ENDOCRINOLOGIE 2018
1) CS. Clasele clinice ale diabetului zaharat NU includ:
A. Diabetul zaharat tip 1 şi tip 2.
B. Alterarea potenţială a toleranţei la glucoză.
C. Diabetul de malnutriţie.
D. Alterarea toleranţei la glucoză.
E. Diabetul zaharat gestaţional
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 182
2) CS. Persoanele cu risc crescut pentru Diabet Zaharat
sunt următoarele, cu Excepţia:
A. Gemeni univitelini, dacă unul este bolnav de
diabet zaharat .
B. Hipotensiunea arterială
C. Mama nou-născutului cu masa corporală peste
4500 gr.
D. Obezitatea de tip android
E. Copiii, nepoţii diabeticului.
M. I. Balabolkin, 1992, pag. 240 – 241
3) CS. Prin care din următoarele investigaţii se confirmă
diagnosticul de alterare a toleranţei la glucoză:
A. Analiza urinei la zahăr şi corpi cetonici.
B. Determinarea glicemiei a jeun.
C. Testul oral de toleranţă la glucoză.
D. Profilul glucozuric.
E. Determinarea microalbuminuriei
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 201 – 203, 208-211.
4) CS. Diabetul Zaharat tip 2 se caracterizează prin
următoarele, cu excepţia:
A. Debutul bolii la vârsta după 40 ani.
B. 85% dintre diabetici sunt obezi.
C. Predispoziţia genetică mai clar se evidenţiază ca
în Diabetul zaharat tip 1
D. Apare pe fondalul altei patologii hormonale
E. Secreţie de insulină normală sau crescută.
M. I. Balabolkin, pag. 239 – 241
5) CS. Care din următoarele criterii susţin diagnosticul de
Diabet Zaharat forma uşoară?
A. Lipsa cetoacidozei in anamneză, glicemie a jeun sub 8-9
mmol/l pe toată durata de evoluţie a DZ.
B. Epizoade de cetoacidoză in anamneză.
C. Prezenţa complicaţiilor microangiopatice st. II.
D. Glucozurie 30-40 g/l, acetonă absentă.
E. Manifestări clinice pronunţate.
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 213
6) CS. Nefropatia diabetică stadiul nefrotic are următoarele
caracteristici, cu Excepţia:
A. Hipertensiune arterială.
B. Creşterea filtraţiei glomerulare.
C. Scăderea filtraţiei glomerulare.
D. Proteinurie stabilă.
E. Cilindrurie, microhematurie
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 224
7) CS. Sindromul Kimmelstiel -Wilson (stadiul
nefrosclerotiC.are următoarele caracteristici, cu Excepţia:
A. Glomeruloscleroză intercapilară, nodulară.
B. Aglucozurie, proteinurie, cilindrurie.
C. Hiperkaliemie, hiperazotemie, anemie.
D. Necesitate de insulină crescută.
E. Hipertensiune arterială, edeme.
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 222,224
8) CS.Următoarele semne pledează în favoarea
polineuropatiei diabetice distale, cu Excepţia:
A. Dereglări de sensibilitate tactilă, termică, durere "în
şosetă"
B. Reflexe ahiliene scăzute simetric.
C. Dureri severe nocturne in membre.
D. Circulaţie sanguină arterială în membre diminuată.
E. Dereglări trofice cutanate.
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 225
9) CS. În care din următoarele cazuri se va aplica terapia cu
derivaţi ai sulfonilureei?
A. Diabet Zaharat tip 2 forma uşoară la obez.
B. Diabet Zaharat tip 2 gravitate medie la normoponderal.
C. Diabet Zaharat tip 2 gravitate medie cu deficit
ponderal.
D. Diabet Zaharat cu evoluţie labilă.
E. Diabet Zaharat tip 2 grav cu macroangiopatie
decompensată.
