"MĂSURI NON-FARMACOLOGICE DE PREVENIRE A INFECTIILOR

ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE (IAAM)″

- aspecte teoretice și practice-

Conf.univ. Dr. MARIA NIȚESCU

UMF Carol Davila

11/03/2020 1
 Agenda

• Factori ai mediului spitalicesc cu rol în transmiterea germenilor

patogeni asociați IAAM

• Metode de intervenție non-farmacologice și evaluarea eficienței

lor

11/03/2020 2
 Introducere

• IAAM reprezintă o problemă majoră a asistenței medicale spitalicești

contribuiind la creșterea morbidității, mortalității și a duratei de
spitalizare.

• Cauze ale IAAM:

 40-60% IAAM se datorează pacienților-florei endogene.
 20-40%-transmitere încrucișată prin mâinile personalului medical
 20-25%-modificări ale florei microbiene postantibiotic
 20%-alte surse-inclusiv contaminarea mediului-identificată mai ales în cazul
focarelor de infecții nosocomiale.

David J.Weber, The role of the surface environment in healthcare- associated infections,Current Opinion
Infectious Diseases, vol.26, no.4, 2013, 338-344
11/03/2020 3
Factori ai mediului spitalicesc cu rol în transmiterea germenilor asociați IAAM (1)
1. Infrastructura construită în care se desfășoară activitatea medicală

- saloane si grupuri sanitare, - oficii pentru igienizarea ploștilor,

- bloc de nașteri și blocul
chirurgical,
- TI,
- cabinete de investigații,
consultații,tratamente,
- oficiile alimentare din secțiile de
spitalizare,
- oficiile de spălat și pregătit
dispozitivele medicale pentru
sterilizare,
urinarelor, olițelor,
- oficii pentru igienizarea
ustensilelor de curățenie,
- Colectarea deșeurilor cu risc
infecțios și a deșeurilor menajere
- depozitul de lenjerie murdară etc.
- stația de sterilizare (centrală sau
de pe o secție).

11/03/2020 4
 Factori ai mediului spitalicesc cu rol în transmiterea germenilor implicați în IAAM (2)
2. Infrastructura construită care asigură suportul pentru activitatea de asistență medicală spitalicească

• Spălătoria centrală
• Blocul alimentar central și biberoneria
• Depozitul central pentru deșeuri cu risc infecțios și depozitul pentru deșeuri
menajere
• Rezervorul de apă potabilă
• Colectarea și decontaminarea apelor reziduale

11/03/2020 5
 Factori ai mediului spitalicesc cu rol în transmiterea germenilor implicați în IAAM (3)

1. Suprafețe /dispozitive medicale/ echipamente contaminate

2. Aer

3. Apa potabilă

4. Alimente

5. Deșeuri cu potențial infectios

6. Vectori

7. Mâinile personalului medical și auxiliar

11/03/2020 6
Dovezi privind implicarea suprafețelor contaminate în transmiterea
patogenilor asociați IAAM

• Timp de zeci de ani, au existat controverse privind transmiterea agenților

patogeni prin intermediul suprațetelor contaminate.

• Cele mai multe studii s-au concentrat pe transmiterea germenilor de la

pacient la personalul medical și invers.

• Studii actuale furnizează dovezi privind faptul că suprafețele contaminate

din spital (suprafețe/obiecte ce vin in contact cu mâna) pot constitui căi
pentru transmiterea incrucișată a agenților patogeni.

11/03/2020 7
 1.Pacienții răspândesc germeni multirezistenți

• Studii recente au demonstrat ca anumiți patogeni nosocomiali sunt răspândiți de

pacienți (colonizați sau infectați) și contaminează suprafețele la concentrații
suficiente pentru a fi transmiși, supraviețuiesc perioade lungi și persistă în ciuda
decontaminării, așa încât pot ajunge pe mâinile personalului medical.

• Pacienții reprezintă prima sursă de contaminare a mediului, de aceea

suprafețele din vecinătatea lor care sunt atinse frecvent de personal și pacienți,
așa numitele “high-touch surfaces” sunt mai frecvent contaminate decât alte
locuri și decât suprafețele aflate la distanță de pacienți.

Otter JA, Yezli S, French GL. The role played by contaminated surfaces in the transmission of nosocomial
pathogens. Infect Control Hosp Epidemiol 2011;32:687-699.

11/03/2020 8
Contamination of the environment and transmission of pathogens
in healthcare settings

Otter JA et al. ICHE 2011; 32:687-699

11/03/2020 9
 Suprafețe frecvent atinse din vecinătatea pacientului/salon

• Cadrul patului
• Măsuța
• Noptiera
• Scaunele
• Soneria
• Întrerupătorul
• Telecomanda
• Telefonul
• Echipamentele de ventilație și alte echipamente
• Tastatura computerului
• Clanța ușii
• Bateria de la spălator

11/03/2020 10
 Suprafețe la distanță de pacient

• Cabinetele si oficiile medicilor, asistentelor

• Sali de tratamente
• Oficii alimentare și alte zone din spital.

Nu există dovezi privind implicarea pavimentelor și grupurilor sanitare în

focare de infecții nosocomiale. Curățarea și dezinfecția acestora au mai mult
rol estetic.

11/03/2020 11
 Suprafețe contaminate cu VRE (x)

Risk11/03/2020
of Hand and Glove Contamination after Contact with a VRE (+) Patient Environment. Hayden M, ICAAC, 2001,12
Chicago
 S. aureus (MRSA, MSSA),
S. aureus
coagulase-negative staphylococci
A. baumannii
P. aeruginosa, A. baumannii
S. aureus
P. aeruginosa
S. aureus
(MRSA)

A. baumannii

Patient zone with more frequently isolated bacteria contaminating inanimate surfaces and equipment.

