Mîndreanu Gabriel clasa a X-a seral

OBTINEREA SAPUNURILOR

Sapunurile se pot obtine prin mai multe metode, astfel avem:

Transesterificarea

Cand esterii sunt incalzitii cu alcooli acizi sau alti esteri in prezenta unui catalizator se
poate schimba gruparea alcool sau cea acid. Acest proces se numeste transesterificarea, el
este acelerat de prezenta unor cantitati mici de acid sau de baza . Sunt cunoscute trei
tipuri de transesterificare: alcooliza – schimbarea gruparilor alcool; acidoliza –
schimbarea gruparilor acid; schimbarea gruparilor intre doi esteri. Alcooliza si acidoliza
sunt procese importante utilizate in procese preparative. Toate cele trei reactii sunt
reversibile si pentru deplasarea echilibrului este nevoie de indepartarea unuia din
produsi. Catalizatori cei mai folositi pentru transesterificarea grasimilor sunt metalele
alcaline, oxiziimetalelor alcaline si sarurilor de zinc. Au mai fost folositi recent si titanatii
organici. Enzimele pot fi si ele utilizate daca se doreste obtinerea de compusi optic activi.
Prin transesterificare se obtin cativa compusii importantii: esterii metilici ai acizilor grasi
se obtin prin alcoliza grasimilor animale; dimetiltereftalatul poate fi obtinut din deseurile
de polietilentereftalat, alcoolul polivinilic este obtinut prin cataliza bazica a poliacetatului
de vinil, polivinilbutiratul este obtinut prin acidoliza poliacetatului de vinil cu acid
butiric.

Hidroliza grasimilor si uleiurilor

Pentru hidroliza grasimilor sau uleiurilor cu apa este nevoie de o agiatare foarte buna a
acestora doua faze nemiscibile. Reactia este desfasurata in astfel de conditii incat sa
existe o solubilitate apreciabila a apei in faza de ulei (10-25%). Pentru aceasta se lucreaza
sub presiune mare (40-55 at) in coloane de otel inox cu inaltimea de 24-31 m si diametrul
de 50-130 cm Oxidul de zinc se adauga uneori drept catalizator. Grasimile sunt injectate
la partea inferioara a solventului de hidroliza iar apa la varful lui. Turnul de hidroliza
poate fi gol sau poate fi prevazut cu sicane pt a asigura o curgere turbulenta, in coloana se
infiltreaza si abur in partea superioara se aspira astfel o curgere in contracurent a apei si a
grasimilor.In conditiile de temperatura si presiune are loc hidroliza esterilor. Acizi liberi
sunt antrenati in curentul ascendent in timp ce glicerina este dizolvata in apa si antrenata
descendent. Concentratiile de glicerina si gliceride sunt din ce in ce mai mici spre varful
coloanei.Etapa determinanta de viteza a procesului este eliminarea glicerinei din
amestecul de acizi grasi. Sapunul de zinc format prin reactia oxidului de zinc cu acizii
grasi actioneaza ca un catalizator de transfer de faza inbunatatind transferul glicerinei din
faza organica in faza apoasa. Prin separarea glicerineide acizii grasii se previne reactia
inversa de esterificare. La un timp de stationare de 90 de min se obtine o conversie a
grasimilor de peste 99%. Acizii grasi obtinutii la varful coloanei de hidroliza mai contin
apa, grasime partial hidrolizata si sapun de zinc. Indepartarea apei se realizeaza mai intai
intr-un evaporator cu detenta si apoi intr-un uscator de vacuum. Produsul uscat este
trecut apoi intrun sistem de distilare ce permite separarea acizilor grasii purificati (inodori
si incolori) de produsii de hidroliza partiala si de sapunul de zinc. Separarea se realizeaza
la o temperatura de 200*C si la presiune scazuta (1-6mmHg). Fractia de acizi grasi este
separata,la randul ei in trei fractii distincte. Cea mai usoara este de obicei indepartata
deoarece are un miros neplacut. Acizii grasi obtinuti pot fi utilizati ca atare sau po fi
supusi diverselor transformari.

Hidrogenarea a fost folosita mult timp indeosebi pentru a inbunatati culoarea si

stabilitatea acizilor grasi prin eliminarea speciilor polinesaturate. Ulterior hidrogenarea a
fost folosita si pentru modificarea propietatilor fizice ale aciziolr grasi (intarirea).
Hidrogenarea are loc prin trecerea unui amestec de acizi grasi si hidrogen sub presiune
peste un catalizator de nichel, dupa hidrogenare se indeparteaza excesul de hidrogen si
urmele de catalizator. Gradul de hidrogenare este determinat de raportul hidrogen: acizi
grasi, de temperatura, de presiune si de timpul de stationare in reactorul de hidrogenare.In
timpul procesului de hidrogenare are loc si izomerizarea partiala a compusilor naturali
nesaturati(cis) in forma trans. Hidrogenarea este controlata pentru a se indeplini
specificatiile de calitate dorite.

In etapa de neutralizare are loc reactia acizilor grasi cu cantitatea corespunzatoare de

baza. Reactia este extrem de rapida pentru cele mai multe baze (de ex. NaOH sau KOH)
si necesita cantitati stoechiometrice precum si o buna agitare . Pentru realizarea practica
trebuie respectate urmatoarele conditii: un raport precis intre acizi liberi,soda,apa, si sare;
agitare eficienta pentru a asigura uniformitatea fazi de sapun; mentinerea temperaturi
intre anumite limite ( reactia este exoterma ) pentru a evita fierberea sau spumarea. Sunt
diverse procedee industriale pentru realizarea neutralizarii. Procedura generala este de
amestecare a acizilor grasi preincalziti cu o solutie apoasa ce contine baza si sare. Acest
amestec este pompat in neutralizator unde este recirculat fortat pentru mentinerea agitarii.
Ulterior amestecul de reactie este transferat intr-un lat vas pentru separarea sapunului.

Sinteza surfactantilor

In principiu surfanctii se impart in trei grupe: anionici, cationici si neionici.In prima

grupa, de regula intra sapunul (CH3-(CH2)14-COONA) si un numar de surfancti sintetici
cum sunt sulfantii (CH3)-(CH2)11OSO3NA si solfantii R-C 6H4-SO3NA. Surfanctii
cationici se refera in majoritatea cazurilor la sarurilor cuaternare de amoniu [CH3-
(CH2)17]2N (CH3)2CL. Substantele superficial active de acest tip au o larga aplicatie la
rezolvarea diferitelor probleme legate de udare: hidroliza suprafetelor formarea si
distrugerea emulsiilor dispersarea cernelurilor,etc. Surfactantii neionici, cum rezulta si
din denumirea lor, nu sunt electroliti in moleculele lor ca si in moleculele altor surfanctii
ca: alcoolipolietoxilati. Saponificarea directa a grasimilor este bine cunoscuta, are
avantajele unui echipament simplu si al unor costuri de operare mici.Dezavantajele
metodei sunt date de randament scazut de recuperare a glicerinei, necesita materii prime
de calitate pentru obtinerea unui sapun bun,flexibilitate scazuta la variatii ale materiei
prime. Procesul de hidroliza/neutralizare este mult mai flexibil fata deutilizarea a diverse
materii prime, permite hidrogenarea partiala a acizilor grasi si obtinerea de formulari
complexe de sapunuri.