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 235,240
10) CS.Următoarele afirmaţii privind indicaţiile pentru
insulinoterapie sunt adevărate, cu Excepţia:
A. Diabet Zaharat tip I.
B. Diabet Zaharat tip II forma uşoară + sarcina.
C. Diabet Zaharat tip II gravitate medie în perioada
protezării cavităţii bucale.
D. Diabet Zaharat tip I evoluţie labilă.
E. Diabet Zaharat tip II asociat cu nefropatie severă.
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 240
11) CS.Efectele adverse ale biguanidelor sunt următoarele
cu Excepţia:
A. Insulinorezistenţa.
B. Acidoza lactică.
C. Pierderea în pondere.
D. Gust metalic, pirozis.
E. Acutizarea polineuropatiei diabetice.
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 237
12) CM. Care din următoarele rezultate ale testului oral de
toleranţă la glucoză sunt caracteristice pentru alterarea
toleranţei la glucoză?
A. A jeun- 5,9 mmol/l; la 2 ore - 9,8 mmol/l.
B. A jeun- 5,4 mmol/l; la 2 ore - 7,0 mmol/l.
C. A jeun- 6,1 mmol/l; la 2 ore - 12 mmol/l.
D. A jeun- 4,7 mmol/l; la 2 ore - 6,3 mmol/l.
E. A jeun- 5,1 mmol/l; la 2 ore - 7,9 mmol/l.
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 210
13)CM.Următorii factori favorizează declanşarea comei
lactacidozice la diabetici:
A. Terapia cu doze insuficiente de insulină.
B. Tratamentul cu biguanide.
C. Tratamentul ne controlat cu diuretice.
D. Sarcina.
E. Stări asociate cu hipoxie.
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 237,254
14) CM.Care din următorii indici corespund criteriilor
compensării Diabetului Zaharat asociat cu cardiopatia
ischemică?
A. Glicemia a jeun între 7,8-8,25 mmol/l.
B. Aglucozuria nictimerală.
C. Glicemia la 2 ore după alimentaţii sub 14 mmol/l.
D. Hemoglobina glicozilată sub 8.0%.
E. Glucozuria 10-20 gr/l.
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 229
15)CM.Următoarele semne clinice sunt caracteristice comei
cetoacidozice:
A. Se instalează de obicei lent.
B. Reflexele şi tonusul muscular sunt scăzute.
C. Tegumente umede, reci.
D. Hipertensiune arterială, bradicardie.
E. Tonusul globilor oculari scăzut.
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 251 – 252
16)CM. Următoarele boli se pot manifesta cu hipoglicemie:
A. Insulinomul.
B. Feocromocitomul.
C. Glucagonomul.
D. Hipocorticismul.
 E. Boala Simmonds.
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 40, 166, 140, 150
17) CM.Semnele adrenergice ale hipoglicemiei sunt
următoarele:
A. Instabilitate mentală.
B. Foame imperioasă
C. Transpiraţii, palpitaţii, tremurături.
D. Agresivitate, negativism.
E. Furnicături în buze sau în degete.
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 256
18)CM.Diagnosticul de Diabet Zaharat grav se pune în baza
următoarelor criterii:
A. Glicemia a jeun depăşeşte 14 mmol/l.
B. Glucozuria depăşeşte 40-50 g/l.
C. Prezenţa dermopatiei diabetice
D. Come hiperglicemice şi/sau hipoglicemice
frecvente.
E. Prezenţa angiopatiilor diabetice st. III.
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 214
19) CM.Un diabetic în comă hipoglicemică prezintă
următoarele caracteristici:
A. Piele umedă.
B. Tonus muscular crescut.
C. Puls plin
D. Tonusul globilor oculari scăzut.
E. Respiraţie normală.
Endocrinologie clinică, 2004, pag.256
20) CS.Care valori a indicelui masei corporale reprezintă
normoponderabilitatea ?
