerlul
lume de mult timp. intr-adevir, daci Existi in fIrA reglementiri sau constrAngeri.l De asemenea, cartea lui
teoria comunismului
a pirut ci ar functiona bine inainte Smith a lansat o gtiinli cu totul noui, numiti economie
si devini ,""h;;;,-;"nt,"-
lismul a fost practicat timp de mai multe politici si, in cele din urmi, doar economie. Unul dintre teore-
secole rr"i"i" ,'; igi
ob$na prima justificare teoretici in lucrarea ticienii sii de seami a fost David Ricardo (L772-1,823) care,
lui Adam smith,
Avulia nagiunilor (L7 Z 6). mai mult decnt oricine altcineva, a adus termenul ,,capitalism"
Din anumite puncte de ved.ere, capitalismul ln limbajul popular.
este la fel de
vechi ca istoria, deoarece au existat I
intotdeauna vanzitori gi Unele dintre cele mai aprinse polemici au fost acelea legate de Legile
cumpiritori, piefe gi comercianfi. insi aparifia porumbului; tarifele pentru import au fost menite si ii protejeze pe
unui numir
foarte negustori dupi anii 1500, cind s_a destrimat agricultorii britanici, pentru ca prelurile practicate la cereale si nu fie
11re $e
sistemul feudal medieval de baroni gi gerbi, amenintate de importurile ieftine din America si din Rusia. Momentul de
a fost.orrrii"r"ta,
de fapt, prima formd de capitarism.'Glrurrrele crizi a fost Marea Foamete din lrlanda, care I-a convins pe prim-ministrul
nafionale, cum llobert Peel si abroge Legile porumbului in 1846, pentru a le da irlan-
ar fi cel britanic gi olandez, au incurajat
in ceea ce a devenit cunoscuta drept doctrina .r"g,rr;rito,
eforturile rlezilor gansa de a cumpira pAine mai ieftine. Degi majoritatea lirilor

Aceasta afirma ci lumea se susfine

*"rlrr,iirir,a. curopene gi-au pistrat tarifele de import, Marea Britanie gi Belgia giau
din resurse limitate, ,f"a", rnenfinut magazinele de tip duty-free de la granife, iar consecin[a a fost
avufia fiecirei nafiuni depinde de asigurarea ctr dependenga britanici de cerealele importate a crescut dela2Vo ln anii
unui ,,echiribru
I 830 la peste 657o in anii 1880.
58
59
 Jonu FaRNooN
50 DE IDEI GENIALE

Ideea principali a capitalismului, subliniati

..
Adam Smith, ci gi de
nu doar d.e r lriar gi cicel mai mare aliat al capitalismului este insigi
algi teoreiicieni in politici
1"i;i
nomie, este aceea ci afacerile au capital privat 9i".o_ libertatea. in mod cert, existd un oarecare adevir in ideea ci
gi ,rri.ora.,r" lipsa libertilii a fost ceea ce a condus in cele din urml la
in scopul obqinerii de profit, pe o pia;a liberl.
privati constituie un aspect central, deoarece
eropri"i"t"" r;\derea regimului sovietic, nu egecul siu economic sau faptul
doringa de a de- r il nu a reugit si asigure cele necesare pentru ca oamenii si
fine gi de a cregte proprietatea este cea care face piafa si
funcfioneze. Pentru a_fice comer! pe rlrrci un trai bun. China pare in acest moment si execute un
o piali liberi,
si ai capital, iar acest rucru inseamna ca sunt necesaretrebuie urers pe sirmi intre piefele libere gi libertilile politice.
foarte Cu toate acestea, nu toli suntem de acord cu viziunea
multe pentru a conduce o afacere, de la
clidiri gi u.iip"*"ia",
pAni la bani. Daci nu ai capital, lucrezi r apitalisti asupra libertilii.,,Suslinitorii capitalismului", s-a
pentru un salariu, insd
chiar gi forfa de munci este o marfi ce
irebuie ,rugo.i"ii.
' ;rlAns ironic Bertrand Russell, ,,sunt foarte capabili si faci apel
Pieqele libere sunt considerate elemente l,r principiile sacre ale libertifii incorporate in maxima: cei
capitalismului, deoarece acestea permit A" rrorocogi nu trebuie si fie infrinali in exercitarea tiraniei
ca ,,mana ""r"";1J"
invizibili..
si opereze, determinind prefurile pentru bunuri gi .lsupra celor mai pulin norocosi."
prin echilibrul dintre cerere gi oferti. Agadar, ,"rri.ii Dupi Primul Razboi Mondial, economia mondiali nesigurd
capitaliiiiiirrr"r-
tesc timp gi bani in a. s3 asigura ci guvernele rlin anii Marii Crizel-a determinat pe marele economist de la
nu le restricfio_
neazd. nicicum comertul. intr_adever,
in multe lAri capitaliste, ('ambridge John Maynard Keynes si puni sub semnul intre-
campaniile_de alegeri sunt castigate lr{rii eficienla ,,mAinii invizibile" in a rispunde la crize. in par-
adesea de cei."ri r"rr"r.
si atragi de partea lor cel licular, acesta s-a concentrat asupra problemei qomajului in
-"i rr"r" capital, "g, ., pr"! q,
politica funclionea zi ca o piati. rnasi.. Piafa, a susfinut el, nu a avut nici o modalitate de a
Pentru mulp sustinitori ai capitalismului, gestiona aceasti problemi, cel pulin pe termen scurt. Maxima
libertatea piefei
are implicagii mult mai importante decAt r lasici, numiti Legea lui San care spune ci oferta creeazd
cele pr,
Doar in capitalism, susfin acegtia, oamenii ".orro'rrri.". ( (lrerea, igi pierde validitatea in perioada de recesiune, deoarece
suniliberi si aleagi
ceea ce vor si faci cu viata lor, firi o;rmenii sunt prea preocupafi si cheltuiasci - accelerind astfel
interventia statului. Chiar
gi in cele mai bune state sociariste,
posibilitatea au spirala in jos.
restricfionati, deoarece doar guveinul poate " "t"g" "rru Keynes a suslinut ci singura modalitate de a intrerupe
ariumite
operafiuni. in capitalism, in t-eorie, aveti posibilitatea
"fectua ;rr.est cerc vicios ar fi ca guvernele si stimuleze economia. Mai
gefi sd conduceli o firmi de autobuze sau si ale_
si deschidefi o trrtAi, bincile centrale trebuie si creasci rezetva monetari,
flordrie, si lucrafi ca medic sau si urmali
orice carieri pe care l;rcilitind imprumuturile si reducAnd rata dobAnzii. Apoi, dacd
o alegefi. cu alte cuvinte, in limbajul
american clasic, suntefi ,rceasti misuri se dovedegte a fi insuficienti, guvernele tre-
liberi si vi urmati visul. D" asemenea, suntefi
liberi si vi lruie si cheltuiasci masiv pe lucriri publice, pentru a menline
cheltuigi banii dupi bunul plac, si-i arunca;i
pe alcool sau sd_i r ircuitul financiar. Dupi succesul risunitor al ideilor lui
economisiti pentru ceva ce meriti.
l(eynes din programul New Deal al lui Roosevelt, cind pro-
Aceasti legdturi intrinseci pe care capitalismul
o are cu It.ctele publice masive pireau si scoatd America din crizi,,
libertatea este, dupd cum ar susline unii,
cla mai mare putere itleile lui Keynes au devenit rapid standardul guvernelor din
morali a sa. Necesitatea pielelor libere ad.uce,
du ( )ccident
- in aga misur5., incAt pregedintele Nixon a declarat
o cerere de libertate personali si politici. Unii "s"*"ru",
po, ,,rr!ir" tn 1967: ,,Acum suntem cu tolii keynesieni."
60
61
 JouN FanNooN 50 oe mpt cENIALE

insi diminuarea rezerveide petrol gi criza economici Irrsa se pare aceaste utopie a globalizirii a mirit discre-
ci
anii 1970 i-a ficut pe unii economiqti si se
intrebe r lr.rnfa dintre bogali gi siraci, gi, in timp ce bogagii deveneau gi
aducerea de bani suprimentari in
economie firi o piafi care s nriribogafi, cei siraci au beneficiat prea pulin de vreo imbu-
o sus(ini nu ar cauza inflafie. A apirut rr,ttifire a vielii de zi cu zi. Apoi, in 2008, lucrurile au inceput
o noui generafie d
,,monetaristi", care au suslinut cd rizerva monetari rr,r rneargd extrem de prost, cand mai intai a intrat in faliment
si cerere
de bani trebuie menfinute in echilibru.
Acest lucru semina c lr.rnca de investilii Lehman Brothers, foarte bogatA; dupi
o b-uni gospodirire a casei, iar ideea
de a line in frAu rezer d( (,ea, intregul sistem bancar mondial era ameninlat si se
de bani a fost aplicati rapid gi ferm
centrale, mai ales in SUA, in timpul
in .adrui politicilor;;;;€ lrr,tbuseasci. in mod ironic, criza din capitalism a fost evitati
clnd Alan G grr in intermediul unui sprijin guvernamental bine planificat
a fost pregedintele Rezervei Federale.
;rr,rrtru binci, iniliat de prim-ministrul laburist aI Marii
Monetaristul american Milton Friedman
idee mai-departe gi a sustinut un capitalism
a dus aceasl Itr itanii, Gordon Brown.
mai p"r*irir,li l)upd ce bincile pireau ci incep si igi revini, capitalismul a
care si fie eliminate toate reglementirile,
iar ii";"i ,i'i leiiit rapid din centrul atenliei,3 iar interesul s-a concentrat
L1r-Tr:1:a .f":..tt:l"ze faricontrol. Doar astfet p.rt* ,, .ilupra modului in care guvernele vor gestiona numirul foarte
efect mina invizibiri. Lucrurire pot pirea compricate, insa, irl rrr;rre de datorii acumulate, pentru a evita adAncirea recesiunii.
cele din urmd, a fost pentru binele
tuturor si rase libertate t I r i i suslin ci direcfia corecti ar fi aceea a cheltuielilor publice,
r
capitalismului. ,,Care societate nu este
cladita o.ru p"-ii.o_ ru;f inuti de Keynes. Totugi, publicul nelinigtit din liri Precum
mie?", a declarat Friedman. ,,problema
organizdrii sociare lillA, Marea Britanie gi Germania a fost convins ci rispunsul
consti in modur de a stabili un acord prin"care
la.o*ia s: l,r problemi ar fi strAngerea curelei la cheltuieli, iar acest
diuneze cat mai pufin; capitalismul este
un astfel de sistem.., rArpuns i-a ficut pe suslinitorii teoriei lui Keynes si capituleze
Argumentele lui Friedman au fost convingitoare
pentr rlinperati, temAndu-se ci acestlucru arputea aduce o ,,recesiune
d" Or""nl",_.Orecum administratia Reagan
f:::It: sau guvernul Thatcher din Mare"
America di rlr rloud ori mai adAnci", deoarece ar apirea cercul vicios al
firi,r"r*";;;" r r rt'rii nesatisficute.
guvernului, au inigiat un val de privatiziri " 'l'otugi, capitalismul a evitat cu pricepere atacurile fintite
:.df_:I*,"ielile
au lisat libere de reglementiri piefele financiaie. r oI
r .

dupi cAteva dificultiqi, arestea ," p"r" ci au indeplinit

un ,#: .l,llt asupra bancherilor lacomi, cAt gi a guvernelor risipitoare.
prelioase de globalizare ale lui Adam
visurile Irrlr-adevir, capitalismul, in pofida vremurilor nesigure, pare
Smith. trr,ri solid ca oricAnd, iar criticile pe care i le adusese Karl Marx
Cu toate acestea, a,existat- gi un punct
slab. Capitaligtii rr rnn l-50 de ani gi aparifia lirilor comuniste la jumitatea
suslinut intotdeauna ci inegalitigile inerente
din s-istem nu rrr olului XX par acum de domeniul istoriei. Acesta nu este un
fi o problemd, deoarece, pe misuri ce avufia generali
cregte, t Irrtr o carte recenti, Anatole Kaletsky, editor la TheTimes, sugereazi c5
aceasta i-ar ajuta intotdeauna gi pe
cei mai pu,tin norocosi.2
2 spirit pitrunzitor, ar trrala criz-abancard va determina o revizuire a intregii baze a capita-
Keynes a condamnat imediat ipocrizia lllrrrului gi ci, ln viitor, va aplrea o noui versiune de capitalism, pe care a
inerenti acestei
este credinla uimitoare ce ceimai
::i"'::,a:^t1i1,:::l rii birbagilro, r".. 1',,rt'r'lit-o, ca pe un software, ,Capitalism 4.0". Versiunile anterioare sunt
cele mai rele lucruri pentru marele bine al
tl' ,l:"'r'etat
.rr"r*.;'ri""i A;ffi;:J: r,rlritalismul de tip clasic laissez-faire din secolul al XIX-lea (Capitalism
I lt;, c6r161fumul de tip keynesian susginut de guvern de la jumitatea
::,::i:Tl
afirmi Chomsky, _1
sresit de ideologii contemporani.
a suslinut pie;Je nu pentru ce acestea
smith,
n,
m, olrrlui XX (Capitalism 2.0) ;i capitalismul ln stil Friedman al piefelor
ar prospera pe
baza inegaliteui,ci pentru ce el a crezut'ce duce ra egalitate. lllrr.rt,din ultimii treizecide ani (Capitalism 3.0).
"r
62 63
JoHN FanNoorq

tir^l"T bun. Cum poate fi considerat bun

atit de multe persoane din lume sa moara un sistem care lar
viali sub limita siriciei sau pur gi simplu d.e foame, si ducd
si aibi slujbe pe c
,1,u ,,13,13a astfer a" r""e"ii,irI qi
5*:::::*I"":i:l:t
suferinf e este, intr-ad evir, t"rifif
. iot,r;;; ;o"t" .".""r" :i
41 Srsrruul DE AJUToR socrAl
geniali, dacd a supraviefuit atAt
de mult timp gi i_a convins
atAfia ci, in pofida tuturor neajunsurilo.,
dalitate viabili de a condu.u ltr*u". ""t" ;;;;;; in !942, cAnd Europa gi o mare parte a lumii era tulburati
rhr rizboi, parlamentarul britanic William Beveridge a emis un
rrrport istoric ce conlinea propunerile sale spectaculoase pen-
tru crearea unui sistem de ajutor social in Marea Britanie.
l)lanul era indrizne! qi cuprinzitor qi a fost primit cu o bucurie
fontastici. Mulli au considerat ci planul lui Beveridge era
rxact ceea era necesar pentru lara zguduiti de rizboi. Viziunea
r,r emofionanti a unei nalii in care toli ar fi ingrijili ,,din
k agin pini in mormAnt" era ceva pentru care merita si lupli,
,,o casi potriviti pentru eroi".1
Scopul lui Beveridge a fost, aga cum el insugi a declarat, si-i
ruridd pe cei cinci uriaqi ai riului care siligluiesc pe PimAnt:
Ntvoia (prin care inlelegea siricie), Boala, Ignoranfa, Mizeria
;l Inactivitatea (gomajul). Amintirea perioadei teribile a Marii
('rize din anii 1930 i-a ficut pe tofi si inteleagi cam cAt de
rljlunitori pot fi acegti uriagi.
tn Marea Britanie a existat inci din secolul al XVI-lea un
r).rrecare tip de sprijin pentru cei siraci, oferit prin intermediul
tunei serii de legi pentru cei nevoiaqi, al unor societili ale
prieteniei si al unor organizalii de caritate. Din 1911, a existat
rlriar qi un sistem de ajutor social limitat.2 intr-adevir, ideea
( ) parte din aceasti campanie a urmirit si cAgtige inimile tuturor,
Itczumate ale acestui raport le-au fost trimise soldafilor pentru a 1e ridica
rrroralul. De asemenea, au fost lansate gi in Germania pentru a-i informa
pr. germani de aceasti promisiune a unui viitor de aur pentru toli daci
Aliafii ar cAgtiga. O copie a documentului Beveridge, cu un raport care ii
rct unoagte valoarea, a fost gisiti mai tArziu in buncirul lui Hitler.
l)rirnele elemente ale sistemului de ajutor social britanic dateazi de la
Irreeputul secolului )OL Un stimulent a fost cercetarea lui Seebohm
llowntree, care a demonstrat cat de dificili era viala urbani pentru
o.rrnenii siraci din York in 1899. Al doilea a fost gocul ci 25% dintre
voluntarii care incercau si se inroleze pentru Rizboiul cu Burii din acel an

65
 JorrN FanNooN
50 DE IDEI GENIALE
j; sistlm de ajutor social
exisra inci dr
rrr'< esitilile
de bazi ale vielii gi unde fiecare avea si triiasci in
EL;:,;l:T:'j,':::"::;,,i;;d:':ffi
Bismarck a introdur
r..lou, cancl '.:J:",T,?H;
cancelarul Otto r r
'rse decente gi si aibi parte de o educatie bund pentru a i se
naponali a" ,rin,rr,llrima.Pens'e pentru r,rri"r ;r ; il" .l.ri ocazia de a-gi folosi ra maximum poten$a1ur in viafa.
.Jl ,.rL ," oferi
n o compensalie
.itoriror ."r"
citorilor ;"#r:,i:::y
cidenterorlffi ;',ii,"HTiJ,Hfi
-,
compensafle m
mr l)r'rsia apirut din coaligia din timpul rezboiului, partidul
rir;t a fost acela care gi-a cAgtigat dreptul de a pune planul
Labu-

s o cf r i*;;;;
*:";H:J:,*"J#*; *r liune, dupi victoria risunitoare in aregerile de la
in
',',,"*,0:
insa :Il1r J" illllor,.r. sfargitur
r,rrflagrafiei. Laburigtii gi-au indeplinit promisiunile cu o ra-
parte" ;;?h*.#;"il1il:"Jffl,i;"veridge
"
a r lrirlitate uimitoare, care a rispAndit ,r, ,"i aproape misionar in
f#,*iT";::::f:l
tregime guvernulu' :::" +" "rts,trofio sd,ransrere
i:l:;,il,"" sa transfere in ir lnlreaga tard, cand oamenii au incercat si creeze un viitor
mai
a, uror, ..i ; i.-il',
*, ;;i::Tj r", o"ur,. a lrrr^ din ruinele rizboiului. Toate misurile principale au
de ajutor social in --*^ ---!s'rrs *:tn:"L,,1,j*:*"
Lreuula sar fie
tie un stat prrse in aplicare in patru ani. Realizarea principala
fost
.--, n i erau ingrij
cu sis
sisten a fost
at u n i . *a," ii i
d; lit'rviciul Nafional de sinitate, institufia creati in 1g4g de
c
_0, ::;' rtT;,"?r:.!e H i

r rltre ministrul sdndtilii Nye Bevan.

Beveridse a srat o
,,,",:;;::l:j,:,i::lirui
ra re obt igato rie in ." schemd
r" fi".1-ru-ffi:iiJt;::::T de asi Marea Britanie nu a fost singura
lari care a creat dupi
:"1],:ff : rAzlroi o societate bazatd,pe un sistem de ajutor sociar.
;:. :,il.. inspri-
lffi ;;:iJ lt;
persoanelor neansa'
: :i1 ^# "; tLd L'enerlcrr
ri i tinancii
ben e
ri ci n a n ci a : trrllntali de impactul catastrofar al fascismului gi al comu-
il";i#"'jiX"::f "::,: ::J:,,'r"*,"[11i,""t,,ffi :i?,.:,:z ttlnmului, in lg4L winston churchilr si Franklin D. Roosevelt
pentru copii, pensiipe.nt,r" rrr incheiat acordul denumit Carta Atlanticului, in care au
cel care nu pletisera
*13" u, ur*"I":lfti:;I,ffii
sume suficiente o r,rrvenit ci era necesari o cooperare globali pentru a imbu-
un ar
al doilea
doirea set de ha-^r.:-::."""r.; . entru asiguriri, exis
rlo u"""ii.,,, ilAtrfi asistenta sociali gi un angajament internafional pentru
ffi'ff:ifllT}r,li.i r a ,amenii si nu mai triiasci in frici si
siricie. Cand razboiul,
ffi iffiutor
ap o aj r).
so cia
;i 4; ; : ";: fi ff lT,","'":t nil ffi
1;,,,,".t1i1::i1,il;,;;:"renericiisuprimenta, llr nfargit, s-a terminat, carta Atlanticului a devenit o sursi
de
.?:f lrrapirafie pentru Organizafia Naliunilor Unite, iar in 1_946,
""""T1i:"1,1*,H1,i*iji:.:y:.1:t,,",educa(i
tT#ff
sinitate ,ur"r"i gr"i,rll '""' srgur' un serviciu nagional
Arlunarea Generali oNU a adopiat Declaragia universari
f )r.pturilor omului, al cirei Articor 22
a
recunoagte ci: ,,orice
A fost o viziune grandioasi, persoani, in calitatea sa de membru al societifii, are
a unei t5ri in .^e^ dreptul la
:::"" ; e ri e ingrij i ;;;Gi:",r:T,
tj
ii,ill,i, Tf,X
^^_- rlguranfi sociali".
:::I=o,,Lf care riecird ;;;;" "l::
si ii rie satisricut
Naliunile europene apusene, cel putin, au respectat aceas_
nu au corespuns pentru lA rleclarafie. La sfargitul celui de-ai Doilea Rizfoi Mondial,
flrr irre stat european apusean important gi-a introdus pro_
;:kl; jfu ",l::i{:#,,T::::",#jfl:::1T#J".},T".,"Jff
conduse de Herbert
A
oa,rqr€Dt€ tucrurile,
oaid. Liovd ::
guvernele liber ptlul s.istem de ajutor social. Fiecare
fari a inceput si ofere un
gcolare gratuite
* ,rojn^"'il-;1 Georg" ;;;;;;;;J;1 ttlv.l de asistenfi sociald ridicat, de laplagile universale pentru
i:jf j::*;?;#,rri,i"tiit{;:i:lril#oa*;,,."i,,#;;;
ndtate-qi a oferi un nivel
;otrreri pini Ia asigurarea de sinitate pentru toqi.3 Alte
Rowntree si-a repetat u"-'+'#-"Pentru lnteresant' atunci ca: r l(rlnti trei tipuri de bazr de sistem de ajutor social.
sirdcie se redusese.r, ist6,'*o firile scandinave au
*lr Bi'tem social-democrat care oferi sprijin universar pe baza taxelor.
otulfltarir" '" #;:";'
principal
principal at
al sdrdciei
",,,::1,:1+;"
il:':';:Hl'i
tnsd, daci in 18ee fact,
-_B uqrarrue mrcr, l.n 1936
"r""
i;#*::;
";;;,;i;ffi:'il? problema era gomajul.
litatcle europene continentale au un sistem centrat pe
muncI, bazat
;ro ,ntribufiile din asigurrri. sistemere din Marea Britanie ai, sua
66 9i

67
 JonN FaRunoN
50 DE IDEI GENIALE

nafiuni, cum ar fi Japonia, Coreea de Sud gi

Arabia Saudi Nitri un copil dintr-un stat cu sistem de ajutor social nu mai
aveau si le urmeze in curAnd exemplul.
Ideea ci statul trebu lrrrrta zdrenle, nu mai mergea in picioarele goale gi nici nu
si ii ingrijeasci pe cei siraci, bolnavi si vulnerabili rn,ri murea de malnutrifie, aga cum se intimplase inainte.a
es
d.e m3j3rjtatea oamenilor din
intreaga
Existi o teorie ci liderii apuseni ," ,;;p;";;f;"; t.r_".
"..H:i:1"_.1rn Sistemul de ajutor social pare acum o parte din viala de zi
r rr zi in multe !5ri gi este greu si ne imaginim viala firi acesta.
nu ci de teama a ceea ce s_ar purea 'lirtusi, are parte incd de multe critici. Unii polemizeazd in
:lylr::1l !;nev.ot,
tampla daci problemere cu cei siraci ar rdmine nerezorval pr ivinla principiilor. Impunerea taxelor pentru tofi pentru a
S-a sugerat ci sistemul de ajutor social
ar fi o ,i_pfi-_i pl;rti necesitilile altora, suslin acegtia, constituie o incilcare
pentru a ascunde problemele.'a.u"r,, llo]i
multi socraligti care au simtit ci partidul faburisili;; #l
J:ffifffi .r libertilii individuale. Sistemul de ajutor social se bazeazd
1rr, obligativitate, deoarece tofi trebuie si contribuie pentru a
catrza stabilind acest sistem gi contribuind
h p;;1";;, ,u;igura buna sa funcfionare. Acest argument nu ia in calcul,
:11-Y,:::T':
,:,
cei mo.tivagi d" t""*i au fost depaqii Irrsi, faptul ci sistemele de ajutor social din Suedia, Finlanda
numir de cei care s-au dedicat notir"ii ;::".;::';':iiitl gi Danemarca au fost, pAni mai recent, bazate in intregime
atent la problemele lor, astfel ci multe milioane pr,voluntariat.
uE
d.e v.rrrc
oam,
;ril;:'" Totuqi, in ultimii ani, criticii au suslinut ci sistemul de
Impactul sistemului de ajutor social a fost ,rjrrtor social nu avantajeazi deloc statul. Aceste polemici nu
arr'"r ..- ---1 ,
imediat si
rol uriag in reducerea suferinlelor celor
lllt^""
1930, numeroase persoane din Europa
sar.ci. ir, , lrr nt nici pe departe noi, insi. ele par si fi cipitat un nou avint
sufereau inci de prin opozifie cu reformele controversate din domeniul sini-
urma sdriciei. Dar, Ia un deceniu dupi l;t(ii ale pregedintelui Statelor Unite, Barack Obama.
introducerea sistem
,o1.:. aceste gr",rta;i majore dispirus Sistemele de ajutor social, spun criticii, incurajeazifrauda,
l:,,liT*
Chiar si cei,social,-
mai sdraci-din Europf au avut cel pufin
,i""i lrr.rrtru cd unii cetileni pretind beneficii la care nu au dreptul.s
ciilduri gi ""
bazd de asisten[i care le-a asigurat hrani, l)t' asemenea, avantajele prea generoase ii incurajeazi pe
bunista
i-i vrzeazd. doar pe cei mai siraci, prin rr,l.iteni si triiasci pe spinarea statului mai degrabi decit
intermediul ajutoarelor soci
Intenfia iniliali a lui Beveridge a iost ca I S,tricia nu a fost eliminati de sistemul de ajutor social. intr-adevir, o
sistemur de ajutor social
Marea Britanie ar trebui si fie un sistem
universal, cu pleii ,"fi;;;i;. r irrcime din populaqia Marii Britanii este definiti astizi ca siraci, ceea ce
si_asigure faptul ci fiecare deline drepturi
in sistem. Nu a fost niciod Irrscamni cA venitul seu este cu 60% mai mic decit media nationali.
aplicat aga cum aintenfionat acesta, iar
in anii 1gg0 guvernur conserva Ar esta nu este deloc mai redus decit in anii 1930, cAnd 30% din populafie

::f :'^"]:::.1,.1td:.^"r:ririsiaindreptatsistemulcitrea jutoaresoci r'ra siracA. Totugi, semnificaqia termenului,,sirac" s-a schimbat mai mult
suplimentare,
p^.ri::l
bine direcgionate. Mulli
."*,.in
e;n"iir;;i;;.;;#ffi,T rlr,cAt ne-am putea imagina. in anii 1930, acesta definea inci pe cineva
MareaBritanie, nivelul de siricie a rimas
foarte ridica r permitea si cumpere un cog cu produse de bazd. Acum, chiar gi
,rr(' nu iqi
,,Natura mai universali a sistemului continental,
spun profesorii ,,,i consideraqi siraci pot avea casa lor gi articole precum televizoare
Thane qi Noel Whiteside, a asigurat ca
acesta lre un sprijin profund ,rr rnagini de spilat vase.
toate segmentele societefii:-tofi cetrlenii q lir;trr
pot face parte d1n aceLsi sistt interesant ce titlurile ziarelor din Marea Britanie susfin ci o sumd
iar pensiile sunt la un niver care il iac foarte
atrigitor pentru crasele rrri,rga de 1,5 miliarde de lire sterline este pretinse in mod fraudulos,
mijloc." De asemenea, profesori
sistemul de ajutor social"::i"?i ",,
u"pU.J, *oiir.ul p";;;, l,r( lindu-i pe minigtrii din guvern si anunle misuri mai severe, intirind
din Marea Britanie este astfer: ,,Infrue ,r,;tlcl percepfia publici privind proasta gestionare a sistemului de ajutor
Trezoreriei a avut un ror semnificativ in
diferentierea Marii Britanii de ] r,r, i;rl. Ceea ce omit sd spuni titlurile este faptul ci 1,5 miliarde de lire
naliuni europene in cursur generar pe care
l-a urmat evorugia sistemului rtlrline inseamni mai pulin de 1% din bugetul sistemului de ajutor social,
ajutor social."
pror cnt echivalent cu pierderea neidentificati din orice afacere privati.
68
69
 ,ftrttrv l"nttrulroN
5O oB ronl GENIALE

se, munceasci si, astfel, si. trezeasci resentimente in

randu Nelinigtea oamenilor care se confruntd cu recesiunea cla-
celor care muncesc din greu pentru salarii mici.
r ilici acestposibil motiv. O societate care igi ingrijegte cetifenii
Un aspect si mai grav este faptul ci sistemul de ajuto
social este considerat diundtor pe plan psihologic. ri.lraci, bolnavi sau bAtrini se simte impicati cu sine. Se simte
Strt,rl ,r, t.lt'rez5Ltoare gi di dovade de o mentalitate deschisi. Tinerii
doar ci devine un ,,stat boni,,, in care guvernul intervine
oc pot beneficia de educalie gi se simt increzitori in viitorul lor,
titor in fiecare aspect al vielii oamenilor, de la cregterea co
lului pAnd la siguranta de bazi; acesta poate crea, de lrind siguri cd nu vor fi abandonagi daci lucrurile nu merg a$a
asemenea r rrm speri ei. Oamenii pot cumpira case fiind asigurafi ci
o ,,culturi a dependentei", in ..r" g"rr"rrtii succesive
de famili llrrtul va fi acolo si ii ajute daci se intampla ceva neprevizut.
devin incapabile siigi poarte sinture de griji. intrebuin,tare
cuvAntului,,dependenti" este ostentativd, asociind inir_r,
lii iqi pot cheltui banii pentru a-gi imbunitifi viafa, avind
liguranta ci, daci se imbolnivesc, vor avea parte de un serviciu
mod forlat traiul de pe urma beneficiilor sociale cu
depen rrredical adecvat. $i mai semnificativ, poate, antreprenorii pot
de droguri.
Irrcepe sau dezvolta o afacere, gtiind ci, daci ceva nu merge
Recesiunea a alimentat gi mai murt atacurile
criticiror lrine, nici ei, nici oamenii pe care i-au angajat nu vor rimine in
adresa sistemului de ajutor social. Acum, polemica
este ci, Htradi. Firi aceastd siguranfi, multe dintre deciziile esenfiale
cazul girilor adancite in datorii, care phles c criza
bancari, ,rtAt pentru economie, cit gi pentru bunistarea societifii pot
lumea dezvoltati pur gi simplu nu igi poate permite plrea riscante, daci nu chiar nechibzuite.
aceste
sume generoase pentru sistemul de ajutor social. Lecfiile anilor 1930 - Iecpile date de fascism gi de cele mai
cheltuielile
pentru sistemul de ajutor social, spun ei, nu sunt doar
indis_ llrave aspecte ale comunismului - ne-au invSlat ci o lari nu igi
ponibile; acestea mai gi afecteazi economia, descurajAndu_i poate permite si ii ignore pe cei siraci sau dezavantajafi. Uma-
pe
oameni si igi caute de lucru. Remarcabil este faptui rritatea elementari ne cere si procedim a$a cum se cuvine.
ci aceste
argumente par sd fie acceptate acum in multe tdri, l)entru propriul nostru interes personal, ne dorim si avem
iar sondajere
media care au urmirit si afle opinia pubrici par si fie acea plaji de siguranli unde si ne adipostim daci se intimpli
de acord
ci politicienii trebuie si reducd cheltuielile. ceva riu, oricit de confortabild ne-ar fi situalia din prezent.
Totugi, aceasti polemici ,,de bun-simt.. nu se bazeazd lati ce trebuie si faci un sistem de ajutor social atunci cAnd
d,eloc
pe realitate' sistemele de ajutor social s-au comportat {'unclioneazd. cel mai bine.
rareori
ca o frini pentru economia unei
!iri. Nu numai ci tdrire bogate
isi pot permite un sistem social, dar in aproape toate cazurile,
lirile care au introdus un sistem de ajutor ro.i"l au avut parte
de o cregtere spectaculoasi a economiei. Dupd ce Germania
a introdus sistemul siu de ajutor social in anii
1ggo, economia
sa s-a dezvoltat rapid * atit de rapid, incit Marea
Britanie a
fost gocati si afle cd, pentru prima dati, are un ,lrr"l
Iar tn perioada postbelici, Europa de vest a avut parte ".orro*i..
de un
moment de prosperitate fare egal. in plus, cele ,rr"i prorp"ru
firi, cum ar fi Suedia gi Germania, sunt cele cu ."" *"i *rr.
rezervi de bani pentru sistemul de ajutor social.
70
 5C) DE IDEI GENIALE

r itnepi, sunt materialul perfect pentru vele. insi amerindienii

lolr>seau pur gi simplu tufe.
40 Vern Primele vele erau probabil pitrate, fiind atArnate de o bari
l,rrr de o vergi din catarg, in unghiuri drepte. Acestea erau
Hirnple Ei eficiente. VAntul impinge pur gi simplu in spatele
Vela este, poate, cea mai frumoasi vr'lei, ficAnd barca si inainteze. Pentru cd vintul bate din
dintre realizirile
Nu existi
denla.s; pr;; ,"*; ;.",;;,:;ffi::
. *.J"rr*;;;i;.;r"; rp:rte, barca rdmine stabili, in ciuda suprafelei velei gi a catar-
":j:::t,_::ni,..
11e
pirrlui din virf.
Degi verga poate pivota pAni la 45'pentru a prinde vintul
rlin unghiuri diferite, vintul tot trebuie si se afle in spatele
o senzafie de mirefie t;;;;;#,";"ffi]i lr.trcii. Daci schimbi cursul - urmAnd un curs in zigzag - o
a I"]ll,"j,'..,
cdlitori. u" b.rrci simpli cu velaturi pitrati poate avansa destul de mult
Timp de 5 000 de ani, vela a constituit r ontra vintului - dar nesituAndu-se la mai mult de 70 de grade
principala modaritate
pe oameni si se deplaseze in jurul rlc direclia vintului. Acest lucru inseamni ci bircile cu velaturi
::::r-:motorie
forla -1ut1t a exploririlor, ."-"'r!"1"i lumii. A fost
l);ltrate sunt influenlate foarte mult de direcfia vAntului. De
gi comunicarilrr. d;;
vele, Columb nu ar fi traversat ,ri.iodrta .rriemenea, viteza lor depinde in intregime de viteza vintului.
Atlanticul, Cook nu
ar fi gisit niciodatS Austraria, iar Acesta este motivul pentru care inventarea velei aurice, in
Ibn Battuta nu ar fi exprorat
niciodatiAfrica. Firi veli, nenumiratele ( )rientul Mijlociu, acum circa2 000 de ani, a fost o descoperire
bunuri a" p"riJ*rri
nu ar fi ajuns niciodati la noi. Firi tr,hnologici uriagi. Spre deosebire de simpla velaturi pitrati,
veli, urrop"rrii-rr,, ,, fi
colonizat niciodati America. Aceste ( lrre se intinde de-a lungul bircii la unghiuri drepte, vela aurici
lucruri au gi o laturi
rste agezati in planul longitudinal al bdrcii. Degi velele aurice
llf._',,:-y
pentru dezastrele l_""ig*?rll, "1vela,
coroniarismurui.
au fost cei ,"rporr"fih
pot fi pitrate, primele astfel de modele erau toate vele ,,latine"
de zi cu zi a multor milioane de
De-a i"rrg"r 1"."r"r".;, ;;"" triunghiulare,l folosite gi astizi de dhow-urile arabe. Partea de
oameni a
birci de pescari conduse de vant.air"'."ru fost asigurati de sus a triunghiului era atArnati de o vergi ridicati de catarg gi
mai bune bancuri
de pegti gi inapoi acasi. lnclinati in jos la un unghi fali de pupa bircii. Col;ul de jos,
Este imposibil si stabilim cu certitudine rlinspre pupa, al velei era lisat liber gi securizat prin frAnghii.
cand au inceput si
fie folosite velele- Bircile preistorice-ur",, Astfel de vele funclioneazi complet diferit, prin compara-
.o.rrrruite din ma-
teriale perisabile, cum l"*r, gi (ie cu velele pitrate. Vela latini aclioneazi ca un profil aero-
1fi trestie. Velele erau si mai
perisabile. cel mai vechi fragment de rlinamic: cind este perpendiculari pe vAnt, se umfle in afari.
f".iia a"
pdnzd. de in cu un-inei din
lemn, care""i, "ri" "din
provine Egiptul l'c misuri ce aerul trece rapid deasupra ei, se creeazi diferenle
secolului al Il-lea i.Hr. insi existi rlc presiune pe fiecare parte. Aga cum acestea oferi o ridicare
imagini minoice cu vele ce
dateazi din anul2000 i.Hr..gi.una d;; Irr cazul profilului aerodinamic, la fel imping gi nava cu vele.
,r, vas din Naqada, in
Egipt, care dateazi tocmai'din anui l)resiunea de pe vele tinde si ristoarne barca, de aceea este
3100 i.Hr. Este foarte
probabil ca gi chinezii si fi avut
vele tot din p"ri"rar. r,senlial si fie plasati o chili pe fundul navei. insi, in cazul
Totugi, se poate ca velele si aibi o
ruJi-" 9i
".""rti
mai mare. pinze I
precum cele din in si, mai tArziu, Aceste vele se numeau latine pentru ci erau identificate cu zona medite-
cele tari, din bumbac sau raneeani gi cu lumea latini.
72
/5
 JosN FanNooN
50 DE IDEI GENIALE

velei latine , barca poate urma

mult mai indeaproape vAntul tr.rversiri transatlantice. Dar oare cum a gtiut? A fost pur qi
mai exact, poate si navigheze chiar
in vant. primele birci r nrrnplu norocos?
vele latine puteau navigJa
40" fafi de Odati cu descoperirea traseelor Ei a lumilor noi, negustorii
iahyli moderne por naviga l" *"ipufinairecgia vAntului; un
de 20.. rrr avut posibilitatea si comercializeze orice, de la mirodeniile
Velele latine
velaturile-piitlate "r"., -rlt mai simplu de manevrat decZ gi rnitasea din Asia de Sud, la tutunul din Americi. Cilitoriile
gi nu depindeau m,ru lungi, de aceea negustorii aveau nevoie de nave mari
ySntrrlrri I\rI^1,,1 a- ----- r .. "ii, a" mult
*rstL qs
;;";;;ffi"';x de urrcL,
directi
lr(.rrtru afaceca acele cilitorii si merite. insi, pentru a conduce
abil, ele si se poati migca mai rapid
f:lgi,_:r decAt vAntul. C n,rve mari, erau necesare vele mari; 9i era o sarcini 9i mai grea
toate acestea nu erau sigure, iar
echipaj mai numeros gi mai bine
_;:;;;r;ffi;]I;
tercile njl construiegti nave cu vele latine de proporfii. Mai mult,
instruit. De aceea, vasel rr,rvele cu vele latine necesitau un echipaj numeros. in secolul
comerciale se bazau adesea pe
velaturile pitrate ,rl XVI-lea, standardul maritim venelian necesita ca navele cu
bilitate gi economie. ,;;;r;
vcle latine de240 de tone si aibi un echipaj de 50 de persoane;
in 1200, multe coribii aveau deja doui o rravi cu vele pitrate de aceeagi dimensiune putea avea un
l;:,* 9i celilatt cu veli pitr"t;, f;tosind catarge, unul rr hipaj de doar 20 de oameni. Prin urmare, au fost preferate
[Y din ambele lumi.
bun insi,;";;;;i,;;;;J;ffi"I astfel ce era r
n,rvele cu vele pitrate qi echipaje ieftine'
inci vela pitrati, mai potrivita
grea' velele ratine erau preferate
[entru t ,r",ra cu o incircitur in curAnd, catargele au devenit mai inalte gi fiecare a avut
pentru vasere de pescuit mal ntr doar o vele, ci doud, trei, patru sau chiar cinci. Degi aveau
lor. Apoi, in secotut al xvrJea, vr.le triunghiulare mici la pupa gi la prova, coribiile preferau
3i.i:,"fj::tli.
portughezii l::::,litifii
au construit o navi
Iea,
vclele pitrate. Modelul clasic era East Indiaman, care acoperea
-i.a.u avea vere ratine gi trei
fji:?:j"1lT:1:il:yeri.
mai simplu de manevrat navi i annrii
*,i,-"ji.
caravera a fost.u" ruar rdPr(la
sl
ui
rutele dintre India gi Europa intre secolele al XVII-lea 9i al
X lX-lea. Punctul culminant al acestor vele pitrate au fost glo-
rareamir,o,,,"..,ill1i:::trr"",.;i[::::riid"JTj:; r ioasele ,,clipere" din secolul al XIX-lea.
navigatorii_ puteau
r_lvBs intirni
,rLquu vanturi
vcrrlLurt vaflabrle,
variabire, cufenfi
curenti pUternici
nrrferniri Proiectate si transporte ceai gi alte bunuri ugoare de mare
::.:,?:f::l cum
portughezi,
o"u:l
^necuroscugi.
-1"_ ar fi Bartoromeu
roli marii exploratori v,rloare din China in Marea Britanie cu cea mai mare vitezd
Diar-ii v"r.l'd;?jil;, ... grosibili, cliperele erau nave inguste, foarte hidrodinamice, cu
folosit caravele in cilitoriile lor
de i"r.op"riru. o veli uriaEi qi un spafiu relativ mic de depozitare al mirfii.
Un lucru interesant este totugi ci, ('liperele americane erau uimitor de rapide pentru astfel de
cilitoria istorici de-a lungul Atlanticuluiatunci cind a ficut
ales si foloseasci vere p"atra,"
in 1492, Columb a rr;rve mari. Ele puteau atinge rapid viteze de circa 20 de noduri
f"-"ru"r.r" trirr.t*tlr' o"
arborele mare al celor trei caravele-ale
r1i navigau 400 de mile marine intr-o zi. Recordul de 861 de
J;;;; Jlrr, kilometri intr-o singuri zi afost delinut de cliperul Champion
arborele artimon i.li"L"r din ";il; ol the Seas,care a oblinut acest lucru remarcabil in cilitoria sa
3:,: *11"
mare). Desigur, era foarte increz;dtor
spatete arborelui
c? va gasi vanturi care sa lnaugurali din 1854 - un record batut abia 130 de ani mai
il ajute. Si, dupi cum s-a dovedit,
a avut dreptate. A profitat la iiirziu, ln 1984, de un iaht de curse profesionist. Daci lui
dus de vlnturile de risirit de la ('olumb i-au trebuit la inapoiere 66 de zile si traverseze
subtropice, apoi a navigat
inapoi mai la nord, condus de
Atlanticul, cliperele sunt capabile si faci acest lucru in doar
a devenit ruta standard pentru be;li" du i" ;pr* a.""ra"
vAnturile
cu vele ce efectuau 14 zile.
74
75
 I rttp l,',111*,r,,*

