· Vadim Zeland

SPATIUL VARlANTELOR
Cum sa ne dezvoltam intuitia
~i sa ne alegem soarta

Gradull
 Transurfingul
realitafii

Vadim Zeland

SPATIUL VARIANTELOR
Cum sa ne dezvoltam intuitia
,
~i sa ne alegem soarta
Gradull

Editura Dharana
Bucure~ti
 © JIHCOBCKHH n. n., 2004
© DcpopMneHHe. DAD «Ha,naTenbcKlllI rpynna
"Becb"»,2004 Cuvant inainte
© 2009 Editura DHARANA

Traducere din rusa. Titlul original: .TpaHcepljiuH2

peaJlbHOcmu. CmyneHb I: IIpocmpaHcmeo eapuaHmoe • de
Ba,nHM 3enaH){ Dragii Cititorule,

'Editura !DfUJra1Ul CBucuresti Fiira indoiala, la fel ca tori oamenii, ~i durnneavoastra

Str. Sfanta 'Ecate1"ina nr.15, sect.4, 0.11'. 53 doriti sa trliiti confortabil, in indestulare, tara boli ~i ~ocuri
'TeC: 021-3372424 de tot felul. Dar viata dispune de noi altfel ~i ne rasuce~te
e-maiC: editura@gmai[com ca pe 0 biircura din hfutie aflatii intr-un torent vijelios. In
www.8ufletdecarte.ro goana dupa fericire ari incercat destule modalitati cunos-
Coperta cofeqiei: :MifUJi :Marinescu cute deja. Ali reu~it oare sa va realizari in cadrul concepti-
ei traditionale de viara?
I~ aceastii carte se discutii despre lucruri stranii ~i ne-
obi~nuite. Sunt atat de ~ocante, meat nu Ie puteri crede.
Descrierea CIP a BibJiotecii Nationale a Romaniei Nici nu e nevoie sa Ie credeti. Aici sunt prezentate metode
ZELAND, VADIM
Spapul variantelor / Vadim Zeland ; trad.: Auriea Br~oveanu. - cu ajutorul ciirora puteti sa verificati totul durnneavoastra
Bueure~i : Dharana, 2009 i~ivii, ~i Yeti vedea cum concepria avuta odinioara se
ISBN 978-973-8975-3 1-6 niiruie. Transurfingul este 0 tehnica viguroasa, capabila sa
va dea putere pentru a realiza imposibilul din punctul de
I. Br3¥'veanu, Auriea (trad.)
vedere al uzantei existente ~i anume, sa va croW soarta a~a
159.923.2 cum doriti. Nu e yorba de nici 0 minune. Va fi mai mult
decat atat. Va veri convinge ca realitatea necunoscutii este
mult mai uimitoare decat orice mistica.
Exista multe ciirti care te invara cum sa obrii succesul,
5
sa devii bogat ~i fericit. Ademenitoare perspectival Cine
nu-~i dore~te a~a ceva? Dar ce se gase~te in ele? Tot soiul
de exercilii, medita\ii, luclUl cu tine insull. Te apuca plicti-
su!. Viala este ~i a~a un permanent examen; iIi mai trebuie
alte eforturi ~i tensiuni?
Autorii va conving ca nu sunteli perfect, ca trebuie sa
va schimbali, altfel nu va a~teaptii nimic bun. E posibil sa Capitolull
nu fili multumit de propria persoana. Dar in adancul sufle-
tului nu va dori\i nicidecum sa va schimbali. E normal sa
nu va dori\i. Nu-l crede\i pe cel care va spune ca sunte\i
imperfect. De ce considera\i ca cineva ~tie mai bine dedit
dumneavoastra cum trebuie sa fili? N-ave\i nevoie sa va Modelul variantelor
schimbali. Solu\ia nu se afla acolo unde 0 cauta\i.
Noi nu vom face exercilii, meditalii, nu vom "sapa" In acest capitol se face 0 introducere teoretica in
in noi in~ine. Transurfingui nu este 0 metoda noua de au-
Transurfing. Baza conceptuala a Transurfingului este
toperfectionare, ci este un nou mod de a gandi ~i a aCliona mode lui variantelor - 0 viziune in principiu noua asu-
pentru a obline ceea ce dorim. Nu sa oblinem prin striida-
pra constlUctiei lumii noastre. Omul nu ~tie ca poate
nii, ci sa primim. Nu sa ne schimbiim, ci sa ne intoarcem
nu doar sa obtina prin stradanii, ci chiar sa capete lu-
catre noi in~ine.
clUl dorit. Cum e posibil a~a ceva?
Cu tOlii facem in viala multe gre~eli. iar apoi ne gan-
dim ce bine ar fi daca am putea sa intoarcem trecutul ~i sa
corectiim totu!' Eu nu va promit "un bilet dus-intors in co-
piliirie", dar gre~elile Ie putem corecta, ceea ce va fi simi-
lar cu intoarcerea in trecut. Altfel spus: "Inainte, in trecut'".
Sensul acestor cuvinte va va fi clar spre sfar~itul carlii.
N -ali auzit niciodata ~i n-ali citit nici'iieri ce vreau eu sa va
spun. De aceea pregatili-va pentlU ceva inedit - pe cat de
uimitor, pe atat de placutl

6 7
 rnez. Tigara era un semn de mondenitate, de libertate, de
stil. Dar slirbatorile trec ~i vin zilele cenu~ii, ploioase, cu 0
rnullime de probleme, care de care rnai urata, ca ~i mizeria
asta de baltoaca. ~i pentru fiecare problema rnai trag cate
Visurile nu se fmplinesc. o tigara ~i reintru in rutina pustiitoare.
Fumul de la tigara mi-a intrat in ochi; ifi\i acoplir
pentru 0 c1ipa ochii cu mainile, ca un copil nernullumit. Ce
rn-am saturat!! ~i chiar in acea c1ipa, ca 0 replica la gandu-
rile rnele, 0 ramura de brad, indoindu-se cu rautate, rna
pocne~te zdravan peste obraz. Ce mizerie! 0 rup miinios ~i
o arunc cat colo, dar ea ramiine agatata de porn ~i incepe
Murmurul stelelor diminetii
, sa saIte, sa sara ca 0 paiata, dorind parca sa-rni dernonstre-
ze toatli neputinta mea de a schirnba ceva in viala. Plec
M-a trezit latratul cainelui din vecini. Mizerabilul
totdeauna rna treze~te. Ah! Cat il urasc! De ce trebuie s~
indispus.
De fiecare datli, ciind am incercat sa lupt cu viata
rna sco I din cauza zgornotul ui pe care-I face j avra asta?
aceasta, la inceput ea s-a dat batutli, irnblirbatiindu-rna par-
Trebuie sa ies, sa rna plirnb putin, sa rna lini~tesc cumva,
ca, dar apoi, mi-a rnai tras un bobiirnac. Doar in filrne, ero-
sa-rni dornolesc dorinta de a-i da foc casei vecinului. Deh!
ii i~i ating te1ul rnaturiind totul in cale. In viala nu-i a~a.
Cum e cainele, a~a sunt ~i vecinii. In permanenta cineva
Viata seamana cu joculla ruleta. La inceput ca~tigi: 0 data,
rna necaje~te ~i vrea sa puna rniina pe mine. Ma irnbrac
de doua ori, de trei ori. hi irnaginezi ca e~ti invingator, ca
plin de draci. Unde naiba imi sunt papucii?! Unde sunteti?
toatli lumea iti sta la picioare. Dat piina la urma ie~i in
Daca va glisesc, cu siguranla 0 sa va arunc!
pierdere. Nu e~ti decat un curcan indopat pentru slirbatori,
Afara e ceata, e urnezeala, iar eu rnerg printr-o padu-
fript ~i apoi rniincat in acordurile rnuzicii ~i al rasetelor
re rnohorata, pe 0 poteca unde alunec rnereu. Au cazut de-
rneseru'1 or. Ai' gre~lt..
. I ..
ja toate fr~ele, dezgolind trunchiurile copacilor pe juma-
~i ~a, cu giindurile astea nu tocrnai vesele, am ajuns
tate uscatl. Oare de ce locuiesc eu aici, in mijlocul acestei
la rnalul rnarii. VaIuri rnlirunte rnu~cau cu rautate din ma-
rnocirle intunecate? Ia sa-rni aprind 0 tigara! Scot tigara.
lui de nisip. Marea rn-a intiimpinat neprietenoasa, cu 0 su-
N-ar trebui sa fumez, dar 0 fac din obi~nuinta. Trebuie?
flare umeda ~i rece. Pescliru~i ghiftuiti rnai ciuguleau ciite
Chiar trebuie?! De ciind a ajuns ligara sa fie p~ntru mine 0
-'Ceva ici-colo. In ochii lor nu era nicio f"ariima de ernotie
obligatie? Da, imi repugna sa fumez dimineala pe storna-
sau de giindire, ci doar un pustiu rece ~i intunecat. In ochii
cui gal. Altli data, la 0 petrecere imi Iacea placere sa fu-
g 9
ace~tia mi s-a dezvaluit parca toata lumea care rna inc on-
jura, la fel de rece ~i vrajma~a.
Pe mal, un tip aduna sticle goale. Cara-te de-aici,
ciuma puturoasa! Vreau sa fiu singur. Dar asta - nu ~i nu;
iata ca vine spre mine gloaba urata! Mai bine rna duc aca-
sa. Nicaieri n-am lini~te! Am obosit. Oboseala asta nu rna
piirase~te nici cand rna odihnesc. Traiesc de parcii a~ fi in
ultimele zile de carcera. De s-ar schimba totul cat mai cu-
riind; atunci voi incepe 0 noua viata, va fi altfel, voi putea
sa rna bucur de viala. Dar toate acestea vor fi in viitor. De-
ocamdata este aceea~i trista silnicie. Tot a~tept ceva, dar
viitorul acesta se lasa mult a~teptat. Acum, ca de obicei,
imi voi lua micul dejun, care n-are nici un gust, e' fad, ~i
rna voi duce la plicticosul meu loc de munca, unde va tre-
bui sa storc din mine rezultate bune, necesare nu mie. ci
altcuiva. Inca 0 zi apasatoare din viata mea lips ita . de
sensL ..
M-a trezit mUlmurul stelelor diminelii. Ce vis plicti-
cos am avut! Parca-ar fi un crampei din propria-mi viala.
Ce bine ca a fost doar un vis! M-am intins, cu un senti-
ment de u~urare, intocmai ca motanul meu. lata-I, lene~ul.
sta tolanit ~i numai dupa mi~carea urechilor da semne ca a
luat cuno~tinla de prezenla mea. Scoala-te, mustaciosule!
Mergem sa ne plimbam.
Mi-am comandat 0 zi insorita ~i am pornit-o spre ma-
re. Cararea ducea prin padure; murmurul stelelor diminetii
se amesteca treptat cu corul mullimilor de glasuri ale pasa-
rilor de tot felul. Undeva, intre tufi~uri, unul din glasurile
pasare~ti era foarte vehement: "Miincare!" "Miincare!" Ei,
10
ce mai ziceli de asta? Un ghemotoc. pufos, micut; cum
de-i ajung puterile sa glasuiasca a~a de tare?! Uimitor. Pa-
na acum nu m-am gandit ca de~i fiecare pasare are ciripitul
atat de diferit, niciuna nu este disonanta in corul cantatoa-
relor. Totdeauna rezulta 0 simfonie perfecta pe care nu 0
poate reproduce nici cea mai mare orchestra.
Soarele ~i-a trimis razele printre copaci. Stralucirea
de basm a razelor a insufletit intr-o clipa adiincul padurii,
iar fluiditatea culorilor a transformat-o intr-o minunalie de
holograma. Poteca m-a calauzit grijulie spre mare. Valuri-
Ie de smarald abia ~opteau ceva viintului cu adiere calda.
Malul miirii, de~i nemarginit ~i pustiu, acum imi insufla
pace sufleteasca ~i lini~te, ca ~i cum lumea noastra supra-
populata mi-ar fi rezervat, special mie, acest colli~or pla-
cut. Sunt unii care presupun ca lumea inconjuratoare este 0
iluzie pe care ne-o cream noi in~ine. Nu, nu am suficienta
infatuare incat sa afirm ca toata aceasta frumusele este re-
zultatul percepliei mele!
Afliindu-ma inca sub influenla apasatoare a visului
avut, am inceput sa-mi amintesc viata mea de dinainte,
care intr-adeviir era plicticoasa, lipsita de lumina. Adesea,
la fel ca ~i multi altii, incercam sa cer de la viata ceea ce,
chipurile, mi s-ar fi cuvenit. Drept raspuns, viata imi intor-
cea, parca ~i mai indiferenta, spatele. Sfiituitorii, inteleplili
de experienla, imi spuneau ca aceasta lume nu Ii se ofera
a~a de simplu ~i ca trebuie sa 0 cucere~ti. Am incercat sa
lupt cu viata, dar n-am obtinut nirnic, doar mi s~au sleit
puterile. $i in cazul acesta sfiituitorii au avut un riispuns
pregatit: "Nu e~ti cum ar trebui sa fii, mai intai schimba-te
~i apoi cere ceva de la lumea aceasta". Am incercat sa lupt
11
 cu mine insumi, dar a rezultat ca lucrul acesta este ~i mai
dificil.
$i iata, odata, am avut un vis: rna aflam parca intr-o
rezervatie naturala. Ma inconjura 0 frurnusete de nedescris.
Mergeam ~i admiram toatii aceasta minunatie. In acest
timp, a apiirut un batriln cu barba alba, tare posac. Dupa
cate am inteles, era Supraveghetorul rezervatiei. A inceput,
in tiicere, sa rna stuaieze. M-am indreptat spre el ~i numai
ce am deschis gura, ca a ~i inceput sa rna judece. Pe un ton
distant mi-a spus ca nu dore~te sa asculte nimic, ca a obo-
sit din cauza vizitatorilor capricio~i ~i lacomi, care sunt
ve~nic nemultumiti ~i permanent pretind cate ceva, fac ga-
lagie ~i lasa in urma lor munti de gunoaie. Am dat din cap
a intelegere ~i am plecat mai departe.
Natura unica a rezervatiei pur ~i simplu m-a naucit.
De ce pilna acum n-am mai venit aici? Ca vriijit, mergeam
tara vreun scop ~i priveam imprejur. Perfecliunea naturii
inconjuratoare nu poate fi redatii prin cuvinte. De aceea
aveam in cap un gol extaziat.
In curilnd a aparut din nou Supraveghetorul. Expresia
aspra a fetei i se mai indulcise. Cu un semn mi-a propus
sa-I urmez. Ne-am urcat pe culmea unui deal inverzit, de
unde ni s-a infiiti~at 0 vale a carei frumusete este greu de
descris. 0 ~ezare umana: casule, ca ni~te jucarii, se pier-
deau in verdeata ~i flori ca ~i cum erau ilustralii la un basm.
Puteai privi cu duio~ie daca n-ar fi piirut intr-un fel ireala.
Banuiam ca a~a ceva poate fi doar in vis. M-am uitat in-
trebator la Supraveghetor, dar el a ras in barba ca ~i cum ar
fi vrut sa-mi spuna: "Asta inca nu-i nimic!"
Am coborat amilndoi in vale ~i mi-am dat seama ca
12
nu imi arnintesc cum am ajuns in rezervatie. A~ fi vrut sa
primesc cel putin cateva explicatii de la el. Cred ca am fii-
cut 0 remarca stilngace, nepotrivita, spunilnd ca sunt gro-
zav de fericiti cei care i~i pot petrece viata in mijlocul
acestei frumuseti. A raspuns enervat: "Cine te opre~te sa
fii printre ei!"
Atunci am pus placa la modii, ca nu toti se nasc in
lux ~i nimeni nu-~i poate alege soarta. Supraveghetorul n-a
luat in seama cuvinteIe mele ~i mi-a spus: "Tocmai asta
este, ca fiecare om e liber sa-~i aleaga oricare soarta. Sin-
gura libertate, adevaratii, de care dispune omul, este liber-
tatea de a a1ege. Fiecare poate sa aleaga ce i~i dore~e".
Acest rationament nu se incadra in reprezentiirile me-
Ie despre viatii ~i am inceput sa ripostez. Dar Supraveghe-
torul nici rnacar nu a vrut sa rna asculte: "ProstuIe! Ai
dreptuI sa a1egi, dar nu-I folose~ti! Tu, pur ~i simplu, nu
intelegi ce inseamnli sa alegi!" "E 0 aiureala" - nu m-am
lasat eu. "Cum pot sa a1eg tot ce imi doresc? Se poate cre-
de ca in lumea asta totuI este permis." Chiar in c1ipa aceea
am inteles ca totuI se petrecea in somn. Nedumerit, n-am
~tiut cum sa rna port in atare situalie stranie.
Daca nu rna ~eala memoria, i-am fiicut un apropo -
ca in somn, ca de a1tfel ~i in realitate, individul are Iiberta-
tea sa faca orice prostie, ca in aceaSta consta toatii liberta-
tea lui. Se pare ca aceastii observatie nu I-a afectat ~i la
remarca mea mi-a raspuns printr-un suriis. Realizilnd tot
nefirescul situatiei (de ce m-am prins in discutie cu perso-
najul din visul meu?) am inceput sa rna intreb daca nu este
mai bine sa rna trezesc. Batrilnul parca mi-ar fi ghicit giln-
durile: "Ajunge, avem putin timp" - mi-a spus el. ,,Nu
13
 cedat. Rezolvarea ghicitorii Supraveghetorului mi-a ve~it
m-am a~teptat ca ei sa-mi trimita un asemenea guguman
de la sine exact ca ni~te informalii de nu se ~tie unde. In
ca tine. Va trebui totu~i sa-mi indeplinesc misiunea".
fiecare zi mi se dezvaluia ceva nou ~i de fiecare data ma
Se racea ca il intreb despre ce "misiune" este yorba
incerca 0 uimire uria~a, vecina cu teama. Nu sunt in stare
~i cine sunt "ei". A trecut peste intrebiirile mele ~i mi-a
sa explic rational de unde imi veneau. Un singur lucru il
spus 0 ghicitoare ciudata: "Fiecare am paate ab!ine liber-
pot spune cu certitudine: nu din capul meu. . . .
tatea sa aleaga absalut tat ce-!fi dare$te. lata $i ghicitaa-
De cand am descoperit Transurfingul, (mal preCIS, ml
rea: cum ab!ii aceasta libertate? Daca reu$e!fti sa dezlegi
s-a permis acest lucru), viala mea are alt rost acum, e pli~a
ghicitaarea, merele tale var cadea fn cer ".
de sens, de bucurie. Cine a creat vreodata ceva, acela ~tle
De unde pana unde mere? Mi-am pierdut rabdarea ~i
ce bucurie ~i ce satisfaclii iIi da crealia, lucrul racut cu
i-am raspuns ca nu intenlionez sa ghicesc nimic, ca doar in
propriile tale miiini. Dar aceasta nu inseamna nimic in
sornn ~i in basme se petrec asemenea minuni §i ca, la urma
comparalie cu crealia propriei sorti, de~i termenul "raurl-
urmei, in realitate merele cad intotdeauna in jos, pe pa-
rea destinului" in accepliunea obi§nuita nu se potrive§te
mant. Raspunsullui a fost prompt: "Ajunge! Haide, trebu-
defel. Transurfingul este modalitatea de a-Ii alege propria
ie sa-ti arat ceva".
Trezindu-ma, am regretat ca nu-mi aminteam sfiir~i­
soarta, a§a cum alegi un produs la supermarket. In conti-
nuare am sa scriu despre ce anume semnifica toate acestea.
tul visului. A veam totu~i senzalia ferma ca Supravegheto-
Veti afla de ce merele pot "cadea in cer", Yeti afla ce sem-
rul mi-a furnizat 0 anume informatie pe care nu 0 pot ex-
niflca "murmurul stelelor diminelii" precum §i multe alte
prima verbal. In memorie, mi s-a intipiirit doar un singur
lucruri neobi~nuite.
cuvant necunoscut - Transurjing. Singurul gand care mi
se inviirtea in minte era acela ca nu e necesar sa-mi rauresc
o viala mai acatiirii - totul este demult randuit, lara parti-
ciparea mea, dar spre binele meu. Nu trebuie sa rna riizbo-
iesc pentru un loc sub soare - aceasta fiind calea cea mai
Ghicitoarea Supraveghetorului
ineficienta. De a1tfel, nimeni nu-mi interzice sa-mi aleg
exact acea lume pe care mi-~ dori-o. Exista diferite modalitali de interpretare a destinului.
La inceput, aceasta idee mi s-a piirut absurda. A~ fi Una ar fi ca soarta este fatalitate, ceva predestinat. dinainte
uitat cu totul despre acel vis, dar curand, spre marea mea stabilit. Orice ai face, de soam nu scapi. Pe de 0 parte, 0
uimire, am remarcat ca in memorie au inceput sa-mi apara asemenea interpretare te mac ina prin imposibilitatea de a
arnintiri clare despre ceea ce voia sa-mi spuna Suprave- gasi 0 ie§ire. Rerultii ca, daca individul nu a avut parte de
ghetorul prin cuvantul a alege ~i cum anume trebuie pro- un destin clasa J, nu se intrevede nicio §ansa de a-I schim-

14 15
ba. Pe de altli parte, totdeauna existli persoane pe care
ehiar Ie aranjeaza 0 asemenea stare a luerurilor. Este eo-
mod ~i ehiar te simfi in siguranlli ~tiind eli viitorul iti este,
mai mult sau mai pulin prestabilit ~i nu te mai sperie
imprevizibilul.
:;li totu~i fatalitatea, intr-o asemenea acceptiune, nu te
-absolvli de sentimentul de insatisfactie ~i de protestullliun-
tric. Omul ocolit de succes, nu poate sli nu-~i cliineze viata:
oare de ee lumea este a~a de nedreaptli? Unul are prea
mult, iar altul, oridit soar strlidui, tot nu are ce-i trebuie.
Unul este inzestrat de naturli cu frumusele, inteligenlli, pu-
tere, iar altul - doar Durnnezeu ~tie pentru ce plicate -
poartli toatli viala eticheta de "categoria a doua". De unde
atlta inechitate?! De ce oare viala, care nu cuno~te nieio
limitli in multitudinea manifestlirilor sale, pune asemenea
stavile unor grupuri de oameni. eu ee s-au Iaeut vinovati
ace~ti oameni mai pulin noroco~i? . obliga sli iube~ti.
Omul nefericit simte nu doar ciudli, ci chiar indignare
~i se strliduie~te sli afle, mlicar pentru sine, 0 expliealie
pentru starea sa jalnicli. :;li aici apar tot soiul de " invlitli-
.
turi" cum ar fi datoria karmicli pentru plicatele sliviir~ite in
alte vieli. Ai putea crede eli Bunul Durnnezeu cu asta se ~i
ocupli - i~i edueli fiii neascultlitori ~i, cu toatli puterea Lui,
tot int1mpinli greutlili in educarea aeestora. In loe sli-i pe-
depseascli in timpul vielii pentru plicatele Iacute, amanli
pedeapsa pentru mai tiirziu, de~i care ar mai fi raliunea sli-i
pedepseascli, dacli ei, pliclito~ii, nu-~i pot aminti cu ce au
gre~it.
Existli ~i 0 altli versiune a inegalitlilii care ii umple de
sperantli pe cei nefericili ~i nevoi~i ~i anume cli ace~tia i~i
16
vor primi rasplata fie undeva in eeruri, fie intr-o vialli vii-
toare. In mod praetic, nu are importanlli dacli existli sau nu
vieli trecute ~i viitoare, pentru cli omul i~i aminte~te ~i
simte numai una ~i, in acest sens, are 0 singurli vialli.
Dacli este sli crezi eli viala li-a fost dinainte oranduitli,
atunci cea mai bunli solulie este sli 0 accepli a~a cum este.
:;li in acest caz, se glisesc expliealii noi de genul "Daeli vrei
sli fii ferieit, fii feriee!" Fii optimist ~i multume~te-te eu
ceea ee ail Omului i se sugereazii ideea eli este neferieit
pentru eli este ve~nie nemullumit ~i eli i~i dore~te prea
multe. Dar prin definilie trebuie sa fii multumit. Trebuie sli
te bucuri de vialli. Omul pare sli fie de acord, dar in aeela~i
timp nu-i prea vine sa se bueure de realitatea een~ie. Oare
nu are ~i el dreptul sli-~i doreaseli eeva mai mult? De ee
trebuie sli te strliduie~ti sli te bueuri? Este ea ~i eand te-ai
In permanenlli, mi~unli in jurul nostru tot felul de
"iluminali" care ne indeamnli la iubire generalli ~i la ierta-
reo Omul trebuie sli-~i indueli aeeastli iluzie ea ~i cum ~i-ar
trage plapuma peste cap pentru a nu vedea realitatea erudli
~i astfel, poate, intr-adevar i-ar fi mai u~or. Dar, in adaneul
sufletului, omul ehiar nu poate sli-nleleagli de ee trebuie sli
se ehinuie sli-i ierte pe eei pe care ii urli~te ~i sli-i iubeaseli
pe aeeia care ii sunt indiferenli. Pentru ce? Pentru 0 ferici-
re ehinuitli in loe de una fireaseli? E ea ~i cum bueuria nu
trebuie sli vina de la sine, ei sli 0 storei din tine cum storei
pasta dintr-un tub.
Desigur, existli ~i oameni care nu ered eli viala este
~a de plietieoasli ~i primitivli ~i eli totul soar reduce la
predestinare. Ei nu vor sli se mullumeaseli eu ceea ce au ~i
17
 prefera sa se bucure nu de ce le-a fost dat, ci de realizarile
lor. Pentru astfel de oameni exista 0 alta conceplie despre
soarta: "Omul este Iauritorul propriei fericiri". Da, dar
pentru fericire, dupa cum se ~tie, trebuie sa lupli. Cum s-ar
putea altfel?! ,,~tiutorii" vor spune ca nimic nu se obline
u~or. S-ar parea sa fie un dat indiscutabil: daca nu vrei sa
accepli fericirea a~a cum li-a fost data, atunci trebuie sa
dai din coate ~i sa-Ii oblii fericirea pe care 0 vrei tu.
intilmplari pline de invali'iminte stau mi'irturie faptului
ca eroii au luptat ~i au trudit cu abnegalie, zi ~i noapte, in-
fruntfuld piedici inimaginabile. Numai trecand peste toate
obstacolele ~i peste lipsuri de tot felul, invingatorii au fost
incununali cu laurii succesului. Dar ~i aici ceva este in ne-
regula. Lupta ~i trudesc milioane de oameni, dar au cu
adevarat succes doar caliva indivizi. POli sa-Ii irose~ti in-
treaga viala luptfuld cu disperare pentru un loc sub soare ~i
sa reu~e~ti mai nimic. De ce 0 fi oare viala asta a~a de ne-
miloasa ~i de neinduplecata?!
Ce necesitate apasi'itoare - sa lupli cu lumea intreaga
ca sa oblii ce Ii se cuvine! Dar, daca lumea nu se lasa, in-
seamna ca trebuie sa lUPli cu tine insuli. Daca e~ti sarac,
bolnav, urat, nefericit - inseamna ca tu e~ti vinovat? Daca
e~ti imperfect, e~ti obligat sa te schimbi? Omul este pus in
fala faptului ca, din capul locului, el este un amalgam de
defecte ~i vicii impotriva carora trebuie sa lupte. Trist ta-
blou, nu-i a~a?
~i totu~i exista 0 ie~ire. Solulia este a~a de simpla ~i
chiar placuta in comparalie cu cele prezentate mai sus,
pentru ca ea se afla in alt plan. Destinul, in conceplia
Transurfingului se bazeaza pe un model al lumii cu totul
18
nou. Nu va grabili sa renunlali, spunandu-va ca vi se ofera
o noua himera. Sunteli de acord ca fiecare dintre concep-
liile despre soarta, cunoscute pana in prezent, sunt tributa-
re unei anumite conceplii despre lume, care, la randul ei,
se bazeaza pe cateva puncte de plecare inca neargumentate.
De exemplu, materialismul se fondeaza pe afirmalia
ca materia e primordiala, iar con~tiinla este secundara.
Idealismul afirma exact opusul. Niciuna din aceste afirma-
Iii nu este demonstrabila ~i cu toate acestea pe baza lor se
construiesc 0 sumedenie de modele ale lurnii noastre, fie-
care model fiind extrem de convingator ~i avfuld adeplii
sai fideli. in filosofie, ~tiinla ~i religie ambele direclii ex-
plica lumea in felullor, fiecare avand ~i neavfuld dreptate.
Nu yom putea niciodata sa descriem cu exactitate maxima
adevarul absolut, deoarece noliunile pe care Ie folosim
sunt ele insele relative. intr-o cunoscuta alegorie referitoa-
re la trei orbi ~i un elefant se poveste~te ca unul dintre orbi
pipaie trompa elefantului, al doilea - piciorul ~i ultimul -
urechea elefantului, iar dupa aceea fiecare trebuie sa spuna
despre ce animal crede el ca este yorba. De aceea este un
nonsens sa demonstrezi ca una dintre descrieri este singura
adevarata, iar celelalte - nu. Important este ca descrierea
sa fie funclionala.
Va este desigur cunoscuta ideea ca realitatea este 0
iluzie pe care ne-o construim noi in~ine, de~i nimeni, nici-
odata nu a putut sa explice de unde vine aceasta iluzie.
Sa rezulte ca noi toli vedem "un film"? Este, desigur,
foarte indoielnic, dar, intr-un anume sens, existii un silm-
bure de adevar in aceasta opinie. Exista ~i alta parere, cu
totul contrara, ca lumea materiala este doar un mecanism
19
care funclioneaza dupa legi foarte stricte, ~i ca con~tiinla
noastra nu poate determina absolut nimic. ~i in aceasta
afirmalie exista 0 rariima de adeviir, indiscutabil.
Ratiunea umana este, insa, alcatuitii in a~a fel incat
omul sa i~i doreasca un teren ferm sub picioare, lipsit de
ambiguitate. A~a se face ca uneori iIi vine sa faci praf ~i
pulbere 0 teorie, iar pe alta sa 0 ridici in slavi, lucru pe ca-
re de altfel il ~i fac oamenii de ~tiinla de mii de ani incoace.
Dupa fiecare batalie pentru adeviir, pe ciimpul de lupta
riimiine neinvins un singur fapt: oz;clII'£:.1£tulie.:eqme:r.iz2tD::a
"fill»' 'it! IPJlJIII#!4Jl1+' "Ne RQUlif' 'nil ce il tB~~halj'(ltaa
Orice teorie se confirma in timp, de aceea are dreptul
la existenla. Dar ~i alte conceplii despre viala pot fi viabile.
Daca ati hotiirat ca, pentru durnneavoastra, soarta este ceva
prestabilit, ~i ca nu puteli sa schimbali nimic, a~a va fi. In
acest caz va lasali de bunavoie soarta in mainile altora -
n-are importanla in ale cui - ~i atunci veli fi 0 corabioara
ramasa in voia valurilor. Daca insa credeli ca va fliurili
singur soarta, atunci va asumali in mod deliberat respon-
sabilitatea pentru tot ce se petrece in viala dumneavoastra.
Va veli lupta cu valurile, incerciind sa va direclionali biir-
cula. Fili atent la ce se intfunpla: alegerea dumneavoastra
se realizeaza fntotdeauna. Ce alege!i, aceea ~i primifi.
Oricare conceplie despre lume v-ali alege, dreptatea va fi
de partea dumneavoastrii. Ceilalli va vor contrazice, pentru
ca ~i ei au dreptatea lor.
Daca v-ali ales ca punct de referinla, ca punct de ple-
care un fenomen oarecare de manifestare a realitalii, din el
poate sa decurga un intreg domeniu aI cunoa~terii. ~i
20
C cunoa~tere nu va fi contradictorie in interiorul ei ~i
aceas a . r-"
va reflecta cu succes una dintre manifestiirlle rea Itall!.
PentrU fundamentarea unei intregi sfere de cunoa~tere vor
fi suficiente unul sau mai multe fapte care nu sunt total
explicabile, dar care totu~i au loc. _ A
De exemplu, fizica cuantica se fundamenteaza pe ca-
teva adevaruri ce nu pot fi demonstrate - postulate. Sunt
nedemonstrabile pentru ca ele servesc drept punct. de pl~­
care in cunoa~tere. In fizica cuantica, obiectul mlcrounl-
versului se manifesta in unele cazuri ca particula, iar in
altele ca unda. Oamenii de ~tiinla nu au putut sa interpre-
teze in acela~i mod un astfel de dualism ~i de aceea I-au
luat ca atare, cu alte cuvinte, ca axioma. Postulatele fizicii
cuantice impaca diversitatea formelor de manifestare a
reaiitalii la fel ca orbii din parabola. Daca s-ar fi inteles
intre ei, intr-un caz, elefantul ar fi fost un stalp, iar in cela-
lalt caz - ~arpe.
Daca in descrierea microcosmosului, sunt alese ca
principala caracteristica particulele, rezulta model?1 ato-
mului care a fost descris de fizicianul Niels Bohr. In mo-
,
delul respectiv, electronii se rotesc in jurul nucieulUl m-
• A
tocmai ca planetele in Sistemul solar. Daca drept caracte-
ristica de baza este aleasa unda, atunci atomul va arata ca
o pata ~tearsa. Ambele modele sunt valabile deoarece re-
flecta forme diferite de manifestare a realitalii. Din nou
rezulta ca inem ce~qkge.[lJ
In ge eral, once orma e manifestare poate constitui
un postulat, un punct de plecare in domeniul cunoa~terii,
care, negre~it, va fi funclional ~i va avea dreptulla eXlsten-
la. In goana lor dupa adeviir, oamenii au niizuit sa cunoas-
21
 ea natura lurnii, studiind diverse Ie ei aspeete. Majoritatea
euno~tinlelor ~tiinlifiee au fost intoemite ea deserieri ~i
explicalii ale diferitelor fenomene ale naturii. Au apiirut in
felul acesta diverse domenii ale cuno~terii, care intra in
contradiclie unele eu altele.
Natura lurnii este unica, dar in permanenla ea i~i ara-
ta falete diferite. Nici nu reu~esc bine oamenii sa cereeteze
~i sa expliee curn trebuie 0 faleta, ea imediat a ~i apiirut
alta, care nu concorda deloc eu precedenta. Oamenii de
~tiinla incearca sa unifice diferitele forme de manifestare
ale realitalii pentru a inlatura contradietiile, dar lucrul
aeesta se obline cu greu. Exista doar un singur fapt indubi-
tabil care poate unifica ~i impaca toate domeniile cunoa~­
terii - diversitatea ~i multilateralitatea formelor de mani-
festare a realitiilii. EI nu poate fi pus la indoiala. Prima ea-
racteristiea fundamentala a lurnii noastre 0 constituie
multitudinea de variante.
Preocupali sa explice diversitatea formelor de mani-
festare, adeplii diverselor ramuri ale cunoa~terii ocolesc,
nu se ~tie de ce, tocmai acest fapt. Intr-adeviir, s-ar piirea
ca de aici inca se mai poate scoate ceva. Variantele multi-
ple pot sa constituie un punct de plecare, ca ~i punctul zero
in releaua de eoordonate. Orice puncte de plecare, in di-
verse domenii de eunoa~tere, sunt secundare fala de el. Cu
toate acestea, punctului inilial nu i se acorda atenlie, de
parca nu ar contine absolut icjQ.i nformali . totu~i, in-
formalia exista ~i este uimltoare.
Pentru rezolvarea Ghicitorii Supraveghetorului Yom
lua ca punct de plecare chiar aceasta caraeteristiea - vari-
ante multiple. Cu alte euvinte, Yom lua ca postulat faptul
22
)>LUl'"UJ nostru are un caracter gene-
veli convinge ee cuno~tinle interesante ~i nea~tepta­
te vi se vor dezvalui.
Vom pomi de la ideea ca formele de manifestare a
realitalii vor trebui sa aiM 0 sursa, de la care pome~te toa-
ta aceasta multitudine. Unde sunt .,inscrise" toate legile
aeestei lurni? Lurnea noastra se manifesta ca mi~eare a
materiei in spaliu ~i in timp. Aceasta mi~care se supune
unor anurnite legitali. Dupa curn ~tili, in graficul funcliei,
punetele sunt dispuse dupa 0 anumita formula matematica.
Se poate spune ca legea mi~ciirii punetului He grafic este
formula funeliei. Dar formulele, ca ~i legile, sunt descope-
riri abstracte ale judeealii urnane ~i sunt create pentru a fi
inlelese mai u~or. Este pulin probabil ca natura sa Ie pas-
treze undeva.
In ce alt mod se mai poate stabili dispunerea puncte-
lor'in grafic? Desigur, sub forma unui spaliu infinit de ma-
re al eoordonatelor tuturor punctelor. Capacitatea memori-
ei urnane este limitata ~i nu poate face fala unui volurn
imens. Dar pentru natura, infinitul nu este 0 problema. Ea
nu are nevoie sa generalizeze dispunerea ~i mi~carea punc-
telor in grafie sub forma de formule. Daca impiirlim linia
funeliei intr-un nurniir infinit de puntte mici, atunei fiecare
punet poate fi considerat eauza, iar urmatorul punct - efec-
tul. Ca urmare, oricare mi~care in spaliu ~i in timp a punc-
tului material poate fi reprezentata sub forma unui lanl
eontinuu, infinit de lung, de cauze ~i efecte infinit de mici.
In cunoa~terea noastra prezentiim mi~carea materiei
sub forma de legi, iar in natura, mi~carea. se afla in forma
23
ei naturala, ca 0 mullime infinita de cauze ~i efecte. intr-o
exprimare simplificata, datele despre toate punctele posi-
bile de mi~care a materiei se stocheaza intr-un fel de camp
informalional, pe care 11 yom numi spafiul variantelor. EI
conIine informalii despre tot ce a fost, ce este ~i ce va fi.
Spaliul variantelor reprezinta 0 structura informatio-
nala materiala. Este un ciirnp informalional infinit care
conIine toate variantele posibile de evenimente ce se pot
produce. Se poate spune ca in spaliul variantelor exista
totu!. Nu Yom face supozilii in legatura cu modul in care
se stocheazii aceste informalii - pentru scopurile noastre
acest lucru nici nu are importanla. Important este doar ca
spatiul variantelor constituie !lablonul, ref.eaua de coo/'-
donate a oricarei forme de mi!lcare a materiei fn spa{iu !Ii
(imp.
in fiecare punct din spaliu exista varianta proprie
pentru un eveniment sau altu!. Pentru u~urinla inlelegerii,
Yom considera ca varianta conIine un scenariu !Ii decoruri.
Decorurile reprezinta forma exterioara sau forma de mani-
festare, iar scenariul - calea de mi~care a materiei. Pentru
u~urinla, yom impaqi spaliul variantelor in sectoare. Fie-
care sector are propriul scenariu ~i propriile decoruri. Cu
cat distanla dintre sectoare este mai mare, cu atat deosebi-
rile dintre scenarii ~i decorurile acestora vor fi mai mario
Soarta omului este ~i ea reprezentata printr-o multitudine
de variante.
Teoretic, nu exista niciun fel de limite in privinta
scenariilor ~i decorurilor existenlei umane deoarece spali~1
variantelor este infinit. Orice eveniment, chiar de mica
importanla, poate duce la 0 cotitura in destin. Viala umana.
24
ca oricare alt tip de mi~care a materiei, reprezinta un lanl
de cauze ~i efecte. in spaliul variantelor, efectul se afla
totdeauna in apropierea cauzei. Ele se succed una dupa
alta ~i de aceea sectoarele destinului se constituie in linii
a e vie Til. Scenariile ~i decorurile uneia dintre aceste linii
sunt mai mult sau mai pulin uniforme. Viala omului se de-
ruIeazii uniform intr-o anume direclie piina ciind se produ-
ce un eveniment care ii schimbii scenariul ~i decoru!. ~i
atunci soarta face 0 cotitura ~i se muta pe 0 alta linie a vie-
Iii.
Imaginali-va ca ali vazut un spectaco!. A doua zi, ve-
nili din nou la teatru la acela~i spectacol, dar cu un decor
nou. Liniile vielii sunt apropiate. in urmiitoarea stagiune
va duceli la un spectacol cu acei~i actori, dar cu schim-
biiri semnificative in scenariu. Deja aceasta linie a vielii
este situata mai departe. in sfiir~it vedeli acee~i montare,
dar la un alt teatru ~i in alta interpretare a piesei. Este 0
linie a vielii asemanatoare, dar deja destul de departe de
prima.
Realitatea se manifesta fn toata diversitatea ei deoa-
rece numarul variantelor este irifinit. Orice punct de ple-
care este inclus in lantul legaturilor cauza-efect. Alegiind
un anumit punct de ,plecare, veli obline 0 anumita forma
de manifestare a realitalii. Se poate spune ca realitatea se
deruleazii pe linia vielii in funclie de punctul de referinla
ales. Primili ceea ce ali ales. Aveli dreptul sa alegeli toc-
mai pentru ca exista deja 0 infinitate de variante. Nimeni
nu va interzice sa va alegeli soarta care va este pe plac.
Cum va conduceli destinul depinde de un singur lucru,
simplu - sa facefi alegerea. Transurfingul va explica mo-
25
dul in care se face acest lucru.
Exista deci 0 structura informalionalii care conIine 0
multitudine infinita de posibilitali poten!iale - de variante,
cu propriile scenarii ~i decoruri. Realizarea materiala se
produce in funclie de ce conIine structura respectiva. Cum
se mi~ca materia in spa!iul variantelor se poate demonstra
prin urmatorul experiment de gandire.
Imagina!i-va 0 !eava de apa. De-a lungul levii se de-
plaseazii incet un inel frigorific in a~a fel incat apa inghea-
!a imediat numai in interiorul inelului. Rezulta urmatorul
fenomen: cristalul de gheala se deplaseazii pe !eava odata
cu apa. Moleculele de apa raman aproximativ in acelea~i
locuri ~i in stare relativ libera. In momentul trecerii prin
inel, moleculele din interiorul lui se fixeazii in cristalul
inghelat, care are 0 anumita structura, iar dupa aceea, in
locul respectiv, apa se tope~te din nou ~i moleculele se eli-
bereaza. Cristalul ca atare nu se deplaseazii. Cu alte cuvin-
te, in acest caz, ghea!a nu plute~te in apa. In leava se de-
plaseazii nu cristalul de gheala, ci structura, adica starea de
inghel·
Prin analogie, apa din leava reprezinta spaliul varian-
telor, iar cristalul de gheala - realizarea materiala a varian-
telor. Moleculele sunt oamenii, iar dispunerea lor in struc-
tura cristalului se. realizeazii ca varianta a destinului. Nu
exista un singur riispuns la intrebarea: al cui analog este
inelul-de racire. Cu alte cuvinte, de ce ~i cum se transfor-
rna structura informalionala in materie? In microunivers,
materia se poate manifesta ca 0 aglomerare, 0 condensare
de energie. Se ~tie ca in vid se nasc ~i mor in permanen!a
microparticule. Materia pare ca este, dar nu are propriu-zis
26
substan!a materiala. Un lucru este cert: tot ce poate fi atins
are in spatele sau 0 baza .energetica ce nu poate fi percepu-
tao
Nadajduiesc ca nu v-am obosit prea mult cu" fizica.
Deocarndata ne aflam abia in punctul de plecare al
Transurfingului. Ce yeti afla din aceasta carte va poate ~o­
ea, intr-o anumita masura. De aceea va trebui, inevitabil,
sa-mi fundamentez macar teoretic expunerea pentru ca sa
nu aveli senzalia ca va fuge pamantul de sub picioare. Va
rog sa mai aveli pulina rabdare.
Valul marin poate sa constituie inca 0 analogie capa-
bila sa ilustreze realizarea in spa!iul variantelor. Sa ne
imaginam ca un urma unui cutremur s-a format un val uri-
a~. EI se deplaseazii pe suprafata miirii sub forma unei co-
coa~e imense ~i eu toate acestea apa ramane pe loc. Se de-
plaseazii nu masa de apa, ci realizarea potenlialului ener-
getic. Doar in apropierea malului apa se love~te cu 0 ples-
nitura de uscat. La fel se manifesta ~i celelalte valuri. In
analogia enunlatii, marea este spa!iul variantelor, iar va-
lui - realizarea materiala.
Ce se petrece? Pe de 0 parte, realizarea materiala se
deplaseazii in spaliu ~i timp, iar pe de alta parte, variantele
raman pe loc ~i exista totdeauna? Rezulta ca totul a fost,
este ~i va fi? La drept vorbind, de ee n-ar fi a~a! Intr-
adeviir, timpul este la fel de static ca ~i spatiul. Sesizam
trecerea timpului doar atunci cand se deruleazii pelicula
filmului ~i imaginile se succed una dupa alta. Derulali pe-
licula ~i uitati-va la toate imaginile deodata. Unde a dispa-
rut timpul? Toate cadrele exista simultan. Timpul este sta-
tic atiita timp cat nu vizionam succesiv imagine dupa ima-
27
gine. In viata se petrece acela~i lucru ~i de aceea in con~ti­
inta noastra s.-a impamantenit ideea ca totul vine ~i pleaca.
Intr-adevar, tot ce este inscris in campul informatio-
nal, a fost acolo dintotdeauna ~i va ramane pentru totdeau-
na. Liniile vielii exista precum pe1iculele de film. Ce a tre-
cut, nu a disparut, ci a ramas. Ce va fi in clipa unnatoare,
deja este. Momentul actual de viala este realizarea mate-
riala a spaliului variantelor in acest segment alliniei vietii.
S-ar putea ca multi sa-~i exprime nedumerirea prin
intrebari de genul: "Cum e posibil ca 0 mullime infinita de
variante ale destinului meu sa existe stationar? Cine ~i de
ce are nevoie de a~a ceva? Durnnezeu? Legile naturii? De
ce?" Incercati atunci sa va imaginati un punct in planul
coordonatelor. Inca din ~coala ne-a fost prezentat acest
model: un punct in plan poate avea orice coordonate x ~i y.
Remarcali - orice - de la minus infinit pana la plus infinit.
De ce oare nimanl,li nu-i trece prin minte sa intrebe: "de ce
punctul poate avea orice coordonate?" Iar acum imagina-
Ii-va ca punctul care se mi~ca pe linia funcliei se rninunea-
zii: "Cum e posibil ca drumul pe care I-am parcurs sa fi
existat dintotdeauna ~i sa existe mereu? Cum e posibil ca
drumul pe care unneazii sa-I parcurg sa fi fost deja prefi-
gurat?" Durnneavoastra insa privili de sus traseul punctu-
lui ~i de aceea nu vi se pare nirnic deosebit.
SpaliuI variantelor constituie un ~ablon care detenni-
na modul in care trebuie sa se manifeste realizarea mate-
riala. Imaginali-va 0 padure intunecata pe care 0 strabate
un individ cu un felinar in mana; felinarul lumineazii in
jurul acestuia un spaliu nu prea mare. Realizarea se mani-
festa ca 0 pata de lumina. Intreaga padure cuprinsa de in-
28
tuneric reprezinta spaliuI variantelor, iar locul luminat de
felinar constituie realizarea variantelor in poqiunea res-
pectiva. Ce menline flacara? Ce anume face sa se "aprin-
da", adica ce materializeazii varianta ~ablonului?
Pentru a raspunde la aceasta intrebare va trebui sa
alegem inca un punct de plecare. In momentuI de fala nu
mai existii dubii in legatura cu faptul ca gandurile sunt ma-
teriale. Realitatea ni se dezvaluie sub douii fonne: pe de 0
parte, existenla detenninii con~tiinta, dar pe de altii parte,
existii ~i confirmiiri incontestabile ale opusuIui celor afir-
mate. Gandurile nu numai ca motiveazii acliunile omului,
ci ~i exercita 0 ac(iune directii asupra realitiitii inconjura-
toare. De exemplu, ~teptarile noastre rele, de regula se
adeveresc. Desigur, se poateriposta ca nu este yorba de-
spre materializarea gandurilor, ci despre presentimentul
unor neplaceri viitoare. Intr-adevar, in fenomenele para-
nonnale sunt multe lucruri neclare, care nu au 0 singura
interpretare. Dar acest lucru nu inseamna ca aceastii fonna
de manifestare a realitiilii poate fi ignoratii. Exista 0 sume-
denie de fapte care confinnii influenta directii a gandurilor
asupra realitiitii .inconjuriitoare.
Intr-un fel sau altuI, co~tiinla omului ii fonneazii
soarta. In aceastii carte este yorba tocmai despre modul in
care se petrec aceste lucruri. Ca puntt de plecare Yom lua
urmatoarea afirmalie: ernisia de energie mentala materiali-
zeazii 0 variantii potentiaIa. Suntem indreptiitili sa afrrmam
acest lucru deoarece realitatea se manifestii ~i in acea for-
ma in care co~tiinta detenninii realitatea. Confinnarea 0
reprezintii nu numai faptele din viata de toate zilele ci ~i
experimente1e din fizica cuantica. In principiu, pentru noi
29
nu are importanta mecanismul insu~i de interactiune intre
emisia mentala ~i spaliul variantelor. Deocamdata ramane
neclar in ce mod decurge procesul de transmitere a infor-
maliei - pe cale energetic1i sau pe alta cale. Pentru ~urinla,
yom presupune pur ~i simplu ca emisia de energie mentala
"ilumineaza" un anumit sector din spatiul variantelor ~i ca
urmare varianta respectiva capata 0 intruchipare materiala.
Ca ~i sectorul, emisia are anumili parametri. Emisia de
energie mentala i~i gase~te sectorul, varianta se realizeaza
~i astfel rezultli ca con~tiinla determina realitatea.
Va trebui sa nu uitam ca aceasta este doar una dintre
formele de manifestare a realitatii. Nu e po sibil doar sa
stam ~i sa contemplam alclituirea propriei realitati. De~i
exista oameni care pot, ad-litteram, sa materializeze lucru-
rile din aer. Asemenea persoane sunt rare ~i nu-~i afi~eaza
•
capacitalile. ~i cu toate acestea, gandurile exercita 0 influ-
enta la fel de putemica asupra destinului individului ca ~i
faptele sale concrete. Oamenii s-au obi~nuit cu faptul ca
acliunile lor atrag dupa ele urmliri vizibile ~i u~or de expli-
cat. Influenta gandurilor nu se manifesta vizibil ~i de aceea
ea este inexplicabila ~i imprevizibila. S-ar parea ca este
destul de greu sa stabile~ti 0 legatura de cauzalitate de-
monstrabila intre ganduri ~i evenimentele care urmeaza
acestora. Dar in curand yeti avea ocazia sa va convingeti
ca gandurile omului formeaza in mod nemijlocit realitatea.
Omul prime~te exact ce alege el ins~i.
Cineva poate obiecta: "Rezulta ca aceste man, munli,
planete, galaxii - toate sunt produsul emisiei mele menta-
Ie?" Uneori omul se considera centrul Universului. Dar de
fapt, el ocupa doar 0 minuscula ni~a in acest spatiu infinit.
30
in lumea noastra, se afla 0 multitudine de organisme vii ~i
fiecare i~i aduce contribulia la formarea realitatii. Fiecare
fiinta i~i are parametrii sai de emisie mentala. Daca nu va
place sa considerali ca emisia plantei este mentala, numiti-
o altfe!, dar esenla lucrurilor nu se va schimba. Nu se poa-
te afirma cu certitudine ca obiectele neinsuflelite nu au
nirnic in comun cu emisia organismelor vii. Flira sa mai
vorbim de Spiritul Unie, care patrunde in tot ce exista ~i pe
care il numim Dumnezeu. Fiecare fiinta are propria con~ti­
inta ~i formeaza stratul lumii sale. Se poate spune ca totul
in aceasta lume poartli in sine 0 particica din Dumnezeu ~i
astfel EL guvemeaza intreaga lume.
Fiecare om merge pe linia vietii sale. ~i in acela~i
timp, toti oamenii traiesc in una ~i aceea~i lume. Lumea
materiala este una singura pentru toti, dar realizarea con-
creta a fieclirui om este a sa, proprie. Sa presupunem ca
sunteti turist ~i va plimbali printr-un or~ minunat. Admi-
rap obiectivele de interes turistic, va extaziali in fata fru-
museplor arhitecturii, va incanta straturile cu flori, fantani-
Ie, aleile parcurilor, chipurile zilmbitoare ale citadinilor
realizali. Treceti pe langa un tomberon unde vedeli un om
tara adapost. La fel ca ~i dumneavoastra, el se afla in ace-
ea~i lume, nu intr-o alta dimensiune. Cu toate acestea, el
vede cu totul altceva decat vedeti dumneavoastra. EI vede
o sticla goala, vede un zid murdar, il vede pe concurentul
care vroia sa ajunga e! primulla sticHl. ~i in clipa aceea se
gande~te cum sa puna mana pe ea; il vede pe polilistul ca-
re-i arunca 0 privire biinuitoare. Dumneavoastra traiti pe 0
anume linie a vielii, iar el pe alta linie. Linia vielii dum-
neavoastra ~i Iinia vieW acestui individ s-au intretaiat in-
31
tr-un punct din spa\iul varianteior, ~i de aceea aceasta lu-
me, ca realizare materiala, este una ~i acee~i pentru
amandoi.
Toate formele de manifestare a naturii materiale au 0
bazii energetica. Ciimpul energiei este primar, toate cele-
lalte manifestari fizice sunt secundare. Oamenii de ~tiinta
incearca sa uneasca diferitele manifestiiri ale energiei i~­
tr-o teorie unitara ~i in curiind vor avea rezultate: Dupa
aceea, insa, ceva va trebui sa fie comasat intrucat numarul
formelor de manifestare a realitii\ii este infinit. Fara a intra
in toate aceste fine\Uri, yom considera energia ca fiind 0
fort a abstracta, invizibila., dar care exista in mod obiectiv.
Pentru scopurile noastre, va fi absolut suficient sa accep-
tam faptul ca ener gia gandurilor omului este pe deplin ma-
teriala. Energia giindurilor nu se inviirte~te ferecata in ca-
pul omului, ci se riispande~te in spatiu ~i interac\ioneazii
cu ciimpul energetic inconjurator. in prezent, purina lume
mai poate sa conteste acest lucru.
Pentru u~urin\a, ca parametru ai emisiei mentale pu-
tern lua frecventa acesteia, asemiiniitoare cu frecventa un-
d:lor r~dio. Ciind va giindili la ceva, frecven\a e~ergiei
gandunlor dumneavoastra este reglatii pentru un anumit
domeniu din spa\iul variantelor. Ciind energia intra in sec-
torul spaliului variantelor, se produce realizarea materiala
a variantei respective. Energia are 0 structura complexa ~i
patrunde in tot ce exista in aceasta lume. Trecand prin
corpul u1l!an, energia este modelata de giinduri, iar la ie~i­
r: :a capat~ parametrii acestor giinduri. Dupa acela~i prin-
ClplU funcllOneazii ~i aparatul de radio. Parametrii energiei
"preiau" ~i caracteristicile giindurilor. in felul acesta, la
32
ie~ire. avem 0 emisie mentala care transforma un sector
din spatiul variantelor in realizare materiala. Ciind va gan-
dili la ceva rau sau la ceva bun, emiteti energia giindurilor
in spaliul variantelor. Energia modulata se a~eazii intr-un
anumit sector ~i duce la schimbari corespunziitoare in viata
durnneavoastra.
Nu numai faptele concrete formeazii circumstanlele
vietii ci si natura gandurilor individului. Daca aveli 0 ati-
tudine du~miinoasa fala de lumea in care traiti, ea va va
raspunde la fel. Daca yeti fi in permanenta nemullumili,
motive pentru aceasta vor fi tot mai multe. Daca in atitu-
dinea dumneavoastra fa\a de realitate va precumpiini nega-
tivismul, lumea va va arata fa\eta sa cea mai rea. ~i, dim-
potriva, 0 atitudine pozitiva va va schimba in modul cel
mai firesc viata in bine. mul prime§te exact ceea ce a ege.
Aceasta este realitatea, chiar daca va place sau nu.
Atata timp cat giindurile dumneavoastra sunt mai
mult sau mai putin uniforme ca directie, va afla\i pe una ~i
acee~i linie a vietii. Imediat ce vi se schimbii atitudinea
fata de reaiitate, intr-o direc\ie sau alta, parametrii emisiei
mentale capata noi caracteristici ~i realizarea materiaia a
categoriei sociale careia ii apartineti se transfera pe 0 alta
linie. Acolo, evenimentele se desfii~oara dupa un alt scena-
riu, corespunzator parametrilor emisiei durnneavoastra.
Daca, din anurnite motive, scenariul nu va satisface, va
Yeti lupta, striiduindu-va sa schimba\i situalia. Ciind apar
piedici in caie, fiecare reac\ioneazii negativ, exprimiindu-~i
nemul\Uffiirea sau ciiziind in apatie. Emisia durnneavoastra
mentala va transfera pe linia unde vor fi din ce in ce mai
multe piedici. Drept urmare, rezultii ca via\a se rostogole~-
33
te pe un plan inelinat.
Procesul respectiv pare de necontrolat, dar in realitate,
chiar dumneavoastra, prin propriile ganduri, va direclio-
nali propria realizare in zonele problematice ale spaliului
variantelor. Considerali ca prin propriile aCliuni depa~ili
obstacolele. In realitate, insa, oblineli exact ceea ce ali ales.
Daca alegeli sa luptali cu dificultalile - Ie veli avea din
plin. Daca sunteli cople~it de ganduri in legatura cu pro-
blemele de viala - ele vor fi prezente permanent in viala
dumneavoastra. Vli direclionali actiunile in vederea
schimbiirii situatiei pe linia in curs a vielii, dar nu puteli sli
schimbali scenarii in spatiul variantelor. Puteti doar sli
alegeti un altu!. Incercand sa schimbati momentele nedo':,i-
te din scenariu, vli gandili exact la ceea ce nu vli place. In
felul acesta, alegerea dumneavoastrli se realizeazli cu suc-
ces ~i ob{ine{i exact ceea ce nu doriti.
Pe linia respectiva a vielii nu puteli sa schimbali ceva.
Exact ca atunci cand, aflandu-ya intr-o galerie de arta, nu
puteli sa scoateti un exponat sau sa modificali aranjamen-
tul exponatelor a~a cum v-ar placea. Aici nu sunteti stapan.
Dar nu va opre~te nimeni sa mergeli in alta sala ~i sli pri-
viIi ce vli face pllicere. Desigur, transferul pe alta linie a
vietii
, , unde fiecare are dupli nevoi, nu po ate fi fiicut doar
pentru cli vrei. Nu toate gandurile urmeazli sa se realizeze
~i nu toate dorinlele se infiiptuiesc. ~i nu e yorba de conti-
nutul gandurilor, ci de calitatea acestora. Un simplu vis
sau 0 simpla dorinlli nu insearnna ca am fiicut deja 0 alege-
reo Visele nu se fm plinesc. Sunt necesare anwnite condilii,
despre care yeTi afla citind aceasta carte.
In spatiul variantelor, pentru fiecare om existli 0
multitudine infinita de linii ale sortii. Nu avem temeiuri sa
ne supiirlim pe propria soartli, deoarece ne-a fost dat drep-
tul sa alegem. Problema noastra consta in faptul eli nu
~tim cum sa facem acest lucru. Lumea ni se infiili~eazli in
diversitatea ei, ca ~i cum ea ar fi fost creata pentru a satis-
face orice necesitate. Oricine poate gasi in aceasta lume tot
ce-~i dore~te. Chiar ~i in sfera cunoa~terii ea ne aratli acea
fala pe care vrem s-o vedem. De exemplu, idealismul sus-
line ca lumea este 0 iluzie ~i oamenii sunt de acord. Mate-
rialismul afirma contrariul ~i oamenii de asemenea n-au
nimic impotrivli. Oamenii discuta in contradictoriu ~i vor
sa-~i impuna conceplia lor fala de viala, iar viala demon-
streazli ca toti au dreptate. Nu e oare minunat?! Spaliul
variantelor reprezintli ~a-numitele iluzii, iar realizarea
materiala reprezintli ceea ce se inlelege prin lumea mate-
riala. Primim intotdeauna ceea ce alegem.
Cine cunoa~te principiile religiei islamice, ~tie ce
semnificatie au cuvintele "soarta omului este pecetluita in
Carte". Se are in vedere faptul cli soarta ne este predestina-
ta ~i eli nu putem sclipa de ea. Asemenea afirmalii se intal-
nesc ~i in alte religii. Intr-adeviir, soarta omului este pre-
destinatli. Eroarea religiilor consta insa in faptul ca nu
exista 0 singura variantli pentru soarta, ci 0 mullime infini-
ta de variante. De ce ti-e scris, de ail! nu scapi. Intr-o oare-
care masura este adevlirat ~i acest lucru deoarece nu poli
sa schimbi scenariile variantei. Sa lupti cu lumea pentru
a-ti schimba soarta este un lucru difici!. Nu trebuie sa
schimbi scenariile, ci pur §i simplu sa-Ii alegi varianta care
{i-e pe plac.
Desigur, toate lucrurile acestea sunt neobi~nuite ~i
35
trezesc dubii rezonabile. Eu nici nu m-am bizuit pe faptul
ca Yeti fi disp~i sa acceptati modelul variantelor. Nici eu
n-am crezut pana ce nu m-am convins cli Transurfmgul
este eficient, ca actioneazii rara gre~. N -are rost sa preferi
un model sau altul doar pentru a ajunge la un fel de adevl!.r
absolut. Important este nu modelul in sine, ci rezultatul
practic la care el iti permite sa ajungi. Diferite modele ma-
tematice pot reprezenta unul ~i acela~i fenomen fizic in
mod diferit. Nu-i a~a cli ar fi fost nostim ca speciali~tii in
geometrie analitica sa se fi inver~unat impotriva analizei
matematice, incercand sa demonstreze ca geometria este
unica disciplina matematica adevl!.raUi? Matematicienii au
reu~it sa se inleleaga, pe cand filozofii ~i clericii n-au reu-
~it.
Unde se afla acest spaliu al variantelor? La aceasta
intrebare este greu de raspuns. Din punct de vedere al per-
ceptiei noastre tridimensionale, despre acest spatiu al vari-
antelor se poate spune ca exista pretutindeni ~i niciunde.
Imaginali-va 0 suprafala plana, tara inceput ~i tara sfiir~it,
pe care trruesc doi omuleli "bidimensionali". Ei nu-~i ima-
gineazii ca exista 0 a treia dimensiune. Lor Ii se pare ca
suprafata plana este unica lume existenta ~i nu pot sa inte-
leaga cum poate sa existe ceva dincolo de lumea lor. Cu
toate acestea, noi ~tim ca este suficient sa adaugam la
acest model 0 a t;reia dimensiune ~i astfel de suprafele pla-
ne se pot alcatui la nesf'ar~it. A~a ca nu e cazul sa va neli-
ni~titi ca nu sunteli capabili sa va imaginati explicit in ce
mod, aIlituri de lumea noastra, pot exista 0 mullime infini-
ta de lumi paralele.
Este dificil de crezut in existenla reala a unor lumi
36
paralele. Pe de alta parte, ne este oare u~or sa credem in
teoria relativitalii, potrivit cl!.reia, odata cu cre~terea vitezei
corpuIui, masa acestuia se ml!.re§te, distanlele se scurteazii,
iar timpul se incetine~te? Deocamdata, prin experienla
proprie, nu putem verifica acest IUCTU. Important este nu
daca inlelegem sau nu, ci sa inlelegem ce folos practic pu-
tern sa extragem din aceasta.
Sa disculi in contradictoriu despre avantajele unui
model sau ale altuia in spaliul infinit este absurd ~i lipsit
de importanla. Imaginali-va infinitul in sensul ml!.ririi dis-
tanlelor. Acolo, in depiirtl!.ri, nu exista capat. Oricat ar pa-
rea de ciudat, infinitul nu are limite nici in sensul mic~ora­
rii distanlelor. Noi putem observa doar 0 parte lirnitata a
Universului vizibil. Atat telescopul, cat ~i microscopul au
limitele lor. Infinitul raportat la existenla rnicrouniversului
nu se deosebe~te de cel al macrouniversului.
Exista ipoteza ca Universul pe care il vedem noi a
apl!.rut in urma "Marii explozii" (Big Bang). Se spune ca
din momentul acela, el se afla in expansiune. Corpurile se
deplaseazii in cosmos cu viteze uri~e. Dar, pe de alta par-
te, linand seama ~i de distanlele imense, noua ni se pare ca
Universul se extinde incet ~i in timp indelungat.
Se ~tie, de asemenea, ca in vid, in fiecare unitate de
timp se nasc de niciunde ~i dispar imediat particule ele-
mentare. Daca linem seama de relativitatea spaliului ~i a
timpului, nimic nu ne impiedica sa consideram ca fiecare
asemenea particula este un Univers aparte, asemanator cu
al nostru, pentru ca noi nu ~tim care este structura particu-
lelor elementare. Pentru fizicieni, ele se manifesta cand
sub forma de unda, cand sub forma de particule. Mergand
37
~i mai departe in microunivers, pentru un observator din
interior, distanfele relative pot deveni la fel de uria~e, iar
timpul se incetine$te din nou. Pentru un observator din ex-
terior, Universul nostru exista 0 clipa, asemenea particulei
nascute ~i disparute in vid, iar pentru noi, ca observatori
intemi, Universul exista de miliarde de ani.
Cand sorbili 0 inghilitura de cafea, imaginafi-va nu-
mai cate Universuri afi inghilit! 0 infinitate de multimi
pentru ca infinitul nu se divide. in interiorul microuniver-
sului "a zbura" inseamna tot atat de departe ~i ia tot atat de
mult timp ca $i in imensitalile nemarginite ale cosmosului
nostru. Timpul, ca ~i spafiul, este nesIar$it atat inainte, cat
~i inapoi. Unitalile de timp pot fi infinit de mici, dar ~i
imense. Orice punct de pe un segment de timp poate fi
considerat ca punct de referinla; in ambele lui sensuri se
des£a$oara infinitatea timpului. Schimbarea punctului de
referinla din segmentul de timp nu schimba nimic, niei
inainte, nici inapoi.
Toata aceasta infinitate de lumi, incorporate unele in
altele, exista in aeela$i timp. Centrul Universului se afla
simultan in fiecare punet pentru ca oricare punct este in-
eonjurat, din oricare parte, de aceea~i infinitate. ~i toate
evenimentele au loc in aeel~i timp, din aceea$i cauza - ~i
anume ca centrul Universului se gase~te simultan in oriea-
re dintre puncte. Este greu de imaginal. Dar ~i infinitul sa-I
cuprinzi dintr-o privire e de asemenea imposibil. Oricat
v-afi deplasa in gand prin Univers, mai departe se intinde
aceea~i imensitate de necuprins. Exista teorii $i mai incal-
cite, potrivit carora Universul nostru vizibil se transforma
intr-o sfera terminal a intr-un spaliu cu patru dimensiuni.
38
Lucrurile nu se simplifica deoarece, teoretic vorbind, ia-
ra~i poate sa existe 0 multitudine infinita de dimensiuni.
Neputand sa ne reprezentam toate aceste lucruri suntem
nevoifi sa ne mulfumim eu nivelul ingust pe care-I avem $i
sa lasam impresia ca inlelegem cate eeva.
in ~tiinta contemporana sunt multe lucruri de neinte-
les, pe care nu ni k- pute-m explica $i totu~i aceasta nu ne.
impiediea sa-i folosim roadele. Utilizand principiile
Transurfingului putem obtine rezultate naucitoare. Haideti
mai intai sa convenim ca nu e cazul sa ne torturam cu in-
trebiiri de genul cum $i in ce fel functioneazli el? Pentru ca
yom avea aeeea$i reu~ita. ea $i copilul eare-I poate intreba
pe un fizician: "De ce corpurile se atrag?" Savantul ii va
raspunde: "Pentru ca exista legea gravitatiei". Dupa care
va urma 0 noua intrebare: "De ce actionem legea gravita-
tiei?" Chiar a$a, de ce se atrag? Nu exista raspuns. Sa re-
nuntam deci la aceasta indeletnicire de a intreba ~i a expli-
ca ceva $i sa ne folosim de rezultatele modelului variante-
Jor. Nu ne este dat sa ~tim ~i sa intelegem totul.
Din modelul variantelor rezulta ca omul i$i poate £a-
uri singur soarta. Cu toate acestea, in Transurfing, concep-
tia despre soarta se deosebe~te de cele unanim cunoscute.
Care ar fi deosebirea? Deosebirea esle ca: ericirea 0 oli
ale . cli../JM.l. ebuie sa lu i Jl,.e.J:JtrJ.l e. u v gr lisa
cceptati lme lat mo e ul vanante or, ar nici sa nu-I res-
pingeti. Mai bine puneti-va intrebarea: cat ~i ce anume ali
reu$it sa obtineli luptandu-va cu lumea pentru fericire?
Fiecare va hotari pentru sine daca va continua sa actioneze
in acela~i mod sau va incerca 0 alta modalitate. Luptand,
va puteli irosi intreaga viala §i nici nu obtineti nimic. Nu e
39
 mai simplu sa faceli in a~a fel, incat lumea sa va vina in tru orice fel de evenimente.
intampinare? Ea, de altfel, asta ~i face, va realizeaza oPli- Varianta coniine un scenariu ~i decoruri.
unea. Spafiul poate ji impiirfit in sectoare, jiecare avand
Comanda, pentru care ali optat, va fi onorata intot- varianta sa.
deauna ~i in mod necondilionat. Dar alegerea nu insearnna Cu cat distan/a dintre sectoare este mai mare, cu atat
o simpla dorinla, ci cu totul altceva, despre care veli afIa deosebirile dintre variante sunt mai mari.
in continuare. Dorinlele se implinesc numai in basme. Nu Sectoarele cu parametri aproximativ asemiiniitori se
intamplator s-a inradacinat convingerea ca dorinla ori Ii se inscriu intr-o linie a vietii.
indepline~te, dar cu greu, ori nu se realizeaza defel. Am
Realizarea materialii circulii in spa/iu ca poten/ial
Iacut doar un prim pas spre dezlegarea Ghicitorii Suprave- energetic.
ghetorului. In curiind veli afla de ce dorintele nu se reali- Emisia de energie mentalii materializeaza varianta
zeaza si visurile nu se implinesc. poten/ial posibilii.
Fiecare organism i~i aduce contribufia la alciituirea
realiziirii materiale.
Cand parametrii emisiei se modifica, are loc transfe-
Rezumat rul pe 0 nouii linie.
Nu pute/i modifica scenariul, dar ave/i capacitatea
Realitatea are 0 multitudine injinitii de forme de ma- sa vii alege/i un altul.
Nu e necesar sii lupta/i pentru fericire - putefi pur ~i
nifestare.
simplu sii vii alegefi 0 variantii care sii viijie pe plac.
Multitudinea de variante a Universului este prima
insu~ire fundamentalii a lumii.
- Oricare model reprezintii doar un aspect de manifes-
tare a realitii/ii.
_ _ -I . rlc.aj·e omeniu a cunoa~terii se azeazii pe ace
1 as ect de mani estare a realitii ii care a ost ales.
Alegerea dumneavoastrii se realizeazii intotdeauna.
Ce alegefi, aceea $i ob/inefi.
Spa/iul variantelor este un camp iriforma/ional refe-
ritor la ceea ce a fost, este ~i va ji.
Campul iriformafional confine variante posibile pen-
,
41
40
 Capitolul"

