Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Distribuţia uniformă
- existenţa unor distanţe aproximativ egale între indivizi.
- se poate întâlni în acele medii care satisfac cerinţele speciilor în orice punct în
aceeaşi măsură.
- se întâlneşte rar în natură, poate apărea ca rezultat al competiţiei pentru hrană
şi spaţiu. De exemplu: arborii dintr-o pădure matură se distribuie la distanţe
aproximativ egale datorită comportamentului uniform faţă de factorul lumină
care duce la o concurenţa între indivizi, având ca rezultat menţinerea unei
distanţe egale între aceştia.
- în cazul populaţiilor animale o astfel de distribuţie se întâlneşte la speciile care
au comportament de teritorialitate. Teritoriul unui individ sau grup având o
suprafaţă egală cu teritoriul altui individ din aceeaşi specie.
Distribuţia întâmplătoare
- aranjare neuniforma a indivizilor unei populaţii în habitat.
- la speciile care trăiesc în medii omogene dar care nu au tendinţe de
teritorialitate şi nici gregare. De exemplu : păianjen, insecte galicole,
protozoare.
Populaţia Structura spațială: dispersia
Distribuţia aglomerată (grupată, contagioasa)
- este cea mai răspândita în natura.
- indivizii sunt repartizaţi în habitat în grupuri de mărimi diferite, grupuri dispuse
uniform sau la întâmplare. De exemplu: afidele (păduchi de plante) distribuţia
grupată e determinată de comportamentul gregar al indivizilor care caută să
trăiască în apropierea semenilor lor şi e determinată şi de variabilitatea
condiţiilor de biotop, indivizii fiind atraşi de acele locuri unde condiţiile de viaţă
sunt optime.
Modul de înmulțire
- înmulțirea vegetativă => dispersie grupată
Instinctul social
- animalele cu instincte sociale adoptă o dispersie grupată (permanentă
sau temporară)
Populaţia Structura spațială: dispersia
Comportamentul teritorial
Clasificare:
- După nr. rezidenților: individual, familial, tribal.
- După rol: de reproducere, de hrănire (temporare); între acestea pot avea loc
migrații.
Unele animale trec la o dispersie agregată în perioade dificile. Ex.: lupii formează
haite iarna, păsările călătoare formează stoluri înainte de începerea migrațiilor.
Populaţia Dinamica
Dinamica populaţiei: modificări ale efectivului şi structurii în timp.
Modele de creştere:
-Deterministe – predicţia unui rezultat exact
-Stocastice (probabilistice) – predicţia unei multitudini de rezultate posibile,
fiecare cu probabilitatea sa de apariţie
Modele deterministe:
-Creşterea exponenţială
-Creşterea logistică
Populaţia Dinamica
Creşterea exponenţială
-Iniţial, efectivul creşte modest
-Urmează o creştere rapidă
-La speciile cu viaţă scurtă ce utilizează
rapid resursele de mediu
-Apare pt. o perioadă limitată la:
- populaţii aflate în zona optimului
ecologic
- populaţii ale unor specii exotice
- populaţii supuse unor măsuri de
protecţie eficiente
Caracteristică
populaţiei umane
În general mediul
se opune creşterii
exagerate
Populaţia Dinamica
Populaţia Dinamica
Creşterea logistică K
-Iniţial, efectivul creşte modest
-Urmează o creştere rapidă
-Viteza de creştere se reduce
-Se atinge starea de echilibru la
capacitatea de suport a mediului (K).
dN N t dN
1.1 9001
800
198
rN 1 dt 1000
dt K iar efectivul va fi 900+198=1098
N
rτ mare (>1.57) oscilaţie stabilă
K
Perioada=4 τ
N
K
t
Populaţiile cu latenţa de 1
an (care se înmulţesc
anual) realizează creşteri t
numerice din 4 în 4 ani.
Populaţia Dinamica r medie (2.449-2.570) oscilaţie complexă
Creşterea logistică
În cazul populaţiilor a căror generaţii nu se N
suprapun, latenţa este întotdeauna 1.
Deci creşterea populaţiei este controlată exclusiv K
de r.
r mică (<2) reacţie uniformă
N
t
K
t N
r mică (2-2.499) oscilaţie simplă
N
K
K
t
t
Populaţia Dinamica
Creşterea probabilistică p
Modelele stocastice au la bază teoria
probabilităţilor.
În loc să se considere o descendenţă de exact 2
indivizi, se poate presupune că o femelă poate da
naştere la 2 indivizi cu o probabilitate de 0.5, 3
indivizi cu o probabilitate de 0.25 şi 1 individ cu o
probabilitate de 0.25. Fiecare femelă din
descendenţă va da naştere la un anumit număr de
indivizi cu o anumită probabilitate. 1 2 3
- Permite estimarea şansei ca o populaţie să Nr. descendenţi
dispară conform relaţiei:
N0 Traseu
m probabilistic
probabilit atea
n
Densitatea pop.
m – rata mortalităţii
n – rata natalităţii Traseul cel
N0 – efectivul la momentul estimării mai
probabil =
traseul
Dacă n=0.75, m=0.25, N0=10, p=0.0000169 determinist
Dacă n=0.55, m=0.45, N0=10, p=0.1344
Analiza
factorilor
de
mortalitate
la molia
stejarului
Ex: Mecanisme de autoreglare la insecte: scăderea natalităţii, canibalism, competiţia interindividuală,
diapauza.
Invers proporţionali
% parazitare
Direct proporţionali
nonechilibru
Nu există recolonizare
Caracteristic
populaţiilor fragmentate
aflate în declin.
Populaţie
dispersată
Persistenţa depinde
de dispersia continuă
a indivizilor
Modele conceptuale de control populaţional
Au fost imaginate pentru a reda care categorii de factori de mortalitate sunt mai importanţi şi în ce tip
de ecosisteme.
Modele:
De jos în sus (bottom-up): controlul populaţiilor este realizat de resurse (ex. hrana) care acţionează
de la baza lanţurilor trofice.
De sus în jos (top-down): controlul populaţiilor este realizat inamicii naturali (ex. prădători, paraziţi)
care acţionează dinspre vârful lanţurilor trofice.
Colimitării de către resurse şi inamici naturali (combină primele două modele).
plante plante+ plante+ ierbivore+ plante+ ierbivore+
ierbivore carnivore Carnivore+Carnivore II
Plate limitate
prin competiţie
Productivitatea mediului
Modele conceptuale de control populaţional
Efectele indirecte în lungul lanţurilor trofice se numesc cascade trofice:
+ + - + Efecte
plante ierbivore carnivore indirecte
- -
Efecte
directe