Totugi, chiar cAnd, odati cu cliperele, velele ajunseseri

perioada lor de glorie, zilele le erau numerate.
i
Navele cu abu:
incepuseri. deja si intre in competilie deoarece,
d"gi
"rr,r.,
lente,- acestea depindeau mai puqin'de capriciile
necesitau un echipaj mai redus. Un moment
vanturiror
esengial a fos
t9 CuPRUL gt FTERUL
inaugurarea Canalului Suez, care a redus mult
distanga cili
toriei din Asia in vest, dar nu putea fi folosit de navere
cu ,el Daci este ceva care marcheazi in mod clar sfArgitul pre-
Pe mdsuri ce nava cu aburi a devenit mai
rapidi, navele cu ve lr;loriei gi inceputul istoriei, acest lucru este descoperirea
au dispirut. Astizi, bineinfeles, velele se folosesc in
m rrrctalelor. Milioanele de ani de preistorie, cAnd oamenii folo-
parte pentru divertisment sau sport, insi pentru
acei n rt';ru drept unelte pietre bine asculite gi oase, sunt cunoscute
gatori magia este la fel de vie.
trrb numele de Epoca Pietrei. Prima epocd de tranzilie de la
preistorie este, desigur, Epoca Bronzului. A doua este Epoca
lricrului. Iar epoca moderni ar putea fi foarte bine numiti
lipoca Metalelor.
Firi metale, oragele noastre s-ar pribusi, de vreme ce
r rriele gi guruburile care lin lucrurile sunt din metal, la fel ca
lirinzile care intiresc clidirile si podurile. Din acelagi material
nrrnt construite gi trenurile, maginile, avioanele gi navele care
n(' transporti, precum gi toate bunurile de care avem nevoie
lrt,ntru a trii. La fel sunt gi uneltele gi maginile de care avem
rxrvoie pentru a le fabrica pe toate. Tot din metal sunt realizate
ryi numeroase obiecte obignuite, de la cratiqe gi magini de spilat
pini Ia culite gi clanle de ugd. O lume firi metale poate pirea
It,rmecitor de rustici., insi ar fi foarte primitivi.
Ideea de metale si produclie de metale face parte atAt de
rrrult din lumea noastrd, incAt este simplu si o luim de-a gata.
'l'otugi, ideea cd metalele pot fi extrase din pimAnt gi trans-
Iormate in obiecte a fost uimitor de inteligenti. Chiar si astizi,
r Iind gtim ce sunt metalele gi de unde provin ele, este foarte

1lreu pentru cineva obignuit si identifice o piatri din care

lroate fi scos metal. GAndigi-vi ce descoperire vitali este dacd
rrici micar nu gtili cd pietre cu aspect obignuit pot contine, de
l.rpt, metal.
Aurul este unul dintre pulinele metale care pot apirea
rr;rtural in stare puri. De asemenea, este foarte str5.lucitor, ctr
rrrr aspect aparte. Agadar, nu este surprinzitor ci aurul a fost
printre primele metale folosite. Totugi, era prea rar si prea
77
 ftrttru 1,,\tNrnlN
5O rn mst cENIALE
Puli, dur si fie folosit artfer decdt ca ornament. Acerasi ru
trebuie si se fi crezut la inceput gi despre cupru. i;;i";; Iiste greu si apreciezi ce inseamni cu adevirat descoperirea
toate, cuprul in stare puri este greu de gasit in pimAnt Ir.lrnologici a bronzului. Fabricarea bronzului a fost prima
deoarece oxidarea il acoperi in rua-iur verde-pal trrrlustrie majori a lumii. Topoarele, suligele gi pumnalele din
,rrr*it
bazic de cupru. $i este ".",r1
la fel de moale ca aurul. Asadar lrronz erau net superioare celor din piatri, de aceea tofi le-au
primele artefacte din "piorpu
cupru sunt indeosebi cerem""ii" ;;; 1rr
r'ferat. Iar bronzul a permis crearea primelor sdbii gi armuri.
decorative, cum ar fi micile farfurii din cupru gisite lrrrlustria bronzului s-a rispindit rapid din Asia la vest, de-a
la $atal
Htiytik, in Anatolia, vechi de circa g 500 de ini. sinsurele lrrrrgul Europei, qi la est, in India, aducindu-Ie averi imense
instrumente erau carlige gi
".u-lir,
*r*.:'"rT;r..Xt:Tl r,.lor pricepufi in modelarea bronzului gi dind nagtere comer-
Qaydnri Tepesi, in estul Turciei, vechi de g 000 de ani. Irrltri cu minerale organizat,la scari largd., cit gi primelor mine
Marele pas inainte a fost descoperirea ci anumite
roci Irrrportante, intrucAt oamenii sipau in ciutare de minereuri
numite acum minereuri, confin cantiiigi substanfiale
de cupru v,rloroase in locuri din Timna, in Sinai, pAni la muntele
care putea fi ,,topit" prin incirzire. Este posibil ( i,rbriel, in County Cork.
si fi existat un
olar atent care si fi observat ceea ce s-a intamprat Bronzul le-a dat oamenilor posibilitatea de a modela lumea,
atunci cind
a p,s in mineralele viu cororate rl(' a cregte standardul de viali gi de a dezvolta civilizalia in-
luptor malahii verd.e gi azurit
., r"fi.r"", ;J;;;"r, lr un fel in care nu ar fi fost posibil niciodati folosind piatra.
mici picituri de cupru,s-ar fi topit din pietre. Dupi Insi a mai adus gi multe dintre problemele pe care le asociem
ce au fost
descoperite minereurile
9i topire" - prou"in;J;il_i boo rrr dezvoltarea civilizafiiIor. Valoarea sa imensi gi faptul ci
de ani in urmd in Anatoria gi cu circa s 000
de ani in urmi in rrrrcle locuri au avut resursele gi tehnologia, iar altele nu, au
China a inceput si se dezvolte o industrie , ..rpr,ilj- i", r rcat pentru prima dati diferenle enorme in ceea ce priveqte
--,
uneltele din cupru au inceput si re ia rocul din ce in ce mai
mult celor din piatri in perioada numiti Chalcolitic. lluterea gi bogilia gi, odati cu aceste diferenle, s-au declangat
lrrcvitabil gi rizboaiele. Motivul real din spatele atacului asupra
- Cuprul obginut in aceste cuptoare de topit era rareori pur
gi confinea adesea impuritiqi.r*
'l'roiei din Grecia antici, descris atAt de memorabil in epopeea
fi arsenic, cositor, zinc Ai lliuda a lui Homer, se poate si nu fi fost ispita frumusegii firi
antimoniu. Cu 5 000 de ani in urmi, ", in vestul Asiei, unii grcreche a Elenei, ci controlul asupra faimosului comer! cu
fierari incepuseri probabil si-gi dea seama ci o cantitate
po_ lrronz al oragului.
triviti de arsenic sau de cositorl introdusi in cupru didea
nagtere unui metal care, chiar daci nu era atit De asemenea, este posibil ca dezvoltarea industriei bron-
de pur precum rrrlui si fi provocat prima crizd ecologici reali, pentru ci
cup.rul era totugi dur si ugor de turnat in forme prin
tlpire gi rrrprafele vaste de pidure au fost defrigate, nu doar pentru a
ricire.2 Aceste aliaje impure de arsenic sau cositor
reprezinti, l,rt e loc fermelor, ci gi pentru afurniza lemn cAt si alimenteze
desigur, bronzul.
r crerile fierarilor. De exemplu, Platon deplAngea defrigarea
Acest lucru s-a intimplat probabil inainte ca fierarii
sa descopere lipocii Bronzului, fierarii fabricau obiecte mai complexe, cum ar fi
pericolele arsenicului
$i se treaci ra bronzul din cositor. E"p";"";.,
prelungite la aburii de arsenic ataci nervii
si membrele gi ,. po"t" ;,umnalele, turnAnd metalul topit printr-o gauri mici, in doui pietre
ri :rculptate aqezate impreuni gi desprinse dupi ce metalul se ricea 9i se
dat n-agtere imaginii urterioare a fierarului schirodit,
,"pr"r"rri.aau "i
ruot
grec Hefaistos (Vulcan, in mitologia romani). rrolidifica. Spre sfArgitul Epocii Bronzului, fierarii realizau modele din
Primele obiecte din bronz, cum ar fi vArfurile r t,ari sau grisime, punAnd argili in jurul lor gi incilzind-o pentru a topi
de topor, erau fabricate
probabil intr-o singuri formi, sculptati rn piatri. , t,ara. Apoi, aceqtia turnau metalul topit, agteptau ca acesta si se riceasci
i"J" p"l"l"-*ti"i""
i;i si se solidifice gi indepirtau argila.

79
 ,l rltN l,'ntttttxrN
50 DE IDEI GENIALE
unor terenuri rurale vaste din jurul
Atenei. Ciprul, insula de I P,ini la burghie gi cuie. Fierul a deschis drumul citre o gami
care provine termenul
,,cupru,,, a fost privat in irrtr"gi*" a l,rrgi de tehnologii de zi cu zi, d,e la obiecte comune, cum ar fi
vechile sale piduri de cedri.
r lrci gi broaqte, pdni la magini asamblate cu clame gi
Pe misuri ce abilitatea gi priceperea cuie de
fierarilor de a lucra ci li.r. cand au abandonat fortul Inchtuthil din centrul scofiei,
bronzul s-a imbunitifit gi
invagat ra rrrnanii au ingropatTS0 000 de cuie, pentru ca acestea sd nu
verse amestecuri complexe "."gti",,,
de minereuri 9i aliaje,"*plorturu dl
p"rili
"r," acun
r,rrla pradd picfilor.
alte minereuri. in cele din urmi,
:i:r;".:r"i11erc1t;i
circa 4 s00 de ani, fierarii hititi Importantele descoperiri ulterioare din tehnologia fabri-
ain anaiolia.i'i".'.'#rii., r,trii fierului gi a oqelului din secolul al XVIII{ea p,s bazele
1'_'::1.:::llll"._1'*mari,pot,"pi"""*iteminereuripentrr "r,
l{.volufiei Industriale gi, din anumite puncte de vedere,
a produce fier.3 Fierul era mai ,"i" J".li-;;;;i;, Revo-
li.*" 9i.mai bune. in plus, minereurileHdeii.: lrrfia Industriali a fost o Epocr a Fierului foarte asemi.ndtoare
:::":.:,1b1i.i
erau mult mai disponibile decAt fie r rr cea preistoricd. Produclia de fonti ce utiliza cocs in
cuptoare
.ul"'d" .rpro 9i l"rrair.'C, r r aer suflat a permis fabricarea fierului la scari industriali,
ajutorul carbonului din cirbune
incrus in fier se fabrica ot"trri .rstfel ci fierul a devenit un material de structuri esenfial.
cArP rimine
care rim4-6 ai astizi
gi ^^+:-: rel
--r mai bun pentru
raimosul Iron Bridge din Shropshire, construit
principal din care se fabrici lamele. ""ar",-iri"jl?i, f

dintre
in lTZg, a fost
Tehnologia fierului a fost insi lrrima numeroasele structuri din fier, de la podul Forth
mult mai greu de depri l{ail pani la Turnul Eiffel, ca si nu mai vorbim de sutere de mii
decat cea a bronzului, iar primele
rezistente. Agadar, timp de o mie "ii".,"
din fier erau Dur rlc cii ferate care au condus la explozia industriali si urbani
de ;i;;;"t;il;#j rlin secolul al XIX-lea gi de mai tArziu.
:^l::Tfl"Tr.:,defavoare" fi"r"l;; ei a o;etului. prin cei care cred ci industriali zarease afli la ridicina tuturor
descoperire, datand aproximati;e;;i ;r;b'rr_,
,,rdcirea", care inseamni introducerea :i lrrcrurilor gregite din lumea moderni vor considera ci desco-
lamei nou ;;;i.;r; pt:rirea metalelor a fost un dezastru pentru umanitate. odati
api rece in timp ce era inci fierbinte.
A doua d"";;;;i;;;", < u bronzul gi fierul au apirut gi sabiile gi
incalrirea uio"ra tamei dupi ricire scuturire, soldatii gi
fl::*:,:ji,:1p"":
ofelul ricit Ei ciliia oferit o ."*tiirgi;; d;;rilfi[:I;
" riizboaiele la scari mare. in Epoca Bronzului gi in cea a Fierului
flexibilitate care s-a dovedit ,ru apirut comertul extins, minele in care oamenii erau sclavi
a inceput Epoca Fierului. ""i,"p"rr.ari bronzut,ri; "rt'f] qi munceau in intuneric gi supugi pericolelor, au apirut dezas-
t rele industriale, poluarea de la cuptoarele de topit
Poefi precum Homer au deplAns gi defri-
trecerea de la frumusegea .1;irile. in epoca Revoluqiei Industriaie gi mai tirzii,cuptoarele
la sriut crud ai olelului, insi
:i:i,i:l:131{
echilihrul puterii. Bionzul ur" pr*r..,*p
acesta a schimbat
DAI ( u aer suflat au amplificat viziunea
de cogmar a lui Blake
pentru a fi folosit de rlespre mori satanice intunecate, mine tot mai adinci si mai
::i;t::*:'*I j::,olda;itor de Cu ajutorut fierului, ,egre din care era furnizat cocsul, in timp ce fierul era folosit
armate vaste de infanterigti puteau fi9tite.
echipate ." $Ul;;;; ;rentru a realiza nave de luptd gi tancuri pentru rizboaiele
gi armuri' in prus, fierur ur"
"ia,
d;l;i", incat putea fi folosit rnondiale.
fi in scopuri mai prozaice, pacifiste, deia oate a" gairiqtfirgrr, Totugi, aceste lucruri nu pot fi puse neapirat pe seama
' j":r:i:,r-.ut
X:""::1, :de meteorit
cu mutt timp inainte de aceasti perioadi,
insi doar
rnetalelor. Metalele sunt descoperiri excepfionale, care ne
fierut
mormAntul lui Tutankhr
rar. Acest tip'a" ri"r-"r";#;.?:;ll, ,Illlril permit si creim tot felul de obiecte, de la aeroplane nave
9i
r osmice pAnd la roboli
in mijrocur depus cu mandrie 9i circuite de computere. Este greu si
" ";;;;;;"'ff1.1'.ill f,l;::::ffiH.:ra ( oncepem oricare tehnologie pe
care ne bazim astizi firi
80
81
 Jogu FenNoor.r

metale gi, mai ales, firicupru gi

- abilitatea de a remodeta i#;;;;;_un
fier. Metalele au dat uman
ne-am limita la piatri, argili
fel inimaginabil
gi l";;. Totugi, la fel ca
puternici, acestea pot fi intrebuingiie orice
in mod eronat. 38 Srsrruul BANCAR

Pufine idei din aceasti carte au fost supuse atator critici ca

temul bancar. Mai ales in ultimii ani, citizabancarr a trezit
t de multa furie impotriva bincilor, incat avem impresia ci
fost atacate pentru prima dati. Cu toate acestea, criticile
inci din Antichitate.
Comergul efectuat de cimitarii meschini este urAt pe
bun6 dreptate: acegtia fac profit din moneda insdgi, in loc
si ii faci din procesul pe care banii sunt meniqi si il
serveasci. Trisitura lor cea mai comund. este, desigur,
avarigia lor sordidi.
Aristotel
$i a intrat Iisus in templu gi a alungat pe toli cei ce vin-
deau gi cumpirau in templu qi a rdsturnat mesele schim-
bitorilor de bani... $i a zis lor: Scris este: ,,Casa Mea,
casd de rugiciune se va chema, iar voi o facefi pegteri
de tAlhari!"
Biblia
Atunci cAnd un guvern depinde de bancheri pentru bani,
acegtia, gi nu conducitorii guvernului, controleazi situa-
[ia, pentru ci mAna care de este deasupra miinii care ia.
Banii nu au o fard-mami; bancherii sunt lipsigi de patri_
otism gi de decenfi; singurul lor interes este ca$fig;l.
Napoleon Bonaparte
BAncile auficut mai mult riu reiigiei, moraiite;ii, linigtii,
prosperitifii gi chiar avufiei nafiunii decAt au ficut sau
vor face vreodati bine.
John Adams
Jorru FeRNoor.u
Cred sincer cA institugiile bancare sunt mai periculoase
decdt armatele permanente; gi ci principiul de a cheltui
bani pentru a fi plitit de posteritate... nu e altceva decAt
si picilegti viitorul la scari largi.
Thomas Jefferson
E destul de bine ci cetifenii naliunii noastre nu infeleg
sistemul bancar 9i monetar, altfel cred ci ar izbucni
o revolufie inainte si se faci dimineafi.
Henry Ford
Prin comparafie, afirmafia caustici a lui Mark Twain
,Un bancher este un amic care ifi imprumuti umbrela
atunci cAnd risare soarele 9i o vrea inapoi imediat ce incepe
ploui" pare destul de prietenoasi.
Agadar, cum au supraviefuit bincile atAt de mult ti
Ce le face pini la urmi si pari atAt de necesare?
Din punctul de vedere al clientului, bincile au trei
principale. Primul este acela de a facilita transferul bancar
ficAnd mai simplu ca oamenii si vi pliteasci pe
gi ca dumneavoastri sa ii pletifi pe al$i pentru bunuri
servicii gi pentru a vi oferi acces la bani in momentul si
locul in care avefi nevoie de ei. A1 doilea scop este cel de a
griji de banii dumneavoastri pini cind ii cheltuiqi. Al t
este si extindi creditul pentru dumneavoastri sau pen
afacerea dumneavoastri, pentru ca si primi[i banii de
avefi nevoie la momentul oportun. in lumea dezvolhta, es
posibil inci si triim feri un cont in banci gi mul$ oameni
acest lucru, insi viala feri un cont bancar este mult mai di
(nu ci daci ai unul ar fi neapirat ugoari).
La o scari mai mare, blncile sunt esenliale pentru
funcfionare a sistemului capitalist. CAteva persoane foarte
gate au capitalul necesar pentru a incepe o afacere firi fond
bancare. insi, in celelalte cazuri,antreprenorii au nevoie de u
capital de inceput gi de un capital care si ii lini pe linia
plutire pini cind apare profitul. in teorie, bincile string
84
50 DE IDEI GENIALE
dr la cei carefac economii gi de la alqi deponenfi 9i ii indreapti
Gltre cei care au nevoie de ei pentru a-gi desfigura afacerile.
S-a sus[inut ci aceasti deblocare a banilor care' altfel,
lr rlmAne depugi firi si produci nimic, este esen[iali pentru
drzvoltarea economic5. Firi acest flux monetar, economiile ar
Itrgna. Cu ajutorul acestuia, firmele au banii necesari Pentru
l tncepe si produci bunuri. Ele plitesc salariile pe care le folo-
fasc oamenii pentru a cumpira lucruri, iar bunurile pe care le
lrc pot fi vAndute, cresclnd fluxul monetar. De aici a Pornit $i
lriia recenti pentru modul in care bincile, la inceputul crizei
frn."r", au inceput si restriclioneze imprumuturile pentru
,i';i face rezerve. DacI aceasti restriclie merge prea departe,
economicl poate fi serios afectati - 9i, in mod
ic, banii disponibili pentru a construi rezervele bancare
fi, de asemenea, mai putini.
Originile sistemului bancar se afla in Antichitate, cAnd
Crmenii au inceput si igi puni porumbul gi alte bunuri, iar
Dri tArziuaurul gi argintul, in temple giinlocuri aseminitoare,
lrntru a le pistra in siguran;i. Folosind depozitele de bunuri
il d. "rrt, preofii din templele Babilonului dininsecolul perioada
al
Il-lea i.Hr. acordau imprumuturi negustorilor.
iei antice, templele gi alte institufii private efectuau
0 gami completi de servicii bancare - imprumuturi, depozite,
,chimburi gi transferuri monetare. Insu1a Delos devenise
ntru bancar. in schimbul depozitelor, numeroase institufii
care au inceput si dea oamenilor chitan(e sau certificate
dc garanqie. in secolul al III-lea, in Imperiul Persan al
3rsanizilor, de exemplu, negustorii foloseau certificate de
Srranlie numite ,sakk". in fapt, toate elementele sistemului
brrr."r modern erau aplicate gi cu mii de ani in urmi'
Totugi, abia in perioada cruciadelor a inceput si apari in
Europa sistemul bancar modern. DecAt si rigte si transporte
lume foarte mari de bani in lungile cilitorii citre cruciade,
loldagii bogagi gi pelerinii igi depozitau banii la organizagii
Precum Cavalerii Templieri la inceputul
cilitoriei, apoi
iolosea,, o poli1i platibili Ia vedere pentru a solicita lucruri in
oricare dintre castelele templierilor gi pe proprietilile lor din
85
 JouN FanNnoN
intreaga Europi. Templierii au ficut o avere uriagi de pe u
acestui sistem gi au devenit prima organizalie bancari mu
nalionali. Este posibil ca tocmai acest lucru si fi fost moti
pentru care regele francez a decis in cele din urmi si ii
trugi, in 1-307.
Insi, in acea perioadi au apirut primele mari binci i
liene - conduse de familii precum Medici, Bardi si peru
Acestea au ocolit picatul cregtin al ,,cametei,, (solicitarea
dobandi pentru imprumuturi) printr-o contabilitate creativ
Dobnnda era prezentati in conturi ca un dar voluntar sau
o recompensi pentru riscul asumat. Aceste binci au inc
si fie nu doar locuri de linut bani sau de efectuat transferu
ci surse majore de finanqare in lume. Chiar si regii qi
mergeau la binci pentru a imprumuta bani necesari rd,zboa
sau construirii de palate.
$i, datoriti ratelor mari ale doban
solicitate pentru finanlare - l2-4sro - bincile au devenit
mai bogate si mai puternice. Odati cu intensificarea comerf
lui in nord-vestul Europei dupi sfirgitul anilor r,500, sistem
bancar a devenit un element esenlial pentru economiile nati
nale, deoarece negustorii imprumutau bani pentru a cum
bunuri gi pliteau sumele inapoi, cu dobindi, dupi ce bun
erau vAndute.
In termeni simpli, bincile funclionau astfel. Oamenii
depozitau in banci aurul si alte obiecte de valoare, pentru a
pistra in siguranfd. In schimb, banca le didea un bilet la ordi
o ,,promisiune de platd", in cazul in care doresc si isi retr
aurul. Curind, oamenii au inceput si cumpere lucruri cu ace
bancnote, mai degrabi decat sd pldteasci direct in aur. chi
1 o inovafie esengiali din
aceasti perioadi a fost sistemul de ,,contabjl
in partidi dubli", care a permis bincilor si urmireascd in mod
banii care intri gi cei care ies - fluxul de numerar - si, in acelagi timp,
oferit o actualizare constante a activelor 9i a banilor aisponitin. un
experti considerl ci insigi aceastl idee, luati independent, este o sol
exceptionali care a ficut posibil capitalismul * deoarece, pentru pl
dati, a aritat ci existi ceva numit capital, care a fost definit drept
din conturi disponibili pentru firmele ce objin profit.
86
50 DE IDEI GENIALE
pl ,rstizi, desigur, bancnotele sunt bucili de hArtie feri valoare,
rLr;rr simple ,,promisiuni de plati".2
[.a inceput, pentru ci bancnotele erau doar chitanle,
v+rloarea bancnotelor aflate in circulalie era egali cu valoarea
arrrului delinut in banci. insi, pentru ca economiile si se
rlt,zvolte, cantitatea de bani puEi in circula$e trebuie si
r rcascd. - iar bincile pot face acest lucru in mod direct, tipirind
prrr 9i simplu mai multe bancnote sau acordind imprumuturi
;l ficAnd investifii. Ele trebuie si delini doar o cantitate
rrrlusi de aur, in caz de urgenfi. Acesta se numegte ,,sistem
hnncar cu rezervi fracfionali", pentru cd.rezervade aur este o
fracfiune din valoarea bancnotelor pe care Ie imprimi sau a
Itttprumuturilor gi a investifiilor. De obicei, o banci moderni
rlcfine doar tlTo din fiecare depozit gi folosegte restul de 90%
pcntru a produce bani.
Sistemul bancar cu rezervE fracqionali funclioneazd bine
elita timp cAt cei care fac economii nu igi retrag cu tofii
dcpozitele. Desigur, in perioadele mai tulburi sau daci oamenii
tud zvonuri neplicute in legituri cu situalia financiarl a unei
hjlnci, se poate intimpla ca oamenii si ,,fugi" la banci si igi
rotrage economiile. Mica rezervi a bincii s-ar pierde rapid, iar
Itanca poate intra in faliment, Iasand descoperi;i noui din zece
r licngi cu economii.
Nimeni nu ;i-ar dori si rigte si igi piardi astfel banii,
totugi, daci oamenii nu gi-ar depune banii la banci, bdncile nu
rr avea bani si investeasci sau si acorde imprumuturi, iar
€conomia, cred majoritatea specialigtil or, ar fiafectati. Agadar,
lrr majoritatea firilor, sistemul bancar este susfinut de bincile
rentrale, care funcfioneazi ca garanfi, pentru a preveni ca
oamenii si aibi de pierdut daci bincile ar da faliment. Astfel,
In teorie, oamenii se pot simli in siguranti depozitAndu-gi
' l,a origine, bincile au emis propriile bancnote gi, ln fiecare tare, a existat
trn caleidoscop de dimensiuni gi de modele. in cele din urmi, guvernele au
lnceput si standardizeze monedele. in SUA, ln 1863, a fost introdusi
moneda nalionalS unici. in Marea Britanie, moneda a fost standardizati
lreptat, de-a lungul secolului al XIX-lea si abia in 1921 a fost eliminatd
rrltima emitere privati de bancnote.
87
JonN FenNooN
banii intr-o banci, deqi criza bancari recenta a dezviluit
nici acest lucru nu este suficient atunci cind dezechilibrul
tre activele unei bdnci gi expunerea sa (imprumuturile gi inv
tiliilesale) devine prea mare.
Dupi cum s-a aritat in rispunsul guvernelor la criza
cari, bincile sunt considerate vitale pentru economiile
dezvoltate, de aceea nu poate fi permis falimentul
Guvernele au intervenit, deoarece ramificaliile unui
bancar se rispAndesc pAni departe. Rezervele fracgionale ar
ci bincile sunt atAt de interdependente, cu imprumuturi
investilii corelate, incit falimentul uneia poate atr
falimentul alteia ca un castel din cirli de joc, la fel cum s-
intimpla daci. oamenii ar da fuga la banci pentru a-gi retr
economiile.3
Acesta pare un sistem periculos gi, din anumite puncte
vedere, chiar este. inseamni ci majoritatea economiilor
diale sunt construite mai degrabi pe agteptiri decit pe
Iitatea imediati. Bincile imprumuti bani pe care nu ii
pentru a finanla dezvoltarea continui a economiei. Tr
aspectul extraordinar este faptul ci acest lucru a funcli
secole intregi. Firi acest sistem, economiile din Occid
probabil cd nu ar fi oferit prosperitate. Inevitabil, din cAnd i
cAnd apar erori majore care produc recesiuni sau cri
financiare grave. ins5, pentru cei care continui si p
prelul acesta meriti platit. Poate ci cei care igi pierd casa
slujba nu sunt chiar de acord cu aceasti teorie.
3 Dat fiind faptul ci toli cei din industria bancari cunosc acest lucru,
interesant ci s-a permis egecul creditelor ipotecare cu grad mare de
(subprime) americane care au declanEat criza. La prima vedere, nu
Iogici, ins5, in timpul investiga$ilor Comisiei de ancheti privind
financiari a Guvernului SUA referitoare la rolul bincii de i
Goldman Sachs in cadrul acestor evenimente, Goldman Sachs a preci
ci nu a ascuns clien$lor riscul ci garangiile aferente creditelor i
cu grad mare de risc ar putea fi pierdute. in schimb, ele au
,,minimizate", pentru ca, in eventualitatea in care s-ar intAmpla
lucru, cliengii si aibi, de fapt, de cAgtigat.
88
'\7 MoroRUL cu ABURI
inci inceput, motoarele cu aburi gi-au atras de partea
de 1a
l()r un amestec unic de afecfiune gi veneralie. Aburul care iese
tn permanenli din acestea le-a ficut si fie aseminate cu nigte
*rrrimale insufle;ite, respirand din ce in ce mai rapid pe mi.suri
( (. munceau din greu. Cu accese trecitoare de imprevizibilitate
rgomotoasi, acegti mongtri silbatici 9i mAndri gi-au supus de
lrtrnivoie puterea poruncii noastre, iar noi suntem recunos-
r iltori ci au ficut-o.
in august 1830, tinira actrili Fanny Kemble,l dupi proas-
pusi
lrlrul triumf in rolul Julietei din Romeo 9i Julieta, piesi
in scene la Covent Garden, a participat la o cilitorie de probi
pc prima linie ferati cu tracliune cu aburi din lume, calea
i,.rrta dintre Liverpool gi Manchester. Spre incAntarea ei,
rl rrefs pe platforma locomotivei, alituri de creatorul liniei
lcrate, inginerul George Stephenson. Lui Fanny, experienla
i s-a pirut foarte palpitanti. ,,O foaie de hxrtie obignuiti este
rrrrficienti pentru dragoste", ii scria ea unei prietene intr-o
Hcrisoare lunga gi plini de entuziasm, ,,dar o coali de hArtie
r oncept poate conline in acelagi timp o cale ferati 9i
extazul
tneu". Ea descrie in continuare locomotiva ca pe un ,,cal de
loc", numind-o ,,acest animilu! forniitor, Pe care imi venea
^'" :
rt,i-l mangal
I l)atru ani mai tdrzirt, Fanny Kemble s-a cisitorit cu americanul Pierce
llutler, moqtenitorul unei averi ficute din tutun, bumbac si orez cultivat
rle sclavi. CAnd Butler a intrat in posesia mogtenirii sale, Fanny a vizut
Cand Butler a refuzat
l)entru prima dati realitatea infioritoare a sclaviei.
si ia misuri in favoarea sclavilor, ea l-a pirisit. caliva ani mai tdrziu,
a publicat o lucrare despre plantagiile vizitate, una dintre cele mai bune
perspective de martor la realitatea sclavilor din sud, devenind un critic
iagi sclaviei: ,,Uneori mi obseda ideea ci era de datoria mea' gtiind
"t
( eea ce gtiam gi vizAnd ceea ce vSzusem, si fac tot ce imi sti in
putere ca
sI demasc pericolele ;i relele acestei institufii inspiimAntitoare".
89
 Jonw FeRNoor.r
Merge pe doui ro[i, care ii sunt copitele, iar acestea sunt
puse in miscare de picioare strilucitoare din oqel, de_
numite pistoane; ele sunt propulsate de aburi gi, cu cAt se
aplici mai mult abur la extremitifile superioare (le_ag
numi crupe) ale acestor pistoane, cu atAt mai rapid se
miEci rofile; iar cAnd vitezatrebuie si scadi, .rre,
"b,rr.riin re_
daci nu ar iegi in exterior ar produce o explozie
zetvot, se evapori in aer printr_o valvd de siguranfi...
Ceea ce este atAt de izbitor in descrierea lui Fanny nu
su
doar calitifile de animal pe care Ie acordi locomot'ivei, ci
felul minunat in care ii explici modul de func;ionare. Fann
era-o fati isteali, care i-a cerut lui George Siephenson si
explice, gi este evident ci a inleles destul dI bine principiul
bazi. Aceasti vizibilitate a puterii motorului cu aluri eite
care pare si fi inspirat acel simf de familiaritate si, in
aceli
timp, venerafie, pe care oamenii, de-a lungul timpului, l_
simfit pentru foarte pufine maginirii.
Ideea de motor cu aburi este surpri nzdtor de veche,
de mai bine de 2 ooo de ani. inca din secolul ar III-lea i.Hr.,,
inventator grec din Alexandria, numit Ctesibius, gi_a d
seama ci jetul de abur din ciocul unui ceainic este foa
un proiect practic de eolipil, iar o reconstrucfie recenti
acestuia a dovedit ci funcgiona perfect.
Cu toate acestea, dispozitivul lui Heron era o simpli
gi, chiar daci numerosi inventatori au ficut expirir
utilizind dispozitive cu aburi, au mai fost necesari atli 1 600
de ani ca si fie proiectat primur motor cu aburi functionar.
Momentul fundamental a fost descoperirea vidului a puterii
9i
presiunii aerului, la jumitatea secolurui al XVII-lea.'inti-o
de-
monstrafie faimoasi din 1663, otto von Guericke a aritat
presiunea atmosferici a fost suficient de mare incit si
faci
doui jumitili ale unei sfere golite de aer si reziste fortei de
tracfiune a opt cai puternici. Aceasti descoperire a ficut
90
50 DE IDEI GENIALE
posibili o modalitate complet diferiti de a utiliza aburul in
feturile lui Heron. in loc si foloseasci puterea expansivi a
rburului, se putea utiliza contraclia puternici atunci cind se
r{cegte gi se condenseazi. in anii 1670, inventatorul francez
l)enis Papin gi-a dat seama ci, daci aburul este prins intr-un
cilindru, acesta se contracti in mod spectaculos gi creeazi
o aspiralie puternicd pe misuri ce se condenseazi.
In 1698, inventatorul englez Thomas Savery a construit
primul motor cu aburi de dimensiuni reale utilizAnd acest
principiu. El a creat o pompi suflind aer in leava acesteia, apoi
I ricit-o, pentru ca aerul si se condenseze gi si se contracte qi,
prin urmare, si impingi apa in sus pe feavi. Motorul lui Savery
r fost utilizat intr-o serie de mine de cirbune noi ale vremii,
cAnd inunda;iile erau o problemi, insi presiunea mare din
listem a condus la o explozie care a ficut in cele din urmi ca
lceasti invenlie si nu mai fie folositi.
Cind negustorul de articole de fieritie Thomas Newcomen
din Devon si-a construit noul motor in 1712, el a evitat acest
pericol fierbAnd apa separat gi trimilind aburul la presiune
Joasi intr-un cilindru cu ajutorul unui piston. Aburul era con-
dus in cilindru gi impingea pistonul in sus, apoi se inchidea o
rupapi, era turnati api rece gi aburul se condensa, creAnd un
vid care impingea pistonul in jos. Pistonul era atagat la un ar-
bore pivotant 9i, pe misuri ce acesta impingea in jos, trigea in
sus celilalt capit al arborelui, scofind apa de la o adAncime de
pini la 45 de metri din minele in care era instalat motorul.
Motorul lui Newcomen a avut atAt de mult succes, incit,
foarte curind, mii de exemplare au fost instalate in minele din
Marea Britanie gi din Europa. Motorul cu aburi igi ficuse
a-
aparilia. Insi principalele descoperiri tehnologice nu se produ-
eeseri inci, iar cel care le-a ficut posibile a fost inventatorul
ccofian James Watt. Prima inovalie a lui Watt a fost adiugarea
unui condensator separat pentru a condensa aburul in afara
cilindrului gi a impiedica ricirea continui a acestuia si irosirea
astfel a unei cantitili mari de cilduri. A doua inovalie a sa a
fost aceea de a introduce aburul din ambele laturi ale pistonului,
rstfel incit acesta si se poati condensa gi contracta alternativ
9r
 JoHu FanNooN
50 DE IDEI GENIALE

din-cele doud pirfi. Odati cu motorul cu

aburi cu dubla proprietarii de mori au inceput si caute o modalitate de a muta
realizat de Boulton & Watt2 a inceput epoca
aburului. lucrurile mai rapid, mai departe gi in cantitili mai mari - atAt
Nu exagerim deloc dace spunem ci motorul cu
avut un impact uriag. Aburul le-a dat oamenilor
aburi Ptntru a face fafi cererii in cregtere, cAt gi pentru a intrece
o sursi r
aoncurenfa. Aici a apirut astfel un nou tip de motor cu aburi.
energie imposibil de imaginat anterior. Asociat
cu noile: Prima generafie de motoare a fost in intregime statici -
ginirii ale epocii, acesta le-a permis citorva barba;i si prod
in pufine ore ceea ce o armati ar fi produs inti-o luna. Prea mare 9i prea grea pentru a fi folositi pentru transport.
i lnsl mai tirziu, in 1799, Richard Trevithick din Cornwall a
a creat o noui specie de om: magnatul industrii
:r-1j:Ier,
l'nt776,cind secretarul rui samuer Johnson, Boswelr, creat un motor incredibil de compact 9i de puternic, utilizAnd
aviziti lburi de mare presiune pentru a forfa pistonul in jos, in locul
Soho, moara din Birmingham a lui Matthew
Boulton, Vldului de abur condensat, pentru a-l trage. in 1804, Trevithick
relatat: .Mi-ag fi dorit ca Johnson si fi fost cu "."rr"
noi... Imensita
gi puterea unora dintre aceste magini ;l-a amplasat motorul pe un suport si l-a agezat pe o cale
s-ar fi potrivit mingii frrati, creind prima locomotivi cu aburi. Totugi, George
mirefe. Nu voi uita niciodati ce mi_a s us dl. Boultr
Stephenson gi fiul siu, Robert, au fost cei care au iniiiat epoca
oDomnule, eu vlnd aici ceea ce o lume
intreagi isi doregte hroviari, odati cu calea ferati Stockton-Darlington, inaugu-
aibi - PUTERE)."
Epoca fabricilor incepuse deja, iar rofile
lrtl in 7825,9i calea ferati Liverpool-Manchester, realizati
hidraulice c clnci ani mai tArziu.3
duceau curelele care acfionau maginile de
lors gi d" f;r;; Timp de un secol, motorul cu aburi a fost forfa motrice din
oragele cu industrie textilr din nordul Marii
Britanii. i lpatele celei mai spectaculoase transformiri a lumii din
motorul cu aburi a adus Revorufia Industriari la
un niver htorie.a Motoarele statice cu aburi alimentau cu energie fabrici
totul nou' Roflle hidraulice puteau fi instarate doar
in catr lnari care produceau totul, de la grinzi pAni la pantaloni din
locuri, unde rAul era lat gi suficient de adAnc
foarte mult de flux. Motoarele cu aburi ofereau ai
a"fi", I La inceput, investitorii nu au fost deloc convingi de viitorul locomotivelor
mult _"i * cu aburi, iar inginerii feroviari s-au vlzut nevoili se arate valoarea acestei
energie, fiabilitate gi consistenfi gi puteau
fi insralate apr
-au
lnvenlii printr-o serie de demonstrafii publice. in America, ln 1830, Peter
oriunde era necesar. Foarte curAnd., motoarele Cooper a trebuit si participe la intrecere cu locomotiva Tom Degeqel
cu aburi
amplasate in fabrici 9i ateliere, in mine gi mori, lmpotriva unui vagon tras de un cal. Calul a ietit cagtigetor, insi Cooper
pompAnd
acfion€nd magini, ridicAnd greutifi. Cogurile nu i-a dezamdgit totu$i pe investitori. In Marea Britanie, inainte si se
aburul din motoare umpleau ierul de fum in timp
."ri ,.o deschidi prima cale ferati de cilitori intre Liverpool Ei Manchester, in
ce fabr 1830, directorii de firme nu erau convingi cd motoarele stafionare ce
acopereau peisajul, iar oragele noi apireau
in jurul lor ca tractau trenurile cu ajutorul cablurilor ar fi mai bune declt locomotivele.
percile dupi ploaie. Pentru prima data in
istoria lumii, alir Aqadar, la 6 octombrie 1829, acegtia au organizat o intrecere la Rainhill,
tati cu aburi, industria devenea forfa motrice a societltii. ln care cinci locomotive au concurat in fafa unei mulqimi de 10 000 de
La inceputul Revolutiei Industriale, trisurit" oameni. Competilia a fost cAgtigati de locomotiva cu abur Rocket al lui
c1a]el,e navigabile erau suficiente pentru a
trrrlil ."i Robert Stephenson, care a parcurs 56 de kilometri in 3 ore gi 12 minute.
transporta mat 'l'ransportAnd 13 tone de lnclrcituri tn vagoane, trenul Rocket a avut in
rialele brute citre mori a duce produsele finite.
9i f.rra .,rra medie o vitezi de 19 m/h gi, la un moment dat, a ajuns la 40 km/h.
C;1,"" & !V." a fost parteneriatul legat in 1775 intre James Watt ' Nu tofi oamenii de gtiingi sunt de acord ci motorul cu aburi a constituit
partenerul siu de afaceri englez Matthew elementul esenlial al urbanizirii. Profesorul universitar Sukkoo Kim de la
Boulton, pentru a ela Washington susfine ci factorul esenfial a fost procesul din fabrici, nu
proiectul revolugionar de motor al lui Watt.
motorul cu aburi.