Vincenzo Russotto at al. What should healthcare workers about environmental bacterial contamination in ICU?
BioMed Research International, Volume 2017, Article ID 6905450, 7 pages, https://doi.org/10.1155/2017/6905450

11/03/2020 13
 Contaminarea suprafețelor și echipamentelor din saloanele cu
agenți patogeni nosocomiali (1)

• Suprafețele frecvent atinse de pacienți sunt mai contaminate decât cele din alte zone din
spital și pot interveni în transmiterea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale (IAIM).

• Numeroase studii au evidențiat că:

• peste 50% din suprafețele din saloane sunt insuficient curățate și dezinfectate
• în saloanele pacienților infectați sau colonizați cu germeni patogeni asociați IAIM
suprafețele sunt frecvent contaminate cu agenții patogeni respectivi.

• Frecvența suprafețelor contaminate cu diverși patogeni variază în funcție de studiu :

- MRSA: 1-27%, poate ajunge la 65% în saloanele pacienților arși MRSA pozitivi
- VRE: până la 70% în saloanele pacienților colonizați
- C.difficile : până la 75% în saloanele pacienților cu infecție cu C.difficile
- Acinetobacter spp :3-50%, în saloanele pacienților infectați.

Sursa: PLOS ONE/DOI: 10.1371/journal.pone.0148857 February 17, 2016

11/03/2020 14
 Contaminarea suprafețelor și echipamentelor din saloanele cu
agenți patogeni nosocomiali (2)

• 9,3% - 58% în saloanele pacienților cu C. diff

• Frecvențe mai mici în saloanele pacienților necolonizați sau neinfectați.

• Cea mai mare contaminare a mediului este înainte de tratament, rămâne

crescută la remiterea diareei, scade la finalul tratamentului și apoi crește din
nou în interval de 1-4 săptămâni, dovadă a rezistenței crescute a C.difficile
și a unei dezinfecții terminale inadecvate .

• C.difficile a fost identificat și în zona de lucru a personalului medical, pe

telefoane și tastatura computerelor.

• Sporii de C.difficile au fost izolați din aer, iar pe cale aeriană, pot ajunge în
zonele de lucru ale personalului și in saloanele neocupate de pacienți
colonizați sau infectați

D.J.Weber et al. / American Journal of Infection Control 41 (2013) S105-S110

11/03/2020 15
Relația între contaminarea mediului și contaminarea mâinilor
personalului medical și auxiliar

• C.difficile a fost izolat de pe mâinile pacienților infectați și ale

personalului medical care îngrijește acești pacienți;

• Frecvența culturilor pozitive a fost corelată cu contaminarea mediului:

la o rata de contaminare a suprafețelor și echipamentelor de peste
50%, procentul culturilor pozitive de pe mâinile personalului medical a
fost de 36%, în timp ce la o contaminare a mediului între 0 si 25%,
frecvența culturilor pozitive de pe mâinile personalului medical a fost
0%.

David j.Weber et al. Role of hospital surface in the transmission of

emerging helth care-associated pathogens: Norovirus, C.difficile, and
Acinetobacter spp. AM J Infect Control 2010;38:s25-33.
11/03/2020 16
 2.Agenții patogeni prezintă caracteristici care pot favoriza
transmiterea prin suprafețe și echipamente contaminate

D.J.Weber et al. / American Journal of Infection Control June 2010

11/03/2020 17
3. Concentrația germenilor pe suprafețele contaminate este suficientă
pentru a se putea transmite

• Prezența patogenilor pe o suprafată nu înseamnă în mod obligatoriu

risc de transmitere.

• Doza infectantă pentru patogenii nosocomiali asociați mediului pare a

fi scazută ( de exemplu, pentru norovirus, o singură particulă se crede
că are capacitatea de a produce infecție).

• Prin urmare, prezența unui patogen pe o suprafață, în orice

concentrație, poate fi un risc de transmitere.

Yezli S, Otter JA. Minimum infective dose of the major human respiratory and enteric viruses
transmitted through food and the environment. Food and Environmental Microbiology 2011;3:1-30.

11/03/2020 18
 4. Limitele curățeniei și dezinfecției, contribuie la răspândirea germenilor

• Germenii patogeni au rezistență diferită la dezinfectanți, de aceea, trebuie

selectate substanțele biocide în funcție de eficacitatea lor, în particular pt. sporii de
C.difficile.

• Mediul spitalicesc este complex și dificil de curățat, iar atunci când substanțele de
curățenie nu sunt eficiente împotriva unui anumit microorganism, pot conduce la
răspândirea acestuia pe alte suprafețe.

• Ustensilele și soluțiile de curățenie contaminate, favorizează răspândirea

germenilor pe suprafețe.

• Substanțele dezinfectante pot deteriora echipamentele, iar cele pe bază de clor pot
coroda metalele. De asemenea, ele pot fi periculoase pentru cei care le utilizează.

• Nu întotdeauna, curățenia și decontaminarea distrug în totalitate patogenii.

Deoarece aceste operații sunt dificil de evaluat, nu știm niciodată dacă de vină
este produsul, procedura sau ambele.