A. 13,5 - 18,4
B. 20 - 25
C. 25,1 - 30
D. 30,1 - 35
E. 35,1 - 39,9
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 300
21) CS.Complicaţiile obezităţii pot fi următoarele, cu
excepţia
A. Hipertensiune arterială
B. Diabet zaharat tip I
C. Diabet zaharat tip II
D. Cardiopatie ischemică
E. Cord pulmonar cronic
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 302
22) CM.Factorii predispozanţi în obezitate pot fi:
A. Afectarea hipotalamusului
B. Abuzul de cafea
C. Sedentarismul
D. Hiperestrogenia
E. Hipercortizolemia
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 298 – 299
23) CS.Tratamentul cu estrogeni în menopauză poate avea
următoarele efecte, Cu excepţia:
A. Stimulează faza foliculară
B. Ameliorează profilul lipidic
C. Amplifică riscul cancerului de endometru
D. Efect protector faţă de patologia cardiovasculară
E. Reduce osteoporoza
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 296
24) CM.Hipogonadismul primar prepubertar este confirmat
prin următoarele caracteristici:
A. Semne de demasculinizare
B. Habitus eunucoid
C. Caractere sexuale absente ori slab dezvoltate
D. Morfotip neafectat
E. Accelerarea vîrstei osoase
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 283
25) CM.Tratamentul hormonal în menopauză urmăreşte:
A. Restabilirea menstrelor
B. Profilaxia osteoporozei
C. Efect protector faţă de ateroscleroză
D. Restabilirea fertilităţii
E. Reducerea intensităţii manifestărilor vazomotorii.
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 296
26) CM.Criza de tetanie hipocalciemică impune
următoarele măsuri terapeutice:
A. Administrarea sol. Calciu gluconat 10% 10-50 ml.
i/v în jet.
B. Sol. Paratiroidină 100 un i/m.
C. Sol. Relanium 2,0 i/m
D. Sol. Strofantină 0,05 % 0,5 ml i/v în jet.
E. Sol. Prednisolonă 30 mg. i/m.
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 287
27) CS.Pentru diabetul insipid nefrogen dobândit este
caracteristic:
A. Densitatea urinei crescută
B. Terapie eficientă cu adiurecrină
C. Răspuns renal scăzut la ADH
D. Debut şi evoluţie acută
E. Nivel scăzut de ADH
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 43
28) CS.Boala Cushing poate fi caracterizată de următoarele,
cu Excepţia:
A. Alopeţie la femei
B. Depigmentarea pielii
C. Peteşii
D. Sindrom radicular
E. Suicid, stări depresive
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 74 – 75
29) CM.Nanismul hipofizar este caracterizat de:
A. Hiperglicemie, hipocolesterolemie
B. Reţinerea creşterii de la 7-8 ani
C. Făt normoponderal
D. Închiderea precoce a cartilajelor de creştere
E. Reţinerea creşterii de la 2-3 ani
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 29 – 32
30) CM.Nanismul hipofizar poate fi caracterizat de:
A. Retardare sexuală
B. Acromicrie, splanhnomicrie
C. Diastem, tireotoxicoză
D. Hipotrofie staturoponderală armonică
E. Tegumente groase, umede
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 29 – 31
31) CM.În boala Cushing pot fi prezente următoarele
dereglări de metabolism:
A. Reţinere de Na şi apă
B. Lipogeneză generalizată
C. Catabolismul proteic
D. Hipoglicemie
E. Hipokaliemie
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 72, 73
32) CM.În stadiile avansate a acromegaliei pot fi prezente:
A. Diabet zaharat insulinorezistent
B. Galactoree, hipotiroidie
C. Guşă difuză, nodulară
D. Amenoree, impotenţă