Pendulii
Grupuri de oameni care au gandurile orientate in
acee~i directie, fonneaza 0 structura energo-infonna-
tionala ~i ii vom numi penduli. Aceste structuri incep
sa se dezvolte independent ~i sa-i subordoneze pe oa-
meni legilor lor. Oamenii nu realizeaza faptul ca tara
voia lor actioneazii in interesul pendulilor. Cum sa ne
trezim din aceastii halucinatie tenebroasa?

43

Arenda{i-vii!
Pendulii distructivi
Am fost invalali, inca din copiliirie, sa ne subordo-
nam unei voinle straine, sa ne indeplinim obligaliile, sa
servim patria, familia, partidul politic, firma, statui, 0 idee.
Sa ne supunem oricui, mai pulin propriei persoane ~i ei sa
ne supunem abia in ultimul rand. Fiecare dintre noi are ,
intr-o masura mai mare sau mai mica, simtul obligativitatii
asumate, al responsabilitalii, al necesitalii, al vinovaliei.
Fiecare om"sluje~te", intr-un fel sau altul, diverse grupuri
~i organizalii: familie, club, institulie de invalamant, intre-
prindere, partid politic, stat ~i a~a mai departe. Toate aces-
te structuri se nasc ~i se dezvolta cand un grup separat de
indivizi incep sa gandeasca ~i sa aClioneze intr-o anume
direclie. Apoi adera ~i alte persoane ~i structura se dezvol-
ta, capata for\a ~i ii obliga pe membrii sill sa respecte regu-
lile stabilite iar, in final, aceasta structura poate sa-~i sub-
ordoneze paturi imense din societate.
La nivelul realizarii materiale, structura este alcatuita
din persoane unite prin scopuri ~i bunuri materiale comune,
cum ar fi clMiri, echipamente, mobilier, constructii
, , tehni-
44
ca ~i altele. Dar ce anume se afla in spatele acestora la ni-
vel energetic? Structura apare cand gandurile unui grup de
oameni sunt indreptate intr-o anume direclie ~i, in mod
corespunzator, parametrii energiei mentale sunt identici.
Energia mentala a unor oameni - fiecare din ei cu identi-
tatea sa - se une~te intr-un ~uvoi unic. Astfel, in mijlocui
oceanului de energie, se creeaza 0 structura energo-
informalionala independenta - pendulul energetic. Aceasta
structura incepe sa aiba propria sa existen\1i ~i sa-~i subor-
doneze prin legile sale oamenii care au aclionat in vederea
alcatuirii ei.
De ce pendul? Pentru ca el se balanseaza cu atilt mai
viguros cu cat mai mulli indivizi - aderenfi - il vor ali-
menta cu energia lor. Fiecare pendul se caracterizeaza
printr-o anumita frecvenla a oscilatiilor. De exemplu, lea-
ganul i~i incepe balansul numai daca i se aplica un efort cu
o anurnita frecventa. Aceasta frecven\1i se nume~te frec-
venia de rezonanla. Daca numarul aderenplor se rnic~orea­
za, oscilaliile pendulului se sting. Cand nu mai raman ade-
renp, pendulul se opre~te ~i, ca esent1i, moare. lata cateva
exemple de penduli care s-au stins: religiile pagane stra-
vechi, uneltele de munca din piatra din vechime, stravechi-
Ie tipuri de arme, vechile curente in moda, placile din vini-
lin, cu alte cuvinte tot ceea ce era odinioara, iar in prezent
nu se mai folose~te.
Cu siguranla, veti fi uirniti: cum ~a? Toate aceste lu-
cruri sunt ni~te penduli? Da, orice structura cu atributele
sale, creata de energia gandirii omuIui, este un pendul. In
general, orice fiinla vie capabila sa emita energie intr-o
anume directie, mai devreme sau mai tiirziu, va crea
45
penduli energetici. lata exemple de penduli din natura vie:
coloniile de bacterii, bancurile de pe~ti, turmele de vite,
masivele impadurite, preeriile, mu~uroaiele de fumici -
diverse structuri, mai mult sau mai pulin ordonate ~i uni-
forme, de organisme vii. Fiecare organism viu, luat separat,
este un pendul elementar pentru ca reprezinta 0 unitate
energetica. Atunci ciind un grup de penduli izolali incepe
sa balanseze la unison, se creeaza un pendul de grup.
Acesta se situeaza deasupra aderenlilor ca 0 suprastructura,
funclioneaza ca structura independenta ~i stabile~te reguli
pentru aderentii sai pentru a-i menline la un loc ~i a atrage
~i alii aderenli. 0 astfel de structura este independenta in
sensul ca se dezvolta de sine statator, dupa legile sale.
Aderenlii nu sunt con~tienli ca ei actioneaza nu dupa pro-
pria lor voinla, ci dupa regulile pendulului. De exemplu,
aparatul birocratic se dezvolta ca structura independenta
indiferent de voinla unor funclionari luali separat. Desigur,
un funclionar influent va putea lua hotarari independente,
dar aceste hotarari nu pot sa contravina legilor sistemului,
in caz contrar acest aderent va fi indepartat din funclia
respectiva. Chiar ~i 0 singura persoana, pendul fiind, nu
intotdeauna i~i da seama de motivaliile sale. De exemplu,
vampirul energetic.
Orice pendul, prin natura sa, este distructiv intrucat
se folose~te de energia aderenlilor sai ~i i~i impune puterea
asupra lor. Caracterul distructiv al pendulului se manifesta
in faptul ca pe el nu-I intereseaza soarta fiecarui aderent
luat in parte. Pendulul are un singur scop ~i anurne sa pri-
measca energia aderentului, dar in ce masura este sau nu
acest lucru in favoarea aderentului - nu prezinta nicio in-
46
semnatate pentru pendul. lndividul aflat sub influenta sis-
temului este nevoit sa-si construiasca viata in concordant!!
cu legile sistemului, in caz contrar, acesta, dupa ce il va
suge de energie, il va arunca intocmai ca pe 0 masea stri-
cata. Este greu, de regula, sa te retragi tara pierderi.
Daca individul a avut ~ansa, el i~i gase~te locul in sis-
tern ~i se simte in largul sau. Ca aderent, insa, ii va da
energia sa pendulului, iar acesta ii va asigura un mediu de
existenta. Este de ajuns ca aderentul sa inceapa sa incalce
legile structurii, ca frecventa lui de emisie nu va mai coin-
cide cu frecvenla de rezonanta a oscilatiilor pendulului.
Nemaiprimind energia a~teptata, pendulul il va elimina sau
i1 va distruge pe aderentul refractar.
Dad insa individul a fost impins departe de liniile de
viala care ii sunt favorabile, atunci viata in structura unui
alt pendul, strain aspiraliilor aderentului, se va transforma
intr-un adevarat calvar sau intr-o existenta trista, umila.
Un astfel de pendul va deveni pentru aderent total distruc-
tiv. lndividul aflat sub influenta acestuia i~i va pierde li-
bertatea. Va fi nevoit sa traiasca dupa legile impuse de
pendul ~i sa devina un simplu ~urub intr-un mare meca-
nism, indiferent de-i place sau nu.
lndividul poate sa intre sub Proteclia pendulului si.sji
<zEtina rezultate exceP.tionale. Napoleon, Hitler, Stalin ~i
altii, asemenea lor, au fostfavorifi ai pendulilor distructivi.
Dar in oricare situatie, pendulul distructiv nu se preocupa
de bine1e aderentilor sai, ci doar ii folose~te in scopurile
proprii. Ciind Napoleon a fost intrebat daca a fost vreodata
fericit ~i ciind anurne, el a raspuns ca in toata viata sa nu a
fost fericit mai mult de cateva zile.
47
 Pendulul se folose~te de metode rafinate, perverse
pentru atragerea unor noi aderenti dintre cei care mi~una
In juru-i precum fluturii de noapte la lumina becului. De
ce, oare, oamenii, vraji(i de pendulii de rec1ama, se Inde-
pfirteaza atat de des de fericirea care a fost atat de aproape
de ei?!. Se duc sa slujeasca In armata ~i pier. Intra la 0 fa-
cultate sa se pregateasca pentru 0 profesie pentru care nu
au chemare. i~i gasesc un alt serviciu, chipurile de presti-
giu, dar care nu Ii se potrive~te ~i apoi e~ueaza Intr-o mare
de probleme. i~i leaga viata de 0 persoana care suflete~te
Ie e strliina ~i apoi sufera.
Activitatea pendulului conduce adesea la distrugerea
aderentilor) desi el se straduieste sa-si ascunda adevaratele
intenlii sub masca binefiicatorului. Pericolul cel mai mare
pentru individul care a nimerit In aria de influenla a pen-
dulului distructiv este faptul ca el va deveni In mod sigur 0
victima, Intrucat este scos de pe acele linii de viata unde
~i-ar fi putut gasi adevarata fericire.
Vom enun\a!tn ~ir\k e caracterizeaza Ipendulul' dis-
tructiv'
• Se hrane~te cu energia aderenlilor sai ~i In felul
acesta I~i amplifica oscilatiile .
• Se straduie~te sa atraga cat mai multi aderen\i ~i sa
obtina
, , In felul acesta, cat mai multa energie.
• Contrapune grupul de aderenli tuturor celorlalte
grupuri (lata cum suntem noi, iar ei sunt altfel, nu
sunt buni).
• i1lnvinuie~te In mod agresiv pe orice individ care
nu a dorit sa-i devina aderent ~i se straduie~te sa-l
atraga de partea sa, iar daca nu reu~e~te, 11 neutrali-
48
zeaza sau 11 elimina.
Se folose~te de masca atragatoare de binefiicator,
• de militant pentru scopuri Inalte, se joaca cu senti-
mentele oamenilor, pentru ca sa-~i justifice act iuni -
Ie ~i sa c~tige cat mai multi aderenli.
in esen\a, pendulul este un egregor, dar cu asta n-am
spus nici pe departe totul. Notiunea de "egregor" nu re-
flecta tot ansamblul de nuanle ale interactiunii dintre indi-
vid ~i esen\ele energo-informationale. Pendulii joaca un
rol extrem de mare In via\a individului, un rol cu mult mai
mare decat credem.
Felul In care pendulul absoarbe energia aderent ilor
SID poate fi ilustrat prin urrnatorul exemplu. Imagina\i-va
un stadion plin, unde se desfii~oara un meci de fotbal foar.
te tensionat, pasiunile sunt dezlantuite, fanii sunt In delir.
Unul dintre jucatori face 0 gre~eala, de neiertat, fapt ce
duce echipa la e~ec. Asupra jucatorului se revatsa 0 adeva-
rata furtuna de indignare a fanilor, care sunt gata sa-l srn-
~ie In bucati. Imagina\i-va ce volum de energie negativa se
revarsa pe capul nefericitului jucator. Din cauza acestei
monstruoase reactii, el ar fi trebuit, pur ~i simplu, sa-~i dea
duhul. Lucrul acesta nu s-a petrecut, jucatorul este viu ~i
nevatarnat, de~i cople~it de sentimentul vinovatiei. Ce s-a
ales de energia negativa Indreptata asupra jucatorului? Ea
a fost furata de pendul. De n-ar fi fost ~a, \inta urii mul-
\imii ar fi pierit, iar idolul s-ar fi inal\at la ceruri.
Eu nu intentionez sa judec daca pendulul este 0 enti-
tate energetica Inzestrata cu suflet sau este pur ~i simplu 0
forma energetica. Dar acest lucru nu are nici un fel de im-
49
portanla pentru tehnica Transurfingului. Important este
$a-I recuno~ti ~i sa nu intri In jocul lui care nU-li este de
folos. Este u~or sa identifici pendulul distructiv dupa 0
singura caracteristica. in lupta pentru aderenfi, pendullJl
distructiv rivalizeazii totdeauna cu cei ce i se aseamiinii.
Scopul lui este unul singur - sa puna staparure pe cat mai
mulli aderenli, pentru a obline cat mai multa energie. Cu
cat pendulul este mai agresiv In lupta pentru aderenli, cu
atat este mai distructiv, adica este periculos pentru soarta
individului In cauzii.
S-ar putea obiecta ca exista organizalii de binefacere,
asocialii pentru proteclia naturii, animalelor, etc. Ce poate
fi distructiv In toate acestea? Pentru durnneavoastra perso-
nal - faptul ca ele, oricum am suci-o, se branesc cu ener-
gia durnneavoastra ~i nu Ie pasa de fericirea ~i de bWlasta-
rea nimanui. Ele Indearnna la mannimie fala de allii, dar
fala de durnneavoastra raman indiferente. Daca va convine
~i daca va simlili Intr-adevar fericili ocupiindu-va de
aceasta treaba, Insearnna ca aceasta este chemarea dum-
neavoastra ~i ca v-ali gasit pendulul. Dar trebuie sa fiti
cinstit cu sine: nu cumva purtali 0 masca de bineracato;?
Cu adevarat va oferili, In mod sincer, energia ~i banii pen-
tru bineJe altora sau va jucali de-a binefacerea ca sa pareli
mai bun?
Pendulii distructivi i-au dezvalat pe oameni sa-~i
aleaga soarta. Daca individul este liber In alegerea sa, ell~i
va dobiindi independenla. Un astfel de individ nu va mai
putea fi atras de penduli. Con~tiinla umana s-a obi~nuit
Intr-atat cu ideea ca soarta este predestinare, Incat ne vine
greu sa credem In posibilitatea de a ne alege soarta care ne
50
place mai mult. Pentru penduli este profitabil sa-~i lina
aderenlii sub control ~i de aceea ei inventeaza tot soiul de
modalitali pentru a-i manipula ca pe slugile lor. Din cele
expuse In continuare va veli da seama cum procedeaza
ace~tia.
~i Transurfingul ar putea deveni pendul daca se face
din el un cult, 0 mi~care sau 0 ~coala. Daca pendulii sunt
diferili, evident ca ~i nivelul lor de distrugere va fi diferit.
Chiar ~i In cel mai rau caz, Transurfingul ar putea fi un
pendul mai pulin distructiv deoarece nu serve~te unui scop
general ci se ocupa exciusiv de binele fieciirui individ. De
aceea un astfel de pendul ar fi extrem de neobi~nuit, un fel
de comunitate de individuali~ti care se ocupa exciusiv de
propria lor soarta. Apropo: iata 0 tema de studiu: care din-
tre penduli pot fi nurnili constructivi?
Dar oare de ce va relatez toate acestea? Ca sa va pot
explica ce Insearnna sa-Ii alegi soarta ~i cum sa procedezi
In acest scop. Draga Cititorule, Inarmeaza-te cu rabdare,
pentru ca nu e chiar a~a de simplu; dar treptat lucrurile se
vor limpezi.
Lupta pendulilor
Principala trasatura specifica a pendulului distructiv
~onsta In faptul ca el, prin mijloace agresive, tinde sa-i dis-
truga pe ceilalli penduli pentru a-i atrage pe adeplii acesto-
ra de partea sa. In acest scop, Ii instiga In permanenla pe
adeplii sai Impotriva celor straini (de respectiva structura):
51
"Noi suntem alia, iar ei sunt altfe!! Sunt rai!" Discipolii
atra~i in aceastii lupta se pierd, i~i piirasesc calea ~i por-
nesc spre scopuri false pe care, in mod eronat, Ie considera
ca fiind propriile lor scopuri. A~a se manifestii actiunea
distructiva a pendulilor. Lupta impotriva altor discipoli
este infructuoasa ~i duce la distrugerea de vieti - atilt ale
propriilor aderenti, cat ~i ale altora.
Sa luiirn de exemplu 0 manifestare limita a luptei
pentru adepti - rlizboiul. Ca sa-~i convinga propriii ade-
renti sa participe la rlizboi, pendulul aduce argumente care
sa corespunda unei epoci istorice concrete. Cel mai primi-
tiv procedeu care se folosea inainte era sa Ie ordoni alor tai
sa-~i insu~easca bunurile ce Ie apartineau celorlalti. Pe ma-
sura ce societatea s-a civilizat, argumentele au devenit tot
mai rafinate. 0 natiune se proclama superioara, iar celelal-
te inferioare. Scopul "nobil" consta in a Ie aduce pe acele
popoare subdezvoltate pe 0 treapta superioara, iar daca
acestea se impotrivesc, se folose~te forta. lar actualele
conceptii despre rlizboi arata cam a~a. In padure, pe un
copac este un stup de albine; un stup de albine salbatice,
care-~i procura miere ~i i~i cresc pupilele. latii insa ca de
stup se apropie un pendul ~i Ie declara aderentilor sai:
"Aici sunt albine siilbatice, sunt foarte periculoase, de ace-
ea trebuie distruse sau cel putin trebuie sa Ii se distruga
stupul. Nu credeti? la priviti!" ~i cu un bal incepe sa
zgiindiireasca stupul. Albinele zboara din stup ~i incep sa-i
intepe pe aderenp. lar pendulul jubileaza: ,,Ali vlizut ce
agresive sunt? Trebuie distruse!"
Cu asemenea sloganuri incitatoare ~i-·au giisit justifi-
carea atatea rlizboaie ~i revolulii, iar esenta lor a fost una
52
singura: lupta pendulilor pentru adepli. Formele de luptii
pot fi diferite, dar scopul este unul singur, ~cela de a-~i
asigura cat mai mulli aderenli. Ace~tia reprezmtii 0 neceSl-
tate vitala pentru pendul, rara de care el s-ar opri pentru eli
lupta pendulilor este 0 luptii fireasca ~i inevitabila, este
lupta pentru existenta.
Dupa rlizboaie ~i revolutii au loc batalii mai putin
agresive, suficient de dure. De exemplu, lupta pentru piete
de desfacere, concurenta partidelor politice, concurenta
economica, toate formele posibile de marketing, companii-
Ie de publicitate, propaganda ideologica ~i a~a mai departe.
Mediul de existenta umana este construit de penduli ~i de
aceea toate sferele de activitate intra in concurenta. Rivali-
tatea se desfii~oara la toate nivelele, incepiind cu divergen-
lele dintre state ~i terminiind cu intrecerile intre echipe de
club ~i indivizi luap separat.
Ceea ce e nou, neobi~nuit, de neinleles, cu greu i~i
croie~te drum. De ce oare? Sa fie yorba doar de inertia
giindirii? Cauza principala rezidii in faptul ca vechilor
penduli nu Ie este pe plac aparitia unui pendul incepator
care i~i atrage discipoli. De exemplu, motoarele cu com-
bustie interna, care polueaza atilt de puternic atmosfera
ora~elor, ar fi putut demult sa fie inlocuite, aviind in vede-
re ca au fost elaborate 0 multitudine de motoare alternative
care sunt ecologice. Dar utilizarea acestora ar insernna
moartea pendulilor din corporaliile petro Ii ere; deocamdata
ace~tia sunt inca foarte puternici ~i de aceea nu vor permi-
te unor oarecari investitori sil.-i scoata din scena. Lucrurile
merg piina-ntr-acolo incat ace~ti mon~tri ajung sa cumpere
patentul noilor modele de motoare ~i Ie tin secrete, decla-
53
rand ca acestea au 0 eficienta scazuta.
Realizandu-~i propria structura la nive1 material,
pendulii i~i consolideaza pozitia prin mijloace financiare,
construclii, echipamente ~i, desigur, prin resurse umane. In
viirful piramidelor umane sunt pu~i favorilii pendulilor.
Favoritii sunt conduciitori de toate rangurile, incepand cu
micii ~efi ~i terminand cu pre~edintii de state. Nu este
obligatoriu ca ei sa aiba calitali exceplionale. De regula,
devin favoriti acei aderenli, ai caror parametri se inscriu
cat mai optim in structura pendulului. Favoritul ar fi tentat
sa creada ca a oblinut rezultate remarcabile in viala sa da-
torita exc1usiv calitalilor sale. Intr-o masura oarecare ~a ~i
este, dar cea mai mare parte din activitatea de promovare a
aderenlilor pendulului este realizata chiar de structura or-
ganizatorica de sine statiitoare a pendulului. Daca parame-
trii favoritului nu mai corespund cerinlelor sistemului,
acesta este eliminat lara mila.
Lupta pendulilor este distructiva pentru aderenli in-
trucat acestora din urrna Ii se pare ca, implinind'o voinla
superioara, ei aclioneaza din proprie convingere. Convin-
gerea personala a aderenlilor este captata, in majoritatea
cazurilor, de catre penduJi. In momentul in care un individ
s-a reglat pe frecvenla pendulului, incepe interacliunea
dintre aderent ~i pendul la nivel energetic. Frecvenla de
emisie de energie mentaHi a aderentului este fixata ~i men-
linuta prin energia pendulului. Are loc 0 acaparare sui ge-
neris, un lal cu legatura inversa. Aderentul emite pe frec-
venIa de rezonanla a pendulului, iar acesta. la randullui, il
alimenteaza pe aderent cu 0 cantitate mica de energie pen-
tru a-~i pastra influenla asupra acestuia.
54
La nivelul realizarii materiale noi considerarn ca
aceasta interacliune este ceva obi~nuit. De exemplu, pen-
dulul unui partid politic i~i desf"~oara activitatea propa-
gandistica, agala un aderent, il alimenteaza energetic intr-o
oarecare masura, inducandu-i un sentiment de echitate,
satisf!!clie, derrmitate, importanla. Aderentul are impresia
ca el deline controlul asupra situaliei, ca poate sa aleaga.
In realitate, el a fost ales ~i a fost pus sub control. Privit
din afara, pare ca aderentul este convins ca el ~i-a exercitat
voinla. Aceasta voinla i-a fost insa impusa in mod artifi-
cial, f"ara ca el sa-~i dea seama. Aderentul intra in campul
lui informational, discuta probleme "arzatoare"cu cei aflati
in situalia lui, intra intr-o legatura energetica ~i in felul
acesta i~i fixeaza propria sa frecvenla. Ulterior, a~teptarile
aderentului pot fi in~elate, el incepe sa fie contra fostului
idol ~i frecvenla lui de, ernisie iese din piasa acaparat<?rului.
Fort a de acaparare variaza in funclie de puterea pendulului.
In unele cazuri, aderentul este lasat pur ~i simplu sa piece,
iar in altele, un astfel de eretic poate fi lipsit de libertate
sau i se poate lua viala.
Acapararea frecvenlei poate fi ilustrata printr-un
exemplu elocvent. Fredonali in gand 0 melodie oarecare.
In acela~i moment, auziti 0 muzica puternica, diferita de
melodia durnneavoastra. In momentul in care auzili 0 alta
melodie, va este foarte greu sa mai fredonali, in gand, me-
lodia durnneavoastra.
Pentru scopurile Transurfingului, nu are importanla
in ce mod are loc interacliunea la nivel energetic dintre
penduJ ~i aderent. Vom analiza aceasta interacliune folo-
sind un model simplificat, intr-o reprezentare uzuala. Va fi
55
 Pentru aceasta nu este obligatoriu ca el sa-~i directioneze
absolut suficient. Nimeni nu va putea sa explice exact ~i in
in mod con~tient giindurile in folosul pendulului. Dupa
detaliu ce se petrece cu adeviirat ~i cum se petrece, pentru
cum cred ca intelegeti, cea mai mare parte a giindurilor ~i
ca atunci s-ar ivi intrebarea: ce se intelege prin "cu adeva-
faptelor oamenilor sunt din sfera subcon~tientului. Exact
rat"? ~i a~a mai departe, in concordanta cu infinitatea pro-
de aceasta caracteristica a psihicului uman se ~i folosesc
cesului de cuno~tere. Ingram treaba. A~a ca va trebui sa
pendulii. Ei sunt atilt de abili incat reu~esc sa obtina ener-
ne multumim cu putin. Trebuie sa ne bucuram ca suntem
gie nu doar de la aderenti, dar ~i de la cei mai inver~unati
totu~i capabili sa mai pricepem cate ceva. Sa vedem cum
i~i manipuleazii pendulii aderenlii.
opozant i. Probabil, ghiciti deja in ce mod.
Imaginali -va un grup de batriinele care stau la taifas
pe 0 banca ~i afurisesc guvernul. Nu sunt aderente ale
pendulului guvernamental, 11 urasc din diverse motive. Ce
se intiimpla insa? Ele ocarasc guvernul ca nu e bun de ni-
SforiIe marionetelor
mic, ca e viindut, cinic ~i ingust la minte. In felul acesta,
ele emit intens energie mentala pe frec~enla pendulului
Sa ne punem intrebarea: in ce mod pendulii ii pot de-
respectiv. Pendulului insa ii este absolut indiferent din ce
termina pe aderentii lor sa Ie cedeze energia de bunavoie?
direclie este balansat. Ii convine ~i energia pozitiva ~i cea
Un pendul puternic, mare, ii poate forta pe aderenlii sai sa
negativa. Important este :j.ca Jofrecventa de emisie sa intre in
actioneze dupa anurnite reguli. Dar cum procedeazii '

pendulii mai slabi? Ciind un individ nu deline puterea de rezonanta .

In felul acesta, sarcina de bazii a pendulului consta in
a-I obliga pe altul sa faca un anumit lucru el va recurge la
a-I agata pe individ, Cum se spune, sa-I atinga la coarda
argumente rezonabile, la puterea lui de convingere, la sub-
sensibila; n-are irnportanla cum, doar sa-i acapareze giin-
terfugii ~i promisiuni. Toate acestea sunt metode subtire-
durile. Odata cu aparitia mijloacelor de informare in masa,
Ie", lara prea mare eficienta. Ele sunt caracteristi~~ ex'clu-
metodele pendulului devin tot mai rafinate. Individul intra
siv pentru societatea umana care s-a indepartat de fortele
intr-o puternica stare de dependenta. Ali remarcat ca in
naturii. Pendulii folosesc ~i ei uneori asemenea metode dar
programele informative predomina ~tirile negative? Ele
dispun de 0 arma ~i mai puternica. Ei sunt entitati energo-
genereaza emotii puternice - nelini~te, frica, indignare,
informationale ~i de aceea se supun ~i actioneazii in con-
rautate, ura. Sarcina reporterilor este sa atraga atentia. Mij-
formitate cu puternicele ~i incontestabilele legi ale existen-
loacele de informare in masa sunt ~i ele ni~te penduli afiati
tei acestei lumi.
in slujba altor penduli mult mai puternici. Scopul lor de-
Individul cedeazii energie pendulului atunci cand
clarativ este accesulliber la orice fel de informatie. Dar de
emite energie mentaia pe frecventa de rezonanla a acestuia.
57
56
fapt, scopul este unul singur - reglarea, prin toate mijloa-
cele posibile, la frecventele necesare.
Una dintre modalitatile preferate ale pendulilor de a
avea acces la energia durnneavoastra este de a va derschi-
din starea de echilibru, Incepeti sa pendulati
tOIOS1~1 acestora. Sa presupupem ca au ereseut preturile.
Reae(ionali negativ, sunteti revoltat, va pliingeti, faeeti
schimb de informafij cu euno~tinlele. Este 0 reactie abso-
lut normala, adeevata. Asta ~i a~teapta pendulul. Durnnea-
voastra emiteli energie negativa In lumea inconjuratoare
pe freeven(a lui, el prime~te energie ~i penduleaza ~i mai
intens, situalia eapatiind noi dimensiuni.
Sfoara eea mai puterniea prin care pendulul va poate
tine agatat este ~ Sentimentul eel mai veehi ~i eel mai
puternic. Nu are importanlii de ee anume va este frica, da-
ca friea are 0 anume legaturil. cu pendulul, el va primi
energia durnneavoastra. Teama ~i nelinistea sunt trairi mai
pUlin intense, ele eonstituie totu~l ni~te sfori destul de si-
gure in miiinile pendulului. Aceste simtiirninte fixeazli
foarte bine emisia energiei mentale pe freevenla pendulu-
lui. Daeil. eeva va provoacil. nelini~te, vii. este greu sil. va
concentrati asupra altor lueruri.
Sentimentul de vinoviitie este de asemenea unul din
eele mai ample canale prin care pendulul scoate energia
din durnneavoastra. Acest simtamiint ni se incumbil. ehiar
din eopilarie. Este 0 metoda foarte eomoda de manipulare:
"Daea e~ti vinovat, e~ti obligat sa faci ee-ti spun." Aviind
sentimentul vinovatiei este foarte greu sil. traie~ti, de aeeea
oamenii se straduiesc sa se debaraseze de aeest simtamiint.
Dar in ee mod? Suportiind pedeapsa sau rascumpariindu-ti
58
vina. i;>i una ~i alta presupun subordonare, supunere ~i ae-
tivarea giindurilor intr-o directie anume. Sentimentul dato-
riei reprezinta un caz particular al sentimentului de vino-
vatie. Trebuie - insearnna ea e~ti obligat prin eeva anume,
i(i revine obligatia, Indatorirea sa faei ceva. in final "vino-
vatii " de facto , ca ~i cei pe care a eiizut ponosul, merg cu
capul pleeat ~i i~i aduc obolul sub forma de energie. Indu-
eerea unui sentiment de vinovalie este arma preferata a
pendulului ; yom reveni la aceasta problema.
in mod deosebit trebuie mentionate toate eomplexele
psihologice posibile ale oamenilor. Complexul de inferio-
ritate: am 0 Infali~are neatragatoare, nu am aptitudini ~i
talente, nu am destula minte ~i simtul umorului, nu ~tiu sa
rna port eu oamenii, nu am demnitate. Complexul de vino-
vatie: m-am !aeut vinovat de ceva, toti rna condarnna, tre-
buie sa-mi port erucea. Complexul luptatorului: trebuie sa
fiu neiertator, declar riizboi atat eelorlalti cat ~i mie insumi,
rna voi lupta pentru un loc sub soare, voi lua cu forta ce mi
se cuvine. Complexul iubitorului de dreptate: voi dovedi
eu orice pre\ ca eu am dreptate ~i Ie voi demonstra celor-
laI\i ea ei nu au dreptate. Aceste eomplexe ~i alte1e sunt
eheile personalizate catre energia diferitelor tipuri de per-
sonalitate. Atingiindu-I pe individ la coarda sensibila, pen-
dulul stoaree energia din el.
Puteti continua singur lista sforilor de care pendulii
i~i trag marionetele : dreotate, miindrie, prejudecatii, ~
~ iubire, ura, lacomie, marinimie, euriozitate, intereSt
foame ~i alte sentimente ~i trebuinle. Simliirnintele ~i inte-
resul ne ducem eu giindul Intr-o anumita directie. Daca
tema resp~ctiva nu ne stiirne~te nici interes, niei emo\ii,
59
este greu sa ne eoneentram asupra ei. De aeeea pendulii ne
acapareazli ~irul gandurilor, agatandu-se de simtamintele
~i trebuintele individului.
De regula, oamenii aqioneazli in acel~i fel la stimu-
Iii exteriori negativi. i;:tirile negative provoaca nemultumi-
re sau teama, ~tirile alarmante determina 0 reactie de neli-
ni~te ~i friea, jignirea determina neplacere, ~.a.m.d. Obi§-
nuintele reprezinta piirghia pe care se aetioneaza pentru a
porni mecanismulde acaparare. De exemplu, obiceiul de a
te enerva sau nelini~ti din pricina unor motive nesemnifi-
cative, obiceiul de a raspunde la provocari; in genere, de a
raspunde printr-o reaetie negativa la un stimul negativ. In-
dividul poate co~tientiza ca gandurile ~i faptele negative
nu duc la nimic bun ~i totu~i, din obi~nuinta, face aeelea~i
vechi gre~eli.
In felul acesta, deprinderile ne creeazli adesea pro-
bleme ~i ne obliga sa actionam ineficient. Cu greu ne de-
barasam de ele. Obi~nuintele ne dau iluzia confortului. In-
dividul are mai multa incredere in ceea ce ~tie de mult
timp. Tot ceea ce este nou ii provoaca suspiciuni. Ceea ce
este vechi, obi~nuit, ~i-a demonstrat deja eficienta in prae-
tiea. Exact ca un fotoliu vechi in care va a~ezati sa va
odihniti dupa munca depusa. Poate ca un fotoliu nou ar fi
mai eomod, dar cel veehi vi se pare mai confortabil. Con-
fortul se caracterizeazli prin notiuni ca incredere, comodi-
tate, experienla pozitiva, previzibilitate. Noul dispune de
aceste calitali intr-o miisura mult IQ-ai mica ~i de aceea este
nevoie de timp pentru ca noua obi~nuinta sa devina veche.
A~adar am analizat, in linii generale, metodele prin
care pendulii actioneazli asupra oamenilor. Se poate sus-
60
trag e individul de sub influenta pendulului? Despre acest
lucru yom vorbi in continuare. Se intiirnpla adesea fa ci-
neva sa se revolte §i sa se impotriveasca rali§ pendulului
care I-a acaparat. intr-o asemenea confruntare, intotdeau-
na individul este cel invins. ndulul· oate-fi invins numai
un..a1Lpendul. Individul, singur, nu poate face nimic.
Daca nu mai vrea sa se supuna ~i a intrat in lupta directa
cu pendulul, nu face dedit sa-~i piardii din energie. In eel
mai bun caz va fi expulzat din sistem, iar in eel mai rau
caz - va fi distrus. Aderentul, care ~i-a permis sa incalce
regulile stabilite de pendul este declarat persona non grata.
privite din afara, lucrurile par a fi 0 pedeapsa pentru fapta
saviir~ita. In realitate, vina consta nu in fapta in sine, ci in
faptul ca aderentul nu mai vrea sa se supuna, cu alte cuvin-
te, a incetat sa-i mai furnizeze energie pendulului.
De ce "eapul plecat sabia nu-I taie"? Pentru ca indi-
vidul, care se considera vinovat este dispus sa se supuna
totalmente vointei pendulului. Pentru pendul cainta ade-
rentului nu are importanta. Importanta este doar restabili-
rea controlului pierdut. Pendulul va fi mai bun imediat ce
ii Yeti da posibilitatea sa va manipuleze. Dar daca vinova-
tul nu se supune, atunci el va fi inlaturat, pentru ea nu mai
are ce sa i se ia. De regula, adevaratele intentii ale pendu-
lului sunt mascate de vaJul prineipiilor morale. Zice-se,
individul care s-a cait, nu mai este un riiufiicator chiar ~a
de mare. Durnneavoastra Yeti putea sa apreciati singur un-
de acponeazli prineipiile morale ~i unde sunt afeetate inte-
resele sistemului, daca va Yeti aduce intotdeauna aminte ce
sunt pendulii ~i care sunt adevaratele lor scopuri.
61

Primiti
, ceea ce nu doriti
, informaliile despre catastrofe ~i dezastre naturale. Daca ele
A~a cum s-a aratat mai sus, llendulii pot primi ener-
gie atat de la aderen!ii lor, cat si de la adversilli. Dar pier-
derea de energie este necaz numai pe jumatate. Daca pen-
dulul este in mare masura distructiv, el va prejudicia nu
numai bunastarea, dar ~i soarta individului.
Fiecare om se confrunta. din cand in cand, cu infor-
matii negative sau cu evenimente nedorite. Toate acestea
sunt provociiri ale pendulilor. Omul nu-~i dore~te ca lucru-
rile acestea sa se intample in viata lui, dar el reaclioneaza
intotdeauna intr-una din cele doua variante prezentate. Da-
ca informatiile nu-I afecteazii cine ~tie ce, el nu Ie acordii
importan!ii ~i va uita rapid de ele. Daca informa!iile pro-
vocatoare 11 enerveaza, adica 11 fuge la inima, atunci ener-
gia lui mentala este prinsa in latul pendulului ~i gandirea
lui se regleaza pe frecvenla de rezonanla.
In continuare, evenimentele se deruleaza dupa scena-
riul care va este deja cunoscut. Omul respectiv se supara,
este nelini~tit, indignat, speriat, i~i exprima vehement ne-
mul!umirea ~i, in general, emite activ energie pe frecventa
pendulului distructiv. Aceasta energie ajunge nu doar la
pendul. Parametrii energiei mentale au asemenea valori,
incat omul se transfera pe acele Iinii ale vietii unde ceva se
aila in exces ~i el vrea sa evite acel ceva. Daca va arnintili,
cand emisia energiei mentale a omului se fixeaza pe 0
anurnita frecventa, el se transfera pe liniile respective ale
vietii. Aici, rolul distructiv al pendulului constii in fixarea
frecvenlei cu ajutorullatului de prindere.
-
62
Sa presupunem ca lasati sa va treaca pe langa ureche
nu va afecteaza direct, de ce sa aveti nelini~ti in plus? In
acest caz catastrofa se produce, de regula, intr-un anumit
loc, dar durnneavoastra, personal, va aflati pe 0 Iinie a vie-
Iii, unde nu sunteli victima, ci observator. Acea linie unde
dumneavoastra sunteti victima, a ramas undeva, in afara.
$i invers, daca lasati informalia despre catastrofe si neferi-
ciri sa va afecteze puternic, daca va ingrijorali si comentali
toate acestea cu cunostinlele durnneavoastra, este aproape
sigur ca in curand va yeti transfera pe acea linie unde ali
putea fi 0 victima.
Rezulta ca: cu cat este mai putemica dorinta dum-
neavoastra de a evita ceva anume, cu atat este mai mare
probabilitatea sa aveti parte tocmai de acel ceva. A lup~
activ im triva a ceea ce u va dori i ' e
toate eforturile ca acest lucru sa existe in xiata dumnea-
vpama, Pentru a trece pe alte linii nedorite ale vietii nis i
nu este nevoie sa intreprinde!i ceva, Sunt absolut suficjen-
te gandurile negative, ipsolite de emotjjle respective. Nu
vrep sa fie timp urat ~i va ganditi cat de mult nu va place
ploaia. Va fac necazuri vecinii zgomoto~i - va certali in
permanen!a cu ei sau Ii urati in tacere. Va temeti de ceva -
faptul respectiv va nelini~te~te foarte mull. V -ati saturat de
munca dumneavoastra - ~i va ascundeti neplacerea.
Yi ya urmari peste tot eliasl seea x
ce pM a doriti Ig
mod actjv, adica va veti teme. yeti uri. yeti dispretui. Pe de
alta parte, exista destule lucruri pe care de asemenea ali!
dori sa Ie evitali, dar care in momentul respectiv nu va dau
prea muM biitaie de cap. In acest caz, nu Yeti avea parte
63
de ele. Este suficient Insa sa Ie lasati sa va patrunda in su-
flet ca, in mod cert, ele se vor ~i materializa in viata dum-
neavoastra.
Unica modalitate de a alunga din viata dumneavoas-
tra ceea ce nu va dorili este sa va eliberati de influenta
pendulului care a pus stapamre pe energia dumneavoastra
mentala. Pe viitor sa nu va mai lasali provocat de el ~i sa
nu mai intrati in jocul lui. Va puteli elibera de influenta
pendulului distructiv prin doua modalitati: defectdndu-l
sau stingdndu-l, oprindu-l. Sa urmarim detaliat cum trebu-
ie procedat.
Defedarea pendulului
Este inutil sa lupti cu pendulul. A~a cum aratam mai
sus, ate lupta cu un pendul insearnna sa-i cedezi din ener-
gia tao Prima ~i cea mai importanta conditie a succesului
este renuntarea la a te mai lupta cu el. In primul rand, cu
cat Yeti fi mai activ in incercarea de a scapa de pendulii
care v~ agaseazli, cu atilt ei vor fi mai insistenli. Puteti re-
peta la nesfiir~it: "Lasati-ma in pace! Nu va mai agatali de
mine!" Aveli doar impresia ca va eliberati, dar, de fapt,
continuali sa ii alimentali cu energie ~i ei se vor crampona
~i rnai mult.
IJ? al doilea rand, u avell - ~=;;.;....="",,"~
"s-c..-im
o-ib'-ali ceva In lumea aceasta.
intocmai cum acceptali obiectele expuse intr-un muzeu,
indiferent dad va plac sau nu. Pot fi expuse multe lucruri
64
care nu va plac, dar nici macar nu va trece prin minte sa
pretindeti ca ele sa fie indepartate din muzeu. Dupa ce ali
recunoscut dreptul unui pendul la existenla, aveli ~i dum-
neavoastra dreptul sa nu va lasati influenlat de el. Impor-
tant este sa nu va luptali cu el, sa nu-I judecali, sa nu va
suparati, sa nu va ie~ili din fire din cauza lui pentru ca ast-
fel ii Yeti face jocul. Dimpotriva, trebuie sa-I acceptali ca
atare, ca un rau inevitabil, iar la timpul potrivit sa-I aban-
donatio Orice forma de neacceptare inseamna sa-i cedali
din energia dumneavoastra.
inainte de a va lamuri ce insearnna sa faci 0 alegere,
trebuie sa ~tii sa refozi.
De regula, oamenii i~i imagineaza destul de confuz
ce anume vor cu adevarat. Dar ~tiu foarte exact ce anume
nu vor. Din dorinta de a scapa de lucruri sau evenimente
nedorite, multi procedeaza exact· invers dedit ar trebui.
Pentru a putea refuza, este necesar sa ~tii sa accepfi. Aici,
cuvantul "acceptare" insearnna sa nu-I la~i sa intre in tine;
sa-i recuno~ti doar dreptulla existenta ~i sa treci indiferent
pe langa. 'Sa il prime~ti ~i sa il I~i sa piece insearnna sa il
I~i sa treaca prin tine ~i apoi sa ii spui la revedere. Daca,
dimpotriva, il prime~ti ~i il I~i sa ramana, inseamna ca 11
I~i sa se stabileasca in tine, ca apoi sa te at~ezi de el sau
sa i te impotrive~ti. '
Daca va scoate din sante gandul ca ceva nu va place,
acel ceva va fi permanent prezent in viala dumneavoastra.
Jrnaginali-va ca unei persoane nu-i plac merele. Le ura~te
de moarte, nu Ie poate suporta. Ar putea sa nu Ie dea aten-
lie, dar 11 deranjeaza faptul ca pe lume exista 0 asemenea
mizerie cum sunt merele. Se enerveaza de fiecare data
65
cand privirea ii cade asupra lor ~i i~i manifesta in mod ac-
meni la mine". Ca sa intrelii 0 asemenea zona de proteclie
tiv repulsia. A~a stau lucrurile la nivel material. La nivel
trebuie sa consumi multa energie. Persoana care intenlio-
energetic insa, respectivul mu~ca cu lacomie din mlir,
nat incearca sa se izoleze de lume este permanent intr-o
plescliie zgomotos, inghite pe nemestecate ~i se plange ca
stare de incordare. In plus, energia zonei de proteclie este
nu poate suferi merele, i~i umple buzunarele, mestlca de
reglata pe frecvenla acelui pendul de care vrei sa te aperi.
zor, se ineaca, ~i di nou se plange ca i s-a acrit de ele. Nici
Este exact ce-i trebuie. Pendulului ii este indiferent cum i
nu-i trece prin minte ca Ie poate exclude din viala lui daca
se cedeazli energia: de buna voie sau rara voie. $i atunci ce
nu Ie vrea.
mai insearnna sa te aperi de el? Gol, pustiu, vid. Daca n-
Va place sau nu eeva, n-are importanla. Important es-
am nimic, n-are ce sa-mi ia. Nu intru in jocul pendulului,
te faptul ca daca va faceli 0 obsesie din obiectul pe care 11
dar nici nu incerc sa rna aplir. II ignor pur ~i simplu. Ener-
dorili, energia gandurilor se fixeazli ~i ea pe 0 anumita
gia pendulului nu rna atinge; se risipe~te in spaliu. Jocul
frecvenla, din acest motiv intrali sub influenla pendulului
lui nu-mi da emolii, nu rna afecteazli. Sunt gol in raport cu
~i va transferali pe acele linii ale vielii, unde obiectivul
fixaliei dumneavoastra este omniprezent. el.
Sarcina principala a pendulului este sa atraga cat mai
Daca nu dorili ceva anume, nu va mai gandili la lu-
mulli adepli ~i sa primeasca de la ei energie. Daca 11 ignori,
eml respecti v, treceli indiferent pe langa el ~i acel ceva va
te lasa in pace ~i se orienteazli spre allii, deoarece el aClio-
dis~lirea din viala dumneavoastra. A alynm SH9 &q rield
neazli numai asupra ace10ra care-i accepta jocul, adica in-
nu m S'1wrQ siP el/i[i ci si!-l ig rorj yA evita insearnna ea
eep sa emita pe frecvenla lui.
accepli ca lucruJ acela exista in viala ta, dar te strliduie~ti
Cel mai banal exemplu. Se line dupa durnneavoastra
in mod activ sa te debarasezi de el. In schimb, a ignora
un caine ~i va latra. Daca va intoarceli, cainele va latra ~i
insearnna sa nu reaclionezi in nici un fel ~i, prin urmare, sa
mai tare. Daca 11 luali in serios ~i incercali sa-I gonili, va
nu-I ai.
fugi ~i mai mult dupa dumneavoastra, deoarece scopul lui
Imaginali-va ca sunteli un aparat de radio. In fiecare
este sa faca tliraboi. Daca 11 ignorali, el i~i va gasi un alt
zi va trezili ~i ascultali postul pe care 11 urati - lumea care
personaj. Remarcali ca lui nici nu i-a trecut prin cap sa se
va inconjoara. Treceli pe alta frecvenla! .
supere ca nu I-ali bagat in seama. Este prea preocupat sa
S-ar putea sa vi se para ca, ridicand 0 cortina de fier
eapete energie ca sa mai gandeasca la altceva. Daca inlo-
intre durnneavoastra ~i lume, va protejali de pendulii nedo-
euim ciiinele cu un clircota~, modelul respectiv va funclio-
rili. Este doar 0 iluzie. Aflandu-va intr-o carcasa de fier ,
na intocmai.
va spuneli: "Sunt un perete fals. Nu vad ~i nu aud nimic,
Daca cineva nu va da pace, aplicali-i mode lui pendu-
nu ~tiu nimic, nu spun nimlinui nimic. Nu poate intra ni-
lului distructiv ~i veli observa ea-i vine de minune. Daca
66
67
nu-I puteti opri pe "pisalog", atunci pur ~i simplu nu ras-
pundeti la provocari - ignorati-1. Nu va va lasa in pace ata-
ta timp cat nu Yeti inceta sa-i cedati energia dumneavoas-
tra. Energia i-o puteti ceda in mod direct - intriind in dis-
puta cu el - dar ~i indirect - in tacere. Sa nu-i mai dati
energie insearnna sa nu va mai giinditi la el, sa vi-I scoateti
din minte. Spuneti-va in sinea dumneavoastra: "La naiba
eu el! Nu rna intereseazll." ~i el va ie~i din viata dumnea-
voastra.
eu toate aeestea, de multe ori nu e ehiar ~a de sim-
plu sa ignori un pendul. De exemplu, ~eful va provoaca la
lupta. Refuzul sau apararea (aceeptiind lupta) insearnna
pur ~i simplu pierdere de energie deoareee atat refuzul de a
juca, cat ~i apararea insearnna de fapt 0 lupta cu pendulul.
In asemenea cazuri, dati sa se inteleaga ca intrati in jocul
pendulului. Important este ea dumneavoastra sa fili eon~ti­
ent ca va faceli ca intrali injoe.
Imaginali-va ca un sfarma-piatra s-ar napusti asupra
dumneavoastra cu barosul sa va loveasca eu toata puterea.
Nu aveli nimic impotriva. Nu faceli nimie. Nici nu va apa-
rati, niei nu ataeali. Pur ~i simplu va dati la 0 parte, calm ~i
voinieul eu barosul va zbura in gol. Asta insearnna ea pen-
dulul nu va poate agata ~i ca se defeeteazll.
Un astfel de principiu se afia la baza luptei Aikido.
La propriu, aeolo luerurile se petrec in felul urmator. II
apueati de brat pe ataeant, eontinuati mi~earea ineeputa de
el, aeesta va urmeaza ~i apoi, u~or, ii dati drurnul ~i 11 la-
sali sa zboare. Seeretul e ea eel care se apara nu are nimie
impotriva sa fie ataeat. Merge un timp impreuna eu ataca-
torul ~i apoi ii da drurnul. Energia lui se pierde in gol, pen-
68
tru ea eel care se apara - "e gol", ~i atunei ataeantul nu are
de ee sa se prinda.
Tehniea retragerii u~oare consta tocmai in faptul ea,
la primul atae al pendulului raspundeli printr-o aeeeptare,
apoi va retrageli in mod diplomatic ~i apoi, la momentul
oportun, va orientati mi~earea in direelia care va convine.
De exemplu, enervat fiind, ~eful va propune sa faeeti ceva
~i va pretinde tara drept de apel sa executali lucrarea exact
cum vrea el. Dumneavoastra ~tili ea nu a~a trebuie lucrat
sau eonsiderati ea nu intra in atributiile dumneavoastra.
Daca ineepeti sa va impotrivili, sa diseutati in contradicto-
riu, sa va aparali, el va va pretinde la modul dur sa va su-
puneti neeonditionat. EI a hotarat, iar dumneavoastra ii
faceli in ciuda. Procedali invers. Ascultali-I cu aten(ie, fiti
de aeord eu tot, lasali-I sa-i treaca primul impuls. Apoi, in
lini~te, diseutati detaliile luerarii. In momentul aeela ali
primit energia ~efului ~i emiteli pe freeven)a lui. Ne mai
intiimpiniind rezistenla, impulsul acestuia se va domoli
pentru un timp. Nu-i sPuneli ea dumneavoastra ~titi mai
bine cum trebuie taeuta luerarea, nu refuzali ~i nu diseutali
in contradictoriu. Pur ~i simplu sratuiti-va eu el cum s-ar
putea face mai repede ~i mai bine ~i sugera)i-i ea, poate,
a1tcineva ar fi mai potrivit. Pendulali in acela~i ritrn eu el,
dar proeedali in euno~tinla de eauza, neintriindu-i in joc, ei
ea observator. El va pendula fiind intrat eu totul in joe. Es-
te joeul lui - el ia deeiziile, iar eeilalli sunt de acord, se
sflituiesc cu el. Veli vedea ea energia care fusese indrepta-
ta spre dumneavoastra se va eanaliza acum intr-o alta di-
rec(ie - 0 alta deeizie ~i un aIt exeeutant. In felul aeesta,
pentru dumneavoastra pendulul se va defecta.
69