11/03/2020 19
• Timp de trei saptamani au fost prelevate 523 teste de sanitatie din 8 sectii de TI, de pe suprafete din imediata
vecinatate a pacientului, de la distanta de pacient si de pe mainile personalului medical, fiecare sectie fiind vizitata o
singura data fara a fi anuntata.
• 15,2% din probele de pe maini, 10,9% din probele din imediata vecinatate a pacientului si 9,1% din probele din zone
aflate la distanta de pacient au iesit pozitive pentru bacterii potential patogene. 67.8% din probe au fost pozitive
pentru bacterii gram pozitive (Enterococcus 70% VS si 30% VR), apoi Staphylococcus aureus (64% MRSA). Testele
de genetica moleculara au identificat aceleasi tulpini la pacienti, mediu si pe mainile personalului medical.
• Contaminarea mediului, chiar în condițiile în care curățenia și dezinfecția sunt respectate, exista, neputand fi limitata
in imediata vecinatate a pacientului.E important ca programele de curatenie si dezinfectie sa fie extinse si in zonele
aflate la distanta de pacient.

11/03/2020 20
 Curățenie = curat

P. Carling / American Journal of Infection Control 41 (2013) S20-S25

11/03/2020 21
 Îmbunătățirea curățeniei = reducerea contaminării
suprafețelor, implicit reducerea ratei IAAM

P. Carling / American Journal of Infection Control 41 (2013) S20-S25

Impactul pozitiv al îmbunătățirii practicilor de curățenie și dezinfecție

asupra ratei infecțiilor reprezintă o dovadă în plus că suprafețele
contaminate contribuie la răspândirea patogenilor.
11/03/2020 22
 Carling and Bartley, American Journal of Infection Control, June 2010

11/03/2020 23
11/03/2020 24
 Metode de intervenție non-farmacologice și evaluarea eficienței lor

11/03/2020 25
 Măsuri adresate infrastructurii care asigură servicii medicale și
servicii suport pentru pacienții internați

• Curățenia și dezinfecția mediului spitalicesc:

- curățenia și dezinfecția curentă
- curățenia generală și dezinfecția terminală
- dezinfecția terminală în focarul de IAAM
• Decontaminarea și sterilizarea dispozitivelor medicale reutilizabile
• Măsuri de decontaminare aplicate aerului
• Măsuri aplicate apei potabile
• Siguranța alimentelor furnizate pacienților
• Măsuri privind spălarea lenjeriei și efectelor provenite de la pacienți
• Colectarea, evacuarea și neutralizarea deșeurilor rezultate din
activitatea medicală.
• Activitatea de combatere a vectorilor-DDD

11/03/2020 26
 Curățenia și dezinfecția mediului spitalicesc (1)

Ord.MS 961/2016
• curăţare — etapa preliminară obligatorie, permanentă şi sistematică în
cadrul oricărei activităţi sau proceduri de îndepărtare a murdăriei (materie
organică şi anorganică) de pe suprafeţe (inclusiv tegumente) sau obiecte,
prin operaţiuni mecanice sau manuale, utilizându-se agenţi fizici şi/sau
chimici, care se efectuează în unităţile sanitare de orice tip, astfel încât
activitatea medicală să se desfăşoare în condiţii optime de securitate;

• dezinfecţie — procedura de distrugere a majorităţii microorganismelor

patogene sau nepatogene de pe orice suprafeţe (inclusiv tegumente),
utilizându-se agenţi fizici şi/sau chimici;

11/03/2020 27
 Curățenia și dezinfecția mediului spitalicesc (2)

• produsele biocide utilizate în domeniul medical pentru dezinfecţie (tip de

produs 1 şi 2) sunt produse care conţin substanţe active definite în
Regulamentul UE nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din
22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor
biocide

• dezinfecţie de nivel înalt— procedura de dezinfecţie prin care se realizează

distrugerea bacteriilor în formă vegetativă, fungilor, virusurilor, micobacteriilor
şi a majorităţii sporilor bacterieni; această formă de dezinfecţie se poate
aplica şi dispozitivelor medicale reutilizabile, destinate manevrelor invazive,
şi care nu suportă autoclavarea;

• dezinfecţie de nivel intermediar (mediu) — procedura de dezinfecţie prin care

se realizează distrugere a bacteriilor în formă vegetativă, a fungilor, a
micobacteriilor şi a virusurilor, fără acţiune asupra sporilor bacterieni;

11/03/2020 28
 Curățenia și dezinfecția mediului spitalicesc (3)

• dezinfecţie de nivel scăzut — procedura de dezinfecţie prin care se

realizează distrugerea majorităţii bacteriilor în formă vegetativă, a unor fungi
şi a unor virusuri, fără acţiune asupra micobacteriilor, sporilor de orice tip,
virusurilor neanvelopate şi a mucegaiurilor;
• antiseptic — produsul biocid care fie inhibă dezvoltarea, fie distruge
microoganismele la nivelul tegumentelor/mucoaselor intacte pentru
prevenirea sau limitarea infecţiilor;
• biofilm — un strat subţire de microorganisme care aderă puternic la
suprafeţe organice sau anorganice şi care este foarte rezistent la un unele
substanţe biocide;
• sterilizare — operaţiunea prin care sunt distruse toate microorganismele,
inclusiv sporii bacterieni, de pe obiectele contaminate, rezultatul acestei
operaţiuni fiind starea de sterilitate.

11/03/2020 29
 Curăţenia (1)

• Reprezintă rezultatul aplicării corecte a unui program de curăţare.

• Suprafeţele şi obiectele pe care se evidenţiază macro-sau microscopic.

materii organice ori anorganice se definesc ca suprafeţe şi obiecte
murdare.

• Curăţarea se realizează cu detergenţi, produse de întreţinere şi produse

de curăţat.

11/03/2020 30
 Curăţenia (2)

• În utilizarea produselor folosite în activitatea de curăţare se respectă

următoarele reguli fundamentale:

 respectarea tuturor recomandărilor producătorului;

 respectarea normelor generale de protecţie a muncii, conform prevederilor legale

în vigoare;

 se interzice amestecul produselor;

 se interzice păstrarea produselor de curăţare în ambalaje alimentare;

 produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul secţiilor sau

compartimentelor, în ambalajul original sau în recipiente special destinate,
etichetate cu identificarea produsului.

