Ac/Ig

Imunoglobuluine (Ig) sunt glicoproteine solubile care adopta in spatiu o conformatie sterica si
sunt prezente in:
- plasma
- lichide extracelulare
- secretii

- sunt molecule cu proprietate de Ac (au capacitatea de a se combina specific cu Ag inductor

al RI)
- sunt implicate si in RIU si RIC (declanseaza ambele raspunsuri)
● RIU - Ac cu rol in finalizarea lui ( finalizarea RIC este independenta de Ac)
● RIC - Ac cu rol in initierea lui pentru ca ei joaca rol de opsonine, favorizand
astfel captarea Ag de APC
- fac parte din categoria globulinelor (α1, α2, β, γ ~ GP cu conformatie sterica)
ex: FI, FV, FVIII, plasminogen, t-PA, α1-antitripsina, α2-macroglobulina

Structura de baza a Ig

- forme monomere/dimere/pentamere..
- o unitate de baza este formata prin asocierea a 2 perechi de lanturi:
1. o pereche de lanturi grele (H)
- sunt lungi sau foarte lungi
- nr crescut AA
- GM mare
- se asociaza prin punti -S-S-
2. o pereche de lanturi usoare (L)
- nr scazut de AA
- GM mica
- se sociaza prin -S-S- la lanturile grele (H)
=> monomerul de Ig = unitatea de baza a oricarui Ac

- ac. lanturi sunt foarte diferite dar au 3 proprietati comune:

1. Sunt lanturi unidirectionale

- capetele Nt sunt in aceeasi directie iar Ct in cealalta

2. Sunt lanturi paralele intre ele dar paralelismul nu este liniar niciodata
- este un paralelism helicoidal (prin spiralare)
- fiecare lant se roteste/infasoara in jurul lantului cu care este asociat prin punti
-S-S- pe distanta unei hemiture de 180 grade
- LH - se spiralizeaza unul in jurul celuilalt printr-o distanta a unui arc de 180,
asociata prin -S-S-
- LL - se spiralizeaza in jurul LH la care sunt asoc prin -S-S-

3. sunt constituite din 2 categorii de secvente:

a. secvente variabile (corespunzatare primilor 110 AA din LH+LL)

- catre Nt
- foarte diferite de la molecula la molecula (identice in cadrul unei
molecule) - secv - V -
- sint ,,V’’ ~ recomb. genelor V x D x J => variabilitate foarte mare
Portiunile variablie sunt pozitionate simetric si se asociaza intre ele => formeaza o cavitate
de dimensiuni reduse = situsul combinativ pentru Ag, care este subcomponenta
responsabila de recunoasterea Ag propriu-zisa; aici este inclavat cate un determinant Ag
conformational ce este situat la suprafata Ag nativ, indiferent ca acesta este solubil sau
corpusculat

Cele doua situsuri combinative din structura monomerului de Ig sunt identice intre ele =>
recunosc aceeasi structura. Recunosc un singur tip de determinant Ag conformational =>
sunt structuri monospecifice

Recunosc acelasi Ag. Situsul combinativ pentru Ag este o structura clonotipic specifica (este
caracteristic pentru o clona limfocitara)

Portiunile variabile ale lanturilor H si L sunt elaborate de 3 categorii de gene:

● V: gene de variabilitate - sute de astfel de gene
● D: gene de diversitate - zeci de astfel de gene
● J: gene de jonctiune - pana la 10 gene
=> rezultatul recombinarii intre cele 3 -> 104 combinatii pentru un lant
Sinteza fiecarului lant determinat de recombinaze pentru lanturile L si H => orice clona are
un set de recombinaze pentru fiecare lant, unic pentru fiecare clona in parte.

b. secvente constante (ale LH/LL)

- spre Ct
- LL - au aceeasi structura primara in cazul tuturor catenelor de Ac
- LH - au aceeasi structura doar in cadrul aceleiasi clase de Ig (sau in
cadrul aceluiasi izotip de Ig)

- particip. pentru fiecare Ac

- IgM - o secventa constanta caract. care defineste clasa Ac
- IgG
- IgA
- IgD
- IgE
- trecerea de la o clasa la alta se realizează printr-un mecanism de switch (comutare
izotipica) activata de anumite IL

IgG

Proprietati:

