Sunteți pe pagina 1din 17

Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente

Redactarea 1

Racordare cu un perete supraînălŃat, perpendicular pe pantă

Fiind structuri diferite – şarpanta de lemn şi peretele din zidărie sau beton (în detaliul
prezentat), este necesară asigurarea mişcării independente a celor două structuri şi
deci rezolvarea cu măsuri de compensare a mişcării în zona de racordare a celor
două sisteme constructive.

HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se ridică peste limita stratului drenant cu


minimum 15cm.

Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm) din dreptul racordării, de minim 50cm,
este prevăzut ca măsură de asigurare împotriva incendiului. Pentru acoperişuri cu
panta ≤ 50 este suficient pietrişul de râu; pentru pante până la 200 se prevede pietriş
mărgăritar (pietriş spart)

Fiind un acoperiş cu panta >150 stabilizarea versantului plantat este asigurată prin
dispunerea unei reŃele antieroziune peste substrat.

Acoperiş verde de tip extensiv.

97
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1

D. Racordări marginale

Alcătuire termo-hidroizolantă pe suport din beton armat,


cu scurgere exterioară

În cazul alcătuirilor cu scurgere exterioară, se prevede marginal un profil perimetral


de scurgere a apei, cu perforaŃii, pentru a asigura scurgerea apei curate în jgheab.
Dalele prefabricate (dacă există) se montează pe pietriş spălat, pentru a împiedica
înfundarea jgheabului cu nisip, sau pe balast dacă stratul filtrant se ridică până
imediat sub cota finitului pardoselii.

98
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1

Acoperiş verde la construcŃie subsol

Straturile filtrant şi drenant sunt prevăzute atât pe orizontală cât şi pe verticală, ele
ridicându-se până la limita superioară a substratului

99
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1

E. relaŃia cu alte pardoseli exterioare ale învelitorii


(terase grădină semi-intensive sau intensive)

Terasă grădină intensivă – relaŃia cu aleile pietonale

Atât stratul drenant cât şi bariera contra rădăcinilor sunt continui pe toată suprafaŃa,
indiferent de tipul de protecŃie a hidroizolaŃiei: dale sau grădină.
Racordarea între cele două zone se face prin intermediul unor elemente
prefabricate, eventual prevăzute în interior cu strat filtrant.
Elementele prefabricate depăşesc ca înălŃime cu minimum 30mm suprafaŃa
exterioară a substratului, împiedicând astfel ca în cazul unei ploi puternice sau
grindini să se împroaşte cu noroi dalajul.

100
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1

Terasă grădină – relaŃia cu aleile pietonale

Atât stratul drenant cât şi bariera contra rădăcinilor sunt continui pe toată suprafaŃa,
indiferent de tipul de protecŃie a hidroizolaŃiei: dale sau grădină.
Racordarea între cele două zone se face prin intermediul unor elemente
prefabricate, eventual prevăzute în interior cu strat filtrant.
Elementele prefabricate depăşesc ca înălŃime cu minimum 30mm suprafaŃa
exterioară a substratului, împiedicând astfel ca în cazul unei ploi puternice sau
grindini să se împroaşte cu noroi dalajul.

101
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1

Terasă grădină – relaŃia cu aleile pietonale

Atât stratul drenant cât şi bariera contra rădăcinilor sunt continui pe toată suprafaŃa,
indiferent de tipul de protecŃie a hidroizolaŃiei: dale sau grădină.

Racordarea între cele două zone se face prin intermediul unor elemente
prefabricate. Dacă prefabricatul respectiv este realizat din beton armat sau alte
produse prin care nu pot trece firele de nisip sau pământul fin, nu mai este nevoie de
prevederea stratului filtrant

Elementele prefabricate depăşesc ca înălŃime cu minimum 30mm suprafaŃa


exterioară a substratului, împiedicând astfel ca în cazul unei ploi puternice sau
grindini să se împroaşte cu noroi dalajul.