93
 JoHN FanNooN
50 DE IDEI GENIAIE
bumbac, in cantitifi uriage. Trenurile cu
aburi transpor tl puni in funcfiune turbinele generatorului.s Agadar, atunci
materialele brute gi bunurile finisate la gi de l"
f"bri.i, p're. cAnd deschidefi computerul, sunt ganse si folosifi puterea
gi valul tot mai mare de cilitori care, pentru
prima dati lburului. CAnd punegi rufele in masina de spilat, folosigi
istorie, puteau si parcurgi distanfe considerabif
de mari oi cilitorifi cu metroul electric, energia
la serviciu. Puterea aburului. CAnd
incepAnd cu Marea Britanie, nafiune dupi lcestuia este alimentati de aburi. La fel sunt gi luminile ora-
nafiune au ;ului, panourile electronice de afigaj de la aeroport gi oricare
noscut o dezvoltare uimitoare a averilor, a puterii
industri llt aspect al viefii moderne care se bazeazd, pe electricitate.
gi, mai ales, a oragelor. De exemplu, in
SUA, pop"f"Ei" Aburul poate acum si nu fie vizibil acolo unde vi aflafi, insi
care in 1820 totalizacirca7Vo acrescut
, t" p"st" Si-LVoinT"ri lnergia lui se afli peste tot.
iar populatia oragului New york s-a dezvortat
de ra L24 ooo t Mai mult, motorul cu aburi este departe de a fi considerat
locuitori la, aproape 8 milioane, in timp ce in philadelphia
dlapirut. Fisurile din imaginea motorului cu ardere interni
crescut de la 64 000 la 2,4 milioane. De asemenea, ^Ves
in lncep sa se mireasci odati cu setea sa nepotoliti de com-
Pufin populat au apirut sute de orase noi pe misuri ce s. stibil gi cu trombele uriase de dioxid de carbon gi de alli
construit noi cii ferate de_a lungul acestui
feroviar charles Francis Adams a imentat prin
finut. pioni lgenfi poluangi care erup in atmosferi. Mulgi ingineri suslin
de entuzi: Cl tehnologia cu aburi a secolului XXI, numiti tehnologie
,,Noul orag din vest s-a dedicat in mod instinctiv... ;r"p tu aburi avansati, poate oferi ceva mult mai bun. Motoarele cu
suflet migcirii wemii. A rearizat faptul important lburi nu sunt restricfionate si ardi combustibil de calitate
ci aburur
revolufionat lumea gi gi-a legat inireaga existenfi luperioari, cum sunt motoarele cu benzini gi cele diesel;
de
putere a epocii moderne.. lcestea pot fi proiectate si funcfioneze practic cu orice sub-
Apoi, la inceputul secolului XX, motorul cu ttanfi care arde. in plus, ele produc fo4a de torsiune maximi,
aburi a
si cunoasci o perioadi de declin, fiind inlocuit, ," p.r", ,
lfa ca nu necesiti ambreiaj gi rofi dinfate, iar eficienfa este
electricitate gi de motorul cu ardere interni. mult mai mare. De asemenea, ele pot funcfiona cu mult mai
pireau sd duci o bitilie firi sorfi de izbandi
ciile fera
cu varul din ce pufin combustibil decAt motoarele cu benzini gi cele diesel,
ce mai mare al traficului de pe gosele
gi, chiar Ei in sectorul I dcci pot fi mai ieftin de operat gi mult mai pulin poluante. in
locomotivele cu abu-ri incepeau se cedeze locul Blvelia gi Austria au fost introduse de curind trenurile cu
motoare
diesel gi electrice. in Marea Britanie, locul lburi, care s-au bucurat de un oarecare succes.
de nagtere
trenurilor cu aburi, ultimul astfel de vehicul a dispirut in anul L7lL,la scurt timp dupi ce James Watt a creat
1968, in SUA in Lg62,iar in China in 2005. intre primul motor cu aburi, Erasmus Darwin (bunicul marelui evo-
timp,?"irr.,
au recurs gi mai rapid la electricitate pentru
a face masinile
lufionist) a scris un elogiu plin de entuziasm legat de viitorul
funcfioneze. Peisajele victoriene pline de llotoarelor cu aburi:
d;;;;;;;"
din coguri au rimas acum doar o ami"rir""ori a. J"-"ii.--'"Y
,:,.Ur, puterea abu-rului nu a dispirut cu totul; pur CurAnd, brapl ABURULUI NEINTRECUT! departe
-,-
simplu s-a ascuns in culise. Doar o mica parte Va impinge navele incete sau va conduce magini rapide;

"
lumii este generati de aburi. Unele stafii de alimentare
;I".ij;;
a
clrbune, altele petrol sau gaz, sau consumi combus I Multe companii de energie, cum ar fi Con Edison din Manhattan, pom-
nuclear, insi toate folosesc cjldura pentru peazi aburul din generatoare in casele din jurul centralei electrice, pentru
a crea aburul lnctrlzire.
94
95
JouN FanNooN

Sau va purta pe aripi largi Ei mari

Trdsuri zburitoare prin cAmpuri de aer.

Nici una dintre aceste previziuni nu s-a indeplinit,

oamenii chiar au ficut experimente utilizlnd magini gi avi
36 CTRAMIcA
cu aburi, iar aburul este intr-adevir neintrecut ca sursd
energie care conduce lumea noastri moderni. Ceramica se afli cu noi pretutindeni atunci cAnd bem sau
hAncim. Ceqtile gi cinile din ceramici pistreazi ceaiul 9i
Glfeaua intr-un mod care menline aceste lichide in siguranli
fine,
fl calde. Farfuriile gi vasele din ceramici sunt recipiente
ijlenice 9i firi gust in care si ne linem mincarea' Alte ma-
intermediare au fost doar trecitoare - sticli, metale,
plastic, hArtie gi chiar plinel *, insi acum se pare ci am
tlmas fideli ceramicii pentru majoritatea necesitifilor noastre
tulinare. Este simpli, ieftini, durabili gi, chiar si in forma sa
3ta mai pulin elaborati, rimAne atractive.
Ceramica existi de atAt de mult timp, incAt arheologii au
hlosit-o adesea ca modalitate de a identifica diverse culturi
populalie de la sfargitul Neoliticului
lreistorice. De exemplu, o
irre treia in Europa de Nord gi de Vest cu 3 800-4 400 de ani
ln urma este cunoscuti acum sub numele de cultura campa-
illformi, datoriti vaselor sale distincte in formi de clopot pe
llre le realizau - majoritatea pentru a bea bere, dar 9i pentru a
dcpozita
-
alimentele s,i chiar pentru a topi minereuri de fier.
Alt grup, care a triit in Europa de Nord cu 4 450-4 900 de
lni in urmi, este cunoscut sub numele de cultura ceramicii
Gordate, datoriti obiectelor de ceramici decorate cu ajutorul
lforilor. Ceramica nu a reprezentat neapirat un element central
I ln perioada medievali, oamenii din casele bogate obiqnuiau s5 minance
din pitrate din pAine tare, veche de patru zile, asemdnitoare unor talere.
La sfArgitul mesei, piinea putea fi mancati cu sos sau stransi pentru a fi
datt de pomani celor siraci care a$teptau in fala casei si primeasci
resturile de la mas5. Desigur, acest lucru era mai ieftin decat o maqini de
rpalat vase. Cu toate acestea, pe la sftrgitul secolului al xv-lea, mai ales in
lluropa de Nord, talerele erau realizate mai mult din lemn sau cositor,
lar vasele din lemn erau folosite in secolul al XIX-lea alituri de farfuriile
de ceramici.

96 97
 JoHN FenNooN
5O oe mu GENIALE

al acestor culturi; s-a intamplat ca fragmente

distincte de
cr dc acest lucru3), atunci aceasta este acum cea mai veche cera-
mici si supravietuiasci acolo unde celelalte vestigii di; tnicd din lume.
ruserd de mult. Acest lucru nu inseamni ci a fost gi prima ceramicS..
S-a crezut inifial ci ceramica a fost inventati abia dupi Oamenii au modelat figuri din argili cu mult timp inainte. Cea
oamenii au inceput si se ageze in ferme. Descoperirile
arl tnai veche ceramici au fost ,,figurinele Venus", mici statuete
ologice din orientul Mijrociu par si.o"it;;I"x,
r".r",?, rprezentAnd nuduri de femei, gisite in Europa de Nord gi de
gdsite obiecte de ceramicd ce dateazi
de doar g 000 de ani trt. Figurina Venus gisiti la Dolni Vestonice, in Republica
pufin timp dupi ce au apirut primele ferme gi orase Cehi, dateazi de acum 27 000 de ani. Primele oale au apirut
in ace:
parte a lumii. De exemplu, in mun yii Zagros 3:va mai tArziu.
din Irakul
astizi, oamenii au inceput sd, realizeze obiecte de In mod surprinzitor, puline dintre primele oale au pistrat
ceram
abia in 6300 i.Hr., la circa 2 0OO de ani dupi Itmne de negru de fum care si poati sugera ci au fost intre-
ce au inceput
cultive g^rAu gi orz, sd creasci vaci gi oi gi si luinlate la gitit. Este gi cazul vaselor mari, care au fost folosite
triiasci in
asezate. [nsi in Odai yamamoto, in Japonia, ]nai tlrziu pentru depozitarea pe termen lung. Se pare ci pri-
au fost descop
obiecte din ceramici vechi de 12 500 de ani, mele vase au fost realizate din lut - castroane pentru servirea
cu mult inainte
aparilia agriculturii. popurafia de vanitori-curegitori lnAncirii sau, poate, vase mai adAnci pentru incilzirea crusta-
carr
creat aceasti ceramici,2 surprin zdtor de delica* Gcelor cu o piatri fierbinte. Se pare ci primele vase nu aveau
gi de
realizati, a rimas cunoscuti sub numele de cultura prea multe intrebuinliri. in timp, totugi, au fost realizate oale
Jo
datorite urmelor distincte, de sfori sau
,,jomon.,, d.e pe vas mai mari gi mai rezistente care puteau fi folosite pentru gitit,
lor. in 1999, tehnicile de datare imbunatagite au Pcntru depozitarea lichidelor 9i a alimentelor. Acestea au avut
stabirit
unele cioburi de ceramici Jomon au o vechime Un efect profund asupra rela$ei noastre cu hrana.
cu 4 000 de
mai mare, adici de circa 16 S00 de ani. in _od Carnea putea fi coapti sau fripti pe pietre fierbinli sau pe
c.rt, ,ru
puteau realiza vase intr-un stil de viafi neagezat. ttlsip, insi oalele au crescut spectaculos gama de alimente care
PAni recent, se credea ci vasele Jomon ar
fi cele mai ve, Puteau fi gitite, prin fierberea lor in api. Multe plante
din lume, iar acestea i-au surprins pe experfi la
fel de mult lmposibil de consumat altfel puteau fi preparate in acest mod.
asocierea cu vinatul gi culesul, deoarece
ei credeau ci cera Leguminoasele, cerealele 9i ridicinoasele au devenit rapid
iti are originea in Asia continentali. Apoi, in 2009, au llimente debazd,.
descoperite fragmente de ceramici calbotnizata De asemenea, ceramica a oferit pentru prima dati reci-
in'fe
Yuchanyan din provincia chinezi Hunan. prin plente bune pentru lichide. Este posibil ca, la scurt timp dupd
interm
datirii cu carbon a unor fragmente de os gi cirbune d"r.op"ri crearea primelor borcane, oamenii si fi observat ce se intAmpli
in apropiere, experfii au stabilit ci aceasti ceramici are r lntr-un buletin informativ de la BBC, unul dintre cercetitorii de Ia
vechime cuprinsi intre 12 500 gi 1g 300 de Yuchanyan, David Cohen, a admis ci existA adesea probleme privind
ani. Daci au
tate (natura pardoselii pegterii nu ne permite si fim datarea artefactelor gasite la suprafala pegterilor. in care oamenii
"Felul
2 Slplturile ee migci 9i fac modificiri ln pegteri este greu de observat din punct de
au scos la luminA dovezi c{ popula$a Jomon vedere arheologic... Imaginafi-vi ci aveti un foc Ai apoi vin alli oameni gi
mAnca
afumat gi bea vin ftcut din boabe de ,o., ,trrrg,rri
sllbatici 9i cI; fac alte focuri, deci avegi cenu$a de la toate aceste focuri amestecatl, lnsi,
Agadar, departe de a trli o viagl primitivt
de iubzistenga, aga cum ln acelagi timp, vin oameni si sape 9i sI curefe, impingAnd lucrurile pe
qre:up-us arheologii, unii vrnitori-culegitori erau connaiseuri preistor margine; asta chiar ci incurcl totul." insl el este de plrere ci ei au avut
ducAnd o viafi linigtir{, firi obligagii gicu pugirre
greutifi. griji si se asigure ci fragmentele datate gi ceramica se potriveau.

99

JonN FnnNooN
atunci cAnd fructele gi alte plante sunt depozitate in con
de umezeala. Daca acestea conlineau zaharuri, incepeau
fermenteze $i, in procesul de fermentare, zaharurile
transformau in alcool. Poate ci a fost un accident la
insi oamenii au inceput si fie interesafi si produci
din aproape orice - miere, struguri gi alte fructe, cereale
Probabil n-ar fi gregit si spunem c5,, f5:ri ceramici, nu
avut bere sau vin.
Primele vase au fost, probabil, simple boluri, realizate
frecarea argilei umede intre degete gi agezarea ei in fo
necesari.a Odati modelat, vasul era l5sat pur gi simplu Ia
si se usuce gi si se intdreasci. Vasele uscate la soare aveau
cele din urmi si se fisureze daci erau umplute cu ap5,
argila absoarbe apa gi se inmoaie. Nu dupi mult timp
olarii au inceput sd realizeze vase mai mari gi mai
rulAnd argila intr-o formi lungi tubulari gi incolicind-o ca
faci o oali. De obicei, aceste oale incolicite sunt arse printr
procedeu simplu, agezAndu-se deasupra focului.
Nimeni nu Etie cAnd gi unde a apirut pentru prima
roata olarului. Datele estimative variaz6. foarte mult, in
10 000 de ani qi doar 3 400 de ani in urmi, iar divergi e
sunt de pirere ci a apirut pentru prima oari in Europa,
China sau in Mesopotamia. Cea mai puternici dovadi ar
ologici timpurie - roata olarului din piatri gi fragmente
oale realizate Ia roati - provine din Mesopotamia.
prime rofi au fost aga-zisele rogi lente. Ele sunt pur 9i si
mici platforme rotunde pentru argili care pot fi intoa
manual, pentru a nu fi necesar si vd deplasagi in ti
ce modelafi oala, gi care ajuti la menlinerea oalei mereu
aceea;i distanli de corp. Acestea cresc foarte mult viteza
precizia cu care un olar poate realiza serii intregi de v
foarte aseminitoare, mult mai mari.
a Aceasti tehnici se utilizeazi inci pentru obiectele raku japoneze,
apreciate, utilizate in ceremonia tradigionali a ceaiului. Bolurile
sunt modelate manual, apoi arse la temperaturi joase o perioadi sc
apoi sunt scoase cit lucesc inci s,i introduse in api rece sau lisate si
riceasci la aer.
100
5O OT IDBT GENIALE
TotuEi, aparigia rolii rapide, cu 2 700 de ani in urmi' a fost
marea descoperire tehnologici. In esenfi, aceasta este roata
pe care o folosesc majoritatea olarilor de astizi' Cu roata
rapida, platforma este ridicati pe un ax, Pentru ca olarul
si
poati-1.r.r" stAnd in picioare. in jurul axului este plasati
ir roati grea din piatri care poate fi ficuti si se roteasci
printr-o impingere sau o lovituri ugoari' Pe misuri ce inerlia
pi"trei o -"t girr. in rotire, olarul igi poate trece miinile pe
du"r,rpr" argilei pentru a continua si o modeleze in timp ce
rceasta se risuceqte. Pentru a modela cu ugurinli' olarul
are
nevoie de o argili mai moale 9i mai fini decat atunci cand
lucreazi cu o roati manualalenti, aga c6 vasul trebuie ars intr-
un cuptor la o temperaturi mare, pentru a-l face mai rezistent'
Cu ajutorul roqii rapide, un olar bun poate realiza un vas
rimplu la un interval de circa un minut, iar vasele ies aproape
ldentice. Odati cu aparilia rolii rapide, fabricarea vaselor
r devenit o industrie, iar volumul de vase produse in Grecia 9i
au transfor-
ln Roma antici este impresionant. indeosebi grecii
mat in arti megtegugul ceramicii, cu decoraliunile lor in
negru
;1, mai tArziu, in rogu.
insi, pentru vesela destinatl uzului zilnic, obiectele de
ceramici pireau mai degrabi ieftine 9i grosolane comparativ
cu cele din sticli gi din metal, de aceea, o lungi perioadi
de
in
timp, astfel de vase nu au fost intrebuinlate Ia masi' A-poi'
,*.o1rrl al IX-Iea, a apirut un tiP de ceramici nou 9i frumos
ln lumea islamici, o ceramici proveniti din China' numiti
estezi porlelan' Porlelanul se fabrica deja de ceva vreme
in
sub dinastiile Sui Tang
China, insi a atins perfecliunea 9i
(581-907 d.Hr'). in loc si aibi o texturi zgrunfuroasi' groasi'
mati gi opaci, aceasti ceramici chinezeasci sau porlelan era
rlhi, netedi Ei atit de delicat de fini 9i de translucidi, incat se
putea vedea umbra biuturii iniuntru' De asemenea, suna
foar-
te frumos la atingere.
Porlelanul .t-irr"r"r. a atins o perfecliune inimaginabili
ln timpul dinastiei Ming (1368-7644), atunci cind a apdrut
tle.orali,rnea distincti albastru cu alb, atAt de asociati por-
al XVI-lea, in timpul dinastiei
[elanului chinezesc. in secolul
101
 Jcllrx lfanmoN
50 DE IDEI GENIALE
Ming, europenii au vizut pentru prima
dati o astfel de ce aunt fabricate astfel. Degi este implicati prea pufini arti sau
mici, deoarece devenise cunoscuta in Anglia. Et
captivafi de frumusefea ei, incAt gi_au prppus
;";;;;;; pricepere in producfia unei serii masive de ceramici vAnduti
imediat si ln magazine, ceramica produsi in fabrici este atrigitoare gi igi
imite. Cu toate acestea, secretul chineziloi
a iost gr", iu-"n,
Datoriti aspectului ei translucid, olarii tndeplinegte foarte bine utilitatea, iar ceramica manuale de
ci o pot realiza amestecAnd praf de sticli tn ",.ro["rri
.;J", tnalta calitate se mai geseqte inci de vdnzare.
argita. a."", intre timp, ceramica se poate dovedi materialul-minune aI
formuli pirea destul de asernindtoare, insi era
mai moale recolului. Pentru majoritatea oamenilor, ceramica, atunci cind
mai groasd, aqa ci, inevitabil, avea un aspect
mai aspru. Ola nu constituie opere de arti scumpe, este un material pentru
englezi au adiugat pudri de os pentru
a o intiri gi au r baie gi bucitirie. insi tehnologia ceramicii a evoluat in scopuri
porfelan pe bazi de os, care, degi-era
atrigitor, nu se com diverse, de la scuturi antibombi pentru aeronave pini la
.u.
9:I:"."fea gi frumusefea porlelanului
anii L760, olarii francezi gi engrezi au descoperit
;ii;;;;.;;"; motoare cu eficienli ridicatd pentru magini. A apirut chiar
ceea ce fir ;i o ceramici speciali pentru a inlocui pirfi ale corpului. poate
porlelanul chinezesc atAt de special.s Acesta
con;inea cI expresia ,,picioare de lut" ar putea deveni intr-o zi adevirati
dupa numele lor chinerueti ar"pi propriu.
::!:1?:+",:y1oscut1.
(o argili albi foarte finil qi petuntse (o la
piatri care se lichefir
la temperaturi mare gi formeazi o ,ti.ta
naturali). Dupi ce
descoperit ingredientele, acegtia le-au importat
mai intAi r
China, apoi au observat ci granitul
9i caolinul local s
aproape la fel de bune.
atunci, produclia de ceramici s-a schimbat
. De foarte semnificat
puline obiecte se mai realizeazd,la roata
l.*T,
in schimb, ,."riu" sunt fabricate la scari industriali olarul
diverse procese automate, cum ar fi modelare"
gr"rr.l",r,
presupune presarea argilei in forme in
timp ce este se:
9i granulati. Majoritatea farfuriilor din pioa".qi" l"
;sr.,r',,, p*l.l"nurui chinezesc a fost descoperit de fapt in
jumitate de secol mai lnainte, de tAnirul Meissen, cu
gerri* Joh"rr. Friedrich
insd doar prin cruzimea extraordinari a
lui Augustus cel I
principele elector al saxoniei. Auzind
de priceperea adolesce
Johann ln alchimie, Augustus l_a
finut incuijt pAni cAnd a desc
cum sd transforme metalul de bazi in
aur. FicAndu_i_se *ile d" ei, J.
de gtiinti din Dresda Ehrenfried walther
von Tschirnhaus l-a convins
Augustus si ri permiti beiaturui si stea
." ur gi si rucreze in schimb
secretul porfelanului chinezesc. pizit inci,
Johann a rezorvat orobrer
lntr-un an, ln 1708, iar porfelanul de Meissen
a inceput si fie produs
1799. 9i aga, Augustus l-a eliberatpe Johann abia in 7TL4.In at
:lra1
perioadi, el era foarte bornav rn urma
i-.r"r"i in raborator gi a
dupt doar cinci ani.

102
103
 50 DE IDEI GENIALE

Potrivit legendei, impiratul Shen Nong era faimos pentru

lnteresul siu in medicina plantelor. in 2737 i.Hr., spune una
35 CnrrnuA $t cEAtuL dlntre legende, Shen Nong, aflat in vest cu armata sa, sorbea
dlntr-un bol cu api fiarti, cind s-a intAmplat si cadl in el
clteva frunze de ceai din apropiere. CAnd apa s-a inchis la
Vi putefi imagina o siptimAni sau chiar culoare gi impiratul a gustat-o, a rimas plicut surprins de
. o luni,
zicem o viafi, firi aburii plicugi ai cafelei gi ai si nu lroma gi de calitilile tonice ale neobignuitei biuturi. Shen
ceait Nong a mai descoperit, se pare, ci ceaiul este un antidot impo-
o"rorl.""rt triva mai multor plante otrivitoare. Oricare ar fi adevirul,
Aweam un ceainic, l-am lisat qi
s_a spart. pare probabil ca ceaiul si fi fost o biuturi comuni in China cu
Nu l-am reparat gi treaba r-" 2 500 de ani in urmi, atit din ratiuni medicinale gi ca biuturi
"gr"r"i.
N-am mai bdut ceai un timp indelungat... rlcoritoare printre oamenii obignuili, cAt gi ca simbol al sta-
Universul intreg e mai limiiat. tutului la curtea impiratului.
Cafeaua are o origine mult mai recenti. Primele inregistriri
Ceaiul qi cafeaua fac parte atAt de
mult din viala de zi cu lctorice provin de la cilugirii sufigti care cultivau cafea in
incit uitim adesea ce biuturi minunate sunt. gridinile lor din Yemen, in secolul al XV-lea. insi cele doui
Daci sL ar .vq
aoir
intr-un roman fantasv. a.psfp2 tv $i n- plante principale de cafea, Coffea arabica gi Coffea caneophora
magi c e _ b iu tu ri . J:X
treo,esc imediat gi vi pregitesc
T:r1,iff :,'ffi
fi : :
pentru viafi.
!i .1Ia,j, llll (care au dat boabele ,,robusta"), igi au originea in Ethiopia gi in
Africa Subsahariani. O legendi spune chiar ci Ethiopia este
De aceea, nu este de mirare ia
au apirut legende in legi fara in care ar fi fost descoperiti cafeaua.
cu persoana care a inventat aceste Legenda cafelei provine, poate, din capitul opus al scirii
biuturi.
ci ceaiul igi are originea in China. Existi Esie destul dJsi aociale. Daci impiratul Chinei este cel ciruia i s-a atribuit des-
dovezi istorice
prezenlei unor ferme de ceai vechi coperirea ceaiului, se pare ci datorim descoperirea cafelei unui
de cel pufin 3 000 ;e
dovezi genetice ci toate varietifite pistor de capre sirac numit Kaldi, care a triit in Ethiopia cu
?:::"1":11,-exlsta
derne de plante de ceai sunt hibrizi 1 200 de ani in urmi. Legenda spune ci acest pistor gi-ar fi
sinensis, care crette pe munfii
d;;;;l"i ff; il;
din nordul gir_rrri"i, observat caprele destul de nelinigtite dupi ce au consumat
uul
gi in provinciile chineze vestice yunnan ".t fructele rogii ale unui anumit tufif gi a decis si le incerce gi eI.
YI""T"', gi sichuanl
Stirnit de efect, Kaldi a mers la un om evlavios care le-a arun-
posihit ., .""i.,1 sa iei aibi.r,g,r*"
lT,:^*":lj^rfj:*te
Yunnan, unde triiesc arbori de ceai ," cat cu dispre! pe foc. Kaldi a scos boabele, care se prijiseri
Ji;;, ui u"
inalfi. "".i,
ani, in pidurile tropical-e din munlii "ri, de-acum, le-a micinat intr-o pudri gi a adiugat api, preparAnd
i;
de vest a Chinei, acum 2 5OO ";;;;;;;;"r"
de ani, marele filosof
astfel prima ceagci de cafea.
zi s-aintalnit cu un ofiler vamar care r-a incurajat chinez Lao Interesant este faptul ci, in pofida originilor lor foarte
si igi relateze diverse, atAt cafeaua, cAt gi ceaiul au sosit in Europa in aproxi-
in Tao Te ching gdndurile despre prima
sa ceagci de ceai, o bau-
turi pe care a descris-o ulteriortrept mativ un deceniu, la jumitatea secolului al XVII-lea. Prima
,,spuma jadului lichid... cafenea europeani s-a deschis in Italia in 1645, iar prima
$i, poate ci tocmai aici, in vestul Chin"i, a apirut legenda
chinezeasci despre originea ceaiului. cafenea englezeasci, ce func[ioneazi gi astlzi, a fost Queen's
Lane Coffee House din Oxford, deschisi dupi doar noui ani.
t04
105
JoHN FaRwooN
Ceaiul a ajuns in Europa cam in acelagi timp, iar in An
devenit cunoscut in anii 1660 datoriti sofiei regelui Carol
Il-lea, Caterina de Braganz a, care l-a adus ca pe un capriciu
Portugalia sa de bagtini.
inci de la inceput, este clar cd a existat in Europa o
intre ceai gi cafea, in pofida coincidentei sosirii lor gi a
minirilor dintre acestea ca biuturi fierbinfi, u$or acr
aromate, pline de cafeini stimulatoare. Ceaiul a fost adus
Anglia de membrii familiei regale gi s-a bucurat intotdea
de respect, datoriti originilor lui chineze imperiale.
fost biuti la inceput de studentii de la Oxford, iar imaginea
a pirut intotdeauna mai pulin respectabili, ca o urmare na
rali a inceputurilor sale legate de un pestor de capre mod
Chiar si inainte si ajungi in Europa, ceaiul era adesea
tura celor rafinafi, sorbit cu reverenld in ceremoniile japon
gi chineze ale ceaiului. $i aproape toli erau siguri de proprie
lile lui medicinale. Pentru budigti, ceaiul avea chiar gi o
spirituali, iar primul manual japonez al ceaiului, datnnd
secolul al XIII-lea gi intitulat Cum sd rdmdi sdndtos cu a
consumului de ceai, suslinea indrizne! ci: ,,Ceaiul este cel r
important remediu mental gi medical si are capacitatea de a
face viata plini gi completi"; in timp ce un proverb ja
spune ci: ,,Daci un om nu abiut ceai, este incapabil si
adevirul si frumusetea".
Cafeaua, pe de alti parte, a fost intotdeauna biutura
conformigtilor. La fel ca ceaiul, cafeaua era baute din rati
religioase, nu pentru calmare, ca in cazul budigtilor Zen,
pentru a stimula exaltarea spirituali a sufigtilor. Poate ci
este deloc surprinzitor c5 musulmanii care nu aveau nici o I
gdturi cu sufismul au inceput si o priveasce mai degrabe ca
o biuturi dubioasi sau chiar haraam (interzisi), desigur, d
ce au rimas ingrozifi vizAndu-i pe cilugirii sufigti foarte
tafi in urma consumului de cafea. intr-adevir, degi Turcia ar
inimaginabili astizi fari cafea, se pare ci aceasti biuturi
fost interzisi aici la inceputul secolului al XVII-lea. $i, ln
ironic, a fost interzisi chiar gi in locul siu de origine, E
de citre cregtinii ortodocsi, pAni in 1889.
106
50 DE IDEI GENIALE
in Europa gi in America de Nord, daci doamnele igi beau
eeaiul in casele lor impunitoare, studenfii 9i intelectualii se
Itringeau in cafenele riu famate pentru a dezbate idei revo-
lugionare sau pur gi simplu pentru a ironiza clasele sociale
ronsumatoare de ceai. in Franla, Voltaire, Rousseau gi Diderot
lorbeau cafea in perioada Iluminismului 9i visau cu ochii
deschiqi la Revolufia Francezi, in Caf6 Procope din Paris' in
America, numerqase ceqti de cafea din cafeneaua Green Dragon
dln Boston insuflau energie revoltei americane, in perioada
cAnd John Adams, James Otis 9i Paul Revere igi plinuiau cam-
pania. $i, dupi ce a izbucnit revolta si americanii au aruncat
Ceaiul in portul Boston pentru a sfida taxele britanice, in ca-
drul scandaloasei Partide de ceai, numerogi americani au
refuzat si bea ceai ca misuri de protest. in Statele Unite, pnni
mai recent, ceaiul era considerat o bauturi imorali, insi mulli
lmericani au inceput si deguste sortimente de ceai de buna
Calitate, ca un semn al rafinamentului. Acesta si fi fost oare
rfArgitul revolufiei?
Ceaiul a mai fost considerat imoral 9i din alte puncte de
vedere, pe lingi asocierea lui cu taxele britanice' Dupi ce
oamenii simpli din Anglia au inceput si consume cu plicere
ceai gi si il transforme in bautura lor nalionali, iar o ,'cea9ce
buni" a devenit o parte importanti a vielii clasei muncitoare
modeste, comerlulcu ceai a constituit elementul fundamental
rl colonialismului victorian. La inceputul anilor 1800, brita-
nicii cultivau opiu in India, apoi l-au importat ilegal in china
pentru a-i atrage pe chinezi gi a-i face si igi vindi ceaiul la
prequri foarte mici. in cele din urma, britanicii au furat citeva
aoiuri de ceai din china gi le-au plantat in intreaga Indie, iar
indienii au putut cAgtiga bani pentru a cumpira bunuri produse
tn Marea Britanie. Numerogi indieni au fost obligagi s5 renunle
la viafa lor de agricultori gi au devenit sclavi ce munceau in
achimbul unui salariu.
Degi consecingele reale ale cultivirii 9i producliei de ceai au
fost profund negative pentru milioane de oameni din Imperiul
Britanic, acasi ceaiul a fost asociat cu partea cea mai apreciati
qi mai nobili a culturii britanice - de la ceaiul servit pe peluzi
t07
 Jonu FanNooN
50 DE IDEI GENIALE
t" y:rjl" englezegti pAni la cinile de ceai cald
care ficeau ier
mai blinde. Pentru britanici, ceaiul Ilrefurile au fost restabilite usor in ultimii ani, insi cultivatorilor
a fost dintotdeauna ma
de cafea le este inci destul de greu si oblini un pre! decent
:" ::T:I::1ti1"f.*:':i r:ilff *affi i* ;*.,fr
pentru cafeaua lor.
pirisit iubitul
sau iubita, e cazul si puneli Can{ savurati un cappuccino, este posibil si credeli ci pre_
insi nu toti britanicii au fost fermecai au ceainiculprier pe
lrrl cafelei este prea mare, nu prea mic. problema este ,,valoa_
ceai. J.B.
exclama pe un ton arfigos: rea adiugati". Comercianfii angro din alimentafie pot face
,,probrema noastri este ci
prea mult ceai. Eu vid in asta rizbunarea profit chiar gi din vazarea unor produse brute, neprocesate.
lenti a orienturl I,,si procesarea alimentelor adaug;i valoare gi deschide drumul
care, a.deliat cursul Fluviului Galben
citre gAturile noastre.,,
t ittre profiturile mari. cand vine vorba de valoare

de
;,ffi;Hi;iil::,,
biuturi a diavolului. Generalia beat a Americii acleviratul cAgtigitor este cafeaua instant, insi putem ,irru
adiugati,
1:lyr"!i" recalcitranfi
adolescenpii ncelagi lucru si in cazuL sortimentelor de ."pprr..irro, .rpi"rro
din anii 1950 se adunau in cafen
r," prepara espresso si ii sfidau pe qi caffe latte. in plus, o mare parte din iniustria glotali a
:""_1:. cei mai vArstnici t afelei este concentrati in miinile catorva corporalii
fAsAitul espressorului gi in harait,rl qi uriaqe.
tinguirea tonomat
sunt usor diferite. c"r"".," pi Nestl6 gi Altria, impreuni cu sara Lee gi procier & Gamble,
^_,j.:^T:l_r:bt"T:t:
orice asociere cu tabira de stAnga, dupi " cumpiri aproape jumitate din cafeaua lumii. O astfel de pu_
ce valuri intregi
colonialism american la pre! ,jrr, tere de cumpdrare concentrati, un astfel de excedent de cafea
au miturat lumea s qi o astfel de valoare adiugati masivi potenfiali au deplasat
emblema Starbucks, oferind sortimente
a" ." ln mod spectaculos banii ficuqi din cafea de la cultiiatori
"rprurro ,ri I
vorbim de cafe latte, mocaccino
llllll:^1.::
celelalte relete f,r,
:-"elaborate care il
si ciltre marile concerne multinationale. in 2002, intr_un raport
.u-r1t: baut ",r"gp".orr;;;ffir;.;
mai-mult de tiberati J;;;
lntitulat foarte inspirat ,,Jaful", oxfam a urmirit pregurile
3"1:t,^::rb]1d,
batangii impotriva siriciei, ca reactie h;;;";;rr;". i platite pentru un kilogram de cafea cultivati in uganda a
9i
lei, a devenit opfiunea de protest. demonstrat ci preful din magazinele din Marea Biitanie era
Existi doui aspecte care par si conteze acum de 700 de ori mai mare decit cel cu care a fost cumpirat de la
ceaiul gi cafeaua. primul este rolul pu
in relatie agricultori. Apari!ia miscirii comer!ul echitabil pentru cafea
.rr";i;;;;* a reugit oarecum sd evidentieze gi sd remedieze problema,
globala' Al doilea este legat de probiemele insi.
de sinitate. ( situalia a rimas, in esenfi, aceeagi. Nici in cazul ceaiului nu
si cafeaua sunt bune sauiele pentru
sinitatea fieciruia?
cafeaua si ceaiur constituie in prezent ilvem o soarti mai fericiti.
- industrii uriase CAnd vine vorba de sinitate, problemele sunt mult mai
valoare de sute de miliarde de lire ,,"rfi"".-i";;;;;;i;;
existi circa 25 de milioane- de agric,rltori t.mplexe decit vi putefi imagina. Din punct de vedere chimic,
*;ii.rfrT; atat ceaiul, cat gi cafeaua au efect mai ales deoarece confin
atgi mulgi carl depind de aceqria pen
lllllll",
existenti. o."ldu1
9i
intr-adevdr, este greu sa ."n'*"1,ilr_';;#:" rafeini, un drog psihoactiv care, in cantitifi mici, vd poate
ceaiului gi a cafelei in ceea ce privegte schimba starea de spirit gi vi poate face mai alerli din punct de
avufia multor state d
Lumea a Treia. insi existi o problemi. vedere mental. Cu toate acestea, in cantitifi mari, cafeina
i" ptfiir."r"rr, *rr, poate declanga anxietate, panici qi insomnie. De asemenea,
lumea cuttivi o cantitate mutt prea
f: ::1"^:i-:
La inceputulfccid;n1,
acestui secol, a existat
mar poate produce dureri de cap si poate cregte tensiunea arteriali
piafa mondiali care a condus la o scidere "" ";;;;;;;';:';;; pi nivelul colesterolului din sange. pini mai recent, experfii
dramatica, pr"1., recomandau, ca doz,- ideali pentru stimularea mentald, doui
108
109
 JoHN FenNooN
50 DE IDEI GENIALE

cegti de ceai sau de cafea tare pe zi(LOO-200 ml), iar oameni

Poate ci se recomande sa incheiem acest subiect cu cintecul
le era teami sd treaci la cafeaua decafeinizati, din cauza
de laudi al lui Jerome K. Jerome, din Trei intr-o barcd:
presupus risc crescut de aparitie a unor boli cardiovasculare
la aceasti stimulare. Totugi, cercetirile recente au Dupi oui qi bacon [stomacul] ne spune: ,,Lucreazdl" Dupd
ci o cantitate mai mare nu face atAt de mult riu, ba chiar micul dejun gi o bere bruni, ne spune: ,,Dormi!" Dupi o
poate face bine. intr-adevir, este posibil si fi existat ceagcd. de ceai (doui linguri pline pentru fiecare ceagci, Ei
semnale cum ci prea multi stimulare ar fi rea pentru nu-l lisaqi si stea mai mult de trei minute), el ii spune
Oricum, toleranta la cafeini se deprinde rapid. S creierului: ,,Acum trezegte-te Ei arati-fi puterea. Fii eloc-
arati ci daci beti 400 ml (4-5 cegti) de cafea pe zi doar o vent, profund gi tandru; vezi cu un ochi limpede sub-
timini, cafeina nu vi mai menfine treji. in acelagi tir stanta naturii gi a viefii: intinde-fi aripile albe ale gAndului
oprirea consumului de cafeini poate catJzabrusc simptome tremuritor gi avAnti-te, ca un spirit divin, deasupra lumii
sevraj, cum ar fi dureri de cap, irascibilitate gi oboseali, involburate de dedesubtul tiu, peste giruri lungi de stele
dureazi de la una la cinci zile, punctul culminant fiind ac in flacari pAni la porlile eternitalii!"
dupl 48 de ore. Interesant, cafeina crefte cu pAni la4Oyo E vremea si punem ceainicul pe foc.
enta calmantelor impotriva durerilor de cap, iar acesta
motivul pentru care numeroase refete de calmante v
fdri prescriplie medicali congin cafeini.
Confinutul de cafeini din cafea variazd, considerabil.
obicei, o singuri ceagci de cafea instant conline 65-100
de cafeini, in timp ce un espresso scurt confine 100 mg,
o ceagci de cafea tare confine 115-125 mg. prin com
cafeaua decafeinizati conline doar circa 3
-g. Ceaiul
cam jumitate din concentratia de cafeini a cafelei (30-60 n
insi nici una dintre aceste cifre nu este definitivi. Exi
o variabilitate mare in privinla confinutului de cafeini al
cegti de ceai sau de cafea preparati de aceeagi p,
utilizAnd aceleagi ingrediente gi ustensile in fiecare zi.
Pe lAngd cafeini, cafeaua gi ceaiul mai confin gi o alte su
stanfi chimici - teofilina -, care, sub formi de medi
este buni pentru tratarea astmului, deoarece relaxeazi mu
pulmonari. Ceaiul mai contine 9i un alt stimulent, teobromi
Efectul teobrominei este mai pufin puternic, insi dureazi
mult decit cel al cafeinei; este substanla chimici din cioc
care imbunitifegte starea de spirit. Agadar, cAnd vi
cineva: ,,Nimic nu se compari cu o ceatci zdravini de
ca si te faci si te simfi bine", efectul este real, nu imaginar.