1. Concentrație plasmatica foarte mare (variază în funcție de sex, vârsta…)

- 1000-1500 mg%
- cel putin 75% din Ac circulanti

2. Distribuiti aproximativ egal intre intre sectorul intravascular si extravascular

=> IgG exista in concentrații foarte crescute intratisular, in spatiul interstitial
=> avantaj mare C3 ei pătrund intratisular => C3b mari la poarta de intrare a
Ag in organism (???) => avantaj functional

3. Cea mai mare durata de viata (3-4 saptamani)

- IgG3 are durata de viata mai mica (1 saptamana)

Structura:
- IgG sunt Ac cu forme monomere (o pereche de LH + o pereche de LL)
Lanturile grele (H)

- aproximativ 45 AA
- lungimi foarte mari (aprox 130 Å)
- GM = 45 kDa
- exceptie: IgG3 are lanturi mai lungi cu GM mai mare
- aceste lanturi nu sunt niciodata liniare ci organizate in bucle/domenii create datorita
unor punti disulfurice situate intracatenar (aprox 110 AA)
- 4 bucle/domenii cu orientare spatiala foarte diferita (LH sunt intens/dublu spiralate ~
si in jurul lor si in jurul LL)

● un domeniu exteriorizat -> moleculele se spiralizeaza in jurul LL la care se asociaza

prin -S-S-
● al doilea domeniu interiorizat -> molecula trece dintr-un versant in celalalt
● al treilea domeniu ~ pe suprafata moleculei dar pe versantul celalalt
● al patrulea domeniu - idem

Domeniul 1 este extern, apoi trece pe partea opusa pentru ca lantul H se invarte in jurul
lantului L => al doilea domeniu ce este in interiul moleculei. Apoi lantul H se intersecteaza
=> moleculele pe partea opusa. Apoi urmeaza ultimele 2 domenii.

Domeniul 1
- primii 110 AA
- identice intre ele dar difera intre ele si cele ale altei molecule
- se noteaza cu VH

Domeniile 2, 3, 4
- constante “CH”
- CH1
- CH2
- CH3

- portiunea intre CH1 si CH2 = zona balama (unde se intersecteaza cele 2 lanturi)

1. Repezinta portiunea din LH cu maxima flexibilitate 3D extrem de importanta pentru

contactul Ag (rol in recunoasterea Ag)
- Ac se adapteaza la dimensiunea Ag

2. LH se asociaza prin -S-S-

- in functie de numarul si pozitia acestor -S-S-, se distring 4 subclase/subtipuri
de IgG cu particularitati functionale foarte diferite:
- IgG1: 2 -S-S- intre punctele de intersectie si CH2
- IgG2: 4 -S-S- situate 2 cate 2 de o parte si de alta a punctului de
intersectie
- IgG3: 15 punti -S-S- intre punctul de intersectie si CH2
- IgG4: punti 2 -S-S- de o parte si de alta a punctului de intersectie

In functie de numarul de punti => durata de viata este invers proportionala

numar crescut, durata scazuta de viata, si invers
Daca numarul de punti este crescut, atunci molecula este mai perisabila
Lanturile usoare (L)

- aprox 120 AA, 200 Å, 22-25 kDa

- organizate in 2 bucle/2 domenii ~ 110 AA fiecare
- pozitionate foarte diferit datorita faptului ca LL se spiraleaza in jurul LH

Domeniul 1 (Nt) - internalizat -> se rasuceste in jurul LH la care se asociaza prin -S-S-
Domeniul 2 (Ct) - exteriorizat

Domeniul Nt este identic dar variaza de la Ig la Ig => variabilitate structurala f. mare “VL”
Domeniul Ct este constant - “CL”
- exista mici variatii ale CL de 3-4 AA => LL se impart in:
- LL κ (cele mai frecv, ⅔ din IgG - 70%)
- LL τ (⅓ din IgG)

IgG se impart in 2 fragmente:

- Fab (bratele de y) ~ LL + dom. LH
- Fc (domeniile 3, 4, LH)

Fab - de legare a Ag
- recunoasterea Ag reprezinta functia de baza a Fab (realizata de SCoAg, asoc. VH + VL,
care recunoaste oricare tip de Ag solubil/corpuscular => se afla in lichid)
exceptie: moleculele prezentate

Fc - proprietati biologice:
- prin CH2 activeaza cascada complementului pe CC
- prin CH3 acesti Ac sunt fixati pe suprafata unor membrane celulare => Ac mediind:
- fagocitoza prin opsonizarea IgG
- pot fi transferate transplacentar

