PROIECTANT SISTEME DE SECURITATE

Curs de specializare organizat de

Centrul de Afaceri Reşiţa cu sprijinul

SIEMENS
Sisteme pentru controlul şi
evacuarea fumului si gazelor
fierbinţi

Trainer: Ing. Marin BOBOC

 Legi, Normative şi Recomandări:
2

¨  Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

¨  OMI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de
apărare împotriva incendiilor;
¨  P118/1999 Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor;
¨  MP 008/2000 Manual privind exemplificări, detalieri şi soluţii de
aplicare a prevederilor Normativului P118/1999 Siguranţa la foc
a construcţiilor“;
¨  Ordinul Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi
Locuinţelor nr.1583 din 15.12.2008 privind aplicarea
standardelor referitoare la sisteme de control şi evacuare a
fumului şi gazelor fierbinţi din construcţii şi de limitare a
propagării fumului în caz de incendiu

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA

 Legi, Normative şi Recomandări:
3

¨  NP 127:2009 Normativul de securitate la incendiu a

parcajelor subterane pentru autoturisme;

¨  SR EN 12101 Sisteme de control a fumului şi gazelor

fierbinţi;

¨  SR CEN/TR 12101-5 Partea 5: Ghid de recomandări

funcţionale şi metode de calcul pentru sisteme de
ventilare pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi.
 OMI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor
generale de apărare împotriva incendiilor
4

SECTIUNEA 1 Îndeplinirea cerintei esentiale "securitate la incendiu

ART. 37 Constructiile, instalatiile si amenajarile trebuie sa fie

proiectate si executate astfel încât, pe toata durata de viata a
acestora, în cazul initierii unui incendiu, sa se asigure:
a) estimarea stabilitatii elementelor portante pentru o perioada
determinata de timp;
b) limitarea aparitiei si propagarii focului si fumului în interiorul
constructiei;
c) limitarea propagarii incendiului la vecinatati;
d) posibilitatea utilizatorilor de a se evacua în conditii de siguranta sau
de a fi salvati prin alte mijloace;
e) securitatea fortelor de interventie.
 OMI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor
generale de apărare împotriva incendiilor
(continuare)
5

SECTIUNEA a 3-a Limitarea izbucnirii, propagarii si dezvoltarii

incendiului si a efluentilor incendiului în interiorul si în afara incintei
focarului de incendiu

ART. 50 Limitarea izbucnirii, propagarii si dezvoltarii

incendiului si a efluentilor incendiului în interiorul si în
afara incintei focarului poate fi obtinuta, în principal, prin
una din urmatoarele masuri:
a) – f)
g) evacuarea fumului si a gazelor fierbinti prin sisteme
adecvate;
h) – j).
 OMI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor
generale de apărare împotriva incendiilor
(continuare)
6

ART. 52
(1) Instalatiile de protectie împotriva incendiilor fac parte din
masurile de protectie activa la foc cu rol important în asigurarea
cerintei esentiale "securitatea la incendiu a constructiilor,
instalatiilor tehnologice si a amenajarilor, precum si pentru
securitatea utilizatorilor.

(2) Instalatiile de protectie împotriva incendiilor pot fi:

a) instalatii de detectare a gazelor inflamabile;
b) instalatii de inhibare a exploziei;
c) instalatii de detectare, semnalizare si alarmare la incendiu;
d) instalatii de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti;
e) instalatii de limitare si stingere (hidranti, etc.).
 OMI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor
generale de apărare împotriva incendiilor
(continuare)
7

ART. 56
(1) Instalatiile de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti si
instalatiile de presurizare pentru controlul fumului trebuie sa
asigure în caz de incendiu:
a) mentinerea cailor de evacuare si de acces libere de fum pe
înaltimea de circulatie;
b) facilitarea operatiilor fortelor de interventie, prin crearea unor zone
fara fum;
c) întârzierea sau împiedicarea generalizarii incendiului prin aparitia
fenomenului de flash-over, prevenind astfel dezvoltarea rapida a
incendiului;
d) reducerea consecintelor si avariilor provocate de fum si gaze
fierbinti;
e) reducerea eforturilor care apar în elementele structurale ale
constructiilor si instalatiilor în caz de incendiu.
 OMI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor
generale de apărare împotriva incendiilor
(continuare)
8

ART. 56 (2) Instalatiile de evacuare a fumului si a gazelor

fierbinti trebuie sa îndeplineasca criteriile referitoare la
capacitatea de a activa si de a stabili presiunea proiectata
într-o incinta specificata sau o viteza convenabila a debitului
de aer prin deschideri în peretii incintei specificate,
asigurându-se alimentarea electrica din doua surse,
principala si de rezerva.