ll0 lll
 50 DE IDEI GENIALE

Iati care este ideea in privinla vinului' in cantitigile

ootrivite, este un balsam care u1i*itta anxietatea'
indeplrteazi
;il;;;I de nelinigte pe care il avem in multe intilniri
rociale. $i transformi o masi simpla intr-o
ocazie speciali'
34 VINUL
Hxiste probabil o cauzi psihochimici pentru ace-st lucru'
in{luenlAnd
oamenii de gtiinli cred cidcoolul funclioneazi
neurotransmilitori precum sero-tonina qi acidul
gamma-
Ce tristi ar fi lumea fara vin! A9a cum s-a a inhi-
memorabil Victor Hugo: ,,Dumnezeu a creat doar apa, d eminobutiric (cagaf - prin efeciul siu de eliminare
Vinul'
omul a creat vinul". Este sigur ci ne-am descurca foarte bine biliei -, lnsi, in mod cert, nu se rezumi doar la atAt'
desigur, nu este o simpli biuturi alcoolici;
sortimentele de
fara el. Este complet inutil. Nu are nici o valoare nutrit
bogati, sunt delicioase 9i au o culoare
Chiar gi cea mai ieftina sticli tot are un Pre[ miricel, iar buni calitate au o
"ro*i indelungate Ei'
mai scumpi poate costa o avere. $i, consumat in cantitili vie gi plicuti - rezultatul final al unei munci
unor ani de pregitire, pentru oferi consumatorului
pulin moderate, ii poate face pe oameni si se comporte urit
a
;;;;;,;
apoi sufere gi si aibd remuqcdri. cea mai mare Plicere.
Vinul inspiri un tip de interes incomparabil cu alt fel
de
$i mai grav, vinul consumat in
cantitili mari Poa.te P
bf,uturi. tvtui;i viticuliori igi dedica intreaga viali plantirii
accidente dace oamenii se urci la volan dupi ce au baut 9i' celor mai bune
asemenea, poate duce la acte de violenli, intrucit cei care b celor mai bune soiuri de vili-de-vie 9i ob$nerii
prea mult pot deveni agresivi. Iar consumul permanent de recolteposibile.Lafel,foartemulgibdutorisuntcunoscitorila
fel de dedicafi, ."ru ,. bucuri de fiecare nuanli
de gust-gi de
i"r" pu o perioadi mai lungi de timp poate crea dependenli
fiecare fapt ce line de istoria vinurilor' insi
qi mai se
alcool gi alte neajunsuri asociate, de la probleme sociale pi -mulqi
la afecliuni ale ficatului. io..rra p* qi simplu si cunoasci pulin 9i si guste- mult' "Vinul
in realitate, vinul este una dintre cele mai inutile inven esteunuldintrecelemaicivilizatelucruridinlumegiunul
dintre cele mai naturale, care a fost adus la cea mai
mare
create vreodati gi este foarte probabil ca acesta si se
in Moarte dupd'amiazd'
vinovat de mai multe zile in care ne invoim de la serviciu furf..qiorr"", scria Ernest Hemingway
,,qi oferi o gami mai largi de
desfatare 9i de apreciere decAt'
ricelile obignuite. insi, desigur, toate acestea omit ideea
este la fe1 ca a spune ci p poate, orice alt aspect pur senzorial"'
fiale. A spune ci vinul este inutil mai bine de
."r"" ,., u buni de nimic. Poate ci este adevirat, dar cine Oamenii beau vin (ii se 9i imbati probabil) de
8 oil;; ;"i. irrtr-"d"rir, oamenii au inceput si bea-vin
la
vrea si renunle chiar la tot? pentru a-l depozi-
plicere' Comicii scurt timp dupi inventarea vaselor necesare
$i, desigur, nu totul se rezumi doar la
televiziune Mitchell si Webb au un scheci minunat in ta.Celemaivechidovezialeconsumuluidevinaufostdesco-
a fost
aseamini consumul unei cantitili mici de vin cu un rit perite la Shulaveri, in munzii Caucaz din Georgia' unde
pentru a identifica
nic. Mareie secret este ci, daci bei sub doui pahare de utilizati sPectroscopia cu raze itfraroqii
ce datau
rezolvi toate problemele 9i ai increderea in sine necr reziduurile de vin sub forma de acid tartric, pe vase
la fel de vechi au fost
pentru a face orice. Poanta scheciului este ci eroul, ajun din 6000 i.Hr. Vase pentru vin aproape
descoperite la Hajji Firuz, in munlii Zagros din
Iran'
se conduce lumea intr-un spirit minunat de bonom, se si
Nu existi nici'o modalitate de a descoperi din ce fruct
a
deasupra tuturor lucrurilor, aga ci termini 9i al doilea poate fi fabricat din
Desigur, a beut prea mult, iar lumea intri in haos' fost produs acest vin vechi' Desigur, vinul
113
tt2
 JouN FanNooN
5O oB mur GENIALE

orice fruct cu o cantitate de zahdr suficient

de mare in rcsveratrol. Savantul italian Alessandro Cellini a descoperit cd
tuIT:"teze. Vifa-de_vie silbatici (Vitis vinife;
:,1
silvestris) cregte, desigur, in zoni, i"ra
,;; lrrrstii cirora Ii s-au administrat doze mari de resveratrol au
,ir"grrii"."rlr" lr;\it cu 60% mai mult gi ci, in timp ce alli pegti au murit de
prea mici gi prea amari pentru a fi
folosi;i lJvin. N,, Ei" " hil trAnele la douisprezece siptimAni, acegti pegti matusalemici
certitudine cAnd a inceput si fie plantati ""
vifa_de_vie _ cele .rveau inci abilitatea mentali a pegtilor tineri. Se pare ci
vechi seminfe gisite dateazi din circa
3000 i.Hr. -. dar ace rt'sveratrolul a protejat celulele nervoase ale pegtilor de dete-
are doui-avantaje uriage comparativ
cu vifa_de_vie salbati, riorarea cauzatide vArsti. Studii similare arati cd resveratrolul
In primul rdnd, fructele sunt mult mai
mari gi mai dulci. in rste un antioxidant care protejeazd celulele prin eliminarea
doilea rand,vi!a-de-vie se autopoleni
zeazd.chinezii i.r."l radicalilor liberi, in timp ce altele dezviluie ci, in realitate,
cu un de viqi-de_vie silbatici uqor ",,
9oi diferite, crescu# chiar incurajeazi refacerea celulelor nervoase. Un grup de
munte (Vitis thunbergii), pAni cind au inceput
gi ei si im cercetitori chiar a sugerat ci unul, doui pahare de vin pe zi pot
soiurile cultivate, care au fost transportate
treptat in int dl mAri de gapte ori conexiunile neuronale. Pot chiar si protejeze
lume gi sunt planta,_" oriunde permite clima, a" u*"r.rpl
":"1 Chile, ifri." lmpotriva bolii Alzheimer.
in Australia, Noua Zeelandd,
de Sud gi C"fiiori_rl Totugi, inainte de a desface sticla, trebuie si retineti ci
rlcoolul constituie o substanfi toxici majori pentru creier.
In Antichitate, marii maegtri ai vinului au
fost Chiar gi cantitilile foarte mici de alcool vi pot face si gAndigi
fost descoperite amfore care contin vin grecesc grecii;
zoni mediteraneeani 9i mai deparie. poetJ
in intrea mai incet, vi afecteaz5 simful echilibrului, diuneazi judecilii
grec din r".olrl mentale 9i distrug complet memoria pe termen scurt. Con-
VII-lea Alkman preamirea vinul de Denthis,
i-a", p"
""r*
lii muntelui Taigetus, cu aroma sa de flori, in timp ce Aristol
rumul unor cantitifi mari de alcool o perioadi indelungatd de
timp reduce volumul creierului gi determini pierderea me-
vorbea despre vinul de Lemnos, produs
gi in zilele ,ro"r, moriei si afectiuni mentale. Iar pegtii care au beneficiat
industria greceasci a vinului a intrat in
1.1:Et, declin odati de aceste doze mari de resveratrol au consumat echivalentul
civilizalia greaci, iar domeniul maeqtrilor
viticoli s_a indrep a 72 de sticle de vin pe zil Un pahar de vin rogu pe zi pentru
mai la vest, in Italia, Spania gi, mai ales,
sistemul chdteau a cunoscut o Epoci
in frr.r+",-,r., femei qi doui pentru barbagi nu fac nici un riu, dar este
de Aur f, ;"*at"r departe de a se fi dovedit ci vi fac intr-adevir bine.
secolului aI XIX-lea, cAnd vinul d" liord"",r*
cotat ca gust. Desigur, in ultimii cincizeci
, irri."1 ,""i, Bineinleles, unii oameni au atacat dintotdeauna vinul pen-
de ani tru daunele morale pe care le lasi, nu neapdrat pentru cele
vinurile. Lumii "r, "pa,
iar vinurile din Chile Ei a,rrtrrti,
--- i"_ fizice. Unii musulmani resping ferm consumul oricirui fel
detronat uneori.Noi,
pe cele frantuzegti tradigionale.
-:
de alcool si, de-a lungul mai multor epoci, mulli cregtini au
Francezii rimln mari biutori de vin.
Se susfine adesea propovdduit abstinenfa. De cealalte parte se afla cei precum
in pofida dietelor lor foarte bogate in grisimi,
francezii sufe cardinalul Richelieu, care di replica: ,,Daci Dumnezeu ar fi
mai pufin de boli cardiovasculare, deoJrece
consumi murt vi interzis alcoolul, ar mai fi fdcut El oare vinul atAt de bun?"
mai ales rogu. Ceea ce se omite si se sublini"ru
u"t" frpi"f [)ar poate ci tofi ar trebui si luim aminte la avertismentul
alte gari in care se bea mult vin rogu, cum
ar fi Bulgaria dramaturgului gi comediantului roman Plaut: ,,Marele necaz
Ungaria, au o rati destul de mare a bolilor."raio.r"r..ri"r".
r:u vinul este ci te apuci mai lntAi de picioare; este un luptitor
- Totugi, in ultimii ani, unii neurologi au liudat vinul
deoarece confine un ingredient foarte
priceput."
important, n
114
115

33 lustREA RoMANIcA
incet, o lui de bra! gi ariti spre blrcu;a de lemn care
aurie pe ape, in ultimele raze ale soarelui. CAnd se in
vdztt ci era plini cu trandafiri rosii, florile ei preferate, iar
margine era scris neindemanatic numele ei cu litere arei
,,E a ta", spuse el, in timp ce ochii ei erau plini de lairi
,,E atit de romantic", suspini ea. $i chiar asa era.
Iubirea romanticd a devenit un mare cligeu, insi unul
pare si ne seduci pe tofi - nu doar pe milioanele de fe
(majoritatea) care citesc romane de drigoste (o pia{i cu o
Ioare de peste 1,37 miliarde de dolari anual doaiin SUA),
pe oricine tlnjegte la acel moment de vArf al iubirii,
perfect, imaginat, cAnd timpul stii in loc gi te simti vrijit
amefit de toate. Se estimeazd. cd., in fiecare an, se trimit
miliard de felicitiri de Sfintul Valentin, care a devenit
unul dintre cele mai sdrbitorite festivaluri din lume. T,
sunt multe alte persoane care iubesc, lnsi consideri i
de romantism greu de infeles.
in ultimele cAteva decenii, oamenii de gtiinfi au ded
numeroase ore de cercetare pentru a descoperi ce este iubi
insi acest sentiment a rimas evaziv. unii savanti i-au supus
indrigostili la teste de laborator, pentru a vedea ce efeite,
iubirea asupra creierului. Descoperirile au aritat ci totul
intAmpli in trei etape. Mai intAi existd ,,dorinfa fizicd., a
care ne face si ciutim un partener, care ne dezvolti horrr
sexuali: testosteronul la birbati si estrogenul la femei. A
are o duratd destul de scurti" Apoi urme azd. ,,attactia,,.
doui persoane se indrigostesc, neurotransmifitorii incep
se agite in creierul lor. scanirile RMN demonstre azi- cd va
rile de dopamini le stimuleazi centrii plicerii din creier, la
cum face gi cocaina. Valurile de noradrenalind le
bataile inimii, ii face si se inroseascd in obraji si le usuci gur
t16
50 DE IDEI GENIALE
De asemenea, ii pot face nelinigtili sau incapabili s5 minince
tru si doarmi. Iar scidereabrusci a serotoninei duce la fixarea
rnxietilii - oamenii care suferi de tulburiri obsesiv-compul-
live au, se pare, acelagi nivel redus al serotoninei' Aceasta,
tpun ei, dureaza mult mai mult, pAnI la oPtsprezece luni'1
in sfArgit, daci totul merge bine, se transformi in ,,ataqa-
ment,'. substanlele chimice ale plScerii nu mai au prioritate, in
tchimb, pe misuri ce iubilii igi dezvolti o legiturd emolionali,
rmbilor le cregte nivelul de oxitocini, aga-numitul ,,hormon al
giugiulitului", care este eliberat dupi sex 9i, de asemenea, coIl-
iribuie la cimentarea legiturii dintre mame gi bebelugi. De
lsemenea, cregte gi nivelul vasopresinelor. Experimentele au
demonstrat ci, dacd unor perechi de goareci de cAmp, care
ru in mod normal o legituri pe viafi, Ii se administreazi un
medicament care suprimi vasopresinele, aceEtia igi pierd rapid
lnteresul unul fali de celalalt.
Algi oameni de gtiinfi au incercat si urmireasci iubirea din
punct de vedere psihologic. unii consideri iubirea un ,,instru-
ment aI angajamentului" care a evoluat pentru a line pirinlii
tmpreuni suficient de mult incxt sd igi creasci copiii. unii
psihologi insisti ca am avea un an de iubire ,,romantici", dupi
a"r" urma ani intregi de ,,camaraderie"; alpi au descoperit
",
cI iubirea ,,romantica" poate dura o viagi intreagi. Iar ziatele
aunt pline de rezultate ale cercetirilor care par si arate exact
ce ii iace pe oameni sd se simtd atragi unul fali de celilalt -
gi totul pare absurd atunci cAnd este supus testelor'
AEadar, gtiinfa mai are multe de ficut inainte si reuqeasci
e I gteargi cu totul magia iubirii.
'Desigur,
nevoia sexuale este un instinct primar la fel de
puternic ca nevoia de a manca. La fel, iubirea este o legituri
naturale la fel de veche ca umanitatea. insi iubirea romantici
este ceva diferit gi destul de special. Adaugi ceva interesant 9i
minunat la atraclia dintre doui persoane, care nu are nimic
I Binelngeles, puteli obFne modificiri chimice similare daci mincali o
acadea, daci alergagi, daci staqi la soare, daci trageqi un pui de somn.sau
daci befi ceva bun. Daci asta e totul, inseamni ci iubirea nu este chiar
atit de speciali.
r17
 JorN FanNnor.{
50 DE IDEI GENIALE

a face cu instinctele naturale.2 pentru persoanele care

o lndiciu legat de cAt de tAnir este conceptul. Iubirea romantici
rimenteazi, deschide cel mai frumos si mai minunat mo
din viafa lor - un moment cAnd viata are un sens si n
I lnceput si infloreasci cu adevirat abia dupi ciderea Romei.
Termenul provine de la cuvintul romanz sa\ romAn, din fran-
unul, un moment cind toate grijile viefii dispar, un rr
ccza veche, care ini$al a insemnat doar ,,familiar" gi care,
de fericire inimaginabili, cind timpul parci sti in loc...
lr rAndul sau, a provenit de la termenul prin care romanii
Sentimentul pare atAt de transcendent si este atit denumeau versiunea colocviali a latinei, Romanice.s
-
adAnc, incit am zice cd oamenii trebuie si se fi simfit
din. in secolul aI XII-lea, copigtii din gcolile de pe lAngi in cate-
deauna astfel. Totugi, este posibil ca ideea de iubire dralele franceze, care cunogteau foarte bine latini, au decis si
rom
si fie destul de noui. Oamenii se indrigostesc, bineinte compuni in francezi propriile lor versiuni populare ale vechi-
destul de pasional, insi nu au aspirat niciodati la aceasie lor povegti latine 9i grecegti despre iubire gi aventuri. Unele
idilici, numitr iubire romantici. insusi numele constituie lrau simple adaptiri ale versiunilor grecegti ale acestor povegti
lenzafionale; altele erau versiuni reduse ale marilor epopei,
' D"rig,rr, frl"r"fti gi poelii vorbesc despre iubire de mii de ani. in cum ar fi Eneida lui Vergiliu si Odiseea lui Homer. Acestea
lui Platon Banchetul sau Despre iubire,in care platon igi pune pe:
str defineasci iubirea, dramaturgul comic Aristofan spune'o lveau un atit de mare succes, incAt foarte curind copigtii fran-
pentru a-i ironiza pe cei care spun ci se simt,intregi"
doa, atunci cezi au ajuns si spuni noi povegti despre cavaleri gi zAne,
sunt indrigostifi: la inceput au fost trei tipuri de oameni, dragoni gi iubiri pierdute. Una dintre cele mai faimoase a fost
blrbatul, fr
gi un-fel de om jumitate b{rbat, jumitate femeie,
insi fiecare avea cea a lui Chretien de Troyes, intitulata Roman de la Rose.
membre gi doui fefe. Poate ci ardtau straniu, insl aceste
creaturi Povestea de dragoste din acest tip de literaturi avea totugi
erau curajoase gi puternice gi ii provocau chiar gi pe zei.
Zeus,desigur, o calitate foarte speciali, in intregime noui, proveniti probabil
miniat pe ei gi a decis sI ii impartA ln jumitate pe toti, pentru
a le dimil
puterea. $i, astfel, ne-a creat pe noi, creaturi singuratice
care ne cI
din cAntecele despre iubiri interzise 9i din povegtile pline de
permanent cealdtl jumetate. poate cI povestea a fost
spusl in gl lnspiralie despre onoarea cavalereasci ce incepeau se se
totugi, aceasti imagine a iubirii ca o ciutare a celeilalte ju-atagi rlspAndeasci din lumea islamici prin Spania.a Iubirea nu este
rr"
sioneazl qi este valabili gi astizi.
niciodati simpli in astfel de povegti romantice. Iubilii sunt
Altparticipant la dialog, Socrate, credea, de asemenea, ci iubirea
in.opinia sa, lipsa era aceea a frumosului gi a
despirfifi, suferi, trec prin greutifi enorme, insi dragostea
liry." "*":r,,insi,
Iubirea este dorinla de a poseda pentru totdeauna ceea ce este fru: lor ii ajuti si depigeasci toate momentele dificile - pAni cind
bun - agadar, este dorinta de a h nemuritor. putem obqine acest se reintilnesc in cele din urmi, chiar daci se intAmpli ca cel
prin.creafie, inspirati de o fiinti iubiti frumoasi, in trei
moduri, f lubit si se sinucidi sau si moari. Epitoma acestor lucruri este
mai bun decit celilalt - prin na9terea copiilor, prin indeplinirea povestea frumoasi gi tragici Tristan $ Isolda, care a fost re-
de
eroice gi cAgtigarea faimei eterne, gi, ln ceie din urmi, mai
bun decit
prin crearea-unor opere in_domenii ca gtiinfa, educafia, legea gi povestiti de mai multe ori. Iubirea celor doi eroi este una
Pentru el, iubirea umanl a fost pur gi simplu un pas necesar foarte speciali. Este idilici, ideali, extatici, pasionali, insi
pe
cltre lucruri mai inalte. uimitor de puri.
Profetesa Diotima a susfinut ci o iubire frumoasi inspiri
mintea gi s Este foarte straniu si ne gAndim ci, atunci cAnd tAnjim dupi un strop de
tul si se concentreze asupra unor aspecte mai inalte, mai ales as
Divinitifii, care este su-rsa frumusegii. Acest tip de iubire a ajuns si iubire, pentru un om din Roma antici, asta ar fi ca gi cum am spune ci
numit iubire platonici (de la platon) gi a intrat rn tradiqia iubirii tAnjim dupe pufin accent cockney.
care a fost, de asemenea, platonicl in multe sensuri,
curtene Unii susfin, cu foarte pufine dovezi, ci tragedia Romeo gi Julieta a ld
gi care a Shakespeare a fost inspirati de povestea de iubire tragici arabi din
uimitor de populari ln secolele al XVII-lea gi al XVIII_lea. A.rr_ .
poate fi folositi adesea ca eufemism pentruiubirea secolul al VII-lea, Layla gi Majnun, care a mai constituit 9i subiectul
neimpirtigitl. celebrei piese a chitaristului Eric Clapton.
ll8
119
 JoHr.l FenNooN
50 DE IDEI GENIALE

Natura iubirii din povegtile de dragoste este in ldeii de iubire romantici, a apirut un numir mare de opere
partial din ,,iubirea curteneasci.,, un fet de iubire m
llterare romantice.
pe baza relafiei feudale dintre un cavaler
9i lordul siu. Poefii au flcut adesea iubirea romantici transcendenti gi
lerul igi servegte doamna cu aceeagi deferen;i gi loialitaie
nobili, sau chiar tragici, in tradi$a curteneasci. Birbatul
care igi servegte stipAnul. Ea este cea care controleazi
iuferea, iar femeia il privea de sus, de pe un piedestal. Iubirea
insd el este innobilat de aceasta supunere, deoarece
este' cra adesea neimpirtigiti. Romancieri precum Jane Austen au
spirat de ea si faci gesturi prin care se dovedeasci faptul
tntors situafia in mod ingenios, privind lucrurile din punctul
meriti dragostea ei. de vedere al femeii, gi au aritat ci femeia suferi sau are un
Din aceste povegti medievale a apirut minunata
comportament necugetat in dragoste, agadar, au creat un tip
romantici din Europa Occidentali, care a format si a re
de iubire romantici mult mai intim gi mai tandru. $i, invariabil,
expenenfa gi agteptirile noastre legate de iubire, aflate
un final fericit: ,Cititorule, m-am cisitorit cu el', ofteazi in
in schimbare' standardul a fost ridicat destul de sus cele din urmi personajul Jane Eyre al lui Charlotte Brontd.
Shakespeare, prin sonetele gi piesele sale de teatru remal
Iubirea romantici este apreciati deoarece este poate cea
bile, mai ales Romeo gi Julieti. in scrierile lui
mai buni gi mai intensi experienfi pe care o putem avea. Nu
iubirea este idealizati, este o emofie miraculoasi care
lubim intotdeauna din toati inima. Nu ne indreptim intot-
te toate adversitifile. ,Iubirea este o... pecete bine a; deauna dragostea citre persoana potriviti. Putem deveni
scrie Shakespeare, care infrunti furtunile gi nu este nic
gelogi, ridicoli, nervogi, sentimentali, sufocanfi sau obsesivi.
scuturati." La fel este gi cel care iubegte. ,,Si te compar cu o
lnsi atunci cAnd iubim din tot sufletul, cind se intimpli
devard?/Egti mai frumoasl gi mai blindi."
tntr-adevir si gisim persoana visurilor noastre, chiar daci
Aceasti ide alizare este ceea ce delimiteazi iubirea
acel vis este pufin mai inridicinat in realitate decAt cele din
de o iubire obignuiti. Nu este niciodati banari. Este rarr
povegti, atunci ni se reamintegte, poate pentru scurt timp,
transcendenti. Persoana iubiti trebuie si fie atat de unici gi
poate pentru o perioadi mai lungi, ci lumea este un loc minu-
speciali, incAt toate celelalte lucruri din lume sa dispari. ii
nat. Este un dar prefios care necesita fi merite o viafi de grijd.
sentimentul se aseamini mai mult cu cel de adoragiie, nu
cu o iubire, atunci probabil asta gi este. steaua iubirii Munfii-agtern pe cer si.ruturi
roma
a apirut in Occident, dupi ce credinga religioasi a fost Val pe val se-mbriliqeazi.
su
mai intii indoielii, apoi a inceput si pileasci. Care-i floarea firi fluturi?
De asemenea, a apirut ca urmare a infloririi conceptelor Amfugideea, cugroazd.
sine gi de individualism din Iluminism gi de mai tarziu,
ci Soarele in brale strAnge
ne-au spus ci fiecare dintre noi suntem speciali intr-un
Globul. Luna-n miri se scaldi.
sens, insi ne-au hsat un sentiment de singuritate gi
de Ce-ar fi viala mea? - s-ar fringe
tare. Iubirea romantici a oferit atAt libertate, cAt gi aut
lizare. Iubirea romantici, susfine sociologul Anthony Gidd;
Firi sirutarea-1i caldi.
ne oferi o poveste proprie in viafi. Percy Bysshe Shelley, Filosofta dragostei

. !i,in timp ce agteptim si inceapi propria noastri pove

rle dragoste, ne putem umple mintea cu plvegtile
Aga cum spune gi Oscar Wilde, ce om care e iubit e sirac?
de iutire
altora. Desigur, nu este nici o coincidengiii, odati cu inflo

120
Lzl
 50 DE IDEI GENIALE

unde muncitorii taiau o anumiti parte gi o pregiteau in mod

corespunzitor, in timp ce trecea pe acolo. Ford a spus cd. acest
32 PnooucTrA or unsA aistem a fost cel care l-a inSpirat gi poate ci este destul de
ntdnjenitor si ne gindim ci procesul din spatele stilului
de viali al consumatorului modern a fost inspirat de uciderea
tn masi.
,,Timpul adori si fie aruncat la gunoi.,, a spus
aforis Agadar, produclia de masi gi liniile de asamblare nu erau
Henry Ford. ,,De la aceasti risipi nu
existi salvare. Din deloc noi atunci cAnd le-a introdus Ford. Ceea ce a fost nou gi
toate, este gunoiul cel mai gr",., d"
adunat, pentru ci nu revolutionar a fost faptul ci nimeni nu le-a incercat pentru un
diregte podeaua."
Nu este de mirare atunci ci Ford a fost produs atAt de mare si de complex cum este automobilul, care
atAt de entu fusese creat anterior manual, la indrumirile unui specialist.
de inovalia introdusi in 1913Ia $i
fabrica sa de magini H nici nu il mai incercase cineva la o scari atAt de largi sau cu un
dr.n Detroit, de unul dintre
"lark
-rrr"g"riirai,Ail;#r";;
a fostatAt de fermecat, incat
grad de organizare atAt de mare. La inceput, Sorensen a experi-
III:9i:,
ideea a fost a sa' ceea ce fdcuse sorensen
a sustinut ulteriorl mentat doar cu o bandi transportoare care aducea radiatoa-
a fost sa introdi rele pentru a fi asamblate intr-un singur loc 9i montate apoi
o linie de asamblare pentru a construi
Modelul T Ford. Efec lntr-altul. insi, in scurt timp, intreaga asamblare a Modelului T
a fost atAt de uimitor, incAt a inspirat
ceea ce unii au nu a fost organizati astfel, gi fiecare automobil era fixat de plafon,
doua revolugie industriali.
Producfia de masi a existat cu ceva nemiscat pentru o perioadi scurti de timp, iar muncitorii
timp inainte de er adiugau rapid o anumiti piesd sau igi terminau activitatea,
rimentul Ford. Aceasta a insemnat scindar""
producfie in componente stand.ardizate.
pro."rrrlri pAni cind, in cele din urmi, magina finalizati era lisati si
in lr. J;;;";; treaci pe linia de asamblare.
produs finit, fiecare lucritor din fabrici
a adiugat o sing Asa cum explici gi Ford, totul se concentra ,,asupra unui
componenti sau a efectuat o anumiti
activita;e de ,uii proces de productie axat pe principii ale puterii, preciziei, eco-
incontinuu, transferdnd articolul mai
departe de fi"."ru J nomiei, sistemului, continuitifii, vitezei gi repetifiei". Rezul-
citre urmitorul lucritor. Astfel, produsuiera
construit I tatul a fost uimitor de eficient. in august 1913, au fost nece-
cu bucati. Specializarea gi repetifia
a accelerat in mod sare, in medie, douisprezece ore si jumdtate de munci pentru
taculos procesul industrial.
a asambla un Model T; un an mai tdrziu, dupi ce Sorensen a
In secolul al XVI-lea, vastul arsenal din Venefia
reugise introdus liniile de asamblare, a fost necesari doar o ori gi
o. avi intreagi foto s in d
:^"_"::'T:::. :,1"1.. : ac es t tip d" ;l;;; jumdtate.
iar in Rizboiul Civil Americanl Arsenalul din Spri,,rgfi"ia
fabricat arme diferite intr_un numir Impactul acestora a fost cu adevirat revolufionar. Ford
iara pr"."l'"rri:.;, putea vinde Modelul T la preluri atit de mici, incAt a permis
a menfine armata bine echipati, folosind
prrfi i"i"ri"Ii accesul la automobile, destinate anterior doar celor bogafi,
gi impdrlind pro^cesul de asamblare
in etape. pentru americanul obignuit. ,,De fiecare dati cind reduc cu un
,rlirrou"ror Gus. dolar preful la magini", a declarat Ford entuziasmat, ,,am inci
asiglrlt ci abatorul siu din Chicago ," ,iai"el.
L:1s-a
renumelui
limea siu. in fabrici, un cirucior supraetajat
o mie de noi cumpdritori." Iar viteza liniei de produclie insem-

porta fiecare animal sacrificat citre tran na cd Ford putea satisface aceasti cerere. in 1908, Ford repre-
diverse statii de procesar zenta cfuca LOTo din piala americani de automobile. in L974,
122
123
JonN Fanlloom
reprezenta in jur de jumitate 9i producea mai.mult de un
de milion de automobile in fiecare an.
Primul impact gi cel mai evident al inovafiei lui Ford a
in domeniul industriei automobilelor. Fdri producfie de m
automobilul ar fi rimas un produs specializat destinat ce
bogafi, la fel de pulin accesibil ca un iaht de lux. producfia
masi a condus la sciderea prelului automobilelor gi la cregt
numirului 1or, astfel incit si devini un produs standard c
qi pentru cei cu venituri modeste.l
Cifrele sunt impresionante. Astizi, existi in jur de
sferturi de miliard de magini pe drumurile lumii, iar indus
automobilelor din intreaga lume produce un milion de
mobile noi in fiecare an. Delinerea in masi a automobi
schimbat oragele si modul de viafi al oamenilor. Multe
din SUA sunt construite in intregime in jurul automobih:
deoarece existd distange mari intre case gi centrere comerci
intre zonele de divertisment gi cele de afaceri, incAt s
mod de a cilitori intre ele este cu masina.
r Aceasta a fost personalitatea charismatici a lui Henry Ford., iar
uriag al producliei de masA si al consumului de masi a
dezvoltarea unei serii de teorii sociale cunoscute sub numele de
Ideea principale a fost faptul ci bunurile ar trebui produse nu n
ieftin, in cantitefi masive, utilizand standardizarea qi liniile de asaml
ci gi ci muncitorii din fabrici trebuie pletili bine, pentru a oferi o
masivi pentru produsele pe care le realizeazd".
Abordarea lui Ford a devenit un fenomen atat de extraordinar in
1930, inc6t Hitler ginea o fotografie cu Henry Ford pe biroul siu,
stalin a luat drept model ideile lui Ford pentru industria sovietici,
cadrul Planului Cincinal. ,,Eficienla americani are o astfel de fo
neimblAnziti", spune Stalin, citat de istoricul Thomas Hughes, ,,care
nu stie, nici nu recunoaste obstacolele; care duce o activitate de la incr
pAni la sfArgit, chiar daci este una minorl; gi firi care lucririle
tive serioase sunt imposibile... combinatia dintre avantul revoluti
rus gi eficienta americani este esenta leninismului...
Pentru A]dous Huxley, aceaste lume a produ4iei si a consumului de mastr
constituit o schimbare atat de profundi gi de descurajatoare, incat,
Minunata lume noud, acesta stabileste venirea lui Ford ca pe apusul unei
epoci, la fel ca apusul epocii creqtine. Evenimentele din lumea sa noua
datate dupi Ford, iar oamenii il proslivesc pe Domnul Nostru Henry Ford.
r24
50 DE IDEI GENIALE
insi nu totul se reduce la automobil. Numeroase produse
din casele gi de la locurile noastre de munci sunt accesibile 9i
disponibile in numir mare datoritl producfiei de masi. Foarte
pufine produse au scepat de forga neobositi a liniei de asam-
blare. Computere gi televizoare, magini de spdlat 9i cuptoare
cu microunde, precum gi numeroase alte elemente destul de
complexe sunt fabricate la preluri pe care 9i le pot permite 9i
oamenii obignuili. Chiar gi produsele alimentare sunt ambalate
dupi aceleagi principii. Agadar, multe dintre lucrurile pe care
le considerim de la sine inlelese ar fi limitate doar Ia casele
celor foarte bogali daci nu ar exista produclia de masi.
Desigur, existi un punct slab in toate acestea. In primul
rAnd, articolele produse in masi sunt adesea mai slabe calitativ
declt cele confecfionate manual - insi existi 9i articole care
nu pot fi produse deloc manual. De asemenea, ele sunt de-
primant de identice gi nu au individualitatea interesanti a
produselor confeclionate manual. in al doilea rAnd, acestea au
luat mult din satisfaclia muncitorilor din fabrici 9i, in multe
cala;ri,le-au luat slujba cu totul. in locul satisfacliei de a ter-
mina o activitate, muncitorii din fabrici trebuie doar si igi
adauge partea, ca o rutine, de multe ori firi a ajunge s5 igi va-
de produsul terminat. $i, bineinfeles, multe activitifi din
fabrici au dispirut, fiind inlocuite cu sisteme de asamblare
automate, robotizate.
Existi ideea ci produclia de masi ne-a ajutat pe toli sI
devenim consumatori voraci gi si ne umplem vielile cu bizi-
itul ugor al fabricilor fere suflet. Existi o anumiti risipi in
acest sistem care pare si genereze un volum mare de produse
de care nu avem neapirat nevoie, in scopul de a alimenta creg-
terea economici.
Totugi, e simplu si stim intr-un turn de fildeg 9i si ne
intristim gAndindu-ne la disparilia produselor create de meg-
tequgari Ei a muncii pricepute. insi, inaintea epocii producfiei
de masi, viafa era sumbri pentru majoritatea oamenilor'
Siricia era foarte rispnnditi, iar speranla de viafi era uimitor
de redusi. Casele clasei muncitoare erau aproape goale, avAnd
doar cAteva produse de.bazi, deoarece acele articole frumoase
125
 JoHu FanNnoN

confeclionate manual erau inaccesibile

chiar gi celor care
realizau. Iar slujbele erau adesea periculoase
qi solicii;;-
Aparigia conceptului de producfie gi .o"r,rrn-i"
,
schimbat viala a milioane de oameni'din
_],
clasa muncitoare a
mii apusene. Fabricile care prod.uceau bunuri
de consum
31 LrclLE Mt$cAnll
prima d.ata, slulbe rezonabil ae bine plat
:,t_":lt l:ntru
sigure, precum gi un stil de viaii pu ."r" frrr*,
f", ,,Adev5.rul poate fi gisit in simplitate", se pare ci ar fi scris
cel".
puteau imagina. $i, chiar daci munca
era anosti,"ri., pr Newton in Reguli pentru sistematizarea Apocalipsei, ,,si nu in
erau ganse mari sd termine ziua de munci
qi nu atAt de extenuati incAt si nu
firi si fie schi diversitatea gi in confuzia lucrurilor." Si, cu ajutorul celor trei
se poati bucura de
pliceri care li se ofereau.2 legi fundamentale ale migcirii formulate de el, impreuni cu
legea gravitafiei, acesta a redus tntreaga istorie, prezentul si
viitorul universului, la citeva premise simple si la o serie de
ccualii matematice simple.
Degi sunt necesare c6.teva ajustlri minore la extremele
rc{rii - pentru relativitatea lui Einstein, la o scari uriasi, gi
pentru teoria cuantici despre particulele subatomice
,,Sistemul lumii" al lui Newton oferi un instrument simplu gi
lmpresionant pentru studierea si anticiparea fiecirei migciri
din univers. Folosind legile lui Newton, oamenii de gtiinld pot
dezlega orice problemi, de la modul in care o motocicleti va
lua o curbe pini Ia traiectoria unei nave spafiale din jurul
planetei Jupiter, de la forfa aripilor unui fluture pAni la
miscarea mareelor din oceane. Este o idee uimitoare si a sus-
finut multe realiz5rri importante din domeniul gtiinlei gi teh-
' u"' dt""" ."ltrifile inerente ale producliei de masi este insi divizi nologiei din ultimele trei secole.
acest l-ucru s_a dovedit fi . pr"bi;;;;; Pentru a vedea cAt de elegante gi de cuprinzitoare sunt
::,i:,.i1i
multe gari lctivitd!ilor,^iar
dezvoltate. in ultimele d..""ii,-;;;;;i;;il;;i#
" legile lui Newton gi ce rol esenfial continui si il aibi in gtiinta
j]: din.urmi, intregut proc;;';;;;;"';-i de ultima ori, trebuie sd urmirim doui descoperiri recente
i:""-*il
transferat ii :"1".
citre fabrici din locuri pr"..rrritrdi" q, Clrr*.T"i"nii"
*U, fundamentale din astronomie: materia neagri gi planetele din
aceste liri fac ca bunur,e si fie produse pentru lumea dezvortati afara sistemului solar.
iefin decit inainte, dar, desigur, locurif.
a",ri"".e ain domeniul produ
din lirile dezvoltate s-au plerdut, in timp ce muncitorii din fabrici Universul este ca un ceas minunat alcituit din obiecte in
locuri precum China gi India sunt plr,i;i
prea pufin pentru a
miscare, cu sateliti naturali care orbiteazi planete, care orbi-
piele mari pentru bunurile p. ."ru r" "a"*" teazi stele, cu stele ce orbiteazi galaxii gi galaxii ce se rotesc
r".
lntre producdtori si consumatori este contrara "ii.,i;;. ffi;;il:;
ideilor de bazi ale lui t unele in jurul celorlalte. Legile gravitaliei gi ale miscirii ale lui
qi' chiar daci existi rntotdeauna ceva ingri;orator
in regituri cu idr Newton demonstreazi destul de simplu ci, cu cit se deplaseazi
unui om care spune ,,Istoria este un .roirurr..,,
," p.rJirrir_"i"# mai departe un obiect in cerc, cu atit mai incet trebuie si
aceasta este, pini la urmi, o situafie care nu mai poaie continua.
meargd pentru a-i da impulsul sI menlini un curs constant.
t26
r27
 5O OB MU GENIALE
JouN FanNooN