Stingerea pendulului
Sunt cazuri dnd pendulul nu poate fi defectat. Adica
nu-I pOli nici ignora ~i nici sa pleci de langa el.
Am un prieten placut, indatoritor, bun de pus la rana,
dar inzestrat cu 0 forta fizica de neimaginat. Caliitoream
impreuna cu tramvaiul, seara tarziu. In tramvai, era un
grup de tineri agresivi - ce mai, un adevarat pendul dis-
tructiv. Erau mulli, dar unili ~i i~i furnizau unul altuia
energie negativa; se simleau invulnerabili. De regula, ca sa
aiba mai muM energie; un asemenea grup trebuie sa se
lege totdeauna de ciite cineva, ca sa primeasca "tarie" din
afara.
S-au legat de prietenul meu pentru ca expresia pa~ni­
ca, de bliindele de pe chipul acestuia nu Ie inspira niciun
pericol. Au incercat in fel ~i chip sa racta de el, sa-I scoata
din sarite prin jigniri, dar el i~i vedea de treaba, nu raspun-
dea la provocari. Nici eu n-am intervenit pentru ca ~tiam
ca nu-I pa~te niciun pericol, dar ~Ieahta risca mult. In sfar-
~it, ne mai putiind sa rabde, prietenul meu s-a indreptat
spre ie~ire, dar i-a barat calea cel mai obraznic dintre ei.
Atunci prietenul meu, fiind incollit, I-a in~tlicat de guler pe
obraznic ~i i-a aplicat 0 lovitura trasnet.
Fala acestuia s-a tlicut ca 0 piftie. Ceilalli eroi au in-
marmurit de uimire ~i de groaza. Prietenul meu s-a intors
~i I-a i~tlicat pe urmatorul, dar acesta, tremuriind din toate
madularele, a ingaimat: "Gata.... omule, gata.... nu-u-u .... ".
Energia pendulului s-a stins intr-o clipa, iar aderenlii,
inghesuindu-se, impingiindu-se unul pe altul, diindu-se cu
70
spatele inapoi, n-au ~tiut cum sa coboare mai repede din
trarnval.
Desigur, este bine pentru cine poate sa se apere sin-
gur. Dar cu cine nu poate, ce se intarnpla? Dac~ n-ai unde
sa te retragi, pentru a-I debusola, pentru a-I opn pe pendul
trebuie recurs la un truc exceplional, la ceva cu totul nea~-
teptat. . .
Mi s-a povestit urmatorul caz. Un grup de aderen\l al
unei bande de derbedei I-au inghesuit pe un tiinar intr-un
coil ~i se pre gateau sa-i faca searna. Acesta s-a adresat ~e­
fuiui bandei ~i lintuindu-I cu 0 privire feroce i-a spus prin-
tre dinli: "Ce sa-Ii sparg: nasul sau tlilcile?" 0 aSemenea
intrebare nu se potrivea deloc cu scenariul ~i pentru un
moment ,,~eful" nu a mai ~tiut ce sa faea. Tiinarul ~i-a ju-
cat ultima ~ansa ~i a exclamat cat I-au linut puterile: "Ce-ai
ziee sa-Ii rup 0 ureche!" $i eu toata forta celor einci degete
s-a inele~tat de ureehea adversarului. Aeesta a ineeput sa
urle. Tot speetacolul pe care II dadea ga~ea de obieei, s-a
dus pe apa sarnbetei. $eful niei yorba sa-~i mai joaee rolul
de batau~, avea 0 singura dorinla - sa-~i elibereze ureehea.
L-au lasat in pace pe baiat ereziindu-l seriintit, iar el in fe-
lui aeesta a evitat rafuiala.
Tot ~a ~i durnneavoastra, daea ali nimerit intr-o situ-
alie eu un scenariu at evoluliei evenimentelor devenit deja
standard, faceti eeva - n-are importanla ee anume - dar
eeva care sa nu se potriveasca eu seenariul respeetiv. Ast-
fel, pendulul va fi oprit. Atata timp cat aetionali potrivit
seenariului, intrati in joeul pendulului ~i ii eedali energie
pe aeeasta freevenla. Dar daea freevenla durnneavoastra
este eu totul alta, Yeti intra in disonanla eu pendulul ~i in
71

felul acesta il scoateli din ritm.
Dar nu trebuie nici sa riscali atunci cimd aveti de-a
face cu un pendul care nu are nimic de pierdut. Da~a sun-
teli atacat pentru jaf, mai bine dali-Ie imediat banii. Sunt
multe persoane. care lin in buzunar d.liva dolari special
pentru asemenea cazuri. De exemplu, daca hotul este dro-
gat sau e bolnav psihic, va poate lua viala u~o;, chiar daca
suntet i maestru in artele martiale. Nu e cazul sa va legali la
cap, la fel ca ~i cu un caine turbat. Altfel, moartea dum-
neavoastra nu va avea nicio justificare, va fi rara noima.
Pentru stingerea unui pendul va pot ajuta simtul umo-
rului ~i imaginatia. Transformati enervarea intr-un joc. De
exemplu, va enerveazii la culme mullimea oamenilor de pe
strada, aglomeralia pasagerilor din mijloacele de transport,
care ~i ei se grabesc undeva ~i va deranjeaza. 1maginali-va
ca sunteti in Antarctica la 0 piata de pasari. Oamenii sunt
aici pinguinii care sunt foarte nostimi prin felul in care se
deplaseaza, se agita, mi~una. 1ar dumneavoastra cine sun-
teti? --r:ot pinguin. Dupa 0 asemenea metamorfoza, oamenii
~i curiind va insufla nu enervare, ci curiozitate ~i simpa-
tie.
Desigur, este greu sa te stapiine~ti ciind iti vine sa
faci totuI praf ~i pulbere. In asemenea clipe, cel mai dificil
este sa vii amintifi ca e vorba de pendul, care vrea sa va
fure energia. Nu este cazul sa raspundeli la provocare.
Pendulul, ca ~i vampirul, folose~te obi~nuinla durnnea-
voastra de a reactiona negativ la ceva irascibil pe post de
mestezic. Chiar ~i acum, citind aceste riinduri, daca suna
.elefonul ~i nu aveti chef, s-ar putea sa raspundeti cu irita-
·e. Dar daca va propuneti sa capatali obi~nuinta de a tine
'2
minte, cu timpul veli capata imunitate la provociirile
pendulilor.
Remarcali faptul ca atunci ciind v-ati confruntat cu 0
irnprejurare neplacuta ~i ali reactionat prin enervare, ne-
rnultumire , emolii negative, imediat ati avut parte de con-
tinuarea ~i amplificarea in acee~i maniera a situatiei nega-
tive sau au aparut noi neplaceri. A~a oscileazii pendulu!.
Durnneavoastra sunteli cel care il balansali. Procedati in-
vers: sau nu reactionati deloc sau raspundeti inadecvat. De
exemplu, aviind 0 neplacere puteti sa reaqionati cu fals
entuziasm sau chiar cu un extaz stupid. Aceasta inseamna
stingerea pendulului. Va veti convinge ca nu va exista 0
continuare.
Va aduceti aminte ca obiceiul de a reaqiona negativ
la 0 imprejurare suparatoare constituie piirghia cu care se
pome~te mecanismul de captare a energiei durnneavoastra
mentale. Obiceiul acesta se va estompa daca veti folosi un
joc aparte, prin care in mod intentionat veti inlocui trairile:
in loc de - inEfedere. in loc de tristel s - epw zj asw,
!n loc de iPdjgo5 jndiferent' in loc de . . .
Incercati sa reactionati "inadecvat" cel putin la micile ne-
placeri. Ce veti pierde? Chiar daca va fi absurd, in schimb
un asemenea gen de joc nu-i va lasa pendulului niciun fel
de ~ansa. Un asemenea procedeu ni se pare prostesc toc-
mai pentru ca pendulii ne-au invatat sa jucarn acele jocuri
care sunt in avantajul lor. Incercati acum sa-i prindeti in
jocul durnneavoastra; va va face placere ~i veti constata cu
uimire cat de puternica este aceasta tehnica. Principiul, in
cazul de fata, este unul sjngur: emitiind pe 0 frecyenta dj -
feritii de cea de rezonanta, intrati in disonanla cu pepdu!ul.
73
 el se va stinge in ceea ce yApriyeste §i ya yaJasa in pace.
Mai exista un procedeu interesant de stingere lenta.
Daca cineva va necaje~te, adica va creeazli 0 problema,
incercati sa aflali ce-i lipse~te acestei persoane, ce nemul-
tumire are. Acum imaginati-va ca aceasta persoana are ce-
ea ce ii lipse~te. Ar putea fi yorba despre sanatate, siguran-
la, confort sufletesc. Daca ne giindim bine, acestea sunt
cele trei lucruri de bazli care ne sunt necesare pentru a ne
simt i bine. Ganditi-va, de ce duce ellipsa in acest moment?
Sa presupunem ca ~eful a tipat la durnneavoastra.
!'oate ca este obosit sau, poate, are neplaceri in farnilie?
fnsearnna ca are nevoie de confort sufletesc. Imaginati-vi-I
odihnindu-se intr-un fotoliu comod la televizor, sau liinga
climin, sau cu undita la pescuit, sau in baie cu un pahar de
bere in miina. ~titi ce ii face ~efului placere? Poate ca su-
periorii lui pe cale ierarhica au flicut presiuni asupra lui ~i
se teme ca va fi tras la rlispundere? Atunci el are nevoie de
sigurant a. Imaginati-vi-l schiind in siguranta pe 0 pattie la
munte, sau intr-o ma~ina-sport, sau la 0 petrecere, eI fiind
in centrul atentiei. Poate il suplira ceva, poate vreo boala?
Imaginati-vi-I vesel ~i zdravan, fiiciind baie in mare,
plimbiindu-se cu bicicleta, juciind fotba!. Desigur, cel mai
bine este sa vi-I imaginati in situatia ciind este multumit.
Ce anume se intampla? Iatli el a aplirut in orizontul
durnneavoastra cu 0 problema pentru durnneavoastra ~i­
va (S-ar putea sa fie nu ~eful, ci chiar un infractor). Dis-
. trageti-va atentia de la problema pe care el vi-o aduce. In
felul acesta n-o sa va bligati singur capul in latul care va
prinde frecventa. Imaginati-va aceasta persoana primind
acel ceva de care ducea !ipsa. (Ce-~i dore~te un hot? Sa
74
maniince, sa bea, sa se drogheze?) Vizualizati imaginea
persoanei respective ciind ~i-a satisflicut nevoia, dorinta.
Daca acest lucru v-a reu~it, considerati ca problema nu
mai existli. Ca doar pendulul n-a inceput sa se balanseze
tara nici un motiv! Ceva I-a scos din echilibru. Con~tient
sau incon~tient, pendulul cauta acel ceva care sa-i asigure
din nou echilibrul. ~i iatli, energia giindurilor dumneavoas-
tra pe 0 anumita frecventa ii da, chiar ~i in mod indirect,
ceea ce-i !ipse~te. Imediat va schimba agresivitatea cu bu-
niivointa. Este greu de crezut? Verificati!
La baza acestei tehnici se afla principiul opririi pen-
dulului. Persoana-pendul vine la durnneavoastra cu 0 pro-
blema, durnneavoastra i-a rezolvali, nu la propriu, ci la
nivel energetic. I-ali dat din energia durnneavoastra, dar i-
ali dat 0 foarte mica parte in comparalie cu ceea ce ati fi
putut pierde. In plus, ali flicut ~i 0 fapta buna - cel putin
pentru un timp, i-ali venit in ajutor. Este interesant ca de
acum incolo el va fi mai prietenos cu durnneavoastra. Va
fi nedumerit de ce in prezenla durnneavoastra se simte
confortabil. Lasati sa fie micul durnneavoastra secret.
o asemenea tehnica se poate folosi cu succes ~i ciind
dunmeavoastra in~iva aveli nevoie de ceva de la 0 persoa-
nii care este preocupatli de problemele sa!e ~i nu este dis-
pusii sa vi-I dea. Va trebuie 0 isciilitura de la un functionar?
Mai intiii "hranifj-I" cu 0 vizualizare binefiicatoare, iar el
va face totul pentru durnneavoastrlL
~i un ultim lucru. Ce credeli? Unde se duce energia
pendulului care s-a oprit? Ea se transfera la durnneavoastrii.
Ati rezolvat problema ~i ali devenit mai putemic. Data
urmatoare, situatia respectivii nu va mai fi 0 problema. Nu
75
e a~a? Dacii vii luptati cu problema, ii cedati energia pen-
dulului care a generat problema respectivii.
Metodele de defectare ~i de oprire a pendulului sunt
cunoscute de psihologi ~i de psihoterapeuti ca proceduri
profesionale. In acest sens, metodele respective nu sunt, in
principiu, ceva nou. In schimb, pentru persoanele care nu
au ~tiintii de procedeele psihologiei practice, ele au 0 va-
loare deosebitii intrucat oferii claritate ~i intelegerea modu-
lui in care functioneazii protectia psihologicii.
Rezolvari simple ale unor probleme
complicate
Incii un aspect aplicativ pretios al defectiirii ~i opririi
pendulului consta in capacitatea de a rezolva probleme
foarte diferite. Poate fi in speta 0 situatie de viata compli-
cati\, un conflict, 0 imprejurare nefavorabila, 0 dificultate
sau 0 simpla problema. Pentru orice fel de probleme com-
plicate existii solutii simple. Cheia solutiei se afla totdeau-
na la suprafata, totul e sa 0 vedem. Ne impiedica sa 0 ve-
dem pendulul care a creat problema.
Pendulul distructiv are drept scop sa obtina energie
de la durnneavoastra. Pentru aceasta el trebuie sa fixeze
frecventa pe care emiteti giindurile pe 0 anumitii problema.
Este simplu sa va conving ca problema este complicatii.
Daca ati acceptat regulile jocului, pot sa va iau de miinuta
~i sa va bag intr-un labirint intortocheat. Abia dupa aceea
o sa intelegeti cat de simplu era.
76
Daca sperii pe cineva, il nelini~te~ti, ii pui tot felul de
probleme, sau il pui pe jar folosindu-te de complexele lui,
atunci el va accepta cu ~urinta ca problema e complicata
~i se va atiirna singur de ciirligul pendulului. Se poate insa
~i lara sa-l sperii. Pentru 0 multime de probleme existii de-
ja piirerea ca ele nu pot fi u~or rezolvate. Orice om a avut
de-a lungul vietii sale diverse dificultiiti, mai ales atunci
eiind era yorba de ceva nou, necunoscut. Ca urmare, fieca-
re ~i-a Iacut 0 obi~nuinta, adiinc fixatii, sa se teamii dinain-
te de probleme ~i uneori chiar sa-i fie 0 frica asociata cu
veneratie. Omul i~i ciintiire~te capacitiitile de a se descurca
intr-o problemii dificilii, cu ciintarul indoielii. Rezultatul
este ca atunei ciind te temi de ceva, devii un fel de mario-
netii care poate fi manipulata (te agati singur in ciirligul
pendulului).
Pendulul poate actiona atat prin intermediul aderenti-
lor sill, adica prin persoanele care au legatura eu proble~a
respectiva, cat ~i prin anumite obieete. El fixeazii emisia
de energie mentalii pe 0 anumitii frecventa ~i ii "suge"
energia persoanei care se ehinuie~te eu 0 problema. S-ar
piirea ca dacii fixeazii frecventa pe un obiect te ajutii sa te
eoncentrezi. Cum poate acest lucru sa impiedice rezolva-
rea problemei?
De fapt, pendulul ne fixeazii giindurile pe un sector
foarte ingust al campului informational. Iar solutia, se poa-
te gasi dincolo de limitele acestui sector. In final, rezultii
ea individul giinde~te ~i actioneazii in limitele unui eoridor
ingust ~i nu are posibilitatea sa priveasca problema in an-
samblul ei. Solutiile ie~ite din comun, intuitive, Yin exact
atunci ciind individul se elibereazii de pendul ~i i~i capata
77
libertatea de a gandi in alta direclie. Tot secretul geniilor
este ca ei sunt oameni liberi ~i ca nu sunt influenlali de
penduli. In timp ce frecvenlele gandurilor oamenilor obi~­
nuili sunt ocupate de penduli, frecvenlele gandurilor oa-
menilor geniali sunt capabile sa se regleze ~i sa patrunda
in zone necunoscute ale cfunpului informalional.
Ce trebuie Iacut pentru a nu nimeri in la\UI rapitoru-
lui? Sa nu va incarcali pana peste cap cu 0 problema, sa nu
va lasati prins in jocul pendulului. Arendati-va. Actionali
ca de obicei in astfel de cazuri, dar nu ca participant la joc,
ci ca observator partizan. Privili situatia deta~at, din afara.
Tineli minte ca vor sa va ia de mana ~i sa vii duca in labi-
rint. Nu lasali problema sa va inspitimante, sa va cople-
~easca, sa va nelini~teasca, sa va creeze nedumeriri. Pentru
inceput, amintiti-va ca intotdeauna exista 0 solutie simpla,
dar ei vor sa va impuna una cu multe complicatii.
Daca v-ali lovit de 0 piedica, sau daca a aparut vreo
problema, analizali-va reactia. Ea va poate produce confu-
zie, teama, revolta, disperare etc. Este necesar ca in loc de
reactia obi~nuita, sa procedali exact invers ~i problema va
disparea de la sine sau se va rezolva repede ~i u~or. Con-
trar stereotipurilor ~i obi~nuintelor create, tratati orice pro-
blema apiiruta nu ca pe 0 piedica ce trebuie depa~ita, ci ca
pe un segment de drum ce trebuie parcurs. N-o liisati sa vi
se strecoare in suflet. Fili det~at. .
Daca trebuie sa rezolvati 0 sarcina anume, la care
trebuie sa reflectati, nu va apucati sa faceti ralionamente
logice. Subcon~tientul durnneavoastra este legat direct de
cfunpul informational. Pentru fiecare problema rezolvarea
se afla deja acolo. De aceea, mai intiii, detensionali-va,
78
alungati orice urma de teama ~i nelini~te in legatura cu re-
zolvarea ei. Stiti doar ca exista 0 solutie. Destindeti-va,
opriti ~irul gandurilor ~i contemplati golul ce vii inconjoara.
Cu siguranta, solutia va veni imediat ~i va fi chiar
foarte simplii. Daca nu se intfunpla astfel, nu va amariiti,
lasali sa actioneze gandirea. Data viitoare veti reu~i. 0
asemenea practica va dezvolta capacitatea de a avea acces
la cuno~tintele intuitive. Trebuie doar sa faceti din ea 0
obi~nuintii·
Aceasta metoda functioneaza intr-adevar, daca reu-
~im sa ne eliberiim de pendul ~i sa "ne arendiim" (sa ne
conducem din exterior, ca ~i cand noi am fi 0 alta persoa-
na). Fire~te ca e mai simplu sa spui deciit sa realizezi. In
continuare, din aceasta carte veti afla noi secrete ~i cum sa
procedati. Acesta este doar inceputul. Nu vi se pare ca eu
v-am luat de mana ~i cii va duc in labirint? A~a este. Ra-
maneti liberi chiar ~i fatii de cei care va predica despre li-
bertatea durnneavoastra.
Stare suspendata
Eliberandu-va de influenta pendulilor distructivi, de-
veniti liberi. Dar libertate lara un scop inseamna stare
suspendatii. Daca v-a preocupat ciiderea ~i stingerea
pendulilor care va inconjoara, riscati sii va afiati in vid.
Conflictele anterioare au dispiirut, grijile care vii friiman-
tau au inceput sii bata in retragere, spaima ~i nelini~tea
dispar ~i ele treptat. Totul se petrece pe neobservate, ca ~i
79
cum incet - incet furtuna s-ar potoli. con~tient sa-i folosim in interesele proprii. Transurfingul
Curiind, veli descoperi insa ca exista ~i 0 a doua fala propune metode concrete, ne spune cum anume sa proce-
a medaliei. Daca inainte erali in centrul evenimentelor, darn. Nu putem sa ne eliberam total de influenla pendulilor
acum ele se petrec departe de durnneavoastra. Pentru cei ~i nici nu trebuie. Dimpotriva, in ultima instanta, chiar
din jur nu mai aveti importanla de odinioara, ei va acord~ pendulii transforma visul individului in realitate.
tot mai putina atentie. Grijile se reduc ~i nici nu mai apar
dorinle noi. Presiunea lumii exterioare slabe~te, dar aceas-
ta nu va aduce noi dividende. Se rnic~oreaza numlirul pro-
blemelor, dar nici realizari nu se mai adauga.
Rezumat
Ce se intil.mpla? Raspunsul este ca tot mediul de exis-
tenta al omului este construit pe penduli pentru ca, daca el,
Pendulul se creeazti prin energia oamenilor care au
(omul) s-ar izola complet de penduli, s-ar trezi intr-un pus-
gandirea orientatti fn aceea§i direc/ie.
tiu. Existenla in stare suspendata este numai cu putin mai
Pendulul este a structurti energoinformaiionalti.
buna deciit dependenta de pendul. De exemplu, copiii care
Pendulul jlXeazti energia mentalti a aderentului pe
au absolut totul, tiinjesc din cauza ca "n-au ce sa-~i do-
frecvenfa sa.
reasca". Se chinuiesc ei in~i~i ~i ii istovesc pe cei din jur
intre penduli se duce a luptti aprigti pentru aderenti.
cu capriciile lor. A~a este Iacut omul: intotdeauna trebuie
Pendulul distructiv Ie insuflti aderenlilor stii sco;uri
sa-~i doreasca ceva.
striiine lor.
Pentru durnneavoastra libertatea insearnna indepen-
Pendulul se joacii cu sentimentele oamenilor pentru
denta fala de pendulii pe care ii simtiti striiini. Dar exista ~i
a-i atrage fn plasele sale.
penduli care va sunt folositori. Ace~tia sunt pendulii dum-
Dacii, cu ardoare, nu vrefi un anum it lucru, tocmai el
neavoastra. Cu alte cuvinte, este necesar sa recuno~teli
va apiirea fn viala dumneavoastrii.
scopurile care v-au fost impuse in goana in care va depar-
A te elibera de un pendul fnseamnii sii-l alungi din
tali tot mai mult de liniile unei vieli fericite. Problema e ca,
propria-fi viafii.
ril.miiniind liberi, sa va puteli alege acele linii de viala pe
A alunga pendulul din viata ta nu inseamnii sii fl eviti
care va ~teapta adevarata reu~ita ~i fericirea personala. ci sti fl ignori. ' ',
Pentru individ pendulii nu reprezinta un rau absolut
Pentru stingerea pendulului trebuie sii nu-i respecfi
daca el aclioneaza in cuno~tinla de cauza. Individul nu
scenariul.
poate fi absolut liber, neinfiuenlat in nici un fel de penduli.
Problema este sa nu cadem sub infiuenla lor, ci in mod
a vizualizare creativii fl stinge u§or pe individul-
pendul.
80 81
 Energia pendulului stins trece la dumneavoastrii.
Problemele se rezolvii prin respingerea (diiramarea)
sau stingerea pendulilor care Ie-au creat.
Pentru rezolvarea problemelor "arenda/i-vii"!
Pentru a evita starea de suspensie giisiti-vii propriii
penduli!
Este necesar sii vii formati obi~nuinta de a nu uita
Capitolullll
foate acestea.

Valul succesului

Metaforele "pasiirea albastrii" ~i "roata noro-

cului" au 0 bazii materialii. Se ~tie cii succesul ~i in-
succesul urmeazii unul dupii altul fntocmai ca ni~te
benzi albe ~i negre. Cum pot fi excluse benzile negre
din propria via{ii?

83
82

Gandurile vi se Intorc
asemenea unui bumerang
Antipodul pendulului
Acum sa verificam daca v-ali Iacut tema pentru acasa.
Ce penduli pot fi nurniti constructivi? Raspuns: penduli
constructivi nu existli. Suna paradoxal, dar ~a este. Nu va
necajili, stimate Cititor, intrebarea a fost 0 provocare.
Principalul ~i unicul scop, al oriciirui pendul, este de a
primi energie de la aderenti. Daca nu prime~te energie, el
se opre~te.
Pendulul este constructiv numai in ceea ce il prive~te
~i nicidecum in ceea ce va prive~te. Ce poate fi constructiv,
creativ in faptul ca vi se ia din energie? Desigur, pendulii
au grade diferite de distruclie ~i de agresivitate. De exem-
plu, este greu de imaginat ca un club de voleibali~ti de pe
plaja sa intre in c'!nflict cu clubul arnatorilor de inghelata.
~i apoi, e pu!in probabil ca membrii clubului voleibali~ti­
lor sa doreasca sa va strice viata. ~i cu toate acestea, pen-
dulul in cauzli se alimenteazli ~i el cu energia aderentilor ~i
daca pe ei aceastli indeletnicire ii plictise~te ~i n-o mai
practica, clubul moare. Asta este insa un fleac in compara-
lie cu membrii unei grupari de rauIacatori care va pot lipsi
84
de libertate ~i viata.
Se poate obiecta: daca eu frecventez un club de
fitness, unde lumea se ocupli in mod exclusiv numai de
propria persoana atunci, in ce mod ii cedez eu energie
pendulului clubului? Chiar daca acolo va ocupali numai de
propria persoana, sunteti obligat sa respectati anurnite re-
guli. Acasli puteti face tot ceea ce dorili, dar la club toti
membrii aclioneazli intr-un fel sau altul, intr-o singura di-
reclie, respectli regulile stabilite ale sistemului ~i astfel ei
cedeazli energia colectiva pendulului. Daca membrii clu-
bului se impra~tie, pendulul inceteazli sa primeasca ener-
gie ~i se opre~te.
Problema se poate pune ~i altfel: existli oare structuri
energetice c1'irora nu Ie este necesara energia dumneavoas-
trl\? Se pare ca existli. Una dintre ele este valul succesului
sau 0 conjunctura prielnica pentru dumneavoastra personal.
Fiecare om are valul sau de reu~itli. Adesea se intfunpla
carn ~a: aveti noroc la ceva ~i dupa aceea urmeazli 0 cas-
cada de alte lucruri pHicute, nea~eptate. Ca ~i cum in viala
dumneavoastra ar fi ap1'irut banda alba strlilucitoare. 0 ast-
fel de cascada in niciun caz nu se intfunpla intotdeauna,
dar in mod cert se va intfunpla atunci cand veli avea pri-
mul succes care va va bucura enorm.
"Roata norocului sau ,,Paslirea albastra a fericirii" nu
sunt, pur ~i simplu, ni~te metafore abstracte. Valul succe-
sului se formeazli ca 0 acumulare de linii de viala favora-
bile pentru dumneavoastrli. In spaliul variantelor sunt de
toate, inclusiv astfel de filoane de aur. Daca ali nimerit pe
ultima linie a unei asemenea aglomer1'iri ~i ali prins 0 ~ansa,
Yeti putea, in virtutea inertiei, sa luneca!i pe alte linii de
85
aeumulare, unde va ~teapta noi eireumstan\e ferieite. Dar
dadi, dupa primul sueees, a aparut iara~i banda neagra,
inse~a ea v-a agatat un pendul distruetiv ~i v-a seos in
afara filonului de aur.
Valul sueeesului va aduee ferieire lara a va lua din
energie. El poate fi asemuit eu valul marii care a seos la
mal un inotator sleit de puteri. Valul sueeesului va transfe-
ra pe liniile ferieite ale vietii. Ca ~i pendulul, valul nu este
interesat de soarta durnneavoastra, dar niei energia dum-
neavoastra nu i1 intereseaza. Daea vreti - plutiti pe el, daea
nu vreti - el treee mai departe. Valul sueeesului este 0
format iune vremelniea, el nu preia energie straina, de aee-
ea in ultima instanta se ~i stinge ea ~i valurile marii ee se
sparg de mal.
Valul sueeesului poate sa-~i sernnaleze prezenta sub
forma unor noutati plaeute. EI va aduee informatii din alte
linii ale vietii. Pe linia in curs a vietii, aeeste eeouri sunt
pereepute ea ve~ti bune. Problema e sa te prinzi de firul
aeela de bine ~i sa ajungi pe linia de unde au venit ve~tile
bune. Aeolo vor fi nu doar ve~ti, ei ~i eireumstantele favo-
rabile.
S-ar parea ea valul vine ~i pleadi. De fapt, valul sue-
eesului nu se mi~ea, nu ere~te ~i nici nu se ostoie~te. In
modelul prezentat, am folosit termenul "val" pentru a fi
mai u~or de pereeput. Dupa cum am mai spus, in spat iul
variantelor "valul" sueeesului este stationar sub forma
unor multiple linii favorabile. Durnneavoastra sunteti eel
care mi~eiindu-va pe liniile vietii, pereepeli aeeasta aeu-
mulare neuniforma ea pe un val, va prindeti de el, i1 "pri-
miti" in viala durnneavoastra sau va indeparta\i de el, pre-
86
ocupat fiind de penduli, ~i-Ilasali sa treaea.
Valul nu este interesat de persoana durnneavoastra ~i
de aeeea e ~or sa-I ratali - el trece pe llinga ~i nu se mai
intoaree. De aiei pome~te ~i eonvingerea generala ea e
greu de prins pasarea ferieirii. De fapt, nu este nevoie sa
faci eforturi pentru a te prinde de valul sueeesului. Este
doar 0 ehestiune de alegere. Daca-I aeeeptati in viala dum-
neavoastra, el va fi eu durnneavoastra. Daea va lasati in-
fluenlat de pendulul distructiv ~i va lasati eople~it de ener-
gia lui negativa, va veli indeparta de valul sueeesului. Mai
. totdeauna, oamenii procedeaza astfel: "Clind au un lueru,
nu-I pastreaza, dupa ee I-au pierdut, piling" Pasarea ferici-
rii nu are nimie impotriva sa-ti manlinee din palma. Nu e
nevoie sa 0 prinzi. Este sufieient doar sa n-o alungi.
Acesta este unul dintre cele mai paradoxale aspeete
ale libertalii de a alege. Intr-adevar, oamenii pot alege fe-
ricirea ~i sueeesui. in acel~i timp insa, ei depind de
pendulii eare-i indeparteaza de valul succesului. ~i reve-
nim la veehea tema. Pentru a avea libertatea de a alege
trebuie sa refuzam sa mai fim dependenti. Avem ~i drep-
tul de a nu ne liisa influentati de pendulii straini de noi.
Riimline doar sa lamurim in ee mod putem sa ne luam
aceste drepturi.
Bumerangul
Fieearui om i se invartesc prin minte tot felul de glin-
duri. Daea nu eontrolam acest proees vor prevala glinduri-
87
Ie negative. Ne framanta mai mult tot ce ne sperie, ne
alarmeaza, ne nelini~te~te, ne apasa, ne provoaca nemul-
tumire. In felul acesta, de-a lungul mileniilor, s-a format
psihicul uman - sub influenta pendulilor distructivi, care
aveau interesul sa-l tina pe om infrico~at pentru a-I mani-
pula mai u~or. Acesta este ~i motivul pentru care oamenii
i~i reprezinta vag ce anume i~i doresc, dar ~tiu foarte exact
ce nu vor.
A lasa liber acest amalgam de giinduri negative in-
searnna sa Ie facem jocul pendulilor distructivi ~i sa emi-
tern energie pe frecventa lor. Este un obicei extrem de
dezavantajos. Este deci in interesul durnneavoastra sa va
schimba!i acest obicei - sa va controla!i in mod con~tient
gandurile. De fiecare data, ciind rnintea nu va este preocu-
pata de ceva nume, de exemplu, cand sunte!i intr-un mij-
loc de transport, cand va plimbati, sau cand aveti 0 inde-
letnicire care nu solicita concentrarea atentiei - comutati-
va pe ganduri pozitive. Nu va ganditi la ceea ce n-ati reu~it,
gandili-va la ce anume vre!i sa realizati ~i acest lucru se va
realiza.
Sa presupunem ca nu va place casa in care locuiti.
Probabil va spuneti in gand: "M-am saturat de aceasta ca~a
aici totul rna enerveaza. Cand rna voi muta in noua casa,'
rna voi bucura dar, deocamdatii, nu rna pot stapani - 0
uriisc!" Luati seama, cu astfel de ganduri nu veti putea ob-
tine ceea ce ~teptati . Chiar daca ati luat hotariirea sa va
muta~, in noua casa va vor ~tepta multe deziluzii. 0 sa
spuneti: "Bine, dar daca plec din maghemita asta ~i rna
mut intr-o vila eleganta, ce deceptii rna mai pot ~tepta?!"
N-ave~ grija: daca'nu va mai place casuta care v-a adapos-
88
tit, in noul palat yeti avea ~i mai multe neplaceri. De tot
soiul. Se vor sparge levi, vopseaua se va scoroji, peretii se
vor niirui, vecinii va vor deranja - in general, vor fi de toa-
te, ca sa riimaneti in parametrii emisiei durnneavoastra ne-
gative. Casa noua, casii veche - ce diferenta poate fi? Tot-
deauna se vor gasi linii de viata, in care, de~i aveti tot con-
fortul, yeti fi la fel de nemultumit. In spa!iul variantelor se
vor gasi 0 sumedenie de case luxoase unde va yeti simti ca
in iad.
Daca deocamdata, n-aveti unde va muta, Yeti ramane
sa locuili intr-o atmosfera care va este odioasa deoarece nu
sunte!i reglat pe frecventa acelei linii de viatA, unde sa va
~tepte casa visurilor durnneavoastra. In momentul de fata ,.
va ganditi ca nu va place ~i emiteti 0 energie negativa, care
se potrive~te cu linia pe care va afla!i. De aceea va trebui
. .
sa sta~ acolo pana cand va Yeti schimba frecventa de erni-
sie. ~i nu e prea greu sa 0 face!i.
In primul rand, impacati-va cu acest gand ~i @nun~tt
nemu!twnlr~i laee~.Jntotdeauna ~i in orice lucru
trebuie sa cautam ~i piir!ile bune ~i prilejuri pentru rnici
bucurii. Chiar daca nu va mai place casa, trebuie cel putin
sa-i fiti recunosciitor ca v-a adapostit. Cand afara bate van-
tuI ~i ploua, casa ia totul asupra sa, iar pe durnneavoastra
va apara ~i va incaIze~te. Nu mer-ita, oare, macar pentru
atiit, sa-i fi!i recunoscator? Daca acum sunteti dispus sa
faceti acest lucru, sa pretuiti lucrurile pe care Ie aveti ~i
care va ajuta sa existati, Yeti genera 0 energie pozitiva. ~i
atunci, cand veri dori ceva, puteti spera sa vi se indepli-
neasca dorinta. Iar cand va Yeti muta intr-o alta locuinti'l,
sa multurni!i tuturor lucrurilor care v-au inconjurat. Chiar
89
~i cele pe care Ie veti arunca ~i ele meritA multumirile
dumneavoastra. in astfel de momente genera!i in mediul
inconjurator vibratii pozitive, iar acestea in mod cert vi se
vor intoarce.
in al doilea rand, ganditi-va pozitiv la casa pe care v-
o doriti. Este mai greu de flicut dar este mai bine decat sa
va enervati din cauza lucrurilor pe care Ie aveli in momen-
tul de fata. Scopul urmarit merita efortul. Ce este mai bi-
ne - sa reactionali ca stridia la excitanlii externi, sau sa
faceti efortul de a va schimba obiceiurile? Cautati oferte
de ~ase cu fotografii, duceti-va prin magazine ~i cautati
obiecte de interior, traili cu acele ganduri legate de ceea ce
va dorili sa aveti. Exista intotdeauna lucruri ~i situalii care
pun staparure pe gandurile noastre. ' 'IQWm:c~
!lIlrc-fntotdealtnQ i C"ll-:1lCb:a1!ElJ1Jfg::
Se pot da 0 sumedenie de exemple despre felul in ca-
re 0 atitudine negativa ne poate arniiri viala. Sa presupu-
nem ca intenlionati sa mergeti in concediu la mare. Dar
timpul este oribil. Mergeti pe strada zgribulit de frig, bate
un vant rece ~i ploua in rafale. E clar ca nu puteti fi bucu-
ros. Dar fiti cel pUlin neutru ca sa puteti ignora acest pen-
dul distructiv.
mare, va veli bucura de
soare, de apa calda a marii, iar acum spuneli, "afurisita
asta de balta!" in aceasta maniera de a gandi nu sunteli
acordat la acea linie de viala unde sa va ~tepte binefaceri-
Ie raiului. Nici nu veti ajunge acolo. Aveli deja biletul de
avion? Ei, ~i ce? Cand veti ajunge, va fi vreme urata sau
90
veti avea alte neplaceri. Totul se poate aranja, trebuie doar
sa va reglati pe frecventa pozitiva.
Evident nu e suficient doar sa nu prime~ti , sa nu "as-
piri" energia negativa. Este necesar ca sa nu eml J..
aceastA energie ne ativa. De exemplu, enervat fiind ati
tipat la cineva. Sa fiti convins ca va urma 0 neplacere sau
veti avea 0 problema. in acest caz, parametrii emisiilor
dJlllll1eavoastra de gandire corespund acelor linii ale vietii
unde va veti fi iritat. Acolo, veti~i fi transferat. Pe aceste
linii, densitatea neplacerilor va fi peste medie. Nu este ne-
voie sa incerc sa va conving sau sa va demonstrez toate
acestea. Pur ~i simplu urmarili chiar dumneavoastra cum
dupa 0 reaclie negativa urmeaza noi ~i noi lucruri neplacu-
teo
Translatia
,
in loc sa acceptali jocul pendulilor distructivi, cautali'
penduli aI caror joc va fi in folosul dumneavoastra. Aceas-
ta inseamna sa va formali obi~nuinla de a acorda atenlie la
tot ceea ce este bun, ce este pozitiv. Imediat cum ati viizut,
ali citit sau ati auzit despre ceva bun, pozitiv, diitator de
91
speranta - fixati-va acest lucru in giindurile dumneavoas-
tra ~i bucurati-va. Irnaginati-va ca mergeti prin padure:
acolo sunt ~i flori frumoase dar ~i plante cu spini otravitori.
Ce alegeti? Daca ati cules flori de soc, le-ati adus acasa ~i
le-ati pus in vaza, in curiind va incepe sa va doara capu!.
La ce va trebuie ~a ceva? La fel de nociv este ~i sa reacti-
onati la pendulii distructivi. Mai bine rupe!i 0 crengu!a de
iasomie, admira!i-o ~i desfiita!i-va cu aroma ei. Lasati sa
va patrunda in sutlet tot ce este pozitiv ~i atunci, in calea
dumneavoastra vor aparea tot mai muIte nouta!i placute ~i
posibilitati favorabile.
Ati avut 0 zi animata ~i plina de bucurie. Apoi ati in-
trat din nou in rutina obi~nuita. Sarbiitoarea trece ~i yin
zilele obi~nuite, teme. Cum putem sa pastram cat mai mult
in noi spirituI sarbiitorii? in primul riind, amintindu-ne de
ea. Ne-am obi~nuit sa ne afundam piina peste cap in rutina
zilelor care nu se deosebesc unele de altele, uitam ce a fost
bine ~i nu ne mai bucuram. Este 0 obi~nuinta negativa.
PenduIii sunt aceia care ne obliga sa uitam. . veste, fie ea neinsemnata, dar care va da sper~lli, nu
~entj:Hem-in Roi lumini a siIFbatoFii· sa-ne miin~ SU"
e~ Sa. observam cum ni se schimbii via!a in bine,
sa ne aga!am de orice firicel de bucurie, sa cautam in tot
ce ne inconjoara semnele binelui. Cel putin nu ne yom
plictisi. Este necesar sa ne amintim in fiecare minut ca ne
ocupam cu TransurfinguI, sa mergem co~tient in intam-
pinarea credo-uIui nostru, prin urmare sa ne dirijam soarta.
Lucrul acesta ne va insutla lini~te, calm, siguran!a ~i bucu-
rie, altfel spus, siirbiitoarea va fi cu noi. Oaca senza!ia ea
5 ereu e s~~atoar~ .va ~e~eni obi~nuin!a, a~~ . ~e Yom
afla in perm~en!li: pe creasta valuIui.
92
Bucurati-va de tot ceea ce aveti in momentuI respec!'
tiv. Aceasta nu insea:mna sa fiti fericit prin definitie. Vne-
ori imprejuriirile sunt de ~a natura, incat este foarte greu
sa fiti muItumit. Dar, din punct de vedere practic, a va ex-
prima nemul\Umirea este foarte dezavantajos. Vreti sa tn-
trati pe acele linii ale vietii, unde totul va convine? Dar
cum sa nimeriti acolo daca emisiile dumneavoastra sunt
pline de nemultumire? Dimpotriva, frecventa unei astfel
de emisii corespunde exact acelor linii, unde nu va e bine.
Liniile bune se deosebesc prin aceea ca pe ele va este bine
~i ca giindurile va sunt pline de bucurie ~i multumire.
V e~tile bune nu ne emotioneaza prea muIt ~i Ie uitam
repede. Cele rele, dimpotriva, au un rasunet intens pentru
ca ele inseamna un potential peri co!. Nu lasati ve~tile rele
sa va patrunda in sutlet, deci in viata dumneavoastra. Fiti
deschi~i pentru ve~tile bune ~i inaccesibili pentru cele rel~.
Sesizati chiar ~i cele rnai neinsemnate schirnbari in bine ~i
ocrotili-Ie. Ele prevestesc valul succesului. Cum ati auzit 0
cumva sa 0 uitati irnediat, ~a cum fiiceati odinioara, ci
dirnpotriva, bucurati-va, discutati despre ea ~i chiar prin-
deli-o din zbor. Meditali asupra ve~tilor bune, din toate
punctele de vedere, bucurali-va, faceli pronosticuri, ~tep­
tali evolutia ulterioara. In acest mod, giindili pe frecven!a
valului de succes ~i va mutali pe parametrii acestuia. Veli
primi tot mai muIte ve~ti bune, viata vi se va imbunatali.
Nu este nici un fel de rnistica ~i nici nu este yorba despre
acea caracteristica a psihicului uman de a filtra informalia:
de a vedea totuI in negru - cum face pesirnistul - ~i a ve-
dea totuI in roz - cum face optimistuI. Asta este realitatea:
93
 ~e:~~le:Iini.i ale:<Y.I!rota!:!~:c.QT~un
=d ""","
iei iindurilordu:JnneavQastrlt
Ciind sunteli in raporturi bune cu dumneavoastra in-
~iva ~i cu Iwnea inconjuratoare aduceli emisii armonioase
in aceasta Iwne. Creali in jurul dumneavoastra 0 zona de
vibralii armonioase in care lucrurile se aranjeaza fericit.
Structurarea pozitiva ne poarta totdeauna spre re~ita ~i
creativitate.
Negativismul, dimpotriva, este totdeauna distructiv ~i
orientat spre diskUgere. De exemplu, exista 0 categorie de
oameni care eauld probleme $i nu rezolvarea lor. Ei sunt
totdeauna dispu~i sa discute cu insufielire despre dificul-
tali ~i sa gaseasca noi ~i noi piedici. Unor astfel de oameni
Ie este greu sa propuna 0 solulie real a pentru ca de la bun
inceput sunt orientali nu spre gasirea de solulii, ci spre ga-
sirea unor complicalii. Structura lor, tendinla de a cauta
probleme ii face sa aiba probleme, chiar prea multe. Situa-
lia nu se schimba. Tendinla de a gasi ~i critica plirlile ne-
gative da roadele corespunzatoare: rau piina peste poate,
iar folos de niciun fel. Privili imprejur ~i in mod cert veli
gasi astfel de oameni ~i in anturajul dumneavoastra. Ei nu
sunt nici buni ~i nici rw. Pur ~i simplu sunt bine prin~i in
ciirligul pendulilor distructivi.
Majoritatea oamenilor se opun cu vehemenla oricarui
eveniment nedorit. De regula, un eveniment nedorit este
acela care nu se incadreaza in planurile noastre, in scena-
riul nostru. $i invers, consideram ca este 0 re~ita. un sue-
ces tot ceea ce corespunde ~teptarilor noa,stre. Se intam-
pia ca cineva sa intiirzie la aeroport ~i sa piarda avionul ~i
se supara rau ca I-a pierdut, dar avionul respectiv se pra-
94
b~e~te! $i invers, rateaza 0 unica ~ansa nwnai din cauza
ea respectiva ocazie nu intra in planurile sale.
. , C~ cat indivi~ul giinde§te mai rau despre Iwnea care
II.mconloara, cu a~t aceasta Iwne va deveni mai l2uljn bu.
na pentru el. Cu cat se va necaji mai mult din cauza nereu-
~itelor, cu aliit va avea parte de mai multe insuccese. Cwn
iIi ~terni, ~a dormi". Daca el ~i-a ales acest mod de'~ trai
~a .practi~a.!ransurfingul exact pe dos: va luneca pe acea'
hm~ .a VietH, unde it ~teapta cel mai veritabil iad .. Luati
~oz'l,a exact opus~: "faceli haz de necaz", cautali sa gasiii
10 tot raul cel pUlm 0 tariima de folos - acest lucru este
~nto~deauna. posibil: Paharul nu este pe jwnatate gol, ci pe
Jumatate phn ... EXlsta 0 veche zicatoare care spune: tot
r~ul.e spre bine" ~i ea se adevere~te daca aveli aceasta ~re­
dinta· Este necesar sa vedem, cu inver~unare chiar doar
binel.e din viala noastra ~i sa renunlam la vechiul obi~ei de
a ne mdispune ~i de a ne necaji din orice motiv.
Alternativa la acceptarea unui insucces sa ne fie - ce
spune1i? u .. ! Da, chiar a§a! Fiecare nereu~ita ne va
fl, cel ~utm, 0 leclle folositoare, ne va face mai puternici ~i
cu mal multa experienla. . li~ ~..,
d. .. , ." . :m.........esnu:e
" ~ti... a sa va transferma -i~rai, Desigur,
este un com~ortament foarte neobi~nuit. Dar ~i scopul
durnne~:oas~a est: ~nul ~eobi~nuit ~ sa devii un djinnl ,
un ,:spmdu~ care 'l~ reahzeaza dorinlele. Se poate, oare,
reailza acest lucru prm metode obi~nuite?
La inceput, va fi greu deoarece vechea deprindere de
I Spir~tul foc~lui in mitologia musulmanA, de obicei, rau, dar care poa-
te schlmba once, poate indeplini orice fel de comenzi dorinle etc
(nota tr.) , .
95
a reactiona negativ la un fapt nedorit este bine inradacinata.
Important este sa va deprindeti ca la fiecare imprejurare
su lirlitoare v aInlnti' a cel care vrea sa va inha e
este endulul. Imediat ce v-ati amintit, puteti sa alegeti in
mod deliberat: imi vars focul ~i in felul acesta ii cedez
energia mea pendulului sau il las cu mana goala ~i astfel
eu am cii~tigat blitalia.
Daca v-ati amintit, nu este chiar a~a greu sa invingeti
pendulul sau sa-I stingeti. Dupa cum am mai spus,
pendulii trag mereu de sforile simtirilor noastre, iar piir-
ghia care da startul mecanismului de cotropire a gandurilor
noastre 0 reprezinta chiar obi~nuinlele noastre. Chiar ci-
tind in acest capitol ca v-ati propus sa nu uitap, veti reac-
tiona iara~i negativ la ceva neplacut. Dupa aceea, desigur,
va veti da seama ca in acel moment pur ~i simplu ali uitat
~i ati reactionat automat, dupa obi~nuinta. Daca va aduceti
aminte la timp, situatia va fi sub control. 0 sa ziimbiti ~i 0
sa spuneti: "Aha, tu erai, pendulule! Acum n-o sa rna mai
prinzi." N-o sa mai fiti 0 marioneta, veti avea libertatea ca,
in mod con~tient, sa il acceptali sau sa il respingeti. Dacii
veti practica siirguincios aceastli tehnica, cu timpul, vechea
deprindere va fi inlocuita cu una noua. Dar pana cand se
va petrece acest lucru, pendulii vor incerca in toate chipu-
rile sa nu va scape din mana. Yeti remarca faptul ca, parcii
in mod special, inadins veli fi asaltat de 0 multime de ne-
cazuri. Nu disperati, cele mai multe dintre ele vor fi neplii-
ceri marunte. Dacii nu veti ceda ~i veti invata sa nu uitali,
victoria durnneavoastra va fi memorabila, va veti convinge.
S-ar putea ca rezultatul sa fie urmatorul: la proxima
ocazie cand veti fi pe valul succesului, penduluI nu va mai
96
putea sa va dea la 0 parte. ~i in feluI acesta paslirea ferici-
rii va r~e in mii~nile dumneavoastrli. Dar ca sa 0 puteli
ademem, va trebm sa atrageti in juruI dumneavoastra
energie pozitiva. Aceasta inseamna ca va trebui sa fili nu
doar ~ receptor extrem de pozitiv, ci ~i un translator (sa
transla\1, sa transferati energia). Drept urmare, in jurul
d~eavoastra lumea se va schimba in bine foarte repede.
Ve\1 aIuneca ~or pe linii tot mai re~ite de viata. La un
moment dat Yeti ajunge sa prindeti vaIuI care va ~a condu-
ce cu impetuozitate spre succes. Dar sa nu credeti ca
Transurfingul se limiteazli numai la a aIuneca pe valul
succesuIui. Sunt doar primii p~i. In continuare va vor a~­
tepta muIte descoperiri uimitoare.
Ritualurile magice
In incheierea acestui capitol, yom exarnina un caz
partic~ar aI tehnicii de reglare pe frecventa valuIui succe-
suIui. In diferite situatii, oamenii nazwesc, uneori in mod
in~~tient, sa.se.regleze pe frecventa valului. De exemplu,
la mceputul Zllel negustorii sunt gata sa-i faca primului
cumplirlitor 0 reducere insemnatli (Ia pre\). Ei simt in mod
intuitiv eli primuI cumplirator este foarte impoitant - e ne-
cesar sa fie fiic~tli safteaua, sa fie urzit negotul. In limbajul
Trans~~lm, acest lucru insemna sa te reglezi pe frec-
v:nta l~mel cu un negot re~it. Este greu sii-ti concentrezi
gandurile asupra acestui lucru. lar primuI cumplirator da 0
reala speranlii ~i credintii, de aceea reglajuI se face de la
97
sine. Negustorul se posteazii pe valul unui negol reu~it ~i
energia gandurilor pe care 0 emite are parametri eorespun-
zlitori. EI insu~i erede di marfa lui se va vinde repede ~i e
suficient sa arunee 0 yorba eumparatorului ea imediat
aeesta este "mareat" de aeeasta emisie ~i eumpara docil
marfa, fiind eonvins ea astiizi a avut noroe.
Sa lulim inca un exemplu. Negustorii folosese uneori
la piala un ritual magic original - Wating marfa eu 0 ban-
enota. Desigur, aeest ritual nu are in sine niei un fel de for-
ta magiea. Dar, daea negustorul erede in forta aeestui ritu-
al, aeest fapt 11 ajuta sa se regleze pe freevenla liniei de
negol reu~it. Aeordarea, reglajul se realizeazli la nivelul
subeon~tientului. eu raliunea, omul pereepe doar latura
exterioara: ritualul funetioneaza intr-un chip inexplieabil.
~i el intr-adevar merge, nu de la sine, ei ea 0 reeuzita tea-
trala. Rolul important 11 joaea insa energia mentala a aeto-
rului.
Pentru diverse profesii, in situalii diferite, exista 0
multitudine de mici ritualuri "magiee". Oamenii ered in
ele ~i Ie folosese eu sueees pentru a se regia pe freevenla
liniei de re~ita a vielii ~i pentru a se a~eza pe valul sueee-
sului. In prineipiu, nu are importanta in ee anume ered ei -
in insu~irile magiee ale ritualului sau in reglajul pe free-
venIa unor linii. Dupa cum inlelegeli ~i durnneavoastra,
important este doar rezultatul praetie.
Rezumat
Valul succesului este 0 acumulare de linii favorabile
In spatiul variantelor.
Succesele vor veni fn cascadii numai dacii primul
succes v-a" fnsujlelit ".
Pendulii distructivi vii scot din aria valului de succes.
Dacii nu mai sunteli dependent de pendul, veti fi liber
sii alegeli.
Daca primili ~i translali (transferatO energia poziti-
vii vii creali propriul rai.
Dacii prim iIi ~i translali energia negativii vii creali
propriul inferno
Propriile giinduri se vor fntoarce la dumneavoastrii
ca un bumerang.
Pendlllii nu vii vor arunca de pe val daca v-ali for-
mat deprinderea de a tine minte.
Deprinderea de a line minte se jormeazii printr-o
practicii sistematicii.