11/03/2020 31
 Curăţenia (3)

• Urmărirea şi controlul programului de curăţare revin personalului unităţii

sanitare, care, conform legislaţiei în vigoare, este responsabil cu prevenirea,
supravegherea şi limitarea infecţiilor asociate îngrijirilor medicale din unitate.

• Programul de curăţare este parte integrantă a planului propriu unităţii

sanitare de prevenire, supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate
îngrijirilor medicale.

• Ustensilele de curăţare vor fi special dedicate fiecărei zone de risc

identificate pe harta riscurilor în unitatea sanitară.

• Pentru depozitarea produselor şi a ustensilelor necesare efectuării

curăţeniei aflate în stoc, în unitatea sanitară se organizează un spaţiu
central special destinat.

11/03/2020 32
 Curăţenia (4)

• În fiecare secţie sau compartiment trebuie să existe:

a) spaţiu pentru produse şi ustensile aflate în rulaj şi pregătirea activităţii de
curăţare;
b) spaţiu de depozitare/dezinfecţie a ustensilelor şi materialelor utilizate.
• Întreţinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţării se face după
fiecare operaţiune de curăţare şi la sfârşitul zilei de lucru.

• Ustensilele utilizate se spală, se curăţă, se dezinfectează şi se usucă, cu

respectarea circuitelor funcţionale.

• Curăţarea şi dezinfecţia ustensilelor complexe se efectuează conform

recomandărilor producătorului.

• Personalul care execută operaţiunile de curăţare şi dezinfecţie a materialului

de curăţare trebuie să poarte mănuşi de menaj sau mănuşi de latex.

11/03/2020 33
 Dezinfecţia (1)

• Dezinfecţia este procedura care se aplică numai după curăţare şi este

urmată de clătire, după caz. Excepţia este reprezentată de situaţia în care
suportul care trebuie tratat a fost contaminat cu produse biologice. În această
situaţie prima etapă este de dezinfecţie, apoi se realizează curăţarea urmată de
încă o etapă de dezinfecţie şi clătire, după caz.

• În orice activitate de dezinfecţie se aplică măsurile de protecţie a muncii, conform

prevederilor legislaţiei în vigoare, pentru a preveni accidentele şi intoxicaţiile.

• Dezinfecţia prin căldură uscată sau flambarea este utilizată exclusiv în

laboratorul de microbiologie.

• Dezinfecţia prin căldură umedă se utilizează numai în cazul spălării automatizate

a lenjeriei şi a veselei, cu condiţia atingerii unei temperaturi de peste 90 grade C.

11/03/2020 34
 Dezinfecţia (2)

• Dezinfecţia cu raze ultraviolete este indicată în dezinfecţia suprafeţelor

netede şi a aerului în boxe de laborator, săli de operaţii, alte spaţii închise,
pentru completarea măsurilor de curăţare şi dezinfecţie chimică.

• Aparatele de dezinfecţie cu raze ultraviolete, autorizate conform

prevederilor legale în vigoare, sunt însoţite de documentaţia tehnică, ce
cuprinde toate datele privind caracteristicile şi modul de utilizare şi de
întreţinere al aparatelor, pentru a asigura o acţiune eficace şi lipsită de
nocivitate.

• Se va întocmi evidenţa orelor de funcţionare pentru lămpile de ultraviolete.

• Dezinfecţia prin mijloace chimice se realizează prin utilizarea produselor

biocide.

11/03/2020 35
 Dezinfecţia (3)

• Produsele biocide utilizate pentru dezinfecţie în unităţile sanitare se

încadrează în grupa principală I, tip de produs 1 şi 2, conform
prevederilor Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie
pe piaţă şi utilizarea produselor biocide.

• În unităţile sanitare, în afara produselor tip 1 şi 2, se mai utilizează şi

produse biocide tip 4, 14 şi 18 (menţinerea igienei în zona de distribuţie
şi preparare a alimentelor sau cele utilizate în activităţile de deratizare şi
pentru acţiunile de dezinsecţie).

• Produsele biocide încadrate în tipul 1 de produs sunt utilizate pentru:

a) dezinfecţia igienică a mâinilor prin spălare;

11/03/2020 36
 Dezinfecţia (4)

b) dezinfecţia igienică a mâinilor prin frecare;

c) dezinfectia pielii intacte.

• Produsele biocide încadrate în tipul 2 de produs sunt utilizate pentru:

a) dezinfecţia suprafeţelor;
b) dezinfecţia manuală a dispozitivelor medicale, dezinfecţia prin imersie,
dezinfecţia la maşini automate;
c) dezinfecţia lenjeriei/material moale.

11/03/2020 37
 Tipuri de dezinfectie

• În funcţie de eficacitate, de timpul de contact şi de concentraţia

utilizată, nivelurile de dezinfecţie sunt:

a) dezinfecţie de nivel înalt;

b) dezinfecţie de nivel intermediar;

c) dezinfecţie de nivel scăzut.

• Este obligatorie respectarea concentraţiilor şi a timpului de contact

specificate în avizul produsului.

11/03/2020 38
 Dezinfecția dispozitivelor medicale reutilizabile (1)

• Etapele dezinfecţiei de tip înalt aplicate instrumentarului care nu suportă

autoclavarea sunt:
a) dezinfecţie, cel puţin de nivel mediu;
b) curăţare;
c) dezinfecţie de tip înalt prin imersie;
d) clătire cu apă sterilă.