Agadar, astronomii au fost foarte surpringi si descopere de stea. Nu existi o mirturie mai puternici legati de puterea
mai indepir-
anii 1970 ci stelele de la marginea galaxiei orbiteazi la fel lcgilor decAt aceasta, aplicati Ia unele dintre cele
taie extremitafi ale spaliului despre care avem
cunoqtini'
rapid ca stelele din apropierea centrului. Singura exp
valabil5 a fost faptul ci stelele nu sunt la marginea ga in7726,in timp ." i,r" masa de prlnz cu William Stukeley'
Newton a declarai ci inspiralia pentru ideea
gravitaliei i-a
a$a cum par.
venit intr-o zi de vard tirzie, cu gaizeci de ani
mai devreme'
Acestea sunt finute, de fapt, intr-un disc de materie
a vSzut un m6r
mai mare, pe care pur qi simplu nu il putem vedea. Astron cAnd medita in gridina de la Woolsthorpe 9i
il numesc acum materie invizibili, materie neagrd. Fo -
cAzAnd dintr-un coPac.
doar legile lui Newton, astronomii au putut calcula ci N" se gtie suficient de bine la ce s-a gAndit vizAnd cum
cade mirul, insi intenlia adevirati a lui
Newton a fost aceea
stelele din fiecare galaxie sunt incorporate in halouri uri
jumitatea de secol de
de a ingelege pur 9i simplu cum a cizut'
in
materie neagri, care se intind dincolo de discul vizibil
dirrrirrt", rt.uptut'deminstrase ci planetele au orbite
eliptice
galaxiei, in toate direcfiile. in realitate, discul de stele pe pimlnt
[ovale) gi C"tit"o demonstrase ci
obiectele care cad
aspectul unui piper imprigtiat intre jumitdlile unei c
iu o *ig."re uniform accelerati' Totuqi' nimeni nu se gAndise
gigantice invizibile de materie neagri. Nu putem vedea
aceasti chifli; gtim doar ci se afli acolo datoriti rI faci legitura intre aceste doui evenimente' cu atAt mai
puternice ale gravitaliei sale.1 pulin sa dlmonstreze ci ele au aceeaqi cauziuniversali'
' 'Newton arealizatci mirul nu doar cidea, ci era atras de o
in mod similar, in 1995, astronomii au confirmat ci
detectat pentru prima dati o planetd noui mult dincolo forli invizibile - 9i, mai tdtziu, s-a intrebat daci nu cumva
AEa cum gravitagia
sistemul solar, orbitAnd o stea indepirtati aseminitoare rceeagi forla meniine planetele pe orbiti'
Luna pe
Soarele, numiti 51 Pegasi. De atunci au fost descoperite arr"g" mirul spre pimAnt, la fel, aceasta menline
orUil sa in jurul PimAntului, 9i planetele in jurul Soarelui'
De
alte planete extrasolare orbitind stele indepirtate, iar gi-a dezvoltat teo-
in iulie 2010, a fost de 466 de planete. Aceste planete sunt la aceasti idee simpla, dar geniali, Newton
ria gravitagiei, desire atraclia universali care incearci si lini
de indepdrtate gi de intunecate comparativ cu steaua
mami, incAt este aproape imposibil si le vedem direct, launlocintreagamaterie'Cuajutoruldovezilorsalemate-
matice extraordinare, el a demonstrat ci for)a
gravitaliei
cu cele mai puternice telescoape din spafiu. intr-adevir, ci dintre doui corpuri
trebuie si fie aceeaqi peste tot 9i atraclia
zece au fost fotografiate, de fapt, direct. Aproape toate a de pitratul
planete indepirtate uimitoare sunt descoperite utilizAnd
J.pi"a" de masi (."rrtit,te" de materie din ele) 9i
dist-angei dintre ele.
lui Newton. Astronomii cauti tremuratul ugor din m
in urmitorii douizeci de ani, Newton 9i-a elaborat i.deea
stelei-mami cauzat de gravitafia planetei - gi legile lui N ce in-
gravitaliei,'transformAnd-o intr-un sistem cuprinzitor
Ie'permit si calculeze dimensiunea planetei gi distanla sa fost aceea
cludea trei mari legi ale migcirii' Prima lege a
I Nimeni nu qtie exact ce este materia neagri, insi nu este doar i r inerliei sau a impilsului. practic, aceasta arati ci lucrurile
nici micar nu are o substanti suficienti lncit si stringi stelele in rlmin nemiqcate sau continui si se migte cu aceeagi vitezi in
Se aseamini oarecum cu un gaz incredibil de subgire prin care putem
linie dreapti, daci nu Ie impinge sau nu le atrage ceva'
adici o
forfi. El a aplicat aceasti lege pentru Luni - demonstrind ci
mergem firi si ne dim seama. Soarele gi stelele intr5, probabil, tot
lntr-o cursi printr-o ceali de materie neagri. intr-adevir, particulele
fi atAt de mici, lncAt un miliard din acestea vi pot trece prin fafa Lunaincearcisiurmezeoliniedreapti,insigravitaliaoim-
este aceea ci gradul 9i direcfia
chiar acum. Oi"*" intr-o orbitl. A doua idee
r29
128
 JonN FaRNooN 50 DE IDEI GENIALE

oricirei schimbiri - acceleratia unui obiect _ depind in blltute de vint ar fi avut ceva in comun cu migcarea astrelor, ca
gime de forli gi de cit de greu este obiectul afectat. xl nu mai vorbim gi ci ar fi previzibile cumva. Cel mult au fost
Daci
ar fi mai aproape de pimAnt , f,orlagravitafionali dintre
act
ronsiderate ca fiind controlate de factori unici, locali; in cel
tea ar fi atit de mare, incit Luna ar fi trase in jos si
s_ar pribi
rnai riu caz, de capriciile zeTlor. in esenli, universul era un loc
pe PimAnt. Daci ar fi mai departe, forla gravitaqionali tuisterios, capricios.
ar
atit de slabe, incit Luna ar zburain spafiu. A treia iege a arit Prin legea gravitagiei 9i prin cele trei legi ale migcirii,
ci fiecare arfiune gi reacfiune este Lgate gi opusi _ agar Newton a demonstrat ci fiecare migcare, mare sau mici, pe
atunci cind doui corpuri se ciocnesc, acestea ricoseazi l)limAnt sau in cele mai indepirtate zone din spafiu, se com-
o forgi egali. porti dupd aceleagi legi simple, universale. in cartea sa
Cheia succesului lui Newton a fost, poate, faptul ci P hilo s ophiae n aturalis prin cipia mathematic a (P rincipiile mate -
el
a incercat si explice gravitafia; pur gi simplu prelentat matice ale filosofiei naturale) sau, mai simplu, Principia, poate
a oc
criere matematici, scriind: ,,Nu am reugit si descopir cea mai mare carte de gtiinli scrisi vreodati, acesta a deslugit
car
acestor proprietili ale gravitaliei observind fenomenele, misterul haotic al universului gi a demonstrat ci totul se com-
gi
prezint nici o ipotezd... este suficient ci gravitalia chiar porti peste tot intr-o manieri ordonati, complet inteligibili.
exi
9i se comporti potrivit legilor pe care le-am explicat gi serve A fost de parci intregul univers fusese dezviluit in sfirgit ca o
din plin la deslugirea tuturor miscdrilor .orp,rrilo, celeste mare magindrie precisd, incredibil de complexi, iar legile lui
celor din mare.'j in acea ,r"-" a fost criticat pentru li Newton au constituit cheia cu care putea fi pusd in funcfiune.
explicatiilor, insi treptat s-a dovedit ci aceasta a fost cea In mod incredibil, a demonstrat ci legile pe care Ie aplicim
mare intuitie a sa - aceea de a descrie pur gi simplu eici, pe PimAnt, in experimente de laborator, pot fi aplicate in
cu o pr(
matematici mai degrabi decit si incerce si desluEeasci tot universul.
terul gi, a$a cum a spus gi el, si incerce si citeasci gAndu $i mai semnificativ, a demonstrat ci fiecare migcare din
lui Dumnezeu-z univers poate fi analizati matematic, iar Newton a oferit
Astdzi, nu mai punem la indoiali teoriile lui Newton instrumentele matematice pentru a proceda astfel, cu ajutorul
cum se migci lucrurile, astfel incAt este greu si ne imagir celor doui ramuri complet noi ale matematicii pe care le-a
cAt de mare a fost descoperirea lor. inainte de NewtJn, creat - calculul diferenlial gi cel integral. inarmali cu legile gi
existase ideea cd migcarea pegtilor din mare sau a cu instrumentele matematicii lui Newton, a devenit posibil,
ln teorie, si prezicem migcarea a tot ce se afli in univers, de la
2 Aceastd abordare
matematicd a universului a perut unora atat de rece, cea mai mare stea pAni la cea mai mici moleculi, pentru
precisi gi de abstracti, incat, un secol mai tarziu, multi
romantici
intors impotriva ei. La o faimoasi cinr literari din 2g decembrie
s. totdeauna in viitor.
1g17, Nu este de mirare atunci ci, pe misurd. ce ideile lui Newton
care au participat poefii Wordsworth gi Keats, artistul
Benjamin Haydr
a explicat cd Charles Lamb, ,,intr-o glumi exagerate, ;ru inceput si fie consolidate, acesta a ajuns sI fie privit cu
m_a acuzat ce
capul lui Newton in pictura mea [a lui Uaydonj; oun
tip>, a spus el, , rnare admirafie in secolul al XVIII-lea. Revelalia sa ci universul
nu credea nimic decit daci era ra fel de crar ca cele trei raturi se comportl potrivit unor legi universale previzibile a inau-
ale
triunghi., Apoi el gi Keats au fost de pirere ci Newton distrusese
gurat o epoci total noui gi optimisti, epoca lluminismului,
poezia curcubeului, reducand-o Ia culorile prismatice.
Era imposibil sr cAnd oamenii credeau ci noi, specia umani, doar prin eforturile
rezigti gi cu totii am inchinat pentru <sinitatea lui Newton
qi ientru co
fuzia sa intr-ale matematicii>... Doi ani mai tirziu, Keats noastre, putem invila si inlelegem gi si imbunitilim lumea.
avea si
memorabil procesul in poemul siu lamia, ca pe Aqa cum a spus gi poetul Alexander Pope, in faimoasa sa poezie
,,destrimarea curcu
130 13l
 JouN FaRuooN
satirici, ,Natura gi legile ei stau ascunse in noapte;/ D
Daci acest optimism pare obscur astizi, cauza este
_
indoiala c5. nu vom face ceea ce este corect _ nu cI lucr
sunt in cele din urmi dincolo de infelegerea noastri, aga
a crezut Newton. $i daci teoriile lui Einstein au demo
concepfie mai subtili, mai adAnci legati de modul in
functioneazi legile universale duse la u**tr"*, legile lui Ne
stau la baza modului esential in care in;eleget cum
oneazi totul la o scari aplicabili zicuzi.
132
30 UNtvERstrAllle
Termenul ,,universitate" provine din latines cul universitas
magistrorum et scholarium, cate inseamni, in esenfi, o comu-
nitate de profesori gi cirturari. Este o descriere minunat de
rimpli gi de potrivitS, care ilustreazi spiritul universitililor
lnci de Ia inceputurile 1or. Acestea nu sunt gcoli in care elevii
tl meargi pur gi simplu doar pentru a se instrui. Ele sunt
comunitili in care se face schimb de cunogtinge. Profesorii
lmpirtigesc informalii nu doar studen$lor, ci gi intre ei, 9i
cxisti un sentiment ci universitagile sunt locuri in care ideile
runt impirtiqite qi apreciate.
Desigur, universitilile nu se ridicd intotdeauna la acest
ldeal gi, pe misuri ce numirul acestora a crescut in intreaga
lume in ultimii ani, standardele gi abordirile variazd. consi-
derabil, unele fiind adevirate fabrici de educare sau mai riu,
lar altele promovAnd un elitism depigit. Totugi, cuvAntul
,,universitate" are o auri puternici ce ii inspiri inci atAt pe
administratori, cAt gi pe studenli si le priveasci cu pulin mai
multi reverenfi, cu un sentiment ci sunt ceva mai speciale
decXt un simplu colegiu.
Primele trei universitefi, Bologna, Paris gi Oxford, dateazl.
tnci din secolul al XI-Iea, cAnd tradilia monastici cunogtea
perioada maximi de inflorire in Europ a, iar aceste legituri
monastice pot fi observate in porticurile multor universitili
vechi. Parlial, acesta este lucrul care le conferi o calitate spe-
ciali. insi aura este ceva mai puternici decAt atAt. Univer-
sitilile aveau o misiune culturali importanti. Ele erau fondate
de BisericS, explici istoricul Sir Richard Southern, specialist
ln EvuI Mediu, pentru a salva umanitatea prin cunoagtere.
Cunoagterea perfecti a lumii pe care oamenii se pare ci ar fi
pierdut-o dupi alungarea din Paradis. Cdrturarii aveau misi-
unea de a recupera o parte din ceea ce s-a pierdut gi de a aduce
r33
 JouN FenNooN
50 on IooT GENIALE
mintuire omenirii inainte de inevitabilul sfArgit
al
Agadar, nu a fost surprinzitor ci aceste prime
univ pe cirturarii din universitifi si scrie Summae, care au fost ela-
manifestau-un angajament profund pentru borate ca adevirate enciclopedii ale intregii realitigi.
invifituri gi, c
daci scopul inifial s-a pierdut, o plrte din pasiunu.'r", Universitifile medievale lineau cursuri exclusiv in limba
cunoa$tere mai existi astizi in universitifi.
9i latini, iar studenfilor li se cerea si discute in latini chiar gi in
Chiar daci au fost finanfate de Biserici, invigitura afara sililor de curs, altfel puteau primi amende. Acest lucru
pe
au oferit-o universititile medievale era
in esenfi seculari. r nervea la diferenfierea dintre oamenii in robe si cei din orag,
a fost dat de influentul si eruditul canonic
al abaliei saint
lar studentilor de Ia universitate li se dedeau adesea ghiduri de
djn Paris, la inceputul secolului al XII-lea, H.,g,r", vi conversafie pentru a putea vorbi cu localnicii. insi aiest lucru
du
Victor. Degi se situa fe:m in tradi$a monastici, a ficut universititile complet internafionale. Era simplu pen-
Higues su
ci invifimantul secular gi studiul lumii naturale ionstituie tru un student englez si meargi la Bologna sau pentru un
fundament necesar pentru contemplarea religioasi otudent german si meargi la Salamanca, in Spania, gi sd gtie ci
.or"rf,
zdtoare. Cu alte cuvinte, trebuia si cunogti
lum-ea lui Dumn
nu va avea nici o barieri lingvistici. Asadar, studenlii chiar
inainte si aspiri citre ceruri. ,,invafi totul", insisti atudiau pe tot teritoriul Europei. Europa era mai uniti ca ni-
Hur
,,9imaitArziuveivedeacinimic,,,,",tua"p,i,o,:; ciodati din punct de vedere intelectual; totugi, chiar daci a
Studenfii din universitagile medievale ,rr, ajutat la schimbul de informafii, a creat un sentiment al ele-
studiat
te teologice la fel ca in ministiri, ci artele liberalel", _ maisu varii 9i al indepirtirii de oamenii obignuili care este atribuit
cunogtinfele generale menite a imbunitili universitililor inci de pe atunci, ilustrat in imaginea ,,turnului
capacitatea
student de a gAndi rafional, mai degrabi decAt de fildeg"2 al cunoagterii.
instruirea
fesionali sau vocationali. Ideea de arte liberale Existi un alt aspect fascinant legat de originile univer-
dateazi
din Roma antici, atunci cind era educalia potriviti sitalilor, care este adesea uitat. vizitatorii venili din orientul
liberi, de aici gi termenul de arte,,liberale,,. i";;"h Mijlociu sunt impresionali de similaritatea dintre patrulate-
au existat gapte arte liberale de studiat, impirfite rele vechilor universitifi europene si cele ale vechilor gcoli
(gramatica, retorica si dialectic a) gi
in tri islamice construite in locuri precum Bagdad, Cairo gi Fez, in
quadrivium (aritme
muzica, geometria gi astronomia). poirivit Maroc, in secolele al IX-Iea gi alX-lea. $coala islamici eayrawan
lui Hugues, i (al Karaouine) din Fez, infiintati in 859 d.Hr. poate fi numiti,
larea acestor lucruri avea si ajute la ,,restaurarea imaginii di
din noi". Tocrnai acest scop inalt a fost cel care i_a intr-adevir, prima universitate a lumii.
ins
Pare probabil ca, inaintea cruciadelor, rizboaie cauzatoare
' A*ra" "r,*"*ivul pentru care universititi precum cea din Cambric de dezbinare, schimburile culturale dintre Islam si Occident si
acordi inci tuturor absolvengilor titlul de licenpiat
in arte (,,Bachelor fi fost semnificative. in mod cert, invititurile arabe traduse in
Arts") indiferent de domeniul studiat. Termenul
engreresc"bacheroi,
are originea tocmai dinL rqlrrlsDLur
latinescul uqLLutqureus,
baccalaureus, care, oesrgur,
latini, cu autori cirora li s-au dat nume latinegti, cum ar fi
desigur, consti
.orrrtit
termenul de la care provine frantuzescul baccalauriat.A Avicenna, Geber, Averroes gi Alhazen, au avut un rol esenfial
fost numele I
care il desemna pe pajul unui cavaler, si
a existat un sentiment ci stude pentru primele universitili - impreuni cu textele clasice
de la universitate erau invilafi se inire in lupti reintroduse in Occident de la Islam. [n plus, intregul model de
in lumea .rrro"gt"rii]
fel cum pajul era pregitit p-entru batelii. Un
graa era numit gr;,;;;";; invilimAnt al primelor universitili europene pare si datoreze
era menit si fie un simplu pas, sau etapa, pe
calea citrl a deveni
maestru complet calificat. Termenul engliz.i, 2 Se pare ci expresia provine
grodr.rotu prorine din I din ,Cintarea CAnttrrilor" a lui Solomon, din
nescul gradus, care inseamni ,pas... Biblie, unde este folositi pentru a descrie gAtul unei femei gi a sugera o
noblege rezervate.

r35
JosN FanNooN
foarte mult primelor gcoli musulmane, care aveau grupuri
studiu, sars.halaqa, o relalie speciali profesor-elev etc.
astizi, profesorii de la universitate ocupi,,scaune.. academi
o mogtenire veche de o mie de ani de la gcolile musul
unde doar profesorul stitea pe scaun, sau kursi, iar toli
erau agezafi pe podea in jurul lui.
Pe mdsuri ce ruptura dintre Orient gi Occident s-a adn
aceste legituri au fost uitate; si, ln timp, chiar gi nuan
religioase cregtine s-au estompat, iar universititile au
institugii complet seculare. cu toate acestea, multe tradiqii s
pistrat, gi la fel gi sentimentul puternic al existenlei unui sc
$i, poate, gi ideea ci studenlii pleacd de acasi gi igi dedici vi
in intregime universitifii datoreazi foarte mult
monastic, menit sd ne faci si ne concentrim asupra unor
cruri mai elevate. Desi religia este predati acum doar la curr
speciale, unui numir redus de studenfi, iar invifiturile s
rafionale, nu revelatoare, insigi aceasti calitate a r
este ceea ce face ca universitifile si fie speciale. Ele parci
parte din alti lume gi sunt menite si fie astfel - cu scopul
a-i proteja pe profesori gi pe studenli de tentaliile de zi cu
pentru a invila despre viafi gi lume intr-un mod co
diferit, care poate merge de la discufii nocturne lungi, la ti
pahar, despre sensul viefii, pAni Ia ore de singuritate cufundd
in cirli voluminoase, in biblioteca universitetii.
contribufia universitifilor la viafa noastri intelectuali.
culturali de-a lungul secolelor a fost uriagi. De exem
aproape toate marile minli din gtiinli gi filosofie qi-au
primele surse de inspirafie gi au ficut primele exploriri
drdznefe in domeniul lor la universitate.3 De exemplu, oan
3 Adeseori, cele mai luminate gi mai
originale minqi nu au invifat direct
la profesori, ci au ciutat singure informagii. in timp ce se afla
Cambridge, tAnirul Isaac Newton a fost atAt de preocupat si igi u
cercetarea, incAt aproape ci nu s-a prezentat la cursuri
Ei era si.
repetent. Cu toate acestea, profesorii nu gtiau ci el era deja cu
inaintea 1or, deoarece dezvolta ultimele idei revolulionare in dom
gtiinfei gi matematicii ale geniuluifrancez Ren€ Descartes, care
erau cunoscute in Anglia.
136
5O oB topt GENIALE
cle Etiinli ca Newton, Darwin, Maxr,vell 9i Dirac, filosofi ca
Erasmus gi Wittgenstein, gi poeli ca Wordsworth 9i Coleridge
gi-au inceput cariera la Universitatea din Cambridge.
Universitilile continui si aibi un rol esenlial in societatea
noastri. in pofida tuturor discufiilor in van 9i a vinzolelii
nociale, multe dintre ele sunt centre majore de cercetare 9i de
dezvoltare academici. Poate ci acestea nu oferi de fiecare dati
rctivitatea practici pe care o glsim in instituliile de cercetare
apecializate, insi asiguri ideile noi 9i baza teoretica fera de
care institutele specializate nu gi-ar fi putut inifia cercetdrile.
De exemplu, chiar daci cea mai mare parte din cercetirile in
domeniul geneticii se realizeazi in laboratoarele companiilor
de biotehnologie gi in instituliile de cercetare guvernamentale,
descoperirea revolufionari a structurii ADN-ului, de citre
Watson gi Crick, in 1953, care a ficut totul posibil, a avut loc la
universitilile din Cambridge gi Londra.
Pentru studenlii care le urmeazi, cele mai bune universitSli
oferi o ocazie unici de a invila nu doar materiile specializirilor
lor, ci 9i cum si gAndeasci singuri. De asemenea, acestea sunt
oaze in care studenlii igi pot explora propriile idei, igi pot
investiga visurile gi speranleIe gi se Pot descoperi intr-un mod
lnaccesibil in nici un alt tip de institulie educafionale. Ei in-
tAlnesc oameni inteligenli gi pot face schimb de idei atXt pro-
funde, cAt gi neinsemnate, pot trii momente esenliale pentru
viala lor gi pot avea parte de nopli de belii fira sens, igi pot
face prieteni gi se pot indrigosti. Majoritatea celor care au
studiat la universitate, degi nu to!i, sunt de acord ci a fost un
moment definitoriu in viata 1or.
de
r37
 50 DE IDEI GENIALE

Asia de Sud-Est, vorbesc, de asemenea, cantoneza sau fuji-

rneza. Totugi, in China, cel mai vorbit dialect este de departe
mandarina, vorbiti de 7O7o din populafia chinezi
29 CuINEZA stMpltrrcnrA in trecut, mandarina era hmta oficialitaqii gi igi trage
numele de la portughezi, care au folosit termenul pentru a
descrie dialectul,,mandarinilor" (inalgi funcfionaripublici)
in china, scrierea constituie una dintre polemicile cele din Beijing. utilizarea sa s-a rispandit pe misuri ce reprezen-
aprinse gi mai incirca_te politic. Republica populari tangii guvernului s-au deplasat in toati fara gi pliteau oamenii
Chir
sustine o versiune de scriere chinezi muli simplifi peste tot unde mergeau si invele mandarina pentru a se des_
Taiwanul cauti in prezent si obgini statutul
de pairim curca. in 1950, guvernul a decis si ii promoveze intrebuinfarea
Mondial pentru scrierea chinezi tradigionala, p"rtr., ca limbi comuni, nagionali, gi au numit-o putonghua'(care
ta sd nu fie eradicati. Desigur, batelia nu este doar
.,
a lit lnseamni ,,limbaj comun"), mai degrabi decAt numele comun
ea este legati de viitorul Chinei gi de cultura
sa. ,,mandarinA". Putonghu4 este forma de chinezi predati strii-
Peste 907o din populafia Chinei vorbegte limba
.
limba poporului Han (grupul etnic dominant in China),
nilor si este limba in care invafi la gcoale copiii ihinezi, limba
ceea guvernului gi limba mass-media. in majoritatea oragelor, aproa-
o face limba cea mai vorbiti de pe pimint (g45 pe orice tAnir poate citi Putongltua, pentru ci a invifat_o
de miiio"rre
vorbitori nativi, comparativ cu cele 829 de milioane de la gcoale. Totugi, nu oricine care o citegte o poate gi vorbi;
bitori de limbi spaniori si cele 32g de milioane de vort In zonele rurale, Putonghua este mult mai pufin cunoscuti.
de limbi englezd). insi limba Han cuprinde Interesant este faptul ci multe dintre diferenfele majore
diverse dii
gi toate aceste dialecte sunt atAt de diferite, incAt,
in t dintre diversele dialecte chineze dispar atunci cand sunt r.iir".
oamenii care vorbeau dialectul Beijing nu ii inlelegeau Dialectele pot suna foarte diferit, insi cuvintele sunt scrise cu
pe cei din Guangzhou,la fel cum un plortugh"r'rr.r"",
p, aproape aceleasi caractere chinezegti, aga ci propozigia va
mai nimic daci ar auzi un romin vorbinl., Cuvinteie insemna acelagi lucru, indiferent daci cititorur este din Beijing
adesea aceleagi in diverse dialecte chineze, dar
tonul cu sau din shenzhen. Datoriti modului in care func;ioneazd
s-unt rostite gi ordinea cuvintelor pot fi atAt
de diferite, caracterele chinezegti, ele inseamnd acelagi lucru indiferent de
devin-ininteligibile. De exemplu, in dialectul chinez pronunfie - la fel cum cifra 4 scrisi are exact aceeagi semnifi-
(mandarin) existi patru tonuri diferite
sau graiuri care dis cagie, indiferent daci suntefi francez sau german. Totusi, cea
cuvintele care, altfel, ar suna identic. chine-za sudica
are mai mare parte din limba chinezi scrisi este sub formi de
astfel de graiuri.
Putonghua. Este foarte rari incercarea de a nota oricare dintre
Existi gapte dialecte majore ale chinezei Han. Sase
din dialecte, cu exceplia cantonezei.
acestea sunt vorbite de-mai pufin de2OZodin
populafia chineza tradigionali este cel mai complex sistem de scriere
inclusiv dialectul Wu din Shanghai (circa g7o),
dialectul al lumii. Daci in majoritatea alfabetelor apusene existd mai
sau dialectul fujinez Hakka din fulian (+V.1 q1di"i;;;i
pufin de 33 de litere de invifat, plus citeva accente, chineza
(cantonez) din Hong
{ong 9i Grrangrhou OZ"i. ivf"fi"-p"
din uriaga diaspori chinezi
are circa 50 000 de caractere. chinezii foarte educafi probabil
din intreaga lume, mai ales ci sunt familiarizali cu 10 000 dintre acestea gi orice om cu
1 Motivul acestei comparafii gcoali va cunoagte cel pufin 2 SO0, adici aproape cam tot ceea
particulare este ce atAt portugheza, cAt
romina sunt limbi romanice inrudite, deoarece ambele
derirli din ce ii trebuie pentru a citi un ziar.

r39
 JoHN FenNooN
Motivul pentru care chineza traditionali are atAt de
caractere este faptul ci nu funcfioneazi fonetic, deci cu
nu pot fi construite din sunete unice. in schimb, existi
caracter separat pentru fiecare cuvAnt sau sunet. La
chineza scrisi era bazati pe imagini grafice simple (pictogr;
cu obiecte naturale. Existi astfel de pictogrime dataid
secolul al xl-lea i.Hr. Multe limbi scrise au inieput astfel gi s
indreptat spre un alfabet fonetic, dar caracterele chinezsti
oferi multe indicii legate de pronungie. in schimb, pe misurl
s-a dezvoltat, chineza a combinat imagini pentru a crea I
sensuri abstracte sau ideograme. Astfel, o combinafie a ima,
nilor p-entru soare si pentru luni insemna ,,luminor,i i, ti*p
o_combinafie de imagini cu o femeie gi cu un copil s
,,fericire". La fel, trei imagini cu femei impreune ir
,,tridare". Caracterele chinezegti dezvoltate gi ca imagini
ajuns si fie utilizate pentru cuvinte care sunau la fel atu
cAnd erau rostite. Agadar, caracterul imagine pentru un lan
porumb s-a dezvoltat in caracterul pentru verbul ,,a ver
deoarece cuvintele suni aseminitor atunci cind sunt rosti
intre secolele al VII-lea gi al III-lea i.Hr., in timp ce CJ
a fost impirfiti in diverse regate, au apirut mai multe stiluri
scriere diferite, insi, atunci cAnd
fara a fost unificati sub
nastia Qin, in 22'J,i.Hr., stilul ein a fost impus peste tot. S
Qin a fost modificat substanlial sub dinastia Han (206 i.
220 d.Hr.), insi caracterele chinezei tradigionale
sunt, in esenfi, o simpli dezvoltare a vechilor caractere
Caracterele chinezegti par imposibil de complexe la i
insi acestea sunt formate intotdeauna dintr-un anumit n
de linii scrise intr-o anumiti ordine. Agadar, caracterul
,guri", care este practic un pitrat, este caligrafiat din
pirfi: mai lntAi partea din stAnga, apoi cea de sus gi cea
dreapta dintr-o singuri linie, iar la sfirgit baza. De aseme
caracterul are de obicei doui pirti; partea din dreapta fi
trimitere cumva Ia sens, iar cea din stAnga, numiti radical,
referi Ia pronunfie. in cel mai comun sislem, existi circa2
astfel de radicali, prin care chinezii se apropie cel mai
de scrierea occidentali.
140
50 DE IDEI GENIALE
Chineza tradigionali scrisi este greu de invilat chiar gi
pentru copiii chinezi si, in anii 1950, exista sentimentul ci
lcest sistem de scriere impiedica posibilitatea imbunitilirii
ratei de oameni cu gtiinfi de carte. Prin urmare, guvernul a in-
trodus doui misuri controversate. Prima a fost aceea de a
rimplifica primele cAteva mii de caractere din fondul principal
lexical, facandu-le mai simplu de invilat gi mai rapid de scris.2
De asemenea, folosea un singur caracter simplu in locul mai
multor caractere tradi;ionale elaborate. Desigur, aceasta este
o reducere serioasi gi, degi ficea chineza mult mai simplu de
tcris, se pierdea o parte din bogilia 9i complexitatea limbii.
insi chineza simplificati nu se reduce doar la gtiutorii de
carte. Aceasta era China lui Mao gi lntreaga strategie ficea
parte din atacul asupra intelectualilor burghezi din China, care
r ajuns la apogeu in timpul Revoluqiei Culturale dintre 1966 gi
1976, cAnd a murit Mao. Complexitatea chinezei tradi;ionale
cra atAt de legati de elita intelectuali, incAt profesorii care o
predau erau persecutafi sau chiar ucigi. Taiwanul a ajuns si
priveasci impunerea chinezei simplificate ca pe o intrigi co-
munisti gi a interzis-o pAni in 2003. Chiar gi pe continent,
mulf au considerat-o, gi o consideri inci, un mare act de tri-
dare a mogtenirii chineze.
Totugi, introducerea impusi a chinezei simplificate a fost
oarecum eficienti. Rata celor gtiutori de carte a crescut, insi
' A doua misurS, gi mai drastici, a fost incercarea de a elimina toate
caracterele chinezegti gi de a scrie in limba chinezi folosind alfabetul latin.
Aceasti chinezi latinizati a fost numiti pinyin gi, in esenfi, implica
folosirea a 25 de litere din alfabetul apusean (fere litera ,v") pentru a crea
sunetele chinezei mandarine, impreunl cu accente plasate deasupra fieclrei
silabe, pentru a crea cele patru tonuri diferite. Chineza pinyin nu a fost
niciodati acceptate ln China, a9a ci s-a renunfat rapid la idee. Cu toate
acestea, sistemul pinyin este foarte util pentru strlini, deoarece permite
oricirui apusean ca, dupi o instruire de bazi, sI citeasci gi sI pronunfe
cuvinte din limba chineziffui a cunoa$te vreun caracter chinezesc. Aceasti
adoptare pe larg a chinezei pinyin a determinat schimbarea numelui Peking
tn Beijing gi a numelui Mao Tse-tungin Mao Zedong. Versiuneapinyin este
mult mai apropiati de modul in care chinezii pronunli aceste cuvinte, iar
indicatoarele rutiere din China sunt scrise adesea atit in pinyrn, cAt 9i cu
caractere clasice.
t4t
 JonN FanuooN
este posibil ca motivul si fi fost rispindirea mai I
sistemului de educaqie, mai degrabe decat sistemul de s
intr-adevir, China are unul dintre cele mai ridicate nive
gtiutori de carte din lume - o realizare uimitoare pentru o
in care marea majoritate a locuitorilor erau
lirani cu o
modesti acum mai bine de jumitate de secol.
Chineza simplificati este acum forma dominanti de
in China continentali. intr-adevir, sub 5% dintre
pe continent scriu in chineza tradi$onali degi in locuri
- 1
Taiwan gi Hong Kong inci se utilizeazi caracterele tradi
gi existi o oarecare revenire in randul intelectualilor de
continent, care sunt privigi ca persoane mai sofisticate. ofic
Iegea de pe continent a stabilit ca scrierea tradi$onala
sl
folositi doar in scopuri ceremoniale gi pentru literatura
rici, insi magazinele gi firmele o folosesc adesea pentru
clame gi logouri, degi nu este strict legala.
Polemica legati de meritele relative ale chinezei
si ale chinezei tradifionale este detaliati gi intensi. Unii
ci chineza tradigionali este pur gi simplu nepotriviti
lumea moderni; de exemplu, caracterul pentiu ,,elect:
simbolizeazi ploaia 9i este legat de fulger, cAnd acum, d
electricitatea provine de la o gami larga de surse. Altii s
chinezei simplificate ii lipsegte o mare parte din bogigia
nezei traditionale, caracterul din chineza simplific"ta.p"
,,iubire", de exemplu, pierzAndu-gi risunetul caie a ficut l
evocator caracterul tradi$onal. Acesta este un simbol
spun criticii, pentru a ilustra limitele chinezei sim
este un sistem de scriere firi inimi.
Chineza simplificati este acum dominanti peste tot,
existi inci o energie considerabili in spatele chinezei
lionale, mai ales in Hong Kong gi Taiwan. Indiferent care
cAgtiga in cele din urmi, daci se intAmpli asta, este mult
posibil ca motivul si fie unul politic decAt unul legat de mr
autentice. Un proverb chinezesc traditional spune: ,,Asc
ambele pirfi gi egti iluminat; asculti o singura parte gi
rimine in intuneric." Momentan existi mai mult int
decAt lumini.
142
28 RrrnlcERAREA
Imaginafi-vi o lume firl bere rece. Firi inghefati. Firi
unt sau lapte. Cu fructe gi legume proaspete doar cAteva luni
Pe an - gi chiar gi atunci, acestea si fie uimitor de scumpe. Fird
peste proaspit gi, desigur, fird sushi. in care carnea si fie un
lux costisitor. Firi flori tiiate pentru intilnirile romantice...
Desigur, ne-am descurca gi firi toate aceste lucruri, insi ce
tnare ar fi pierderea pentru stilul nostru de viafi modern!
Refrigerarea a transformat modul in care oamenii din orage
beau gi minAnci. Alimentele pe care odinioari aveam posi-
bllitatea si le obginem doar daci triiam la fermi - gi chiar gi
lqa, doar in anumite momente din an - le putem avea oricAnd,
deschizind pur gi simplu congelatorul. Fructe exotice din
ccalalti parte a lumii, cum ar fi bananele sau crevetii tropicali,
toate se gisesc in supermarketurile locale tot timpul anului,
menfinute proaspete la fel ca in ziua in care au fost recoltate,
Cu ajutorul refrigeririi. Aceasti diversitate de alimente proas-
Pete nu doar ci ne aduce o bucurie foarte mare, ci ne si oferi
o diete mult mai sinitoasi decAt daci situalia ar fi diferiti.
Ricirea conservi alimentele reducAnd dezvoltarea unor
microorganisme, cum ar fi bacteriile gi mucegaiurile, care fac
Ca alimentele si se deterioreze si si fie potenfial toxice.l De
l8emenea, restriclioneazi gi incetinegte activitatea enzimelor
;i a altor substanfe chimice care deteri oreazi mincarea, fi-
cAnd, de exemplu, ca fructele si fie moi gi terciuite si si se
tnchidi la culoare, gi ca untul si se rnncezeasci. inghelarea
completi poate conserva unele alimente2 pe o perioadi gi mai
I I)e exemplu, laptele se acrette, deoarece bacteriile din lapte fermenteazi
lactoza (zahirul din lapte), transformAnd-o ln acid lactic.
I Legumele pentru salati gi fructele moi nu se congeleazi bine, deoarece
formarea cristalelor de gheagi descompune membranele celulare, fecand
alimentele moi gi terciuite.
r43
JonN FanNooN 50 DE IDEI GENIALE

indelungati, deoarece transformarea apei din alimente in SUA,la sfArgitul secolului aIXIX-lea' milioane de oameni
izolate'
ghea!5 o face indisponibili microorganismelor care au n obignuili cumpirau ,,cutii de gheali" - cutii de metal
de ea pentru a se dezvolta. De asemenea, poate co cu compartimente pentru gheafi, care Puteau
fi folosite pen-
precum
conlinutul de substanle nutritive al alimentelor.3 tru a pistra proaspete carne' pegte 9i produse lactate'
Abia recent s-a descoperit cum funclioneazi toate ace qi p"rtr,, a ra.i beiea. Cirucioarele de
gheali au devenit o pri-
,"iiga" familiari in numeroase cartiere' De fiecare dati
insi oamenii au observat cu mii de ani in urmi ci frigul cind
furniza
gheala se topea, oamenii lisau o noti persoanei
gheala menfin lucrurile proaspete mai mult timp. Cel care
vi rog"' iar aceasta lisa
acum 3 000 de ani, chinezii stringeau gheali iarna gi o gheafi, in care spuneau ,,Ghea!d astizi,
zitau in peEteri pentru a conserva alimentele, in timp i., Uio. *"r" d" gheali' Cererea de gheali era atlt-de llare'
romanii colectau zipadi din muntii inal1i gi o pistrau in incAtiarnaseficeauexpediliilatoateriurile,lacurilegiiazu-
acoperite cu paie, pentru a rici apa 9i vinul, gi pentru bii rile, inclusivla celebrullacWalden din Concord'
Massachusetts'
de iarni cunoscute sub numele de frigidaria. Timp de care apare in cartea lui Henry Thoreau' Din picate' multe
dintre sursele de gheali au fost poluate de canaliziri 9i
oamenii au conservat alimentele pistrAndu-le in pivnile gi de
cimiri mai reci. Uneori, cei bogafi comandau si Ii se a inceput sI
degeurile industriale Ei, curAnd, gheala naturali
gheald din munfi pentru a o depozita in ghefirii, gata si fie priviti ca un risc pentru sinitate'
adiugati la biuturi reci sau pentru a prepara inghefati. Ideea de ricire d'ateazd'de mii de ani' De exemplu'
"riifi.i"la
in secolul al XIX-trea, cererea de alimente proaspete a vechii egipteni puneau noaptea api fiarti pe acoperiEuri'
de eva-
cut, deoarece dezvoltarea oragelor ficea ca distanla pentru ca aceasta si se riceasci in timpul procesului
fermieri gi consumatori si fie mai mare, iar negustorii ior.r". Filosoful persan Ibn Sina
(Avicenna) a creat un dispo-
in- Italia
alimente au inceput si experimenteze modalitali de a menli zitiv in care vaporii aromali se evaPorau 9i il riceau'
alimentele proaspete in drumul lor citre client. Camioane secolului al Xvi-lea, or*.rrii riceau adesea
vinul ungnnd gAtul
late special cu recipiente cu gheali la fiecare capit sau de sticlei cu salpetru (azotat de potasiu) 9i rotindu-l in
api' un
conservau peqtele gi produsele lactate in timpul cilitoriei, un medic spaniol
proces descris in 1550 de Blasius Villafranca'
ce triia la Roma, intr-o carte intitulali
timp ce ln oraq se creau depozite de alimente izolate, care Methodus Refrigerandi
menlinute reci cu ajutorul ghelii aduse din locuri ex vocato Salenitro Vinum Aquanque ac Potus
quodvis aliud Genus '
indepirtate. Norvegia a devenit un furnizor major de gh Pe misuri ce salpetrul se dizolve, acesta
preia cildura din api
naturali al Europei Occidentale. Frederick Tudor din N (1561-1626)
giriceEte apa. Nituralistul englezFrancis Bacon
Anglie a rimas cunoscut sub numele de Regele de G a auzit de aceasti tehnicd 9i a inceput sI
o aplice pentru alte
L626' in timp ce
pentru ci a liwat gheali din America de Nord in intreaga I alimente. El s-a imbolnivit de pneumonie in
testa efectul congelirii asupra conservirii cirnii'
s mergAnd
CAt de bine, este un lucru care variazd de la un aliment la altul. inainte
unele fructe gi legume si fie inghetate pentru a fi comercializate, prirr.rrir.ot gi indeland un pui cu zipadi' Bacon a
murit o luni
chimist irlandez
sunt scufundate in api fiartd un timp scurt, pentru a dezactiva enzi mai tArziu, insi puiul a fost conservat' Marele
gi drojdiile care ar continua altfel procesul de deteriorare, chiar qi o parte din
Robert Boyle a fost cel care a inceput si elaboreze
congelator. Opirirea reduce continutul de vitamina C cu nu mai pulin important
207". Congelarea aproape ci nu are nici un efect asupra conli gtiinla din,spatele acestor lucruri, 9i a scris un tratat
(O istorie experimentala
nutritiv al cirnii gi al peqtelui, degi vitaminele gi mineralele solubile numit An Experimental History of Cold
api se pierd uneori din pegte in timpul decongelarii. a rdcirii,1665 ).
r45
144
 JosN FanuooN
50 DE IDEI GENIALE