98 99
 CapitolullV

Echilibrul
Oamenii i§i ereeazii singuri probleme §i piediei,
iar apoi i§i consumii energia pentru a Ie depii§i. Con-
trar punetului de vedere unanim aeeeptat, Transur-
fmgul ne aratii ell. adeviiratele eauze ale problemelor
sii aflii intr-un eu totul a1t plan. Cum sii excJudem pro-
blemele din via!a noastrii?

•
I

101

Face/i-va griji,
dar fora sa va nelini§tifi,
Potentiale
, excedentare
in natura, totul tinde spre echilibru, Diferenlele de
presiune atmosferica sunt echilibrate de catre vant Dife-
renlele de temperatura se compenseazil prin schimbul de
caldura intre masele de aer. Oriunde apare un potential
excedentar de orice tip de energie, apar ~i fortele de echi-
librare, a caror menire este sa inlature dezechilibrul. in-
tr-atat ne-am obi~nuit cu aceasta stare de lucruri, incat nici
nu ne mai intrebilm "de ce oare trebuie sa fie ~a?" De ce
aClioneaza legea echilibrului? lata 0 intrebare la care nu
exista rilspuns,
in general, legile nu explica, ci doar constatil faptele,
in natura toate legile sunt secundare, ele derivand din e-
ea e i, lar aceastil lege este primordiala (cel pu-
lin ~a pare) ~i de aceea nu ne putem explica de ce anume
in natura trebuie sa existe echilibru, Mai exact, de unde
apar forlele de echilibrare ~i, in genere, de ce exista ele,
FaptuI ca ne-am obi~nuit sa fie ~a, nu inseamna ca a~a ~i
trebuie sa fie, Putem doar sa presupunem cum ar fi lumea
102
daca nu ar aCliona legea echilibrului: s-ar transforma intr-o
asta amorfii sau intr-un cuptor infernal? ~i totu~i, aspec-
tul atat de neatragator al unel, astfel d
p e l ' nu poate -
unn sa
Onstituie motivul existenlei legii echilibruluL De aceea nu
C fi .
ne rilmane decat sa constatilm faptul in sine ~i sa 1m Ui-
mi\i de perfecliunea universului ~i, de ~~menea,. sa ne
pierdem in tot soiul de presupuneri cu pnvlre la cme sau
ce guverneazil totuI, " ,
Ne-am obi~nuit ca in viala sa eXlste benzl albe ~I ne-
gre, ca succesul sa fie urmat de infrangerL Toate aceste~
sunt manifestllri ale legii echilibruluL Dar succesul, ca ~I
insuccesul, constituie incalcllri ale echilibruluL Echilibrul
deplin este atunci cand,. in general, n~ se i,ntampla nimic,
dar absolutuI nu exista. In orice caz, rumem nu a avut oca-
zia sa-I vada, in lume, vedem in permanenla altemanla: zi-
noapte, flux-reflux, n~tere-moarte ~i a~a mai departe, Pa-
na ~i in vid, particulelor elementare se nasc ~i se anihileazil
continuu,
Toata lumea noastra poate fi reprezentata sub forma
unor penduli care oscileaza, se sting ~i interaclioneaza unii
cu altiL Fiecare pendul prime~te impulsuri de la vecinii sai
~i Ie' transmite acestora pe ale sale, Una dintre legile de
baza, care dirijeazil tot acest sisteip. complex, este legea
echilibruluL in ultima instanla, totuI tinde spre echilibru.
~i durnneavoastra sunteli de fapt un fel de pendul. Daca
v-ali pus in gand sa distrugeli echilibrul ~i brusc ali ince-
put sa va mi~cali intr-o directie sau alta, ii Yeti atinge pe
pendulii vecini ~i, in acest fel, Yeti crea in jurul durnnea-
voastra indignare, 0 revolta care dupa aceea se va intoarce
impotriva durnneavoastra,
103
 Echilibrul poate fi perturbat nu doar de aCliuni, ci ~i
de giinduri. $i nu doar pentru faptul ca giindurile sunt ur-
mate de acliuni. Dupa cum ~titi, giindurile emit energie . •
d!1rnn;n"~·ziirii::materiale to 1lre-6~-e~geticjh $i
tot ce se petrece la nivelul invizibil, se reflecta in lumea
obiectelor materiale vizibile. Ar putea sa ni se para ca
energia giindurilor noastre este prea mica pentru a influen-
ta lumea ce ne inconjoarii. Daca am a~eza lucrurile in acest
fel, totul ar fi mult mai simplu.
Haideli sa nu mai mergem pe ghicite, pentru a afla ce
se intilmpla acolo, la nivel energetic, ca sa nu ajungem la 0
confuzie totaia. Pentru scopurile noastre, este absolut sufi-
cient sa recurgem la un model simplificat de echilibru: da-
ca apare un potential energetic excedentar, vor apiirell ~i
forte de echilibrare pentru a-I anihila.
Potentialul excedentar este creat de energia iinditii
tunci ciind unui obiect i se da o...p,rea mare im rtanla. De
exemplu, sa comparam aceste doua situatii: va aflati in
casa durnneavoastra ~i stali in picioare; alta situatie - va
aflati pe marg~ea unei prapastii. In primul caz, situalia nu
va da emotii. In al doilea caz, situatia are 0 foarte mare
importanla - daca faceti un pas gre~it se va petrece un fapt
ireparabil. In plan energetic, faptul ca in ambele situalii,
stati in picioare, are acee~i importanta. Dar, daca va aflati
pe marginea prapastiei, frica va face sa va incordati pute;-
nic ~i sa creali un dezechilibru in plan energetic. Apar
imediat fortele de echilibrare pentru a anihila acest poten-
tial excedentar. Durnneavoastra puteli chiar sa Ie simtiti in
mod real: pe de 0 parte, 0 forta inexplicabila va trage in
jos, iar, pe de alta parte, va impinge sa va indepiirtati de
104
margine. Pentru a indeparta potentialul excedentar al fricii,
fortele de echilibrare ar trebui fie sa va traga inapoi fie sa
va arunce ~i sa termine cu durnneavoastra. Aceasta este
acliunea pe care 0 simtiti.
La nivel energetic, toate obiectele materiale au ace-
e~i insemnatate. Noi Ie investim cu anumite calitati: bun-
rau, vesel-trist, atragator-respingator, bun la suflet-hain,
simplu-complex etc. Totul in aceasta lume este supus
aprecierii noastre. Aprecierea in sine, nu creeaza 0 neo-
mogenitate in plan energetic. Ciind stati in fotoliu, faceti 0
apreciere: sa stai aici nu e nici un pericol, dar sa stai pe
rnarginea prapastiei este periculos. In momentul respectiv,
acest lucru nu va tulbura. Pur ~i simplu faceti 0 apreciere
~i de aceea echilibrul nu este inclilcat. Potentialul· exce-
dentar apare numai in cazul cand aprecierii i se acorda
o prea mare importanta.
Marimea potentialului cre~te daca aprecierea, care
deja are 0 importanta mare, in plus, mai ~i denatureaza
realitatea. In genere, daca obiectul este foarte important
pentru noi, nu putem sa-i apreciem obiectiv calitatile. De
exemplu, obiectul adoratiei este totdeauna descris prin-
tr-un exces de calitali, obiectul urii - prin deficienle, 0-
biectul fricii - prin ins~iri care sa sugereze spaima. Re-
zulta ell. energia mentaia tinde sa at'ribuie in mod artificial
o insu~ire acolo, unde de fapt ea nu exista. $i atunci, se
creeaza un potential excedentar, care determina un iure~ al
fortelor de echilibrare.
Denaturarea realitatii in cazul unei aprecieri se face
in douii directii: investirea excesiva a obiectului fie cu in-
su~iri negative, fie cu insu~iri pozitive. In sine, gre~eala de
105
 apreciere nu joaca niciun roJ. Inca 0 data fiJi atent - dena-
turarea aprecierii produce un potenfial excedentar numai
in cazul ciind aprecierea are 0 mare importanfa. Concret,
pentru dumneavoastra, doar importanfa pe care 0 dafi unei
aprecieri face ca ea sa va ia din energie.
Tocmai pentru ca sunt invizibile ~i insesizabile, po-
tenfialele excesive joaca un rol insemnat ~i, in acel~i timp,
perfid in viata oarnenilor. Acliunea fortelor de echilibrare
pentru anihilarea acestor potenliale genereaza cea mai ma-
re parte a problemelor. Aspectul de neinleles consta in fap-
tul cil adesea individul obline rezultate total opuse intenfiei
sale. Mai mult dedit atat, este total neclar ce se intampla.
De aici ~i senzatia ca aclioneaza 0 anume forta rea, inex-
plicabila, ceva in genul "Iegea tidilo~iei". Ne-arn referit
deja la aceastii chestiune, ciind arn analizat de ce primim,
de ce obtinem exact ce, in mod con~tient, nu dorim. Sa
vedem in urmatorul exemplu in ce mod ceea ce ne dorim
ne scapa printre degete in loc sa se realizeze.
Existii parerea gre~itii ca daca te dedici .in exclusivita-
te muncii, poti sa oblii rezultate exceplionale. Din punctul
de vedere aI echitibrului este evident ca "a uita de tine lu-
criind", inseamna sa pui pe un taler aI ciintarului munca
ins~i, iar pe celiilalt - tot restul. Echilibrul se strica ~i ur-
marile nu se lasa mult ~teptate. Rezultatul va fi exact in-
vers celui scontat.
Daca pentru dumneavoastra sa lucrezi mai mult in-
seamna sa c~tigi mai mult sau sa-Ii perfeclionezi califica-
rea, atunci, desigur, e necesar sa faci ceva eforturi, ca nu
se intampla nirnic rau. Dar in tot ceea ce f<lci trebuie sa ai
.nmasura. Daca simliti ca ati obosit, ca munca a devenit un
106
caIvar, 'Inseamna ca trebuie sa diminuali . . ritmul
_ sau saIva
schimbali activitatea. Eforturile peste limlta duc la rezu ta-
te negative. ,
• Sa vedem cum decurg lucrurile. In afara de munca,
m Ii un anumit sistem de valori: casa, familia,Iddistracliile,
. pulliber etc. Daca ali opus muncii toate ce e e mal. sus
urn .a1 .
insearnna ca ali creat deja, in locul ei, un potenll p~tern~c.
'I natura totul tinde spre echilibru, astfel ca rara VOla
n . tru
durnneavoastra, vor aparea forte care vor acllOna ~en
mic~orarea potenlialului excedentar. Ele pot sa a~f~oneze
intr-un mod foarte diferit. De exemplu, va putetl Imbol~
navi ~i nici yorba nu va mai fi de un c~~tig. Pu~eli_ sa fac~l~
o depresie. Cum sa nu fie a~a daca va Impunel~ sa ~~c~fl
ana la epuizare? Raliunea va spune: "TrebUie sa ca~tJg
~ani!" Iar sufletul (subcon~tientul) riposteaza: "Pentru as~
am venit eu pe lume ca sa sum ~i sa rna chinui? La ce-m~
trebuie toate astea?" In final, veli contracta a~a 0 ob~seal~
cronica, incat nici nu se va mai pune problema eficlenlel:
Vefi avea impresia ca va zbateli ca pe~tele pe uscat, rara
nicio noima. .
In acela~i timp, vedeli ca alIi oarneni oblin mult ma~
mult cu mai puline eforturi. Cu cat munca va co~ta mal
mult pentru dumneavoastra, cu atat .vor aparea mal m~lte
probleme. Veli avea impresia ca problemele respective
sunt normale. Daca vefi "cobori ~tacheta", ele vor fi mult
mai pufine. .
Concluzia este una singura: trebuie in mod con~tlent
sa va revizuiti atitudinea fala de munca pentru a evita po-
tenfialul excesiv. Este obligatoriu sa va faceli ~i timp liber,
pentru a va putea acupa nu doar de munca, ci ~i de ceea ce
107
va face placere. Cine nu ~tie sa se odihneasca, sa se des-
tinda, acela nu ~tie nici sa lucreze. Cand veniti, la serviciu,
dati-va in arenda. Dati-va (arendati-va) mainile, capul,
dar nu ~i inima. Pendulul muncii are nevoie de toatii ener-
gia dumneavoastra, dar nu ati venit pe aceasta lume doar
ca sa munciti pentru ell Eficienla dumneavoastra va cre~te
in mod vizibil daca Yeti renunla la potenlialele excedentare
~i va Yeti elibera de influenta pendulilor.
,Dupa ce v-ati dat in arenda, ,lucra{i irepro$abil.• Nu
facet! IDlC! g1lintin casa nu pulef! h acuzat de neguJenla.
Irepro~abil se refera la obligatiile pe care Ie aveli. A te da
in arenda nu insearnna in nici un caz sa fi indisciplinat ~i
iresponsabil. insearnna sa lucrezi tara sa produci potentiale
exceden~re, dar totui sa fie Iacut cu exactitate, a~a cum
trebuie. In caz contrar, se pot ivi neplaceri. De exemplu, in
jur se vor gasi mai intotdeauna persoane care, spre deose-
bire de dumneavoastra, se vor cufunda cu totul in munca.
Ace~tia vor simti la nivelul subcon~tientului ca dumnea-
voastra doar va arendati, adica nu depuneli eforturi deose-
bite ~i to~i sunteli eficient. Aceste specimene sarguin-
cioase, in mod intuitiv, vor cauta ocazia sa va prinda cu
mata-n sac. Cum veli face 0 gre~eaIa, chiar daca ea este
elementara, se vor ~i. repezi asupra-va. Daca ali fi varat
piina in gat in munca dumneavoastra, ar inchide ~i ei ochii.
Dar ~a va acuzii. ca sunteti indiferent, ca nu va preocupa
cu adevarat munca.
Asemenea situatii vor fi nu doar la lucm, ci ~i in fa-
rnilie, in cercul cunoscutilor dumneavoastra. De aceea e
necesar ca atunci ciind va arendati, sa va indepliniti obliga-
tiile cu exactitate pentru a nu vi se putea repro~a nirnic.
108
Asupra acuratetii dumneavoastra va trebui sa vegheze ob-
servatorui interior - supravegetoml. Altfel, yeti avea din
nou probleme. Observatorui interior nu are nirnic comun
cu dedublarea personalitiitii. in regim intim, suprave-
gheati-va ce ~i cum faceti. Vom reveni la aceastii problema
in capitolele urmiitoare.
Poate yeti obiecta: Dar trebuie "sa pui suflet in tot
ceea ce faci, nu-i ~a?" Depinde ce faci: "Se justifica sa te
cufunzi cu totui in muncii. numai atunci ciind munca este
propriul tiiu scop." Despre ce insearnna scopui' propriu
yom vorbi mai tiirziu. in acest caz, munca nu insearnna
doar tunelul care te conduce spre succes. Dimpotriva, ea te
incarcii. cu energie, iti aduce bucurie, entuziasm ~i satisfac-
tie. Dacii. sunteti unul dintre fericitii care puteli vorbi astfel
despre munca dumneavoastra, nu aveti de ce sa va temeti.
Cele expuse se referii. in intregirne ~i la invataturii.. in
continuare, in acest capitol, ne yom referi la aIte situalii de
viata care genereaza potentiale excedentare ~i la urmiirile
pe care Ie poate avea actiunea fortelor de echilibrare.
Nemulfumirea §i judecarea
Vom incepe cu nemultumirea de sine. Aceasta apare
in cazuJ insatisfactiei fata de propriile rezultate ~i calitali,
precum ~i in cazuJ neacceptiirii propriilor lipsuri. in privin-
ta acestora poti sa fii coil¢ent de existenta lor, dar nu e
cazuJ sa iti creezi complexe. Dar dacii. lipsurile nu-ti dau
pace ~i capatii 0 irnportanta prea mare, atunci se creeazii.
109
 este un aliat uri
un potential excedentar. Pentru indepartarea acestuia intra
Veti spune: "Fie, am sli-mi las defeetele in pace, dar
imediat in actiune legea foqelor de echilibrare. Actiunea
cum sa-mi sporesc numlirul calitlililor? Eu trebuie sa evo-
lor poate fi orientatii fie in vederea sporirii meritelor, fie
luez". Sigur ca da, eautali sli aveli cat mai multe ealitlili.
pentru indepiU1area defectelor. Omul oscileazA fie intr-o
Este yorba doar despre lupta interioarli eu defeetele dum-
directie, fie in cealalta. Cel mai des el alege calea luptei,
neavoastra. Ea trebuie sa ineeteze. in aceastli luptli vli
dar aceasta se intoarce impotriva sa. N-are niciun rost sll
pierdeli energia in folosul unui potenlial excedentar care
ascunzi neajunsurile, iar sa Ie inlaturi e greu. Rezultatul
nu numai eli este inutil, dar este ~i peri cui os. Cand, in star-
obtinut este exact opus ~i situalia se agraveazA tot mai
~it, veli renunta la acest rlizboi, energia eliberatli va lucra
m?lt. De exemplu, din dorinla de a-~i masca timiditatea, el
in folosul sporirii numlirului de ealitlili.
devine ~i mai supus sau, dimpotriva, prea familiar, obraz-
Cu toate eli cele discutate aici par lueruri simple,
nic.
aproape banale, foarte mulli oameni pierd 0 energie eolo-
Daca individul este nemulturnit de realizarile sale
sala in lupta lor eu sine ~i pentru aseunderea propriilor de-
doar atat cat nemulturnirea sa-i serveasca drept imbold
feete. Ca ~i veritabilii titani, care ~i-au saerificat intreaga
pentru autoperfeclionare, echilibrul nu se strica. Lumea
viala pentru a purta aeeastii greutate. Daeli ~i-ar permite sli
inconjur1itoare nu este afectatli, iar decalajul in echilibrul
arunce aceastli povara ~i sa fie ei in~i~i, viala lor ar fi in
interior este compensat prin acliuni pozitive. Daca insa
mod vizibil mai simpla ~i mai ~oara. Energia lor se va
individul recurge la autoflagelare, se suplirli pe el ~i, lucru
direeliona nu spre lupta cu propriile defeete, ci spre spori-
extrem de rau, se ~i pedepse~te, atunci avem de-a face cu
rea calitiililor. In plus, parametrii unei asemenea emisii vor
un caz gray de ruptura intre suflet ~i raliune. Sufletul nu a
fi in concordanlli cu acele linii ale vietii, unde calitlilile
meritat 0 asemenea atitudine. El i~i este autosuficient ~i
sunt precumpllnitoare asupra defectelor. Ganditi-vli, de
este perfect. Toate defectele pe care Ie aveti sunt lipsuri
exemplu, cum ati putea sa vli mutali pe 0 linie a vietii unde
generate de rapune, nu de suflet. De altfel, aeeasta este
ali fi intr-o buna fonna fizicA, daca tot timpul gandurile vi
o temli a~a de amplli ~i de eomplexa, ea ar neeesita 0 carte
se invartese in jurul deficientelor fizice? Yeti obtine exact
speeialli. Aici, doar yom menpona ea a te supara pe tine
ceea ce in mod activ nu dorip.
insu\i nu este foarte profitabil. Sufletul se inehide in sine,
Dacli nemultumirea de sine intrli in conflict cu sufle-
"ratiunea triumfii", ceea ee poate duee la un total dezechi-
tul, atunci nemul~umirea falii de lumea existentii va intra in
libru in vialli. Pentru a nu fi apoi nevoie sa vli adresati unui
conflict cu 0 multitudine de penduli. ~titi doar cli nu duce
psihanalist, iertati-va toate defeete1e. Dacli deoeamdata nu
la nimic bun dacli vli afJati sub influenta lor. Cat . prive~te
a ute i iubi maear incetati lu ta i aeeep,Wi-v aa cum
rlizboiul cu ei, este mai bine nici sa nu ne gandim.
sunteti. Numai astfel sufletul va fi aii;U;;i ralil!!liL SuflelUl
III
110
 Nemultumirea este 0 emisie intrutotul materiala a ca-
rei frecventa este potrivitii pentru acele linjj ale yietii. unde
'uspldJe de c;ue sunteti nemullU.qlit, se .mMi{esta
.
eu si mai
4.$oq
mullii claritale. Simtindu-va a~i de ~ceste linii, ve!i
ajunge sa fiti ~i mai nemultumiti ~i va continua ~ pilna
veti ajunge la acea linie unde veti fi un batriln bolnav, ne-
putincios, incapabil de a mai schimba ceva. Nu va riimilne
decat sa bombiiniti, impreunii cu cei asemenea dwnnea-
voastra, sa va amintili cat de bine era in trecut.
Fiecare generatie este convinsli ca viata ei este mai
grea. Nu, nu e asa. Viata nu este mai rea pentru respectiva
generatie ci, in mod concre!, pentru aceia care s-au obisnll-
i~ sa se blilaceascji in propria nemultumire, fata de lumea
in care traiesc. Daca n-ar fi ~a, dupa cateva generatii
omenirea s-ar prab~i intr-un adeviirat inferno Inspaimiln-
tatoare imagine, nu-i ~? Acesta este un prim aspect al
nemultumirii care conduce spre continua inri'iuliiti£e a vie-
tii.
Dar existii ~i un alt aspect al acestei di'iramatoare
obi~nuinte de a-ti manifesta nemultumirea: distrugerea Sla-
rii de echjljhm N emultumirea dwnneavoastra creeazli un
potential excedentar in spatiul energetic inconjuriitor, indi-
ferent daca nemultumirea este justificatii sau nUl Potentia-
lui respectiv genereaza forte de echilibrare care vor tinde
sa refaca echilibrul. Ar fi nemaipomenit daca aceste forte
ar actiona in direclia schimbiirii in bine a situatiei. Dar, din
nefericire, totul se petrece invers. Fortele de echilibrare se
vor stradui sa va asedieze, ca pretentiile dwnneavoastrii
(fata de aceastii lume) sa aiba 0 cat mai mica pondere. Le
este mult mai ~or de realizat lucrul acesta, decat sa
112
schimbe tot ceea ce va nemultume~te. Imaginati-va numai
ce se va intilmpla daca un conducator i~i va exprima ne-
multumirea pentru tot ce se intilmpla in statui saul Nici nu
are importanlA daeli intentiile sale sunt bune sau rele. EI va
fi inlaturat sau exterminat. Toatii istoria confirma acest
lucru.
In genere, actiimea fortelor de echilibrare va fi orien-
latii pentru a va dimiDua jnf!uenla asupra lurnii inconjura-
toare. Acest lucru se poate realiza foarte u~or printr-o
';;ititudine de mijloace: functia dwnneavoastra, serviciul,
salariul, locuinta, familia, sanatatea etc. Vedeti cum ajung
la un asemenea mod de viata generatiile varstnice?
Sa privim problema respectiva ~i din altii perspectival
Soar parea ca daca, dimpotriva, e- b.!1cura de J,JJru:J!
• conjuratoare, rin anaIogie, fortele de echilibrare soar
striidui sa strice totul sau sa va impinga mai la 0 parte. Dar
nu se intilmpla ~a, evident daca bucuria nu este "cea a
fraierului". In primul rand, potrivit legii Transurfingului,
dwnneavoastra translati, transferati energia creatoare ~i va
mutati pe liniile pozitive de viatli. In al doilea rand, aceastii
energie nu genereaza acel potential distructiv pe care for-
tele de echilibrare tind sa-I anihileze. Nu intilmplator di-
verse interpretiiri filozofice ~i religioase au comunii ideea
eli iubirea reprezintii forta creatoare, generatoare de pace.
Existii iubire in sensul comun aI acestui cuvant. Este clar
ca fortele de echilibrare sunt generate de acea forta care a
creat lumea. Ele tind sa mentina ordinea in aceastii lume ~i
nu pot fi indreptate impotriva energiei care Ie-a creat.
Rezultii, din perspectiva Transurfingului, eli noi ne
zavantajeazli mult aceastii de rindere rea de a De ex ri-
113
rna nemullumirea Ilentru OTiee fleaeuri. ~i invers, obi~nu:.
. ta de a ne bueura Ilentru OTiee lu<;ru ,gJ.jeat ar fi de n~
s ronat, este extrem de bineraeatoare. Coneluzia este una
singura: este neeesar sa ne sehimbam obieeiul veehi eu
unul nou .
. Tehniea sehimbarii obieeiurilor este foarte simpla. in
primul rand, orieat ar parea de banal, U\! wsistitJ!iLL rn lii ~
~irIs Daea va veti propune ea in OTiee lueru negativ,
din punetul durnneavoastra de vedere, sa ~ hili aspecte po-
zitive, veti realiza dezideratul fua greutate. Transformali
acest lueru intr-un joe. Proeedand astfel in permanenla,
loeul obieeiului rau va fi luat de un obieei nou, foarte folo -
sitor pentru durnneavoastra in~iva ~i de eo~mar pentru
pendulii distruetivi. , reo va veti face 5i mai mult riiu, Nu trebuie sa fii niei oita
in al doilea rand, dad intr-adevar a venit 0 nenoroei-
re de care ar fi nefirese sa te bueuri, urmali exemplul lui
Solomon. EI purta pe deget un inel eu 0 inseriplie intoarsa
in interiorul mainii, ea nimeni sa n-o vada. Cand pe Solo-
mon illovea un neeaz sau eand aparea 0 problema greu de
rezolvat, el intoreea inelul ~i eitea urmatoarele euvinte: ,,~i
asta va treee".
Obi~nuinta de a-ti exprima nemultumirea s-a format
la oameni sub influenla pendulilor distruetivi, care se hra-
nese eu energie negativa. Cu noua obisnuinla veli genera
energie pozitiva care, intr-un suvoi putemie, va va duee W
liniile pozitive ale vietii.
Sa presupunem ea, entuziasmali de perspeetiva, ati ~i
ineeput sa praetieati tehniea sehimbarii. Trebuie sa va
spun ea foarte repede veli observa ea deja 0 folositi tot mai
rar ~i, uneori, ehiar veti uita ea v-ati dorit sa va sehimbati
114
obieeiul. Luerul aeesta este inevitabil, pentru ea obieeiul
era fixat foarte adane. Cum 0 veti lasa nitel mai moale,
pendulul va gasi imediat oeazia sa va dezeehilibreze ~i niei
nu va veli da seama cum ali ajuns sa-I hriiniti eu energia
durnneavoastra. Nu disperati! Daea intentia este ferma,
veli obtine eeea ee v-ali propus ~i pana la urma pendulii
distruetivi va vor lasa in pace. Trebuie numai sa va re-
amintiti cat mai des de intenlia propusa.
C~ totii suntem "musafiri" in lumea aeeastj . Nimeni
nu are dre tul sa eondamne eeea ee nu a fost e eat de el
lp!!.u~i.. Afirmalia trebuie inleleasa in eontextul relatiilor e~
pendulii. Dupa cum s-a mai spus, daM dumnepgastrji yel!
actiona impotriva pendulului care vA prgygDrP neIDlIltJlwj-
aseultatoare, dar niei sa intri intr-o eonfruntare rati~a eu
lumea ineonjuratoare. Daea pendulul va aetiona impotriva
durnneavoastra personal, atunei puteti sa reeurgeti la regu-
la respingerii sau stingerii lui. Dadi ineearea sa va atraga
in lupta eu un alt pendul, ineereati sa intelegeti daea aveti
sau nu nevoie de a~a eeva.
Revenim la exemplul eu exponatul care nu v-a fost
pe plae la expozitia vizitata. Simtiti-va lejer, ea aeasa, dar
nu uitali ea sunteti in vizita. Nimeni nu are dreptul sa ju-
deee, dar fieeare dintre noi are drepful sa aleaga. Pendulu-
lui ii eonvine sa va exprimati aetiv nemultumirea. Pentru
durnneavoastra este preferabil sa pleeati pur ~i simplu ~i sa
alegeti 0 alta "expozitie". Prevad intrebarea durnneavoas-
tra "dar daea nu am unde sa rna due?" ~i va raspund ea
aeeasta eonfuzie v-au insuflat-o pendulii. Cartea aeeasta
este dedieata in special ace lora care vor sa seape de aeeas-
115
tll falsll ingrlldire.
Relapile de dependenta
Idealizarea lurnii este latura opusa a nemultumirii.
Plirerea despre un lueru (fapt) sau altul eaplltii tonalitati
rozalii, multe lueruri pliriindu-vi-se mai bune deeat sunt in
realitate. Dupll cum ~titi, atunei eiind vi se pare ea undeva
existii eeva ~i de fapt aeel eeva nu existii, apare potentialul
exeedentar.
Sa idealizezi luerurile inseamnii slI supraevaluezi, sa
inalli pe un piedestal, sa te ploeone~i sau sa-ti faei idoli.
Dragostea care a ereat ~i ne el\lii~te viata se deosebe~te
de idealizare prin aeeea ea, prin esenta ei, este lipsitii de
patimi, orieat de paradoxal ar parea. .{g~ . a
e e sentimentul Iarll dreptul la posesiune, este admira-
tie tarl\ adoratie. eu alte euvinte, ea nu ereeaza relatii de
dependentii Intre eel care iube~te ~i (obieetul) subieetul
iubirii sale. Aeeastii formulll simplll ne ajutii sa stabilim
unde se terminii sentimentul ~i unde ineepe idealizarea.
Imaginati-va ea vll plimbati printr-o vale sel\ldatii In
verdeatll ~i flori. Admirati acest minunat peisaj, inspirali
eu nesat aerul pur, sufletul vll este plin de ferieire ~i iropll-
care. Aeeasta este iubirea.
Apoi ineepeli slI eulegeli flori: Ie rupeli, Ie striingeli
in miinll Iarll sa vll giinditi ea sunt vii. Ineet - ineet ele
mor. Apoi vll vine ideea eli din ele puteti realiza produse
eosmetiee ~i de parfumerie, sau ell Ie puteli vinde. Sau sll
116
va creali l}1l cult aI florilor ~i sii vll inehinali lor ea unor
idoli. Aeeasta este 0 idealizare pentru ea In orieare dintre
aeeste cazuri intre dumneavoastrii ~i obieetul fostei dum-
neavoastrii iubiri - florile se ereeaza relalii de dependenla.
Din iubirea care a existat in momentul in care doar vii des-
fiitali eu priveli~tea paji~tii eu flori, n-a riimas absolut nieio
urml\. Simtili diferenla?
Prin urmare, iubirea genmpz:i'! aeea energie oozitivll
care vii plaseaza pe respeetiva lillie a vietii, iar idealizarea
ereeaza un potential excedentar care genereazll forte de
eehilibrare ee tind sii II anihileze. Aeliunea fortelor de
eehilibrare este diferitii pentru fiecare caz In parte, dar re-
zultatul este unul ~i aeel~i. In linii generale, poate fi ca-
racterizat ea "spulberare a miturilor". Ea are loc intot-
deauna ~i in functie de obiectul idealiziirii ~i mllsura in ca-
re se face, rezultatul va fi mai putemic sau mai slab, dar
totdeauna negativ. Astfel eehilibrul se va reface.
Daca dragostea se transformii Intr-o relatie de depen-
denla, in mod inevitabil apare un potential excedentar. Do-
rinla de a avea eeva ee nu va apartine creeaza ,,0 diferenla
de presiune". Relaliile de dependenla se definesc prin
eondilionliri de tipul "dacll tu e~tiJproeedezi astfel.... atunci
eu suntlvoi proceda...." Exemple se pot gasi la nesfiir~it.
"Daca rna iube~ti, I~i totul ~i rna urmezi la capatul pll-
rniintului. Daca nu te easl\tore~ti cu mine, inseamna cii nu
rna iube~ti. Daca rnll lauzi, vorn fi prieteni. Daea nu-mi dai
lopalica la, te alung de la gropila mea de nisip". Etc., etc.
chilibD.!L e AAI!W a ~i in cilzul In care un anume
ueru se com ara eu un aiM. "Noi suntern a~a, iar ei sunt
a1tfel!" De exemplu, rniindria nationalll: in comparalie eu
117
care natii? Sentimentul de neimplinire: in comparatie cu ce?
Dadl are loc 0 opozWe, fortele de echilibrare vor intra
obligatoriu in actiune pentru a indeplirta potentialul exce-
dentar - pozitiv sau negativ. intrucat potenlialul II creati
dumneavoastra in~iva, aCliunea fortelor va fi indreptata, in
primul rand, impotriva dumneavoastra. ACliunea este 0-
rientatii fie spre "despi'irtirea" subiectelor contradictorii, fie
spre ajungerea la un acord sau la confruntare.
Toate conflictele se bazeazi'i
re in 0pozl}le ... La mceput, se ace rmatJa e aza:" I
nu sunt ca nol". Apoi se continua cu: "Ei au mai mult ca
noi, trebuie sa luiim de la ei", "Ei au mai putin ca noi -
suntem obligali sa Ie diim". "Ei sunt mai riii ca noi - tre-
buie sa-i schimbiim". "Ei sunt mai buni ca noi, trebuie sa
ne lupti'im cu ei". "Ei procedeazi'i altfel decat noi - trebuie
sa facem ceva in privinta asta". Toate aceste opozitii, in
diferite variante duc, intr-un fel sau altul, la conflict, in;;;
pand cu propriul disconfort sufletesc si terminiind cu rliz-
boaie si revolutii. Fortele-de echilibrare tind sa inlature
contradictia api'initii. intrucat in atare situalii totdeauna te
poli inciirca de energie, de cele mai multe ori, pendulii im-
ping lucrurile spre confruntare. Sa ilustriim cateva exem-
pie de idealizare ~i urmiirile ce decurg din ele.
Idealizarea §i supraaprecierea
Ciind individului i se atribuie calitati pe care el nu Ie
are, avem de-a face cu 0 supraapreciere. La nivelul menta-
118
lului, aceasta se manifesta sub forma unor iluzii, care ar
parea nevinovate in sine. La nivel energetic apare insa un
potential excedentar. Acest potenlial apare acolo unde
exista diferenle de calitate sau cantitate. Supraestimarea
este acea modelare mentala ~i concentrare de calitati acolo
unde de fapt ele nu existii. Aici exista doua variante. Pri-
ma - ciind locul este ocupat, adica exista 0 persoana ciireia
i se atribuie ni~te calitali pe care aceasta practic nu Ie are.
Pentru anihilarea acestei neomogenitali, fort ele de echili-
brare trebuie sa creeze 0 contrapondere.
De exemplu, un tiini'ir romantic, meditativ, ~i-o ima-
gineazi'i pe fata indragita drept un "inger pur, candid". in
realitate , ea este 0 persoana "terestra", ciireia ii place
, vese-
lia ~i nu-~i dore~te visiirile tiiniirului indragostit. In oricare
alt caz, ciind omul i~i Iaure~te un idol ~i II inalta pe soc\u,
mai devreme sau mai tiirziu mitul se va discredita.
in legatura cu cele spuse este remarcabila istoria lui
Karl May, autorul renumitelor romane despre Vestul Sal-
batic ~i creatorul unor eroi ca Old Shurehand, Winnetou ~i
altii . May ~i-a scris toate romanele la persoana intai ~i ast-
fel s-a creat impresia ca el a participat in realitate la toate
acele evenimente; ~i ca a fost 0 personalitate cu adeviirat
exceplionala care meritii toata admiralia. Operele lui Karl
May sunt intr-atiit de vii ~i de colorate, incat se creeazi'i
iluzia ca nu puteau fi scrise decat de 0 persoana care a par-
ticipat real la acele evenimente. Ii cite~ti ciirlile ~i ai im-
presia ca vezi un film. Iar subiectul este atat de captivant
incat Karl Maya fost numit "Dumas al nemlilor".
Nenumiiratii admiratori ai lui Karl May au fost abso-
lut convin~i ca e1 este intr-adeviir renumitul om al vestu-
119
lui - Old Shatterhand a~a cum se prezenta in cfu1ile sale.
Nici nu putea fi yorba de altcineva. I~i gasisera un model
pe care sa il admire ~i sa-I imite. Iar daca idolul locuie~te
alaturi, interesul este ~i mai mare. Cat le-a fost de mare
uimirea cand au aflat ca scriitorul german n-a fost nicioda-
ta in America ~i ca unele opere literare le-a scris fiind in
inchisoare. A avut loc 0 detronare a idolului ~i admiratorii
au devenit detractori. ~i cine este vinovat? Ei in~i~i ~i-au
raurit un idol ~i ~i-au creat 0 relatie de dependenta: "E~ti
eroul nostru cu conditia ca totul sa fie adevarat".
In varianta a doua, cand in locul calitatilor create ilu-
zoriu nu se afla niciun obiect, apar visuri in roz ~i castele
de nisip. Visatorul plute~te cu capul in nori in dorinta sa de
a fugi de realitatea neplacuta. Astfel el creeaza un poten-
tial excedentar. Intr-un astfel de caz, pentru a putea sa dis-
truga castelele de nisip ale acestui romantic, fortele de
echilibrare vor trebui sa-I confrunte permanent cu realita-
tea aspra. Chiar daca el va putea, prin ideile sale, sa atraga '
mase mari de oameni ~i sa creeze un pendul, pana la urma
utopia va e~ua deoarece potentialul excedentar a aparut pe
un loc gol ~i, mai devreme sau mai tarziu, fortele de echi-
libru vor opri acest pendul.
Inca un exemplu - cand obiectul supraevaluarii exis-
ta numai ca un idea!. Sa presupunem ca 0 femeie i~i ima-
gineaza chipul sotului ideal. Cu cat mai putemica va fi
convingerea ei ca acesta va fi exact a~a cum ~i-I imaginea-
zli, cu amt va fi mai putemic potentialul excedentar creat ~i
el va putea fi stins numai de un subiect cu calitati exact
opuse. Nu-i ramane decat sa se mire: "Unde mi-a fost ca-
pul?" ~i, invers, daca femeii ii repugna, in mod activ bau-
120
tufa ~i grosolania, ea va ciidea din nou in capcana ~i se va
apropia de un aIcoolic sau de un grobian. Individul capata
exact ceea ce nu-i place pentru ca energia mentala pe care
o emite se afla pe frecventa propriei neplaceri ~i in plus
mai creeaza ~i un potential excedentar. Viata une~te ade-
sea oameni complet diferiti care, s-ar parea, ca nu se potri-
vesc unul cu altu!. Astfel, liisand sa se apropie unul de al-
tul oameni cu potential; opuse, foo ele de "echilibrare vor
avea tendinta de a Ie stinger
~ Aqiunea acestor forte se manifesta indeosebi la copii,
pentru ca sub aspect energetic, ei sunt mai sensibili decat
adultii ~i, in consecinta, se comporta firesc. Daca laudat i
excesiv copilul, atunci va fi capricios. Iar daca Yeti incerca
sa nu-I biigati in seama, va va dispretui sau, in cel mai bun
caz, nu va va respecta. Daca prin toate mijloacele yeti dori
sa faceti din el un copil cuminte, edupat, mai mult ca sigur,
el se va imprieteni cu 0 ga~ca dubioasa de pe strada. Daca
va Yeti stradui sa-I modelati pentru a deveni un copil mi-
nune, i~i va pierde orice interes pentru studiu. ~i cu cat il
Yeti impovara cu tot soiul de cercliri ~i ~coli, cu atat va fi
mai mare probabilitatea ca el sa ajunga 0 persoana lipsita
de stralucire.
Cel mai bun Rrincipiu de educare ~i relationare cu
copiii ~! nj.l umru cu ei), care nu va crea niciun potentIa
exce entar, este sa te porti cu ei a~a cum te porti cu musa-
1 a rcasaieiiCOrZI atentie, ~i sa-i respecti ~i sa Ie .
1 ertatea e a a ege, rara a Ie permite sa ti se urce in cap.
Rerajia e Ule construita prin analogie cu ideea ca ~i
durnneavoastra sunte~ doar musafir in aceasta lume. Daca
acceptali regulile jocului ~i nu cadeli in extreme, Yeti putea
121
sa alegeti din tot ceea ce exista in aceasta lume.
Atitudinea pozitiva a unora fata de semeni este la fel
de rAspandita, ca ~i cea negativa. In aceasta privinta se re-
marca un oarecare echilibru. Exista ura ~i exista dragoste.
() atitudine egala, corecta, nu genereaza un potential exce-
dentar. Potentialul apare atunci cand exista un decalaj evi-
dent intre estimare ~i marimea nominaIa. Cota zero pe sca-
la de mi~care poate fi considerata iubirea neconiii ionat -
Dupa cum ~titi, cand ea exista, nu apar relatii de depen-
denta ~i nu se creeaza un potentialul excedentar. Dar 0
asemenea iubire in stare pura se intillne~te rar. In genere,
la iubirea pura se mai adauga ~i alte ingrediente: dreptul de
a fi posesiv, dependenta de a subordona ~i de a supraesti-
rna. Este greu sa te debarasezi de posesivitate - in dragoste,
sa fii stapanul obiectului iubirii tale este pe deplin firesc ~i
in genere este normal, atilta timp cilt nu se trece in una din
cele doua extreme.
Prima extrema este dorinta de posesiune a obiectului
iubirii: care nu va apartine in nici un caz ~i care nici nu
banuie~e ca aveti 0 astfel de dorinta. Intelegeti, desigur,
ca arn in vedere nu doar aspectul fizic aI posesivitatii.
Acesta este exemplul clasic al iubirii neimparta~ite. Iubi-
rea neimplinita a generat totdeauna multa suferinta. ~ i to-
tu~i, in cazul de fata, mecanismul nu este a~a de simplu
cum s-ar parea. Sa ne rearnintim exemplul cu fiorile. Va
place sa va plimbati printre ele, sa Ie admirati, dar cu sigu-
ranta nu v-ati "!trebat niciodata daca ~i ele va plac pe
durnneavoastra. Incercati sa va imaginati ce cred ele de-
spre durnneavoastra. Pot fi diferite supozitii neplacute de
genul: frica, tearna, neplacere, indiferenta. De ce trebuie ca
122
ele sa va iubeasca? Sau iata, durnneavoastra ardeti de do-
rinta de a Ie line in mana, dar nu se poate - ele nu pot fi
rupte din rond sau costa prea mult. Toate acestea nu mai
insearnna iubire, ci 0 relatie de dependenla ~i deja emotiile
dumneavoastra sunt negative.
Prin urrnare, intr-un loc se afia obiectul iubirii dum-
neavoastra., iar in altuI va afiap durnneavoastra ~i doriti
sa-I aveti, altfel spus, ati creat deja un potential energetic.
putem sa presupunem ca acest potential va atrage obiectul
dorit spre dUmneavoastra, intocmai cum masele de aer sa
indreapta din zona de inalta presiune spre zona de joasa
presiune. Daca ar fi ~a! Dar fortelor de echilibrare Ie este
indiferent in ce mod se va realiza echilibrul ~i de aceea ele
pot opta pentru 0 alta cale - sa indeparteze ~i mai mult
obiectuI iubirii durnneavoastra, iar pe durnneavoastra sa va
neutralizeze, adica sa va rupa inima. In plus, la cel mai
mic insucces veti fi inclinat sa drarnatizati ~i mai mult si-
tuatia ("el/ea nu rna iube~te!"), ~i de aceea astfel de gan-
duri va vor trage pe acele linii ale vielii, unde este cale
lunga pana la iubirea impart~ita.
Cu cat dorin\!l de posesiune sau de iubire imoartAsita
este mai puternica; cu atilt actiunea fortelor de ecbilibrare
este mai mare. DeSigur, daca ele vor alege directia care sa
va apropie de "iubiiw I iubita durnneavoastrii, atunci lucru-
rile se vor incheio/intr-un mod fericit. Directia de actiune a
fortelor de echilibrare este u~or de determinat chiar de la
inceput, cand s~ infiripa sentimentului de iubire: daca nu
va va da pace dorinta ca sentirnentul sa fie reciproc ~i daca
de la bun inceput ceva nu este in regula, insearnna ca tre-
buie sa va schimbati brusc tactica. ~i anume - sa iubiti ra-
123
ra sa a~teptati recompense, ~i atunci oscilatiile instabile ale
foqelor de echilibrare vor putea fi atrase ~i obligate sa lu-
creze in favoarea dumneavoastra. In caz contrar, lucrurile
pot sa capete un caracter de aval~a ~i pot scapa de sub
control ~i atunci va fi aproape imposibil de schimbat ceva.
Concluzia este una singura: daca doriti reciprocitat
trebuie pur ~i simplu sa iubiti ~i nu sa va straduiti sa fili
iubit(af"Jn acest caz, in primul rand, nu se va forma un •
potenliaT' excedentar ~i prin urmare cele 50 de procente ale
probabilitiitii ca foqe\e de echilibrare sa actioneze impo-
triva dumneavoastra nu vor apiirea. In al doilea rand, daca
nu Yeti dori reciprocitatea, nu vor apiirea nici gandurile
necontrolate, drarnatice cu privire la iubirea neimpiirtii~ita
~i emisia dumneavoastra mentala nu va va trage pe liniile
respective ale vietii. Dimpotriva, daca veli iubi pur ~i sim-
lu fara a avea drel?tui de osesiune, . .ararne .. mi··
mentale vor cores unde cu acele linii ale vielii unde exis$,
reci rocitate. Caci daca dragostea este imparta~itii nu vor
exista nici relatii de subordonare. Daca oricum Ie aveti, nu
existii motiv de nelini~te referitor la dreptul de posesiune.
Imaginati-va cat va vor cre~te ~anse\e numai pentru ca ati
renuntat sa fiti posesiv/a. l;li apoi, iubirea neconditionatii
este 0 raritate ~i faptul ca ~tim acest lucru ne provoaca un
viu interes ~i slmpatie. Nu v-ar placea ca cineva sa va· iu-
beasca filra sa va pretinda ceva?
A doua extrema a dreptului de a fi posesiv este, desi-
gur, gelozia. In acest caz, foqele de echilibrare au ~i ele
doua variante de a actiona. Daca obiectul iubirii deja va
apaqine, atunci prima variantii va fi aceea ca va va apropia
~i mai mult. Intr-adeviir, unora chiar Ie face placere gelo-
124
zia jurniitiitii sale. A doua variantii inseamna ca actiunea
forte\or de echilibrare va conduce la nimicirea a ceea ce de
fapt a generat gelozia ~i anume a ins~i iubirii. Cu cat mai
puternica va fi gelozia, cu atilt va fi mai profunda ruptura.
Este similar cu a trece de la desfiitarea cu parfumul unor
flori vii la producerea de parfumuri din aceste flori.
Tot ce arn discutat se refera in egala miisurii atilt la
femei cat ~i la biirbati. Acesta nu este inca finalul. Ne yom
intoarce la aceastii problema atunci cand ne yom referi ~i
la alte concepte ale Transurfinguiui. lata cum totui este ~a
de simplu ~i in acel~i timp complicat. Cornplicat pentru
cii individul indragostit i~i pierde capacitatea de a judeca
normal ~i aceste recomandiiri vor fi rnai degrabii inutile.
lar ell, la riindul rneu, n-arn sa rna indispun ca renunt la
dreptui de posesiune asupra recuno~tintei dumneavoastrii.
Dispref §i vanitate
o foarte puternica perturbare a echilibrului 0 consti-
tuie judecarea altor persoane ~i in special dis re In plan
energetic, nu existii oarneni buni ~i oarneru riiI. XlStii doar
oarneni care se supun legilor naturii ~i oarneni care sunt
indignati de situatia de "statns-quo". Intotdeauna, ultimii
sunt sup~i actiunii foqelor ce tind sa refaca echilibrul
pierdut. .
Desigur, adesea apar situatii, in care individul meritii
sa fie judecat. De dumneavoastrii, nu?! Nu este 0 intrebru;e
gratuitii. Dacii respectivul v-a fiicut un rau, prin aceasta a
12.5
perturbat mai intai echilibrul. Durnneavoastra nu sunteti
sursa unui potential nesanatos, ci sunteti uneaita, mijlocul
prin care fortele tind sa refaca echilibrul. ~i atunci cel care
a perturbat lini~tea va capata ceea ce i se cuvine daca
durnneavoastra veli spune tot ce gandili despre el, ~i yeti
lua ~i ni~te masuri, in limite rezonabile, bineinteles. Dar
daca persoana pe care 0 judecali nu v-a fiicut nici un rau
concret. inseamna ca nu durnneavoastra sunteli cel eare
aveli dreptul sa-I invinuiti.
Sa abordam acest subiect strict mercantil. Recunoa~­
teli ca este absolut f"ara sens sa incerci un sentiment de ura
fata de lup, urmllrind la televizor cum sfii~ie 0 oaie. Simlul
dreptalii ne indeamna sa-i judecam pe alii oameni. Destul
de repede, aeeasta devine 0 obi~nuinla ~i nu putini sunt cei
care, cu trecerea anilor, se transforma in acuzatori de pro-
fesie. In majoritatea cazurilor, nu aveli nicio idee cu privi-
re la motivul care I-a indernnat pe respectivul sa procedeze
astfel. Poate ca in locullui ali fi procedat ~i mai rau?!
Prin urmare, cu un asemenea mod de a judeca lueru-
rile creali un potential excedentar in jurul propriei persoa-
ne. ~i ce rezu!ta? Cu cat este mai rau vinovatul, eu atat
durnneavoastra ar trebui sa fili mai bun. Din moment ce
lui, necuratuiui, i-au crescut coarne ~i copite, durnneavoas-
tra trebuie sa fili Inger. ~i intrucat durnneavoastra nu va
pot cre~e aripi, intra in actiune fortele capabile sa refaca
echilibrul. Metodele acestor forte vor fi diferite in funclie
de situalia concretii. Rezultatul va fi unul ~i acel~i: veli
primi un bobamac peste nas. In functie de forta si de for-
ma in care blamaR (condamnati) OS dneya, asss hphama •
poate sa fie abia vizibil sau Ma de puternjc sAyeti pjmeD
126
ar una dintre cele mai rele linii ale vietij.
Chiar durnneavoastra in~iva puteti alcatui 0 listii lun-
ga cu mod uri de blamare ~i cu urmarile acestora. Eu, pen-
tru mai muM clarita~e, voi da cateva exem~p~~I:e'~ N~~~:I
mal drept urmare a
acti unii fortelor de echilibrare puteli sa nimerili in locul
aceluia pe care I-ali dispretuit. Pentru forte, acesta este eel
mai simplu ~i direct mod de a reface echilibrul (armonia)
pierdut. Ii dispretuili pe saraci ~i pe oamenii strii7..ii? Va
puteti pierde ~i durnneavoastra banii ~i casa ~i echilibrul se
reface. Dispretuili oamenii cu defecte flZice? Nici 0 pro-
blema, se va gasi ~i pentru durnneavoastra un accident. Ii
dispretuiti pe alcoolici ~i drogali? Foarte ~or puteti ajunge
In locul lor. Doar nu s-au nascut aslfel, ci au ajuns a~a ca
urmare a unor circumstanle de viata. De ce ar trebui sa va
ocoleasca pe durnneavoastra aceste imprejurari?
caz,
mai rau - s-ar putea sa apara un conflict care sa
nu va aduca nimic bun. Puteli sa zburali din slujbll, chiar
daca aveli absoluta dreptate.
Daca veli condamna pe cineva, de exemplu, numai
pentru faptul ca nu va place cum se imbraca, durnneavoas-
Ira in~iva va yeti afla pe scara "bun-rau" cu 0 treapta mai
jos dedit el pentru ca emiteli energie negativa.
Daca cineva se mandre~te cu succesele sale sau., se
iube~te pe sine, nu este nimic rau in tao Dragostea a
o lect i~i este suficienta sle insa~i, ~i de aceea nu prejudi-
ci.aza pe nimeni. Echilibrul se rupe numai in cazul in care
127
 rioritatea in mod public sau va felicitati in sinea voastra,
supraestimarii exagerate i se opune 0 atitudine disprelui-
comparmdu-va cu altii. Nici nu e cazul sa demonstram ca
toare fala de slabiciunile altora, fala de defectele lor sau
pur ~i simplu, fala de realizlirile lor modeste. Atunci iubi~
a-p arata in mod vadit superioritatea nu aduce nirnic bun,
ci doar ne~laceri din partea ce10r din jur. Comparmdu-se
rea fata de sine se transforma in arnor propriu, infatuare
cu altii in favoarea sa, individul vrea sa se autoafirme in
iar mrullfria se transforma in vanitate. Rezultatul fortelo;
mod artificial pe searna celorlalli. 0 asemenea tendinta
de echilibrare va fi din nou un bobrunac peste nas. .
creeaza un potential chiar ~i numai daca este 0 simpla um-
Dispretul §i vanitatea sunt defecte ale oarnenilor.
bra de aroganla, neexprimata vadito Actiunea forte lor de
Animalelor nu Ie sunt proprii aceste trasaturi. Ele se orien-
echilibrare, in acest caz, se va manifesta ca un bobrunac pe
teaza dupa intentia care urmare§te un anume scop Si prin
aceasta implinesc voinla naturii, care este perfecta. Natura care negre~it 11 prirnili.
E elar ca atunci cmd se compara cu cei din jur, omul
salbatica este desaviir~ita in comparatie cu omul inzestrat
incearca sa-~i dovedeasca importanta. Dar autoafirmarea
cu rapune. Lupul, ca oricare animal de prada, nu simte nici
rezultata prin comparatii este iluzorie. E ca ~i cum 0 mus-
ura ~i nici disprel fala de prada sa. (incercati durnneavoas-
tra i~iva sa urap sau sa dispretuiti un cotlet.) Oarnenii in-
sa i~i construiesc relatiile unii cu altii pe 0 intreaga serie
I ca ar incerca sa patrunda prin gearn, de~i, alaturi, fereastra
este deschisa. Cmd individul incearca sa faca cunoscuta
lurnii importanta sa, energia se pierde pentru mentinerea
de potenliale excedentare. Marepa animalelor ~i a plante-
lor consta in aceea ca nu sunt co~tiente de marepa lor.
. Constiinta i-a adu~ omului. avantaje, dar si un gunoi pagu-
I potentialului excedentar artificial creat. ~elfectioIla'
dimpotriva, dezvolta reale merite ~i de aceea energia
nu se consuma in zadar ~i nu genereaza un potential dau-
b~s, cum ar fi vamtatea, dlspreNL comWe)fU1 de vinOvalie
~l complexul de inferiorjtatef natoI.
E posibil sa vi se para ca energia consumata pentru
comparare este insignifianta. Dar in realitate, aceasta
energie ajunge, chiar cu prisosinla, pentru suslinerea unui
potential destul de puternic. Rolul important il are intenlia
Superioritatea §i inferioritatea
de a direcliona energia intr-o parte sau in alta. Daca scopul
este dorinta de a obtine merite, intentia 11 va propulsa pe
Sentimentele de superioritate sau cele de inferioritate
individ in fata. Daca insa scopul este dorinla de a-~i etala
constituie 0 re1atie de dependenta in stare pura. Calitatile
medaliile, el va bate pasul pe loc ~i va crea un camp ener-
durnneavoastra sunt opuse calitatilor celorlalti ~i de aceea
getic neuniform. Lumea va fi ,,naucita" de straIucirea me-
se creeaza in mod inevitabil un potential excedentar. La
daliilor ~i vor intra in acliune fortele de echilibrare. Alege-
nivel energetic, nu are importanta daca va exprimati supe-
129
128
 rea este practic limitatA: fie de a reimprospata ni~te culori
ve~tejite ale lumii inconjuratoare, fie de a stinge straluci-
rea unui star necuviincios. Prima variantA presupune desi-
gur, un volurn de munca prea mare. Ramane cea de a doua
varianta. FOffele de echilibrare dispun de procedee arhisu-
ficiente. ~i nu au de ce sa-I lase pe vanitos tara medaliile
lui. E de-ajuns sa-i creeze 0 neplacere suparatoare ca sa-i
mai taie din nas.
Adesea, noi receptam diversele neplaceri, probleme
~i obstacole ca tacand parte integrantA din aceasta lume.
Nimeni nu se mira ca toate acestea, incepand cu cele mici
~i incheind cu cele mari, il insotesc pe fiecare om de-a
lungul vietii lui. TOli ne-am obi~nuit cu ideea ca a~a este
alcatuita lurnea noastra. In realitate, neplacerea este 0
anomalie §i nicidecurn un fenomen nomial. De unde plea-
ca ~i de ce vi se intampla tocmai durnneavoastra este ade-
sea greu de stabilit in mod logic. A~ este. Intr-un fel sau
altul, majoritatea neplacerilor sunt determinate de actiunile
fortelor de echilibrare pentru inlaturarea potentialelor ex-
cedentare create de durnneavoastra sau de persoane din
gercul durnneavoastra de cunostinte. NlI va dati seama ea
durnneavoastra in~iva creati potenriale excedentare ~i apoi
credeti ca neplacerile sunt un rall inevitabil ~i nll intelegeli
ca, de fapt, este yorba despre manifestarea fortelor de
echilibrare.
PlIteti sa scapali de cea mai mare parte a neplacerilor,
daca va eliberali de eforturile titanice, orientate spre susli-
nerea potenlialelor excedentare. Energia titanica nu nurnai
ca se irose~te in zadar ci ~i transforma fortele de echilibra-
re de a$a maniera incat rezultatul este contrar intenliei.
130
A~a ca este absolut neeesar sa ineetali sa va zbateli ca
musca pe geamul ferestrei ~i sa va reorientati intenlia in
vederea dezvoltarii calitalilor durnneavoastrii, lara sa va
mai gandili la locul pe care il aveli pe scara excelenlei.
Eliberati-va de povara grijii fata de propria irnportanla ~i
Yeti scapa de actiunea fOffelor de echilibrare. Problemele
vor fi mai puline ~i ea urrnare va cre~te ~i increderea in
propriile foffe.
Pe de alta parte, trebuie sa renuntati chiar ~i la cele
mai mici ganduri ca ali fi capabil sa controlali lurnea in-
conjuratoare. Indiferent ce loc ocupati pe scara socia ,
~ 0 astrei de pozilie veli fi in pierdere. Incercarile de a
schimba lurnea inconjuratoare distrug echilibru!. Imixtiu-
nea activa in organizarea sociala lezeazli, intr-o masura
mai mare sau mai mica, interesele mu!tor oameni.
Transurfingul ne perrnite sa ne alegem soarta lara sa lezam
interesele nimiinui. Este mult mai eficient decat sa aClio-
narn direct, infruntand piedicile. Soarta se afia intr-adevar
in milinile durnneavoastra, dar nurnai in sensu! ca vi s-a
oferit posibilitatea sa vi-o alegeli §i nicidecurn sa vi-o
schimba\i. AClionand de pe pozi\ia de fiiuritor al soq ii in
sensu! propriu al cuvantului, multi oameni sunt invinsi. In
Transurfing nu exista loc pentro luptA, de aceea puteti, cu
un sentiment de u~urare, "sa ingropati securea razboiului".
Pe de alta parte, renunlarea la excelenta, nu are nimic
comun cu autournilirea. Minimalizarea propriilor merite
insearnna superioritate cu semn invers. In plan energetic,
semnul nu are semnificalie. Marimea potentialului aparut
este direct proportionala cu semnificatia schimbarii valorii.
In confruntarea cu valoarea, fortele de echilibrare actio -
131
 neazli astfel ca sa 0 coboare de pe piedestal. In cazul com-
plexului de inferiori~te, fortele de echilibrare 11 obliga pe
individ sa incerce pe orice cale ~i sa-~i puna in valoare ca-
litalile sUbapreciate in mod artificial. Fortele de echilibrare
actioneaza frontal, tara a se preocupa de nuantele relatiilor
interumane. De aceea, individul se poattil. nefiresc, accen-
tu3nd prin aceasta ~i mai mult ceea ce vrea sa ascundil..
De exemplu, adolescenlii se poartil. insolent,
mascandu-~i in felul acesta neincrederea in ei i~i~i. Cei
timizi se pot purta obraznic, pentru a-~i ascunde timidita-
tea. Oamenii. care se sUbestimeaza, dorind sa fie receptali
in cea mai bunil. postura, se pot purta rigid sau fals. ~i a~a
mai departe. In oricare dintre aceste situaPi, lupta cu com-
plextil respectiv, atrage dupa sine urmari mult mai nepla-
cute dedit complexul ins~i.
Dupa cum vedep, toate aceste incercari sunt inutile.
Este zadarnic sa te lupli cu complexul de inferioritate.
Unica modalitate de a evita urmil.ri1e este chiar evitarea
complexului ins~i, ceea ce este destul de complicat. Sa iP
tot spui pentru a te convinge ca totul este excelent, de
asemenea este inutil. Nu te pOli minli la nesfi1r~it. In aces!
caz te poate ajuta tehnica slide-urilor despre care yom
vorbi mai tarZiu. . ..
In etapa aceasta, este suficient sa ne clarificam fapiul
ca focalizarea atenpei pe defectele proprii in comparalie
cu calitalile altora, este tot un fel de dorinla de a-ti etala
superioritatea. Rezuitatul va fi opus intenpei. Nu va mai
gandip ca cei din jur acordil. defectelor durnneavoastra
acee~i atenpe pe care 0 acordali durnneavoastra in~iva. In
realitate, fiecare e preocupat numai de propria persoana,
132
~a incat puteli sa renuntali lini~tit la aceasta greutate ce va
apasa umerii. Potenlialul excedentar va disparea, fortele de
echilibrare nu vor mai amplifica situatia, iar energia elibe-
rata va fi orientata spre dezvoltarea calitatilor.
Este yorba despre faptul ca IL.trebuie sa lupti c_u
l!ro . riile defecte ~i nu e necesar sa Ie asCunzl, CI s '
compenseZi pnn c ltali. Ipsa uselll poate I co -
pensa prm armec. XlSta oameni cu 0 infiiti~are neatra-
gatoare, dar este suficient sa inceapa sa vorbeasca ~i con-
locutorul este in intregirne cople~it de farmecul acestora.
Defectele flZice pot fi compensate prin siguranta de sine.
Cali oameni mari din istorie n-au avut 0 infilp~are jalnica!
Incapacitatea de a te relationa cu u§urinta poate fi inlocuita
eu stiinta de a asculta. Exista un dicton: "Toata lumea
minte, dar asta nu schimba lucrurile deoarece nimeni nu
aseulta pe nirneni". Volubilitatea durnneavoastril. ii poate
interesa pe oameni, dar numai in ultima instantil.. Tofi, ca
~i durnneavoastra de altfel, sunt preocupali exclusiv de
propria persoana, de problemele personale ~i de aceea un
bun ascultator, caruia ii pop varsa tot foeul - este cu ade-
varat 0 comoara. Pe oamenii timizi ii pot sfiltui un singur
lueru: pastrati aceasta calitate ca pe 0 comoara! Fili con-
~i ell. tirniditatea are un farmec ascuns. Cand nu Yeti
mai lupta cu propria timiditate, ea mi va mai parea stanga-
eie ~i oamenii va vor sirnpatiza.
Inca un exemplu de compensare. Necesitatea inven-
tata de "a fi dur" adesea il determina pe un individ sa ur-
meze exemplul acelora care au re~it sa obtina calificati-
vul de "dur". Maniera hilaril. de a copia un scenariu strain
duee, pur ~i sirnplu, la parodiere. Fiecare i~i are scenariul
133
propriu. Este de ajuns daca v-ali ales lelul, crezul vielii §i
ya desflisurali via!a in concordanla cu el. Imitarea aitora,
pentru obtinerea statutului de dur, insearnna sa folositi me-
toda mu~tei care se love~te de sticla ferestrei deschise. De
exemplu, intr-un grup de adolescenti, devine lider acela
care traie~te conform propriului crez. El n-are nevoie sa
imite pe cineva pentru ca ~i-a ca~tigat dreptul de a nu se
consulta cu ceilalti despre cum anume trebuie sa procede-
ze. Nu are nevoie sa copieze pe cineva anume, ~tie care-i
este valoarea, ~tie ce are de facut ~i nu trebuie sa se ploco-
neasca in fata nimanui, nu considera ca e necesar sa se jus-
tifice de ce procedeaza a~a ~i nu altfel. Astfel, el este ferit
de potentiale excedentare ~i I~i ca~tiga 0 superioritate bi-
nemeritata. in orice fel de grupuri, lideri devin aceia care
actioneaza corespunziltor crezului lor.
Vedeti unde este deschis oberliht-ul? Poate ganditi de
maniera: "toate acestea n-au nimic comun cu mine, nu su-
far de boala asta". Nu incercati sa va mintiti singur. ~
om, Intr-o masura mai mare sau mai mica, este tributar
tendintei de a crea potentiale exeedentare In jurul propriei
persoane. Dar dadl yeti folosi principiile Transurfingului,
complexul de inferioritate sau eel de superioritate vor dis-
parea din viala durnneavoastra.
Dorinta de a avea ~i a nu avea
"Multe vrei, putine capeti". Este un mod de a se ta-
china al copiilor cand vor sa-~i faca in ciuda unii altora.
134
Exista un temei aici. Numai ca eu a~ formula astfel: . ~piiio.
-~~~~~~~'nmru~ l~t~~~~
ceva ali
miza totul pe 0 carte, se ereeaza un uria~ potenlial exce-
dentar care distruge echilibrul. Fortele de eehilibrare va
1mping pe aeea linie a vietii unde nici nu poate fi yorba de
realizarea dorinlei dumneavoastra.
Daca ar fi sa ne Infil.li~am la nivel energetic eompor-
tamentul individului ars de dorinla, tabloul ar arata cam
~a. Un porc mistret are dorinta apriga sa prinda pasarea
albastra. ~i-o dore~te foarte mult, ii curg balele, groMie ~i
rama pamantul de nerabdare. ~i, firese lueru, pasarea I~i ia
zborul. Daea, dimpotriva, se preumbla indiferent pe langa
ea, ~ansele lui sunt extrem de mari s-o prindii de coadii.
Se ot evidentia
transforma in
intenlie ferma de a poseda ~i de a acliona. 0 astfel de do-
rintii se Indeplineste. Potentialul dorinlei se disemineaza
Intrucat energia se consuma prin acliune.
aoua forma este dorinta pasiva, chinuitoare care
reprezintii un potential excesiv, in stare pura, care planeaza
in campul energetic; In cel mai bun caz, consuma in mod
inutil energia nefericitului ~i in cel mai rau caz atrage di-
verse neplaceri.
Cea mai diabolica estem a ormlk cand dorinta pu-
!emica se transforma In dependenta fala de obiectul dorH
!rnportanta deosebitii creeaza, in mod automat, 0 relatie de
nden a. Aceastlr genereaza un potential excedentar
puternic care-dl:tffiiiIna 0 reactie la fel de putemica a for-
t
elor de echilibrare~ De obicei se creeaza orientari de tipul:
135
"Dadi am sa reu~esc acest lucru, situalia mea va fi cu totul
alta", "Daca nu voi re~i, viala mea nu mai are niciun
sens", "Daca voi realiza acest lucru, voi demonstra tuturor
~i mie, deopotrivll, cine sunt cu adevarat", "Daca nu voi
reu~i aceasta, inseamna ca nu fac nici doi bani", "Daca voi
obline acest lucru, va fi formidabil", "Daca nu voi obline
acest lucru, va fi foarte rau" ~i a~a mai departe cu diverse
varialii.
Angajandu-va intr-o relalie de dependen!3 fala de
obiectul dorintei sunteli atrasi intr-un asemenea vme;. in-
cat Xa epujzali total in lupta pentru obtinerea lucrului dotil
In final, nu oblineti nimic ~i ajungeti sa renunlali la ce ali
dorit. Echilibrul este reracut, fortelor de echilibrare fiin-
du-Ie absolut indiferent faptul ca dumneavoastra ali suferit
atat. Totul s-a petrecut astfel, din cauza nevoii dumnea-
voastra imperioase ca dorinta sa vi se realizeze. Pe un taler
al balanlei a fost dorinla, iar pe celiilalt taler, toate circum-
stantele potrivnice.
Se realizeazli doar primul tip, cand dorinta se trans-
fonna in simpla inten£ie, neinfluentatii de potentiale exee-
dentare. Ne-am obi~nuit cu faptul ca in lumea noastra tre-
buie platit totul, nimic nu se obline degeaba. De fapt, a plat necazul. Este suficient sa renuntali la aceastii maniera
plijtjrn gentru potentialele excedentare pe care noj insine nj
Ie cream. In spaliul variantelor totul este gratuit. Daea dis-
eutam in ace~ti tenneni, plata pentru implinirea dorinlei 0
eonstituie inexistenta importantei ~i a relaliilor de depen-
denta. Pentru a treee pe acea linie a vie ii, unde luerul dorit
devine realitate, este suficientii doar nergja sim lei inten-
Ii.i. Despre intenlionalitate Yom vorbi mai tarziu. Acum
yom enunla doar ideea ea . pia intenlie este unitatea din-
136
tre dorinta ~i actiune, in absenla importanlei. De exemplu,
intenlia de a merge la chio~cul de presa sa iau ziarul, este
o intenlie simpla.
e u cat se da 0 mai mare importanla unor evenimente,
.£U atat probabilitatea esecului este mai mare. Daca aeor-
dali 0 foarte mare importanlli lucrului pe care-I aveli ~i il
pretuili excesiv, mai mult ca sigur, el va va fi luat de eatre
fortele de echilibrare. Daca ceea ce dorili sa oblineti este
la fel de important, atunci nu sperali ca il veli avea. f=,::.s
s.a «Qb~rati ~tach~ta insemnatalii, a importantei.
e exemp u, sun e ne un u noua umneavoastra
m~ina: suflati orice fir de praf care se depune pe capota
m~inii, sunteli extrem de grijuliu, va temeli ca nu eumva
sa 0 zgiiriati, 0 bibilili, 0 plizili ca pe lumina ochilor. D(ept
urmare, se fonneazli un potential excedentar. Dumnea-
voastra ati fost cel care i-a acordat 0 importanta atilt de
mare! In realitate, in campul energetic, importanla ei este
egala cu zero. Drept urmare ~i, din pacate, fortele de eehi-
librare il vor gasi rapid pe imbeeilul care va va "sehilodi"
m~ina. Sau chiar dumneavoastrli ali dat-0 in bara fiind
excesiv de grijuliu: undeva n-ati fost pe fazli ~i s-a intam-
de idolatrie ~i sa va raportati nonnalla vehiculul dumnea-
yoastra ~i gradul de periculozitate va'scadea simlitor. A te
purta nonnal nu inseamnli nicidecum neglijenla. Va puteli
ingriji irepro~abil ~ina, Iarii sa faceli din ea 0 obsesie.
Existii ~i tin alt aspect al dorinlei arzlitoare de a avea.
Exista parerea ea daca iii dore~ti foarte mult, pOli sa oblii
totul. Ar putea parea ca ~ este: ca 0 dorinlli foarte puter-
nica va va piasa pe acea linie a vietH, unde dorinla se va
137
Implini. Dar nu e a~a. Daca dorinta dumneavoastra S-a
transformat In dependenta, Intr-un soi de psihoza, de ten-
din\a isterica de a obtine cu orice pre\ acel ceva, Insearnna
eli In suf)etul dumneavoastra nu credeli In Indeplinirea ce-
lor dorite ~i, prin urrnare, translali (transrniteli) emisie "cu
interferenle puternice". Daeli nu credeti - va stradui\i din
toate puterile sa va convinge\i ~i In felul acesta intensifi-
cati poten\ialul existent. Exista pericolul ca pentru "dorin\a
vietii mele", sa va ratati Intreaga via\a. Singurul lucru pe
care-I puteti face este sa dirninuati importan\a scopului
propus. Procedati la fel ca atunci cand va duceti sa va lua~
ziarul de la chio~cul de presa.
Dorinta puternica de a evita ceva anume reprezintii
ea
u[p]ar 10Wd a nemulrumirii fata de lumea Inconj uriitoa-
re §au de sine. eu cat necesitatea este mai putemicil, cy
atilt potentialul excedentar este mai putemic. eu cat vii
doriti mai mult sii nu se Intiimple un anume lucru. cu atilt
este mai mare posibilitatea confruntarii. Fortelor de echili-
brare Ie va fi indiferent cum se va realiza echilibrul. EI
poate fi obtinut pe doua ciii: fie ferindu-va de confruntare,
fie confruntiindu-vii. Este de dorit ca In mod con~tient sii
evita\i confruntarea pentru a nu crea un potential. De~i
aceasta nu rezolva totul. €iiwhyii:gfuldilrllr.'C nu-do
.qi sa se.1ntample,.emiteli--energit::PJ::freCYellfa;1l.s:elei iniJ,
on dbligatol'iu ~1UClntfunp1 1\!1!:h;AAna obI}
Gee exact;::eea ce nu dorittW'4fR:¢acti . car e -=m';a"':l';"r::r.-u~c:':'u:-':iat>a'~e::-:r=l-':l
Lucrurile se petrec astfel. Insul In cauzil., se afJa la un
dineu festiv, sa zicem la 0 ambasada, unde totul este sobru,
plin de solernnitate. $i tam-nesam, respectivul Incepe sa
gesticuleze, sa bata din picioare, sa lipe cat 11 tine gura, ca
138
nu vrea sa fie dat afara. Evident, apare paza, ciudatul este
evacuat cu fOlia, el se impotrive~te ~i urla, dar este scos
afarli imediat. Este un tab lou cu caractere ingro~ate, nu e
real, dar la nivel energetic, totul decurge cu aceea~i inten-
sitate potrivit celor infllti~ate .
Sa mai luarn un exemplu. Sa zicem, ca in plina noap-
te va treze~te din sornn un zgomot de la vecini. Vreti sa
dorrniti, maine trebuie sa fiti bun de lucru, dar alaturi pe-
trecerea este in toi. eu cat va enervati mai mult, cu atat
este mai tare zgomotul. Daca ii veti afurisi pe miisura tul-
burarii ce ali resim\it-o, exista garantia ca asemenea nopti
se vor repeta din ce in ce mai des. Pentru rezolvarea pro-
blemei in cauzil. este bine sa folositi metoda prabu~irii sau
stingerii pendulului. Stingerea va fi posibila daca ve\i trata
cu ironie situa\ia respectiva. in genere, 0 puteti ignora. tara
sa manifestali niciun fel de emotii fata de cele intiimplate.
Atunci va avea loe prlibu~irea pendulului ~i nu se va mai
ivi niciun potential. Fie ca aceasta atitudine sa va aduca
lini~te, realiziind cli aveli libertatea de alegere ~i ' delineli
~tiinta de a va folosi de ea! In curand, vecinii se vor lini~ti.
latil cum lucreazil. stiipanirea de sine; puteli incerca.
Acum ve\i putea analiza la ce anume ali acordat prea
multil importan\li ~i care a fost rezultatul. ac lucrur'
fau de tot la naiba cu importan\lI, d§ ,arasall-y.
el1enoen
na ;';n;-;:e~.t:;
n-r.;e;r,u~
~'iitasttmili ,a nstde1'!lti ca ali
suferit 0 mare infrangere. ucuni\i-v . in cazul acesta, for-
lele de echilibrare vor fi de partea dumneavoastra pentru
ca sarcina lor este sa compenseze raul prin bine. Nu poate
139
 SentimentuI de vinovatie indus, adica insuflat din
sa fie tot timpul rau, la fel cum nu poate fi tot timpul bine.
afara de unii oameni "corecti" creeazii un potential la pa-
Nimeni nu va putea sa fie toata viata pe valul succesului.
trat intrucat pe individ ~i ~a II mustra co~tiinta, la care se
La nivel energetic, lucrurile arata aproximativ astfel: ati
adauga ~i furia "corectilor". $i in SIar~it, sentimentuI de
fost atacat, ati fost ofensat, vi s-a luat totul, ati fost stalcit
vinovatie nefondat, legat de inclinatia inniiscuta de "a fi
in biitaie, apoi vi s-a viirat in mana un sac de bani. Cu cat
riispunziitor pentru tot ce se intiimpla" creeazii cel mai ma-
ati fost mai pagubit, cu atilt vor fi mai multi bani in sac.
re potential excedentar. in acest caz, nu trebuie sa ai mus-
triiri de con~tiinta deoarece cauza a fost nascocita. Com-
plexul de vinovatie poate sa-i amiirasca viata omului, pen-
tru ca el este in permanenta expus actiunii fortelor de echi-
Sentimentul de vinovatie
, librare, adica tuturor pedepselor posibile pentru vinovatii
inchipuite.
• Sentime,!tuI de vinovatie este un potential excedentar
lata ce se spune: "Ce bine e sa fii nesimtit!" De regu-
ill stare pura. In natura nu exista notiunile de bine sau rau.
Iii, forte1e de echilibrare nu-i ating pe aceia care nu au
Pentru fortele de echilibrare faptele, ~i bune ~i rele, sunt
mustriiri de con§tiinta. $i ce mult ne-am dori ca Dumnezeu
echivalente. Echilibrul se reface oricum daca apare un po-
sa-i pedepseascii pe netrebnici! Ar trebui ca dreptatea sa
tential excedentar. Ati Iacut ceva rau, v-ati dat seama ca e
triurnfe, iar raul sa fie pedepsit. Din pac ate, naturii nu i-a
rau, va simtiti vinovat ("trebuie sa fiu pedepsit") - ati ge-
fost dat sentimentuI de echitate oricat ar fi de trist. Ba
n.era~ un ~otential. Ati ~roc_edat bine, v-ati dat seama, v-ati
. dimpotriva, oamenii corecti, care au innascut sentimentuI
slmt1t mandru ("trebme sa fiu gratuIat"), ati generat de
de vinovatie, au parte in permanentii de necazuri, iar cei
asemenea un potential. F rtele de echilibrare nu ~tiu pen-
cinici ~i lipsiti de scrupule, nu numai ca nu sunt pedepsiti,
tru ce anume trebuie sa fii pedepsit sau sa fii recompensat.
ba chiar, uneori au parte de succese.
Ele doar . ileazii inegalitatile din ciimpul energetic.
Sentimentul de vinovatie creeazii, in mod obligatoriu,
Riisplata,pentru' sentimentuI de vinovatie va fi intot-
scenarii de pedepsire rara ca dumneavoastra sa fiti con~ti­
deauna pedeapsa, sub 0 forma sau alta. Dad!. acest senti.
ent de acest lucru. Conform acestui scenariu, subco~tien­
ment nu exista, s-ar putea ca nici pedeapsa sa nu existe.
tuI va indeamna sa va faceti datoria. in cel mai bun caz, va
Din pacate, -.
tiiiati la un deget sau va alegeti cu niscaiva vanatiii sau
apar ceva probleme. lar in cel mai rau caz, puteti avea un
accident cu urmiiri grave. lata la ce duce sentimentul de
vinovatie. EI aduce numai distrugere, nu are in e1 nirnic

