Sunteți pe pagina 1din 6

Scenarii de compensare al factorului de putere

Autori: Pop Adrian-Cornel, Czumbil Levente


Coordonator: S.l. Dr. Ing. Mat. Dan Doru Micu

ABSTRACT: Acest breviar prezinta un studiu comparativ al metodelor de compensare a


factorului de putere intr-o instalatie energetica complexa: globala ,individuala, sectoriala.
Instalatia deserveste mai multe receptoare de puteri si destinatii diferite, pentru fiecare dintre
acestea fiind disponibili anumiti parametri de caracterizare (puteri, factor de putere). De
asemenea, instalatia se considera complet caracterizata in ceea ce privesc conductele electrice.
In raport cu criterii tehnice si economice se alege apoi varianta de compensare optima.

1. Introducere
Intr-un circuit electric de curent alternativ sinusoidal apar trei notiuni de putere bine
definite: puterea aparenta, puterea activa si puterea reactiva.
Intre puterile P si Q exista o deosebire esentiala, care consta in faptul ca in timp ce
puterea P corespunde unui transport de energie de la sursa la receptor, puterea Q este doar o
marime determinata de cantitatea de energie inmagazinata in bobinele, respectiv condensatoarele
din circuit:
P = U ⋅ I ⋅ cos ϕ [W] (1)
Termenul cos ϕ din expresia puterii active se numeste factor de putere. Factorul de
putere este tot timpul subunitar, fiind cuprins intre 0 si 1 (in valoare absoluta). [1]

2. Cauzele unui factor de putere redus


Reducerea factorului de putere in retelele electrice este determinata de puterile reactive si
deformante consumate de diferitele receptoare si chiar de unele elemente ale retelelor.
Receptoarele inductive pot fi impartite in doua grupe importante:
• Receptoare inductive, care consuma putere reactiva necesara producerii
campurilor magnetice proprii (motoare asincrone, cuptoare cu arc, echipamente
electronice de putere, masini sincrone subexcitate, etc.);
• Receptoare capacitive, care produc putere reactiva (masini sincrone supraexcitate,
condensatoare statice, linii electrice aeriene de inalta tensiune sau linii electrice
subterane functionand cu sarcina redusa si avand un efect predominant capacitiv).

3. Efectele unui factor de putere redus

Un factor de putere redus are o serie de consecinte negative asupra functionarii sistemului
energetic. Principalele consecinte sunt urmatoarele:
• Cresterea pierderilor de putere activa;
• Investitii suplimentare;
• Cresterea pierderilor de tensiune in retea;
• Reducerea capacitatii instalatiior energetice;
4. Imbunatatirea factorului de putere prin folosirea
mijloacelor naturale

Masurile preconizate pentru imbunatatirea factorului de putere trebuie sa conduca la


micsorarea puterii reactive circulate, cat si a puterii deformante din instalatiile electrice.
Pe masura ce sistemul energetic contine o configuratie mai complexa, problema realizarii
unui factor de putere cat mai ridicat (peste valoarea neutrala 0.92 sau 0.93) in toate punctele
devine deosebit de dificila.
Masurile ce trebuie luate se impart in urmatoarele categorii principale: masuri cu cacarter
tehnico-organizatoric si masuri speciale.
Masurile tehnico-organizatorice conduc la marirea factorului de putere prin eliminarea
cazurilor si conditiilor care determina scaderea acestuia sub valoarea sa nominala. Ele pot fi
realizate cu minim de efort financiar si uman, solicitand insa o atentie deosebita in analizarea si
studierea situatiei concrete a fiecarui receptor in parte si a ansamblului de consumatori, precum
si a retelei electrice in zona respectiva. In aceasta categorie de masuri intra cele care urmaresc
functionarea transformatoarelor electrice la un regim optim din punct de vedere al pierderilor,
montarea transformatoarelor de puteri mai mici, marirea coeficientului de incarcare a motoarelor
asincrone, limitarea timpului de mers in gol, executarea unor reparatii de calitate la motoarele
asincrone, etc.
Tot in aceasta categorie de lucrari se incadreaza si cele legate de punerea la punct a
procesului tehnologic in diferite intreprinderi in scopul imbunatatirii regimului energetic al
echipamentului si al factorului de putere. Masura priveste utilajul tehnologic si modul de
utilizare, intretinere si reparare a acestora. De asemenea intra cele legate de: stabilirea unei
configuratii pentru retelele electrice si a unor circulatii de puteri active si reactive care sa
conduca la consumuri tehnologice cat mai reduse si la imbunatatirea factorului de putere,
coordonarea masurilor in zona pentru imbunatatirea factorului de putere, eleborarea bilantului
energiei reactive, organizarea sistemului informational, etc.
Masuri speciale sunt acele masuri care se iau in cadrul planurilor de investitii si care
conduc la cresterea factorului de putere general al instalatiilor prin reducerea puterii reactive
consumate de receptoare precum si a puterii deformante.
In aceasta categorie de masuri intra montarea de noi surse de energie reactiva in sistemul
energetic si la consumatori, montarea de filtre pentru limitarea efectelor date de puterea
deformant; trecerea la tensiuni superioare a unor retele si eliminarea dublelor transformari;
realizarea de noi linii electrice de transport pentru a evita functionarea celor existente la sarcini
ce depasesc zona puterii naturale, etc.
In scopul ridicarii factorului de putere neutral λ1 la valoarea ceruta, dupa ce au fost
epuizate toate mijloacele naturale, se va lua in considerare instalarea de surse specializate. Din
aceasta categorie fac parte:
• Bateriile de condensatoare, automatizate.
• Compensatoarele sincrone.

