Rezistenta termica – Calculul pentru a determina rezistenta termica pentru diverse elemente de

construcție presupune parcurgerea a mai mulți pași, redați și explicați mai jos. El este important deoarece
oferă informații cu privire la izolarea termică a clădirii.

Izolarea termică a unei clădiri este importantă deoarece ea determină un consum redus de energie
pentru încălzirea spațiului în sezonul rece.

Când se calculează rezistența termică corectată softul introduce în mod direct rezistențele termice
superficiale, în funcție de tipul elementului, fără a le mai cere utilizatorului(pentru a se reduce datele de
intrare cu grad ridicat de repetivitate).

Calcul Rezistenta Termica

relații în care:

a- coeficient de corecție care ține cont de degradarea caracteristicilor termotehnice ale materialelor în
funcție de timp; atunci când utilizatorul introduce conductivitatea unui material ea trebuie să fie deja
afectată de acest coeficient de corecție(pentru reducerea datelor de intrare solicitate);
d- grosimea stratului component al elementului de construcție și de care depinde procedura de calcul
rezistenta termica [m],

Cu cât grosimea unui strat este mai mare cu atât rezistența lui termică crește.

λ- conductivitatea termică a materialului de care depinde procedura de calcul rezistenta termica[W/mK];

această caracteristică a fost stabilită pe tipuri de materiale prin încercări experimentale; un produs
oarecare de construcții va avea menționată conductivitatea termică în cadrul agrementului tehnic;

Cu cât conductivitatea termică este mai mică cu atât caracteristicile de izolare termică a unui material
cresc.
Rsi- rezistenta termica superficială a stratului de aer de la fața interioară(caldă) a elementului de
construcție [m2K/W],

Rse- rezistenta termica superficială a stratului de aer de la fața exterioară(rece) a elementului de

construcție [m2K/W],
 Intră și descarcă „TermicG- software
calcul G”.

Ra-rezistenta termica a stratului de aer inclus în stratificaţia elementului de construcţie [m2K/W],

Rs- rezistența termică unidirecţională a elementului de construcție format din mai multe straturi [m2K/W];

r- coeficient adimensional de reducere a rezistenței termice în câmp unidirecțional, ținând cont de efectul
negatic al punților termice;

RT- rezistența termică unidirectionala a elementului compozit [m2K/W];

RT ‘- rezistenta termica unidirecțională corectată a elementului de anvelopă, ținând cont de efectul

negativ al punților termice [m2K/W].

În faze preliminare coeficientul adimensional de reducere a rezistenței termice ca urma a existenței

punților termice se poate lua în considerare:
– la pereți exteriori: 0,20- 0,40:
– la terase și planșee sub poduri: 0,15- 0,25;
– la planșee peste subsoluri și sub bowindouri: 0,25- 0,35;
– la rosturi: 0,10- 0,20.
Rezistențe termice minime(valori normate și se aplică la rezistențele reale corectat) conform ordin
2641/2017

Rezistențe termice minime:

Valorile se compară după ce rezistența reală este afectată de coeficientul de reducere ca urmare a
efectului punților termice.

Rezistența termică minimă pentru pereții exteriori este de 1,80 [mpK/W],

Rezistența termică minimă pentru tâmplăria exterioară este de 0,77 [mpK/W],

Rezistența termică minimă pentru planșeele de peste ultimul nivel, sub terase sau poduri este de 5,00
[mpK/W],

Rezistența termică minimă pentru planșee peste subsoluri neîncălzite și pivnițe este de 2,90 [mpK/W],

Rezistența termică minimă pentru pereții adiacenți rosturilor închise este de 1,80 [mpK/W],

Rezistența termică minimă pentru planșeele care delimitează clădirea la partea inferioară, de exterior
este de 4,50 [mpK/W],

Rezistența termică minimă pentru plăcile pe sol este de 4,50 [mpK/W],

Rezistența termică minimă pentru plăci la partea inferioară a demisolurilor sau a subsolurilor neîncălzite
este de 4,80 [mpK/W],

Rezistența termică minimă pentru pereții exteriori, sub C.T.S. la subsolurile sau demisolurilor încălzite
este de 1,80 [mpK/W].