141
140
 folositor ~i creator. Nu trebuie sll va chiuie mustrlirile de
constiintll, ele nu ajutllia nimic. Mai bine incercati sll pro,
cedali in asa eel. incat, ulterior, sll nu va simtiti vinovat. ~i
dacll a fost sa se intample ceva, nu are sens sll va mai chi,
nuili, nimllnui nu,i va fi de folos.
Povelele biblice nu reprezintll morala in sensul ca
trebuie sa ne purtllm bine, ci ni se fac recomandliri - cum
sa facem sa nu stricllm echilibrul. Noi suntem aceia care,
aviind rudimente din psihologia copilului, interpretllm
aceste povete in sensul ca dacll nu suntem curninti, mama
ne va pune la coil. Dimpotrivll, nimeni nu intentioneaza
'sll,i pedepseascll pe cei pu~i pe ~otii. Inclllcfuld echilibrul,
oamenii i~i creeazll singuri probleme. Iar povetele doar
avertizeazli asupra acestui aspect.
Dupa cum arlltarn anterior, sentimentul de vinovalie
este sfoara de care trag pendulii, in special manipulatorii.
Manipulatorii sunt oameni care actioneaza dupa formula:
"Trebuie sa faei ce,ti spun pentru ca e~ti vinovat." sau
"Sunt mai bun decat tine pentru ca tu nu ai dreptate". Ma,
nipulatorii incearcll sa Ie insufle "pupilelor" lor sentimen,
tul de vinovatie pentru a Ie putea domina sau pentru pro,
pria lor afirmare. In aparenta, ace~ti oameni sunt "corecti".
Ei au decis de multll vreme ce e bun ~i ce e rau. Ei spun
exact ce trebuie ~i de aceea au totdeauna dreptate. Toate
faptele lor sunt corecte, irepro~abile. .
Trebuie insll sll precizllm cll nu toti oamenii coreqi
sunt inclinati sa manipuleze. De unde a aparut nevoia rna,
nipulatorilor de a-i invllla pe allii ce sa facll, cum sa facll ~i
mai ales sa-i dirijeze? Nevoia aceasta este determinata de
faptul cll, in sufletullor, ei au indoieli. Aceastlliupta inte,
142
rioara ei 0 ascund cu iscusinla atilt fatll de cei din jur, cat ~i
fala de ei in~i~i. Neaviind propriului suport interior, pe ca-
re oamenii cu adevlirat corecti it au, manipulatorii vor sa
se afirme pe seama altora. Nevoia de a-i invllla ~i de a,i
dirija pe allii apare din dorinla lor de a-~i consolida pozilii-
Ie rninimaliziindu-i pe cei aflati sub tutela lor. A~a apar
relaliile de dependenlll. Ar fi fost grozav dacll fortele de
echilibrare le-ar aplica manipulatorilor ceea ce ei meritll,
potrivit regulii: "Dupa fapta ~i rasplata". Dar potenlialul
excedentar apare numai acolo unde exista tensiune ~i unde
energia nu circula. In acest caz, cel aflat sub tutela ii ce-
deazli manipulatorului energia sa ~i de aceea nu exista un
potential iar manipulatorul actioneaza fua a fi pedepsit.
Imediat ce 0 persoana a declarat ca este dispus sa-~i
asume 0 vina, manipulatorii se ~i agata de ea ~i incep sa,i
suga energia. Pentru a nu cadea sub influenta lor trebuie
doar sa nu vll mai simlili vinovat. Nu sunteti obligat sa va
justificali in fata nimllnui ~i nimllnui nu-i datorati nimic.
Daca intr-adevlir existli 0 vina, puteli suporta pedeapsa,
dar nu co'!.tinuali sa va simlili vinovat. Ali rllmas cu ceva
dator celor' apropiali? De asemenea, nu, din moment ce
durnneavoastra va ingrijili de ei din convingere ~i nu din
constriingere. E cu totul altceva. Renunlati la inclinatia de
a va justifica, daca aveli 0 asemenea tendinla. Atunci ma-
nipulatorii vor intelege cll n-au de ce sa se agate de dum-
neavoastra ~i va vor Illsa in pace.
Apropo, cauza initiala a complexului de 'inferioritate
este sentirnentul de vinovlltie. Dacll incercat vreodata
143
 prin vorbe, nu se poate dovedi acest lucru. Daca nu cre-
dumneavoastra sunteti judecatorul propriei culpe. Vi se
pare insa ca sunteti judecatorul. In realitate se intiimpla deli - verificat i !
Sunt inca doua aspecte interesante ale sentimentului
altceva. Initial, sunteti dispus sa va asumati vina - n-are
de vinovatie: tere ura amenii care au acest sen-
importanta pentru ce anume. Pur ~i simplu sunteti de acord
timent se subordoneazii totdeauna voinlei altor oameni ca-
ca sunteti vinovat. Daca ~a stau lucrurile, puteti fi ~i in-
re nu iI au. ~ potential, eu sunt dispus sa recunosc ca
culpat ~~ s~ supo.rtati ~i pedeapsa. Comparandu-va cu altii.
as pUlea fi cat de cat vinovat. in mod incO!lStient sunt dis-
Ie penmt~tI ~a-sl a:oge drep~ de a-si afirma superiorita-
tea asupra-va. Luatl seama, smgur le-ati acordat dreptul sa
pus sa suport si pedeapsa. adica sunL4ispus sa ml!, suoun·
Dar daca nu am sentimentul de vinovatie, dar simt nevoia
se considere mai buni! Mai mult ca sigur ei nu gandesc ~a,
sa ma afirm pe seama altora, inseanmii ca sunt disponibil
dumneavoastra sunteti cel care a hotiirat ca lucrurile ar sta
sa devin manipulator. Nu vreau nicidecum sa spun ca oa-
~a ~i in numele lor sunteti propriul judecator. RezuM ca
menii se impart in manipulatori ~i marionete. Acordati to-
ei va judeca pentru ca dumneavoastra in~iva v-ati trirnis in
judecatii. . tu~i atenlie acestei legitiiti. §1iP'l Pii sj djrigiJjtorij 211 §59-

Luati-va inapoi dreptul de a fi dumneavoastra in~iva

timeptu! de vinovatie dezvoltat in mai mica masura say
w ar nu-! au deloc. Cinicii ~i persoanele care ~i-au "co-
~i ridicati-va de pe banca acuzatilor. ·Nimeni nu va in:
mandat" con~tiinla nu CullOSC sentimentul de vinovatie.
driizni sa va judece, daca nu va considerati vinovat. Numai
Metoda lor este sa calce pe cadavre. Nu e de mirare ca la
dumneavoastra in~iva, de buna voie, puteti sa acordati al-
putere adeseori yin personalitiiti "murdare". Aceasta nu
tora privilegiul de a va fi judecatori. Ar putea sa para ca
insearnna ca puterea este ceva rau ~i ca oamenii aflati la
fac d.emagogie. Daca defecteIe sunt reale, se vor giisi tot-
putere nu sunt buni. S-ar putea sa aveti norocul sa deveniti
deauna ~i oamenii care vor remarca acest lucru. In mod
un favorit al pendulului. Fiecare hotiir~e singur cum sa-~i
cert, se vor giisi. Dar numai in cazul in care vor simti ca
cantareasca con~tiinta - in aceastii privintii, nimeni nu are
sunteti dispus sa va asumali vina pentru propriile defecte.
dreptul sa dea indicatii. Cat prive~e sentimentul de vino-
Dadi, fie ~i pentru 0 secunda, ati recunoscut ca sunteti vi-
vatie, in oricare caz, trebuie sa renuntati la el.
novat de faptul ca nu sunteti la fel de bun ca ceilalti, ei vor
Curajul - este ins~irea opusa sentimentului de vino-
simti imediat. ~i invers, daca vii eliberati de sentimentul
vatie . Natura fricii se afla in subco~tient ~i cauza ei 0
de vinovatie, nimiinui nu-i va rnai trece prin minte sa se
constituie nu doar fuca de necunoscut, ci ~i temerea de
afirme pe searna durnneavoastra. Aici se manifestii 0 foar-
pedeaps~. Daca sunt vinovat, potential, sunt de acord sa
te fina influenta a potentialului excedentar asupra mediului
suport'pedeapsa ~i de aceea rna tern. Intr-adevar, cutezato-
energetic inconjurator. Din punct de vedere al bunului
rii nu numai ca nu au mustriiri de co~iinta, dar nu au nici
simI, este ~eu de crezut acest lucru sutii la sutii. To~i
145
144
cel mai mic sentiment de vinova~ie. N-au de ce sa se teama,
intrucat judecatorul lor interior afirma ca au 0 cauzA
dreapta. Vietima infrieo~ata - are dimpotriva 0 alta pozi.
~ie: nu sunt sigur eli proeedez coreet, voi putea fi invinuit
~i ?rieine rna poate pedepsi. Simtam!intul de xinoyatj ..
oriea! ' de slab si de bine ascuns, deschide portile
subcgnstiente RegrO! p. psa ..Daeli rna simt vinovat, in·
searnna ca, potential, sunt de acord ea un ho~ sau un bandit
sa aiM dreptul sa rna atace ~i de aeeea rna tern.
Oamenii au inventat 0 modalitate interesanta de disi-
pare a potentialului exeedentar si anume rugamintea de
iertare. Aeeasta e, intr-adevar, efieienta. Daca omul are in
el sentimentul de vinova~ie, are tendinla sa pastreze ener·
gia negativa ~i genereaza un potenlial excedentar. Ceriind
iertare, se elibereaza de acest potential ~i perrnite energiei
sa se resoarba. Rugamintea de iertare, recuno~terea gJ;~~'
Iilor, rugaciunile pentru iertarea pacatelor, spovedania -
toate acestea sunt metode de eliberare de sub influenJa po·
ten~ialului de vinova~ie . Ceriind intr-un fel sau altul iertare
individul se elibereaza de sentimentul de vinova~ie creat
de el ihs~i ~i ii este mai u~or. Este necesar doar a·
ri i ca nu cumva cainla sa se transforme in dt;.£end a Cunoscutul scriitor rus, Anton Pavlovici Cehov spu-
~ m!!IIipulatori. Ace~tia atat ~teapta, pentru ca eeriin-
du-va iertare, va recunoa~teli gre~eala ca sa va pute~i elibe-
ra de poten~ial. Manipulatorii vor avea grija sa va amin-
teasea mereu de ea pentru a va obliga sa va sim~i~i inconti·
nuu vinovat. Nu ceda~i in fala provocanlor lor, ave~i drep-
tul sa cere~i iertare pentru gre~eala 0 data pentru totdeauna.
Eliberarea de sentimentul de vinovalie este cel mai
eficient mijloc de supravie!uire intr-un mediu agresiv: in
146
'nchisoare, in banda, in armata, pe strada. Nu
I . _ in,;:
tiim
==;;.:..:,
•
in lumea interlopa, ac~ioneaza 0 regula taclta: , m-
cr nu e teme Il..ce.r" Aceasta regula esle un aver-
tisment pentru a nu crea potentiale excedentar~. La b.aza
potenlialelor, care va pot face dese~icii in medll a~reslve,
se afla sentimentul de vinovalie. Iti ,poti past':,a slguran-
~alseeuritatea, demonstriindu-~i forta. In lumea 10 ~are su-
pravie~ie~te cel mai puternic ac.est credo ~ctl?neaza.
Dar aeest remediu este prea exceslv. Mult mal eficlent a~­
~ioneaza eliminarea posibi1ita~ii poten~iale_ de pede~psa dm
subeon<tient.
, Pentru ilustrare notAm urmatoarele: ., 10 fosta
d
Uniune Sovietica, detinutii politici erau inearceratl 10 mo
intentionat impreuna cu de~inu~ii de drept eom~ p~ntru ~
Ii se infriinge voinla. Dar rezultatul a fost ca mulll dmtre el,
personalita!i ie~ite din eomun, ~u .numai eli nu au. cazut
jertIa batjocurilor, dar ~i-au c~t1g~t chiar notonetat~a
printre de!inuli. :;>i aeeasta, pentru c{Jqndependen~a propn.e
~i demnitatea ·sunt preluite mai mult decat fo~a. Forta fizl:
ca - multi au, pe ciind personalitat~ puten.u~~ - PU!I~J.
Este un fenomen rar. Cheia propnel demruta~l se afla 10
absenla sentimentului de vinovalie. . .
nea: "Pieatura cu pieatura storc robul di~ mine". Prin.aces-
te cuvinte el sublinia stradania de a se ehbe~a de ~en~me~­
tul de vinovalie. Eliberare insearnna sa IUp~l ~u ~m.e l~sutJ.
in Transurfmg, nu exista insa loc pentru lupta ~I sJiUJre de
sine. Este preferabil altceva: "Sa refozi, sau altfel ~pus .
alegi. u este cazul sa storei din tine, sa su~ se~~.
mentul de vinovalie. Este suficient sa-ti penrull un tral I~
concordanla cu erezul ales.
147
 III . . Q'
wjttI:Jeca?Mi i ' ~ . I
ilp llJ ~J Q , j N ",u"'P·IIUlthllll.", rtJdr f)acav
•• • energetica, de aceea frica de a nu pierde banii sau de a c~­
e~i :permite sa fili dumneavoastra in~ivi\J nu va mai fi ne-
voie sa va justificali, iar tearna de a fi pedepsit se va risipi.
Atunci se va mai intampla un lucru intr-adevar maretrni_
men! nu va mlii indriizni sa va;:jigneasca, oriunde vi Yeti
afla: la inchisoare, in armata, in ga~ca, la lucru, pe stradii,
la bar - oriunde ar fi. ieiodata nu yeti mai ..fi pus in situa-
tia ea eineva sa va am:eninre eu forta Sa! Din cand in cand
unii vor avea parte de violenta intr-o forma sau alta, dar
dumneavoastra nu, pentru ca ali alungat din propriul sub,
~~tient sentimentul de vinovatie ~i prin urmare pe liniile
~l,':.spective ale vielii, pur ~i simplu nu exista_seenarii de pe-
neap ~sta e!
Banii
Este greu sa-ti placa banii lara sa vrei sa-i ai pentru
ea aici, praetie, nu mai pot fi evitate relaliile de dependen-
tao Se poate doar sa te straduie~ti ca aeestea sa fie cat mai
puline. Bucurali-va ca banii v-au venit. Dar in niciun caz
va . d ... ... ' momeala fals stralucitoare, poli foarte u~or sa treci pe ace-
gie~d~rii bani.lor: i~ caz :o~trar. v.stj avea dip ee in Eli m;
putIn!. D..acii Indl\f]dul c3stIgA QutIn, 0 greseala tipica va fi
sa se planga in permanentA ca banii nu-j ajung. Pararnetrii
unei asemenea emisii mentale vor corespunde liniilor unei
vieli sarace.
Deosebit de periculos este sa te alarmezi ca ai tot mai
putini bani. Frica este emolia cu cea mai mare incarcatura
148
!iga putin, este modalitatea cea mai sigura de a va piasa pe
acel e linii unde, intr-adevar, banii sunt din ce in ce mai
putini . Daca ali cawt in aceasta capcana, va fi destul de
greu sa ie~i!i, dar totu~i nu este imposibil. Pentru aeeasta
va trebui sa indepiirtati cauza potenlialului excesiv pe care
I-ali creat chiar dumneavoastra. rar cauza a constituit-o
deoendenta dumneavoastra de bani
V .
a-i avea.
Pentru incepu!, domolili-va ~i multurnili-va cu ce
aveli. Tineti minte ca totdeauna poate fi ~i mai rau. Nu
trebuie sa renuntali la dorinla de a avea bani. Totu~i, trebu-
ie sa va raportali la ei calm, cu lini~te, chiar daca acum
banii nu yin gramada. Puneti-va in situalia jucatorului care
in orice clipa poate fie sa se imbogaleasca, fie sa piarda
totul.
Multi penduli folosesc banii ca mijloc universal pen-
tru reglarea conturilor cu aderentii. Activitatea pendulilor
a dus la feti~izarea banilor. Cu ajutorul banilor iti poti asi-
gura existenta in lumea materiala. Aproape totul se poate
cumpara ~i vinde. Cu bani sunt platili toli pendulii - luati
pe care vreli dintre ei. Aici se ascunde pericolul. Apucand
Ie linii ale vietii unde fericirea se afla departe.
llrmarindu- i interesele ndulii au creat mitul 0-
trivit caruia I1entru atingerea unui scqI1 sunt necesare mij-
loace bane ti. In felul acesta, scopul fiecarui individ luat in
parte se substituie cu un inIocuitor artificial- banii. Ei pot
fi oblinuli de la diver~i penduli, pentru ca el se giinde~te nu
la scopul in sine, ci la bani ~i astfel ajunge la cheremul
149
 chiar al unui pendul strain. Omul nu mai Inle1ege ce dore~,
te, pana la urma, de la viala ~i Incepe sa alerge pentru bani.
Pentru penduli, aceasta situa!ie este foarte avantajoa,
sa, iar individul devine dependent ~i I~i modifica ruta vietii.
Luc.riind pentru un pendul strain, nu poate obtine mUlti
bam pentru ca serve~te un scop strain. Mul!i sunt Intr,o
astfel de situatie. lata de unde a aparut mitul ca bogatia
este privilegiul unei minoritati. In realitate, ,bogat poate fi
oricine daca I~i urmeaza telul.
Banii nu sunt un scop ~i nici macar un mijloc pentru
realizarea scopului, ci sunt un atribut Insolitor. Scop este
ceea ce omul dore~te de la viala. lata exemple de scopuri :
sa traie~ti In propria casa ~i sa cultivi trandafiri. Sa calato,
re~ti In toata lumea, sa vezi li!:ri Indepiirtate. Sa prinzi pas,
travi In Alaska. Sa schiezi pe piirtiile din Alpi. Sa cre~ti cai
la ferma tao Sa te bucuri de viata pe propria,ti insulila la
ocean. Sa fii vedeta de muzica u~oara. Sa pictezi.
Evident ca unele scopuri Ie poli realiza doar aviind un
sac de bani. Majoritatea oamenilor chiar a~a ~i procedea,
za- se striiduiesc sa obtina acest sac. Ei se giindesc la bani
lasiind scopul pe planul doi. In concordan!a cu principul'
Transurfingului, ei Incearca sa se transfere pe acele linii
ale vie!ii, unde Ii a~teapta sacul cu bani. Dar, lucriind pen,
tru un pendul strain, sacul cu bani este foarte greu de obti'
nut sau chiar imposibil. Yn acest fel rezulta ca nici bani nu
sunt, nici scopul nu a fost atins. Nu se putea sa fie altfel
deoarece ~n loc sa,si regleze emisia de energie memala pe
un scop. 51-au reglat-o pe un inlocuilOr artificial
, . Daca vi. se pare ca scopul dumneavoastra poate fi
reahzat numlll cu conditia de a fi foarte bogat, dati naibii
150
aceasta conditie. Sa presupunem ca doriti sa cruatoriti prin
lume. eu siguranti, va trebuie multi bani. Ca sa va reali,
zaJi dorinta, giindiJi-va la scop, nu la bogatie. Banii vor
veni In mod sigur, Intrucat ei constituie un atribut Insoptor.
lata ce simplu e! Nu-i ~ ca suna incredibil? ~i to~i,
Intr,adeviir, ~a este ~i In curiind va veti convinge.
Urmiirindu-~i propriul avantaj, pendulii au Intors totul cu
susulln jos. Nu scopul se realizeazii cu ajutorul banilor, ci
banii vin pe drumul h1irazit scopului.
Acum va este elar, cat de puternica este influenta pe
care 0 detin pendulii. Aceasta influenla a generat 0 sume'
denie de rataciri ~i mituri. Acum, ciind cititi aceste riinduri,
puteti sa-mi spuneti: este elar ca individul devine mai Inmi
un mare industri~, sau un bancher, sau un star de cinema,
tograf i abia du a aceea devine milionar. A~ este, numai
. .
ca
. Majoritatea oamenilor proce-
deazii invers: fie servesc unui scop strain ~i nu propriului
scop, fie l1inlocuiesc cu un substitut artificial, fie renunta
complet lao scop deoarece nu indeplinesc conditia de a fi
bogat.
Intr-adevar, nu exista opreli~ti la bogatie. Puteti dori
orice. Daca acest lucru este Intr-adevar ceea ce vii dorili, 11
veti obtine. Daca scopul v-a fost indus de pendul, nu veli
putea obline nimie. Mai amanuntit despre scopuri vom
discuta mai tiirziu. Aiei, anticipez lucrurile, altfel nu se
poate pentru ea despre bani, la modul general, n-are rost sa
vorbim. Ma repet, panii nu sunt decat un lltribut colateral
pe drumul spre atingerea unui scop. Nu va nelinistiti dig
cauza lor, ei vii VOl veni de la sine. Acum este ilJlportant sa
151
 diminuati cat se poate de mult importanla eapitalului, ea sa
nu se ereeze potenliale exeesive. Nu va ganditi la bani,
gandili-vii numai la eeea ee vreli sa oblineli.
In acel~i timp, banii trebuie tratali eu atenlie ~i grija.
Daca ati vlizut pe jos 0 moneda ~i va e lene sa va apleeati,
inseamna ea nu-i apreeiali deloe. In nieiun caz nu Yeti fi in
gratiile pendulului bani lor daea tratati eu neglijenfii atribu-
tele aeestuia.
Nu trebuie sa va alarmati eand eheltuiti ni~te bani.
Pentru asta sunt taculi. Daca v-ali propus sa-i cheltuili, nu
regretali. Tendinla de a pune ban pe ban ~i a cheltui cat
mai putin genereaza un potenlial putemic: se acumuleaza
undeva ~i nu se descarca. In aeest caz, probabilitatea de a
pierde totul este foarte mare. Banii trebuie cheltuili cu cap,
ei trebuie sa cireule. Acolo unde nu-i mi~care, apare un
potential. Nu intampliitor, oamenii bogali se ocupa cu fi-
lantropia. In aeest fel ei mai scad din potentialul exceden-
tar acumulat.
Perfectiunea
, dar ~i cu cei din jur. Aceasta se manifesta in intoleranta
~i, in sfilr~it, vom analiza un caz paradoxa! de rupere
de echilibru. Lucrurile ineep de la fapte mlirunte, dar pot
avea urmliri deosebit de grele. De regula, inca din copila-
rie suntem inviilali sa fim sarguincio~i, con~tiincio~i, sun-
tern educali in spiritul responsabilitlilii, ni se inoculeaza
noliuni privitoare la faptul ca trebuie sa ~tim ce-i bine ~i
ce-i rau. Indubitabil, ~a ~i trebuie, altfel, armata de negli-
152
jenli ~i de nulitliti ar fi uri~a. Dar adeptilor pendulilor a~a
de bine Ie cad la inima toate acestea, incat incep sa devina
parte a personalitlitii lor.
Nlizuinla spre perfecliune, in toate cele, devine pen-
tru unii oameni idee fixa. Viata lor este 0 lupta nesfilr~ita.
Ali ghieit cu cine se duce lupta? Evident, cu fortele de
echilibrare ..Hotlirarea de a obtine perfectiunea oriunde si
absolut in totul, are implicatii serioase la nivel energetic,
deoarece aprecierile se schimbli in mod inevitabil si prin
urmare se creeazli un potential excedentar.
lNu e nimic rau in stradania de a face totul bin&. Dar
aca acestui aspect i se acordi'i 0 semnificalie excesiv-
,[ortele de echilibrare sunt pe fazli Ele vor striea totul.
Apare reaclia (feedback) ~i individul se va incapalana tot
mai mult, va capata 0 fixalie: el i~i dore~te perfecliunea,
dar rezultatul este contrar; va incerca cu disperare sa in-
drepte totul, dar rezultatul va fi ~i mai rau. In ultima in-
stanfii, ni'izuinla spre perfecliune va deveni 0 a doua natura,
o veritabila manie. Existenla se transforma intr-o lupta
continua ~i aceasta, in mod automat, va otravi ~i viala ce-
lor din jur, pentru ca individul este exigent nu doar cu sine,
fala de obi~nuinlele ~i gusturile altora, ceea ce constituie
motiv pentru mici conflicte, care Un'eori se transforma in
mari conflicte.
Din afara, se vede bine aceastli absurditate a incerca-
rii de a obtine perfecTiunea in totul ~i de a-i tiraniza astfel
pe cei din jur. Insa idealistul intra a~a de profund in rol,
incat ajunge sa se considere 0 personalitate irepro~abila,
care nu poate gre~i, zicand: din moment ce vreau sa fiu
153