5. Compensarea instalatiilor cu ajutorul bateriilor de condensatoare

Se folosesc in general pentru puteri de compensat ce nu depasesc 50 ⋅ MVAr .

5.1 Calculul bateriei de condensatoare

1.)Puterea reactiva
Determinarea puterii reactive a bateriei de condensatoare se face pe baza relatiei
Qc = P1 ⋅ (tgϕ1 − tgϕ 2 ) (2)

2
La compensarea individuala a transformatoarelor, puterea bateriei va acoperi numai
necesarul la mers in gol al acestora
Qc 0 ≤ (0,1...0,2) ⋅ S nT (3)
Bateriile comutabile automat pot fi fractionate in mai multe trepte de putere. In acest
mod, bateria se adapteaza la curba de sarcina reactiva, iar consumatorul nu va debita energie
reactiva in sistem la sarcini reduse.

2.) Conditii pentru compensarea cu condensatoare


Suprasarcinile maxim admise de condensatoare in regim de durata, in raport cu valorile
nominale, sunt :
I Mc = 1,3 ⋅ I nc ; (4)
U Mc = 1,1 ⋅ U nc ; (5)
QMc = 1,43 ⋅ Qnc . (6)
Suprasarcinile pot aparea datorita : variatiilor mari de tensiuni (laminoare, cuptoare cu
arc) ;Armonicilor superioare de curent si tensiune generate de receptoare deformante

5.2 Conectarea si deconectarea bateriilor de condensatoare

La comutatia bateriilor apar supracurenti si supratesiuni. Din punct de vedere al acestor


fenomene bateriile de condensatoare pot fi: simple, in cazul in care in apropierea lor nu exista
alte baterii care ar putea mari curentul de conectare, si in trepte, al caror curent de conectare este
marit in mod apreciabil de condensatoarele conectate la retea.
Instalatia de descarcare trebuie sa asigure scaderea tensiunii sub valoarea maxim admisa
U adm = 50V in timpul de descarcare t d de maxim 5 minute la bateriile de MT si de maximum 1
minut la bateriile de JT. [2]

6. Eficienta economica a compensarii puterii reactive


La un consumator, eficienta economica a compensarii puterii reactive poate fi
caracterizata prin durata de amortizare a investitiei pentru instalatiile de compesare (recuperarea
investitiei se face pe baza economiilor energiei electrice consumate).

7. Exemplu de calcul

r0 ⋅ l
Rezistenta liniei Rlinie = [Ω ]
nrcablur
x0 ⋅ l
Reactanta liniei X linie = [Ω]
nrcabluri
Admitanta liniei Ylinie = nrcabluri ⋅ Y0 ⋅ l [S ]
P2
Pierderile de putere activa ΔPlinie = ⋅ Rlinie [kW ]
U n ⋅ λ2
2

P2
Pierderile de putere reactiva ΔQlinie = ⋅ X linie [kVAr ]
U n ⋅ λ2
2

Aportul capacitiv al cablurilor Qc = Y ⋅ U n2 [kVAr ]

Tabel 1.Calculul parametrilor liniilor electrice

3
Componenta activa a tensiunii de ΔPCu
ur = ⋅ 100 [%]
scurtcircuit ST
Componenta reactiva a tensiunii de
u x = u sc2 − u r2 [%]
scurtcircuit
ur ⋅U 2
Rezistenta echivalenta a transformatorului Rtrafo = [Ω ]
ST
u x ⋅U 2
Reactanta echivalenta a transformatorului X trafo = [Ω ]
ST
i0
Pierderile de putere reactiva in Fe ΔQFe = ⋅ S trafo kVAr
100
P2
Pierderile de putere activa ΔPtrafo = ΔPFE + 2 2 ⋅ RT [kW ]
Un ⋅λ
P2
Pierderile de putere reactiva ΔQtrafo = ΔQFe + ⋅ X T [kVAr ]
U n2 ⋅ λ2