Pardoseala supraînălŃată se prevede numai dacă pe terasa grădină respectivă este


avută în vedere o o circulaŃie uşoară.

102
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1

RelaŃia terasă grădină – loc de joacă pentru copii

ProtecŃia hidrofugă a termoizolaŃiei se justifică numai în cazul termoizolaŃiilor


compresibile, peste care se prevede şapă armată, ca măsură de împiedicare a
pătrunderii umidităŃii din şapă în termoizolaŃie.

Se asigură continuitatea straturilor definitorii ale alcătuirii „verzi”: barieră contra


rădăcinilor, strat drenant.
Stratul filtrant se prevede numai acolo unde este prevăzut substratul pentru
vegetaŃie, fiind legat exclusiv de acesta.

103
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1

E. relaŃia cu receptorii pluviali (scurgeri interioare)

În cazul receptorilor pluviali sunt trei aspecte de urmărit:


1. cota finită a substratului trebuie să coincidă cu cota grătarului receptorului
pluvial (cu alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie să depăşească finitul
alcătuirii verzi)
2. hidroizolaŃia se racordează la receptorul pluvial conform prevederilor din
normativul de specialitate (NP 040-2002 Normativ privind proiectarea, execuŃia
şi exploatarea hidroizolaŃiilor la clădiri)
3. gâtul (care are înălŃimea substratului) receptorului pluvial trebuie înfăşurat în
strat filtrant, pentru împiedicarea pătrunderii particulelor fine din substrat,
sau… (a se vedea detaliul următor)

Fiind vorba despre o alcătuire termo-hidroizolată inversă, evidenŃiem prevederea


stratului de aerare peste termoizolaŃie.

104
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1

În cazul receptorilor pluviali sunt trei aspecte de urmărit:


1. cota finită a substratului trebuie să coincidă cu cota grătarului receptorului
pluvial (cu alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie să depăşească finitul
alcătuirii verzi)
2. hidroizolaŃia se racordează la receptorul pluvial conform prevederilor din
normativul de specialitate (NP 040-2002 Normativ privind proiectarea,
execuŃia şi exploatarea hidroizolaŃiilor la clădiri)
3. relaŃia între substrat şi gâtul receptorului pluvial (care are înălŃimea
substratului) poate fi făcută ridicând stratul filtrant la limita substratului Ńi
prevăzând de jur împrejurul gâtului un strat drenant din pietriş de râu spălat
sau pietriş mărgăritar (spart).

Stratul drenant este realizat din plăci care asigură şi retenŃia apei (a se vedea
Anexa 5)

105
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1

În cazul receptorilor pluviali sunt trei aspecte de urmărit:


4. cota finită a substratului trebuie să coincidă cu cota grătarului receptorului
pluvial (cu alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie să depăşească finitul
alcătuirii verzi)
5. hidroizolaŃia se racordează la receptorul pluvial conform prevederilor din
normativul de specialitate (NP 040-2002 Normativ privind proiectarea,
execuŃia şi exploatarea hidroizolaŃiilor la clădiri)
6. relaŃia între substrat şi gâtul receptorului pluvial (care are înălŃimea
substratului) poate fi făcută ridicând stratul filtrant la limita substratului Ńi
prevăzând de jur împrejurul gâtului un strat drenant din pietriş de râu spălat
sau pietriş mărgăritar (spart).

Stratul drenant este realizat din agregate minerale (nu rezultate din prelucrarea
betonului sau de natură calcaroasă)

106
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1

În cazul receptorilor pluviali sunt trei aspecte de urmărit:


1. cota finită a substratului trebuie să coincidă cu cota grătarului receptorului
pluvial (cu alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie să depăşească finitul
alcătuirii verzi)
2. hidroizolaŃia se racordează la receptorul pluvial conform prevederilor din
normativul de specialitate (NP 040-2002 Normativ privind proiectarea,
execuŃia şi exploatarea hidroizolaŃiilor la clădiri)
3. gâtul (care are înălŃimea substratului) receptorului pluvial se recomandă să fie
înglobat într-un strat drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte
(pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un
filtru (a se vedea Anexa 5)

107
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1

Receptorul pluvial poate avea un capac parafrunzar la cota finită a terasei-


grădină şi filtrarea apei se poate face prin prevederea unui dren din agregate
minerale (nu beton sau minerale calcaroase)

Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita superioară a substratului.