Functiile Fab
- recunoaste Ag (realizat de SCoAg)
- SCoAg seamana cu situsul TCR
- SCoAg este o cavitate de dimensiuni mici, reduse (30/10/6 Å) rezultata din asocierea VH si
VL ce permite acomodarea si recunoasterea prin complementaritate a Ag specific
- aceasta cavitate provine din plicaturarea 3D a domeniilor VH si VL ca urmare a faptului ca
aceste domenii au 3 punti -S-S- fiecare intradomeniu => plicatureaza aceste domenii (VH,
VL)
- domeniul este globulos (prin foldare) dar nu circular ca un arc de cerc
=> o cavitate cu pereti de dimensiuni foarte mici formate prin contorsionare

Exista 2 categorii de secvente:

1. Secvente ce au contact direct cu Ag specific

- situate in varful intern al plicaturilor si sunt formate din aprox 8-15 AA

- aceste secvente sunt aduse catre interiorul cavitatii => singurele care iau contact cu
Ag (de fapt, din Ag nativ solubil/corpuscular iau contact cu DAg - determinatul Ag)
- acest contact = deprimant conformational si se realizeaza prin potrivirea de
forma/complementaritate => aceste regiuni se numersc CDR (regiuni determinante ale
complementaritatii)
- 6 CDR ce vin in contact cu str. Ag (spre deosebire de TCR ~ recunoaste asoc ~ util
doar CDR3 in interactiunea cu Ag)

Paratop = substrat sit. comb. pt Ag ~ responsabil de recunoasterea Ag (totalitatea CDR)

2. Secvente ce nu au contact direct cu Ag
- peretii cavitatii
- plicaturile formate care aduc in interior CDR => secvente FR (Framework Region) ~
zona scheletala

Cea mai importanta ~ PARATOPUL

- particularitate functionala: el realizeaza legaturi specifice/unice cu o singura structura
Ag (un singur paratop poate recunoaste un singur DAg)
- unicit. cant. paratop <-> DAg dep de:
- nr AA din structura fiecarui CDR
- tipul AA cont in fiecare CDR (nu exista 2 CDR identice)
- pozitia in spatiu a plicaturilor (CDR) in functie de strunctura FR; favorizeaza
cont prin complementaritate

Plicaturarea care sta la baza form SCoAg -> 2 efecte contrarii:

- realizeaza net recunoasterea Ag
- poate transforma SCoAg dintr-o structura de recunoastere a Ag, intr-o structura Ag in
sine (ca urmare a alaturarii si punerii in contact a 2 sau mai multe CDR) => vf int/ext
ale plicaturilor pot fi aduse in contact => se creeaza secvente de AA unice,
nemaiintalnite in organism -> pt S.I. e ceva nou => strucura se comporta ca non-self
(Ag) si se numesc IDIOTOPI

IDIOTOPII = comp Ag a oricare SCoAg

- interni (sit. prin cont vf int)
- externi (per.)

Specificitatea Ag a oricarui SCoAg pentru Ac => SCoAg au 2 proprietati:

- structuri de recunoastere Ag
- structuri Ag in sine

In cazul in care ScoAg contin idiotipii si sunt si imunogeni (activeaza R.I.), atunci R.I.
declansat de Ag nu este niciodata unic ci repetitiv.

Ag -> RIU -> Ac (specif. cu ScoAg complement Ag. inductor)

Ac anti-id ~ prez SCoAg care sa se potriveasca cu ScoAg ale Ac din generatiile precedente
- ac. SCoAg seamana ca si conf spatiala cu SCoAg a Ag-Id +
=> ??? int. a Ag (Ac anti-id)

Ac anti-id sunt implicati in

- retrocontrolul RIU (franarea RIU)
- in patologii: ef. patogenice (agravante)
- boli autoimune => auto Ag => RI autoreactive => Ac. anti-id care sunt copii int
ale autoAg

Functii Fc

- dom CH3
- se fixeaza pe suprafata membranei celulare, nu direct ci prin R FcγR: 3 catene cu
functii foarte diferite:
- FcγR1
- FcγR2
- FcγR3
FcγR1 (CD64)

- inalta afinitate pentru IgG

- afinitate crescuta pentru IgG
- fix particulelor, aproape selectiv pentru IgG1, IgG3
- distrubutie: pe suprafata micro/macrofagelor (neutrofile, eozinofile, bazofile)
- ac. R ~ 3 lanturi asociate
- 1 - funct. de captare
- 2 - funct. de transductie a semnalelor
Lantul 1
- in segmentul extracelular are 3 bucle/domenii
- segm. intracelular este foarte scurt