Tabel 2.Calculul parametrilor transformatoarelor

In aceasta lucrare ne propunem sa evaluam eficienta masurii de compensare a energiei


reactive cu baterii de condensatoare, intr-o instalatie electro-energetica cu o configuratie
complexa [Anexa 1]. Pentru aceasta, mai intai se evalueaza puterile consumatorilor in toate
nodurile instalatiei, se realizeaza bilanturile electro-energetice la nivel de grupuri de
consumatori, pe joasa tensiune, pe medie tensiune, iar in final in statiile de racord adanc de pe
inalta tensiune.
Pe structura de calcul construita cu ajutorul programului Mathcad, se ruleaza mai multe
scenarii de consum. Astfel, se considera un prim caz cand incarcarea transformatoarelor este
minima, cateva cazuri intermediare cu incarcari diferite, precum si o incarcare nominala a
transformatoarelor, deci a instalatiei in ansamblu.
Modelul de calcul implementat in programul Mathcad a fost astfel conceput, incat sa se
lucreze convenabil cu rezultate matriciale, usor de initializat si usor de extras. [3]
Se mentioneaza ca instalatia electro-energetica analizata este reala, insa au fost adoptate
anumite simplificari privind considerarea in exclusivitate a regimului sinusoidal, fara poluatori
armonici. Datele numerice privind consumatorii si elementele de retea din instalatie pot fi
oricand modificate, astfel incat sa se studieze convenabil diverse scenarii de consumatori si
structuri de instalatie, pe configuratia definita.
Ne asumam drept contributii constructia programului de calcul al scenariilor de
compensare, studierea detaliata a configuratiei instalatiei electro-energetice de forta, analizarea
rezultatelor obtinute din prisma variantelor tehnice posibile si a eficientei economice.
Mai jos, sunt redate cateva esantioane din rezultatele cuantificate in acest studiu.

Fara compensare
Incarcare TRAFO Pa [MW] Pt[MW] ∆P[MW] ∆P [%]
S[17%] 20.835 21.623 0.788 3.644
S[27%] 30.052 31.052 1.000 3.220
S[37%] 48.087 49.396 1.309 2.650
S[47%] 66.123 67.837 1.714 2.527
S[57%] 84.157 86.376 2.219 2.569
S[67%] 102.192 105.015 2.823 2.688

4
S[77%] 120.228 123.753 3.525 2.848
S[87%] 139.063 143.400 4.337 3.024
Compensare individuala
Incarcare TRAFO Pa [MW] Pt[MW] ∆P[MW] ∆P [%]
S[17%] 20.835 21.531 0.696 3.233
S[27%] 30.052 30.813 0.761 2.470
S[37%] 48.087 49.059 0.972 1.981
S[47%] 66.123 67.414 1.291 1.915
S[57%] 84.157 85.883 1.726 2.010
S[67%] 102.192 104.467 2.275 2.178
S[77%] 120.228 123.164 2.936 2.384
S[87%] 139.063 142.776 3.713 2.601
Compensare mixta
Incarcare TRAFO Pa [MW] Pt[MW] ∆P[MW] ∆P [%]
S[17%] 20.835 21.547 0.712 3.304
S[27%] 30.052 30.855 0.803 2.602
S[37%] 48.087 49.115 1.028 2.093
S[47%] 66.123 67.479 1.356 2.010
S[57%] 84.157 85.971 1.814 2.110
S[67%] 102.192 104.564 2.372 2.268
S[77%] 120.228 123.267 3.039 2.465
S[87%] 139.063 142.885 3.822 2.675
Compensare pe medie PT si SRA
Incarcare TRAFO Pa [MW] Pt[MW] ∆P[MW] ∆P [%]
S[17%] 20.835 21.606 0.771 3.568
S[27%] 30.052 31.007 0.955 3.080
S[37%] 48.087 49.331 1.244 2.522
S[47%] 66.123 67.755 1.632 2.409
S[57%] 84.157 86.278 2.121 2.458
S[67%] 102.192 104.901 2.709 2.582
S[77%] 120.228 123.624 3.396 2.747
S[87%] 139.063 143.254 4.191 2.926
Compensare pe medie SRA
Incarcare TRAFO Pa [MW] Pt[MW] ∆P[MW] ∆P [%]
S[17%] 20.835 21.615 0.780 3.609
S[27%] 30.052 31.031 0.979 3.155
S[37%] 48.087 49.366 1.279 2.591
S[47%] 66.123 67.799 1.676 2.472
S[57%] 84.157 86.331 2.174 2.518
S[67%] 102.192 104.962 2.770 2.639
S[77%] 120.228 123.693 3.465 2.801
S[87%] 139.063 143.330 4.267 2.977