Rezistențele termice minime sunt acele rezistențe impuse ca și limită inferioară pentru elementele de
anvelopă ale construcției. Rezistența reală corectată, adică afectată de coeficientul r al pierderilor
accelerate din dreptul punților termice, trebuie să fie mai mare decât rezistența termică minimă.
Valorile normate ale coeficientului global de izolare termică GN sunt redate mai jos, în conformitate cu
ordinul 2641/2017:

Valorile coeficienților de control pentru clădiri de categoria 1 veți regăsi mai jos:
Valorile vor folosi la calculul coeficientului global de izolare termică normat pentru clădiri altele decât cele
pentru locuit.

Valorile coeficienților de control pentru clădiri de categoria 2:

Calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri nerezidențiale se face cu formula de mai jos,
notându-se coeficientul cu G1:

relație în care:

V- volumul încălzit al clădirii, [m3],

Aj- aria elementului de construcție j prin care are loc schimbul de căldură, [m2],

tj- factor de corecție a diferenței de temperatură între mediile separate de elementul de construcție j,
Rmj- rezistența termică specifică corectată medie a elementului de construcție j, [m2K/W]

Calcul valori normate ale coeficientului global de izolare termică G1ref, clădiri nerezidențiale:

relație în care:

V- volumul încălzit al clădirii, [m3],

A1- aria suprafețelor componentelor opace ale pereților verticali, aflate în contact cu exteriorul sau un
spațiu neîncălzit, [m2],

A2- aria suprafețelor planșeelor de la ultimul nivel, aflate în contact cu exteriorul sau cu un spațiu
neîncălzit, [m2],

A3- aria suprafețelor planșeelor inferioare aflate în contact cu exteriorul sau un spațiu neîncălzit, [m2],

A4- aria suprafețelor componentelor vitrate ale pereților verticali, aflate în contact cu exteriorul sau cu un
spațiu neîncălzit, [m2],

P- perimetrul exterior al spațiului încălzit aflat în contact cu solul sau îngropat, [m],

a, b, c, d, e, f- coeficienții de control pentru elementele de construcție menționate mai jos dați diferențiați
în funcție de categoria clădirii: clădiri de categoria 1 sau clădiri de categoria 2.
Consum anual specific maxim de energie primară pentru clădiri, pentru toate zonele climatice:

Consum anual specific maxim de energie primară

Clădire qan,maxim

[kWh/ m2an]
Clădire de birouri 60
Spațiu comercial 101
Clădire de învățământ 123
Clădire pentru sănătate 149
Clădire pentru turism 81
Clădiri rezidențiale cu maxim patru niveluri supraterane 153
Clădiri rezidențiale cu mai mult de patru niveluri
117
supraterane
Consum anual specific maxim de energie primară, pentru toate zonele climatice
Temperatura interioară pentru clădirile de locuit, cele administrative și cele de educație este de 20C.

Iată mai jos Harta de zonare climatică a României(incluzând Republica Moldova)

 Temperaturi exterioare de calcul pe Orașe
Oraș Zonă Temperaturi
 Constanța Zona I -12OC
Brăila Zona II -15OC
București Zona II -15OC
Craiova Zona II -15OC
Călărași Zona II -15OC
Oradea Zona II -15OC
Botoșani Zona III -18OC
Cluj Zona III -18OC
Focșani Zona III -18OC
Iași Zona III -18OC
Piatra Neamț Zona III -18OC
Sibiu Zona III -18OC
Brașov Zona IV -21OC
Suceava Zona IV -21OC
Miercurea Ciuc Zona V -25OC