Acum gtim cd ricirea artificiali funclionea zd,

in in secolul al XIX-lea, inventatorii au experimentat diverse
moduri principale. Ricirea chimicd (precum

sarea. Ricirea mecanici se poate

n;;#;,#;
cea cu sal

a^r^ti"p"
tehnici de a crea un frigider mecanic. Primele succese au fost
cele care au folosit tehnica de compresie a vaporilor. Inventa-
!,izolva torul american Oliver Evans a proiectat, insi nu a construit
{ie pe compresiavaporilor. Racirea prin evaporare are ";;;;;"
deoarece lichidele preiau energia termica niciodati, un frigider cu compresie a vaporilor ln 1805. Un
de h ceea ce le
conjoari pentru a se evapora, iar acesta este motivul american care trlia in Marea Britanie, Jacob Perkins, a con-
p s truit primul frigider artificial in 1834, utilizAnd, de asemenea,
care transpirafia ne mentine o temperaturi
ricoroasi i-n
ce se evapori din piele.a Ricirea prir, compresia vaporilor. $i, in 1842, medicul american John
este efici
cazul lichidelor volatil!,,.o-"rraporare Gorrie a creat prima magini pentru gheafi. Doctorul Gorrie a
*11 :tr_t_1 compresia ai fi alco olul 9i ete
vaporilor, descoperiti de John Dal avut, de asemenea, ideea sd utilizeze refrigerarea pentru a rici
lTi1""_p^rin
(L766-L844), funclioneazi prin compresia
unui gaz sau a u; aerul gi a-9i ajuta pacienlii bolnavi de malarie si se vindece,
vapori, apoi lisAndu-le si se extindi. pe misurl tnsi acest aparat de aer conditionat revolufionar nu a fost con-
ce al
c-ilduri, temperatura creste si, in consecinfi, volumul struit niciodati.
de gaz cregte. Disponibilitatea comerciali a refrigeririi a apirut in anii
Majoritatea frigiderelor moderne folosesc o combir 1850, odati cu aparatele realizate de Alexander Twinning in
^
T:i:."::*_"-"
obicei, 9:.1 Mai.intai, vaporii sunt comprimafi SUA gi de James Harrison in Geelong, Australia. Pini in anii
cu un piston), apoi trec priitr_,.rr,
#i ;;H;;;
sunt ricifi gi condensafi intr_un lichid prin contactul
1860, douisprezece centre de ambalare a cirnii din intreaga
cu Australie foloseau sistemul de refrigerare al lui Harrison. in
sau aerul. CAnd ies din ricitor, vaporii se
extind b;;;i douizeci de ani, nave dotate cu frigidere, cum ar fiDunedfn din
preluAnd cildura din mediul ir.orrjrrii Noua Zeelanda gi Selembria din Anglia stibiteau oceanele,
il1!:-ri,p"r!ial,
in cele din urme, s^unt transferafi intr-un;;;;r;;?#::
transportAnd carne si produse lactate congelate in intreaga
evapori complet, determinind o alti ricire qi
revin in col lume, din Noua Zeelandi, Australia siAmerica de Sud. Fermele
presor pentru a reincepe acest ciclu.6
de animale au cunoscut o dezvoltare masivi in Australasia si in
a cutiile de biuturi America de Sud, iar europenii au inceput si se bucure de ac-
cu. autoricire funcfioneazi cu ajutorul ricirii
evaporare. Cind deschidefi cutia, un agent cesul la cantitili mari de carne gi produse lactate ieftine - chiar
deshidratait dintr_"..;;
timent special din cutie se scurge fn [chid. in acest
timp, el se daci acestea proveneau din cealalti parte a lumii.
ricind rapid lichidul.
Impactul asupra agriculturii a fost spectaculos, deoarece
' .O*d de gtiinfi gi politicianul american Benjamin Franklin
gi pr
britanic. John Hadley au folosit pompe purar., a evapora anumite zone sau ldri se puteau specializa acum in anumite
rapid
din bulbul unui termometru-qi au descoperit; produse, indiferent cAt de departe era piafa lor de desfacere.
mult
il;;i"
sub punctul de inghef. ,bin acest experiment.,
;;
:eml::tuJa, a $i nu mai era necesar ca lirile sd igi asigure singure hrana, ci se
Franklin uimit, ,cineva poate vedea posibilitatea ;;"
ffi;;;;; puteau baza, in schimb, pe abundenfa unor anumite alimente
moare, intr-o zi caldi de vari..,
6 Recent, inventatorii
au experimentat diverse sisteme, cum ar fi
din alte liri indepirtate, permilXnd o dezvoltare a industri-
gerareasonicA;i cea magnetici. Refrigerarea sonici,
dezvoltati in
alizirii gi o cregtere economici pe intregul glob. De asemenea,
derul Sounds Cool, folosegte undele ,Jror"
a. i"Jii;r;.;;;;;;;,: gi silicon se receste atunci cAnd este expus la un clmp magnetic. CAnd o
::::,_T: se bazeazi pe heriul
magnetici lt: :::ll*) si a crea un efect de ricire. nlr.e"r""
descoperirea ci un aliaj de g"a"fi"i", g.i*""io
roata construiti din acest aliaj sub formi de pulbere este invArtiti lAngi
un magnet, aceasta creeaze o unitate de refrigerare simpli, ieftini.

147
JonN FnnunoN 50 DE IDEI GENIALE

industria de fabricare a berii igi instala prbpriile unitili crdavrele in condilie buni pentru inmormAntare sau pentru
refrigerare gi berile germane lager reci ca gheala au inceput lnvestigalii ale poli$ei. Industria lanii utilizeazi refrigerarea
se rispAndeasci in intreaga lurie. pentru a reduce atacurile moliilor. Fabricile de munilii pis-
Un timp, refrigerarea a fost limitati la unit5flle comerci ireaze explozivele la rece. Unii oameni chiar cred ci igi pot
gi industriale mari, deoarece amoniacul folosit ca substanli conserva corpul criogenAndu-l pentru a-gi asigura nemurirea
refrigetare era mult prea toxic pentru locuinfe, care au tn viitor. Iati un gAnd care ne de fiori.
tinuat si foloseasci cutiile cu ghea!5. insi, in 1920,
Frigidaire a creat CFC-uri (cloro-fluoro-carburi), cu denumi
comerciali,,freon". Desigur, acum gtim ci CFC-urile, deqi
inofensive pentru oameni, afecteazi stratul de ozon prot
al planetei, fire de care am fi expugi la razele UV diuni
ale soarelui.T insd, in anii 7920, CFC-urile pireau un
ieftine gi inofensive, gi perfecte ca refrigerente, deoarece
evapori la temperaturi joase. Frigiderele pentru acasl :

devenit realitate gi, pini la al Doilea Rizboi Mondial,

de case din Europa gi din America de Nord aveau propriile
gidere personale, permifindu-le oamenilor si igi pis
alimentele mai proaspete ca oricAnd. Era ca gi cum ai fi
fermi plini de alimente proaspete in bucitirie, precum gi
turi reci ca gheala chiar qi in cea mai toridi zi a anului.
in prezent, nici stilul nostru de viali gi nici i
alimentari globala nu pot funcliona fdrA, refrigerare, iar
gerarea are numeroase alte utiliziri. Industria
o folosegte pentru a rafina petrolul. Industria metalelor o
lizeazi pentru a cili gi a imbunitdli o!elul.8 Industria
maceuticd o folosegte pentru a crea medicamente
statinele, care reduc tensiunea arteriali. Spitalele o u
pentru orice, de la depozitarea in siguran!5 a vaccinurilor
a probelor de sAnge pind la pistrarea organelor donate
condilie buni suficient de mult timp incAt si ajungd la paci
care necesita un transplant. Morgile o folosesc pentru a
7 CFC-urile sunt inlocuite acum de agenli frigorifici precum R134a, R
(,,Suva") 9i R410a (,,Puron").
8 La sfArgitul anilor 1990, ricirea criogenici (sub
-150'C) a metalelor a
inventati pentru a fabrica bAte de baseball, crose de golf,
maibune qi multe altele.

r48 r49
 50 DE IDEI GENIALE

Degii ambii erau foarte constienti de consecingele politice

ale ideilor 1or, ei credeau ca ceea ce creas"re era o noui teorie
27 l\AARXtsMuL qtiinfifici uimitoare - o noui modalitate de a privi lumea pe
haza unor dovezl Tocmai aceasti teorie noud avea si le dea
revolulionarilor instrumentele pentru a intemeia o lume noui.
Impactul ideilor lui Karl Marx asupra Acesta a fost motivul pentru care, chiar daci principalul
secolului XX rezumat al ideilor sale a apirut pe scurt in faimosul Maitfest
uriag. La un veac dupd moartea lui, mai
bine de ;"*irt" al Partidului comunist din 1848, Marx a muncit zeci d,e ani la
populafia lumii triia sub guverne care
susfineau ci tsiblioteca Britanici, unde gi-a scris opera majori capitalul
inspirat din marxism si, atAi tirani monstruogi
cum au (Das Kapital), in care a examinat dovezile gi gi-a elaborat
Stalin gi Mao, cAt gi luptitori declarafi pentru
liberate, ca teoria. schimbarile care aveau si urmeze nu aveau a face cu
Guevara, s-au considerat adeplii lui.
Milioane de oameni morala gi cu idealurile, care sunt la fel de schimbitoare
diverse orientiri si tendinfe poiiti."
s-au autointiturat cinr ca moda, a sustinut Marx, ci aveau si fie rezultatul inevitabil
marxigti. $i, daci puternica lui influenti pare
si fi disp el proceselor naturale.
1"r, pribugirea comunismului sovietic, acest lucru Marx a fost un materialist - mai exact, acesta a suslinut ci
diminueazi puterea extraordinari a ideilor
lui Marx. mintea nu existi independent de materie si ci lumea materiali,
Timp de un secol, Marx a creat ai r"rg"rq"
a" lumea materiei, este aceea care contureazd, gandirea umand.
mari, incAt oamenii au mers la rd,zboi, au "fi"i" tra
ucis ii au "aaa Pentru Marx, nu existi nici un ideal mai presus gi dincolo
pentru a indeplini ceea ce ei credeau cd ar de lumea materiali. Agadar, natura umani, ideal,rrile si cre-
fiideile sale, in ti
ce altii, la fel de hotirAfi, au mers la
rizboi,au ucis gi au dinqele sunt conturate intotdeauna de circumstanlele in care
plotat pentru a preveni ca ceea ce considerau au apirut.
ei a fi marx
si se intimple vreodati. Adepfilor sii, acesta le_a scrierile lui Marx au fost puternic influenqate de suferinta
insuflat
devotament aseminitor cu c"t f";a au
fr,rfrol"J;;; foarte evidenti a clasei muncitoare din Anglia gi din alte
1eri.
Hristos, fiind considerat un conducitor cand a sosit in Anglia din Germania, Marx a observat ceea ce
care avea si ii n
tuiasci de relele oprimdrii. pentru opozanfii Eric Hobsbawm descrie ca ,,nemulgumirea universali a oame_
lui, el era in
chiparea diavolului, care trebuia invilnov;fit nilor care se simt infometafi intr-o societate care abundi de
pentru tot, d,
pribugirea preturilor in sectorul imobiliar bogafi, inrobip intr-o lar5 care se laudi cu libertatea sa, ciu_
pana u atrociti'r
gulagurilor. Este posibil ca toate acestea
sd il fi surprins chi
t0nd piine gi speranld si primind, in schimb, pietre gi dis_
gi pe Marx care, auzind ci un nou perare". El a fost miqcat adinc de portretul impresionant al
partid francez sla declar
a fi marxist, a comentat: rnuncitorilor suferinzi din Manchester, rearizat de Engels in
,,Eu, c"l pt.r,tin, nu sunt marxist...
Marxismul a fost creatia a doi oameni, Karl cartea sa din 1,845, Condi;ia clasei muncitoare din Anglia. A de-
Marx
Friedrich Engels, dar, asa cum Engels insusi venit misiunea lor sd explice cum apiruse gi cum poate fi
a recunoscut
umilinfi dupi moartea rui Marx, ii tgas, schimbati aceastd. situafie.
,,Marx a fost un Teza principald a teoriei lui Marx a fost ci vielile gi relafii1e
niu; noi ceilalti suntem cel mult talentati. Firi
el, teoria sociale nu sunt conduse de idealuri sau credinle sau de idei
ar fi nici pe departe ceea ce este astizi.
Agadar, igi meriti
plin numele." individuale, ci de economie. intr-adevir, acesta a susfinut ci
idealurile 9i credinqele sunt conturate in intregime de economie.
150
l5l
 Jornl Fenuoor,r
studierea istoriei a dezviruit-o ca pe o lupti
de crasi pern
nenti intre cei cu interese economice conflictuale, o tetrie
care Marx a numit-o ,,materialism istoric.,. O"
epoca feudali, nobilii doreau si beneficieze "*"rnpto,
la ma*i*.rm
iobagilor, iar iobagii doreau si obgini cit mai m
lnu-nca
de la nobili. Agadar, conflictul era inevitabil,
uneori perso
alteori condus de interesele de clasi, aga cum s_a intAmpl
riscoala firanilor din 13g1. pe misuri ce feudalis-ri"
inlocuit de capitalism, conflictul gi_a schimbat centrul
interes, concentrAndu-se asupra crasei capitariste
industr
gi a clasei muncitoare industriale sau, mai degrabi,
burgheziei gi a proletariatului.
as
Marx a susfinut ci majoritatea ideilor sale sunt idei
clasi gi, mai ales, ideile clasei dominante in fiecare
din istorie. De exemplu, aparigia clasei de mijloc
a tenfialul uman.
a fost ceea ce a condus la contestarea restricqiilor
a.suprl libertifii comerfului gi a cerut libertatea
de acli
timpul lui Marx, ideile clasei capitaliste industriale
in
si cucereasci teren. in Manifestul comunist, el gi Engels
iu
finut ci statul cu un regim capitalist este ,,un .o*ft"t ,"
gestionarea problemelor comune ale intregii
burghezii.,.
privi orice in termeni de ,,productie,,, au spus ei, iar ideile
o simpli-,,producgie mentali.. ,,Clasa ."r"-"r" la
dispozifie
loacele de producfie materiali,., au scris ei,
,de$ni, in ac
timp, controlul asupra mijloacelor de produclie mentale.i
Marx a reformulat faimoasa teorie a lui Rousseau
ci..r
s-a niscut liber, dar este pretutindeni in lan!uri,.,
vorbl
despre alienare. Oamenii, i suslinut el, pot pirea'hb;;i
munca lor, insi ei sunt in realitate in laniuri, duo"ru*
, tntreaga Europa s-au intilnit cu un ,.op .o-rn gi au format
alienagi de ei ingigi. Firi a deline controlul asupra.."""."
ei devin automate, incapabili si se ridice Ia inalgmea
pot
fialului lor uman. Muncitorii adesea nu congtie ntizeazi_
sunt alienagi, din cauza credintelor predominante ale
tefii - de exemplu, credinle despre r"i,rr. umani care, d.
servesc intereselor clasei dominante. Religia
organizati
un exemplu perfect. ,,Religia,,, a spus Marx intr_uncitat
fai
,,este opiul popoarelor." Astizi, o credinli predominanti
r52
50 DE IDEI GENIALE
cI, in cele din urmi, suntem cu tofii egoigti, iar acest lucru ne
face si urmirim mereu circumstanfe materiare mai bune, fiind
rtit muncitori dedicali, clt si consumatori lacomi.
Cu toate acestea, poate ci partea cea mai importanti a
te-
oriei lui Marx a fost ideea ci relaliile economice schimbrtoare
conduc in anumite momente din istorie ra revorufii care schim-
bI complet balanga de putere intre clase. Aga lum originile
lumii moderne se afli in trecerea revorufionari de la feudl[sm
la capitalism, la fel gi instabilitatea economici
9i conflictul de
clasi inerent din lumea capitalisti moderni ar rezulta inevitabil
tntr-o revolufie 9i intr-o trecere finari la comunism, in care
proprietatea privati ar dispirea gi totul ar fi definut in comun.
In acest stat al viitorului, oamenii nu ar mai fi alienafi de ei
lngigi 9i, in cele din urmi, ar fi capabili si igi implineascl po_
Degi Marx a considerat ciderea capitarismului gi inlocuirea
lui cu regimul comunist ca pe un fapt i" tr"brri" si se intample,
rcopul siu nu a fost doar cel de a descrie procesul istoric. El
a
crezut ci, odati ce oamenii infeleg cum funcfioneazi istoria,
ci pot si. o controleze gi si o dirijeze intr-un mod care si
fie in
beneficiul tuturor.
Ideile lui Marx au avut risunet in contextul vremii, iar
revolufionarii gi migcirile crasei muncitoare din intreaga
Europi le-au preluat cu pasiune. ceea ce pireau doar nemulgir-
miri personale sau locale aveau deodati o explicatie universari.
Bra o revelafie minunati si interesanti. in sfargit, oamenii
timteau ci infeleg ceea ce se intimpli gi, mai mult, gtiau ce
trebuie si faci pentru a schimba situagia. in 1g64, activigti
din
Asociagia Internafionale a oamenilor Muncii, numiti ulterior
Prima- Internationale, gi a fost folosit pentru prima
dati ter-
menul ,,marxism".
in mod interesant insi, locurile unde au fost preruate ide-
lle lui Marx cu cel mai mare entuziasm au fost, pAna la
urmi,
Rusia si China, gi in nici una dintre aceste nu
firi exista
contextul pe care el l-a prezentat, adici o societate industria-
lA pe punctul de a se pribugi. Ambele erau dominate inci
153
 JoHN FanNooN
50 DE IDEI GENIALE

de tirinime, care era sclavizati intr_un

mod mult mai c eistemul financiar mondial pun gi mai mult capitalismul sub
decdt oamenii care munceau in fabrici pentru
un salar aemnul intreberii.
Agadar, la inceput Lenin, gi apoi Mao
,,au adaptat.,marxisn oricare ar-fi viitorul politic al ideilor lui Marx, acestea
la propriile lor circumstanfe. Lenin,
de exemflu, a suslinut ne-au rimas pentru totdeauna in congtiinfi. Luim ca adevdr
proletariatul poate fi condus citre cadrul-mental
potri general valabil ci ideile gi cultura noastri sunt conturate de
- congtiinfa revolufionari _ d" o ar"r,g",
fii:::lfmbare
de revolufionari profesionigti. Dacd acegti
vremuri. Degi omul de gtiinfd marxist, care critici notiunea de
toarni guvernul gi stabilesc o dictaturi a ;r;;;;rg;i; creativitate individuali gi se conce ntreazi- asupra analizei gti-
pot educa masele gi pot pune in aplicare etapele froletariatului, lnfifice a artelor gi a mijloacelor media a fostlaricaturizat gi
elaborate ridiculizat, esenta teoriilor lui Marx contureazi gandirea
Marx, pentru a aduce viitorul comlnist luminos.
gtiinlifici acum mai mult decat oricand. Filosofi ai qt-iinlelor,
Desigur, costul dezastruos al acestui tip
de argument cum ar fi Karl Poppg,r, de exemplu, sustin ci teoriile gaiir;ifi."
cu sAngele a milioane de oameni de_a lung"ul
_scris ,".o aunt, in esenfi, reflecfii ale contextului lor socio_istoric, in
XX' Epuririle lui stalin gi atrocitigile maoismurui,
urmate timp ce istoricii au griji si evite istoria ,,liberali" - istoria
pribugirea Uniunii Sovietice gi de deschiderea'econom
scrisi dintr-un punct de vedere contemporan care presupune
treptati a chinei, au pirut cea mai mare dovadi de
esec un progres continuu cltre prezent.
marxismului. Criticii marxismului au anunlat
cu brr.rrri" , in mod interesant, chiar gi ginditorii liberali au imbritisat
cesul ideii celei mai eronate gi care a avut
consecinlele teoriile lui Marx in ultimii ani, icum ci spectrul comunismuiui
mai tragice din istoria omenirii. TotuEi, poate
sd fie o srer a dispirut, suslinand ci acesta este in realitate capitalist. in
la mijloc.
biografia sa despre Marx, Francis Wheen citeazd o uditi" , ru_
Desi marxismul este acum o platformi pentru
vistei New Yorker din 1997, in care Marx este numit
politice doar pentru o minoritate de oameni ,,urmdto-
din C rul mare gAnditor", omul care ne vorbegte despre natura
analiza pe care Marx a ficut-o istoriei nu
s_a dovedit a fi corupfiei politice, despre inegalitate, despre piefele globale gi
perat netemeinici. Marx poate susline ci
nici China, nici R despre multe altele. ,,Cu cAt stau mai mult pe \ALll itreet, cu
cu atit mai putin Cuba, nu s-au incadrat
in imaginea pro atat sunt mai convins ci Marx a avut dreptate", este citat
riatului siu industrial gata de schimbare. Tofi irri"pu, spunind un bancher bogat din domeniul investiliilor.
incd in ceea ce poate fi descris drept stat feudal "I", ,,Sunt
atunci cand absolut convins ci abordarea lui Marx este cel mai tun mod de
avut loc revolufiile lor comunisie, aga cd revolufia a privi capitalismul." Desigur, atunci cand cineva din tabira
a
indreptati impotriva feudalismului, agadar, poate ia bogalilor il aprobi pe Marx, devenim imediat suspiciosi. Dar
f^ra
capitalisti curenti (sau pseudocapitalisti) este inevit poate- ci are dreptate gi poate ci momentul optim pentru
Chiar gi_acum, populalia Chinei este predominant
rurali. teoriile lui Marx nu a venit inci.
Agadar, poate susfine Marx, condigiile pentru
o revo
comunistd de durati in intreaga lume pur gi
simplu nu au
indeplinite. in mod cert, o lrme irr.*"
triiegte in ceea ce Banca Mondiali numeste ".i".i*"i;;il;
,,siricie extren
gi alt sfert triiegte in ceea ce este numiti
eufemistic ,,si
moderatd" este departe de ideea de triumf strilucitor
al
talismului. Criza bancari recenti gi erorile evidente
154
155
 50 DE IDEI GENIALE

rate aproape imposibil si ne imaginim ci ideile lor ar putea

fllncercate micar.
26 CuvrnNul Niciieri in lume oamenii nu ar putea trii firi guvern gi,
de fiecare dati cnnd guvernele s-au pribugit, de exemplu, dupd
revoluliile francezd,, rusi gi chinezi, haosul a fost atAt de
in t7g!, marele activist pentru drepturile indivir lnspiimintitor, incAt majoritatea oamenilor au imbriligat
Thomas Paine a scris in Dreptirile omului regimurile brutale care le-au inlocuit gi au preluat puterea.
ci ,,societatea Mai recent, haosul financiar care a urmat dupd cdderea Uniunii
o binecuvintare, dar guvernul este o nenorocire,,.
in stilul Sovietice i-a ficut pe majoritatea rugilor si ofteze ugurali
viguros caracteristic, paine a sustinut ci guvernele
nu a Itunci cind Vladimir Putin a preluat puterea. in mod asemi-
decit rele. oamenii obignuifi pot irai foarte fericifi
firi guvern, a fost el de parere. Guvernele sunt, inimpreu esen
nAtor, tumultul continuu din Irak i-a ficut pe unii irakieni si
criminale. ,,Daci am schita natura umand, priveascd inapoi aproape cu nostalgie la regimul lui Saddam
considernnd_o j Hussein, cAnd, cel pufin, iluminatul funcfiona, iar strizile erau
nici gi ipocriti, acea reflecfie ar tremura, iar umanitatea
respinge-o", a exclamat paine enervat. rigure. Pentru majoritatea oamenilor, chiar gi un guvern riu
,,Regii, curlile 9i c aste maibun decAtlipsa unui guvern, deoarece oferi necesititile
netele sunt cei care trebuie si stea si ri se
faci portreteie.,, de bazi ale viefii.
Paine a scris in perioada revolufiilor americani
.
qi a suslinut ci America reugise se
gi fran Se spune uneori ci guvernul este un riu necesar, deoarece
supraviefuiasci doi ani
nici o formd de guvernimAnt, firl ca societatea oamenii sunt in esenli egoigti gi, astfel, firi guvern, s-ar
si se rfunda intr-o lume ingrozitoare guvernati de legea junglei,
geasci gi si cunoasci haosul. Eliminati guvernul
gi vaiegi descrisi de filosoful din secolut aI XVII-lea Thomas Hobbes ca
adaptabilitatea naturala a o"*"rriior, iar
lleali
lucrurile destul de bine singuri. "i org^rrir;, ,,rizboiul tuturor impotriva tuturor". Firegte, anarhigtii ar
Creatorii Constitufiei americane nu l-au aprobat combate aceasti teorie. in primul rAnd, nu poate exista cu
pe adevirat un ,,riu necesar". Daci este riu, inseamni ci nu este
totugi, mulli l-au admirat. Ei au simlit ce guveinul
necesar, gi daci este necesar, nu poate fi riu. in al doilea rAnd,
James Madison, numit adesea parintei-e constituliei "ra'rruc"r,
sur nu existi dovezi convingitoare care si demonstreze ci oa-
a rispuns mai tArziu la ideea lui paine
astfel: ,,S_a spus ci toa menii igi pierd controlul atAt de nebunegte, incAt, fird un
guvernele sunt o nenorocire. Ar fi mai indicat
sjspunem' guvern care s5. ii conduci pe to!i, ar sdri unul la gitul celuilalt.
necesitatea oricirui guvern este o nefericire.
AceastS necesit Nu guvernul este cel care permite unei mulqimi de 50 000 de
existi totugi; iar problema care trebuie rezolvatd nu
este oameni si stea in picioare la o paradl fari ca cineva si se lupte
formi de guvernimAnt ar fi perfecti, ci care dintre forme
cel mai pufin imperfecti.,.
es pentru cel mai bun loc din fa!i. Nu guvernul este cel care ii
Totugi, anarhistii au continuat sd susfini ci
determini pe oameni si aibi griji de bolnavi sau si facd
oamenii ar trii donalii caritabile. Nu guvernul ii oblige pe milioane de oameni
mult mai bine fira un sistem de guvernare. Ei afirmi
ci. nu ar din orage sd interacfioneze ziLnic si continuu f.dri. a intra in
cidea in ceea ce nume$te colocviar anarhie,
deoarece interesul conflicte aproape tot timpul.
propriu al oamenilor, chiar daci nu spiritur comunitar,
ar Asadar, de ce este necesar guvernul, sau chiar dezirabil?
impune stabilirea unor refele de ajutor reciproc.
Din picate, Opinia predominanti in ultimele cAteva secole a fost ideea de
156
157
 JouN FanmooN
50 DE IDEI GENIALE
contract social,l elaborati, complet pentru
prima dati ( il parte indivizibili
filosofi precum Thomas Hobbes, John Locke a intregurui." Astfer, guvernarea populard,
Rousseau.2 Hobbes a suslinut ci, ii "1""r_j".q a susfinut Rousseau, este o forqi civili r^to^r",
ajutandia mo_
in ,,stare naturali.., oam
se comporti atAt de egoist gi de agresiv, d.larea caracterului oamenilor; trebuie se renuniam
incAt fo, la o parte
,,solitari, sdraci, nepliiuti, irrt"la"gi "i"g"
,
rllrr independenla noastri naturald, d.ar, in
schimt, arem p.rte
cad.de acord sI fie guvernafi, pentru ".;;i de o
a avea parte";;X
rL, o libertate adevirati.
ordine in viafi. Acesta este un argument Teoria contractului social a avut o influentd
enormi,3 gi
mai con rr*lte guverne folosesc acest tip de idee ca mandat
decdt cel referitor la ,,rdul necesar...ir.k";
susfinand ci, in starea naturali, existi
i;;; ;i;";; rlncer sau disimulat. Acest rucru nu implici neapar"at
de guvernare,
o ordine naturji, .a iip.rt
oamenilor le-ar fi incd frici unora de ceilalti, d. guvernare trebuie sii aibi o formi democratici.
acord si fie guvernafi, pentru proteclie
,g" .a ,, rAdea de acord gi si fie guvernafi de un
oamenii pot
comuni. tiran. Totugi, imediat ce
Rousseau a mai avut o opinie, susfinind rleqii se comporti tiranic, ei igi pierd suslinerea.
lisa deoparte egoismul pentru .orr*r, societatea
ci fiecare pr ai"a"r,
tlngura formi de guvernare care poate funcfiona
in cel intr-adever cu
bun mod, prin voinla generali:" un contract sociar este cea care reinnoiegte
,,Fiecare dintre noi isi acest consimfimant
propria putere gi persoani la comun, sub tn permanenfi - mai exact, un guvern democratic.
indrum;;;
a voinfei generale; si impreuni, il primim pe fiecare Aceasta este teoria. Realitatea este, desigur,
de multe ori
;;-_ .i.-unul dintre primele guverne f.arte diferiti, in primul rind pentru cd foaite pufine
l1rr."
("$oimul
-. a fost cel al faraonului Hor. D* - dr.5 existi vreunul -, suniautentic ;;;"r_
Luptitor'), fondat pe talurile Nif"i"i la cca. 3100
i.Hr. Ceea
demo.rr,i.", ia-r in al
face interesant este modul clar in care doilea rind pentru ci sunt in joc alte for;e,
elementele cont cum ar fiprrt"r",
""id;;I"
social, in care unei elite educate i se permitea
sd conduce, teoretic, blll"-t gi corporaliile globale. gi, desigur, pentru ca oamenii
tuturor. Esenla controlului tui Uor-afra ;;ffi;"r""# ra igi dea consimfimantur in mod autentic,
linele-
intre faraon gi poporul siu. in schimbul ei trebuie sd stie ce
loialitapi qi muncii suor rccepti. In realitate, rar se intampli asta. Aceasta
faraonul oferea securitate. Aceasta , fort
,rr,rli'*:r;;il".at: a fost si
siguranti fizicd; era maat _ un termen utilizat obiecfia filosofului David Hume reieritoare
pentru a descrie i ra teoria contracl
simg al ordinii gi al bunistdrii la egipteni. tului social, inci din secolul ar xvlll-rea nu ci ideea
Fdrd, maat,lumea ar fi cd - de con-
isfet, sau haos. uciderea inamicilor-gi
a fiareror salbatice pentru a p: rlmgimint ar fi eronati, ci doar ci, in practici, pur
9i simplu
haosul a constituit un simbol .ru.i"t't"g"i
Horus cel viu, personificarea lui *oo:r,
;;;;1;il;;ff#*:ffi i nu s-a intamplat. Aceasta este o criticd onestd
gi importantS,
opu.. t,.ri S"tfr, zeul haosrl cnre trebuie avuti in vedere in intreaga
A existat sentimentul ci intreaga stare
a iumii"ldepind"" iu f"r"or,,
lume.
aslfel,.faragnii au reugit si mengind controlul in realitate, este problema centi-ala a guvernelor. Susfi_
timp de mai bine de 3 0
ani. Fird faraon, Egiptul ar fi devenit un
cosmar inimaginabil,
nitorii drepturilor individuare argumente azd. cd., din
cauza
de maat- problemelor guvernului, rolur acesiuia ar trebui
2 originile ideii redus. cu cit
sunt mult mai vechi insi. in dialogur lui praton
criron
Despre datorie, socrate a sustinut
cu tirie ci trebuie se stea in inchisr ' n**l"ar,rr".i de ani, filosoful american John Rawls propus
a o versiune
si accepte pedeapsa cu moartea. Legile :r contractului social urmdnd regurile
9i Atenei, spune el, sunt cele I teoriei jocuriror, ir, ."r" oamenii
intregul sru mod de"viaga, de ta ciisitort;;t;t",ti;; ragionali, complet autonomi, intr_o
,,situalie originari., (a9a cum a numit
::j:::lf:'L:le
p6ni la educalie gi cregterea copiilor. agadar, r'[ starea naturali) se.infeleg asupra fondarii
d;;;;;;ffi#;
si moard respectand legire de care a'beneficiat. plato"n
unui guvern care sA le
serveasci interesele. Firosofur irrandez philip pettit
. ,,rrffi ,rsentimentul poate
,r-rgirr" ca, a*"r".e
oamenii doresc o guvernare pentru justifl fi intotdeauna ,,contraficut., de guverne,
nedrept de atpi.
a asigura
il;il ;fr: r'ontractului trebuie ;r"b"r""
si fie sugeratd, in schimb, prin r-ipsa r"rroti"i
I riva acestuia.
i*'o_
158
t59
 JosN FanxooN
rolul guvernului este ,mai mic,, qi cu cAt avem mai
restrictii in viafi, cu atAt suntem mai liberi. insi, de ceie
multe ori, ceea ce susfin ei cu adevirat este libertatea de
urma propriile intenfii, indiferent de costurile pentru r
categorii ale societifii. in realitate, opinia lor se apropie
prinzitor de mult de aceea a anarhistilor, chiar d".1, h
fafi, ei se afle la poluri opuse ale spectrului politic.
Guvernul este necesar pentru a face dreptate pentru
tofi, pentru a ne asigura ci lumea este dreapti, atXt imparg:
cAt gi atrigitoare. Majoritatea oamenilor se descurci
sunt fericifi impreune, feri vreun guvern sau vreo lege.
avem nevoie de un guvern pentru a ne asigura ci cei
vulnerabili au parte de o ingrijire adecvati gi ci fiecare
tratat corect. Avem nevoie de legi care si ne
minoritilile periculoase, cum ar fi criminalii gi profitorii
trebuie un cadru al ordinii care si ne ofere increderea de a
orice, de la a cumpira o casi sau o magini plni la a
o afacere. $i avem nevoie ca societatea si fietrdonati,
ca fiecare dintre noi si aibi cea mai buni oportunitate
dl a
in siguranfi, confortabil gi firi lipsuri. Cu alte cuvinte,
necesar ca societatea si fie guvernati.
25 AN ALtzA MATEMAIcA
In cartea sa Taming the Inftnite (imbldnzirea infinitului)
profesorul Ian Stewart declari ci analiza matematici a fost
,cea mai semnificativi evolufie din istoria matematicii". Este o
ldee indrizneafi, insd poate fi suslinuti prin numeroase
lrgumente. Analiza matematici a fost tipul de matematici ce
t determinat revolufia gtiinfifici inceputi in secolul al xvll-rea
;i care continui pAni astizi. S-a dovedit a fi matematica lumii
naturale gi a permis ca totul, de la traiectoria planetelor pini
h dezvoltarea coloniilor de furnici, si fie analizat matemitic.
Anterior, matematica era utili doar pentru a analiza lucru-
rile imobile sau care se migci exact in acelagi ritm, iar acesta
aote motivul pentru care, inainte de analiza matematici, mate-
matica fusese folositi doar pentru logica abstracti, pentru
calculele financiare gi arhitecturale gi pentru calculele mate-
matice de bazd. Analiza matematici a permis matematicii si
cxploreze aspecte care se schimbi sau care se migci intr-un
ritm variat. Pentru ci aceasta se aplici aproape la orice in
nature, schimbarea a fost profundi gi de anverguri. A dat
oamenilor de gtiingi un instrument puternic si unic pentru
t explora gi a explica lumea naturali.
Poarta citre analiza matematici a fost larg deschisi la
tnceputul secolului al XVII-lea, ci.nd Fermat gi Descartes au
realizat ci algebra gi geometria pot fi legate folosind coordo-
nate - doui sau mai multe numere care indici un loc in relatie
cu linii de referin;i, cum ar fi axele dintr-un grafic. Cu ajutorul
coordonatelor, intreaga geometrie poate fi rezumati in ecuafii
de algebri gi, teoretic, fiecare ecuafie poate fi transpusi geo-
metric sub formi de curbe si linii, intr-un grahc.
Reunirea algebrei si geometriei intr-un nou tip de mate-
matici, denumiti geometrie analitice, a permis, pentru prima
dati, ca matematica si fie folositi pentru a analiza modul
161
JonN FanNnoN
in care se migci gi se transformd lucrurile. insi lipseau
elemente fundamentale. Geometria analitici nu p,.rt"" *
rata de variatie a lucrurilor gi nici nu putea analiza volu
transformiri care au avut loc. De exemplu, putea arita cAt
departe ajunge un obiect intr-un anumit timp, lnsd nu si vi
gi acceleralia lui intr-un anumit punct. Acest lucru este sin
cu studierea zborului unei pisiri observAnd doar de unde
zborul si unde aterizeazd.. Aici intervine analiza mate
Vi permite sI analizali ce se intAmpli in intervalul acesta.
Imaginati-vd ci trAntili un ghiveci cu flori de pe
Legea gravitafiei a lui Newton vi spune ci acesta acc
in jos gi apoi se sparge de caldarim cu o oarecare forfi.
vitezi va avea ghiveciul la o secunda dupa ce cade?
calcula viteza-sa medie misurind cit de departe ajunge in
secundi. insi acest lucru nu vd spune cAt de repede s" de
seazd - viteza instantanee a ghiveciului. Analiza m
oferi rlspunsul folosind limitele. Daci misurati viteza
intre doui limite - sau punctele de pe fiecare parte a pun
pe care il atinge dupi o secunde -, sunteti foarte aproape
viteza instantanee. cu cat sunt mai apropiate limitele, cu al
vi apropiati mai mult de vitezainstantanee.
Poate ci vi gAndifi ci, daci ali reduce limitele la zero,
ob$ne exact viteza instantanee. Dar, daci limitele ar fi
ct) zero, atunci ghiveciul nu s-ar mai fi deplasat deloc intre
Nu s-ar fi deplasat pe nici o distanfi gi nu ar fi necesitat
timp pentru a face asta. Deci ati obtine vitezazero.r Fi
9i episcopul irlandez Berkeley a adus o critici faimoasi an
matematice, din cauza acestei probleme, descriind-o
,,stafiile cantitililor plecate". Matematicienii au avut n
1 Problema
a fost depigitir initial utilizAnd,,infinitezimalele"
mici decat orice numdr dat, insi nu zero. Daci o infinitezimali
adiugati la ea insdsi, indiferent de cite ori, aceasta rimAne in
mai mici decat un numir dat. Acest sistem a ficut posibile calculele,
acestea erau vagi si imprecise, iar acesta este motivul pentru care,
din secolul al XIX-lea, analiza matematici a folosit, in general, li
Pentru unele operafii matematice insi, s-a demonstrat ci infinitez:
funclioneazi mai bine.
50 DE IDEI GENIALE
rle doui secole pentru a rezolva enigma, insi, pAni atunci,
nnaliza matematici gi-a demonstrat din plin valoarea.
Meritul pentru inventarea analizei matematice a constituit
rproape imediat subiectul unei polemici aprinse. A fost oare
lnvenfia filosofului gi matematicianului german de geniu
Gottfried Wilhelm Leibniz?z Sau a fost personalitatea de marci
a gtiinlei engleze, creatorul legilor migcirii gi al teoriei gra-
vitaliei, Sir Isaac Newton, cel care a inventat-o? in termenii
prioritilii cronologice, cAgtigitorul a fost Leibniz. De aseme-
nea, Leibniz afost cel care a dat analizei matematice notalia pe
care o utilizeazi astdzi, cum ar fi termenii ,,delta" x gi ,,delta" y.
lnsi scrierile sale erau atAt de fragmentate gi de obscure, incAt
chiar gi unii dintre susfinitorii sii, fralii italieni Bernoulli,
Jacob 9i Johann, au scris despre prima sa descriere a analizei
matematice ci este ,,mai degrabi o enigmi decAt o explicalie".
Newton a creat o descriere mult mai clari gi mai completi.
ldeile sale au fost rezumate pentru prima datd in 167L, intr-o
carte intitulatd, Metoda derivatelor gi a seriei infinite. El a denu-
mit aceste entitili matematice ,,derivate", deoarece ideea de
limite era aceea a unei cantitili care tinde cdtre zero, insi care
nu ajunge acolo de fapt. Newton era faimos pentru precaulia gi
rezetvarea sa, aga ci a folosit doar calcule simple in marea sa
Iucrare Principia, in care sublinia legile migcirii gi ale gra-
vitafiei, insd sunt $anse si fi creat entitafi matematice pentru
a elabora aceste mari teorii - pentru c5., matematic vorbind,
acestea aveau nevoie de analizi matematicd pentru a fi expri
mate complet.
Analiza matematici, aga cum a fost elaborati de Leibniz gi
de Newton, implici doui operaliuni principale: diferenlierea
? Leibniz a fost una dintre personalitalile de marci ale gtiinfei gi filosofiei
- numere
germane, iar domeniile lui de interes lui erau foarte cuprinzitoare. Pe
ldngi faptul ca a creat analiza matematici, el a elaborat sistemul de nume-
rotare binar qi a avut contribulii semnificative in diferite domenii, de la
geologie p6ni la studiul logicii. insl reputafia sa a suferit o lovituri
teribili atunci cAnd a fost satirizat de Voltaire in Candid, in personajul
absurd de optimist Dr. Pangloss, care, chiar gi in fafa nefericirilor
catastrofale gi a suferingelor insisti cI ,,totul este mai bine aga". Abia in
ultimii ani, geniul siu a fost recunoscut din nou pe scari largd.
163
 JorrN FanNooN
gi integrarea. Diferenlierea provine de la ideea de a delimita,
integrarea de la ideea de include. sunt fefe diferite ale acelei
monede, degi fiecare a condus la o ramuri proprie in a
matematici: calculul diferential gi calculul integral. Di
lierea se referi la calcularea ratelor de variatie, la fel ca in
ghiveciului nostru trintit. in termenii geometriei grafi
este, de asemenea, o modalitate de a gisi tangente la c
Integrarea este opusul acestui lucru: gisirea cantitilii a
daci ii gtifi rata variafiei. in termenii geometriei graficelor,
referi la gisirea zonei de sub curba dintre doui puncte.g
Lupta pentru intAietate in privinfa celui care a descop
analiza matematici, Leibniz sau Newton, a creat o rivali
intelectuali intre Marea Britanie gi Europa, care a fost ex
dinari pentru filosofia empirici britanici, dar a fost un
tru pentru matematica britanici. DeSi sistemul de
matematici al lui Newton era mult mai coerent gi mai dezv
decAt cel al lui Leibniz, faptul cd. se concentreazi asupra
metriei s-a dovedit a fi, in mod ironic, un handicap. intie ti
matematicienii de pe continent au ficut un progres mai
cu analiza matematic d.bazatimai mult pe algebra a lui Lei
Totugi, abia dupi ce au fost rezolvate diferenfele,
9i a
rezolvatd problema zeroului fantomatic al lui Berkeley
dezvoltarea analizei, la inceputul anilor 1g00, puterea in
a analizei matematice a fost in sfArsit eliberati. De a
incolo, analiza matematicd a stat labazagtiinlei.
Numirul mare de descoperiri gtiinlifice flcute posibile
analiza matematici este extraordinar. Firi aceasta, prob
ci nu ar fi existat nici o lege a migcirii gi nici vreo lege a gr
tafiei. Nu ar fi existat teoria electromagnetismului, r"l"
"
vitelii sau a fizicii cuantice. Nu ar fi existat teoria Big Bar
sau informaliile legate de giurile negre. Toate acestea, gi
' D"., ".""r,, td"e vi se pare greu de urmirit, nu este deloc surprin
Atunci cind marele matematician Johann Bernoulli incerca se
ideile lui Leibniz, acesta a scris: ,,Dar pe cAt de simplu este se ges
derivata unei cantitifi date, pe atit de dificil este si gisim integrala ur
derivate date. in plus, uneori nu putem spune cu siguranfi dacaln
unei cantitifi date poate fi gisiti sau nu.,.
164
50 DE IDEI GENIALE
mai multe teorii gtiinlifice importante depind de anariza rate-
lor de variafie.
Analiza matematicd este la fel de importanti pentru teh_
nologie. Procedeul de calcul al traiectoriei sondelor spaliale
depinde de aceasta. La fel si calcularea modului in care va zbu-
ra o aeronavi. Sau cum va exploda o bombi. Chiar gi modul in
care inlelegem cum se schimbi populaliile de animale sau cum
vor evolua instrumentele financiare poate fi explorat cu aju_
torul analizei matematice. in medicini, analiza matematica
este utilizati pentru a planifica cea mai eficientd modalitate
de a interveni gi de a opri rispAndirea epidemiilor, sau pentru
a calcula momentul de administrare gi dozajul medicamentelor,
sau unghiul de inserare a unui vas de sAnge artificial, pentru
< a asigura o circulalie optimi.
Desigur, analiza matematici este o idee grozavi nu doar
datoriti gamei largi de utiliziri pe care le are, mai ales in
domeniul gtiinfei, sau chiar datoritd rolului-cheie pe care I_a
jucat in punerea in practici a principalelor teorii gtiinlifice ale
ultimelor doui secole - chiar daci acest lucru este destul de
uimitor. ceea ce o face atat de importanti este frumusetea
unui asemenea instrument ingenios gi genial, care ne poate
explica legile naturii - gi ne poate dezvilui modele despre care
nici nu gtiam ci existi. Newton gi Leibniz sunt considerati, pe
buni dreptate, genii datoriti creirii analizei matematice _
totugi, chiar daci s-ar fi gisit gi altcinevar poat€, si se gAndeasci
la asta daci nu se gAndeau ei, s-a intXmplat ca tocmai ei si aibi
gandirea profundi pentru a analiza ceva atit de fundamental,
insd atAt de greu de teoretizat, adici modul in care se schimbi
lucrurile. Ne-a transformat modul in care privim lumea
naturali sifizici, de la unul care a fost in esenti statici la unul
dinamic. spre sfargitul secolului al XIX-lea, general-maiorul lui
Gilbert si sullivan se putea lauda in opera comici piratii din
Penzance in legituri cu inilgimile realizirii lui: '
i
Cu multe fapte vesele despre pitratul ipotenuzei.
Sunt foarte bun Ia calculul integral gi diferenlial.
Slavi Domnului ci cineva este.
165
 5O oB rou cENTALE