etalon, inseamna ca sunt etalon. Nici macar nu-~i da seama
ca sentimentul lui de superioritate nu se incadreazli in no-
liunile unanim acceptate cu privire la perfecliune. Subcon-
~tient, la acest idealist sentimentul ca el are dreptate in toa-
te este foarte putemic.
Pe idealistul nostru il pande~te ispita de a se infliti~a
in fata omenirii in rolul justitiarului suprem, care hotara~te
ce ~i cum trebuie sa procedeze cu fiecare dintre sufletele
ratacite. Se lasa u~or prada ispitei iar ca justificare spune
ca el are dreptate ~i ca vrea sa-i aduca pe toti pe calea cea
buna.
Din acest moment "creatorul destine lor", invaluin-
du-se in mantie, i~i aroga dreptul de a-i judeca pe altii ~i
de a pronunta sentinte. In realitate, un astfel de proces jus-
titiar nu dep~e~te cadrul unor acuzatii ~i sfaturi obi~nuite.
Dar in plan energetic, se produce un potential excedentar
uri~ . "Justitiarul" i~i aroga misiunea de a hotari cum tre-
buie sa se poarte aceste creaturi lipsite de ratiune ~i inutile,
cum ar trebui ele sa gandeasca, ce sa pretuiasca, in ce sa
creada, spre ce sa nazuiasca. Daca stfu-piturii ii trece prin
cap sa aiM 0 parere in aceasta privinta, el trebuie sa fie
pus la locul sau ~i daca va insista, atunci trebuie sa fie ju-
decat, condamnat, sa i se puna 0 eticheta pentru ca toata
lumea sa ~tie cine este el.
Eu sunt convins, draga Cititorule, ca portretul dum-
neavoastra este foarte diferit de cel infliti~at aici. Cartea
aceasta nu putea cadea in mainile unui cretin, convins ca
el are dreptate. EI ~i a~a ~tie cum trebuie sa triiiasca ~i , in
aceasta privinta, nu-I chinuie indoielile. Dar daca veti in-
taIni un asemenea exemplar, cercetati-I cu interes. Aveli in
154
fala ochilor un exemplar de ceea ce inseamna cea mai bru-
tala incalcare a legii echilibrului. Suntem cu totii musafiri
in aceasta lume, fiecare este liber sa-$i aleaga drumul, dar
nimeni nu are dreptul sa-i judece pe alili, sa emita sentinte .
~i sa puna etichete (facen'l absrractie de dreptul penal).
lata astfel incepe totul, pare-se inofensiv, pornind de
la dorinta de perfectiune $i terminand cu pretenlia de a
avea privilegii de stapan. De aceea ~i actiunea fortelor de
echilibrare, care la inceput se manifesta sub forma unor
mici neplaceri, va cre~te. Daca infractorul se gase~te sub
protectia unui pendul, lucrul acesta il poate ajuta pana la
un moment dat, dar, in ultima instanta, vine timpul sa pla-
teasca pentru tot. Cand invitatul uita ca este doar musafir
~i incepe sa pretinda rolul de stiipan, atunci el trebuie dat
pe u~a afara.
Importanta
In sf'ar~it, vom examina tipul de potential excedentar
cu cel mai inalt grad de·generalitate -?mportan\a. Ea apare
pretutindeni, acolo unde unui anumit faptllucru i se acorda
o insemnatate excesiva. Ea repre'zinta un potential exce-
dentaL de esentil. pura: [a inlaturarea acestuia fortele de
"echilibrare creeazli probleme celui care I-a generat.
Exista doua tipuri de importanta: interioarii ~i exte-
rioarii. Cea interioarii, sau proprie, se manifesta ca 0 su-
praevaluare a propriilor calitii\i sau defecte. Formula ei
suna a~a "Sunt 0 persoana importanta" sau "Eu delin un
155
post important". Ciind acul indicator al importanlei acor-
date propriei persoane 0 ia razna, atunci intervin fortele de
echilibrare ~i "paunul" respectiv prime~te un bobamac
peste nas. Iar pe personajul care "deline 0 funclie impor-
tanta" il a~eapta, de asemenea, 0 deziluzie: fie ca slujba
respectiva nu mai prezinta interes pentru nimeni, fie ca el
lucreaza de mantuiala. Dar infatuarea, aroganla ~i privitul
de sus la cei din jur reprezinta doar 0 faleta a medaliei.
Exista ~i latura opusa ~i anume minimalizarea propriilor
merite. Ce urmeaza dupa aceasta ~titi deja. Dupa cum inle-
legeli, marimea potenlialului excesiv, in ambele cazuri es-
te identica, diferenla este de senm.
Importanla exterioara este creata, de asemenea, arti-
ficial, de individ, ciind el acorda 0 mare insenmatate unui
lucru sau eveniment din lumea sa inconjuratoare. Formula
acestui tip de importanla este: "Pentru mine este foarte
important cutare lucru" sau "Pentru mine este foarte im-
portant sa fac cutare lucru". In aceasta situalie, se creeaza
un potenlial excedentar ~i totuI se duce de rapa. Daca sen-
timentul importanlei interioare mai poate fi linut in frau,
cu cel exterior lucrurile stau mai rau. Imaginali-va ca tre-
buie sa mergeli pe 0 bama aflata pe pamiint. Nimic mai
simplu! Iar acum, ca trebuie sa mergeli pe acee~i bama,
dar ca este suspendata pe acoperi~urile unor case inalte.
Este foarte important pentru durnneavoastra ~i nu va lasali
convins sa renunlali. Singura modalitate de inlaturare a
importanlei exterioare este asigurarea. Iar aceasta va fi di-
ferita pentru fiecare caz concret. Important este sa nu pu-
nep totul pe un singur taler aI balanlei. Totdeauna trebuie
sa ex ists 0 contrapondere. 9 protecJie 2 calf ds rw m
156
Mai mult n-am ce va spune. In esenla, despre impor-
tanla am spus totul mai sus. Va dali seama, nu? Tot ce s-a
spus in acest capitol despre insemnatate - interioara sau
exterioara - sunt varialii pe acee~i tema. Toate sentimen-
tele si reacliile inegale - furle, nemultumire, indignare,
neliniste, emotie, apasare, prabusire, disperare, frica, t~
a.. mila, afectivitate, entuziasm, induio§are, idealizare,
adoralie, exaltare, deziluzie, miindrie, ingiimfare, infatuare,
disprel, dezgust, necaz ~i ~a mai departe - nu sunt altceva
decat manifestari ale importantei intr-o forma sau alta. J!2;.
tentialul excedentar se formeaza doar atunci ciind acordali
2 semuificatie excesiva unei calitati, unui obiect sau unui
ever jment, in sinele durnneavoastra sau in exterior.
Importanla creeaza un potenpal excedentar, care de-
termina 0 adevarata vijelie a fortelor de echilibrare. Ele, la
riindul lor, genereaza 0 sumedenie de probleme ~i viala
devine 0 continua lupta pentru existenta. Acum putep sa
judecali durnneavoastra in~iva cat de mult va complica
viala, atat importanla interioara, cat ~i cea exterioara.
Dar asta inca nu e totuI. Amintip-va de sforile mari-
onetelor. Pendulii se agala de sentimentele ~i reacliile
durnneavoastra: teama, mca, nelini~te, ura, iubire, adulare,
sentimentul datoriei, de vinovatie ~i altele. Dupa cum va
dati seama, toate acestea sunt efecte ale importanlei acor-
date. Se petrece efectiv urmatorul lucru. Avep in fata un
obiect oarecare. In plan energetic, el este neutru: nu e nici
bun ~i nici rau. Va apropiati de el, il ambalap conform im-
portanlei lui, va indepiirtap pulin, iI privip ~i scoatep un
strigat de uimire - Ah! Acum suntep pregatit sa va cedap
energia pendulului, pentru ca el are de ce sa va agate. Ma-
157
 garu~ul se va tari dupa nada - morcovul oferit. lmPortanla
~Rrezinta exact acel morcov cu ajutorul caruia peruiu1vl
ya winde frecventa dumneavoastra de emi sie. va scoal;.
epergia din dumneavoastra si va va ducs unde yrr;a el
Prin urmare, pentru a intra in echilibru cu lumea in-
conjuratoare ~i a va elibera de penduli este necesar sa
1m . n . rebuie sa controlati in permanenta ce
importanta dati propriei persoane ~i lumii inconjuratoare.
Supraveghetoru! Interior nu trebuie sa doarma. Diminuand
importanta, yeti intra imediat intr-o stare de echilibru, iar
pendulii nil vor mai putea sa va controleze - deoarece vi-
qul nu-I poti agata. lmi puteti raspunde ca in felul acesta
. devii repede 0 stanii de piatra. Eu nu va indemn sa nu mai
, aveti emotii sau sa Ie diminuati amplitudinea. In genere,
n-are rost sa lupti cu emotiile ~i nici nu e nevoie. Daca in-
cercati sa va stapaniti ~i, privit din afara, piireti lini~tit ~i
calm dar in interior totul clocote~te, potentialul excedentar
se accentueazii ~i mai mult. Emotiile sunt generate de ati-
tudine, de aceea e necesar sa fie schimbatii atitudinea.
Sentimentele ~i emotiile sunt doar efectele. Cauza se afia
doar in importanta pe care 0 dati.
Sa presupunem ca in familia mea s-a nascut un copil,
a murit sau s-a casatorit cineva, etc., s-a intiirnplat un eve-
niment important. Pentru mine este important? Nu. Imi
este indiferent? Nu. Realizati diferenta? Eu pur ~i simplu
nu-mi fac din aceasta 0 problema ~i nu rna chinui din
aceasta cauzii pe mine ~i pe cei apropiati. :;;i atunci cum
ramane cu compasiunea? Eu cred ~i nu gre~esc daca voi
spune ca a fi alaturi ~i a-i ajuta pe cei care au cu adeviirat
nevoie nu a pricinuit nimiinui vreun rau. Dar ~i aici trebuie
158
sa fim atenti la importantii. Eu am spus ca ajutorul trebuie
~
ordat numai acelora care au cu adevarat nevoie. . de e1..
Dar daca omul vrea sa sufere? A~a ii place lUI ~l compasl-
unea dumneavoastra pentru el este un mod de a va afirma..
Sau, de exemplu, ati varut un infirm ~i i-ati dat ni~t~ bam,
iar el, in spatele dumneavoastra ~i-a ras in barba, ~t\lnd ca
nu-i nicidecum infirm, ci cer~etor profesionist.
In lumea animalelor ~i plantelor, in general in natura,
nu existii asemenea notiune - importanta . Exista numai
necesitate din perspectiva actiunii legilor echilibrului. Sen-
timentul propriei importante se poate m~festa num~ la
animalele domestice care locuiesc in aproplerea oamemlor.
:;;i mediul social are 0 oarecare infiuenta asupra lor. ~ele­
lalte arrimale se conduc, in comportamentullor, numal du-
pa instincte. Importanta - este 0 inventie a oamenil~r spre
bucuria pendulilor. 0 deviere utemica Ie atii de 1m or-
. - . . Iar 0 devierea legaUi de
iwoortant a interioara sreeezii - ce credeti? Creeazii .
Se poate crea impresia ca dupa 0 astfel de descne~e
tipologica ajungi sa-ti fie groazii sa mai facio ~ pas: Dm
fericire, nu e chiar ~a de rau. Fortele de echllIbrare mcep
sa actioneze vizibil asupra dumneavoastra daca va cram-
ponaii de propriile reprezentiiri, daca ati Iacut 0 fixat ie ~i
daca ati intrecut masura. u pendulii' totul este, de aseme-
nea, claro Noi toti ne aflam sub influen~a lor lmportan~
este sa va dati se!!!lla cat de W}or va pot Juca pe degete ~~
cat de departe Ie permiteti sa ajunga. Daca yeti acorda mal
putina importanta, va scadea simtitor ~i n~aru~ de pro-
bleme aparute in viata dumneavoastra. Daca vetl renunt a
ia importanta exterioara ~i interioara, Yeti primi 0 imensa
159
comoara ~i anume libertatea de a alege~ Cum a;;a? - rna
Yeti intreba - pentru cli, in concordanta cu primul princi-
piu al Transurfingului, noi ~i a;;a avem dreptul sa alegem?!
De avut, aveti, dar nu puteti sa vi-lluati. Nu va lasa fortele
de echilibrare ~i pendulii. Din cauza importantei, toam via-
fa va luptati cu fortele de echilibrare. Nu va mai riimiine
energie nici pentru a alege ~i nici macar sa va giinditi la ce
doriti de fapt de la viata. lar pendulii au naravul sa contro-
leze totuI ~i sa va impuna alte scopuri. Ce libertate mai
poate fi asta?
Orice importantli, at<it interna, cat ~i extema, este
nascocita. W"'i e" '~ ilcegnJr, ",8:utF6..
. ,
~,,"'Ca,8' eas 'a .
,
-cbpgdlii1e At'eslfb JIIWit Inchipuiti-va cum se zbengute. ve-
seli copiii in valurile sparte la mal. Inchipuiti-va ca nici
unul dintre ei nu-~i imagineaza ca este bun sau rau, ca apa
este buna sau rea, ca alti copii sunt buni sau rill. Atiita timp
cat se pastreaza aceasm stare, copiii sunt fericiti - ei sunt
in echilibru cu natura. La fel, oricare om a venit in aceasm
lume ca un copil al naturii. Daca el nu strica echilibrul, va
avea parte de tot ce-i mai bun din ceea ce este aici. Este
suficient ca individul sa inceapa a inventa importanta ca
imediat apar ~i problemele. EI nu vede legatura cauza-
efect intre importanta cream ~i problemele ivite pentru ca
lui i se pare ca lumea este, de la bun inceput, un mediu os-
til, unde nu e chiar a;;a de simplu sa obtii ceea ce dore~ti.
De fapt, unica piedicti fn calea fmplinirii dorin,ei este im-
portan(a creatti artificial. E posibil, ca piina acum, sa nu fi
reu~it sa va conving. Dar argumentele mele nu sunt nici pe
departe epuizate.
160
De la lupta la echilibru
,
E posibil, oare, sa te opui fortelor de echilibrare?
Exact lucrul acesta il facem in fiecare zi. Toam viata con-
sta intr-o lupm dusa cu aceste forte. Toate dificultatile, ne-
placerile ~i problemele sunt legate de actiunea fortelor de
echilibrare. In orice caz, este un nonsens sa te opui fortelo r
de echilibrare, ele oricum i~i vor face treaba. Eforturile
indreptate spre inIaturarea efectelor nu duc la nimic. Dim-
potriva, situatia se va agrava. Singurul mijloc imyotriva
fortelor de echilibrare este inlaturarea cauzei ~i anume
dj';'ip,Jarea potentjal!. !]]; exssdsptar 21 jwp9qa0tsi care a
generat aceste forte. Situatiile concrete de viata sUllt amt.
de variate, incat nu se poate oferi 0 reteta universala pen-
tru rezolvarea tuturor problemelor. Aici, eu nu pot decat sa
va ofer cateva recomandari.
Fiecare om nu face altceva decat sa ridice un zid pe
fundatia importanlei, ca dupa aceea sa incerce sa sara pes-
te el sau sa-I strapunga cu capul. In loc sa inlature obstaco-
lui, n-ar fi mai bine sa scoam 0 cariimida din fundalie ca sa
cada peretele? Toli ne vedem cu ciaritate propriile piedici.
Dar sa vedem pe ce fundalie stau ele nu este nici pe depar-
te a~a de simplu. Daca v-ati confruntat cu 0 situalie pro-
blematica, straduili-va sa stabiliri unde ati exagerat, din ce
ati Iacut 0 fixatie, ciirui lucru i-ati acordat 0 prea mare im-
p~rtanta. Stabilili-va importanla ~i apoi renunlati la ea. Zi-
dul se va prab~i, piedica va disp area ea singura ~i pro-
blema se va rezolva de la sine. Wit jneq cgtj sP dewi Si'i
qiedjeile coberali stacheta impgrlantei.
161
 A cobori incli nu insearnnli sli luptlirn cu sentimentele
noastre ~i sa incerclirn sa Ie inlib~im. Emotjile sj trlijrjle
i!'seQentare slInt erectele imp0rtante; , Trebuie inllituratli
cauza - atitudinea noastrli. Sfatul ar putea fi urmlitorul: de
a avea 0 atitudine filozoficli fata de viatli - atat cat suntem
capabili sli 0 facem - de~i suntem slitui panli in gat de
acest indemn. Trebuie mai intm sa con~tientiziim ca im-
portanta nu ne aduce nimic bun in afara de probleme ~i
apoi sli 0 diminulirn cu bunli ~tiinta.
Diminuarea importantei exterioare nu are nimic co-
mun cu a 0 neglija ~i a 0 sUbaprecia. Dimpotriva, negljja-
rea este importantli eu semn invers. Trebuie sa ne raportlirn
la viata mai simplu. Niei sli nu 0 depreeiem, dar niei sli 0
vedem doar in roz. Deosebirea eonstli numai in semnul pus:
plus sau minus. Sli n-Coe~g~a~n d.i
~·mii;jm~aJ~'~p~u~t;in~la~c~um
irn:;s~u~nt~oia-i1
menii - buni sau rai. <:
Diminuarea importantei interioare nu are nimie co-
mun eu umilinta ~i subestimarea. A te eai pentru gre~elile
~i paeatele proprii este aeel~i lucru eu a te groziivi eu me-
ritele ~i realiziirile tale. Diferenta este doar de semn : plus
sau minus. Cainta dumneavoastra poate sli fie neeesara
numai pendulilor, care doresc sli vli controleze. Aecepta-
I-va a cum sunteti. erm .teli:.va luxuL de fi dumnea-
QaStJ:li ~iva Nu va exagerati ~i niei nu va minimalizati
ealitatile ~i defeetele.lDonfi-Vli lini~ea interio -: trlU SUD-
orefi niei import CIar niei 0 nulitate nUOslInte -
Daca situatia dumneavoastra depinde foarte mult de
o anumitli imprejurare, eveniment, gasifi v ,~......
, zerva. Ca sa mergeti lini~tit pe barna, va ~==:.
162
reo Puneti-vli doar intrebarea: ee anume poate sa serveasea
~Pt asigurare? Retineti ea este inutil sa luptali eu fort ele
de echilibrare. Frica ~i emotia nu pot fi reprimate. Trebuie
doar sa diminulirn importanta. ~i aeest lucru il poate face
doar asigurarea sau 0 varianta de rezervli. iol;iii:ii=
fi
care nu exeedentar
este simtul umorului, capacitatea de a te amuza de propria
persoanli ~i de ate amuza de altii flirli rliutate, pentru a nu-i
jigni. E suficient doar acest lucru ~i el vli va ajuta sa nu
devenifi un manechin lipsit de simtire. Vmorul insearnnli
chiar negarea importantei, caricaturizarea ei.
in rezolvarea problemelor, e necesar sli respectlim 0
regula de aur. inainte de a ne apuca sa rezolvlirn 0 proble-
ma, este necesar sli-i diminulirn importanta. Atunci fortele
de echilibrare nu ne vor rnai s!8.njeni ~i problema se va re-
zolva u~or ~i simplu.
Pentru a dirninua importanta, pentru inceput, este ne-
cesar sa ne amintim ~i sa ne dlirn seama cli: situalia pro-
bJematjca SSIS un efect al jmpotlantei. Amta vreme cat nu
vli Yeti explica faptul cli orice problemli insearnna dare de
importantli ~i va Yeti llisa prins de ea panli peste cap, vli
Yeti abandona in intregime vointei pendulului. Opriti-va,
scuturati-vli de halucinatie ~i arnintiti-va ce insearnna im-
portan!a! Dupa aceea, schimbati-va in mod intentionat
atitudinea falli de obiectul ei. Nu e greu. ~titi doar ea im-
portanta nu face decat sa strice. Dificultatea principalli
constli in a-ti arninti la timp ca te blillice~ti in importanta
interioarli sau exterioarli. Pentru asta vli e necesar Supra-
veghetorul - observatorul dumneavoastra interior - care sa
'163
vegheze asupra tuturor valorilor dumneavoastrii interioare.
Giindurile omului sunt acaparate de importanta in-
tocmai cum m~chii se incordeazii spontan. De exemplu,
ciind ceva va apasa, mu~chii umerilor ~i ai spatelui sunt
tensionati. Nu va dati seama de aceastii tensiune piina ce
nu apare durerea. Dar daca v-ati arninti la timp ~i v-ali
concentra pe zona respectiva ati putea scapa de incordare.
De fiecare data ciind va pregatiti pentru un eveniment
urmiiriti ce importan\a ii dali. Daca evenimentul are in-
tr-adeviir 0 mare importanta pentru dumneavoastra, nu
plusati emotional. Cea mai bunii retetii este spontaneitatea,
improvizarea, 0 atitudine lejera. Pregatirea trebuie sa fie
numai ca asigurare. In niciun caz nu trebuie "sa va prega-
titi serios, rninutios" - asemenea pregatiri amplifica im-
portanta. Nelini~tea sufleteasca, neinsotitii de aetivitate, 0
amplifica ~i mai mult.
N u va mal nu pu-
ii\;;;;;;:"
" "\ lUIll" - nu va mai giinditi. Transferati atentia pe un
alt obiect ~i lasati la 0 parte situatia.
P"!'s'j Teatirn 0 fOarte mare efisient! a gricarei acJ4mi
dart.!;!!! yl! fQ&a~~ti~ liwnneP'gnWp
en execu~.l!l (i,pa!t.ci. pe wgcwd dg executory
q actillpjj In cazul acesta, "eu nu fae un lucru important"
~i "Iucrarea nu este importantii" inIatura potentialele exce-
dentare ~i fortele de echilibrare nu mai deranjeazii. Actiu-
nea se executii fara patimii, dar in nici un caz neglijent ~i
nici fara atentia cuvenita. S-ar putea sa aveti dubii: de ce
sl! nu-rni mai focalizez atentia pe scopul final? Cum poate
fi executatii 0 lucrare, fara sa te giinde§ti la scopul final?
Yeti intelege acest fapt care acum nu este c1ar, in urmatoa-
164
rele capitole ale clirtii.
De ce uneori se intfunpla ca, temiindu-va de ceva
anume, sa va giinditi permanent la acel ceva, la tot soiul de
complicalii ~i situatii problematice, iar in final totul sa se
tennine cu bine ~i simplu? $i invers, se intfunpla sa aveti 0
atitudine u~uratica falii de evenimentul ce va ~teapta §i sa
aveti parte de neplliceri absolut neprevazute. In primul caz,
aprecierea evenimentului tinde spre negativ, iar in a al doi-
lea - spre pozitiv. Tot ceea ce se intfunpla, in fmal, repre-
zinta rezultatul actiunii fortelor de egalizare. Ele trebuie sa
echilibreze potentialul excedentar pe care I-ati creat in
mod artificial- ~i acest lucru ele 11 ~i fac.
Pleciind de la cele prezentate mai sus, se poate presu-
pune ca daca ell, in mod intentionat, inainte de examen,
irni voi imagina un tablou dintre cele mai sumbre, atunci
cu siguranta voi lua examenul cu brio?! Nu prea e a~a.
Aceasta este 0 intentie artificiala. Ea este produsul ratiunii,
nu al sufletului. Puteti sa incercati sa va amagiti, dar nu va
fi decat butaforie, fara 0 bazii energetica. Bazii~energeticl!
are numai intenfia sufletului. Tocmai de aceea nu se poate
obtine lucrul dorit prin simpla vizualizare a tabloului. Dar
despre aeeasta Yom vorbi mai t/irziu.
Niciodat!, in niciun fel de circumstanle pH xa !!)l1d ati,
i
njcj macar cu ceea ce ati obtinut be merit. Cu atat mai
mult cu ce nu ati realizat inca. Este extrem de neproductiv
deoarece, in astfel de cazuri, fortele de echilibrare vor ac-
tiona totdeauna impotriva dumneavoastra.
Comportati-va ca acasii, dar nu uitati ca sunteti in vi-
zitii. Daca yeti fi intr-un echilibru armonios cu pendulii
inconjurl!tori, adica Yeti oscila la unison cu ei, atunci viata
165
dwnneavoastrii se va derula ~or ~i pliicut. Ca ~i cum ali
intra in rezonantii cu lumea inconjuriitoare, primili energie
~i vii veti atinge scopul cu u~urintii.
Dacii ati ajuns in imposibilitatea de a triii in armonie
cu lumea inconjuriitoare (de exemplu, vii bate sotul),
atunci trebuie sii vii ganditi sii faceti un pas hotarator ~i sa
va schimbati mediul. Va ganditi, poate, cii nu aveti unde sa
vii duceti. Pendulul vii insufla gandul acesta deoarece pen-
tru el este avantajos sa va aiba in apropierea sa. Intotdeau-
na exista 0 solutie ~i nu doar una singura. Amintili-va de
musca de pe sticla geamului care- n~ vede cii oberlihtul es-
te deschis. Trebuie doar sa evitati sa faceti gesturi fortate,
negandite. Se va gasi imediat 0 solutie optima daca veti
diminua importanta ~i va veti elibera de influenta pendulu-
lui distructiv care nu vii lasii sa triiiti lini~tit. Modalitatile
de eliberare va sunt cunoscute acum· - e~ecul ~i stingerea
pendulului.
Acestea fiind spuse, eu inchei tema mare ~i complexa
a echilibrului. Acum, cand va este cunoscut mecanismul
de actiune a! fOrlelor de echilibrare, puteti sa stabiliti cu
u~urinta unde se ascunde cauza unora sau altara dintre
e~ecuri. Am ajuns la concluzia ca in toate este necesar sa
respectiim principiul echilibrului. lar acum trebuie sa va
previn ca nu trebuie sa exagerati in ceea ce prive~te reco-
mandarea filcuta. Dacii va veti face 0 idee fixii. din acest
principiu ~i-I veti aplica fanatic, practic it veti compromite.
Dacii veli explica in deta!iu unui miriapod cum trebuie sa
se rni~te, el va deveni tota! confuz ~i nu se va mai clinti din
loc. In toate trebuie sa fie 0 miisura. Deci, permiteti-va ca,
uneori, sa inciilcati putin acest echilibru ~i nu se va intam-
166
pIa nimic inspaimantator. Ceea ce conteaza este ca acul
indicator al importanlei sii nu se deregleze.
Rezumat
Se creeaza un potential excedentar numai in cazul
dind se da importanta estimarii.
Doar ce este important pentru dumneavoastra in
mod concret con/era energie estimarii pe care 0 facefi.
Valoarea poten{ialului excedentar cre~te daca esti-
marea denatureaza realitatea.
ACfiunea forfelor de echilibrare este orientata spre
eliminarea potentialului excedentar.
Adesea, aCfiunea fortelor de echilibrare este opusa
intenfiei care a creat poten{ialul.
Daca v-afi dat in arenda, Supraveghetorul dumnea-
voastra interior sa urmareasca daca va comportafi ire-
pro~abil.
Daca suntefi nemulfumit ~i ii judecafi pe altii, for{ele
de echilibrare se vor indrepta intotdeauna impotriva dum-
neavoastra.
inlocui{i reactiile dumneavoasira negative devenite
deja un obicei cu reac{ii pozitive.
A placea necondifionat inseamna sa admiri fora a
avea dreptul sa jii posesiv sau sa faci un cult din ceea ce
iti place.
Condifionarile $i compara/iile genereaza rela/ii de
dependen{a.
167
 Relatiile de dependen{a creeaza potentiale exceden- Nu evitati obstacolele - dati-Ie 0 mai mica importan-
tare. ta.
Idealizarea §i supraestimarea se termina totdeauna Vedeti-va de fndatoririle dumneavoastra fora sa va
prin discreditarea miturilor. nelini§titi.
Pentru ca iubirea sa jie reciproca renuntati sa jiti
posesiv..
Pentru dispret §i vanitate se plate§te obligatoriu.
Renuntati la nevoia de a va sublinia superioritatea.
Tendinta de a-ti ascunde deJectele are un eject con-
trar celui a§teptat.
Grice deject este compensat prin calitatile pe care. Ie
ave{i.
Cu cat este mai mare importan{a scopului, cu atat e
mai mica probabilitatea fnfoPtuirii acestuia.
Dorin{ele eliberate de poten{ialele importanfei §i de-
pendentei se realizeaza.
Renuntafi la sentimentul de vinovafie §i obligatia de
a va justifica.
Ca sa te eliberezi de sentimentul vinovatiei este suji-
cient sa-Ii permifi a ji tu fnsuf i.
Nimeni nu are dreptul sa va judece. Avefi dreptul sa
jifi dumneavoastra fn§iva.
Banii va vin ei singuri, ca un atribut fnso{itor pe
drumul spre un scop.
Tratat i banii cu dragoste §i atentie §i despartiti-va de
ei fora sa va Jace{i griji.
Renuntand la importanta exterioara $i interioara ob-
tine{i libertatea de a alege.
Singura piedica fn calea realizarii unei dorinte este
importanta pe care i-a dati.

168 169
 CapitolulV

Transferul indus

De ee fieeare generatie matura eonsidera ea ina-

inte viata era mai buna? Cate generatii au treeut deja
·. de la ineeputurile istoriei omenirii! ~i fieeare genera-
tie este eonvinsa ea lumea nu este mai buna. Rezulta
oare ea lumea are tendinta sa se degradeze? Daea ar fi
a~a, atunci omenirii i-ar fi fost suficiente eateva zeci
de generatii pentru ea totul sa se duea naibii. Ce se
intiimpla totu~i?

171
 tatea de a deosebi adeviirul de neadeviir, ee e bine de ee e
rau. Sau omenirea intr-adeviir se rostogole~te spre abis? In
realitate, lumea ineonjuratoare nu se degradeaza de la sine
~i niei nu devine mai rea. Pentru fieeare, ea este mai rea in
mod individual. Paralel eu linia negativa a vietii, existii
Nu va lasa!i injluen!a!i
linii pe care, la un moment dat, individul le-a piirasit ~i
de informa!iile negative.
unde totuI continua sa fie bine, la fel ea odinioara.
!;ieprirniindu-si nemul_ ea. omul se p1aseaz~ pe !jpji de
p atAeH adeyiirat rele. lar daea luerurile se petree astfel, el
in mod real este aqas in ele.
Potrivit prineipiului Transurfingului, ffn spaliul vari-
Succesiunea generapilor
antelor sunt de toate ~i pentru tali, De exemplu, existii un
sector in care, pentru omul in eauzii, viata ~i-a pierdut toa-
Din toate timpurile, oamenii au gandit: "Ei, ee bine
tii euloarea, iar pentru altii a ramas aeee~i. Emiland 0
era odata!" Inaintand in vilrstii, via!a i se pare omului tot
energie mentala negativa, omul respeetiv int~a intr-~n see-
mai grea. I~i arninte~te de anii tinerelii, eand toate eulorile
erau vii, impresiile erau strlilueitoare, visurile se implineau,
ter !Wde deeoruI spapului respeetiv s-a sehlffibat. In ae~­
I~i limp, pentru eeilalli oameni lumea a ramas aeeea~1.
muziea era mai frumoasii, clima era plaeutii, oamenii erau
Niei nu e obligatoriu sa prezentam eazuri extreme cum ar
mai prieteno~i, pana ~i salamul era mai gustos, lara sa mai
fi aeelea ea omul a ajuns un invalid, ~i-a pierdut easa sau
vorbim despre siinatate. Aeum, dupa treeerea atator ani,
pe unul dintre eei dragi sau a devenit alcoolie. eel mai
omul nu mai triiie~te eu aeee~i plaeere aeelea~i evenimen-
adSSSa. !P cursul vietii, individul aluneea ineet dar sigur pe
te, ea de exemplu, pienieul, seratele, eoneertele,
einefilmele, siirbatorile, intaInirile de amor, odihna la mare.
penra !Wde !oate eulorile deeorului plilese. ~i individul i~i
aduee aminte cat de plin de vialii ~i cat de proaspat era eu
Daea stai sa judeei obieetiv, toate par sa fie de aeee~i ea-
multi ani in urmii.
litate. Siirbatoarea este veseHi, filmul e interesant, marea e
Dupa ee se naste, la ineeput, omul aeeeptii lumea asa
ealda. Cu toate aeestea, nu mai e ee-a fost. Culorile au pa-
cum este ea. Copilul !Pea nu §tie ee inseamna mai rau sau
lit, trairile sunt mai stinse, interesul a seazut.
mai bine. Tinerii fuca nu sunt prea riisratati sau eaprieio,f;
De ee oare in tinerete totul a fost formidabil? ~
..Ei.. pur ~i simplu, descopera viala si se bueura de ea deoa-
eumva, odata eu varsta. pereeptia omului i§i pierde din
reee au fuai multe bueurii deeM pretentij. Ei ered ea aeum
aeuitate? Ca doar nu-~i pierde eapaeitatea de a plange, de a
totul este bine si ea va fi. si roN rune. Abia dupa aeeea in-
rade, de a pereepe eulorile ~i gusturile, nu-~i pierde eapaei-
172 173
cep sa apara esecurile, ei inceR sa inteleaga ca nu toate vi-
sYrile 5e impljoesc. ca unii oarneni traiesc mai bioe si ca
pentru un loc sub soare trebuie sa te lupli. Cu rjmmJ! pr; -
ten!ijle devin mai man decat swagtele Nemul\Umirea si
y8jcW;We wnt acea foua motrice care-I impiD!?e Be s m
. .. Exprimandu-ne in termenii
nuse
vlala e sau e rea; ci 0 lua ca atare. Abia incepeali
sa descoperili lumea ~i nu Iaceali exces de critica. Cele
mai mari nemul\1ffi1iri erau adresate celor apropiali care,
de exemplu, nu v-au cumpiirat juciiria dorita. --
Dupa aceea, ali inceput sa va supiirali in mod serios
pe lumea inconjuriitoare. Ea a inceput sil va satisfaca din
ce in ce mai pulin. ~i cu cat aveali mai multe pretenlii, cu
atat rezultatul era mai rau. TOli cei care ~i-au trait tinerelea
~i au ajuns la maturitate ~tiu ca inainte multe lucruri erau
mal ~UJ";; J==~
~ sunteli confruntat cu 0 im-
prejurare exprimali nemullumirea ~i,
drept urmare, situalia neplacuta se adance~te. l)Iewulmmj-
rea durnneavoastra se intoarce ca up triply bl'WI'?apg Tn
prjlPUl .land. potenlialul excedentar al nemullumirii ill-
dreapta impotriva durnneavoastra fortele de echilibrare. In
W doilea rtlp& nemul\Umirea constituie canalul prin care
pendulul suge energia din dumneavoastra. In 81 J!Jji lea ,
&J- generand energie negativa, va transferali pe liniile
174
respective alt: Vit:.ii.
Obi~nuinla de a reacliona negativ s-a inradacinat in.
tr-atat, incat oarnenii ~i-au pierdut superioritatea fala de
fiinlele inferioare vii - ~j anume raliunea. Stridia reaclio-
neazil ~i ea negativ. Dar omul, stire deosebire de stridie,
w ate. sil-si regleze in mod constient reactia fata de lumei
g tep?a:a C,u toate acestea. €GJ nu se foloseste de aceasli
i r-s de . a resiv' te .
t.
o e utmclOS asa
U I r.
Considerati cil viala a devenit mai rea. Totu~i acelora
care acum sunt tineri viala Ii se pare admirabilil. De ce se
intfunplil ~a? Oare pentru ca nu ~tiu cat era de bine atunci
cand erali de varsta lor? Dar ~i atunci traiau oarneni mai
varstnici decat durnneavoastril care, de asemenea, se plan-
geau de vialil. Cauza consta nu doar in insu~irea psihicului
uman de a ~terge din memorie rilul ~i de a pilstra doar bi-
nele. Doar nemultumirea este indreptata ciltre cele existen-
te acum, pentru cil zice-se ar fi mai rilu decat era inainte.
Rezulta ca, dad! iccepmm fMtuJ ci yiata devine el '
fiece an tot ma; rea insearnnil cillumea demult ar fi trebuit
sil se facil l1ind1iri. Cate generalii au trecut de la inceputul
istoriei omenirii? ~i fiecare consideril cil lumea este tot
~ai rea. De exemplu, oricare om in varsta va spune, cu
slguranlil, cil inainte Coca-Cola era mai bunil. Totu~i, Co-
ca-Cola a fost inventatil in 1886. Vil imaginali ce oribilil
este ea acum! Sa fie yorba despre simtul gustativ care a
inceput sil se deprecieze? Pentru cei in varsta ~i alte lucruri
nu mai au acee~i C,!~litate ca pe vremuri - mobila ~i obiec-
-~:
175
 viintul, ploua, erup vulcanii, curg rauri - lumea exista. Se
tele de imbracaminte, de exemplu.
na~te un om ~i incepe sa observe. Energia giindurilor lui
Darn lumea ar fi fost una singura pentru toti, dupa
genereaza realizarea materiala intr-un anumit sector al spa-
succedarea a cateva zeci de generatii, ea soar fi transformat
tiului variantelor - viata acestui om in aceasta lume. Viata
in inferno Cum sa in elegi aceasta paradoxala afirmatie ca
me n este ' na sm ra ' Noi toti traim in
lui reprezinta u slIat nou al acestei lumi. Se rna: ~e un
. om - ap!!re"i:il' un strat. Moare un om - stratiil dispar,
una ~i aceea~i lume a realiziirii materiale a variantelor. Dar
.. sau, poate" se transforma irl'functi,f""de ce se intiimplli acolo"
variantele ei sunt diferite pentru fiecare om: bogatii ~i sa- dincolo de 'praguI mortii. .•
•racii, cei realizati ~i cei decazuti, fericiti tit. nefericiti. Cu Omenirea realizeaza vag cli existii ~i alte fiinte vii ca-
fotii traiesc intr-o singura lume, dar fiecari1 ar~ ~umea. sa. , re soar gasi zice-se in anumite lumi paraIele. Sa presupu-
Aici s~lU' parea ca totul este elar, ~a cum eXlsta cartiere . nem pentru 0 elipa ca in Iume deocarndata nu existii aIte
bogate ~i sarace. •
fiinte vii. Atunci ce energie a generat realizarea materialli
Nu doar scenariile destinelor ~i rolurile sunt altele, ci
a spatiului in care nu exista nicio fiintii vie? Putem face
~i decorurile. Aceasta deosebire nu poate fi sesizata elar.
doar ni~te presupuneri. Sau poate daca va muri ~i ultima
Unul prive~te lumea prin fereastra automobilului sau ele-
fiinta vie, va disparea ~i lumea? Cine poate afirma ca lu-
gant, iar altul din tomberonul de gunoi. Intr-o zi de sarba-
mea exista daca in lume nu mai existii nirneni? Dacli nu
toare, unul este vesel, iar altul este cople~it de problemele
este nimeni, cine poate spune ca lumea, in acceptiunea
sale. Unul vede un grup vesel de tineri, iar aItul 0 banda
noastra, exista? Insearnna ca despre lume ca atare, in gene-
de~antata de huligani, Toti privesc unul ~i acel~i lucru,
ral nici nu poate fi yorba.
dar vederea lor este diferita ~a cum este diferit un film
Ajunge, sa lasiim toate acestea, sli nu intriim intr-o
color de un film alb-negru. lFiecare am este reglat pe pro-
fundatura. Nu uitati ca Trasurfing-ul este doar unul dintre
'Priu/ sau sector din spatiul varianle{Qr. de aceeq tjecartf)
(llultiplele modele existente. a e eprezentarile oarneni-
traieste in {umea sa. Xoate acesle !um; Sf syprgpun unae?
lor cu privire la Iumea inconjuratoare §i viafa in aceasta
w.este alta, in straturi,{Ormand ceea cenoi numim.spatiyl-
lume nu reprezinta altceva decat modele. Arnintiti-vli de
in care traim.
irnportantli ~i nu construiti 0 irnportantii exterioarli pentru
Probabil va e greu sa va reprezentati acest lucru. Un
Transurfing. Altminteri, puteti deveni apologetul unei idei
strat nu poate fi diferentiat de altu!' Fiecare om i~i formea-
nefolos;toare sa dovediti , tuturor veridicitatea propriei
za, prin giindurile sale, realitatea sa ~i in acel~i timp ~,

durnneavoastra conceptii despre viata. AdevaruI este 0 ab-

aceasta realitate se intersecteaza ~i interactioneaza cu lu-
stractie. Noua ne este dat sa cuno~tem doar cateva mam-
mea inconjuriitoare.
'festliri ~i legitati. Iar scopuI nostru consta doar in a trage
Imaginati-va Piimiintul tara nicio fiintii vie. Sufia
177
176
 lia ~i inlelegeli cum omul poate sa-~i faca singur rau.
cat mai mult folos practic din modelul nostru.
Despre felul in care sa nU-li faci un infern in propriul
Ne intoarcem la lumile generatiilor. In decursul vietii,
strat, am vorbit in capitolele anterioare. Dar cum putem sa
fiecare om se regleaza ba pentru un sector aI spaliului va-
ne intoarcem la viala pe care am avut-o anterior, la culori-
riantelor altul astfel transforma stratul lu-
Ie vii ~i la speranla, ca in copilarie ~i in tinerele? Putem sa
mn
rezolvam ~i aceasta problema prin tehnica Transurfingului.
OZIt1V are
Dar, pentru inceput, trebuie sa inlelegem cum am pariisit
e mrau r a ca I n vie 1 s u vars
acele linii ale vilii, binefiicatoare ~i pline de speranle, ~i
ofDul po~te ~ .acumuleze buniistare materiaJa: dar nu de-
am ajuns sa fim intrebali: "Cum de ali ajuns sa aveli 0 ast-
yms mal fenClt. Pentru el culorile decorurilor pal esc ~i
viala il bucura tot mai pulin. Amt reprezentantul generaliei
..
fel de viata?"
varstnice, cat ~i taniirul vor bea una ~i acee~i coca-cola, se
vor scalda in aceea~i mare, vor schia pe acee~i pantil a
muntelui - s-ar parea ca totul este precum a fost cu mulli
ani in urrna. Totu~i varstnicul e convins ca inainte era mai
Sorbul pendulului
bine, iar pentru tflnar acum totul este pur ~i simplu minu-
nat. c;,and taniirul va imbatrani, istoria se va repeta.
In aceasta tendinla se remarca devieri atat in latura
buna a lucrurilor, cat ~i in cea rea. Se intampla ca omul,
pot sa
odatil cu varsta, sa inceapa sa simta gustul vietii, dar tot
asa se poate intampla ca 0 persoana bine realizatil sa se
acestei inega-
prabuseasca. Dar. in mare. gepemtijle sunt de sowuP
litilli se afla in trecuturi foarte indeplirtate, cand frica ~i
acord cu faptul ca viala se inrautliteste. Ip felu! ass§ta ars
mania erau factori hotaratori pentru supravietuire. Ce rost
lo~ ~ d:plas~e a straturilor fiecarei seneratii. Stratul gene-
avea bucuria? Ea nu te ajuta nici sa te aperi, nici sa evili
rat!e!. ~lce ~e ?e~lase~ spre rau iar stratul tinerei 5e-
pericolul, nici sa-Ii oblii hrana. ~i dupa aceea viala, plina
",!rAW desl eu rnlillZlere. alunge tot acolo. Aceasta depla-
sare se face treptat, de fiecare datil, pornindu-se de la pozi- de greutilli ~i lipsuri, a produs pe tot parcursul istoriei mai
lia optimista. Tocmai de aceea lumea nu se transforma in multii suferinla ~i spaima decat bucurie ~i veselie. De aici
~i inclinalia oamenilor de a se lasa mai u~or in voia gandu-
inferno Fiecare i~i are stratul sau pe care ~i-I a1ege singur.
rilor triste ~i a depresiei ~i sa lase bucuria sa treaca repede.
..
Omul are intr-adevar posibilitatea sa-~i a1eaga stratul ceea
. '
ce ~I face. Pentru durnneavoastra se clarifiei. treptat situa- Ali auzit vreodata ca un om normal sa sufere de prea mul-

179
178
 tii bucurie? Pe ciind stres ~i depresii intalniti la tot pasul.
De aceste particularitati ale perceptiei umane profita
activ pendulii, in speta. miiloacele de inforrnare in masa.
In programele informative, foarte rar Yeti auzi ve~ti placu-
teo De obicei, se procedeaza astfel: se alege un oarecare
fapt negativ, este intors pe toate fetele, apoi se adauga noi
detalii, se savureaza totul ~i se drarnatizeaza cat mai mult
posibil.
Dupa acel~i principiu ne sunt oferite ~i alte ~tiri ne-
gative: catastrofe, dezastre naturale, atacuri teroriste, con-
flicte armate ~i ~ mai departe. Sa observati ca modalita-
tea este acee~i. Evenirnentele se desfii~oara intocmai ca 0
spirala: mai intiii se face urzeala, apoi se rasucesc ate Ie,
cr~e tensiunea, se ajunge la punctul culminant, emotiile
putemice sunt generale ~i, in sf'ar~it, urmeaza deznoda-
miintul - toatii energia acumulata se propaga in spatiu ~i
urmeaza 0 perioada de acalmie. Amintiti-va cum se sparg
valurile la mal. Pe acest principiu se eonstruiesc intermi-
nabilele seriale de televiziune. Din punct de vedere obiec-
tiv, nu au nimie deosebit, tot "dramatismul" este seos din
burta. Este suficient sa urmii.re~ti doua-trei episoade ~i te-a
captival. De ce oare? Ca doar in aeeste creatii laerimogene
nu se petrece ceva nemaipomenit de interesant! Pentru eli
~Qulul serialului a prins fr.ecvenla de emisie mentala 1
IIStfelllten .a indiyiqulu' s-a fi~at Re aeest sector.
Sa urmiirim mecanismul de rasucire al spiralei amin-
tite mai sus. La inceput, individul se afla in fata unui fapt
care in mod teoretic poate sa-I emotioneze sau nu. Sa spu-
nem ca e 0 ~ despre un evenirnent negativ, petrecut un-
deva, in altii tara. Este primul impuls aI pendulului distruc-
180
tiv. Daca ~irea iI irnpresioneaza pe individ, el incepe sa
reactioneze: i~i exprirna atitudinea, e euprins de emotii ~i
deci, ca raspuns, incepe sa emitii energie de acela~i tip ca
primul irnpuls ~i pe acee~i frecventa. Individul in cauzii,
ca ~i alte multe mii de cazuri, a reactionat la impulsul pen-
dulului prin interesul manifestat ~i prin participare. Emisia
sa a intrat in rezonantii cu pendulul ~i energia acestuia a
crescut. Mijloacele de inforrnare in masa i~i continua
campania. Individul urmiire~te eu interes cursul evenimen-
telor ~i pendulul este din nou alimental. in felul acesta,
pendulul atrage in piasa lui noi aderenti ~i extrage energia
din ei. Persoanele interesate lasa sa intre in ele energia ne-
gativa, intra in joe, deocamdatii ca observatori.
La prima vedere, nu s-a petrecut nimic deosebit. Ce
importantii are cii. individul a cedat 0 parte din energia sa
pentru a alirnenta pendulul distruetiv? Acest fapt nu s-a
repercutat practic asupra sanatiilii sale. in realitate tnsa,
I rmjtjw1 epergie M frec¥eQ[ele unui. eyenjmept pegati ~,.
'v'du .s.e transfera acea linie a viet" enipwn-
de aeest en au loc tot mai a roa de el ins '. 0..!m!l
participa la urzeala si se trezeste in zona de aCliune a sRi-
ralei care i1 inviirteste si i1 atrage in interioru! sau ca 0 pal-
nie. Interacpunea dintre individ si pendul devine tot mai
"'Str"~ omul incepe sa creada cii. evenirnentul respectiv
face parte integrantii din viata sa si nu poate fi evitat.
Atenlia lui incepe sa lucreze selectiv, pretutindeni i se
dezvliluie noi fapte din alte !iiri. Discutii aceste ~tiri cu cu-
no~tele ~i apropiatii sal, ace~tia .sunt ~i ei in.teres_aJ~i
participa afectiv. Energia pendu,hllui cre~te ~Lfrecventa de..
emisie mentaia a individului se apropie tot ,mai mult de
181
acele linii ale evenimentului unde el deja nu mai este un
observator, ci un participant direct.
Defmim acest fenomen de atragere in sorbul piilniei
ca trgny(€C jnw pe acea linie a vietii, unde aderentul de-
vine victima pendulului distructiv. Reaclia lui la impulsul
pepdulului distructiv si alimentarea reciproca cu enersie
9scilatorie induc transferu! De 0 alti linie a vjelii. care are
o frecvenla apropiata de oscilatiile pendulului.
Catastro£a
Multi oarneni admit, intr-un fel sau altul, posibilitatea
teoretica de a fi implicat intr-un accident. Dar nu toti lasa
ca aceastli posibilitate sa intre pe linia lor de viata. Sunt
oarneni care nu se uita la seriale, nu sunt interesati de ~tiri,
nu sunt afectati de evenimentele care au loc undeva anume
~i cu cineva anume. i~i duc viata pe liniile lor ~i sunt adep-
Iii unor alti penduli. Nu-i afecteaza faptul ca undeva s-a
prabu~it un avion. Asculta ~tirile despre astfel de eveni-
mente ~i i~i continua indiferenli masa.
Mai supuse transferului indus sunt acele persoane pe
care Ie intereseaza catastrofele, se agita, se nelini~tesc de
soarta celor afectali de evenimentele respective. Dasa via-
la OWl!!u j PH I}~Ns S5?plssitA de gnii si emotii. el se sl£adu-
·ieste sa compenseze acest deficit prin transferul atentisj
sale asu ra even· t t stra : . Un astfel de ins
182
va citi regulat anumite articole din ziare, sau se va uita la
seriale, sau va dori sa afle informati.i noi despre accidente
~i catastrofe naturale. Cronica bulevardiera ~i serialele
constituie domeniul de activitate al micilor ~i inofensivilor
penduli. Audienta lor se datoreaza nevoii unora de a-~i
completa informatia, de a avea emotli ~i trairi. in schimb,
a ll de en
Ace~-
tla sunt putemlCI ~I oarte agresIVI.
Frecventa de emisie mentala a individului interesat
de asemenea fenomene este prinsa ca ~i la seriale. Iar indi-
vidul interesat de informatii negative Ie va avea intotdeau-
na cu prisosin\a. La inceput, el este pe post de observator
inofensiv. Stli in tribuna ca spectator ~i urmare~te meciul
de fotbal. Jocul il acapareaza tot mai mult ~i devIDe un
"rnicrobist" activo Apoi coboara ~i el pe teren, incepe sa
aierge, dar deocarndata nu prime~te rningea. Treptat, rara
sa-~i dea searna, este din ce in ce mai acaparat de joe ~i, in
SIar~it, prime~te ~i el mingea. Obmalorul ' S!?estatoruQ a
.. 10 altfel s u vi . a a cat o·
Cum ar putea I al e?! Doar catastrofele au devenit
parte a vietii omului; el singur le-a lasat sa intre in stratul
sau, tara sa vrea ~i-a luat rolul de victima ~i a materializat
varianta nenorocirii. Desigur, el nu ~i-a dorit sa primeasca
rolul de victima, dar aceasta nu are importanta. oRolurile Ie
distribuie pendulul, daca individul a acceptat acest joc. De
aceea, daca pentru multi alti oarneni catastrofa respectiva
este doar 0 conjunctura nefastli, pentru victima este un
star~it legic. Probabilitatea pentru eroul nostru de a se afla
la locul potrivit ~i la momentul potrivit, este peste medie.
183
 Daca vetl Ignora impulsurile pendulilor respectivh
categoric nu veli fi implicat in nici un accident. Sa admi-
tern ca probabilitatea este aproape zero. Mi-ati putea ras-
punde: cum a~a? Doar oamenii pier cu miile in accidente
sau dezastre naturale! ~i ce, toti se gandesc in acel~i timp
la catastrofe? Explicatia este ca nu sunteti singur in aceas-
til lume. Sunteti inconjurat de 0 masa de oameni care lu-
creazii in mod activ pentru penduli ~i emit energie in spec-
trul acestora. Nimeni nu se poate sustrage la modul idea!
infiuentei acestei emisii. Ciimpul de emisie va include ~i
pe dumneavoastra ~i, tara sa va dati seama, incepeti sa
emiteti pe acele~i frecvenle. Riidiicinile unui asemenea
comportament pomesc din veacuri indepartate, cand in-
stinctui de turma il ajuta pe om sa evite pericolele. Tocmai
de aceea ciimpul energetic a! transferului indus are efect
de avalan~a ~i absoarbe totul ca 0 palnie.
Problema este sa stiim dit mai departe de centrul paJ-
niei. Aceasta insearnna sa eviti informatiile referitoare la
accidente si dezastre, sa nu te intereseze, sa nu participi
afectiv, sa nu discuti despre ele si in general sa Ie lasi sa-ti
treaca pe langa ureche. Atentie: fiti informat, dar nu lasati
informatiile sa "intre" in dumneavoastra. Dupa cum a re-
zultat din capitolele precedente, 1:Ji~:5g~~~~~~
'dulul este aidoma cu a-I cauta ' Cand
suntell Impotrlva a ceva, nu onll ace ceva sau va expri-
mali neplacerea, prin aceasta emiteti activ energie pe frec-
venIa a ceea ce dorili sa evitati. & h..Hi'.. ,pdi"'ie i" tj"e Y,
;"5& .....;; a igiil ii 3>,* "" ICd'li .. ila la ,jllfin'''atia IIcga'jgl .
tiih!i =Ibflffij"i h&eiipa 'piE I'IJlge3illelerf6l ,i I !"!"e inhfen..
184
Daca aceastil manevra nu va re~e~te, atunci nu va
ramane decat speranla in Ingerul-plizitor. Daca, de exem-
pill, va temeti sa calatorip cu avionul, nu luali avionul!
Daca va este frica, insearnnli ca in spectrul dumneavoastra
de emisie existil 0 frecventa care rezoneazii cu acea linie a
vietii, pe care este inscrisa catastrofa aviatica. Aceasta nu
insearnna nicidecum ca veti intra taman pe acea linie, cu
toate ca probabilitatea existii. Daca, pur ~i simplu, in tim-
pul ciilatoriei cu avionul nu va ganditi la pericol, nu aveti
de ce sa va temeti. ~i invers, daca aveli 0 nelini~te!!i!il;,
reascii inaintea zborului, este mai inlelept sa renunlali la
aceastil cursa. Daca, in general, nu este posibil sa nu cala-
toriti cu avionul, atunci trebuie sa invatali sa auziti mur-
murul stelelor diminelii. Ce insearnnli ~i cum se procedea-
zii., veli afla mai tarziu.
Riizboiul
Riizboiul apare, in esenfli, la fel ca 0 bataie. La ince-
put una din plir\i spune celeilalte care este parerea ei.
Acesta are 0 parere opusa ~i de aceea enuntarea ei lucreaza
precum impulsul pendulului distructiv. Celiilalt raspunde
la primul impuls cu 0 oarecare agresivitate. Drept raspuns,
primul raspunde, la riindul sau, cu agresivitate sporitii. ~i
~, prin escaladare, se ajunge la aplicarea de palme ~i
purnm.
Este imaginea simpia ~i graitoare a luptei dintre doi
penduli, care ciocnindu-se unul de altul, se bitlanseaza tot
185
mai intens. La pregatirea ~i izbucnirea unui razboi sau a
unei revolutii, participa multi factori, dar esenta este ace-
ea~i. Mai inw, Ii se spune oamenilor ca 0 duc rau. Rapid,
toti sunt de acord - primul balans al pendulului a fost re-
ceptat. Apoi se gase~te 0 explicatie, ca ai no~tri nu pot trai
mai bine din cauza altora. Acest fapt provoaca indignare -
pendulul i~i intensifiea balansul. Apoi urmeaza 0 provoca-
re dintr-o parte sau alta, ceea ce determina 0 furtuna de
indignare - pendulul a capl\tat forta ~i razboiul sau revolu-
tia pot sa inceapa. Fiecare oscilatie a pendulului are un
raspuns care ii intensifica ~i mai mult oscilatiile. Are loe
transferul cu efect de aval~a pe acea linie a vie\ii, unde
tensiunea cre~te.
Situatia poate fi schimbata numai la inceput, pentru
ca dupa aceea ea scapa de sub control. In momentul de
inceput al rasucirii spiralei daca, la prima hataie a pendu-
lului se raspunde impaciuitor sau, pur ~i simplu, partea
opusa se retrage; pendulul va fi doborat sau stins ~i, prin
urmare, trecerea la 0 a doua spira, adica pe 0 alta linie, nu
va avea loc. Daca insa oscilatiile pendulului sunt acceptate
de frecventa de emisie a participantului la confruntare se
va apropia de parametrii liniei unei noi spire a spiralei.
Din pacate, daca un participant la evenimente nu re-
actioneaza la impulsul pendulului, asta nu ofera garantia
ca el nu va fi antrenat in razboi sau in revolutie. Daca s-a
nimerit sa se aile intr-o valtoare puternica, oricat ar incer-
ca el sa iasa, va fi aproape imposibil. Totu~i, in cazul cand
jocul pendulului nu este acceptat, participantul are cel pu-
tin 0 ~ansa in plus sa ramana in viala ~i sa aiba cat mai pu-
tin de pierdut. Aici este important sa-ti dai seama ce in-
186
seamna sa refuzi razboiul sau revolulia. Puteti sa Ie urati
sau sa luptali activo Pendulului ii este indiferent daca sun-
teli impotriva sau pentru. Ii convine energia de orice semn.
Dad! energia este emisa pe frecventa razboiului, va avea
loe transferul pe aceasta linie. Daca acceptati razboiul, da-
ca participati la el - va ailali pe ciimpul de luptii. Chiar
daca luptati impotriva riizboiului, oricum Yeti fi inghit.
A nu accepta pendulul inseamna a-I ignora. Desigur,
nu este posibil intotdeauna - in asta ~i consta pericolul
transferului indus. Dar macar sa nu fiti nici pe pozilia de
adept, nici anti razboi. In toate timpurile au existat state
neutre, care, rllmiinand deoparte, au urmarit cum popoare
intregi s-au decimat unele pe altele. Luali seama la de-
monstraliile ~i mitingurile unde oamenii protesteaza ve-
hement impotriva acliunilor armate. Pentru pendulul care
se striiduie~te sa dezliinluie !upta contra rivalului sau,
ace~ti protestatari sunt aderenli la fel de devotati ~i de do-
rili, ca ~i adeptii razboiului. Protestul activ este cea mai
naturala complicitate in favoarea razboiului, de~i naivii de
suslinatori sunt convin~i de contrariu. Propuneri pa~nice ~i
dezvaluirea adevaratei fete ~i a motive lor pendulului - iatii,
acestea sunt acliunile care sting razboiul. Va amintiti ale-
goria referitoare la cuibul de albine s~lbatice? Pendulul Ie
spune aderenlilor slIi ca albinele sunt periculoase ~i de
aceea trebuie distruse. Dar, de fapt, ce vrea el? Poate mie-
rea lor!?
187

$omajul
Dupa cum s-a spus, se poate partieipa la jocul pendu-
lului distruetiv in diferite feluri : sa il sustii sau sa il res-
pingi. Cea de a doua eale poate fi ehiar mai perieuloasa,
intrueat dorinJa de a evita confruntarea eu pendulul ereea-
zli un potential exeedentar, care te atrage in sorbul transfe-
rului. Toti, sau aproape toti, se tern aeum sa nu-~i piarda
loeul de munea. Transferul indus de ie~irea in strada este
foarte perfid. Totul ineepe de la eeva minor ~i inofensiv.
Poate fi un prim semnal slab: ati auzit ea la intreprindere
luerurile nu ar merge la fel de bine ea inainte. Sau ea eine-
va dintre euno~tintele dumneavoastra ~i-a pierdut loeul de
mundi, sau se zvone~te ea se face redueere de personal,
sau alteeva de genul aeesta.
La nivelul subeon~tientului, lara sa va dati seama, s-a
aprins beeuletuJ ro~u. Apoi urrneazli un alt semnal, de
exemplu, eli inflatia a ereseut. Toate aeestea va pun in gar-
da, ea de altfel ~i pe eei din jurul dumneavoastra. Ineep
diseuliile, iar pendulul ~omajului prime~te un plus de
energie. Au aparut deja ~tiri despre variatiile de la bursa.
Tensiunea generala ere~te. Nelini~ea este inloeuitli rapid
de alarma, iar apoi se transforma in friea. Dumneavoastra
sunteti eel care generaJi din plin energie pe freeventa aee-
lei linii de viata, unde va ~i vedeti rara lueru.
Cand tot timpul va e teama ea va yeti afla printre eei
eoneediaJi, puteti eonsidera ea luerul aeesta este sufieient
de clar pentru toatA lumea - e ea ~i cum v-ali fi atamat de
gat inseriplia "Ma puteli eoneedia!" . Daea eredeli ea pu-
188
teli aseunde aeeastli frie~ va in~elali amamie. Uneori, miei
gesturi, nuante de intonalie in voce spun mai mult decat
cuvintele. Pierzijndu-ya increderea de sine, nu mai sunteti
lucratorul eficient de odinioara: ce fliceati inainte eu U§U-
,rinta, aeum faeeti lara spor. Relaliile eu colegii sunt ten-
sionate deoareee ~i ei sunt in aeee~i situa!ie. VeniJi ner-
vos acas~ unde in loe de sprijin, aveli parte de invinovatiri.
Totul este stresant ~i dej a nu mai sunteti salariat - pe piept
va atarna placuta eu inseriplia "Sunt pe punctul de a fi
concediat!"
Cauza fricii de a nu fi concediat se ascunde in senti-
mentul de vinovatie care moene~te sau, dimpotriv~ arde
ca un foc viguros in subeon~tientul dumneavoastra. Cine
va fi eoncediat mai intiii? Cei mai slabi. Daca v-ati permis
sa va considerati mai putin preglitit decat alJii, v-aJi trecut
singur pe lista neagra. Renuntati la sentimentul de vinovli-
tie. Permiteti-va luxul de a fi dwnneavoastra insiva. Iar
daca nu reu~ili, incepeti sa va cautati un alt loe de munca.
oten!i lui exeedentar al triiirilor negative se va risipi p .
acliune. Unele persoane ineep sa-~i caute un nou loe de
munca chiar imediat ee ~i-au inceput activitatea profesio-
nala. Nu fae lucrul acesta pentru ea intenJioneazli sii-~i
schimbe imediat locul de munca. Asigurarea Ie oferl! sigu-
ran!a: "daca se intiirnpla eeva, am 0 variantA de rezerva".
Daca nu va faeeli griji pentru viitorul dumneavoastra, ae-
liunea fortelor de eehilibrare nu va va atinge.
189