• Soluţia chimică utilizată pentru dezinfecţia înaltă a instrumentarului care nu

suportă autoclavarea se va folosi maximum 48 de ore sau 30 de cicluri de la
preparare, cu condiţia menţinerii în cuve cu capac.

• În cazul soluţiilor pentru care producătorul indică mai mult de 30 de cicluri de

dezinfecţie sau un termen de valabilitate mai mare de 48 de ore, după expirarea
termenelor de valabilitate precizate mai sus, este obligatorie testarea
concentraţiei soluţiei cu benzi indicatoare speciale la începutul fiecărei proceduri.

11/03/2020 39
 Dezinfecția dispozitivelor medicale reutilizabile (2)

• Procedurile de dezinfecţie înaltă a dispozitivelor medicale termosensibile

sunt înregistrate într-un registru special, denumit Registrul de dezinfecţie
înaltă a instrumentarului, în care se completează următoarele date:

a) produsul utilizat şi concentraţia de lucru;

b) data şi ora preparării soluţiei de lucru;
c) ora începerii fiecărei proceduri (ciclu) de dezinfecţie;
d) lista dispozitivelor medicale imersate la fiecare procedură;
e) ora încheierii fiecărei proceduri;
f) testarea cu bandelete a valabilităţii soluţiei, dacă a fost efectuată;
g) numele şi semnătura persoanei responsabile de efectuarea procedurii.

11/03/2020 40
 Reguli generale de practică ale dezinfecţiei

a) dezinfecţia completează curăţarea, dar nu o suplineşte şi nu poate înlocui

sterilizarea sau dezinfecţia de tip înalt în cazul dispozitivelor termosensibile;

b) pentru dezinfecţia în focar se utilizează dezinfectante cu acţiune asupra

agentului patogen incriminat sau presupus;

c) utilizarea dezinfectantelor se face respectându-se normele de protecţie a

muncii, care să prevină accidentele şi intoxicaţiile;

d) personalul care utilizează în mod curent dezinfectantele trebuie instruit cu

privire la noile proceduri sau la noile produse dezinfectante;

e) în fiecare încăpere în care se efectuează operaţiuni de curăţare şi

dezinfecţie trebuie să existe în mod obligatoriu un grafic zilnic orar, în care
personalul responsabil va înregistra tipul operaţiunii, ora de efectuare şi semnătura;
aceste persoane trebuie să cunoască în orice moment denumirea dezinfectantului
utilizat, data preparării soluţiei de lucru şi timpul de acţiune, precum şi concentraţia
de lucru.

11/03/2020 41
 Prepararea şi utilizarea soluţiilor dezinfectante

Reguli generale:
a) cunoaşterea exactă a concentraţiei de lucru în funcţie de suportul supus
dezinfecţiei;

b) folosirea de recipiente curate;

c) utilizarea soluţiilor de lucru în cadrul perioadei de stabilitate şi eficacitate,

conform unei corecte practici medicale, pentru a se evita contaminarea şi
degradarea sau inactivarea lor.

d) Efectuarea controlului chimic şi bacteriologic, prin sondaj, al soluţiilor

dezinfectante în curs de utilizare se realizează prin intermediul bandeletelor
test aferente produsului.

11/03/2020 42
Alegerea metodei de dezinfecţie şi/sau sterilizare pentru suprafeţe,
instrumentar şi echipamente (1)

a) critice — cele care vin în contact cu ţesuturile corpului uman sau

penetrează ţesuturile, inclusiv sistemul vascular, în mod normal sterile.
Exemple: instrumentarul chirurgical, inclusiv instrumentarul stomatologic,
materialul utilizat pentru suturi, trusele pentru asistenţă la naştere,
echipamentul personalului din sălile de operaţii, câmpuri operatorii,
meşele şi tampoanele, tuburile de dren, implanturile, acele şi seringile,
cateterele cardiace şi urinare, dispozitivele pentru hemodializă, toate
dispozitivele intravasculare, endoscoapele flexibile sau rigide utilizate în
proceduri invazive, echipamentul pentru biopsie asociat endoscoapelor,
acele pentru acupunctură, acele utilizate în neurologie; aceste dispozitive
trebuie sterilizate;
b) semicritice — care vin în contact cu mucoase intacte şi nu penetrează
bariera tegumentară, cu excepţia mucoasei periodontale sau pielea având
soluţii de continuitate. Acestea ar trebui să beneficieze de cel puţin
dezinfecţie la nivel mediu.

11/03/2020 43
Alegerea metodei de dezinfecţie şi/sau sterilizare pentru suprafeţe,
instrumentar şi echipamente (2)

• Exemple: suprafaţa interioară a incubatoarelor pentru copii şi dispozitivele

ataşate acestora (mască de oxigen, umidificator), endoscoapele flexibile şi
rigide utilizate exclusiv ca dispozitive pentru imagistică,laringoscoapele,
tuburile endotraheale, echipamentul de anestezie şi respiraţie asistată,
diafragmele,termometrele de sticlă, termometrele electronice, ventuzele,
vârfurile de la seringile auriculare, specul nazal, specul vaginal, abaiselang-
urile, instrumentele utilizate pentru montarea dispozitivelor
anticoncepţionale, accesoriile pompiţelorde lapte.

• Suprafeţele inerte din secţii şi laboratoare, stropite cu sânge, fecale sau cu

alte secreţii şi/sau excreţii potenţial patogene, şi căzile de hidroterapie
utilizate pentru pacienţii a căror piele prezintă soluţii de continuitate sunt
considerate semicritice;

11/03/2020 44
Alegerea metodei de dezinfecţie şi/sau sterilizare pentru suprafeţe,
instrumentar şi echipamente (3)

c) noncritice — care nu vin frecvent în contact cu pacientul sau care vin în

contact numai cu pielea intactă a acestuia. Aceste dispozitive trebuie să fie
curăţate şi trebuie aplicată o dezinfecţie scăzută.
Exemple: stetoscoape, ploşti, urinare, manşeta de la tensiometru, specul
auricular, suprafeţele hemodializoarelor care vin în contact cu dializatul,
cadrele pentru invalizi, suprafeţele dispozitivelor medicale care sunt atinse şi
de personalul medical în timpul procedurii, orice alte tipuri de suporturi.