I,tr-un loc unde si fie permis un acces simplu. chiar daci

diversitatea alimentelor este limitati, numdrul acestora este
linistitor de previzibil.
24 AcRtcuLruRA . De-a lungul istoriei, seminAnd seminle selectate gi im_
bunitdfind tehnicile agricole, fermierii au sporit abilitatea
plantelor cultivate de a produce alimente in locuri mult mai
in 2008, in mijlocul discufiilor
.despre despre criza alimen indepirtate decit cele endemice. Rezultatul este faptul ci fer-
deficitul global la alimente de bazd gi despre pre. rnierii pot cultiva acum, de exemplu,1,2O de bugeilte grAu pe
in creqtere, ONU a avut o intilnire la Roma pentru^a gasi un singur pogon - adici suficient de mult incAt si isigure
modalitate de a hrini lumea. participanfii au iost pAinea anuali a720 de oameni (un busel de griu produce
de acJrd flina
este complet inacceptabil ci g62 de milioane pentru circa 100 de paini). Anumifi fermieri cultivi mai mult
d.e oameni
intreaga lume sunt malnutriti, date fiind resursele
disponi de 400 de bugei.
D.:ru-*-"lea, acestia au decis ca producfia global5 de ;h Alte metode de a obtine hrana nu se pot compara nici pe
si fie dublati pAni in 2030. departe cu aceasta. Pulinele triburi de vinitori-culegitori
Existi aici doui aspecte foarte importante. primul este rimase in lume, cum ar fiyoragi awa guaja din zona Amalonu_
avem suficienti mAncare incAt sa hranim bine intreaga
pol lui, au nevoie de spafii vaste pentru a procura hrana chiar si
lalie a lumii chiar acum - daci ar fi distribuiti egar. ir
ari pentru un grup tribal mic. $i, desigur, in prezent a mai rimas
este faptul ci expertii consideri compret realis"t
despre dublarea producfiei de alimente in urmitoarele
si discr foarte pulini hrani silbatici. prin urmare, agricurtura este
acum, practic, o chestiune de via[i gi de moarte. Daci fermele
decenii.
nu ar mai produce alimente, cei mai mulli dintre noi am muri
Aceasta este o declaralie de incredere incredibili
pent in scurt timp.
agriculturi. Agricultorii produc deja suficiente alimente
inc Desigur, unul dintre motivele pentru care lumea de astizi
si hrineasci peste 6 miliarde de oameni, fere a mai menti
este atat de populatd este faptul cd agricultura a ficut dispo-
cantitatea mare de animale domestice (TOVo din recolta
diala de porumb este dati animalelor). pAni in 2030,
n: nibile mai multe alimente. inceputurire agriculturii, acum
obiectivele ONU vor fi indeplinite intr_adevir,
ia circa 10 000 de ani, au determinat prima cregtere a populatiei
agricultu mondiale.
mondiali va produce o cantitate de alimente suficiente
a hrini 8,5 miliarde de oameni.
A doua cre$tere - urbanizarea masivi din perioada Revo_
In afari de agriculturi, nu existi alti modalitate lufiei Industriale - este legati de revolutia din secolul al
ca pAni xVIII-lea, care a inlocuit vechea agriculturd de subzistenfi cu
o cantitate mici de alimente necesare pentru a
hrani atat fermele comerciale, care utilizeazi tehnici noi pentru a pro_
multe persoane si fie gisiti. Agricultura este o idee
sim duce alimente destinate vinzdrii cdtre oamenii de la ora;e,
dar geniali. Daci vAnitorii-culegdtori trebuiau si se
m contra unui profit.
permanent in ci.utarea unor surse nesigure
de hrani A
selbAticie, agricultura oferi hrana pe tavi, iar procesul - treia cre$tere, care a determinat dublarea populafiei
globale incepind din anii 1960, a fost f,avorizatdde o irestere
simplu: agricultorul strange seminqeie sau tubercurii
anumi masivi a producflei globale de alimente prin intermediul unor
plante silbatice, cum ar fi plantele ierboase, apoi
le seamin{,
impreuni, pentru ca un numir mare dintre acestea si I Bugel - unitate de misuri engrezi pentru
creascr volum, egara cu 35,24 litri (n.tr.)
166
167
JosN FanNloN
noi tehnici de agriculturi intensivi, care implicau plante m
ficate genetic, fertilizatori gi pesticide, inclusiv a9a-n
revolufie verde.2
Perspectiva traditionali a fost ci agricultura a inceput
rispuns la criza alimentelor, provocati de vAnatul gi culesul
conditii de seceti, dupi era glaciari, cu 10 000-8 O0O de ani
urmi. insi majoritatea experfilor cred acum ci acest lucru
explicd varialiile referitoare la perioada cAnd a apirut pen
prima dati agricultura in lume - cu 11 000 de ani in urmi
Orientul Mijlociu, cu 8 000 de ani in urmi in China si cu 10
de ani in urmi in America de Sud. Oricum, agricultura
si se fi dezvoltat in perioade de belgug.
Mai mult, descoperirile recente au plasat primele
mult inainte de sfirgitul erei glaciare. Anterior, cele mai
ferme arabile cunoscute au fost in Orientul Mijlociu, u
oamenii cultivau griu moale (Triticum dicoccum) gi
(Triticum monococcum) (piringii grAului modern), orz,
miziriche gi linte, acum circa 11- 500 de ani. Apoi, in 2
cercetitorii care lucrau lAngd Marea Galileii din Israel
2 Revolufia verde a inceput odati cu experimentele lui Norman Borlaug
grAul in munfii din centrul Mexicului, in anii 1940. Marea idee a
Borlaug a fost aceea a cultivirii unui grAu ,,hibrid" cu tulpini scurti,
prin addugarea de polen de Ia o planti la seminqele altei plante. Hrenifi
substanfe chimice de fertilizare, cu pesticide qi api, aceqti hibrizi pi
cresc rapid gi produc un bob uriag, pentru ci o mai mici parte.din
plantei ajunge in tulpind. CAnd Borlaug gia pus in aplicare ideea in
in 1968, efectul a fost aproape miraculos. Pane atunci, India era ren
pentru perioadele sale de foamete crunti. insi, cu ajutorul
hibride, produclia anuali de grAu a crescut aproape peste noapte de la
milioane la 17 milioane de tone - si a continuat si creasci. pAni in 20
cAmpurile Indiei produceau o cantitate impresionanti de 73 de mil
de tone de grAu in fiecare an, si nu numai ci fara nu mai era micinati
foame, dar chiar incepuse se exporte grdu. in alte pirti din sudul
cerealele hibride au fost introduse cu rezultate aseminitoare, la fel
impresionante, si nu doar grdu, ci gi hibrizi noi ai orezului, porumb
sorgului si ai altor cereale de baz5. Acum se pare ce se constate o
a cresterii produc;iei, din cauza secetei masive care a afectat resursele
api limitate ale Indiei gi din cauza efectului cumulativ al formirii
depozite de pesticide qi de fertilizatori in sol.
50 DE IDEI GENIALE
descoperit un sit numit Ohalo II. Acolo, acum cel pufin 23 OOO
de ani, oamenii strAngeau seminle ale unor ierburi silbatice
(:um ar fi grAul moale gi orzul, le micinau, oblinand fiini,
qi preparau piine.
in realitate, se pare ci originile agriculturii sunt mult mai
vechi decAt s-a crezut odinioari gi au apdrut treptat, nu toate
aimultan. Oamenii au domesticit ciinii gi i-au transformat in
tovarigi de vnnitoare gi este posibil si fi crescut turme de oi gi
de capre cu mii de ani in urmi. De asemenea, este posibil ca
cceftia si fi cultivat fructe silbatice gi nuci. Ideea de a planta
reminfe selectate de plante silbatice, cum ar fi plantele ier-
boase, pentru a obfine recolte, s-a dezvoltat probabil din prac-
tici ca aceasta, separat in intreaga lume.
La inceputurile agriculturii, efectul siu asupra modului de
viafi al oamenilor a fost extraordinar. Nu mai era necesar ca
oamenii si se miste de colo-colo vinind sau culegind. Pentru
e insimAnfa, a ingriji recoltele gi a le culege, oamenii s-au
vAzut nevoili si se ageze permanent intr-un loc gi sd constru-
lasci sate si case stabile. Necesitatea de a organiza munca, de
a planta, de a recolta gi de a depozita, gi disponibilitatea sur-
plusurilor pentru comerf au condus curAnd Ia dezvoltarea
primelor orage, a primelor guverne, a construcfiilor, literaturii
Ei a tuturor celorlalte aspecte pe care Ie asociem cu dezvoltarea
civilizafiei.
insi este interesant faptul ci nu toti sunt de acord ci acest
lucru este ceea ce face ca agricultura si fie o idee mare. Recent,
profesorul universitar Jay Stock, de Ia Cambridge, a descris
lnventarea agriculturii ca fiind ,,cea mai mare greseala din
lstoria omenirii". Ideea ci omul primitiv a fost superior este
una veche, ilustrati de portretul lui Rousseau, acela al unui
,,silbatic nobil", necorupt de complexitatea lumii civilizate, qi
care a inflorit in antropologia hippy a anilor 1960. insi ideea
ci mai ales agricultura a fost un pas retrograd a fost inaintati
de Jared Diamond in cartea sa din L997, Arme, viruEi Ei ofel.
Poate ci ne gAndim ci agricultura ne-a adus sinitate, bogdfie
qi viali lungi, a sustinut Diamond, insi realitatea este ci ne-a
adus nefericire. Agricultura nu numai cd a inlocuit o dieti
169
Jonu FanNooN
foarte variati 9i sinitoasd, formati din alimente silba
cu o dieti siraci, formati doar din cAteva alimente de
a condus, de asemenea, la aparilia soldalilor, a rdzboaielor, a
viziunii in clase gi a tuturor aspectelor rele ale civilizafiei,
calJza modului in care a permis ca alimentele si fie
la grimadS, gi i-a scutit pe unii, dar nu pe tofi, de necesi
de a mai ciuta hrani.
Mai mult, un stil de viati sedentar si accesul imediat Ia
male 9i la resursele de api potabili comune au cond
rispAndirea bolilor infecfioase. Jay Stock a ficut acest
tariu critic dupi ce a studiat oasele vinitorilor-culegitori
triiau in Egipt imediat inainte si se dezvolte agricultura
descoperit ci acegti oameni erau mult mai inalti si mai
decAt au fost primii fermieri. Totugi, sunt multe indicii ci
sugereazi ci stilul de viali al unui vinitor-culegdtor nu
deloc idilic. Si, chiar daci primii fermieri erau nesinitogi gi
scunzi,lucrurile se imbunitifiseri. in prezent, un num5.r
te mare de oameni sunt mai inalti si triiesc o viati mult
lungi si mai sdnitoasi decAt strimogii lor vAndtori-
$i, desigur, nu totul se reduce la sinitate. Este foarte
ca surplusul de alimente si diviziunea pe clase in funclie
avere sd ne fi adus intr-adevir rd.zboaie, taxe, furturi, cri
multe alte probleme. insi acestea au adus, de asemenea, si
lizalii minunate, clddiri frumoase, mesteguguri ingenioase,
tehnologie uimitoare gi aproape fiecare realizare semnifica
gtiinlifici gi artistici a umanitilii. In realitate, putem spune
ne-a adus intreaga istorie a omenirii, deoarece istoria a i
abia dupi ce agricultura a permis oamenilor si rdmini su
de mult intr-un loc incAt si igi lase amprenta. Desigur, i
omenirii a cunoscut rele de nedescris, precum gi fapte g
incontestabile, insi nu ne putem dori ca istoria si nu exi
Modul in care triim si in care practicim agricultura, nu
de agriculturi in sine, constituie cauza problemelor.
Agricultura continui si ne ofere darul indispensabil al
nei. Datoritd eforturilor fermierilor, cinci miliarde de oa
pot mAnca bine in fiecare zi. Cei cirora le lipseEte hrana
t70
50 DE IDEI GENIALE
qi simplu nu pot practica agricultura sau nu au acces la roadele
Egriculturii.
Totuqi, furnizarea tuturor acestor alimente are efecte de-
vastatoare asupra mediului inconjuritor. Mai bine de o treime
rlin suprafala terestrl a lumii, ecosistemul natural, a fost
tnlocuiti de peisajul artificial al fermelor, cu pigunile gi anexele
Ior, cu pimAntul arabil gi recoltele 1or. Iar suprafala arabili
este in continuS. cregtere. in fiecare an, o suprafali din pidurea
tropicali amazoniand, de dimensiunea Scogiei, este tdiati gi
arsi pentru a crea teren arabil. Agricultura intensivi moderni
poate afecta mediul gi in alte moduri, de la poluarea plmAntului
qi a oceanelor cu pesticide gi fertilizatori pind la cregterea
concentraliei de dioxid de carbon din atmosferS, din cauza
folosirii unei cantitili mari de energie.
Agricultura constituie un domeniu extrem de important,
vital pentru lumea contemporani. Vechile imnuri, care leudau
qi mulqumeau pentru miracolul recoltelor din fiecare an aveau
dreptate s5. ii recunoasci puterea minunatS. de a ne susline
necesitifile de baz6,. Iar agricultorul, mai exact, ideea de om
care muncegte tot anul in fermi pentru a ob$ne hrani din
Irrcrul pimAntului, este cu adevS.rat o imagine fundamentali,
nritici, aflati in centrul rela$ei noastre cu lumea de mai bine
de 10 000 de ani. insi este o idee care trebuie si fie tratati cu
griji gi cu respect pentru a ne aduce maximun de binefaceri.
t7t
 50 DE IDEI GENIALE

ln speranla ci indivizii au nevoie de ele pentru a-gi indeplini

rarcinile bine. oamenii din domeniul publicitar elaboreazi
23 SrNrlr reclame care si prindi la acest simg il sinelui, pentru
meritafi. Este o epoci in care chiar gi genele noJstre sunt
ci
egoiste gi dornice si se aliture generaliei iu.
Inimportantul siu volum de versuri Desigur, in toate acestea existi gi o dimensiune politici.
din 1g55, Fire de iat Capitalismul are nevoie ca noi si avem un sim! puternic
Whtt Whitman a ir,.t,r, ,r, po"oi -.-"1" al
!:"-,llriilrican
deschide cu versul: ,,pe el il cAnt, lndividualitifii. Are nevoie ca noi si fim atenqi i" ,"*"r."
"*"i,r*prt";:;"!";
o-::Tp"'.+'" .*"gu,"ia. whitman
gocantd a lui Margaret Thatcher: ,,Nu existi nici o
societate...
:::j::::]i*:
cu adevirat omul, sinele ca pe un l;:;;,;pffi;;";: nu a p Existd ideea ci am fost incurajafi si credem in sinele nostru
gul independent, ci a dorit,; fi" :] lnteresele comerciale (gi poritice) care duc maxima
de
i" i""lu inceputul unei e ,,dezbini gi
epoca noastri, in care oamenii cuceregte" la extrem, separandu-ne pini la un nivel de
pretind i"di"idu"lir;;;;:t; sin-
un drept. gularitate. Mai adecvat ar fi si spunem dezbini gi vinde.
Lumea moderni se invArte in jurul sentimentul de sine gi de individualitate pe care il avem
ideii de sine gi de
Nu,ne acceptdm pur gi simplu individualita este atAt de puternic gi de convingitor in doringa sa
1":**:*. complet acestlia. de a fi as_
nededicim Ne agteptim l, ar"p*ri[ cultat gi respectat, incit este simpru si fie subestimat. Totugi,
respectate - a.upi,,i la vot, dreptul ". aceasti perspectivi este, in realitate, destul de noui. Nu
este
Lli::ti::,:":i,11"
litate, drepturile noastre d" corr.r*r,ori ta
;;:fftJ:TJ ceva ce oamenii din epocile anterioare ar recunoaqte
cu atat mai pufin si inteleagi. Aceasti teorie despre
neapirat,
H:::.?f:ill,:.-.t a face o alegere, a" , r" urma propria cari,
dreptullalibertate,lapace,l'a;ilJu]":'";;'u1"f un concept psihologic, gi este foarte moderni.
sinl este
i:Xl:
ca pe ind'ivizi cu probleme persona Pare probabil ci a existat un moment la inceputul
I::T:::::,'i::",a
Economigtii ne privesc ca pe .o.,s.r-"tiil;i;ff;"r".i cind oamenii aveau un simt al sinelui mai redus decat cel de
istoriei
Teoreticienii jocurilor acum gi ci aceastd congtientizare a sinelui a apirut
rir"a"gii presupunAnd doar dupi
suntem entitifi complet"l"toru""a
separate ."r" lr".r"i; ce oamenii au inceput si triiasci impreuni in orase _
ele insele. Guvernele gi firmele -r,Jrt"r. il;;;;, au devenit mai congtienli de ,r.."rit"t"" de a avea un
si, poate,

1
tr"," ,o"Si;" personal gi o identitate separati.
spagiu
Pe el il cant, omul simplu,
omul independent,
Cu toate acestea proclam cuvAntul: Poate ci aparigia monoteismului, inlocuirea mai multor
zei
Democratic, cuvdntul: Mase. gi spirite cu unul, a avut un rol. Aceasta a incurajat
oamenii si
CAnt omul material di se concentreze mai degrabi asupra laturii interioare
decat asu-
cici vrednic a" *"r" l"tffiffiJ"iil",
lui intreagi-i mult mai a"*"i, -*--'
- ori numai mintea, eu spu
pra celei exterioare - asupra gindurilor abstracte care le
trec
I:pr".r" prin cap, ginduri separate de lumea din afard. Cregtinismul gi
$i-o cAnt: femeia gi birbatul auopotrJa. islamul au o responsabilitate morari in ceea ce privegte
modul
lt lr:U" lor viafi, pasionatd, inimoasi, puternicd,
Fericiti,ficuti pentru cele mai-libere i"i*,l"na
in care triim gi ne comportim in relafie cu fieiare individ in
Omul Modern, pe el il cAnt. WaltWhitman legile providenfei, parte, mai degrabi decAt cu comunitatea sau cu tribul.
Ele v_au
Walt WhitmaLr, ,,pe om il c6nt..,
solicitat si faceti propria alegere.
in volumul Walt Whitma n, Opere alese, Totugi, poate cd aceste religii monoteiste au reflectat
traducere de Mihnea Gheorghiu,
ESPLA, Bucuresti, 1gS6 o necesitate tot mai mare de autodefinire in lumea civilizati.

173
 JoHr.r FeRNooN
Unele dintre cele mai profunde explordri legate de modul
care si ne triim viala provin de la gnnditori din culturi care
au fost deloc monoteiste - Lao Zi gi Confucius in China, prin
Siddhartha in India, gi filosofii Greciei antice, cum ar
Aristotel, Platon, Socrate si Epicur. De exemplu, Lao Zi a
liniat importanfa autocunoagterii. ,,Se ii cunosti pe algii e
dovadi de infelepciune", a scris Lao Zi.,,Si te cunogti pe td
insuli e o dovadA de iluminare."
Intre timp, Platon, poate un contemporan al lui Lao
a suslinut ci adevdratul sine este cel rafional, sau intele
Intelectul este sufletul gi este separat de corp. il putem n
minte. Pe de alti parte, Aristotel a susfinut ci sufletul
esenfa sinelui, insl a insistat ci nu poate fi separat de corp
este, in schimb, definit in intregime de ceea ce face. polemi
referitoare Ia ideea daci mintea sau sufletul pot exista
de corp a constituit un interes constant al filosofiei apuse
inci de atunci. Filosofii romani au devenit interesafi de di
renta intre sinele interior gi sinele pe care il prezentim lumii
persona, un termen care a descris initial migtile personaj
din teatrul grec.
Urmitoarea mare schimbare de perceplie a sinelui a
din comerlul agitat gi din politica tumultuoasi a oragelor
Italia Renagterii. A avea un sim! puternic al sinelui nu a
doar o idee, ci a devenit o necesitate practici. in aceasti lu
turbulentS, oamenii au inceput si-gi dea seama ci se pot
ln viali pe forta propriilor lor talente 9i cd pot alege libr
Ginditorii umanigti au plasat umanitatea, cu toate tarentere
limitele ei extraordinare, cu posibilitilile sale impresionan
gi cu numeroasele sale probleme, in centrul universului.
timp, la un nivel practic, comerciantii gi politicienii au
si imbriligeze o viali marcati de ambi$i personale.
Treptat, a inceput si se dezvolte o noui personalit:
apuseani distinctivi . in Pasiunea minlii occidentale (passion
the Western Mind), Richard Tarnas scrie: ,,Marcat de individu
alism, de secularitate, de puterea vointei, de multitudinea
de interese si de impulsuri, de inovafia creatoare gi de dorinla
174
50 DE IDEI GENIALE
rle a sfida limitele tradigionale ale activitilii umane, acest
npirit a inceput rapid si se rispAndeasci de-a lungul Europei,
conturAnd caracteristicile principale ale persoanei moderne."
Acel sim! nou al potenlialului individual, al libertifii
alegerii a fost, pe de altd parte, incredibil de eliberator. Acesta
;r determinat o revolutie religioasd, in care protestanlii au res-
pins medierea preotilor gi a ierarhiei catolice, pentru a ciuta o
relalie personali cu Dumnezeu. Aceasta a declansat o revo-
lufie gtiinlificd, deoarece gAnditorii au inceput si pitrundi
importanta intelegerii lumii din perspectivi proprie. $i a de-
clangat nu doar ciutarea individuali a faimei gi bogiliei care
determinat aparitia versiunii capitaliste a societifii, ci 9i
aspiralia tot mai mare de a deline controlul asupra propriului
destin, care a condus la o revolulie politicd si la solicitarea
drepturilor democratice gi a altor drepturi ale omului.
insi, desi a fost eliberator gi motivant, acest nou sim! al
sinelui a creat gi un sentiment al lipsei de forfi. Deodati,
in loc si faci parte dintr-o comunitate mai mare, sau si fii un
copil indrumat de Dumnezeu, te giseai pe cont propriu. De ce
mai puteai fi sigur? Filosofii au inceput rapid si exploreze
locul nostru din univers, la fel cum naturalistii explorau lumea
naturali.
in aceasti lume a indoielii, Ren6 Descartes credea ci sin-
gurul lucru de care pofi fi sigur este propria ta congtiinfi; orice
altceva poate fi o iluzie. Cogito ergo sum,,,GAndesc, deci exist",
era unicul fapt ireductibil al existentei, a suslinut Descartes,
aga ci a separat gAndurile de corp. Sinele unic silisluiegte in
gAndurile noastre, iar corpul este ca un avatar dirijat dini-
untru.2 Practic, el a crezut ci ne-a salvat sufletele.
/ Descartes a fost criticat pentru lipsa de logici a poziliei sale, care lasi
mintea undeva in pragul iadului, insi dezvoltarea recenti a puterii
computerelor gi a internetului aduce in discu[ie aceaste posibilitate
contrarianti, oricit de indepdrtati ar fi, de a ne putea incdrca toate
gAndurile intr-un,,cyberspace" (spaliu cibernetic) atunci cAnd murim. Nu
conteaze neaparat dacd acest lucru este posibil sau nu - probabil cd nu
este -, insi lntrebarea este daci gAndurile incircate ne reprezinti sau nu.
Daci se intAmpli asta, atunci poate ca Descartes a avut dreptate.
t75
 JoHr.{ Fan\rooN
Mulli filosofi au respins acest dualism minte*corp,
cum a ajuns si fie numit. Totugi, ideea de sine a rimas
de gAnduri. Un copac iqi pistreazi identitatea de
suslinut John Locke, chiar daci prin el trec tot timpul par
noi, pentru ci este recunoscut intotdeauna ca un
Foarte importanti este continuitatea organizirii.
Agadar, identitatea noastri este continuitatea gAn
noastre, ansamblul sau experienlele noastre gi, mai
decAt orice, amintirile noastre, nu materialul din care
format corpul nostru. Suntefi persoana care igi aminteg
a cizut pe stradi sau ci a avut o intnmplare stAnjeni
pentru ci afi fost prins cAntAnd in gura mare dupi ipod
mijlocul unei biblioteci unde trona linigtea. Dar daci.
intAmpli si fi trecut prin vreo traumi care vi face sI
viafa de dinainte?a A;i mai fi aceeagi persoani? Locke
ci nu aEi fi.s
Filosoful scofian David Hume a dus aceasti polemici gi
departe, dupi ce a observat cAt de evaziv este sufletul. De
care dati cAnd incercafl se privili iniuntru, la propria mi
a susfinut el, totul pare si vi scape gi nu obflnefi decit o
de percepfii, experienfe gi amintiri. Cu alte cuvinte, existi
confinut, dar nu 9i un recipient - doar o serie de gAnduri.
3 o ilustrare faimoasi a acestui principiu
este nava lui rezeu. in lunga
crldtorie, Tezeu igi inlocuiegte bucati cu bucati pirtile uzate, pana i-fu
in cele din urmi, intreaga navi este lnlocuiti. Mai este vorba de
navi? Unii ar spune ci da, dar ce s-ar intimpla daci vreun expert
recuperrri ar fi adunat pirfile aruncate qi ar fi construit din ele alte na,
Care ar fi adevlrata navi a lui Tezeu?
a Filosoful sco;ian Thomas
Reid a obiectat Ia teoria lui Locke print
exemplu faimos, al ofilerului curajos care Ei-a adus aminte ce a fost bi
in copilirie. Dupr ce a capturat steagul inamicului, a fost promovat
rangul de general, insi a uitat betaia din copilirie. Desigur, a susfin
Reid, generalul gi copilul sunt una gi aceeagi persoane, degi uitase
biciuirea?
s Din perspectivi filosofice,aceasta este o pozifie justificati, insi lu
sunt mult mai complicate cAnd vine vorba de dreptul penal. putem
oare si nu condamnrm un criminal doar pentru ci a uitat crima gi pentrrl
cd a devenit alti persoanl decAt cea care era atunci?
176
50 DE IDEI GENIALE
Acest lucru este ca un val fere ape, au obiectat al$ filosofi.
Ludwig Wittgenstein a sugerat ca gregeala este si ne gAndim la
tine ca la ceva de care putem fi congtienti; noi doar presupu-
nem ci trebuie si fie, pentru ci folosim cuvAntul ,,eu" pentru a
ne exprima experienfele. Cu alte cuvinte, totul se reduce la
cuvinte: ,,in realitate, acesta pare si fie adeviratul ego, cel din
maxima Cogito ergo sum. Atunci si credem oare ce nu existi
minte, ci doar corp? Rispuns: cuvAntul <minte> are sens, mai
exact, are o intrebuinlare in limbajul nostru; insi a spune
acest lucru nu presupune a spune la ce anume iI folosim."
Daniel Dennett merge gi mai departe, sugerAnd cd sinele con-
etituie o ficfiune convenabili, un centru de gravitalie in care
ne putem fixa povegtile, dar nimic mai mult.
Totugi, acest tip de enigmi logici poate pirea adesea de-
parte de viala complicati de zi cu zi. in secolul al XIX-lea,
a apirut o alta modalitate de a privi sinele, odati cu psiho-
logia. Oamenii de gtiinli au inceput si priveasci mintea
umani gi identitatea umani nu ca pe o problemi filosofici,
ci ca pe una gtiinfifici, ce poate deveni subiectul cercetirii gi
teoriei. Ei au adoptat un cuvAnt din greaca veche pentru suflet,
psyche, pentru a rezuma modul in care sunt conturate gAndi-
rea, comportamentul gi personalitatea. Sarcina psihanalistu-
lui este aceea de a analiza modul in care este conturat psyche-ul
individual.
Teoriile psihanalitice ale lui Sigmund Freud au avut, desigur,
o influenli foarte
mare gi, chiar daci multe dintre ideile sale au
fost puse sub semnul intrebarii, acestea au rdmas in congtiinla
colectivi. De exemplu, acceptim existenla unei pirfi a minlii
de care nu suntem congtienfi, dar care ne influenleazi com-
portamentul. Ludm de bun faptul ci acfiunile noastre sunt
dirijate in mod subcongtient de traume din copilirie. De ase-
menea, credem cI, prin acliunile noastre, ne tridim in mod
subtil dorinlele interioare.
Psihologia ne-a sporit simlul propriei congtiinfe, iar capi-
talismul, drepturile democratice gi valorile liberale s-au com-
binat cu analizele din gtiinfele sociale, pentru a ne oferi un
sim! complet modern al individualitaqii gi dreptul la libertatea
177
 JonN FanNooN
50 DE IDEI GENIALE
alegerii. A fost un fapt foarte interesant care ne_a
beneficii. Totugi, in acelaei timp, simlul eliberare de persecufie unic in istorie. vorbim acum de omul
::T:::ir:
de autodeterminare,. a" p"tu" r realizat prin propriile puteri. De oameni care au incredere in
adevenit mai pufin sigur. "Suntem
;hd;;;i ;";#, Bine, autosuficiengi sau siguri de sine. Totugi, ne-a ficut si ne
ti de propriul sine intr-un modderrastali de o indoiali
necunoscut de gener
tndoim ci am gti ce si facem cu aceasti siguranfi. sinele este
anterioare. Ne ingrijorim ci bun sau egoist? De ce ajutarea altora ar trebui se iie descrisi ca
nu ne putem controla pel lipsi de sine? spiritul din magini este la fel de infioritor
nalitatea, dar suntem condugi
de frici subcongtiente gi ca intotdeauna.
psihologice.o Mai ,,,"ff al,rrr-sfert
lefecte
suferi dintre americ
de ceea ce a fost numiti tulburare
de personalit
Doud treimi dintre femeile
tinere ii,, e*urica suferi de
verse tipuri de tulburiri
alimentare.
Chiar si sentimentul pe care il
,
devini din ce in ce mai instabil.
avem despre sine incr
O serie influenti de gAn
,,postmodernigti" insisti ci sinele
nostru modern nu
la care este supus de viafa noastri mt
::n:.".r,1:r"]Acesta ne obligi
fragmentati.
mai multe personalitigi, devJnind
,, ,.r0""?"*;:;ffi^l
p"r'ro"rr" diferite in s
gi medii diferite. Nici una
dintre aceste personalitili nu
mai adevirati sau mai reali decAt oricare
f-.li1i,
fac parte dintr-un sistem proteic, "tr",
i
care unii il pot controla ";;;;;l"ffffi#;
mai bine decAt al1ii.
,1u"" de sine pare si fi dat multora
, dintre noi un grad
autodeterminare, de autonomie, de libertate de alegere
gi
6 lntr-una
dintre cere mai problematice polemici
are secolului )o(, nepol
lui Freud, Edward Bernays, a
suslinut ci societatea poate fi.o.r,rohrl
conturati - intr-adevir,.trebuie
conturati gi control"ii _ prin u*ploa
subcongtiente dezviluite a"
liil,"].:lrr "rr.t
iut siu. El a devenit un
americani prin intermediul ffr::::il,?:
creirii d" i*;ini ingenioase gi de
de relafii publice. Bernays
i-a ajutat p" *ri""tii americani din
tutunului si il faci acceptabil
,o.i"t, se poatl fuma gi femei
llii:f,::.Ti:l il*,t,i"i
ne pavim drumurile"lde pri
i;;;;;"';;
"rtf"t-i.r.at
cu care,a ." .o,,oi.,gi
sau si trecem la consumul de bere, vizutl
o-biutura a mod-era;iei". De
"r"*"rr;;, ;i" ni*.,r, ,ar,urnarea suvernrr
3]:,!T:"l"ra,raptce"."";;;;;;:;"i#ffi :H:'Jffi :"t::il;
lesand imaginea comunismului periculos
;#;.": :i_::i:,* i.:"?d,
minlileamericanilorlr*pro"ti"J"r;'.,";;";:;'ilTili::i:'il::
dualitilii noastre, Bernays ne-a transformat
intr-o adevirati turma de