Epidemia
Va ganditi. , probabil, ell. aiei niei nu poate fi yorba de-
spre ni~te linii ale vietii; omul s-a imbolnavit pentru ell. pur
~i simplu s-a eontaminat. Veli avea dreptate numai in pri-
vinla faptului ell. omul ~i-a permis sa se molipseasea. Eu in
niei un eaz nu vreau sa spun ell. bolnavul ar fi trebuit sa
umble cu 0 bucata de tifon in dreptul gurii - aceasta nu
l-ar fi ajutat. Nu credeli? Ce sa-i faei? Prin simple specula-
Iii nu pot sa dovedese aeest lucru, ~a cum de fapt nu pot
face niei pentru alte lucruri despre care vorbese in cartea
aceasta. Dar nici dumneavoastra nu veli merge cu tifonul
la gura in timpul epidemiei de gripa, ca sa verificali. De
aceea eu va voi spune ee ~tiu; daca rna credeli sau nu e
treaba dumneavoastra.
Sa vedem deei, care este istoria bolii. Cauza imbol-
navirii este liberul acord in jocul nurnit "Epidemie". Totul
incepe de la ni~te zvonuri, cum ea epidemia, sa spunem de
gripa, este pe undeva ~i ea deja i~i face de cap. Toli oarne-
nii normali ~tiu ca gripa se transmite u~or pe ealea aerului,
prin urmare dumneavoastra, ea orieare om cu cap, admiteli
ideea ea orieui i se poate intampla. In minte, deja ineepe sa
se roteasca filmul: aveli temperatura, stranutali ~i tu~ili.
Gata! Pin aceS! moment deja ali intral ip joe pentru eA
emiteli energie mentala De freeventa pendulului distruetiv.
Incon~tient, deja cautali confirmarea faptului ca epi-
demia a inceput ~i atenlia dumneavoastra deja lucreazii
selectiv. Se nimere~te ea in jur sa apara persoane care
stri'inuta. Oricum erau ~i inainte asemenea persoane dar,
190
pur ~i simplu nu Ie dadeali atenfie. La serviciu ~i acasa, din
cand in cand, cineva aduce yorba despre gripa. Presupune-
rea dumneavoastra ca va fi epidemie i~i gase~te noi con-
firmi'iri. Chiar daca nu cautali in mod special 0 confirmare
~i chiar daca tema gripei nu va preocupa in mod deosebit.
Confirmarea vine cumva de la sine.
Daca de la inceputul jocului, v-ali reglat pe frecventa
qendulului distructiv, aderenta dumneavoastra va fi tot mai
puternica, indiferent daca participali in mod constient. Da-
ca nu refuzali ideea ca va puteli imbolnavi sau sunteli re-
glat pe "condamnat" inseamna ca sunteli un aderent foarte
activ al pendulului. Sau nu - ali decis sa nu va imbolnavili
~i va induceli ideea ca. sunteli absolut si'inatos ~i nu va veli
imbolnavi. N-ali Iacut nimic cn asta. VA ganditi la m a-
Wseanmri ca "emiteti pe frecvenla bolii. I?irectia ganduri-
l2!:. - pro sau contra - nu are importanta, cu alte cuvinte,
daca incercali sa va convinge!i sa n-o sa va imbolnavili,
admiteli de la bun inceput posibilitatea de a va imbolnavi.
Cuvintele, pronunlate cu voce tare, inseamna vibralie
a aerului, euvintele spuse in gand - nu inseamna nimic, in
general, iar in<;r.ederea este 0 energie uri~a, de~i noi n-o
auzim. Nu va veli salva chiar daca va veli vaccina. Oricum
veli face gripa, intr-o forma sau alta. Prirnul simptom al
bolii va pune in fala alegerii: in final, va veli imbolnavi
sau nu? Va impotrivili nilel ~i va impacali cu ideea bolii.
Aceasta aduce eoree!ia finala in emisia dumneavoastra ~i
va transfera(i pe acea linie a vie!ii, unde boala se va desfll-
~ura conform prograrnului.
Transferul indus a inceput din momentul in care ali
acceptat pendul ul. Daca, intr-adevi'ir, pulin va pasa de
191
aceastii epidemie, transferul nu va avea loc. Sau daca sun-
teti in concediu, nu vorbiti cu nimeni, nu ascultati ~tirile ~i
nu ~ti de gripa, pendulul nu se va atinge de dumneavoas-
tra. EI i~i va pierde foqa, intocmai ca intr-un pustiu.
Nu v-ati pus intrebarea, de ce doctorii nu se contami-
neaza de la bolnavi? Multi dintre ei au curaj ~i nu folosesc
masca de tifon. ~i nu pentru ca s-au vaccinat. Nu te poti
vaccina pentru a te proteja de absolut orice boala. De fapt
~i medicii iau parte la jocul pendulului bolii, dar lor Ii se
rezerva un cu totui alt rol. Prin analogie, urmariti, cand
aveti ocazia, comportamentui stewardeselor de pe aerona-
ve. Aceste zane bune recomanda tuturor sa-~i prinda cure-
lele, iar ele plutesc ca ~i cum, in caz de peri col, ar putea,
precum pasarea colibri, sa atUne in aero
,,Dar cum stau lucrurile cu copiii nou nascuti care
sunt contaminati cu SIDA? - rna va intreba un cititor pe-
dant. ,,~i ei emit energie de transfer?" In primul rand, noi
discutiim aici problema epidemiei ca tendinta. In al doilea
rand, eu nu incerc sa dovedesc ca n-ar exista niciun fel de
contaminaTe ~i ca existii numai emisie de energie mentala
pe frecventa bolii. Transurfingul nu este 0 dogma ~i nici
ultima instanta a adevaruIui. Nu trebuie absolutizata nicio
idee! Putem doar sa avem in vede~e ca existii ni~te legitati.
lar adevaruI, acesta se afla totdeauna "undeva pe aproape",
dar unde anume - nu ~tim.
192
..
,.'-
Panic a
P anica este transferul indus cel mai rapid si cel mai
jPtens' Ea subliniaza in modul ce~ mai contrastant toate
particularitiitile transferului indus. In primul rand, rasuci-
rea spiralei este foarte dura, deoarece semnalul referitor la
existenta unui pericol real este totdeauna extrem de con-
vingator, ~i ip.dividul intra imediat in jocul pendulului dis-
tructiv. Din acel~i motiv ~i oscilatiile pendulului cresc
foarte rapid, practic ca 0 avalan~a.
In al doilea rand, individul i~i pierde total controlul ~i
se transforma intr-un receptor sensibil ~i, in acel~i timp,
intr-un retransmitator activ al oscilatiilor pendulului. ~i, in
5Iar~it, pendulul insu~i W glise~te materializarea ideala sub
forma de multirne. Din pacate, toti ace~ti factori complica
foarte mult problema caderii sau stingerii pendulului. In-
tr-un astfel de moment, omului nici nu-i trece prin minte
sa se gandeasca la 0 modalitate de a lupta cu pendulii.
To~i, daca te stapanesti si nu te 13§i cuprins de pa-
nica, e posibil, cu 0 mare doza de probabilitate, sa-ti sal-
vezi viala ta §i pe a celor apropiati. De exemplu, pe un vas
care se scufunda toti se ingramadesc langa cele cateva ~a­
lupe de salvare aflate chiar langa vas in timp ce celelalte
stau goale. ~i nu e nevoie decat de 0 clipa pentru a arunca
o privire in jur. Dar tocmai in aceasta ~i constii Derfidia
transferului indus: el se manifestii ca 0 palnie care absoar-
be tot ce se toarna in ea.
Saracia
Daca judecam rational, cum poate sa se imbogateasca
193 .
 un individ naseut intr-o eoeioaba? Nu Yom analiza ealea
de erima organizatii ~i niei frumoasele istorioare despre
milionari. Prin urmare, judeealile bazate pe bunul simI nu
vor duee la nirnie. Atunei care ar mai fi folosul unei logiei
fire~ti? Transurfingul nu se ineadreazii in limitele bunului
simI, in sehimb el ne da posibilitatea sa faeem ee ar piirea
imposibil.
Aelionand logic, oamenii oblin rezultate eorespunza-
toare. Daea omul s-a naseut in siiraeie, el se afla in sfera
siiraeiei, s-a si .obisnuit eu luerul aeesta Si este inclinat sa
genereze energie Fe freeventa liniei vie{ii sale de siirman.
Sa se mute Fe linia indestuliirii este foarte greu, daea simte
numai ura fata de propria siiraeie. invidie fata de bogali si
dorinta de a deveni §i el un individ eu stare. Sau nul - ~
ziee eu, avand doar aeeste tJ;ei lueruri, ii este praetie impo-
sibil sa se transfere pe linia propriei bogalii. Sa ne liimu-
.. ·rim de ee.
Probabil, una din primele trei deseoperiri pe care Ie
fae toli eopiii atunci eand pornese in viala este urmatorul
fapt: aacii nu~ei eeva, asta inca nu insearnna ea nu-l vei
yea. Uneori se aude un strigat de disperare, rupt parea din
suflet: "Dar eu nu vreau asta! Pur ~i simplu it urase! De ee
nu rna lasa in pace? De ee rni se intfunpla numai mie luerul
aeesta?"
o asemenea intrebare, irupand de indignare, ~i-o pun
nu doar eopiii, ei ~i adullii. intr-adeviir, este greu sa te im-
paci eu 0 astfel de situalie, ea 19ril p H wi ceya apHme.
acs J ceya oricwp se xa iOf3mO! " jar 1a£a ws-
BrA §'i Illsnl!
gecrjy el Ieva HonAn tarA pres POli sa ur~ti propria-Ii
siiraeie, propriile defeete fiziee, profesia, veeinii, vagabon-
194
zii strlizilor, alcoolieii, drogalii, eiiinii, holii, bandilii, tine-
retul obraznie, guvernul... ~~if~rl;;:~~:i~~
'~~~!a:;:~~~iI~I;~~:::;~;~;~,~tili
~ ce: ~
~ca:e~ti:~ fr~GcvenEt!iniei ·e:~aJA.."llIld~-o~i.e~
( ul::nemwturnirii dumneayoa.stra e~e;prezent cu·pru~mf<I.
N-are importanla ee polaritate are aeeastii emisie: "va pla-
ce" sau "nu va place". in al doilea rand, ehiar mai efieient,
pentru ea emoliile sunt mai puterniee. Pe de alta parte, ~
ea ee pu va place eoostituie pentru ~urtmeavoastra un P$.o-
dul distruetiv si de BGFEft ij ampljficati batansul eu emolllie
sll'wPAAvQasttA. ~i, in SIar~it, daea urali in mod aetiv, io-
searnna ea enera i un oten·at exeedentar. Fortele de
eehilibrare sunt orientate impotnva urnneavoastra pentru
ea lor Ie este mai simplu sa indeplirteze un adversar, deeat
sa sehimbe lumea, care nu Ie eonvine unora. Imagina i-va
cali faetori diiunatori sunt imprieinaji in atitudinea negati-
va asupra lumii.
Sa ne intoareem la individul naseut in siiraeie. Visul
lui este 'sa devina bogat. Dar simpla dorinla, dupa cum se
~tie, nu sehimbli nirnie. Poli sa stai toliinit pe eanapea ~i
sa-Ii exprirni alene dorinla "Ar fi bune ni~te ciip~uni! Dar
de unde sa Ie iei, suntemin plina iarna." Camjn felul aees-
ta i~i dore~te siiraeul sa devinli bogat:
Dacii individul nu este dispus sa aetioneze peotru a
Butea prirni eele dorite. niei nu Ie ya ayea. Dar el n~ ~eli.o­
neazii, din eonvingerea ea oriee ar face nu va reu~1 mmle.
lata un cere ;ieios. DonTlla nu are niejup tel de putere. ~
IW 'e" aiulA niei maew si mjstj un denet. LM.WI asesta p
poate face intentia. adiea hotiiriirea de a aetlOna. M enna
195
include W sipe si bo!Wrea de a avea. Individul va putea
spune: "Asia nu mi-o poti lua. Nu-!i va fi ~a de simplu
pentru ca eu vreau sa devin boga!!"
Nu, nici ~a nu e. Din nou, Intre "a dori" ~i "sunt gata
sa devin ... " se casca 0 adevaratii prapastie. De exemplu,
saraeul nu se simte W larguI sau printre bogati sau Intr-un
magazin scump, chiar daca se straduie~te din toate puterile
sa se convinga pe sine ~i pe altii de contrariu. In adancul
sufietuIui, el considerii ca nu e demn de ~a ceva. Boga!ia
nu intra In zona de confort a saracului §i nu pentru ca a fi
bogat nu e confortabil, ci pentru ca el este destul de depar-
te de toate astea. Fotoliul nou este mai comod, In schimb
cel vechi este mai confortabil.
Saracilor Ie e cunoscutii doar partea exterioara a bo-
ga\iei: case elegante, automobile scumpe, podoabe, clu-
buri... Daca 11 instaIezi pe omul sarac Intr-o asemenea
ambiantii, el va simti un disconfort. Da-i un geamantan cu
bani ~i el va face fel de fel de prostii ~i Ii va pierde. Frec-
venta energiei pe care el 0 transleaZll se afia In disonanta
totaIa cu 0 astfel de via!ii. ~i atala timp cat saracuI nu la~a
sa patrunda atributele bogatiei In zona sa de confort, atata
timp cat nu se deprinde sa se simtii stiipanuI unor Iu;;:;;;;
scumpe, el va riimane tot sarman, chiar daca va gasi 0 co-
moara. r'
Inca 0 bariera In calea boga!iei este invidia. Dupa
cum se ~tie, a invidia inseamnii a-Ii ¥ \ciuda pe reu~itele
altora. In acest sens, acest sentiU;-e1l1" nu are nimic con-
structiv. In schirnb, are un element distructiv foarte puter-
nic. Psihologia omului este construitii astfel: daca invidia-
zii pe cineva pentru ceea ce ar dori sa aiba ~i el, se va stra-
196
".
dui din rasputeri sa-i minimalizeze valoarea. lata logica
"invidiei negre": "nu am ce are el ~i rna indoiesc ca voi
avea vreodatii. Dar cu ce Ii sunt inferior? Insearnna ca lu-
crul pe care-I are el nu face doi bani ~i n-am de ce sa mi-I
doresc."
Vede!i, a~adar, ce forte tenace 11 tintuiesc pe individ
pe linia saraca a vietii. ~i mai dramatic se deruleazii eve-
nimentele In cazul transferului indus, cand se trece de pe
linia bogaliei pe linia saraciei. Se WU1mpla ca un individ
bine situat sa piarda totuI ~i sa se trezeasca in strada. Toatii
perfidia transferului indus spre saracie eonstii In faptul ca
spirala transferului se riisuce~te, la Inceput, lent, abia vizi-
bil, apoi tot mai impetuos, Incat nu mai ai cum s-o opre~ti.
Aceasta spirala Wcepe cu dificuItii\i financiare tem-
porare. Remarcali, dificultiiti fmaneiare temporare pot
exista Intotdeauna ~i la oricine. Este 0 inevitabililate cu-
rentii, cum ar fi, sa zicem ploaia W ziua In care ali planuit
un picnic. Daca, din acest motiv, nu va apuea furiile, de-
presia, nelini§tea sau necazul pe viala asia, a!unci oseilatii-
Ie penduIuIui distruetiv, daca nu mai sunt alimentate, se
. .Transferul indus Incepe In cazul W care v-ati agatat
de capatul spiralei. Ca spirala sa se Wvarteasca este nece-
sar ca durnneavoastra sa riispundeti pendulului distructiv.
Prima durnneavoastra reac\ie este 'UsmuIJumirea.
Pentru pendul, aceasla este, deocamdatii, 0 prea slaba sus-
tinere ~i daca, cu asia, emotiile durnneavoastra Inceteazii,
el se va stinge. Altii reaetie - indignareaj aeeasta e deja
mai putemica ~i pendulul prinde via!ii ~i va transmite in-
formatia ca cineva este vinovat de dificuItiitile durnnea-
voastra fmanciare. La acest al doilea impuls raspundeti
197
prin actiuni negative la adresa vinovalilor. In aeest mo-
ment, pendulul distruetiv s-a invigorat simJitor ~i ineepe 0
noua rasucire, 0 noua spira a spiralei: primiti la proximul
salariu ~i mai pulini bani sau preturile au ereseut sau a so-
sit seadenta ca dumneavoastra sa va platiti 0 datorie.
Atentie! In aceasta etapa, inca nu sunteti co~tient de
faptul ca dej a s-a declan~at un proces. S-ar putea sa vi se
para ea e yorba despre ni~te neplaceri mai urate. De fapt,
acesta este un proces directionat, indus ehiar de dumnea-
voastra, ca raspuns la balansurile pendulului. Frecventa
e isiei dumneavoastra ener etice se re leaza tot mai mult
de pe liniile unde era!i 0 persoana re !pta pe linia unde
sWlteti una marsaIA sj intal!. De aceea va si muta!i pe li-
vii !; sare GPfG§P'!Ud acestor parawetri
Si iata, situalia dumneavoastra se aeutizeaza tot mai
mult. De pretutindeni, ineep sa vina ve~ti proaste: preturile
erese, treburile la intreprinderea dumneavoastra nu merg
grozav. Ineepeli sa eomenta}i activ aceste ven i negative cu
cunostin\ele §i cu cei agro£1ati. De regula, discutiile sunt
in nota distructlva, adlCa tanguieli, nemultumiri ~i agre-
sivitate la adresa presupu~ilor vinovali. Toate aeestea se
manifesta mai pregnant la intreprinderile unde lucrurile
merg foarte rau. Acolo, ziua incepe cu postulatul "nu sunt
bani" in loe de rugaciunea de dimineata.
luerurile merg tot mal
Energia nelini~tii , de~i nu este mare, este cap-
11.'l1rilnt~ de catre pendul, care se obrazniee~te tot
mai mult. In aeeasta stare, in mod inevitabil, incepeti sa
198
creal; in jurul dumneavoastra potentiale exeedentare: <JIe-
.m_ ire, w esiune, 4~:presie. apatie; ,dud! ~i a1tele.
Acum, cand la pendulul distruetiv s-au conectat ~i fortele
de eehilibrare, sjtuatja jese de sub control si incepe sa se
dezvolte ca 0 avalansa.
Parca ati fi fost prins de maini ~i invartit iar dupa
aeeea aruncat bruse. Ali zburat cat aeolo, ali cawt ~i ati
ramas intins intr-o stare de ~oc. Infrieo~atoare imagine! Si
totul a inceput de la ni~te mici dificuitali fmanciare. Pen-
dulului nu-i trebuie banii dumneavoastra; pe el i1 intere-
seazll energia negativa pe care 0 emite!i. In fmal, cand spi-
rala s-a format, nefericitul, in cel mai bun caz, a pierdut
mult, in eel mai rau caz - a pierdut totu!' Pentru pendulul
distructiv, el nu mai prezinta interes - nu mai are ce sa-i ia.
Mai departe, evenimentele se pot desta~ura diferit: amara-
tul fie ramane pe linia nefericita a vie\ii, fie incepe sa se
ealere cu greu. Un astfel de transfer indus poate sa aiba loc
cu 0 singura persoana sau cu un intreg grup de oameni. In
aI doilea caz, ~a cum ered ea intelegeti, nu mai este yorba
de 0 simpla spirala, ci de un adevarat vartej, de unde este
foarte greu sa mai ie~i la Iiman.
Singura modaljtate de a evita transferul indus este sa
nu Ie prinzi de capatul spirale;, sa nu intri in jocuL pend u-
lulW distrnctiv. Nu este suficient numai sa ~tii cum func-
tioneazll acest mecanism. Trebuie sa iii aduei in perma-
nenta aminte de el: Supraveghetorul dumneavoastra nu
trebuie sa doarma. Tra e i-va de maneca de fiecare da
fapd dip obisnuinta: ca in somn, acceptaJi jocul pepdulului,
adjAA Xa demonstraq nemuiSUmirea, indi!!Ilarea: nelinistea,
partjcjpati La disculij distructive: etc. Tineti minte: t ceea
199
seem a unor ac iuni rovocato
distructiyj. In somn se intiimpla la fel : pana cand nu va
dali seama ca este doar vis, sunteli 0 marioneta intr-un joe
strain ~i puteli avea co~maruri. Imediat ce v-ali trezit, v-ali
scuturat de halucinalia avuta, v-ali dat seama despre ee fel
de joe este v~rba ~i gata, sunteli stapan pe situalie ~i nu Capitolul V1
veli deveni 0 victima a circumstanlelor, in timp ce toli eei-
lalli se afla in stare de zombi.

CUTSul variantelor
Rezumat
De unde provin presentimenteie, intui!ia, prezi-
Fiecare om f~i creeazii un strat aparte al lumii fn ca- cerile, descoperirile ~i capodoperele? Ra!iunea umana
re triiie~te. este cea care Ie creeazii? Cursul variantelor este un dar
Lumea omeneascii se compune fn ansamblu din stra- fastuos pentru ra!iune, dar omul nu biinuie~te acest
turi suprapuse unele peste altele. lucru. Dar ce sunt "semnele" ~i de ce apar?
Emifand energie negativii, individul f~i fnriiutiife~te
stratullumii sale.
Agresiunea este interpretatii fn mod gre~it ca fiind
foriii, iar nemulfumirea ca 0 reaciie normalii.
Reacfia de riispuns la un eveniment negativ induce
transferul pe liniile negative ale vieiii.
Transferul indus include un eveniment negativ in
stratul unui individ.
Nu liisafi sii piitrundii in stratul lumii dumneavoastrii
nici 0 informafie negativii.
A nu liisa - nu fnseamnii a evita, ci a ignora, intenii-
onat, a nu te interesa.

200 201

Dacii urmali cursul variantelor,
lumea vii vine in intampinare
Campul informational
Spaliul variantelor reprezintii un camp informational
sau 0 matrice energetica - ~ablonul a eeea ce este ~i eum
trebuie sa fie. cand energja este n;gJata Be UU anumjt sec-
tor al matricei, il plumineazii" si atunci sahlpDnl se mate-
rializeazii. Apare intrebarea: se poate folosi aceasta infor-
matie, atata timp cat ea nu s-a materializat?
Se poate spune ca asta ~i facem in fiecare zi. Raliu-
nea nu ~tie sa citeasca informatia din spatiul variantelor. in
schimb, subcon~tientul iese direct in campul informational.
De aici provin presimtirile, intuitiile, previziunile, desco-
peririle precum ~i operele de arta?
Informalia ii parvine ratiunii fie din lumea exterioara,
ca interpretare a datelor exterioare, fie din subcon~tient, la
nivel intuitiv. Datele inscrise in camp sunt, grosier vorbind,
adevlirul in forma pura. Cu alte cuvinte, informalie obiec-
tiva, rara interpretari. Ciind trece prin filtrul ratiunii, ade-
varul se transforma in interpretare, adica in cuno~tere.
Toate fiinlele vii primesc adevlirul in interpretare proprie.
202
Gruna vede ~i intelege lumea in cu totul alt mod decat
omul. Chiar ~i oamenii, diferiti fiind, pot vedea ~i intelege
unele ~i acelea~i lucruri in mod diferit. De aceea cuno~te­
rea este, in mai mica sau mai mare masura, 0 forma de
adevar denaturat.
Datele din campul informational sunt prezentate sub
forma unei structuri energetice complexe. Acolo este in-
scris tot ceea ce face ca materia sa se mi~te dupa anumite
legi. La inceput, datele din campul informational sunt per-
cepute de subcon~tient (suflet) apoi con~tientul (ratiunea)
Ie traduce prin cuvinte sau simboluri. A~a se n~te desco-
perirea sau se creeazii noul - muzica, operele de artli, adica
ceea ce omul nu a putut sa vada sau sa afle in mod nemij-
locit. in acel~i mod apar cuno~tintele intuitive sau presen-
timentele.
E posibil ca toate acestea sa va ~ocheze ~i sa va faca
neincrezlitori. Sa rezulte ca ratiunea nu poate sa creeze ea
singura ceva nou, ~i ca pur ~i simplu prime~te date din
campul informational? Nu este chiar ~a. Ratiunea poate
sa construiasca un nou obiect sau sa rezolve 0 problema,
operiind cu obiecte cunoscute ~i rationamente logice. Cu
alte cuvinte, ratiunea poate sa compuna 0 casa noua din
cuburi vechi. Dar nu poate sa obtina ceva principial nou,
adica ceva ce nu se poate construi diri vechi.
Descoperirile principiale din ~tiinla nu Yin ca un re-
zultat al judecatilor logice, ci ca 0 iluminare, ca ni~te cu-
no~tinle de niciunde. Acela~i lucru se poate spune $i de-
spre invenliile geniale. 0 muzica buna se compune nu prin
potrivirea notelor ci vine cumva de la sine. Capodoperele
se creeazii nu ca urmare a unei execu!ii tehnice profesiona-
203
Ie, ci se nasc din inspiratie. Un tablou executat intr-o teh-
nica ideala nu va deveni in mod obligatoriu 0 capodopera.
Acel ceva ce se afla in spate Ie executiei tehnice creeazli
capodopera. Poezia care ne face sufietul sa vibreze nu este
o adunarnra rationala de rime potrivite, ci vine din profun-
zimea sufietwlli.
Toatli creatia fondatli pe inspiratie ~i iluminare nu are
nimic comun cu ratiunea. Abia dupa aceea ratiunea face ca
produsele acestei creatii sa devina atributele sale. De
exemplu, ratiunea poate in mod ideal sa copieze 0 veche
capodopera. Dar nu e capabila sa creeze 0 alta noua. Rati-
unea analizeazli datele obtinute de con~tient din cfunpul
informational ~i Ie imbraca intr-o interpretare simbolica
sub forma de tablouri, melodii, versuri, formule, scheme,
etc.
Deocamdatli nu ne este dat sa afiam in ce mod sub-
con~tientul are acces la cfunpul informational. Noi putem
fi doar martori ai modului cum se manifesta acest acces.
Un exemplu il constitllie elarviziunea, cu alte cuvinte ca-
pacitatea de a percepe evenimente care fie s-au petrecut in
trecut, fie nu s-au petrecut inca, fie cele care se petrec in
afara cfunpuilli vizuaJ al elarvazlitorwui. Noi nu intelegem
mecanismul unor asemenea fenomene ~i Ie deelaram para-
normale. Pendulii ~tiintei fundamentale, nedorind sa-~i
recunoasca neputinta, nu Ie trateazli cu seriozitatea cuveni-
ta. Dar numai pentru ca noi nu ni Ie putem explica, ele nu
inceteazli sa existe ca atare ~i nu Ie putem respinge a~a de
simplu.
Sunt persoane care vad evenimente in cfunpul infor-
mational ~a de elar ca ~i cum s-ar petrece sub ochii lor in
204
lumea realizlirii materiale. Asemenea indivizi au capacita-
tea sa se regleze pe sectoarele realizate din spatiul varian-
telor. De exemplu, pentru a se regia pe sectorlli unde a
displirut un individ este suficient pentru elarvazator doar
sa se uite la 0 fotografie a acestuia sau sa atinga un obiect
care i-a apaqinut. De serviciile unor asemenea clarvazatori
se serve~te uneori chiar ~i politia.
Nu toti pot vedea atat de clar, nici pe departe ~i de
aceea apar gre~eli. Sunt dow cauze ale gre~elilor. Prima
cauzli este atunci dind clarvlizatorlli se regleazli pe un sec-
tor care nu a fost ~i nici nu va fi realizat. Unele sectoare, in
functie de distanta relativa dintre ele, pot sa fie mai puter-
nice sau mai slabe prin scenariile ~i decorurile lor. 0 a do-
ua cauzli consta in interpretarea datelor. De exemplu, pre-
zicatorii din timpuri stravechi ~i prorocii, observiind scene
neobi~nuite din viitor, Ie interpretau corespunzlitor nivelu-
Illi lor de cuno~tere. De aceea prezicerile lor sunt adesea
inexacte.
Daca sa credeti sau nu in toate aceste fapte este ale-
gerea dumneavoastra. Nu Ilitati ca Transllrfmgul este doar
un model care permite folosirea legilor lumii in interesul
dumneavoastra ~i nu pentru descrierea structurii acestei
lumi. De asemenea,transurfingw nu este un monument de
granit cu inscriptia "Aici a fost ingrQpat ciiinele". Adeva-
rlli, dupa cum se ~tie, este totdeauna undeva pe aproape.
Afirmatia ca individul este capabil sa sintetizeze tot ceea
ce e nou cu ajutorlli ratiunii sale este doar un tipar. Pur ~i
simplu, ne-am obi~nllit demwt cu acest model ~i el este
comod pentru noi. Trebuie sa mentionam ca aceasta sche-
ma obi~nuita a vietii este la fel de nedemonstrabila ca ~i
205
modelul Transurfingului. Dadi a~a se petrec lucrurile sau
nu, pentru noi, in principiu, nu are importanta. Este un fapt
indubitabil ca date din spatiul variantelor ajung intr-un fel
sau altul piina la noi sub forma unor sernne, viziuni, ilumi-
niiri, ~i noi trebuie, dupa posibilitali, sa Ie inlelegem sem-
nificatia.
Cunoa§terea venita de nidiieri
Aceste date din campul informalional pot fi "citite"
clar numai de foarte puline persoane, unice in felul lor.
Majoritatea oamenilor primesc doar ecouri ale acestor date
sub forma unor presentimente fugare ~i cuno~tinte neclare.
Oamenii din domeniul ~tiintei ~i creatiei ajung la ilurninare
dupa zile daca nu dupa ani indelungati de refieclie ~i cuge-
tiiri. Este greu sa descoperi noul deoarece, orice am crede
noi, frecventa de emisie mentala se regleaza cel mai u~or
pe sectoarele deja realizate ale spatiului variantelor. In
principiu, noul se afia totdeauna in sectoarele nerealizate.
Dar cum sa te reglezi pe ele? Deocamdata, nu ne este dat
sa ~tim acest lucru.
Ciind cautarea unei noi solutii in sectoarele realizate
nu da rezuitat, subcon$tientul intra cu totul intamplator
intr-un sector nerealizat. Astfel de date nu ni se inIati~eaza
in forma interpretiirilor simbolice obi~nuite ~i de aceea
con~tientul Ie percepe ca pe 0 informatie vaga ~i confuzii.
Daca creierul reu~e~te sa prinda esenla acestei informatii,
apare iluminarea ~i intelegerea clara..
206
In mecanismele activitalii constientului si subconsti-
entului Sun! roulte neclaritati si contradictii. Nu ne Yom
ocupa de aceste probleme, ci Yom analiza numai unele as-
pecte. Ca sa nu ne incurcam in terminologie ~i semantica,
ea
pentru simplitate, yom denumi tot ce ce are legau,@ eH
C99§! i ent~1 ~ ~atiune, i~ ell suhsgp§tjennJ! ~~ ~
Daca ratlUnea ar mtelege tot eeea ee vrea sa-i spuna
sufietul, oroenirea ar avea acces liber la campul informa-
tional. Este greu de imaginat ce inaitirni ar atinge civiliza-
tia noastra in acest caz. Dar raliunea nu numai ca nu poate
sa ascuite, dar nici nu dore~te. Atentia individului este in
permanenta ocupata fie cu obiectele lumii exterioare, fie
cu meditalia ~i cu trairile i.nterioare. Monologui interior pM
c~.ntep F* aRwaRe niciodata si SF aPt wiu-
sub eontrolul
rUl. lar acesta nu aude sernnalele slabe ale sufietului ~i in
mod autoritar ~i Ie impune pe ale sale. Ciind raliunea
"giinde~te", ea opereaza cu categorii prin care a definit in:'
su~irile obiectelor vizibile din sectoarele realizate. Cu alte
cuvinte, ea giinde~te cu ajutorui unor reprezentiiri conven-
tionale: simboluri, cuvinte, noliuni, scheme, reguli ~i a~a
mai departe. Ea incearca sa a~eze orice informatie pe raf-
tuletul respectiv.
Tot ce exista in lumea inconjuratoare prime~te 0 re-
prezentare: cerul e albastru, apa e uda, pasiirile zboara, ti-
grii sunt periculo~i, iarna este frig ~i a~a mai departe.
Daca informatiile venite dintr-un sector nerealizat nu
au reprezentiiri firesti. logice, raliunea Ie percepe ca pe un
fel de cunostinle neclare. Daca reu~e~te sa Ie adauge ~i alte
noi caracteristici apare 0 descoperire.
in principiu, este foarte dificil sa gase~ti reprezentiiri
207

adecvate pentru cuno~tintele noi. Imaginati-va 0 persoana
care aude pentru prima oara muzica. Muzica este tot 0 in-
formatie - sub forma de sunete. Cand ratiunea prime~te
aceasta informatie, ea ~tie ca este muzica, dar nu 0 intelege.
Deocamdatii nu ~tie cum sa ~i-o reprezinte. Intelegerea
apare mai tiirziu, dupa ce a ascultat muzica de mai multe
ori, dupa ce is-au explicat unele sernnificatii ~i is-au ara-
tat unele detalii: muzicanti, instrumente, note, ciintece. Dar
ciind a ascuItat muzica pentru prima oara, pentru ratiune a
fost 0 cuno~tere reala, dar in acela~i timp ~i 0 taina de ne-
patruns.
Incercati sa-i explicati unui copil mic 0 definitie de
genul "Iaptele e alb". CopiluI abia incepe sa foloseasca
categoriile abstracte ~i de aceea el va pune 0 sumedenie de
intrebari. E clar ca intelege ce insearnna lapt!!. Dar ce in-
searnna alb? Este 0 cuIoare. Dar ce este culoarea? Este 0
insu~ire a unor obiecte. Dar ce este ins~irea? Dar obiectul?
~i tot a~a, la nesfiir~it. Este mai u~or nu sa explici, ci sa
arati obiecte de diferite culori. Atunci ratiunea copilului va
int~lege ce anume diferentiazii obiectele sub aspectul cate-
goriei abstracte de culoare. In felul acesta el va defini ~i i~i
va reprezenta tot ceea ce it inconjoara ~i apoi va giindi fo-
losind aceste reprezentiiri. SufIetul," spre deosebire de rati-
une, nu folose~te reprezentiiri. Cum va putea el sa-i expli-
ce copiluIui ca "Iaptele este alb"?
pip wgmeptul in care ratjunea a incepUl sa gandeas-
ca cu ajutorul unor categorii abstracte. legatura d jntre ea sj
sufIe! §-a atrofiat treptat. SuUrn,i JlU foloseste aceste cate-
gorii. E! PU sands§tf iii PU yo¢gts 51 <iT ts a " .Oe E~
Wale sa exprime Brin cuvinte iji simboluri ceea ce §tie. De
208
aceea ratiunea nu se poate intelege cu sufIetu!. Sa presu-
punem ca sufIetul s-a reglat pe un sector nerealizat ~i a
afIat ceva ce inca nu existii in lumea materiala. Cum poate
el sa transmita aceasta informatie ratiunii?
IQ plus, . ea vrea in ermanent -. " -
YRrhS3§sj Ea considerj\ ca totul poate fi e~pl icat Wljo9al
si de aceea controleazii in permanenta toat;' '9fmmah2. De
la sufIet ii vin doar ni~te sernnale confuze pe care ea nu
totdeauna Ie poate defini cu ajutorul categoriilor sale. Siro-
taminte si cunostinte vagi ale sufIetuIui pot sa fie acop~rit.~
de tumultul giindurilor asurzitoare. Ciind con~olul ratlll~1ll
slabes!e, atunci pot sa se strecoare spre ral1une anumlte
sjmtaminte si cunostinte intuitive.
Acestea se manifesta ca confuze, cu-
noscute ~i sub denurnirea de Ciind ratiunea
adoarme" in acel moment ce ~tie ~i ce
;imte sufI~tuI. Acesta este mw muQlI stele lor dimine£ii - 0
~s pmEllxjn" reverie lara ganduri, s~e.t :ar~ Sf'n~l~te.
Ceva-ceva intelegeti, dar confuz. Nu gandltl, CI s1ffitill \P-
, .
'''' .. ilia. De exemplu, ~"tili ' i a j iw u 3# lie IIII(.,It.
tuitiv. Fiecare dintre noi a simtit macar 0 data ce insearnna
-
5, aSCI)
sau ~a eeph "e1 l11 ie s;Aette IBJAInplEPsau tlijiq m. qjt s;mpln
~ &l"i .11ft f {pH. "jii _
Ratiunea este ocupata in permanenta cu giindirea.
Vocea ~ufIetului este literalmente estompatii de acest
"amalgam" de giinduri ~i de aceea cuno~tint~le ~tuitiv~
sunt greu accesibile. PasA oprim goana giindunlor Sl pur $1
;~;ii;;~~~~(n~u~n~e glas,!. ~
giindim .Iii- nimic), ~
raspuns la multe
209
intrebari dad!. ii ascultarn atent glasu!.
Este greu sa-Ii inveli sufletul sa se regleze pe sectoa-
rele nerealizate ~i sa-Ii obligi raliunea sa asculte ce vrea
sa-i spuna sufletu!. Sa incepem cu ce-i mai u~or. Sufletul
~ doua simliri destul de clare: Gonfortul sufletesc i 'dis-
confortu!' Raliunea i~i reprezinta aceste sentimente prin:
"mi-e Ine" ~i "mi-e rau", "sunt convins" 'f~i rna tern" ,
"
"imi place" ~i "nu-mi place".
In via!a, la fiecare pas, e~ti nevoit sa iei hotarari - sa
faci cutare sau cutare lucru. Realizarea materiala se trans-
fera in spaliul variantelor ~i rezulta ceea ce noi numim via-
!a noastra. I n funclie de giindurile si de acliunile noastre,
2e realizeaza un sector sau altu!. Sufletul are acces la cam-
pul informa!ional. Intr-un anume fel, el vede ce se afla in
fala, in sectoarele inca nerealizate, dar care se intrevlid.
Daca el se regleazli pe un sector nerealizat inca, ~tie ce il
a~teapta acolo: ceva placut sau neplacut. Aceste sentimen-
te ale sufletului sunt percepute de ratiune ca niste senzatii
confuze de confort sau disconfort sufletesc.
De cele mai multe ori, sufletul ~tie ce iI a~teaptli. ~i
cu 0 voce slaM el incearca sa-i comunice acest lucru rali-
unii. Dar aceasta aproape ca nu iI aude sau nu da atenlie
unor presentimente confuze. Raliunea este acaparata de
penduli, este prea preocupatli de rezolvarea problemelor si
este convinsa de corectitudinea actiunilor sale. la decizii
volitive, ghidiindu-se dupa logica ~i dupa bunul simI- Cu
toat: ~ces~e~, se ~tie bine c~.iudecljtile 'pgis; pu pe saran-
teaze Ip mS! up Caz FAsglU!llle sOOt eele eoreete. Sufletul,
spre deosebire de raliune, nu giinde~te - eLsimte ~i.~tie ~i
de aeeea nu gre~e~e . De eate ori nu ne darn searna prea
210
tarziu: "Doar am ~tiut ea nu va ie~i nimie bun din asta!"
sa
Problema este invalam sa determinarn ee anume ii
§Pun; ~ lf1en ll ctiJ.ljunii in wowenWl lufu"ii }JPti decizii. Nu
e ehiar a~a de eomplieat. ES!f; nesesar doar sa-I atentionam
11e Supraye ghetor sa acorde all1utie J1Arii de eonfort a su-
fletului. lata, luali 0 howare. Raliunea dumneavoastra este
aeaparatli total de pendul sau este eoneentratli pe rezolva-
rea unei probleme. Nu e eomplieat sa puteli auzi murmurul
stelelor diminelii: este sufieient sa va amintifi la timp ea
trebuie sa aeordali atenlie starii dumneavoastra suflete~ti,
sa ascultali ee va spune sufletu!' Este atat de banal, ineal
nu mai trebuie sa insistarn. Problema este doar sa acorzi
atenfie propriilor simturi. Qpmepii sun! mal incliner; S ase
inereadi 19 arguments ratiOnale decal in propriile lor sim-
» De Hsoon §-au dew bisnuit sO mai acord, 'Kplis &Adj
de eonfRrt wVets e
Mimali in minte una din eele doua variante de rezol-
yare. In aeest moment, ra!iunea se ghideazli nu dupa sen-
timerse, ci dupa ralionarnente eoreete. Daea ali reu~it sii
•
vii amintili,.:£ili atenli la eeea ee simNi. Ce anume va lme
•
in tensiune, ee va nelini~te~te, ee va face sa va fie tearna
sau ee nu va place? Ali decis deja. Spuneli-i ratiunii sa ta-
ea pentru 0 eJipa ~i intrebati-va din nou: "Mi-e bine sau
mi-e rau?" Aeum orientati-va spre cealaltli varianta de re-
zolvare ~i intrebati-va din nou: "Mi-e bine sau mi-e rau?"
P aca nu aveti un simlarniint c1ar! insearnna ea ratiu-
. nea dumneavoastra nu aude bine. Supraveghetorul dum-
neavoastra va trebui sa va atraga mai des atentia asupra
starii de eonfort sufletese. S-ar putea insa ea insu~i raspun-
sulla intrebare sa nu fie unul singur. In aeest eaz, insearn-
211
na ca nu va puteli bizui pe datele acestea amt de nesigure.
Riimane sa actionati dupa cum va sugereazli rapunea. Sau
simplificati intrebarea ~i vedeti ce se intampla.
Daca ali re~it sa obtineli un raspuns cert "da, mi-e
bine" sau "nu, nu-mi e bine" insearnna ca ali auzit murrnu-
ru1 stelelor diminetii. Acum, ~titi rlispunsul. Aceasta nu
insearnna ca veli face doar ce va indearnna inima. Nu in-
totdeauna suntem liberi in alegerile noastre. Dar cel pUlin
yom ~ ce ne ~eapta in sectorul nerealizat.
Solicitantul, Napastuitul §i Luptatorul
Exista doua extreme de comportarnent in situaliile de
via!ll: sa te l~i dus de vcl, precum 0 cornbioara de hiirtie
sau sa tragi la rame impotriva curentul ui.
Daca individul pur ~i simplu nu face nimic, nu are
inipativa, nu are nazuinle, ci pur ~i simplu exista, atunci
viata il dirijeazli pe el. In acest caz, individul devine mari-
oneta pendulilor ~i ace~tia dispun de soarta lui dupa cum
vor. Avand 0 asemenea pozitie, el ref'uzli sa-~i oranduiasca
soarta. Alegerea lui insearnna ca soarta i-a fost sortita: "ce
p-e seris, in frunte p-e pus". Aeceptfuld 0 asemenea pozi-
pe, el va spune eli nu poti fugi de soartli. $i are perfecta
dreptate intrucat, pentru el, in spaliu exista ~i 0 asemenea
varianta. Dupa 0 astfel de alegere, nu-i ramane dedit sa se
planga neputincios de soartli ~i sa traga speranla in Cel de
Sus.
Lasandu-~i soarta pe maini strliine, omul are doua em
212
pe care poate merge. Daea merge pe prima, se poate re-
sernna ~i cere indurare pentru viata sa, rugandu-se fie la
penduli, fie unor forte superioare. Pendulii il vor obliga sa
lucreze ~i toata viala el i~i va ineovoia spinarea pentru a
primi modeste mijloaee de trai. Solicitantul va implora
foqele superioare, dar aeestora putin Ie pasa.
Solieitantul i~i declina rlispunderea pentru soarta sa,
zicand: "Vointa Cereasea e in toate". lar daea luerurlle
stau ~a, atunci sa cerem cum trebuie ~i Dornnul e milostiv
~i bun ~i se va indura. "Munli ~i vai, Rauri ~i mliri! 0, ee-
rule! 0, lume! Ma plec in fata mlirepei voastre! M-a co-
ple~it credinla ~i m-a ostoit veneralia. Cred ea rna veli aju-
ta ~i imi veli cumplira ziarul maine dimineala!" Ce spuneli?
Am fO$t nota? Deloe, pentru ea pentru atotputemicele
forte de sus orice este posibil, fie ca e yorba despre ziarul
de diminea!ll, fie ca este yorba despre un palat! Insearnna
ca n-am cerut bine! Nu-i nimic! Voi cere mai departe!
Exista un banc. Unul statea, intins pe divan ~i se ruga:
"Doarnne, ajuta-rnli sa rna imbogalesc! Ca doar Tu pOli
orice! Eu ered in mlirelia Ta! Nadiijduiesc in milostenia
Ta!" lar Dornnul, ii raspunde eu naduf: "Omule, cumpa-
ra-ti rnlicar un bilet la loterie!" - lata ee eomodii pozilie:
sa nu ai nici maear 0 responsabilitate ~i in aeel~i timp sa
te amage~ti cu propria ta importanla. Unde e importanla
asta? Omul s-a imaginat pe sine ca pe un personaj atat de
important, ineat presupune ca Durnnezeu, in toata mlirelia
~i mila Sa, se vwingriji de bunlistarea lui. Durnnezeu ~i a~a
i-a dat foarte mult - i-a dat libertatea de a alege, iar el, din
eauza infantilismului sau, nu aceepta acest dar ~i este ve~­
nie nemulturnit.
213
 Infantilismul i~i gase~te justificarea in faptul ca in
drumul lui catre scop exista 0 multime de obstacole. Ve~­
nic ceva 11 impiedica. II impiedica fOJ1ele de echilibrare ~i
pendulii care au apiirut ca urmare a potentialelor exceden-
tare create de el ins~i. RezuM ceva in genul unui joc de
copii: "G~te, g~te!" - "Ga, ga, ga!" - "Mancarica vreti
cumva?" - "Da-da-da!" - "Ia, zburati! Veniti incoa!" -
"Am veni dar nu se poate. Lup hain vrea sa ne pape!"
Daca pe individ nu-I aranjeaza rolul de Solicitant, el
i~i poate a1ege a doua cale: rolul NapastuituIui, adica sa-~i
arate nemultumirea ~i sa pretinda ceea ce, chipurile, i soar
cuveni. Cu astfel de pretentii, Napastuitul aduce un preju-
diciu ~i mai mare sortii sale. Pentru exemplificare yom
recurge din nou la 0 a1egorie. Un individ vine la 0 expozi-
lie de tablouri; nu-i place expozitia ~i considera ca are
dreptul sa-~i exprime nemultumirea. Incepe sa bata din
picioare, sa ameninte, sa pretinda, ba chiar sa distruga une-
Ie exponate. Evident, urmeaza pedeapsa. Individul se infu-
rie ~i mai tare, este indignat: "Pai cum? A~tia ar fi trebuit
sa faca pe dracu in patru pentru a-mi face mie pe plac!"
Nici nu-i trece prin minte ca este un simplu musafir in
aceasta lume.
Din perspectiva Transurfingului, ambele cai sunt
complet absurde. Transurfingul propune 0 cale complet
noua: %u cere si nu pretinde. ci du-te sf i(h,ti.
Ce este nou aici? A~ procedeaza individul care a ta-
cut 0 alta a1egere: i~i ia soarta in propriile maini. EI incepe
sa se lupte cu lumea pentru un loc sub soare. Avand 0 po-
zitie rigida, intra intr-un adevarat riizboi cu pendulii, intra
in concurenta, da din coate. in general, viata este 0 [upta
214
necontenita pentru existenta. Omul alege lupta ~i aceasta
varianta nu exista ~i ea in spatiul variantelor.
$tim cu totii ca atat resemnarea, cat ~i nemultumirea
ne fac dependenli fata de penduli. Amintiti-va ce am spus
in capitolul despre potentialele create de importanta ~i to-
tul va va fi c1ar. Solicitantul creeaza potentialuI propriei
vinovatii ~i de bunavoie se da pe mana pendulilor. Cel ca-
re cere, presupune apriori ca va fi considerat vinovat daca
cere sau a~teapta - ca poate i s-o da. Napastuitul creeaza
potenlialul nemultumirii, atrage foqele de echiIibrare lm-
potriva sa ~i in mod activ Wstrica viata.
Luptatorul, care ales lupta, ocupa 0 pozitie mai pro-
ductiva, dar viata lui este grea ~i ii rape~te multa energie.
Oricat soar impotrivi, se incurca ~i mai mult in pIasa paian-
jenului. I se pare ca lupta pentru soarta sa dar de fapt i~i
irose~te energia in van. Uneori obtine 0 victorie, dar cu ce
pret! Victoria este aratata tuturor ~i toata Iumea se convin-
ge inca 0 data ca nu e chiar ~a de simpIu sa obtii cununa
de lauri. A~a se creeaza parerea unanima: pentru ca sa ob-
tii ceva trebuie sa munce~ti din greu sau sa te lupti cu vite-
Jle.
De fapt, opinia publica este formata practic de
penduli. Potentialele importantei sunt doar "copaia"
pendulilor. Scopul - importanta exterioara - este greu ac-
cesibil. El poate fi atins numai de 0 personalitate care dis-
pune de calitati ie~ite din comun - importanta interioara.
In drumul sau spre scop omului i se va lua ~i pielea de pe
el. Este posibil sa fie liisat sa ajunga pana la final. El va fi
foarte multumit, neintelegand ca ~i-a cheltuit energia nu
atat pentru scopuI in sine, cat pentru birul platit pendulilor.
215
 Rezulta un tablou carn de genul aeesta. Ca sa ajunga
la lelul sau, omul este nevoit sa treadi printr-o mullime de
eer§etori. Toli urla, fae galagie, ii bareazll calea, il prind de
mwni. Omul incearcl\ sa se justifice, sa se scuze, sa Ie dea
bani, sa se impinga, sa scape. in sf'ar§it, cu mare greutate
ajunge la seopul sau. Energia pierduta pentru atingerea
propriu-zisa a scopului reprezintll doar 0 mica parte §i se
eonsuma doar pentru a te urni din loco Restul de energie
s-a pierdut in lupta cu cer§etorii inraiti.
.Rupiindu-se de lanturile pendulilor, omul i§i capata
libertatea. Milogii il vor lasa in pace §i se vor lua de allii.
Dupa cum va amintili, fa sa te eliberezi de penduli ..'est}
necesar sa renunli la importan\a interioara §i exterioara.
Daca veli face acest lucru, obstacolele din drumul catre'
scop vor clldea de la sine. Abia atunci Yeti putea nu sa ce-
...rep., nu sa pretindeli $i nu sa luptali, ci pur $i simplu sa va
duceli $i sa luafi.
Acum apare intrebarea: cum poate fi inteles enuntul:
"sa te duci §i sa-Ii iei" §i ce trebuie sa faci pentru asta?
Partea rAmasa din carte, esle dedicata in intregime raspun-
sului la aceastll intrebare §i in curiind Yeti afla totul. Deo-
carndatll arn prezental strategia generala pentru a-ti alege
soarta. Rolurile de Solicitant, Napastuit §i Luptator nu ni
se potrivesc. Ce credeli, ce rol atribuie Transurfingul celui
care se considera stapiinul propriei sorti in jocul cunoseut
. de viala.
sub denumirea , Aceasta va fi tema dumneavoastra
pentru acasa.
Deocarndatll yom analiza modalitlllile tactice de
comportarnent in anumite situalii de viala.
216
Cum sa mergi prin viata
Solicitantul §i Napastuitul se vor Illsa du§i de val pe
cursul vielii. Luptatorul, dimpotriva, va incerca sa se lupte,
sa inoate contra curentului. Desigur, nu exista tipuri pure
de astfel de oarneni. Din ciind in ciind fiecare i§i asumil un
rol sau altul, intr-o mlIsura mai mare sau rnai mica. Juciind
aceste roluri, omul aclioneaza extrem de ineficient. Dar
daca nu se poate nici sa lupte §i nici sa nu se lase dus de
val, ce mai rlImiine?
Mai sus, arn aratat cum raliunea i§i dicteaza, in mod
autoritar, vointa, fondata pe judecata sanatoasa, pe bunul
simI. Multi oarneni judeca foarte lucid §i in acela§i limp nu
pot sa faca falll problemelor. Bunul simI ne este, oare, de
mare folos? Ratipps! pll wats sa De samnlEy ra §pIupa
eSle simrl! Ra1iuui i i Sf pare c! giindssts lucid dar de fapt
W' em; ip W ear Ell ocpdulii Nu poate fi yorba de nici un
progres atata timp cat individul interpreteazll rolurile de
Solicitant, Napastuit §i Luptlllor. Nici macar Luplalorul nu
are mai multa libertate de exprimare a voinlei decal cora-
bioara de hiirtie.
Cum evolueaza """'..... _ cursul vielii ? Pendulii
il provoaca la luptll,
Colosit Ratiunea ii esle confiscata de penduli, dar
rul este ferm in hotiiriirea sa §i, luiind hotilriiri volitive, in
loc sil facl\ mi§ciiri line §i calme se agitll din toate puterile.
Iar acum imaginali-va ca nu va impotrivili curentului
§i nu provocali viirtejuri inutile, dar nici nu plutiti Ia in-
217
tamplare, ea bare uta de hartie. Inaintati intentionat impre-
una cu el, vedeti prundi~urile ee va ies in cale, obstaeolele,
seetoarele primejdioase ~i va mentineli pe direelia aleasa
doar rueand ni~te mi~ciiri line. Ciirma este in mana dum-
neavoastra.
Dar, la modul general, putem privi viata ea pe un
curs de apa? ~i de ce nu se poate nici sa plute~ti la intam-
plare ~i niei sa inoli contra curentului? Pe de 0 parte, in-
formalia exista in spatiul variantelor sub forma de matrice.
Dar, in acel~i timp, structura informatiei este organizata
in lanturi de legaturi eauza - efect. Legaturile cauzii -
efect genereazii w sul vqriantelor. Despre acest curs va fi
yorba in eontinuare.
Cauza principala, din ale ciirei ratiuni nu trebuie sa i
te impotrive~ti curentului, constii in aceea ca este inefi-
cient sau chiar dauniitor sa se piarda 0 cantitate de energie.
Dar ne putem bizui pe cursul variantelor? S-ar putea ca el
sa ne duca intr-o laguna lini~tita, dar ~i intr-o cascada.
Tocmai pentru a evita neplacerile, trebuie sa ne eorectiim
deplasarea prin mi~eiiri line. Desigur, pentru ineeput, este
neeesar sa alegem directia generala a acestui curs. Directia
este determinata de scopul ales ~i de modalitatea de reali-
zare a acestuia. Dupa ee direclia a fost aleasa, trebuie sa ne
bizuim la maximum pe curent ~i sa nu faeem mi~eiiri bru~­
teo
Fieeare i~i imagineaza cu aproximatie directia gene-
rala a cursului sau. De exemplu, acum eu merg la ~eoala,
studiez, apoi imi voi gasi de lucru, imi voi inchega 0 fami-
lie, voi avansa in eariera, apoi imi voi eonstrui 0 casa ~i
a~a mai departe. Pe drumul lor, mulli comit 0 griimada de
218
gre~eli ~i apoi, uitandu-se in urma, regretii. Dar nu se mai
poate repara nimie, lucrurile au fost deja rueute. Cursul s-a
indepiirtat mult de seopul propus. Raliunea lucida nu te
mai salveazii. Riimane sa regreti ca "daca ~ fi ~tiut ea 0 sa
cad, mi-~ fi pregatit 0 saltea". ..
Fiecare vrea sa ~tie ce il ~teapta dineolo de cotitura.
Nu toti iau in serios ghicitoarele ~i astrologii, dar pe multi
ii intereseazii, eel pulin din curiozitate. 0 prognoza sau 0
previziune astrologica optirnistii aprinde scanteia sperantei.
Iar prognozele neplaeute poti sa nu Ie bagi in seama. Mo-
delul Transurfingului nu intra in contradictie cu astrologia.
Prognozele au in spate 0 bazii reala - spatiul variantelor.
Astrologia existii nu doar pentru ca oamenii sunt curio~i sa
priveasca in viitor. Daca procentul de potriviri ar fi foarte
mie, nimeni nu s-ar bizui pe predictii efemere. Cu toate
acestea, existenta cursului variantelor permite intr-adeviir
ca, baziindu-te pe anumite legitati, sa arunci 0 privire in
sectoarele nerealizate ale spatiului. Calculele astrologiee
ca ~i clarviziunea nu pot, evident, sa dea garantii sutii la
sutii, dar asta este cu totul altceva.
Fiecare hotiira~te cat se poate bizui pe previziuni ~i
pe prognoze astrologice. Noi liisiirn la 0 parte, cu respect,
aceasta tema ~i incerciirn sa vedem ee folos putem extrage
din cunoa~terea cursului variantelor. Principala problema
este cat de mult ne putem lasa in voia cursului, daea diree-
tia de bazii este corect aleasa ~i, in general, de ce trebuie sa
ne.l$siim.
ooon
Cwn s-a aratat anterior, ratillne., Sf! atlij i n anen -
Ii! sub presiun unej imoortanle smii Wtjficjlll, si de
ea
%GSII ea nu poate lua hotiiriiri eficiente. In esenta, 'sursa
219
principala a problemelor este importanta interioara ~i exte-
rioara. Actiunea fortelor de echilibrare se manifestii sub
foppa de pmgu d si y3rtejyd In cale.s curentului de apA _
aca se renunJa la importantli, cursul se va transferay e-o
al ie mult mai lini~i . Intrebarea daca trebuie sa ne liisam
in voia curentului este ~i ea 0 chestiune de importanta (pe
care 0 dam). I e terioara obli a r Ji.lJIlea AA caUle
§plutij complicate la,probleme simple. Importanla interioa-
ra cgpylnge ratjYnea..ca ea pandeste s3nBto§ si ca in singnm
c!rGi?5ie soreeN.
aca liisam la 0 parte importanJa, ratiunea va riisufl
u~urata pentru cii ea se elibereazli de iTIfiuenta pendulilor
j de presiune'a problemelor create in mod artificial. Ea,
rapunea, va putea sa ia 'cele mru obiective ~i adecvate de-
cizii. Qar malA fnlmusetea constA in wpm) cA f8tipnea
-
esigur, pentru rezolvarea sarcinilor de zi cu zi
va fi nevoie ~i de gandire logica, ~i de cuno~tinte ~i de un
aparat analitic. Dar pentru toate acestea se va pierde mult
mai putina energie. Existenta cursului variantelor este un
cadou fastuos pentru ratiune de care ea aproape ca nu se
folose~te.
ie ", 51 II :va' ja. "eli Ib .Iega , .• !'lS1ne-:'s.,lutiiJc tlif"h " . 11 M'f?
'I" ilhlelbelel Dar ~i cea mai mare parte a problemelor este
creata artificial tot de ratiune. Nelinistita raliune simte in
~nnane~a imr,ulsurile pendulilor ~i ~e aRuce sa rezolve
iOa1; . TjiOhJerneje 1pcsrcjnd sa 'iP; @ruatja sub control.
Hotiiriirile ei volitive inseamna, in majoritatea cazurilor, a
da din mruni in mod haotic, a te agita irational. Aproape
toate problemeJe, in special cele miirunte, se rezolva de la
220
sine, daca nu impiedici cursul variantelor.
Un intelect puternic nu-~i are rostul, daca solutia
existii deja in spatiu. Daca nu intri intr-o fundiiturii ~i nu
deranjezi cursul variantelor, rezolvarea vine de la sine.
Optimul existii deja chiar in structura cfunpului informa-
tional. Este yorba despre faptul ca legaturile cauzii - efect
genereazli ~i aJti curenti in cursul de apa ~i alte curente in
cursul variantelor. Aceste curente reprezintii crule optime
de mi~care a cauzelor ~i a efectelor. in spruiu! varianteJor
existii tot, dar cu 0 mai mare Qrobabilitate se realizeazli
tocmai acele variante care sunt optime si care cer un vo-
Lum mai mic de energie. l-!atura nu pierde energie in zadar.
O~enii merg cu picioarele ~i nu cu urechile. Toate proce-
sele tind sa mearga pe calea celor mai mici consumuri de
energie. De aceea curentii variantelor sunt organizap pe
calea minimei rezistente. Aici se afla solutiiJe optime. Ra-
tiunea, anexatii de penduli, actioneazli in interesul acestora
~i in permanenta se rupe de curenti. eu alte cuvinte, rapu-
nea intra in fundatura - cautii solutii complicate la pro-
bleme simple.
Toate aceste consideratii s-ar putea sa vi se para ex-
cesiv de abstracte. Dar va pute!i convinge in practica, cat
de reala este existen!a curentilor. Ace~tia sunt fntr-adevar
un dar bagat pentru ra!iune. In orice problema sunt codi-
ficate cheile de rezolvare. e e a mer i e
calea mmimei rezistente. De regula, oamenii cautii soluJii
complicate pentru ca ei percep problemele ca fiind obsta-
cole, iar acestea, dupa cum se ~tie, se dep~esc prin depu-
nere de eforturi. ste- necesar sa ne facem obi~nuinJa de a
alege cea mai simpla variantii de rezolvare care ne este la
221
in<!emana.
Noi tOli va trebui fie sa Invalam cate ceva din nou, fie
sa facem lucruri deja cunoscute ~i obi~nuite. intrebare:
cum anume sa facem ~i una ~i alta Intr-un mod cat mai efi-
cient? Raspunsul este atat de simplu, Incat e greu de crezut
In eficienla lui: -conform principiului de a merge in direc-
!i~ valului Wyf fr£hyie @CUI asUN inept W a, Gel rna;
wor si cel mai sippi!!.
Exista variante optime ale oriciiror acliuni sunt orga-
nizate in curenli. Ace~tia sunt aIcatuili din circuite optime
de cauzil ~i efect. Ciind luali hotiirarea de a face urmatorul
pas In aCliunea durnneavoastra, alegeli urmatoarea veriga
din lanl. Ramiine sa stabilili ce veriga este un element al
.curentului? Ce face individul In aceste cazuri? EI ia 0 de-
cizie logica, care din punctul de vedere al bunului simi ~i
al experienlei de zi cu zi, este cea mai buna.
Raliunea ia 0 decizie de voinla. Ea considera ca este
capabila sa ia in caIcul ~i sa explice totu!. Totu~i nu este
a~a, iar durnneavoastra In~iva puteli confirma de cate ori
nu v-ali amintit ceva intr-un tarziu ~i ali inleles ca ali fi
putut proceda cu totul a1tfe!' Nu e yorba de lipsa de con-
centrare sau de insuficienta istelime a minlii. Raliunea nu
poate sa aleaga totdeauna varianta optima ~i pentru moti-
vu! ca verigile curentului nu coincid Intotdeauna cu con-
strucliile lui logice.
Oricat v-ali striidui, rareori veli reu~i sa alegeti vari-
anta optima numai prin deduclii logice. De regula, rHtjllRS2
seapt .$ub presiupea .stresului: grHilor, pepresiei sau su-
rescltarn. ~u alte cuvmte, wljngea eSls psnnapspt *MA
de penduh. De aceea ea intotdeanpa astionau as itat si
222
fOgSIgi NaSI" (wrW! ij§upra ")Wi; s?fWdgew
Pentru a alege urmatorul circuit al curentului trebuie
sa scapali total de sforile pendulilor ~i pur ~i simplu sa ur-
mali calea acestui curent. Adica trebuie sa aveli echilibru
~i sa nu..creali potentiale excedentare. Pentru a nu crea po-
tentiale excedentare este necesar sa urmiirili In permanenla
nivelul de imporlanla.
- Ciind ati intrat in starea de echilibru cu.Iumea Incon-
. juratoare, pur ~i simplu urmati curentu!. Veli vedea multe
semne care va vor conduce-ILasali situatia sa curga, nu fili l
n ~articfpant ci doar observator. Nici rob si nici stapiin ci.
lI ;'implu executant. n nsiircinali-I pe Supraveghetor sa va
atentioneze c'iiiid ratiunea incearca sa ia 0 decizie volitiva
"inteleapta". Arendati-va In calitate de executant ~i urma-
rW lucrarea de pe margine. Totul se face muir mai simplu
dedit vi s-ar piirea. Accepta/i aceastii simplitate. Rafiunea
este cea care te conduce la 0 cascadii $i nu curgerea vari-
antelor.
De exemplu, trebuie sa gasiti la magazin un lucru ce
va e necesar. Dar nu ~titi unde poate fi gasit. Raliunea va
sugereaza varianta cea mai Inleleapta, dar complicata. Cu-
treierali jumatate din ora~, dar in final gasili obiectul res-
pectiv chiar liinga casa durnneavoastra. Daca imporlanta
problemei ar fi fost mai mica, ratiw'!ea n-ar fi cautat 0 so-
lulie complicatii.
Un alt exemplu. Aveli In fata 0 lista cu 0 mullime de
treburi ce urmeazii sa Ie faceli: Ce sa a1egi mai Intai ~i ce
anume - dupa? Nu trebuie sa va gandili. Daca, In principiu,
ordinea nu are imporlanta, faceli exact cum se face. Mi~­
cali-va imprelma cu curentul, eliberati-va mintea de influ-
223
 enla pendulilor. €ste xorb~nu despre: cum sa te ttansformi
WItr=<> coriibioara abandonata in voia valurilor rcicsa nuJ ti
pui here in_roate daca este suficlent sa faci mi~cliri linel
~oare ~i simple. u voi continua lista exemplelor. Veli
descoperi singur 0 mullime de lucruri folositoare, uimitoa-
re daca numai in cursul unei singure zile veti incerca sa va
lasati dus de curent. De fiecare data cand veti avea nevoie
sa gasili 0 solutie puneti-va intrebarea: care dintre cai este
mai ~oara pentru a gasi solutia? De fiecare data cand ci-
neva sau ceva incearca sa va abata sau sa va intoarca din
drumul pe care ali plecat, nu va grabili sa va opune!i activ
sau sa fiti evaziv. Incerca!i sa va dati in arenda ~i vede!i ce
va fi mai departe. De fiecare data cand ave!i de mcut ceva
puneti-va intrebarea: cum ar fi cel mai simplu? Lasati
treaba sa se faca ~a cum ~tie ea sa se faca mai u~or. Cand
vi se propune ceva sau cand cineva i~i argumenteaza punc-
tul de vedere, nu va grabiti sa refuzati discu!ia ~i sa con-
traziceti. Poate ca ra!iunea dumneavoastra nu inlelege ce
este avantajos pentru ea ~i nu vede alternativele. Activa!i-I
pe Supravegbetor. La inceput sta!i in expectativa ~i abia
dupa aceea actionati . .{maginati~untetuac~.m.IMl't
.g,al,iti sihri!'linetj;:sub:col1tro\~Q~;sd~arel
~e, ~oam, dar4iMfi*sabmbse~ :bi=liI
~atc. b!s.a.ttv.. . i ~u!y~tbredelll
224
Reperele di.lliuzitoare
Cum sa deosebim prundul care se apropie sau casca-
da de 0 cotitura normala in curent? Ne putem orienta in
lumea inconjuratoare cu ajutorul unor semne perfect sesi-
zabile. Lumea ne arata in permanenta asemenea repere.
Cele mai multe ~i mai raspandite dintre ele sunt <sem-
<lIele. Exista semne rele ~i semne bune. Daca ati viizut un
curcubeu este un semn bun. Daca v-a taiat calea 0 pisica
neagra - va ~teapta un necaz. A~a se crede. Semnele una-
nim recunoscute s-au format ca urrnare a nenumarate ob-
servatii ~i compara!ii. Daca semnul a functionat intr-un
procentaj mai mare, apare 0 legitate care devine un bun al
opiniei publice intrucat oamenii i~i relateaza in mod per-
manent unul altuia despre fenomenele stranii. Totu~i sem-
nele nici pe departe nu se adeveresc totdeauna. De ce se
intiimpla a~a?
Ce se intiimplii cand individul a uitat ceva ~i este ne-
voit sa se intoarca? EI. se gande~te: daca rna intorc - e
semn rau. Poate ca nici nu crede in semne, dar stereotip,?1
bine inradacinat arunca totu~i 0 umbra in subcon~tient. In
ganduri, apare ideea ca trebuie sa te a~tepti la ceva nep~a~
cut. Sau nu, gande~te individul, nu rna intorc! Dar mCI
aceasta inten!ie nu ajuta pentru ca nu a mai fost respectat
cursul uniform ~i individul a ie~it, intr-o oarecare masura,
din echilibru. AS'epH!!S2 IIDIIl reG@l jndl!GS apumite corec-
ljxs in paramelyji cmj§jei mentale si individul se trans,rera
pe aes le ljnij de yjat§ w e sgwspund aceSlW pW!we% ~
mi mesle exact !!lsm! "r WE §-a temut. EI mSU~1 a admis
225
 aeeasta posibilitate in seenariul sau. Toemai de aeeea pro-
babilitatea ea aeest semn sa luereze a ereseut.
pl'DaFI 1m vedetL semnul unanim accelUat. au poate
s9D$ itui,in sine 0 lege si niei eel Rutin 0 legitale. De ee
toemai pisiea neagra este pentru tOli un semn rau standar-
dizat? Sau de unde pana unde 0 pisiea neagra poate sa ne
influenteze viata? Nu pisiea, ei.a!itlldinea 1lIlwnea¥9astra
Ana de sewne 9 inf!!lS'nU'WQ Daea eredeti in semne, ele
vor partieipa la formarea evenimentelor din viala dumnea-
voastra. Daea nu eredeti, dar aveti multe indoieli, influenta
semnelor va slabi, totu~i va ramane. Daea nu eredeti si nu
Ie aeordati atentie, ele nu va pot influenta viata in nieiun
.~ Totul e simplu, rimi i exaeteeea ee admite i in see-
W ul yjetii dwnneavoastra. mu care eonSI er semne e
m~te superstitii, nu are in ; tratul vietii sale nieiun fel de
dovezi ale realiziirii aeestora. Semnele functioneazii in
straturile altor lumi, pentru ea aeei oameni gasese pentru
sine eonfirmarea, iar neeredineiosul nostru - nu.
Daea semnele, prin ele insele, nu influenleazii eve-
nimentele vietii, atunci despre ce indieatoare de drum poa-
te fi yorba? Pisiea neagra nu poate sa influenteze, dar ea
poate fi un semnal de avertizare in legatura eu un eveni-
ment care va avea loe pe pareursul derullirii variantelor.
Problema este care anume semne Ie eonsideriim indieatoa-
reo Daea ne Yom propune drept seop sa observiim, putem,
in tot eeea ee are loe imprejurul nostru, sa vedem numai
semne. i;:i cum sa Ie interpretiim? Nu ne yom oeupa eu in-
terpretarea. Este un lueru ingrat. Prea nesigur ~i necIar.
Singurul lueru ee se poate face este sa iei act de prezenta
lui, sa intiire~ti vigilenta Supraveghetorului ~i sa fii mai
226
preeaut.
Semne ealauzitoare sunt aeelea care indica 0 posibila
intorsatura in derularea variantelor. Cu alte euvinte, sem-
nul eonstituie 0 prevestire a unui eveniment care aduee 0
sehimbare, perfect sesizabila, in eursul uniform al vietii.
Daea a~teptati 0 intorsatura, oridt de neinsemnata, atunei
ar putea sa apara semnul care sa semnalizeze aeest lueru.
Daea se intrevede 0 sehimbare la care nu va a~teptati, de
asemenea poate sa apara un semn earaeteristie. Ce in-
seamna earaeteristie?
Cand eursul variantelor ia 0 intorsatura, dumneavoas-
tra treeeli pe 0 alta linie de viata. Arnintim ea aeeasta linie
este mai mult sau mai putin uniforma sub aspeetul ealitatii
vietii. In eurgerea variantelor eurentul poate sa se intersee-
teze eu mai multe linii. Liniile vietii se deosebese unele de
altele prin parametrii lor. Sehimbiirile pot fi nesemnifieati-
ve, dar deosebirea se simte totu~i. lata, aeeasta deosebire
ealitativa 0 sesizati eon~tient sau ineon~tient: eeva parea
nu mai e ea aeum un minut.
Astfel, indieatoarele apar numai in eazul eand ineepe
, transferul pe alte linii ale vietii. Dumneavoastra puteti sa
nu aeordati atentie unui anurnit fenomen. ~e--exernplu,.a
'IllFeneiinit o·eieara" <iaF acest fapt nu v=a atras atentia; nu ati
.,simtit 0 deosebire ealitativa ~i prinurmare va afIali tot pe
'!iceea~i linie. Dar daea ali aeordat atenlie fenomenulur, ali
'Simlit in el eeva neobi~nuit, 'nespeeifiCl, ·aeesta poate fi un
semn.
,Semnul se deosebe~te de fsnwspul s l>jslJuit pri?
t'8.
aeeea ea el _II,a;li .. a JutotdeaunaoiIe:a:t:eli:,pc::u:al!3· !a
" ie *!.y;qn;. substantiaIImftlSebitlil De sbieei ne atrag aten-
227
tia fenomenele care au avut loc imediat dupll ce am trecut
pe 0 altlilinie a vielii. l;li asta pentru ca liniile se deosebesc
calitativ una de alta. Aceste deosebiri pot avea earactere
diferite care uneori nu se pot explica: senzafia eel ceva nu
e In regula. emchm:e--..In~ecerli:, ISimtizmintuiili!~
~ \I,Ile~~cam.<IIl~ cfiiln~b
farmil-:ne:semI1ll. Noi remarcam parca eu eoada ochiului
sau presupunem ell in curs a aparut ceva nou. Sernnele
servese drept indicatoare, ele ne spun: ceva s-a schimbat,
ceva se petrece.
Un fenomen care se petrece pe linia in curs a vielii,
de regula, nu ne pune in garda. EI are acee~i ealitate ea ~i
celelalte fenomene de pe aceasta linie. De~i, daca omul
ignora tot ceea ce se petrece in jurul sau, el nu va observa
nici sernnele evidente. Trecerea pe 0 linie substantial dife-
rita se face de obieei in etape, prin linii intermediare.
Sernnele de pe aceste linii pot aparea ca avertismente cu
grade diferite de gravitate. Se intampla uneori ca individul
sa ignore primul avertisment. Trecerea continua, urmeazii
al doilea avertisment, apoi al treilea ~i daca el nu se opre~­
te, se va intllmpla ee trebuie sa se intllmple pe linia finala.
Cum s-a mai spus, este foarte eomplicat sa interpre-
tezi intr-un singur fel sernnele. Nu exista nici certitudinea'
ca fenomenul care a atras atentia asupra sa ar fi un sernn.
Putem doar sa luiim la cuno~tintll faptul ca lumea vrea sa-Ii
comunice ceva. Pe noi ne intereseazii, inainte de toate,
prundi~urile ~i pragurile care se apropie. Uneori iIi dore~ti
ca cel putin sa ti se sugereze ee urmeazli sa se intllmple. in
majoritatea cazurilor, intrebarea se poate formula astfel ca
sa rezulte un raspuns bipolar, da sau nu. De exemplu: va
228
ie~i ceva sau nu, 0 sa re~esc sau nu, voi putea sau nu, e
bine sau rau, e periculos sau nu ~i ~a mai departe. Inter-
pretarea semnului trebuie sa se Iimiteze doar la a sugera 0
versiune de riispuns de tip"pozitiv" sau "negativ ". Sa nu
ne ~eptllm la 0 precizie mai mare.
Sernnul poartii in sine 0 aluzie la calitatea schimbarii
viitoare. Daca semnul se asociazli cu senzatii neplacute,
insufla temere, neincredere, uluire, nelini~te, disconfort,
inseamna ell el semnalizeazli 0 intorsatura negativa a eve-
nimentelor. Daca senzatiile sunt echivoce, atunci nu are
rost sa interpretezi semnul pentru ca aprecierea nu va fi
cecta. in oriee eaz, nu are sens sa va nelini~iti prea tare ~i
sa dati prea mare importanta. Dar, daea i-ati dat atentie, nu
trebuie nici sa-I ignoratio S-ar putea ca el sa semnalizeze
un avertisment ca trebuie sa fiti atent sau sa va schimbati
comportamentul, sau sa va opriti la limp, sau sa alegeti
alta cale.
Semnele pot avea cele mai diferite forme. Trebuie
doar sa faceti diferenta - ce insemnatate au: pozitiva sau
negativa. De exemplu, mli grabese ~i imi blocheazii dru-
mul 0 blitrana care merge greu ~i nu pot sa 0 ocolesc. Ce
trebuie sa semnifice acest semn? Mai mult ea sigur ca 0 sa
intiirzii. Sau autobuzul meu, care de obicei merge tara sa
se grabeascl\, azi, nu ~u de ce, zboara ca viintul. Probabil,
am intins coarda undeva ~i trebuie sa fiu mai atent. Sau
ceea ee am pilinuit nu merge, apar tot felul de obstacole,
treaba sc8rtllie. Poate ell eu am ales un drum care duee
intr-o fundatura ~i n-am de ee sa merg intr-aeolo.
Calitatea eea mai importanta a sernnelor eonsta in
aeeea ell ele sunt capabile sa va trezeasca din timp la realj-
229
tate ~i sa va faca sa intelegeti ea e posibil ca dumneavoas-
tra sa aelionati in interesele unui pendul distruetiv si in
detrimentul propriu. Deseori, omul face gre~eli fatale
atunci cand se afla sub aefiunea drogului de tip zombi dat
de pendul, ea apoi sa-~i aminteasca faptul ca nu a luat in
seama ~i ca nu a fost precaut. ~n asemenea cazuri, este uti-
la interpretarea ea fiind ni~te avertismente ehiar unele
serone nevinovate. Precaufia ~i estimarea lueida a eeea ce
se intampla nu strica niciodata. Important este ca precaufia
sa nu se transforme in nelini~te ~i ipohondrie. Trebuie sa ai
grija rara sa te nelini~te~ti. Daca v-afi dat in arenda, aCfio-
nati irepro~abil.
Oriciit ar parea de eiudat, eele mai clare si mai preci-
se Serone ind jeaJoare sWlt frazele De care oamenij Ie awn_ 4
ca spontan, tara 0 gandirs prealabila Daea eineva vrea, in
mod eon~tient, sa-~i impuna parerea, lasafi ca spusele lui
sa va treaca pe langa ureche. Dar daca v-a aruncat 0 fraza
spontana, prin care va recomanda sa f~ceti ceva sau sa
procedafi intr-un anume fel, luafi lucrurile cat se poate de
in serios.
Frazele spontane sunt acelea pe care Ie spui iBra sa te
gandesti deloc. ~tili cum e atunci ciind raspundefi imediat
la replica cuiva, rara sa va ganditi. E ca ~i cum raspunsul
ar exista undeva in striifundurile co~tientului ~i zboara de
pe buzele dumneavoastra, ocolind aparatul analitic al rali-
unii. in acela~i mod, se arunca fraze incoerente, cand rafi-
unea fie mOfaie, fie este ocupata cu altceva. Cand ratiunea
molaie, vorbeste sufletul ~i se adreseaza direct campului
"-
informational. De exemplu, cineva va spune la intfunplare:
"Ia-ti fularul ca 0 sa race~ti". Daca nu-I ascultafi, cu sigu-
230
ranta vefi regreta dupa aceea. Sau: sunteti preocupat de 0
problema ~i cineva va arunca din mers 0 recomandare care
nu vi se pare importanta. Nu va grabi!i sa 0 respingeti. As-
cultali-l. Sau, sunteti convins ca aveti dreptate ~i cineva,
printre altele, nu intentionat, va spune ca nu este a~a. Nu
va incapatanati ~i vedeti daca nu cumva va puneti singur
bele in roate.
Disconfortul sufletesc este §i el un seron c1ar, numai
.s.Ld~ regula pI! SF msa rjpe §sarna cL
de Daca trebuie sa
luati 0 decizie, nimeni nu ~tie mai bine ca sufletul dum-
neavoastra ce trebuie racut. Foarte des este greu de inteles
ce anume ne spune inima. Dar, a~ cum am spus mai sus,
putem sa ~tim daca decizia pe care a luat-o ratiunea ii pla-
ce sau nUl €arul::trebuie Sli::luati 0 hotarare, tlprili-va ~i as'r
~urulcgtelelOf ilinllfiefili lar daca raliunea a luat
deja 0 hotarare ~i v-ali amintit de murmur cu intiirziere,
striiduiti-va sir.vi reamjnti\i ce simtaminte afi avut atunci
cand ali luat acea hotariire. Simfamintele acelea Ie puteti
caracteriza prin "mi-e bine", "nu mi-e bine". Daca ali luat
hotariirea rara placere, daca afi avut un simlamant apasl1tor,
atunci acesta are 0 singura seronificalie "e rau". in acest
caz, daca puteli schimba hotllriirea, facefi-o iBra ezitare!
Nu este dificil sa va definifi starea de confort sufle-
tesc. Este greu sa vi amintip la timp·ca trebuie sa va as-
cultali simtarnintele; doar ~tifi ca rafiunea judecii autoritar
~i nu e dispusa sa asculte pe nimeni, in afara de ea. Tune-
tul turnultos.al bunului simf nu inabu~a numai ~oapta su-
fletului. Rafiunea se straduie~te in permanenfii sa funda-
menteze ~i sa dovedeasca pe orice cale ca ea are dreptate.
lata, trebuie sa faceti 0 alegere: "da" sau ,,nu". Sufletul
231
incearca timid sa spuna "nu". Ratiunea i~i da seama ca su-
fletul spune "nu" ~i atunci se preface ca n-a auzit ~i i~i ar-
gumenteaza convingator "da"-u1 sau bazandu-se pe jude-
cati rationale. Dupa ce yeti fi citit aceste riinduri, puneti-le
intr-un sertar~ al memoriei pentru ca data viitoare, ciind
Yeti lua 0 hotariire, sa va amintiti de ele. Va yeti convinge
ca lucrurile stau exact ~a.
Va propun sa retineti bine un algoritrn simplu ~i sigur
pentru definirea "nu"-ului sufletesc: dad sUDfeti DUgi'
sa Xa eonvinpeti si sa va lasati induplscat sa spuneti
a" inseamna ea sufletul s UDe nu". . ti minte:
diDd s une da" nu este caz ersl -
• a va eODviD e. Vom reveni ulterior la acest algo-
A
ritrn.
Trebuie sa urmiirim in permanenta ce semnale ne da
lumea inconjuratoare. Dar nu e cazul sa incercam sa ve-
dem semne peste tot. "De exemplu, piisiirile zboarii in inal-
tul cerului. Ce sa insemne asta?" ,,zhoara pentru ca nu se
tern de iniiltime ~i n-au dedit sa zboare". Este de-ajuns sa
biigam de seama ca existii ni~te semne ~i sa poem minte
ca ele ar putea fi ni~te indicatoare. Cum uitam de ele, ime-
diat pendulii pun ghiara pe noi ~i putem deveni victime
sigure ale circumstantelor.
Cu deosebitii scrupulozitate trebuie sa ne verificam
dorintele ~i faptele care pot sa ne schimbe radical soarta.
Daca dorinta genereazii un anumit disconfort ~i existii po-
sibilitatea sa renuntam la ea, atunci sa renuntam. Ea por-
ne~te nu de la suflet, ci de la ratiune. Dorintele ratiunii ,
sunt intotdeauna impuse de penduli. Acel~i lucru se poate
spune ~i despre fapte. Daca yom ignora confortul sufletesc,
232
nu se va intfunpla nimic ingrozitor dar s-ar putea, la un
moment dat, sa regretiim amarnic. De aceea, pe cat este
posibil, este,bi ge ,sa renuntam ja acele dorinte si fapteca-
re ne cr~eazii disconfort sufletesc,"dubii: temeri si un seQ-
timent de vinovatie. in felul acesta ne Yom simplifica viata
'~i yom fi scutiti de 0 sumedenie de probleme.
Este adevarat, existii un "dar". Daca drept urmare a
unor fapte necugetate s-a format un nod de p:obleme,
principiul renuntiirii nu este totdeauna potrivit. In unele
• cazuri, va trebui sa facem lucruri care nu ne vor fi pe plac,
cum ar fi de exemplu, sa spunem un neadevar sau sa mer-
gem la un loc de mundi, care ne repugna. Dupa ce aceste
noduri se vor descurca, Yeti putea sa va ghidati cu curaj
dupa principiul refuzu\ui.
Asta e tot ce se poate spune despre semnele ciilauzi-
toare in cadruI modelului Transurfing. Semnele proprii Ie
puteti observa ~i interpreta numai durnneavoastra i~iva.
Nu trebuie sa va invat cum sa procedati. Veti intelege sin-
gur, daca va Yeti tine sub observatie ~i Yeti fi atent ~i la ce
se intfunpla in jur. Nu trebuie sa acordati 0 prea mare aten-
, tie unor semne care nu sunt suficient de clare, ~i sa nu in-
cludeti interpretiiri negative in scenariul vielii durnnea-
voas~a ca sa nu e~uati; este suficient sa nu creati potent ia-
Ie excedentare. Va puteti descurca ~i tara semne. ~i totu~i
lll,l ne este dat sa Ie desl~im clar semnificalia. ~~~
ne ascutim mur-
murul stelelor diminetii.
233