• Suprafeţele inerte, cum sunt pavimentele, pereţii, mobilierul de spital,

obiectele sanitare ş.a., se încadrează în categoria noncritice.

11/03/2020 45
Alegerea metodei de dezinfecţie şi/sau sterilizare pentru suprafeţe,
instrumentar şi echipamente (4)

• Dezinfecţia curentă şi/sau terminală, efectuată numai cu dezinfectanţi

de nivel înalt, este obligatorie în:
a) secţiile de spitalizare a cazurilor de boli transmisibile;
b) situaţia evoluţiei unor cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale;
c) situaţiile de risc epidemiologie (evidenţierea cu ajutorul laboratorului a
circulaţiei microorganismelor patogene);
d) secţiile cu risc înalt: secţii unde sunt asistaţi pacienţi imunodeprimaţi, arşi,
neonatologie, prematuri, secţii unde se practică grefe/transplant (de măduvă,
cardiace, renale etc.), secţii de oncologie şi oncohematologie);
e) blocul operator, blocul de naşteri;
f) secţiile de reanimare, terapie intensivă;
g) serviciile de urgenţă, ambulanţă, locul unde se triază lenjeria.

11/03/2020 46
 Tehnologii inovative de reducere a contaminării microbiene a
suprafețelor și mediului spitalicesc (1)
1.Sisteme automate “no-touch”:
- Iradierea UV-C
- Nebulizarea cu vapori sau aerosoli de apă oxigenată .

Limite:
-nu înlocuiesc curățarea cu apă și detergent
-se pot folosi doar ca metode de dezinfecție terminală în saloane/spații
neocupate de pacienți
-este necesară instruirea personalului care le utilizează
-nu previn recontaminarea
-sunt costisitoare

Stephanie Dancer, Controlling Hospital-Acquired Infection: Focus on the Role of the Environment and New
Technologies for Decontamination
doi: 10.1128/CMR.00020-14 Clin. Microbiol. Rev. October 2014 vol. 27 no. 4 665-690 1 October 2014

11/03/2020 47
 Tehnologii inovative de reducere a contaminării microbiene a
suprafețelor și mediului spitalicesc (2)
2. Folosirea suprafețelor antimicrobiene :
- suprafețe impregnate cu metale grele : Ag, Cu

Reduced health care-associated infections in an acute care community hospital using a combination of
self-disinfecting copperimpregnated composite hard surfaces and linens
Costi D. Sifri MD , Gene H. Burke MD , Kyle B. Enfield MD, MS
American Journal of Infection Control, (2016)

11/03/2020 48
 Tehnologii inovative de reducere a contaminării microbiene
a suprafețelor și mediului spitalicesc (3)

3.Metode în fază experimentală

- Folosirea probioticelor ( sporii de Bacillus) pentru a inhiba dezvoltarea
bacteriilor patogene și a reduce rezistența la antibiotice.

Caselli E, D’Accolti M, Vandini A, Lanzoni L, Camerada MT, Coccagna M, et al.(2016)

Impact of a Probiotic-Based Cleaning Intervention on the Microbiota Ecosystem of the Hospital
Surfaces:Focus on the Resistome Remodulation.
PLoS ONE 11(2): e0148857. doi:10.1371/journal.pone.0148857, February 2016

11/03/2020 49
 Sterilizarea (1)

• Sterilizarea face parte din categoria procedurilor speciale ale cărei rezultate depind de
buna funcţionare a aparaturii utilizate şi păstrarea corespunzătoare a materialelor
sterilizate.

• Sunt obligatorii controlul operaţiunilor, respectarea procedurilor, precum şi asigurarea

cerinţelor specificate în standardul EN ISO 9001/2001, cu modificările şi completările
ulterioare.

• Unităţile sanitare trebuie să garanteze acelaşi nivel de siguranţă a pacienţilor, atât în cazul
utilizării de dispozitive medicale achiziţionate de pe piaţă, cât şi al utilizării celor sterilizate
în unitatea sanitară.

• Este interzisă reprocesarea în vederea reutilizării a dispozitivelor şi materialelor de unică

folosinţă.

• Toate dispozitivele medicale şi materialele care urmează a fi sterilizate trebuie curăţate şi

dezinfectate înainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat.

11/03/2020 50
 Sterilizarea (2)

• Organizarea activităţilor propriu-zise de sterilizare, precum şi a activităţilor

conexe, respectiv curăţarea, dezinfecţia şi împachetarea, stocarea şi
livrarea, va ţine cont de necesitatea respectării circuitelor funcţionale. Este
interzisă realizarea acestor activităţi în alte spaţii decât cele desemnate.

• Serviciul de sterilizare din unităţile sanitare de orice tip trebuie să fie

amenajat într-un spaţiu special destinat, în vederea desfăşurării activităţilor
din etapele menţionate.

• În unităţile de asistenţă medicală, sterilizarea se realizează prin metode

fizice (abur sub presiune), precum şi prin metode combinate fizico-chimice
(plasma).