t79
 50 DE IDEI GENIALE

e creat prima lumini electricl in 1802, conectand capetele

unui fir de platini la terminalele unei baterii inventate, bateria
voltaica. Curentul a ficut ca firul si devini alb sclipitor inainte
22 Rrlrr-rlE DE ELECTRIcITATE aI se ardi. in urmitorii 70 de ani, divergi inventatori au
lncercat sI creeze lumini folosind filamente de platini sau de
carbon, dar, in pofida punctelor inalte de topire ale acestor
Apisali pe butonul intrerupitorului gi totul se
materiale, ele ardeau de fiecare dati.
imediat. Aprindep ceainicul electric Ai, deodati, o undi
Momentul revolufionar a fost invenlia din 1875 a lui
electricitate traverseazi bobinele de incilzire ale acestr
William Crookes, crearea unui vid in interiorul unui tub de
Deschidegi frigiderul gi din el va iegi un aer ricit de fl
eticli. Pentru ci tot oxigenul era scos din tub, filamentul stri-
continuu de curent care trece prin schimbetoarele sale
lucea firi a se ardi. Fizicianul britanic Joseph Wilson Swan a
cildurd. Toat5 aceastd electricitate, disponibili la ce
fost primul care a beneficiat de noul vid, fecand o demonstrafie
pentru a alimenta gama variati de dispozitive electrice
cu un bec cu filament de carbon la o intAlnire din Newcastle, in
acasi gi de la birou, provine de la o stagie de alimenl
1879. Dupi inci un an, Swan a instalat 45 de limpi in regedinla
amplasati, poate, in partea cealalte a firii, virtual instan
de la lari a lui Sir William Armstrong, Cragside, in Rothbury. in
atunci cAnd apisafi pe buton. Alimentarea cu energie
anul urmitor, o stafie de alimentare cu electricitate a fost
este acum o rutini, de aceea este foarte simplu si uitim
amplasati in Godalming, Surrey, pentru a asigura electricitate
idee extraordinarl este. intr-adevir, cei mai mulgi dintre :
noilor limpi din casele din apropiere, insi costurile erau prea
ne supirim daci nu avem curent cAteva ore, si nu mai
mari pentru ca aceasta si devini o afacere profitabila, aga ci a
o zi sau mai mult.
dat repede faliment. in 1882, o stafie mai de succes a fost
Aceasta este o invenfie extraordinari. Cu pufin mai m
amplasati Ia Brighton, de aceea poate pretinde ci este cel mai
de o suti de ani in urmi, energia trebuia adusi iiri. ir, ."
vechi furnizor public de electricitate din lume.
Cirbunele pentru foc, uleiul pentru limpi lemnele de
9i intre timp, in SUA, Thomas Alva Edison crea propriul siu
erau transportate, adesea cu un efort considerabil, qi
bec electric. in 1882, Edison a infiinlat compania Edison
tate apoi acolo unde erau necesare. Multe case de la incep
Electric Light la Londra gi a inceput imediat procesul legal
perioadei victoriene au depozite de cirbune de dimensit
lmpotriva lui Swan, ce viza incilcarea brevetului siu. Bitilia
unei camere mici in care se pastra combustibilul inelungati la tribunal s-a incheiat atunci cAnd Swan gi Edison
pentru cele citeva luni de iarni. umplerea acestora era o acti
au convenit si igi uneasci forgele in 1883.
vitate fizici murdari, efectuati de negustorul de cirbuni, Staliile de alimentare au fost stabilite in cAteva orage,
transportarea din depozit a cirbunilor pentru energia
pentru a oferi energie caselor din apropiere, insi legislalia
constituia un efort neplicut pentru proprietarul casei s restrictivi gi furnizarea inconstanti presupuneau ca majo-
pentru servitoarea care spila vasele si rufele. Relelele de e
ritatea oamenilor care igi doreau lumini electrici si gi-o ge-
tricitate ftrnizeazd o energie care nu necesiti efort, invizi nereze singuri. Una dintre problemele cu staliile de alimentare
si care nu trebuie depozitati niciieri.
locale mai mici a fost ci cererea suplimentari apiruti peste
Degi companiile de electricitate oferi acum energie pentru
noapte era de multe ori suprasolicitanti.
o gami uriagi de dispozitive, cererea de lumini electrici a fost
O perioadi de timp, la sfArgitul anilor l-880, inginerii
aceea care a determinat crearea retelei. Sir Humph ry Davy
electricieni au avut polemici aprinse in legituri cu modalitatea
180
181
 JoHN FaRNrooN
50 DE IDEI GENIALE

de furnizare a electricitefii, intr-o disputd

care a ajuns si rlezvoltarea economici la scari largi, prin generarea
cunoscuti sub numele de Bitilia Curenfilor. pe de ener-
dejo parte gie de la osinguri stafie de alimentare mare, energie transmisi
aflau Edison, lordul Kelvin gi algii care erau in
furnizirii de curent continuu (CC),'p"r,aru ci era sigur
favoa pe distanle uriage fara pierderi semnificative, schimbind
la voltajul cu transformatoare - ceva ce nu se poate face in cazul
voltaj redus, adecvat pentru utilizarei casnice
gi putea fi fol curentului continuu.
in baterii. Pentru acegtia, intreruperea curentului
care avea citeva stafii de alimentare mai mici au continuat sd intre-
la distanpi de stafia de aliment"* o problemi minori.
cealalti parte se aflau persoane precum"r" C"org" Westinghot buinteze curentul continuu pentru a furniza energie pentru
Charles Parsons si Charles Mitz, care cred.eau tuzul casnic. insi, pe misuri ce tot mai murte gos[odirii
in au
curentului alternativ (CA), care, cu ajutorul transforn trecut la lumina electrici gi industria a inceput sa exproateze
putea fi trimis la un voltaj inalt pe distanle aceasti sursi minunat de noui de energie foarte accesibili,
lungi firi a modelul de alimentare cu electricitate a devenit dominat
din energie. de
In centrul acestei dispute se afla rivalitatea marile stalii de alimentare de livrarea de curent alternativ.
personali i 9i
Edison gi un fost angajat al lui, genialul PAni in anii 1920, o buni alimentare cu electricitate a
invent-ator de ori
sArbi Nikola Tesla. Foarte pr".Ii. gi lipsit de lntregii nafiuni, pentru utilizare casnici industriali, a fost
pregitirea' 9i
considerati o necesitate de bazi. Referele iragmentate s,i neco-
tematici pentru a aprecia munca sofisiicati
-necesari a
Tesla in domeniul curentului alternativ, ordonate insi nu au fost echipate suficient incit si o furnizeze.
Edison l_a conce
pe Tesla firi a-i oferi vreo compensafie, Agadar, la sfirgitul anilor ]^g21, Marea Britanie, de
exemplu,
spunind: ,,Ideile
Tesla] sunt splendide, insi .o-pl.t nepractice... a- elaborat un plan ambitios pentru crearea
Edison a unei retele de
sat o campanie de publicitate intensi impotriva electricitate la scara intregii
!iri, care a rimas cunoscuti sub
curenl
alternativ, gi a rispindit_informafii eronate privind numele de Relea Nafionard. inainte ca Refeaua si fie
infiinfati,
presul
sele pericole. in 1902, echipa sa de filmare
a ficut un filnl
tn 1931, doar 3oro dintre casele din Marea Britanie aveau
care se arita electrocutarea, cu ajutorur energie electrici. Dupi numai 17 ani, procentul a crescut
curentului alternal la
a lui Topsy, un elefant de la circ, care ucisese 857o. Majoritatea nafiunilor industrializate au instalat
trei barbati. retele
mai revoltitor, Edison a finanfat in secret aseminitoare.
inventarea tr
scaun elecric, folosit la 6 august 1g90 la
executarea uc insi coordonarea regelelor de electricitate nu s-a oprit aici.
condamnat la moarte William Kemmler. Execufia Acum au fost instalate retere sincronizate care sa lege
fo"rr'" regelere
deslab realizatd, incAt Westinghouse a comentat " de alimentare aflate dincoro de granifere nationale]
ironic: ,,S cea mai
fi descurcat mai bine cu toporul.,. mare din lume este Refeaua sincroni a Europei continentare,
. PAni la urmi, in pofida eforturilor lui Edison, Westin
qi Tesla, care a fost poreclit
cunoscuti anterior sub numele de ucrE, care acoperi cea
mai
,Vrijitorul Vestului.., ,., i?ri mare parte din Uniunea Europeani si alimenteaze cu
energie
care au rAs la urmi. La 16 noiembrie 1g96, peste 400 de milioane de case.l A existat chiar gi
energia elect: o propunere
generati de hidroenergie la cascada Niagara de a instala o Relea SuperSmart care si acopere intreaga
a foJt trimisi
o distanfi de 50 de kilometri, in oragul Buff"lo, Europi, Africa de Nord, Turcia gi orientul Mijlociu. Aceasta
fere nici se
pierdere detectabili de energie, utihzind numeste relea ,inteligenti" deoarece ar utiliza o tehnologie
sistemul du .,rr.
polifazat al lui TeJa. Deodati a fost disponibiti
1l:t"::
mai multi energie pentru industrie. in plus, '1" 2020,?hir" va finaliza o relea care va acoperi intreaga fari gi va
a dur"rrit surclasa reteaua europeani.
182
183
JosN Fa.RNnoN
digitali bidirecgionali atit pentru a controla aparatele
casele oamenilor, cAt gi pentru a ajusta fluxul de electr
din sistemul de alimentare, pentru a ne asigura ci eficienla
este maximi. Avantajul legirii relelelor europene si afric
este acela ci cea mai mare parte a cererii imense de
Europei ar fi satisficuti nu doar de la centralele poluante,
produc dioxid de carbon gi sunt alimentate cu petrol gi cirb
din Europa, ci la costuri mult mai mici, din resursele
electrice extinse, curate gi simplu de reinnoit ale Africii. in
zi, aprinderea unei lumini la Glasgow se va poate face ins
taneu cu ajutorul energiei generate de Ia un baraj de pe Nil.
Aceasta este marea frumusete a retelelor de
Ele nu doar ci asigurl faptul ci fiecare co19 al lirii are o
rezervd. de energie electricS, ci sunt gi atAt de i
incAt pot rispAndi Ei echilibra instantane)trezerva gi cererea
intreaga refea. De exemplu, daci existi o cerere suplimen
de energie in Marea Britanie, energia este preluati de la
stafie hidroelectrici uriagi de la poalele munfilor North W
sau este adusi de-alungul canalului de Ia Reqeaua Continen
in plus, atunci cind produclia dintr-o stalie de alimen
scade, alte stalii mult mai indepirtate din lari pot prelua
stantaneu cererea, pentru a asigura ci intreaga cantitate
energie rimine constanti in intreaga relea.
Rezerva de electricitate este atAt de ticuti, atlt de invizi
qi atAt de imediat disponibili, incAt este simplu sd uitim
este de uimitor ci este atAt de fiabili. Totul, de Ia gadgeturi
inalti tehnologie pini la iluminarea debazl., depinde de
va constanti de electricitate livrati in fiecare casd noapte qi
de citre refea. Ideea ci fiecare casi din lumea dezvoltate
alimentati simultan si instantaneu este destul de uimitoa
daci stali sI vi gAndili pufin. Miracolul zilnic din
acestor lucruri devine evident daci ajungeli sd vedeli
dintre hargile computerizate de relele la un centru al
Na$onale, afigind starea rezervei. Releaua leagi in mod viz
fiecare coll al lirii gi il alimente azd crt energie vitali, la fel c
circulalia sangvini asiguri corpului oxigenul necesar viefii.
t84
21 Tronrn cuANrcA
Fizicianul d.anez Niels Bohr spunea: ,,Daci cineva zice ci se
poate gAndi la problemele cuantice firi a-l lua cu ameleli, asta
nu arati decit ci nu a infeles absolut nimic despre acestea."
Niels Bohr s-a numirat printre principalele personalitifi care
eu elaborat teoria cuantici, gi avea dreptate; teoria cuantici
este una dintre cele mai bizare gi mai uimitoare teorii gtiinfi-
fice concepute vreodati. La un secol dupi crearea sa, rimine
Inci atAt de stranie, incipare mai degrabi o idee gtiinlifico-fan-
tastici decAt o ramuri afiziciide mult consacrati. intr-adevir,
este atAt de neobignuitd, incit i-a determinat chiar 9i pe filosofi
aI puni sub semnul intrebirii natura realitagii.
Teoria cuantici sebazeazd pe descoperirea ci, la cele mai
reduse sciri, mai mici decAt atomii, lucrurile se comporti foar-
te diferit. Regulile clasice ale fizicii, regulile care guverneazd.
totul, de la cum se tirigte o furnici pAni la cum se extinde
universul, pur gi simplu nu funclioneazi la scari subatomici,
se pare. in fizica clasici, lucrurile se comporti potrivit unui
model precis al cauzei gi al efectului. Teoria cuantici arati ci,
la nivel subatomic, trebuie si abandonim aceastl relalie
stricti cauzi-efect.1 in schimb, totul se reduce la probabilitali.
Asta inseamni cd nu putem spune niciodati unde se afli ceva
(gi, prin ceva, infelegem, in esenfi, o particuli subatomici);
putem spune unde este probabil si se giseasci. Pozi;ia sa este
fixatd doar dupd ce o observim.
Acest lucru este mult mai uimitor decit pare la prima
u vedere. Degi teoriile lui Einstein privind interacliunea luminii
qi a atomilor au fost sursa de inspiralie pentru crearea teoriei
cuantice, Einstein a disprefuit-o. Se demonstra ci universul
I Teoria cuanticinu inseamni ci nu existi o relafie cauzi-efect; pur gi
simplu funcfioneazd intr-un alt mod. Efectul este probabil, nu prede-
terminat.
185
JoHN FnnNooN
era guvernat brusc nu de un sigur set de legi, ci de doui
pentru lumea subatomici gi unul pentru restul. Tocmai
naturi aleatorie a teoriei cuantice l-a tulburat.
Teoriile lui Einstein despre relativitate pot pdrea
ordinare, insi acestea au presupus intotdeauna ci uni
comporte cu precizie. EI pur gi simplu nu a putut si
ci universul ar fi dirijat de probabilitate. ,,Dumnezeu nu j
zaruri", a spus el intr-un citat celebru,2 gi a elaborat un
riment gAndit pentru a demonstra ci teoria cuantici
eronati. Acest experiment, cunoscut sub numele de
Einstein-Podolsky-Rosen (EPR) a luat in considerare o pe
de particule emise simultan de un atom. Potrivit teoriei c
tice, a spus Einstein, ,,rota!ia"3 celor doui particule nu
constanti decAt dupi ce acestea sunt observate. Totuqi,
diat ce una este observatd, se precizeazi in teoria cuaR
gi rotalia celeilalte devine constanti - chiar daci ea se
capitul celilalt al universului.
Einstein credea ci acest lucru este, evident, absurd,
rece, potrivit fizicii clasice, informafiile nu Pot fi mai
decit viteza luminii.a Prin urmare, teoria cuanticl trebuie
fie eronati. Apoi, in 1982, in mod uimitor, fizicianul
Alain Aspect a demonstrat ci Paradoxul EPR ilustreazi
efect real. Despre cele doui particule se spune ci sunt e
glate (corelate). Este ca gi cum ele sunt gemeni care pot c
nica telepatic in spafiu.
OricAt de uimitor pare, entanglementul cuantic a fost
monstrat de mai multe ori in ultimele citeva decenii 9i
Ceea ce a spus, de fapt, a fost: ,,Este destul de greu sd tragem cu oc
cirlile de joc ale lui Dumnezeu. Dar ideea ci ar juca zaruri 9i ar
metode <telepatice>... asta e ceva ce nu Pot crede nici micar un
Rotalia este o proprietate cuantici specifici tuturor particulelor
tomice, insi este mai degrabi un concept matematic decAt o rotafie
Poetul englez Arthur Buller l-a ironizat fin pe Einstein in aceasti
Trdia odatd o tdndrd Marina
Ce mergea mai repede decdt lumina;
intr-o zi porni jubilativ
intr-un mod chiar relatiu
$i se intoarse ln noaptea anterioard.
186
50 DE IDEI GENIALE
- poate fi folosit pentru a crea acea minune a lumii gtiinli-
fico-fantastice, teleportarea. Daci ataqafi alta particuli la una
dintr-o pereche entanglati, ataqarea se recreeazi instantaneu,
ca prin magie, de citre cealalte particuli din pereche, indiferent
cAt de indepirtati este. in 1997 au fost teleportali in acest
rnod fotoni de-a lungul unui laborator din Roma 9i, de atunci,
au fost teleportate molecule de dimensiunea unor bacterii.
Desigur, unii oameni de gtiinfi vorbesc despre teleportarea
unor obiecte intregi in lume, insd mai e mult pAni acolo.
Totugi, chiar daci nimeni nu are nici cea mai vagi idee cum
funclioneaze acest entanglement al particulelor, el este real
qi funcfioneaz5,.s
Alt efect uimitor este ,,efectul tunel". Pentru ci locafia unei
particule cuantice este doar probabili, uneori poate avea loc
lmprobabilul. Particula poate apirea uneori in partea inde-
plrtati a unei bariere impenetrabile, de parci ar fi trecut
lntr-o clipi ca printr-un tunel.
Efectul tunel din teoria cuantici este implicat in cele mai
recente unitigi de hard-disk din computere. Acesta este lucrul
care vi permite si gtergeti rapid datele din unitilile flash.
Datorite efectului tunel, telefoanele mobile au deja - iar com-
puterele vor putea avea in curAnd - ecrane tactile sensibile la
presiune. Iar efectele sunt observabile in naturi. Acesta este
modul in care soarele ne di lumini. Tot astfel, enzimele acce-
lercaziprocesele organice. in realitate, cu cAt oamenii de gtiin-
ftr studiazi mai aminunlit problema, cu atit mai rispAndite
par si fie efectele sale, ,,explicind" fenomene pe care aproape
nimeni nu Ie-a infeles mai inainte. Totuqi, nimeni nu qtie exact
cum funclioneazi. Oamenii de gtiinli care lucreazi in domeniul
mecanicii cuantice trebuie pur gi simplu si accepte cd feno-
fi menul este real gi si continue si exploreze efectele sale fere
a avea weo noliune clari a modului in care funcfioneazd,lani-
vel ,,de bun-sim1".
s Recent, oamenii de gtiingi din Singapore gi din SUA au sugerat ci ADN-ul,
molecula principali a aparatului genetic din fiecare celule vie, este linut
la un loc de entanglementul cuantic.
187
 JoHN FenNooN
50 DE IDEI GENIALE

Originile teoriei cuantice se afle la sfArgitul secolul ce electronii nu se deplasau pur 9i simplu treptat in spirali
XIX-lea, cAnd oamenii de gtiinli incercau sa iji dea seama
cltre nucleu, ca o minge de ruleti?
este emisi lumina de citre atomi. Cei mai mul$
sunt de Bohr a avut apoi revelatia. Totul avea sens dacA ne gAndim
c_i lumina cilitoregte in unde gi ci fiecare
culoare are o lu: tn termeni de cuanti. Electronii trebuie si ocupe doar anumite
de undi diferiti. Ei gtiau ci fiecare tip de
orbite sau ,,niveluri de energie" din jurul nucleului, de parci
specifici de lungimi de undi - un anumit spectru "ro* "*i,;;;,
de culori. fiecare ar avea un bilet care ii poziliona doar in anumite locuri
gtiau ci energia din lumini cregte de la capatul rogu
al dintr-un stadion. Atunci cAnd fotonii lovesc atomii, acegtia
trului la violet. Ciutarea ecualiei care si ilustreze ar
tmping electronii gi ii deplaseazi in alti pozigie; lumina este
cre$tere a condus la ideea de cuanti. in 1g00, omul
de emisi atunci cind energia electronilor scade cu un nivel sau
german Max Planck a descoperit ci poate crea
o ecualie doui. Culoarea emisi depinde de dimensiunea sciderii. Fiecare
funcliona doar prin considerarea luminii emise nu ca r
atom are un model unic de niveluri de energie, aga ci emite
ci ca bucifi mici de energie, pe care le-a numit
,,cuante,,, propria sa gami unici de culori.
cuvAntul latinesc care inseamni.,,cAt de mult,..
Pentru Planck, acesta nu era decAt un simplu truc
Aceasti descoperire extraordinari i-a adus lui Bohr, pe
matic. insi Einstein a demonstrat curAnd ci era mai buni dreptate, Premiul Nobel pentru fizici- in 1g22 gi ne-a
decit atat. in Tgo2,fizicianul maghiar philipp Lenard oferit baza pentru modelul de atom pe care il avem astizi,6
obre degi aceasta a fost modificat considerabil de atunci. Totugi,
vat ceva destul de straniu in legituri cu efectul fotoelectric "
a adus la fel de multe probleme pe cAt a rezolvat. S-a descoperit
modul ln care este creati pufini electricitate atunci
anumite tipuri de lumini lovesc atomi de metal gi electr astfel ci lumina, pe care tofi o considerau o undi, se comporti
ca o particula. $i apoi, in anii L920, studentul francezla fizici
Energia electronilor lovili nu variazi deloc in funcgie
de in Louis de Broglie a demonstrat ci electronii, despre care tofi
sitatea luminii, doar culoareavariazA.. Acest lucru pirea
str credeau ci ar fi particule, se pot comporta ca o undi. Mai
niu; era ca gi cum valurile ar fi miturat exact aceeagi cantita
de nisip de pe plaji indiferent cAt de mari ar fi fost. mult, lumina gi materia pireau si comute intre acestea doui
In a treia sa lucrare majord de cercetare din 1905, Eins in funcfie de cum erau observate. Totul pirea oribil de con-
a demonstrat ceea ce se intimpla. Chiar daci, tradictoriu.
in ti*p, Treptat, fizicienii au realizat ci aceasti contradiclie dispi-
credeau ci lumina este o unde, Einstein a realizat"."f
ca obser
lui Lenard avea sens in intregime daci lumina ar fi consti rea daci gAndeau totul in termeni de cuante gi probabilitili.
din bucili de energie, la fel ca in cazul cuantelor lui planck, Un fizician german ingenios, Werner Heisenberg, a descoperit
c5. aceste cuante nu sunt un truc matematic, un fapt uimitor. Putefi misura, de exemplu, energia cinetici a
ci particule re:
de lumini, cunoscute mai tArziu sub numele unui foton atunci cAnd se deplaseazi ca o undi. Sau ii puteli
de iotoni.
Opt ani mai tirziu, tnnirul Niels Bohrincerca si deslu misura pozi;ia ca particuli. insd nu puteli fi sigur niciodati de
structura unui atom. Experimentele recente desfisurate n in mod uimitor, numeroase ctrfi de gtiingi ilustreazi
dc. incl atomul prin-
Ernest Rutherford demonstraseri ci atomii sunt, in tr-un nucleu aseminetor cu o minge, orbitat de electroni la fel ca planetele
mare, uri
spafiu gol, cu mici electroni ce orbiteazi in jurul unui in jurul Soarelui. Aceasti imagine a fost creati de fizicianul japonez
nucleu
micu; gi dens. insi Bohr se intreba confuz de ce fiecare Hantaro Nagaoka in 1904, gi a fost considerati depigitl acum un secol. in
atom pare si emiti lumini doar cu anumite lungimi
tif ac realitate, electronii nu se aseamini deloc cu nigte planete ce orbiteaztr, ci
de undt mai degrabi cu o multitudine de pale de elice uruitoare care se invart atat
(cunoscute sub numele de linii spectrare)
gi nu cu'alter"a sia. de rapid, incAt par si fie peste tot deodati.
188
189
 50 DE IDEI GENIALE
JonN FanNooN

ult permiti acest lucru'? Al1ii cred ci intervenlia

este vorba de
ambele in acelaEi timp, deoarece, imediat ce incercali
sI teoria cuantici
rrnor forge mistice 9i folosesc (uneori gregit)
derali un foton ca particuli, incepe si se comporte ca o
felul idei paranormale'
pentru a explica sau a justifica tot de
acestora sunt
gi viceversa. rli,rtre crr" i,nele pot fi valide, insi majoritatea
Aceastiabordare,denumitiPrincipiuldeincertitudi ci teoria cuantici ar fi
nu constituie doar o problemi de misurare' Este o
i;;;t;."tpira!ie. il'ii .hi"t co-nsideri gtiinlifici 9i
,, modalitate de a uni in cele din urmi gAndirea
debaza- a tuturor particulelor subatomice' Aceasta
insea
rea religioasi, misticS. Acest lucru pare pulin
probabil' insi
ci oamenii de gtiingi din domeniul fizicii cuantice tre
putem spune cu certitudin6 ci aceasti cilitorie extraordinari
gindeasci in termenii probabilitifii, nu ai certitudinii' a noastri in lumea cuantici de-abia
a inceput'
ia pruruprnere a devenit punctul central al noii gtiinfe a
."rri.ii cuantice elaborate, in principal, de citre Heisen
qi Bohr Ia CoPenhaga, in 1927'
Dupi 80 de ani, mecanica cuantici, domeniul qtiinfei
dat pe baza teoriei cuantice, a pitruns in fiecare domeniu
gtiinqei, influenlAnd chimia, biologia, optica, electronica
multe altele. Modul siu de funclionare a fost observat
repetate rinduri, iar previziunile ficute pebaza teoriei
cur

tiie s-au dovedit a fi uimitor de corecte. Agadar, oamenii

gtiinli sunt siguri ci ideea debaza- din spatele acesteia
iorecti. Totuqi, incercirile rePetate de a o alitura fizicii cl
in marile teorii unificate au eguat, iar idei precum
lumilor multiple (care sugereazia ci toate posibilitigile cue
telor sunt realizate de fapt, insi in lumi diferite) nu rim
decAt simple idei.
Momentan, oamenii de gtiinli accepti ci teoria cuan
funclioneazi 9i folosesc importantele ei descoperiri pen
a aprofunda explorarea lumii subatomice
gi-a dezvoltl
: :"h
in
logie uimitor de noui. insi o ingelegere reali a modului
funclioneazi rimine inci dincolo de noi'-
Pentruciparesiristoarnelegiletradigionalealefizicii
universul exact, complet determinist Pe care acestea il
ilu
treazi,unii oameni au descoperit tot felul de aspecte extra
dinare in teoria cuantici. De exemplu, natura determini
a legilor clasice ale gtiinlei face dificil de vizut
cum se poate
' 1r-, *"rt" .,*"tici nu oferi in realitate mai mult control decit legile
oarienii si aibi liber-arbitru - de vreme ce fiecare acfiune es program la cel de
.i"ri.u; pur gi simplu ve mute de la contextul fix al unui
predeterminati in intregime de ac;iunile de dinainte' D
deveni victima intamPlarii'
ia posibilitililor ei infinite, teoria cuantici pare' dupi
a

l,9l
190

20 TTpARUL
Tiparul a schimbat lumea la fel de mult ca orice idee
ultimul mileniu. Efectele sale sunt subtile. Acesta nu presu
o tehnologie la fel ca cea a avionului, pe care o putefi ve<
auzi. Nu se aseamini nici cu bincile, care au tot timpul
efect_palpabil asupra vielilor noastre. insi impactul tiparr
nu a fost cu nimic mai pufin profund, datoriti modului in
ne-a conturat intreaga gAndire gi comunicare.
Inventarea tiparului a legat omenirea intr_un mod care
mai fusese posibil pAni atunci.l A permis unui numir mare
oameni si impirtigeascd idei, si citeasci aceleasi pover
si citeasci in aceeagi limbi, si faci schimb de experienle, si
urmeze aceleagi credinfe. zeci de mii de purro"rru dintr-o
sau de pe mai multe continente au ajuns pentru prima ,iar
!a
si citeasci aceeagi pagini.2
CAnd vorbim despre impactul tiparului, vorbim despre
tip specific de tipar, tiparul cu caractere mobire introtus
Europa de citre Gutenberg, in secolul al XV-lea. Ori
tiparului se afli, de fapt, in Antichitate. Acum cel pulin f
de ani, chinezii gi japonezii sculptau imagini la capatul ,
blo_cu1i de lemn gi le ungeau cu funinginea de la la-pi dizolv
in lichid, apoi gtampilau imaginile pe hartie, p" Lit"r" ,
1 Inaintea tiparului, ideile
circulau lent gi adeseori ajungeau doar la r
numir restrAns de persoane. De exemplu, in lumea antica, foarte pufi
citeau, de fapt, nu numai opera cerui mai mare ganditor ar antichitaqii,
Aristotel, ci chiar Biblia. Existau doar cateva copii ale manuscriselor
chiar
si pentru cele mai faimoase opere literare, gi cere mai multe erau
ascunse
in biblioteci private. Aga ci majoritatea ideiror erau rispandite pe cale
orale gi erau pestrate doar cu ajutorul memoriei.
2 intr-un fel, ficea exact
ceea ce face acum internetul,
9i poate ci intreaga
comunicare umani s-a desfigurat in trei mai varuri aparigia
-
introducerea tiparului gi aparigia internetului fiecare aparana
scrierii,
- gi rispan-
.dindu-se in lume foarte rapid.
192
50 DE IDEI GENIALE
pe ziduri. Imaginile pe care le sculptau erau simboluri sau
texte sfinte, care acumulau putere magici prin repetifie.3
Totugi, prin secolul al [X-lea, chinezii tipireau cirli intregi,
lnclusiv faimoasa Sutra de diamant din 868, cea mai veche carte
tipiriti care s-a pistrat, care este de fapt o selecgie a predicilor
lui Buddha tipirite pe foi lipite intr-o role de manuscris lungi
de mai bine de cinci metri. Cu toate acestea, in China, scopul
tipiririi cirfilor nu era cel de a rispAndi cunoagterea, ci de a
produce versiuni definitive, autorizate, care si nu poati fi
contestate. Aga ci rareori erau tipirite mai multe exemplare.
Este interesant ci una dintre primele intrebuinliri ale tiparului
cu blocuri de lemn pentru mai multe exemplare a fost la tipi-
rirea banilor de hArtie.a
La inceput, primele cirli chinezegti tipirite cu blocuri de
lemn erau produse foarte minulios, blocurile pentru realizarea
fiecirei pagini fiind sculptate manual in mod individual. Apoi,
in secolul al X-lea, unii tipografi au inceput si foloseasci
tiparul cu caractere mobile. Cu ajutorul tiparului cu caractere
mobile, fiecare pagini din fiecare carte poate fircalizatd.literi
cu literi din aceeaqi colecfle existenti de litere sau caractere.
Mai tirziu, in Europa, literele erau din metal turnat, in timp
ce, in China, erau din ceramici sau lemn.
in cazul tiparului cu caractere mobile, pentru chinezi,
problema a fost aceea ci limba chinezi avea peste 50 000 de
' in ceea ce trebuie si fi fost de departe cea mai mare activitate de tipirire
din vechime, impiriteasa japonezi budisti din secolul al VIII-lea Koken a
comandat tipirirea a un milion de exemplare dintr-o amuleti, care urmau
si fie amplasate in pagode in miniaturi., ca protecfie impotriva repetirii
declangirii unei epidemii mortale de varioli care devastase lara in peri-
oada735-737. Amuleta se pare ci nu a funcfionat, deoarece insigi impi-
riteasa a murit de varioli, la scurt timp dupi finalizarea comenzii de
tipirire, in 770.
a Clnd Marco Polo a vizitat China lui Kubilai-Han in secolul al XIII-lea,
acesta a relatat, referitor la aceste bancnote: ,,Hanul avea o cantitate atat
de mare de bani tipirifi, incit, cu acegtia, putea cumpera toate comorile
lumii. Cu aceaste monedi a ordonat si fie ficute toate plefile din fiecare
provincie, regat gi regiune a imperiului siu. $i nimeni nu il refuzi, de
teami se nu igi piardi viaga."
193
 JoHN FaRNnoN
caractere diferite, aga ci era un chin si giseqti carac
potrivit atunci cAnd era necesar. pentru a incerca si
selectia, tipografii chinezi au creat mase mari rotative
caractere, impirlite in secliuni pentru caractere cu
diferite. Chiar si aga, majoritatea tipografilor au considerat
este mai simplu si rimini la tipirirea cu blocuri de lemn.
mod interesant, in secolul al XV-lea, regele coreean Sejong
Mare a poruncit si fie realizat un alfabet simplu, de doar 25
litere, din care sd fie construite cuvintele, insi cirtur
coreeni au refuzat si renunfe la caracterele chinezesti
lionale si tiparul cu caractere mobile a dispirut din Asia.
in cele din urmi, tipiriturile au circulai de-a lungul Eu
nu sub formi de cirgi, ci, poate ca ceva mult mai trivial,
formd de cirfi de joc. Cirfile de joc tipirite au ajuns in E
in secolul aI XIV-lea 9i au cunoscut rapid o popularitate ur
intr-adevir, pAni in 1404, cirlile de loc devenisera o ob
atit de mare, incAt autoritifile bisericegti au incercat, in
si le interzic5., deoarece distrigeau atenlia oamenilor de
lucru si de Ia predici. Este posibil ca primul mare tipograf
pean, Johannes Gutenberg, si fi incercat si tipireasci p
prima dati cirti de joc, apoi si treaci la lucruri mai nobile.
Niscut cindva in anii 1390 in Mainz, Germania, Guten
a fost un perfeclionist si a muncit zeci de ani pentru a-gi d
vArgi procesul - luptindu-se tot timpul si isi pistreze secre
ideile gi si ii alunge pe investitorii care agteptau cu neribda
produsul. Este imposibil si ne dem seama daci
a aflat de tipar din China sau l-a inventat independent, in
marea sa invenlie a rimas tiparul cu caractere mobile.
Tiparul cu caractere mobile era mult mai practic in ca
alfabetului european, format din doar 26 de litere. Tot
o carte completi avea nevoie de zeci de mii de copii ale aceleiagi
litere gi Gutenberg a elaborat o modalitate de a le reproduce pe
toate rapid 9i corect, turnAndu-le dintr-un aliaj special din
plumb in forme mici de lemn, litera fiind pozilionati invers la
capitul formei. De asemenea, Gutenberg s-a vizut nevoit sl
reproiecteze literele scrierii astfel incxt acestea sr. se incadreze
bine impreuni.
194
50 DE IDEI GENIALE
Chiar gi cu aceste litere frumos realizate gi uniforme,
tipirirea corecti pe pagini a fiecireia dintre miile de litere
a constituit o mare provocare. Tiparele cu blocuri chineze 9i
europene agezau pur 9i simplu hArtia peste blocul acoperit cu
rerneali. Acest lucru nu ar fi funclionat in cazul tiparului
cu caractere mobile, unde litere diferite pot fi amplasate pufin
rnai sus sau mai jos. Agadar, Gutenberg a adaptat o presi cu
iiurub de la dispozitivele de legare a cirlilor care, le rindul ei,
f'usese adaptati probabil de la prese destinate zdrobirii mis-
linelor gi strugurilor. Presa cu gurub impingea hirtia in jos cu
putere pe literele peste care se aplicase cerneal6., pentru a asi-
gura o tipdrire curati gi uniformi.
in cele din urmd, Gutenberg gi-a perfeclionat procesul 9i
ln 1,444, a fost creati prima mare carte europeani tipiritS,s
Biblia, cunoscuti acum sub numele de Biblia lui Gutenberg'
Aceasta era un obiect mare, de lux, vAndut doar celor care aveau
mulp bani de dat, astfel incAt copigtii care transcriau manu-
scrisele nu gi-au pierdut pAinea. Treptat insi, tiparele au ince-
put si scoatd cirli mai mici gi mai ieftine.
Unul dintre pionieri a fost Aldus Manutius, cdrturarul
venefian care a fondat prima mare edituri a lumii, editura
Aldine, in anii 1490. Aldus a introdus nu doar literele cursive/
italice (de la ltalia) mici, elegante, simplu de citit, ci gi formatul
de carte in-octavo, ugor de mAnuit - de dimensiunea unei cirti
r' Considerim cartea cu paginile sale un lucru de la sine infeles, insS chiar gi
aceasta a fost o idee care a necesitat mult timp si fie pusi in practici. Cele
mai vechi cirli erau, de fapt, suluri ce puteau atinge lungimi de zeci de
metri. EIe erau scrise pe papirus, materialul tare aseminitor cu hArtia,
realizat din planta cu acelagi nume, care cregte mai ales in Egipt.
Consultarea unei astfel de cirgi necesita mult efort, deoarece putea fi
necesari rularea gi derularea unei cantiteli mari de pergament Pentru a
gisi ceea ce se ciuta. in secolul al Il-lea i.Hr., diminuarea cantita[ii de
papirus a dus, ln Pergamon, la aparilia pergamentelor, ca alternativi, care
erau create din piei subqiri de capri, de oaie sau de vigel intinse.
Pergamentul era mult mai rezistent decAt papirusul, 9i se putea scrie pe el
pe ambele pirfi. Agadar, nu era necesar ca o carte si mai fie scrisi pe
suluri. in schimb, putea fi reprodusi in pagini legate cu o coperti, s,i
cunoscuti sub numele de ,,codex".
195
 JolrN FanNoow
50 DE IDEI GENIALE

moderne cu coperti tare. Cirfile nu mai erau limitate la c

prima dati, tiparul a promovat dreptul individual de autor 9i
biblioteci inaccesibile gi citite doar de ci.rturari dedicaqi, ele
1 exprimarea ideilor gi experientelor personale de impirtigit
devenit brusc mai ieftine qi disponibile peste tot. puteau,
altor persoane. Cirlile tipirite aveau pagini de titlu care le
transportate oriunde gi citite acasa, in cilitorii sau la
promovau continutul gi anunlau numele autorului. Istoricul
Nu exagerdm daci spunem ci. aceasti invenlie a
irmerican Elizabeth Eisenstein a susfinut ci aceasti transfor-
mat spectaculos modul de rispAndire a ideilor. inainte
tnare a constituit un factor esenlial al celor trei mari revolulii
Gutenberg, cind aproape toate cirlile erau manuscrise, nun
elin gAndirea europeani - Reforma protestanti, Renasterea gi
rul total de cirfi in intreaga Europi era limitat la cateva mii.
Revolu$a gtiinlificd.6
jumitate de secol dupi prima tipirire a Bibliei lui Guten
Totugi, unul dintre cele mai surprinzitoare efecte ale tipa-
existau 10 milioane de cirfi, iar editura Aldine scotea cirli
rului a fost faptul cd a stimulat dezvoltarea limbilor nalionale
ciror prime ediqii numlrau 1 000 de exemplare sau mai mr
vernaculare unice, ca engleza, franceza gi germana. in Evul
Impactul a fost atAt public, deoarece ideile erau r
Mediu, populapile din Franga, Anglia gi Germania aveau atAt
rapid in cadrul unul grup mare de cititori, cit privat, intr.
9i de multe dialecte, incAt o persoani din Paris aproape ci nu se
oamenii puteau face cilitorii imaginare in singuritatea cas
tn[elegea cu una din Marsilia. William Caxton, pionierul ti-
lor. in mod interesant, multe idei care au circulat datorite tiD;
parului in Anglia, a spus o poveste despre o casnici din Kent
rului nu erau deloc noi, ci aparlineau Antichitetii. De exemp
care a presupus ci termenul ,eEE" trebuie si fie frantuzesc,
editura Aldine era preocupatd, in special, de publicar"" *"ril
deoarece nu auzise de el. Pentru a tipiri cirli pentru o piali
clasici ai lumii antice, aga cd sosirea tiparului nu i-a aj
masivi, a trebuit ca tipografii si decidi asupra unui singur
neapirat pe autorii contemporani, ci a insemnat o redegteptari
dialect, iar dialectul selectat de tipografi a devenit rapid limbi
a interesului fafi de vergiliu gi Homer, Galenus gi Aristoiel. i
nationald, cum ar fi franceza pariziani in Franfa gi engleza
Totugi, efectul public al tiparului era cel de a stand ardiza
londonezi in Anglia. in acelagi timp, insi, limba latini, care
gi de a conserva cunoasterea, care fusese fluidd, schimbd
fusese limba internalionali a cirturarilor, a inceput treptat si
re gi adesea pur si simplu uitati. pentru prima dati, a existat
nu mai fie intrebuintati in literaturi (insi procesul a fost mult
o evolulie a ideilor, un consens autoritar la care oamenii pu,
mai lent in cazul intelectualitelii), gi fiecare nafiune a inceput
teau adera sau pe care il puteau contesta. De atunci, s-a cledit
sA igi dezvolte propria sa literaturi gi culturi nalionala intr-un
treptat un sentiment al cunoagterii lumii, cirimidi cu ciri-
mod imposibil de imaginat mai inainte.
midi, mai degrabi decat alternant, prin sclipiri ocazionale de
genialitate. cunoagterea a devenit gi mai democratici, deoa-
Ar fi eronat si presupunem ci impactul tiparului cu
caractere mobile al lui Gutenberg a fost imediat. Efectul siu
rece tot mai mulli oameni aveau acces la ea prin intermediul
manualelor gi al enciclopediilor. " Ganditorul victorian Thomas Carlyle vorbea despre ,,cele trei mari ele-
timp, tiparul a incurajat exprimarea gAndirii mente ale civilizatiei moderne: praful de pugci, tiparul gi religia protes-
-in -acelagi
individuale. inaintea tiparului, scriiiorur era de fapl scrib, tanti". Aceasta este o seleclie interesanti, in care se resimte gAndirea
gtiin$fici a lui Francis Bacon, care, in 7620, a scris: ,,Din nou, este bine si
o persoanl care copia pur gi simplu o carte, nu o crea neapirat. observim forfa, virtutea gi consecinlele descoperirilor, iar acestea nu pot fi
Multe manuscrise au fost creafia unor numerosi anonimi. privite niciieri mai clar decAt ln aceste trei invenfii necunoscute celor din
De exemplu, este posibil ca toti cdlugirii care lucrau la un Antichitate, mai exact, in tipar, in praful de pugci gi in magnet. Pentru ce
manuscris si fi scris sub acelagi pseudonim, pentru a face acestea trei au schimbat intreaga fali gi stare a lucrurilor din intreaga
imposibil5 dezviluirea persoanei care l-a scris mai intai. pentru lume... nici un imperiu, nici o secti, nici o stea nu pare si fi avut o putere gi
o influen[i. mai mare asupra umanitelii decit aceste descoperiri mecanice."
196
t97