E. Exces de ADH
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 22
33) CM.Următorii indici au valoare diagnostică în diabetul
insipid:
A. Volumul urinei
B. Osmolaritatea plasmatică
C. Testul cu ACTH
D. Densitatea urinei
 E. Osmolaritatea urinară
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 44, 45
34) CM.În sindromul adiposo-genital pot fi prezente:
A. Hipogonadism secundar
B. Obezitate ginoidă
C. Pilozitate deficitară
D. Hipertensiune arterială
E. Ginecomastie veritabilă
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 61
35) CS.Boala Addison severă este caracterizată de
următoarele, cu Excepţia:
A. Greaţă, vomă
B. Diaree, hiperpigmentare
C. Hipertensiune arterială
D. Crize addisoniene
E. Efect terapeutic: dieta +gluco + mineralo-corticoizi
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 145, 146
36) CS.Insuficienţa corticosuprarenală acută poate fi
declanşată de următorii factori, cu Excepţia:
A. Stres psihic, infecţios
B. Corticoterapie îndelungată brusc întreruptă
C. Efort fizic, psihic, arşită, frig
D. Diuretice, intoxicaţii, infecţii
E. Dieta hipersodată
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 149
37) CS.Sindromul Conn (hiperaldosteronismul primar)
poate prezenta următoarele manifestări, cu Excepţia:
A. Hipertensiune arterială sistolo-diastolică
B. Hipotensiune ortostatică
C. Astenie musculară, paralizii
D. Edeme pronunţate
E. Polidipsie, poliurie
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 133
38)Următoarele modificări pledează pentru sindromul
Conn (hiperaldosteronismul primar), cu Excepţia:
A. Hipokaliemia
B. Hipernatriemia
C. Alcaloza metabolică
D. Aldosteron crescut
E. Renină plasmatică cu activitate crescută
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 133
39) CS.Hiperaldosteronismul secundar poate fi determinat
de următorii factori, cu Excepţia:
A. Dieta hiposodată, hipovolemie
B. Contraceptive,furosemid
C. Ciroza cu ascită, tumora reninsecretoare
D. Afectarea rinichilor, sarcina
E. Rehidratare, hipervolemie
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 134
40) CM.Feocromocitomul cu hipersecreţie de adrenalină
poate fi caracterizat de:
A. Hipertensiune arterială stabilă cu bradicardie
B. Hipertensiune arterială cu trecere în colaps
C. Normotensiune arterială
D. Hipotensiune ortostatică
E. Tahicardie
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 138
41) CM.Insuficienţa corticosuprarenală acută poate fi
caracterizată de:
A. Dureri abdominale
B. Cardiomegalie, edem pulmonar
C. Oligurie fără sete
D. Puls frecvent filiform
E. Hipotensiune arterială
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 149
42) CS.Diagnosticul Guşei Difuze Toxice se pune în baza:
A. Prezenţa nodului „fierbinte"
B. Testul cu T3 pozitiv
C. Prezenţa oftalmopatiei gr. II
D. Nivelului seric crescut de T3, T4, scăzut de TSH
E. Nivelului seric crescut de TSH, crescut de T3, T4
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 88,
43) CS.În diagnosticul formaţiuniilor nodulare tiroidiene
sunt mai informative următoarele investigaţii, cu Excepţia:
A. Iodcaptarea tiroidei
B. Scintigrafia glandei tiroide
C. Puncţia nodulului
D. Palpaţia glandei tiroide
E. Ultrasonografia tiroidei
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 106,
44) CS.Care din următoarele afirmaţii privind guşa
endemică este falsă?