11/03/2020 51
 Sterilizarea (3)

• Organizarea activităţilor propriu-zise de sterilizare, precum şi a activităţilor

conexe, respectiv curăţarea, dezinfecţia şi împachetarea, stocarea şi
livrarea, va ţine cont de necesitatea respectării circuitelor funcţionale. Este
interzisă realizarea acestor activităţi în alte spaţii decât cele desemnate.
• Serviciul de sterilizare din unităţile sanitare de orice tip trebuie să fie
amenajat într-un spaţiu special destinat, în vederea desfăşurării activităţilor
din etapele menţionate.
• În unităţile de asistenţă medicală, sterilizarea se realizează prin metode
fizice (abur sub presiune), precum şi prin metode combinate fizico-chimice
(plasma).
• Sterilizarea cu aburi sub presiune trebuie să fie metoda de elecţie, dacă
dispozitivul medical suportă această procedură. Metoda fizico-chimică
(plasma, care utilizează ca agent de sterilizare peroxidulde hidrogen) se
poate utiliza pentru sterilizarea instrumentarului care nu suportă
autoclavarea.
11/03/2020 52
 Sterilizarea (4)

• Controlul sterilizării se efectuează după cum urmează:

a) cu indicatorii fizico-chimici;
b) cu testul de verificare a penetrării aburului (testul Bowie & Dick, pentru
autoclavă);
c) cu indicatorii biologici.

• Evaluarea eficacităţii sterilizării se realizează astfel:

a) pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmăreşte pe panoul de
comandă şi se notează temperatura şi presiunea atinse pentru fiecare fază a
ciclului sau se analizează diagrama;
b) se citeşte virarea culorii indicatorului pentru temperatură de pe banda
adezivă; se citeşte virarea culorii indicatorului „integrator” pentru sterilizatorul
cu abur sub presiune, care controlează timpul, temperatura şi saturaţia
vaporilor.

11/03/2020 53
 Sterilizarea (5)

• Cu periodicitate zilnică, evaluarea eficacităţii sterilizării se realizează astfel:

a) se controlează calitatea penetrării aburului cu ajutorul testului Bowie & Dick, dacă se
efectuează sterilizarea materialului moale;
b) se efectuează controlul cu indicator biologic (Bacillus stearothermophyllus) pentru
autoclavele din staţiile de sterilizare sau pentru autoclavele care nu sunt echipate cu
dispozitiv automat de înregistrare (diagrama).

• Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în cutii metalice perforate sau

încasolete cu colier este de 24 de ore de la sterilizare, cu condiţia menţinerii acestora
închise. Excepţie fac ambalajele dure pentru care producătorul precizează o altă
durată de valabilitate, cu condiţia menţinerii acestora în condiţiile precizate de
producător.

• Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în pungi hârtie—plastic

sudate este de două luni de la sterilizare, cu condiţia menţinerii integrităţii
ambalajului, cu excepţia celor pentru care producătorul specifică o altă perioadă de
valabilitate, cu condiţia menţinerii condiţiilor specificate de acesta .

11/03/2020 54
 Sterilizarea (6)

• Este obligatorie respectarea instrucţiunilor de utilizare şi a cărţii tehnice a aparatului

pentru a folosi temperatura, presiunea şi timpul de sterilizare recomandate de
producător pentru materialele de sterilizat.

• Se notează pe fiecare ambalaj data şi ora sterilizării.

• Sterilizarea prin metode fizice şi fizico-chimice se înregistrează în Registrul de

evidenţă a sterilizării, care conţine: data şi numărul aparatului, conţinutul şi numărul
obiectelor din şarjă, numărul şarjei, temperatura şi, după caz, presiunea la care s-a
efectuat sterilizarea, ora de începere şi de încheiere a ciclului (durata), rezultatele
indicatorilor fizico-chimici şi rezultatul testelor biologice, semnătura persoanei
responsabile cu sterilizarea şi care eliberează materialul steril.

• Sterilizarea cu oxid de etilenă nu trebuie să reprezinte o metodă uzuală de sterilizare

având în vedere riscul toxic pentru personalul staţiei de sterilizare, pentru cei care
manipulează sau pentru pacienţii la care se utilizează obiectele sterilizate prin
această metodă, motiv pentru care aceasta trebuie utilizată în cazuri excepţionale,
când nu există alte mijloace de sterilizare.
11/03/2020 55
 Sterilizarea (7)

• Este interzisă utilizarea sterilizării cu oxid de etilenă pentru sterilizarea

materialului medico-chirurgical în urgenţă.

• Este interzisă sterilizarea cu oxid de etilenă a materialului medico-

chirurgical a cărui compoziţie nu este cunoscută.

• Este interzisă resterilizarea cu oxid de etilenă a echipamentului medical

constituit din părţi de policlorură de vinii sterilizat iniţial cu radiaţii ionizante
sau raze gamma.

• Este interzis a se fuma în încăperile unde se utilizează oxidul de etilenă;

aceste încăperi trebuie ventilate în permanenţă direct cu aer proaspăt (din
exterior).

11/03/2020 56
 Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției (2)

• Observarea directa- monitorizeaza performanta si complianta personalului cu

protocoalele. Evalueaza mai mult aspectul estetic. Nu este o metoda care sa
evalueze eficienta curateniei si dezinfectiei asupra incarcaturii microbiene.

• Gelul fluorescent, bioluminescenta ATP-sunt utile mai mult in interventiile de

imbunatatire a practicilor de curatenie si dezinfectie prin trainingul personalului de
ingrijire. Nu ofera informatii despre prezenta patogenilor, nici despre gradul de
incarcare microbiana pre curatenie si dezinfectie.

• Culturile Agar-folosite in locul culturilor lichide sunt folosite pt suprafete mari, plate si
ofera informatii despre incarcatura microbiana de moment. Nu pot oferi informatii
despre incarcatura microbiana a suprafetelor pre curatenie, asa incat sa stim care
este eficienta curateniei sau daca personalul a contaminat suprafetele prin practici
incorecte.