108
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1

Se pot prevedea receptori pluviali protejaŃi cu grile parafrunzar şi la poala învelitorii,


zona dedicată jgheabului mascat de pazie fiind rezolvată prin racordarea pe verticală
a hidroizolaŃiei şi barierei contra rădăcinilor (ridicată minimum 15cm peste nivelul
stratului drenant) şi prin prevederea protecŃiei granulare (pietriş de râu spălat sau
pietriş mărgăritar)

Pentru acoperişuri cu panta ≤ 50 este suficient pietrişul de râu; pentru pante până la
200 se prevede pietriş mărgăritar (pietriş spart)

Detaliul poate fi valabil la pante mai mici de 200, la pante mai mari existând pericolul
alunecării pietrişului.

109
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1

O rezolvare uşor diferită (din punct de vedere al rezolvării poziŃiei dispozitivului


receptor de ape pluviale şi încadrare a sa în geometria poalei streşinii şi de relaŃie cu
pazia) este cea în care apa se scurge din receptor pe un lanŃ.
Între dezavantajele acestei rezolvări (cu lanŃ) am putea menŃiona faptul că în cazul
ploilor torenŃiale lanŃul probabil nu va face faŃă debitului de apă.

Racordarea cu un burlan cu cot în unghi de 600 sau 450 sau cu racordare curbă ar
putea reprezenta o soluŃie mai potrivită pentru România.

110
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1

F. Străpungeri prin învelitorile verzi

Străpungere prin structura din beton armat

ProtecŃia hidrofugă a termoizolaŃiei se justifică numai în cazul termoizolaŃiilor


compresibile, peste care se prevede şapă armată, ca măsură de împiedicare a
pătrunderii umidităŃii din şapă în termoizolaŃie.

HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se ridică peste limita stratului drenant cu


minimum 15cm.

Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm), din dreptul racordării cu elementul care
străpunge învelitoarea, de minim 50cm, este prevăzut ca măsură de asigurare
împotriva incendiului. Stratul drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte
(pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se
vedea Anexa 5)

Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita substratului

111
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1

Străpungere prin structura din lemn

HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se ridică peste limita stratului drenant cu


minimum 15cm.
Bariera împotriva vaporilor se ridică şi ea, pentru a împiedica apa rezultată din
eventuale condensuri să ajungă în termoizolaŃie

Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm), din dreptul racordării cu elementul care
străpunge învelitoarea, de minim 50cm, este prevăzut ca măsură de asigurare
împotriva incendiului. Stratul drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte
(pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se
vedea Anexa 5)

Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita substratului

112
Ghid privind proiectarea şi execuŃia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente
Redactarea 1

Străpungere prin structura metalică

HidroizolaŃia şi bariera împotriva rădăcinilor se ridică peste limita stratului drenant cu


minimum 15cm.
Bariera împotriva vaporilor se ridică şi ea, pentru a împiedica apa rezultată din
eventuale condensuri să ajungă în termoizolaŃie

Stratul drenant de pietriş spălat (32/64mm), din dreptul racordării cu elementul care
străpunge învelitoarea, de minim 50cm, este prevăzut ca măsură de asigurare
împotriva incendiului. Stratul drenant din agregate spălate (pietriş de râu) sau sparte
(pietriş mărgăritar) iar substratul să fie separat de stratul drenant printr-un filtru (a se
vedea Anexa 5)

Stratul filtrant se ridică pe verticală până la limita substratului

113