A. Nodularizarea este frecventă
B. Evoluează cu guşa de diferite dimensiuni
C. Este consecinţa deficitului de iod
D. Tireotoxicoza este frecventă
E. Evoluează frecvent cu hipotiroidie
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 104, 105
45) CS.Următoarele date clinice şi paraclinice sunt
caracteristice pentru tiroidita subacută, cu Excepţia:
A. Debut cu hipotiroidie
B. Testul de radioiodcaptare scăzut
C. Debut cu tirotoxicoză
D. Glanda tiroidă dureroasă, dureri cu iradiere
E. Subfebrilitatea
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 102, 103,
46) CS.Hipotiroidia primară este condiţionată de următorii
factori, cu Excepţia:
A. Defect enzimatic în sinteza hormonilor tiroidieni
B. Carenţa de iod în alimentaţie
C. Radioiodterapie
D. Strumectomie
E. Defectul receptorilor pentru hormoni tiroidieni
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 97, 92, 105,
47) CS.În favoarea cancerului tiroidian pledează
următoarele, cu Excepţia:
A. Nodul tiroidian la barbat
B. Noduli hipoecogeni la ecografie
C. Nodul "rece" la scintigrafia
D. Cantitatea majorată de calcitonină în ser
E. Regresia nodulului sub terapia cu T4
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 106, 107
48) CS.Substituţia deficitului de hormoni tiroidieni în
hipotiroidia primară la copil asigură următoarele procese,
cu Excepţia:
A. Creşterea şi dezvoltarea armonioasă
B. Maturizarea neuro-psihică
C. Dezvoltarea intelectuală normală
D. Restabilirea sintezei de hormoni tiroidieni
E. Blocarea excesului de TSH
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 99
49) CS.Următoarea afirmaţie privind tactica terapiei de
substituţie în hipotiroidii este adevărată:
A. Tratamentul începe cu doze mici
B. Tratamentul începe cu doze mari
C. Seara se administrează doze mai mari, conform
ritmului circadian
D. Dozele se majorează sub controlul nivelului
anticorpilor antitiroidieni
E. Tratamentul se anulează după obţinerea eutiroidiei
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 100
50) CM.Următoarele afirmaţii referitor la boala Graves-
Basedow sunt corecte:
 A. Este o patologie autoimună B. Cardiomegalie
B. Este o autonomie funcţională a glandei tiroide C. Constipaţii
C. Este o patologie cu predispunere ereditară D. Scăderea memoriei
D. Este asociată cu genele HLA B8, DR 3 E. Scăderea filtraţiei glomerulare
E. Des se asociază cu diabetul zaharat tip II
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 84
51) CM.Care din următoarele criterii NU sunt caracteristice
pentru Guşa Difuză Toxică?
A. TSH este inhibat
B. Radioiodcaptarea este scăzută
C. Guşa dură, dureroasă
D. Guşa difuz-omogenă, elastică
E. Prezenţa LATS factorului
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 89-84,
52) CM.Pentru guşa difuză toxică sunt caracteristice
următoarele tulburări cardio-vasculare:
A. Fibrilaţie atrială
B. Tahicardie sinusală
C. Dereglări de conductibilitate
D. Contractilitatea este diminuată
E. Fibrilaţie ventriculară
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 86
53) CM.În guşa difuză toxică:
A. Creşte tensiunea pulsatilă:
B. Zgomotele cordului sunt atenuate
C. Creşte tensiunea sistolică şi diastolica
D. Creşte tensiunea sistolică
E. Zgomotele accelerate accentuate
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 86

54) CM.Profilaxia guşei endemice include următoarele:

A. Profilaxia în grup cu antistrumină
B. Profilaxia în masă cu sare iodată
C. Administrarea percloratului de kaliu
D. Administrarea dozelor mici de Iod131
E. Administrarea kaliului iodat
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 105
55) CM.În tirotoxicoză se întâlnesc următoarele tulburări
de ritm:
A. Fibrilaţie atrială paroxistică
B. Tahicardie sinusală
C. Bloc sino-atrial
D. Extrasistole
E. Fibrilaţie atrială permanentă
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 86
56) CM.Criza tirotoxică se manifestă prin următoarele
semne:
A. Agitaţie psihomotorie
B. Febra peste 380 C
C. Diaree, voma
D. Bronhospasm
E. Tahicardie
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 93
57) CM.Următoarele dereglări din partea aparatului
cardio-vascular sunt caracteristice pentru hipotiroidie:
A. Cardiomegalie
B. Bradicardie
C. Debit cardiac redus
D. Insuficienţa cardiacă
E. Viteza circulatorie crescută
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 99
58) CM.Următoarele dereglări sunt caracteristice
hipotiroidiei:
A. Reflexe crescute
Endocrinologie clinică, 2004, pag. 184

Bibliografia:
1. Endocrinologie clinică, curs de prelegeri, Chişinău, 2004.
2. M. I. Balabolkin „Endocrinologie”, Chişinău 1992