• Testele de sanitație-tampoane sterile-ofera informatii despre incarcatura microbiana

de moment, nu pot fi utile pentru evaluarea practicilor de curatenie daca nu se
determina si incarcatura microbiana precuratenie, sunt scumpe, dureaza, nu este
recomandata utilizarea lor curenta.
https://www.cdc.gov/hai/toolkits/appendices-evaluating-environ-cleaning.html
11/03/2020 57
 Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției (3)
Obiecte/suprafețe de evaluat/marcat în zona pacientului

Sistemul de control al patului

Întrerupatorul

Telefonul si butonul de
alarma Robinetul

Scaunul pacientului
Manerul dusului

11/03/2020 https://www.cdc.gov/hai/toolkits/appendices-evaluating-environ-cleaning.html 58
 Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției (4)
Obiecte/suprafețe de evaluat/marcat în zona pacientului

- Barele laterale ale patului

- Butonul de control al patului
- Telefonul si butonul de alarma
- Scaunul pacientului
- Intrerupatorul
- Noptiera
- Tava pentru servirea mesei
- Robinetul

Echipamente/dupa caz:
- Injectomat
- Monitor- touch screen, panou de control, cabluri
- Ventilator-panou de control

11/03/2020 https://www.cdc.gov/hai/toolkits/appendices-evaluating-environ-cleaning.html 59
 Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției (5)
Obiecte/suprafețe de evaluat în grupul sanitar

- Chiuveta
- Clanta
- Întrerupatorul
- Manerele de sustinere din zona toaletei
- Capacul wc
- Peria wc

11/03/2020 https://www.cdc.gov/hai/toolkits/appendices-evaluating-environ-cleaning.html 60
 Măsuri de decontaminare aplicate aerului

• Vaporizare/aerosolizare: aplicata in spatii inchise, fara

pacienti/personal.
- Etapa finala a curateniei generale
- Prima si ultima etapa a igienizarii saloanelor in care au fost izolati pacienti
colonizati sau infectati cu patogeni nosocomiali
- De regula se utilizeaza vapori de H2O2

• Pulverizare: poate fi utilizată pentru dezinfecția zilnică în laborator de

microbiologie, bloc operator, cabinete de investigatii etc.
• Lampile UV:
- Pot fi utilizate atat pentru suprafete, cat si pentru decontaminarea curentă a
aerului in saloane, laborator de microbiologie, bloc operator, cabinete de
investigatii (cu sau fara pacienti).

11/03/2020 61
 Ce înseamnă curat

• Ord MS nr.961/2016, anexa nr.2

- Controlul sterilitatilor
- Controlul tegumentelor
- Controlul suprafetelor si inventarului moale
- Aeromicroflora
- Controlul mainilor personalului medical si auxiliar

11/03/2020 62
 Măsuri aplicate apei potabile

• Verificarea calitatii microbiologice a apei potabile cel putin de 2

ori/an, atat din saloane, cat si din cabinete, bloc operator, bloc
alimentar, biberonerie.

• Verificarea sursei proprii de apa potabila, igienizarea si verificarea

calitatii apei din rezervor (cazul spitalelor ce nu au sursa proprie de
apa).

• Inregistrari

11/03/2020 63
 Siguranta alimentelor furnizate pacientilor

• Bloc alimentar care sa respecte cerintele legislatiei privind igiena

alimentelor (Reg EU 852/2004, Reg EU 853/2004 etc).
• Implementarea/certificarea sistemelor de managementul sigurantei
alimentului si respectarea procedurilor implementate.
• Furnizor de catering care să detina toate avizele/autorizatiile necesare
functionarii si sa aiba implementat/certificat sistemul HACCP.
• Oficii alimentare care sa permita manipularea igienica si in conditii de
siguranta a alimentelor primite de la bucataria centrala si sa asigure
igienizarea corecta a veselei de la pacienti.
• Instruirea personalului care distribuie masa cu privire la regulile de igiena
individuala si la igienizarea veselei, vaselor in care este depozitata
mancarea si a tuturor suprafetelor in contact cu alimentul.
• Inregistrari

11/03/2020 64
 Măsuri privind spălarea lenjeriei și efectelor provenite de la
pacienți

• Colectarea lenjeriei/efectelor murdare si contaminate si spalarea

conform legislatiei in vigoare.
• Depozitarea separata a lenjeriei curate de lenjeria murdara.
• Transportul lenjeriei murdare/contaminate la spalatorie sau
depozitul central al unitatii sanitare conform procedurilor in vigoare,
cu respectarea circuitelor functionale.
• Testarea microbiologica a lenjeriei conform Ord MS 961/2016.
• Organizarea spalatoriei conform Ordinul ministrului sănătăţii nr.
1.025/2000 pentru aprobarea Normelor privind serviciile de
spălătorie pentru unităţile medicale.
• Înregistrari

11/03/2020 65
 Colectarea, evacuarea și neutralizarea deșeurilor rezultate din
activitatea medicală.

• Respectarea prevederilor Ordinului M.S. nr. 1226/2012 pentru aprobarea

Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatea
medicala.

• Contract cu operatori specializati, autorizati pentru colectarea, transportul si

neutralizarea deseurilor cu risc infectios.

• Inregistrari

11/03/2020 66
 Activitatea de combatere a vectorilor - DDD

• Personal propriu instruit si certificat pentru utilizarea substantelor utilizate in

combaterea vectorilor.

• Contract cu furnizor de servicii certificat pentru activitati de dezinsectie-

deratizare-deparazitare.

• Inregistrari: Planificarea operatiilor, PV de efectuare .

11/03/2020 67