Lantul 2 si 3
- segm. intracel. foarte lungi

CD64 este implicat in captarea Ag corpusculare ce au fost opsonizate prin IgG (bacterii,
virusuri, paraziti) invel. de IgG
=> se angaj. legaturi R-CH3 al IgG => Ag corpuscular e captat
-> apar semnale activatoare transmembranare spre profunzime => endoc. acestor particule
=> declanseaza migrarea acestor celule = prima etapa a fct. de APC

In cazul neutrofilelor, ele capteaza Ag corpusculare opsonizate prin IgG

- diferenta: ele nu pot endocita Ag corpuscular captat, pentru ca sunt microfage
- ele se activeaza foarte intens si in urma suprastimularii activitatii lor => degranularea
lor => eliberarea locala de cantitati mari de ROS, enzima de 2 tipuri (proteaze foarte
diversificate; hidrolaze) => alterarea severa a membranei celulare => particulele
captate se fragmenteaza, care ulterior sunt endocitate = particula distrusa
extracelular, apoi endocitata => procesul = ADCC = citotoxicitatea celulara Ac-
dependenta

FcγR2 (CD38)

- o singura componenta
- functie de captare si transmitere a stimului
- 2 bucle ~ extracel
- foarte lung ~ intracel

Rol: captarea Ag solubile recunoscute anterior de Ac de tip IgG (tot solubil)

=> CD38 are un rol important in captarea si epurarea complexelor imune Ag-Ac care apar
normal sau patologic CIC
- este prezent pe celulele fagocitare si pe suprafata sincitiotrofoblastului -> pasajul IgG
mama-fat => imunizare pasiva a nou nascutului

FcγR3 (CD16)

- componenta de captare ~ 2 GP transmb. cu 2 domenii

- componenta de transductie ~ gamma - lungi
- pe suprafata LGL (NK, K)
- marker definitoriu pentru LGL

Rol: mediaza procesul ADCC

Particularitati functionale ale subclaselor de IgG

IgG1
- c% foarte crescute 900mg%
- particularitati functionale:
- bune activatoare de complement
- singurele care traverseaza placenta (imunizare pasiva a nou nascutului)

IgG2
- slab activatoare de complement
- c% 300mg%

IgG3
- 100mg%
- Ac cei mai activatori ai complementului

IgG4
- nu activeaza complementul

IgG sunt caracteristice pentru RIU secundar ~ apare de la al doilea pana la al n-lea contact
cu acelasi Ag sinteza de IgG este stimulata de IL-4

IgM
- c% 125mg%
- distribuite predominant intravascular, c% scade intratisular
- sunt Ac cu forma pentamerica
- f mare
- GM mare
- trec greu prin bariera endoteliala
- durata de viata scurta (nu depasesc 7-10 zile)
LH sunt mai lungi ca LH ale IgG => IgM prez. si un CH4

Partic functionale:
- sunt Ac aglutinanti
- au capacitatea de recunoastere a Ag super
- sunt cei mai activatori ai complementului - prin 2 domenii (CH2, CH3 ce activ
complementul)
- Ac specifici pentru RIU primar
- sinteza lor este stimulata de IL-4

Particularitati cantitative si calitative ale RIU primare:

1. Se produc in exclusivitate IgM

2. C% igM cresc modest
3. Durata hiperIgM este scurta

1. Se produc exclusiv IgM

- pentru ca la primul contact cu Ag la cooperarea cu APC vin numai LTh care produc
IL-2 => nu activeaza mecanismul de switch => IgM

2. C% IgM cresc modest

- pentru ca la primul contact cu Ag clonele LTh/LB sunt insuficient exprimate
3. Durata hiperIgM este scurta
- pentru ca moleculele au durata de viata foarte scurta

RIU secundar:

1. Se produc numai IgG indif. la al catelea contact

2. C% IgG foarte crescute
3. Durata hiperIgG este mult prelungita in timp

1. Numai IgG indif la al catelea contact

- la contacte repetate cu acelasi Ag, la cooperarea cu APC participa numai LTh2 care
produc IL-4 => activeaza mecanismul de switch din IgM -> IgG

2. C% IgG foarte mare

- la contactul Ag repetitive clonele sunt expansionate (nr. de Ly/clona crescut)

3. Durata hiperIgG este mult prelungita in timp

- Ac igG au durata de viata mare
- apar unii dupa altii
- LTh/B implic sunt ly cu memorie care actioneaza foarte intens + durata indelung. fata
de cele naive