Tabel 3.Variatia pierderilor in functie de puterea sarcinii


Pa – Puterea activa utila; Pt – Puterea activa totala; ΔP – Pierderi de putere active;

Factorul de putere pe bara de


110kV
Tip Compensare λ
Fara Compensare 0.727
Comp. Individuala 0.962
Comp. Mixta 0.963
Comp. pe MT 6kV SRA 0.958
Comp. pe MT PT SRA 0.943

Tabel 4.

5
Comp. Comp. Comp. Medie Comp. UM
Individuala Mixta PT-SRA Medie SRA
Baterii JT 33.590 26.485 0.000 0.000 MVAr
Pretul Bateriilor JT 1.680 1.324 0.000 0.000 milRON
Baterii MT 4.190 11.790 37.720 38.055 MVAr
Pretul Bateriilor MT 0.272 0.766 2.452 2.474 milRON
Pret Total 1.952 2.090 2.452 2.474 milRON
Economie anuala 4.972 4.309 0.067 0.027 milRON
energie activa
Economie anuala 10.77 10.77 10.77 10.77 milRON
energie reactiva

Tabel 5. Analiza economica

Comp. Comp.
Fara Comp. Castig Comp. Castig Castig Castig
Tronson MT - MT
compensare Individuala [%] Mixta [%] [%] [%]
SRA PT SRA
IT- SRA1 lin1 73.568 64.471 12.365 64.491 12.338 64.876 11.815 64.863 11.833
IT- SRA2 lin1 56.603 55.763 1.484 55.817 1.389 55.776 1.461 55.771 1.470
IT- SRA3 lin1 60.525 57.327 5.284 57.218 5.464 57.411 5.145 57.389 5.181
IT- SRA4 lin1 36.191 30.961 14.451 31.070 14.150 30.980 14.399 30.980 14.399
SRA1-PT112 0.008 0.001 83.640 0.001 83.640 0.002 81.550 0.004 49.740
SRA2-PT201 0.857 0.384 55.193 0.416 51.459 0.416 51.459 0.722 15.753
SRA2-PT204 2.137 0.959 55.124 1.036 51.521 1.036 51.521 1.683 21.245
SRA2-PT205 3.052 1.552 49.148 1.654 45.806 1.654 45.806 2.626 13.958
SRA2-PT209 2.784 1.388 50.144 1.482 46.767 1.482 46.767 2.480 10.920
SRA2-PT210 0.017 0.005 68.235 0.006 65.841 0.002 90.824 0.008 53.335
SRA3-PT304 2.776 0.575 79.287 0.547 80.295 0.641 76.909 1.840 33.718
SRA3-PT305 2.457 0.958 61.009 0.912 62.882 1.032 57.998 1.814 26.170
SRA3-PT307 0.056 0.026 53.571 0.031 44.643 0.028 50.000 0.033 41.071
PT107 - Cons1 5.901 2.854 51.635 2.854 51.635 5.901 0.000 5.901 0.000
PT107 - Cons2 16.463 11.005 33.153 11.005 33.153 16.463 0.000 16.463 0.000
PT107 - Cons4 9.022 4.595 49.069 4.595 49.069 9.022 0.000 9.022 0.000
PT107 - Cons5 14.465 9.751 32.589 9.751 32.589 14.465 0.000 14.465 0.000
PT304 - Cons1 19.470 3.006 84.561 3.006 84.561 19.470 0.000 19.470 0.000
PT304 - Cons2 16.411 7.909 51.807 7.909 51.807 16.411 0.000 16.411 0.000
PT304 - Cons4 6.589 3.939 40.219 3.939 40.219 6.589 0.000 6.589 0.000
Petromar 1 0.613 0.314 48.777 0.613 0.000 0.613 0.000 0.613 0.000
Petromar 2 1.531 0.786 48.661 1.531 0.000 1.531 0.000 1.531 0.000

Tabel 6. Pierderi pe tronsoane exprimate in kW


Bibliografie:

[1] Emil Simion, T. Maghiar, Electrotehnica, Editura Tehnica, Bucuresti, 1981.


[2] Andrei C. Cziker, Mircea Chindris, Managementul energiei electrice. Aplicatii, Editura
Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2004.
[3] Dan Doru Micu, Andrei Ceclan, Metode numerice. Aplicatii in ingineria electrica.
Programe si algoritmi Mathcad, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2007.

S-ar putea să vă placă și