A da cale lib era situatiei
,
Existenla unor curenli in curgerea variantelor elibe-
reaza raliunea de doua greutllli insurmontabile: necesitatea
d.e a r.ezolva rational problemele ~i de a line in permanenla
sltualla sub control. Desigur, cu conditia ca ea sll permitll
sa fie eliberatll. Pentru ca raliunea sa permita acest lucru ii
trebuie.o explicalie mai mult sau mai putin ra!ionala. D;pa
cum all remarcat, in aceasta carte sunt multe lucruri iratio-
nale care nu concorda cu poziliile bunului simt. ~i cie~i
scopul Transurfingului nu tl constituie explicarea structurii
lumii inconjuratoare, intr-un fel sau altul imi revine sarci-
na .de a fundamenta toate aceste concluzii care ~ocheaza
ra!lunea.
Cum ar putea fi altfel? Este foarte greu sa zdruncini
mo~olitul modului sllnatos de a judeca al bunului simI.
Ratlunea nu s-a obi~nuit sa accepte totul pe incredere. Ea
pretinde dovezi ~i argumentari. Argumentele Ie yeti avea
d~eavoastra in~iva daca Yeti verifica in practica princi-
pule Transurfingului. Eu pot doar sa va ofer cateva argu-
mente pentru a va lini~ti raliunea neincrezatoare. Daca n-o
fac, nu numai ca nu yeti verifica aceste principii, dar nici
nu ~eli mai continua sa cititi. ~i este abia inceputul! In
contmuare, va a~teapta multe descoperiri uimitoare.
Doua dintre greutatile enuntate v-au fost inoculate in
ratiune inca din copilllrie. Ali fost in permanenla invatati:
"Gande~te cu propriul tau cap! IIi dai seama ce faci? E~­
plica-mi de ce ai fiicut a~a!? Inva!a-ti lectiile, numai cu
mintea poli obtine ceva bun in viati!! Cap sec ce e~ti! 0 sa
:'<4
inlelegi, sau nuT' Educatorii ~i circumstanlele vielii au fii-
cut din raliune "soldatul" gata sll gllseascll in orice mo-
ment 0 explicalie, sll dea un rllspuns la intrebarea pusll, sll
evalueze situalia, sll ia 0 decizie, sll linll sub control tot ce
se intfunpill. Raliunea a fost invlllatll sll aclioneze potrivit
cu judecata sllnlltoasa, cu bunul simI.
Sll nu vll gandili cll m-am pornit, ~ deodatll, incat
sunt gata sll dau de pllmant cu raliunea. Dimpotrivll, raliu-
ne insearnna un set minim necesar de reguli despre felul
cum trebuie sa te porti in viala ca sa supravietuie~ti. Gre-
~eala raliunii constll insa in faptul ca ea se tine ad-litteram
de acest cod ~i mult prea rigid. Inchistarea in bunul simt
impiedica raliunea sa priveasca in jur ~i sa vada ce nu este
in concordanla cu aceste reguli.
Lucruri care nu concorda cu bunul simi exista foarte
multe. Confirmarea 0 constituie incapacitatea raliunii de ~
explica totul ~i de a-I feri pe individ de probleme ~i de ne-
placeri. Existll tot~i 0 ie~ire foarte simpla din aceasta si-
tuatie: sa te I~i in voia curenlilor din cursul variantelor.
Fundamentarea este ~i ea foarte simpla: in respectivii cu-
renti se afla exact ceea ce cautll raliunea - oportunitatea.
Dupa cum ~tili, curenlii de apa i~i aleg calea prin locurile
unde nu intiilnesc mari obstacole - calea minimei rezis-
tenle. Raliunea vrea sa judece san1itos ~i logic, bizuindu-se
pe legaturile cauza - efect. Dar imperfecliunea raliunii
nu-i permite sa se orienteze £lira gre~ in lumea inconjura-
toare ~i sa gandeasca doar solulii corecte.
Natura, dintotdeauna a fost perfecta, de aceell curen-
Iii dintr-un curs de apa au mai multa oportunitate ~i mai
multll logica decat cele mai inlelepte judecali de valoare.
235
 Din punct de vedere al ratiunii, oportunitatea apare
:;>i oricilt ar fi ratiunea de convinsa ca judeca corect, ori-
atunci cilnd totul decurge potrivit scenariului planificat.
cum ea va gre~i. In treacat fie spus, ratiunea va face gre~li
Tot ce nu'concorda, este perceput ca 0 problema de nedo-
in orice situatie, dar va face mult mai putine daca i~i va
rit. Iar problema trebuie rezolvatii, ceea ce ~i face, cu mare
modera fervoarea ~i, dupa posibilitiiti, va liisa problemele
osilrdie ratiunea, generilnd noi probleme. In felul acesta,
sa se rezolve de la sine, tara amestecul ei activ. Acest lu-
ratiunea i~i adauga in calea sa 0 sumedenie de piedici.
cru insearnna sa la~i cale libed situatiei. , Cu a1te cuvinte ,
G~diti-va ~i durnneavoastra: cilnd sunt oamenii feri-
trebuie slabita strilnsoarea, trebuie diminuat controlul, sa
cili? Cilnd au satisfactii ~i sunt multurniti de ei? Cilnd totul
nu pui piedici cursului, sa dai mai multa libertate lurnii
decurge conform planului. Orice abatere de la scenariu
inconjuratoare.
este perceputii ca 0 nereu~itii, ca un e~ec. Importanla inte-
:;>titi deja ca presiunile exercitate asupra lurnii sunt
rioara nu-i permite ratiunii sa accepte posibilitatea unei
tara folos ~i chiar daunatoare. Impotrivindu-se curentului
. ' abateri. Ralitmea gilnde~te cam ~a: "Eu am planificat to-
rapunea creeazii potentiale excesive. Transurfingul propu-
tul din timp, mi-am Iacut toate socotelile. Ell ~tiu cel mai
ne.o,cu.totul alta .cale. In primul rand, piedicile ni Ie creW
bine ce este bine ~i ce este rau pentru mine. Sunt rationala".
n~l 10 m.e favonziln~ p?~ntj ~e!e exs sd eptar1· .naca di-
Adesea, viata Ie ofera oamenilor daruri pe care ace~tia Ie
mmuam unportan{a, pledlclle dlspar de la sine. In aI doilea
primesc tara placere, pentru ca nu Ie-au planifieat. "Eu nu
rilnd,:d~ca piedicile .nu cedeazii. nu trebuie luotat cu els cj.
am vrut juciiria asta!" Realitatea este ca rar primim ehiar
,pur §l sunplu, trebUie ocolite. Ne vor ajuta sernnele ciilau-
zitoare. . L juciiriile planifieate ~i de aeeea umblam a~a de posomorilti
~i nemulturniti. lar acum imaginati-va eilt de plina de in-
Necazul cu ratiunea este ca ea nici nu e dispusa sa
cilntare ar deveni viata daea ra!ilmea ~i-ar diminua impor-
perceapa evenimentele care nu se incadreazii intr-un sce-
1anta si ar reeunoaste dreptulla derogiiri de la seenariu!
nariu ca fiind piedicilobstacole. De obicei, Ratiunea plani-
Fiecare i~i poate regia nivelul de fericire. La majori-
fica, calculeazii totul in prealabil, iar apoi, daca se intilm-
tatea indivizilor, ~taeheta de jos a aeestui nivel este artifi-
pia ceva nepreviizut, incepe sa lupte activ pentru a incadra
evenimentele respective in scenariul ei. Drept urmare, si- cial Iniiltata ~i de aceea ei se considera nefericiti. Nu va
tuatia se inrautiite~te. Se intelege ca ratiunea nu poate sa indernn sa va multurniti eu eeea ee aveli. Formula indoiel-
planifice in mod ideal evenimentele. Aici se impune sa i se niea de tipul "vrei sa fii fericit - fii feriee" nu este potrivita
lase cursului mai multii libertate. Cursul evenimentului nu pentru Transurfmg. Va veti primi jueiiria, dar despre asta
are niciun interes sa va distruga soarta. Lucrul acesta este yom vorbi mai tilrziu. Aeum diseutiim despre cum anume
~i :1 ~e b~ si~t. Ratiunea ne pgate distruse soana grin
sa evitam obstacolele 5i sa mie50ram numarul problemelor.
Refuzu! raliunii de a pennite devieri de la seenariu
aSUHDlle ellfatlOnals.

236 237
nu 0 lasa sa se foloseasca de solutiile de ja disponibile in
Siurentul cursu lui variantelor. Mania ra!iunii de a line totul
sub control transforma via\ll Intr-o continua lupta cu cu-
rentul. Cum a~a? Poate ea, oare, sa lase curentul sa-~i ur-
meze calea tara sa se slipuna voin!ei ei? lata aici ne-am
apropiat de principala gre~eala a raliunii. Raliunea vrea sa
diriieze nu evolwia sa pe cure nt, ci fnsusi fyre ntvL Aceas-
ta este una din principalele cauze de iscare a problemelor
~i neplacerilor de tot felu!.
z.~~~~~~~~~~~~~~~
sj pjedjc j pe acestea Ie genereaza neghioaba de ra\lune.
Activa!i-va Supraveghetorul ~i observa!i, macar 0 singura
zi, cum ra!iunea incearca sa dirijeze cursu!' Vi se propune
ceva, dumneavoastra refuzali; se Incearca sa vi se comuni-
ce ceva - dumneavoastra dati din mana a lehamite. Cineva
i~i spune punctul sau de vedere - dunmeavoastra 11 contra-
ziceli; cineva ac!ioneaza a~a cum crede de cuviinla -
dumneavoastra Ii splmeli care este calea cea adevarata. Vi
se propune 0 hotarare, dumneavoastra obiecta!i. A~teJltali
ceva - iese altceva; ~i va exprima!i nemul!umirea. Cineva
va Impiedica ~i sunteli cuprins de furie. Ceva se pune de-a
curmezi~ul scenariului dumneavoastra -<lumneavoastra il
ataca!i frontal ca sa orienta!i curslll pe fiiga~ul necesar.
Poate ca, pentru dumneavoastra personal, lucrurile se pe-
tree altfel , dar un graunte de adevar exista totu~i . Este ade-
varat, nu-i a~a?
lar acum, incercali sa va diminua!i controlul ~i acor-
dati mai multa libertate cursului evellimentelor. Nu va
propun sa fili de acord Cll toate ~i sa accepta!i tot. .,p ur ~i
238
simplu schimbali tactica: Illutali cent{1ll de greutate de pe
contr.91 pe obs.ervare. Straduifi=vll sa:: observ$ mal millt
e-ca~ controla '. u va grabili sa resI1ing!;p, sa obiectati,
.sa discatali in contradicto . , a dovediti ca aveti dfeptate,
OISa va substitiIi:ti r61ul altcuiva, SA criticafi. Jj)a!i~i situaliei
ansa de a se rezolva fi!rtt amestecul sau riposta dumnea-
voaSfi'a! Ii fi aca nu naucili, buimiicili, oricurn veli fi
imiti asta-e sigur $i se va produce un lucru absolut pa-
radoxa!. .R.enunflind la control, veti avea un control §i mai
mare asupra situaliei, aecal fnainte. Observatorul de pe.
margine are totdeauna un avantaj fala de participantul ne-
mijlocit. lata de ce repet continuu: arendali-va!
Cand veli privi in urma va veli da seama ca exercita-
rea controlului dumneavoastra s-a desr~urat impotriva
curentului. Propunerile celorialli nu au fost lipsite de sens.
Nu.ali awt de ce sa discutali In contradictoriu. Intervenlia
durnneavoastra a fost de prisos. Tot ceea ce ali considerat
a fi piedici nu s-a adeverit. Problemele ~i a~a se rezolva
favorabil tara ca durnneavoastra sa ~ti!i. Ceea ce ali obli-
nut, rara planificare expresa, nu este chiar a~a de rau. Cu-
vintele spuse la voia intarnplarii au Intr-adevar foqa. Dis-
confortul dumneavoastra sufletesc a fost un avertisment.
N-a!i pierdut energia tara rost ~i ali fost In cii~tig. Acesta
este acel dar generos al cursului ra!iunii despre care am
vorbit anterior.
$i, In final , ca 0 completare la toate cele spuse, sa ne
amintim de "prietenii" no~tri . Pendulii ne impiedica sa
mergem in directia curentului. Ace~tia ne creeaza tot felul
de provocan, obligandu-ne sa ne blIlacim in apa, in loc sa
Inaintarn pe direclia curentului. Prezenla torentului ii dis-
239

place pendulului din simplul motiv ca acesta se deplaseaza
in directia unor minime pierderi de energie. Energia con-
sumata de individ cand merge impotriva curentului gene-
reazii potentiale excedentare ~i ii alimenteazii pe penduli.
Singurul control caruia merita sa-i acordam atentie este
controlul asupra importantei interioare ~i exterioare pe ca-
re noi 0 dam. Retineti cii importanta este cea care impiedi-
ca ratiunea sa se lase in voia situatiei.
'In multe cazuri, a lasa lucrurile sa curga este mai efi-
cient ~i mai util decat a insista in sustinerea propriei piireri.
Tendinta oamenilor de autoafirmare inca din anii copiliiri-
ei genereazii obi~nuinta de a-~i demonstra importanta. De
aiei vine ~i inclinatia, paguboasa in toate privintele, de a
dovedi cu orice pret ca ai dreptate. Aceasta tendinta creea-
zii un potential excedentar ~i intra in contradictie cu iiltere-
sele altor oameni. Adesea, oamenii se straduiesc sa de-
monstreze ca au dreptate chiar ~i atunci cand verdictul,
intr-un sens sau altul, nu Ie afecteazii direct interesele.
Vnii oameni au acest sentiment al propriei importan-
te atat de hipertrofiat incat au tendinta sa 0 tina pe a lor
chiar ~i in cele mai marunte lucruri,. Exacerbarea ego-ului
devine 0 manie de a tine totul sub control. "Le voi dovedi
tuturor ca am dreptate, orice s-ar intiimpla". E un obicei
pagubos care complica foarte mult chiar viata sustinatoru-
lui adeviirului respectiv.
Daca interesele durnneavoastra nu sunt afectate seri-
os lasati lucrurile sa curga ~i dati-Ie ~i altora dreptul sa
inoate! Daca procedati astfel in mod con~tient, imediat 0
sa va' simtiti mai bine, chiar mai ~urati decat daca ati fi
reu~it sa va demonstrati punctul de vedere. Veti avea satis-
240
factia ca v-ati ridicat pe 0 treapta mai sus: ca nu ati etalat
irnportanta, cum Iaceati de obicei, ~i ca ati procedat in-
tocmai ca un piirinte intelept cu copiii lui care fac uneori
prostii.
Inca un exemplu. Sarguinta excesiva la locul de
munca este la fel de paguboasa ca ~i neglijenta. Sa presu-
punem ca v-ati angajat sa lucrati intr-un loc de prestigiu, la
care niizuiati de mult timp. Va impuneti ni~te criterii seve-
re intrucat sunteti obligat sa aratati cat sunteti de capabil.
Este corect dar muncind cu atata zel nu Yeti rezista mult
tirnp, mai ~Ies daca sarcinile sunt complexe. In cel mai
bun caz, munca durnneavoastra va fi ineficienta, iar in cel
mai rnu -yeti ceda nervos. Veti putea chiar sa ajungeti la
convingerea falsa ca nu sunteti capabil sa va descurcati .
Mai este posibila ~i 0 alta varianta. La serviciu sun-
teli excesiv de activ ~i lucrand in aceasta maniera dereglati
ordinea prestabilita. Vi se pare ca multe lucruri pot fi per-
fectionate ~i sunteti ferm convins ca procedati bine. Dar
da~a noile randuieli, pe care le-ati introdus, tulbura ordi-
nea frreasca a vietii colaboratorilor durnneavoastra, sa nu
va ~eptati la nimic bun. Este, in speta, cazul in care ini-
tiativa este amendata. Vi s-a oferit un loc pe un curs lin,
lini~tit, echilibrat, dar dumneavoastra dati din maini din
toate puterile ~i incercati sa inotati mai repede.
Acum rezulta oare ca n-ar trebui sa rostiti niciun cu-
vant irnpotriva ~i ca, in general, nu e cazul sa va evidenti-
ali? Nu! Nici chiar a~a de drastic. Puteti sa abordati pro-
blema din punct de vedere mercantil: va puteti manifesta
indignarea, puteti sa va luati la cearta, numai in cazul in
care ceva v-a afectat direct sau in cazul in care critica
241
 dumneavoastra poate schimba lucrurile in bine. Nu criti-
cali niciodata un fapt care a avut deja loc sau ceva ce nu
mai poate fi schimbat. In rest, principiul plaslirii pe cursul
evenimentelor trebuie aplicat nu ad-litteram, in sensul de a
fi de acord cu toti ~i cu totul, ci doar schimband centrul de
greutate de pe control pe urmlirirea situatiei. Urmlirili cu 0
mai mare atentie ~i nu va grabiti sa detineti controlul abso-
lut. Simtul masurii va veni de la sine, sa nu va faceli griji
in privinta aceasta.
Rezumat
Rafiunea interpreteaza inJormafia cu qjutorul unui
set de reprezentari consacrate.
Sufletul nu gdnde~te ~i nu vorbe~te; el simte ~i ~tie.
Rafiunea este capabila sa creeze doar 0 versiune re-
lativ noua, cum ar ji 0 casa noua din cuburi vechi.
in principiu, noile descoperiri yin din sectoarele inca
nerealizate.
Szif/etul este un intermediar intre inJormaria princi-
pial noua ~i rafiune.
Sufletul percepe iriformafia nerealizata ca pe 0 cu-
noa~tere obiectiva, fora interpretari.
Cdnd rafiunea reu~e~te sa interpreteze iriformafia su-
fletului, atunci apare 0 descoperire.
Rafiunea reu~e~te sa determine univoc starea de con-
Jort sufletesc.
invafafi-va sa acordafi atenfie corifortului sufletesc.
242
Renun!afi la importanra $i veti avea libertatea de a
va alege soarta.
Libertatea de a alege va permite nu sa cere!i, sa pre-
tinderi sau sa luptafi, ci sa mergefi $i sa luafi.
Structura iriformafiei este organizata in lan!uri de
legaturi cauza - eject.
Legaturile cauza - eject genereaza cursul variantelor.
Caile de minima rezistenfa sunt organizate pe curen-
te in ~uvoaie.
Curentele din cursul variantelor contin deja in sine
solufia tuturor problemelor.
Importanfa interioara $i exterioara scoate ratiunea
din curentul optim.
La cascada va conduce ratiunea ~i nu curentii din
cursul variantelor.
Totul are loc mult mai simplu decdt pare. Lasati-va
in voia acestei simplitafi. .
Functioneaza nu semnul in sine, ci atitudinea dum-
neavoastra Jata de el.
Semnele caiauzitoare din drumul dumneavoastra va
indica 0 posibila schimbare a direcfiei in cursul variante-
lor.
Liniile vietii se deosebesc calitativ unele de altele.
Semnele sunt 0 avertizare deoarece apar la trecerea
de pe 0 linie pe alta.
Semnele se deosebesc prin aceea ca ele creeaza sen-
zatia ca ceva nu:este in regula.
, Frazele spontane pot ji considerate ca un ghid de ac-
tiune.
Starea de disconJort sufletesc este un semnal claro
243
 Dadi va straduifi sa va convinge{i ca e necesar sa
face{i un lucru, fnseamna ca sufletul spune "nu ".
Daca exista posibilitatea sa refuza{i 0 decizie necon-
fortabila, refuza{i-o.
Nu va fncrancena{i, ji!i mai relaxat §i lua{i evenimen-
tul neprevazut a§a cum este el fn scenariullui.
Importan!a este cea care ne opre§te sa acceptam po-
sibilitatea de a ne abate de la scenariu.
Ra{iunea vrea sa dirijeze nu deplasarea pe curs, ci
fnsu§i cursul.
Muta{i centrul de greutate de pe control pe observa-
fie.
Renunfand la control, ve{i obfine adevaratul control
asupra situafiei.
Daca vefi evolua pe cursul variantelor, lumea va va
veni fn fntampinare.
244
Cuprins
Cuvant inainte ............................................................... 5
Capitolul I
Modelul variantelor..................................................... 7
in acest capitol se face 0 introducere teoretica fn
Transurjing. Baza conceptuala a Transurjingului este
mode luI variantelor - 0 viziune fn principiu noua asupra
construcfiei lumii noastre. Omul nu §tie ca poate nu .doar
sa obfina prin stradanii, ci chiar sa capete lucrul dorit.
Cum e posibil a§a ceva?
Munnurul stelelor diminetii ...................................... 8
Ghicitoarea Supraveghetorului ................................ 15
Rezurnat. ................................................................... 40
Capito luI II
Pendulii ....................................................................... 43
Grupuri de oameni care au gandurile orientate fn
aceea§i direcfie, formeaza 0 structura energo-informa-
{ionala §i fi vom numi penduli. Aceste structuri fncep sa se
dezvolte independent # sa-i subordoneze pe oameni legi-
lor lor. Oamenii nu realizeaza faptul ca fora voia lor aCfi-
oneaza fn interesul pendulilor. Cum sa ne trezim din
aceasta halucina{ie tenebroasa?
Pendulii distructivi .................................................. 44
Lupta pendulilor ...................................................... 51
Sforile marionetelor. ................................................ 56
Primiti ceea ce nu doriti .......................................... 62
Defectarea pendulului ............................................. 64
Stingerea pendulului ................................................ 70
Rezolvliri simple ale unor probleme complicate ..... 76
245
 Stare suspendata ...................................................... 79
Rezumat ..................... .......... .......................... .......... 81
Capitolul III
Valul succesului ......................................................... 83
Metafora "pasarea albastrii" ~i "roala succesului"
au 0 bazii materialii. Se ~tie cii suceesul ~i insueeesul ur-
meazii unu/ dupii alud intoemai ca ni~te benzi a/be ~i ne-
gre. Cum pot ji excluse benzile negre din propria vialii?
Antipodul pendulului ...............................................
Bwnerangul ........................ .....................................
T ranslatia .......... ...... ............. ............................... .....
Ritualurile magice ...................................................
Rezumat ........................................................ .. .........
Capitolul IV
Echilibrul.................................................................. 101
Oamenii f~i creeazii singuri probleme ~i piedici, iar apoi
f$i consuma energia pentru a /e depa$i. Contrar punetului
de vedere unanim aeeeptal, Transurjingul ne aralii ca
,adevaralele cauze ale problemelor sa afla intr-un cu totul
a/t plan. Cum sa excludem problemele din viala noastrii?
Potenliale excedentare ................................. ,......... 102
Nemulturnirea ~i judecarea ................................. :.. 109
Relaliile de dependenla ............................... .......... 116
Idealizarea ~i supraaprecierea ................................ 118
D'lsprel ~l. vanltate
. .................................................. 125
Superioritatea ~i inferioritatea .... .. ............... .......... 128
Dorinta de a avea ~i a nu avea ............................... 134
Sentimentul de vinovalie .......... ................... .......... 140
Banii ...................................................................... 148
Perfecliunea ......... , .... .................... ......................... 152
Importanla ......................... ......... .................. ......... 155
De la luptii la echilibru .......................................... 161
246
Rezumat.. ................ .......................... ..................... 167
Capitolul V
Transferul indus ...................................................... 171
De ce jiecare genera{ie matura considerii ea inainte
viala era mai buna? Clite generalii au treeut deja de la
inceputurile iSforiei omenirii! Si jieeare generalie esle
convinsa ca lumea nu este mai buna. Rezulta oare ca lu-
mea are tendinla sa se degradeze? Daeii ar ji a$a, atunci
84 omenirii i-ar ji fosl sujieiente eiiteva zeci de generalii pen-
87
tru ca totul sa se ducii naibii. Ce se intlimpla totu$i?
S '
ucceSiUnea generalll "1 or .............. '" ... ............ ........ 172
91
97 Sorbul pendulului .... .................................. ............ 179
99 Catastrofa .............................................................. 182
R!izboiul '" ......................................................... ... . 185
Somajul. .................. ............................................... 188
Epidemia .................. ............................... ........ ....... 190
PanlCa
. .................................................................... 193
Rezwnat .............................................................. ... 200
Capitolul VI
Cursul variantelor ................................................... 201
De unde provin presentimentele, intui{ia, prezicerile,
descoperirile $i capodoperele? Rafiunea umana este cea
care Ie creeazii? Cursul variantelor este un dar fastuos
pentru raliune, dar omul nu biinuie$fe acesl lucru. Dar ce
sunt "semnele" ~i de ce apar?
C'ampuI 1'nfiormatIOn
. al .... .......... ............................. 202
Cunoa~terea vem'tii d e mcalen . -' . ............................... 206
Solicitantul, Napastuitul ~i Luptatorul ....... ........... 212
Cum sa mergi prin via(a ........................................ 21 7
Reperele c!i.lauzitoare ................... , ........................ 225
A da caIe l"b
1 era-sltuat1el
' .. ........................................ 234
Rezumat. ....................................................... ......... 242
247
 in curdnd in seria "Transurfingul realiti'ifii": Verigile transferului
Rezumatul
Gradul2. - Murmurul stelelor diminetii
I. Intentia III. Sufletul ~i ratiunea
Cum apar visele? Sunt ele oare numai produsul ima- Omul detine 0 foqli uri~li pe care uneori 0 nurnim
ginatiei ratiunii umane? Ce au comun sornnul ~i realitatea? energie psihicli. Orice om detine capacitliti magice, dar
Se ridicli vlllul ce acoperli taina plinli de mliretie a magilor acestea sunt profund blocate. De fapt, nu trebuie cliutat
indeplirtati, aceia care au fliurit Pirarnidele Egiptene ~i alte prea departe pentru a ti se revela rezervele interne ~i capa-
asemenea constructii. citlitile potentiale. Miracolul acesta se aflli ldngli noi, dar
Trezirea, iluminarea din timpul sornnului nu-i acordlim atentie .
Spatiul viselor Briza intentiei
Foqa magnificli a intentiei Velele sufletului
Intentia exterioarli Magicianul din noi
Scenariul jocului Mirajul
Jocul dupli regulile proprii Ingerul plizitor
Curlitirea intentiei Husli pentru suflet
Rezumatul Frail / Fragilitatea
Unitatea sufletului ~i a ratiunii
II. Slide-uri Ie Fereastrli deschisli clitre spatiul variantelor
De ce dorintele nu se realizeazli ~i visele nu se adeve- (Frame) Stare de spirit
resc? Pentru a ';'ansforma dorinta in· realitate trebuie sli
~tim cum sli "comandlim". Incepdnd cu capitolul acesta, in IV. Scopuri ~i acces
carte, vor exista recomandliri practice concrete in legliturli Fiecare om are steaua sa prin care caplitli adevlirata
cu tehnica realizlirii comenzii. Vor fi primii p~i ai magi- fericire, dar cum 5-0 glise~ti? Veti vedea cum.
cianului. Cum poti to~i sli-ti atingi scopul, ~tiut fiind cli nu
Iluziile intotdeauna dorintele coincid cu posibilitlitile. Vi Yeti
Denaturarea realitliti i convinge cli posibilitlitile sunt limitate numai de intent io-
Slide-urile pozitive nalitatea durnneavoastrli. Splirgdnd laclitele stereotipiei
Llirgirea zonei de confort Yeti deschide u~ile care odinioarli vi se plireau de nedes-
Vizualizarea procesului chis.

248 249
 lor interumane. Vreti sa va insu~i!i maniera de a influenta
Cum va alegeli bunurile oamenii pentru a avea sucees? Este cea mai putin eficienta
Cum influentali moda metoda, chiar indoielnica, daca yeti incerca sa faceti presi-
Scopuri straine uni asupra oamenilor. Nu faceli presiuni ~i va yeti convin-
Distrugerea stereotipelor ge ea toli va vor veni in intampinare cu bratele deschise!
Scopuri proprii Oamenii vor simli fala de dumneavoastra 0 simpatie inex-
Portile dumneavoastra plicabila.
Intentiile Intentia de a intretine relalii
Realizarea Desfii~urarea relaliilor
Entuziasmul Cercetarea prin free ling
Energia relaliilor
Indulgenla
Cursu) 3. inainte, spre treeut Cautarea unui loc de munca
I. Energia
Pentru exersarea transurfingului trebuie sa aveti 0 sa- III. Coordonarea
natate perfecta ~i un nivel .energetic destul de inalt. Aici Pentru a-ti atinge scopurile nu e obligatoriu sa fii pu-
'Veti gasi recomandari simple, dar eficiente pentru intarirea ternic ~i sigur pe sine. Exista 0 alternativa mai eficienta -
to~usului vital ~i cre~terea energiei pana la un nivel optim. coordonarea. Aceasta este 0 modalitate de a gandi ~i aClio-
Nu este cazul sa va istoviti eu antrenamente, diete ~i alte na astfel ind.t succesul sa fie totdeauna de partea dumnea-
modalitali obositoare. voastra. Este ea ~i cum ali invala sa mergeti cu bicicleta.
Energetica Indata ce veli re~i sa mergeli, viala dumneavoastra va fi 0
Stresul ~i relaxarea adevarata incantare.
Vampirii energetici Labirintul nesigurantei
Pelicula protectoare Coordonarea datelor importante (atenlie sporita pe
Cre~terea valorii energetiee
ceea ce este important)
Energia intentiei - onala Lupta eu bolovanul de pamant. Incetarea luptei.
Pasul intenliei - onal Eliberarea (sinelui)
Pendulii bolilor Coordonarea intentionala
Merele cad in cer
II. Freeling-ul
Freeling-ul este 0 tehnologie foarte placuta a relatii-
251
250
 IV. Inainte, in trecut Incheiere
Fantasticul ~i magia ne subjuga prin insa~i tainuirea Pe baza modelului varialiilor sunt explicate unele fe-
lor mistica. Dar acestea nu insearnna mai nimic in compa- nomene paranormale, fenomene stranii ale spaliului ~i
ralie cu simlaminteie extraordinare de uimire ~i inciintare timpului.
pe care Ie veli avea in clipa ciind dorinlele durnneavoastra, Realitatea stranie
ce pareau de neinfliptuit, incep sa se realizeze. Pentru Intenlia magilor din vremuri stravechi
aceasta va fi nevoie de ceva timp, iar confirmarea celor Epilog
citite veli dori sa 0 aveli acum. $i 0 veli avea pentru ca
durnneavoastra in~iva veli fiiuri vraja ~i 0 veli vedea cu
propriii ochi. Ciind incredibilul se va transforma in realita-
te va fi magnifico Nu vor fi fantasme, ci va fi ins~i realita-
SISTEMUL DE CARTE PRIN P01>TA-
tea care e mult mai uimitoare dedit orice vraja.
PLATA RAMBURS
Tranzaclia
Nuanle decorative
Puteli comanda oricare din cartile aparute la Editura
Alunecarea Dharana ~i Ie veli primi prin po~ta in cel mai scurt timp.
Plata 0 veli face ramburs, la primirea coletului ..
V. Scrisori din trecut Comandiind astfel, beneficiali de 0 reducere de 20%.
Fragrnente din aceasta carte, inainte de tiparire, au
Pentru comenzi mai mari de 50 RON
fost comunicate prin Internet sub forma unor e-mail uri.
vom pliiti noi taxele po~tale.
Capitolul de fala a aparut ca rezultat al corespondenlei
Transmiteli comanda prin po~ta, telefon sau e-mail.
primelor variante ale cartii, "scrisori" ce au strabatut ceva
Pentru oferta completa puteli vizita site-ul nostru:
spaliu. S-a demonstrat, in practica, tehnica Transurfmgului.
www.sufletdecarte.ro
Benzile / ~iile negre
Aici veli putea gasi ~i alte carti al caror suflet sa fie
Jocul partenerilor
mereu liinga durnneavoastra
Facerea de bine
Cum sa-i recapeli pe cei dragi
Editura Dharana Bucure~ti, str. Sf. Ecaterina nr.I5,
Intenlia
sect.3, OP 53, cod. 040155
Potenlialele (iucrului) faptului important
Tel. 021.337.24.24
Inversarea Realita(ii
e-mail: editura@gmail.com

252 253
 CEditura (])/iarana in'IJatii
"In seria J 1,
sa te ierli"
• r de L uufe 1/ii(ma
Au aparut:
1. "Lumina sufletnlui"
In colectia "Lotus" 2. "Sa stagnezi sau sa evolnezi"
I. "in zarea nemuririi" de Prentice Mulford 3. "Alunga raul din tine"
2. "Karma yoga" de Swami Vivekananda 4. "Caldura sperantei"
3. ,,1>tiinta respiratiei in yoga" de Yog Ramacharaka 5. ,.Izvorulluminos al iubirii"
4. "Energia psihica" de Aleksandr Klizovski
5. "Tratamentul ocnU" de Yog Ramacharaka in curand:
6. "Upani~adele" de Swami Prabhavananda
7. "Dumnezeu exista" de Swami Sivananda in seria: "Transurfingul realitatii" de 1/adim Zefana
8. "Ce ar face Confucius?" de E. N. Berthrong, PhD - "Murmurul stelelor diminetii "
9. "Medic de trei corpuri dupa douazeci de ani" - "inainte spre trecnt"
de Dr. Janine Fontaine
- "Merele cad in cer"
10. "invataturile lui Confucius" (Analectele),
trad. Traian Calin Uba In seria "Invata sa te ierti" de Luule Viilma:
I I. "Incursiuni in Atlantida" de Florentina Mateescu "Durerea este in snfletul tau"
12. "Medic de trei corpuri" de Janine Fontaine "In armonie cu tine ins uti"
13. "EIiberarea de materialismul spiritual" "Iertarea adevarata ~i iertarea mimata"
de Chogyam Trungpa
"invatatura despre supravietuire"
14. "Viata vihe din afara" de Janine Fontaine
15. "Medicina chakrelor" de Janine Fontaine in colectia "Lotus":
16. "Apa, miracolul vietii. Terapii interne cu apa" lea ~indecarii" de Matthew Manning
de Mihaitii Toma "Ca
"Medicina corpului energetic" de Janine Fontame
.
17. "Dezintoxicarea fizica ~i psihica. Tehnici ~i produse" .. Antrenandu-p mintea" de Chogyam Trungpa
de Mihaita Toma ::Arta secreta Seamm Jasani - 58 de Mi~cari din Tibetul An-
18. "Miracolul din fiecare" de Ovidiu Harbada tic pentru mentinerea Tineretii Ve~nice" Asanaro
Cand lucrurile se destrama - Sfaturi din inima pentru
In colectia " Vnwersuf din noi" "timpuri dificiIe" de Perna Chodron
I. "A muri nu inseamna a muri" de Isola Pisani
2. "Moartea intima" de Marie de Hennezel
254 255
B.oJT.~esaJ:rv.31. ~
secb'S,~.ROMAN~ ~

fedprint
tipograf'le
T~.: 411.l1li.55, 411.47.76 fed@pr0lll0J0