ART. 136 Instalatiile de detectare si semnalizare a incendiului,

de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti si de presurizare
pentru controlul fumului trebuie sa îndeplineasca criteriile de
performanta privind mentinerea functionarii pe o durata
minima normata, în cazul întreruperii sursei principale de
alimentare cu energie.
 Ordinul Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor
nr.1583 din 15.12.2008
9

¨  Art. 1. - Pentru calculul sistemelor de ventilare pentru evacuarea

fumului şi gazelor fierbinţi din clădiri se aplică obligatoriu prevederile
cuprinse în standardul SR CEN/TR 12101-5:2007 - Sisteme de
control al fumului şi gazelor fierbinţi Partea 5: Ghid de recomandări
funcţionale şi metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi.

¨  Art. 2. - Pentru proiectarea, instalarea şi încercarea sistemelor

destinate limitării propagării fumului se aplică obligatoriu prevederile
cuprinse în standardul SR EN 12101-6:2005 şi în amendamentul
SR EN 12101-6:2005/AC:2007 - Sisteme pentru controlul fumului şi
gazelor fierbinţi Partea 6: Specificaţii pentru sisteme cu presiune
diferenţială - Kituri.
 Ordinul Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor
nr.1583 din 15.12.2008 (continuare)
10

¨  Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al

României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la data
publicării.

¨  Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ghidul

pentru proiectarea, executarea şi exploatarea dispozitivelor şi
sistemelor de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi din
construcţii, în caz de incendiu, indicativ GP 063-2001,
aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice,
transporturilor şi locuinţelor nr. 1.615/2001, publicat în
Buletinul Construcţiilor nr. 6/2002, precum şi orice dispoziţii
contrare privind metode de calcul pentru sisteme de ventilare
pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi îşi încetează
aplicabilitatea.
 SR EN 12101
Sisteme de control a fumului şi gazelor fierbinţi
11

¨  Partea 1: Specificaţie pentru bariere de fum.

¨  Partea 2: Specificaţie pentru ventilatoare naturale de evacuare a fumului
şi gazelor fierbinţi.
¨  Partea 3: Specificaţie pentru ventilatoare mecanice de evacuare a fumului
şi gazelor fierbinţi.
¨  Partea 4: Instalaţii de control a focului şi fumului - Echipamente.
¨  Partea 5: Manuale de recomandări funcţionale şi metode de calcul pentru
sistem de ventilatoare de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi (publicat
ca CR 12101 - 5).
¨  Partea 6: Specificaţie pentru sisteme de presiune diferenţială -
Echipamente.
¨  Partea 7: Canale (tubulaturi) de control a fumului.
¨  Partea 8: Specificaţie pentru DAMPERS de control a fumului.
¨  Partea 9: Panouri de control.
¨  Partea 10: Specificaţie pentru surse de alimentare cu energie electrică.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
GENERALITATI
12

¨  Sistemele de ventilare pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi

(SHEVS)/„SVEFGF creează un strat fără fum deasupra pardoselii
prin îndepărtarea fumului.

¨  Prin urmare ele pot să îmbunătăţească condiţiile pentru a permite

evacuarea în siguranţă şi/sau salvarea oamenilor şi animalelor,
pentru a proteja bunurile şi pentru a permite ca incendiul să fie stins
chiar din fazele iniţiale.

¨  Sistemele de ventilare pentru evacuarea fumului se folosesc de

asemenea pentru evacuarea simultană a căldurii şi a gazelor
fierbinţi degajate de incendiu în etapa de dezvoltare.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
GENERALITATI
13

A devenit răspândită utilizarea unor astfel de sisteme pentru a crea

zone fără fum sub un strat de fum care se propagă ascendent.

S-a stabilit clar importanţa lor în a ajuta la evacuarea oamenilor din

clădiri, reducând distrugerile provocate de incendiu şi pierderile
financiare prin prevenirea acumulării fumului, facilitând stingerea
incendiului, reducând temperaturile la acoperiş şi întârziind
propagarea laterală a incendiului.

Pentru a fi obţinute aceste avantaje este esenţial ca sistemul de

evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi să funcţioneze corect şi în
siguranţă oricând este acţionat, pe durată sa de viaţă.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
GENERALITATI
14

Sistemele de ventilare pentru evacuarea fumului şi gazelor

fierbinţi ajută la:
¨  mentinerea cailor de acces şi evacuare libere de fum;
¨  facilitarea operatiunilor de stingere a incendiului prin crearea unui
strat liber de fum;
¨  întarzierea si/sau prevenirea fenomenului de flashover şi astfel
dezvoltarea generalizata a incendiului;
¨  protejarea echipamentului, mobilierului şi a materialelor;
¨  reducerea efectelor actiunilor termice asupra elementelor
constructiilor în timpul incendiului;
¨  reducerea pagubelor provocate de produsele de descompunere
termică şi gaze fierbinţi.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
GENERALITATI
15

Performanţa acestor instalaţii depinde, de exemplu, de:

q  temperatura fumului;

q  mărimea focarului de incendiu;
q  suprafaţa liberă aerodinamică a ventilatoarelor sau volumul de fum
evacuat de ventilatoarele mecanice;
q  influenţa vântului;
q  mărimea, geometria şi amplasarea deschiderilor de admisie a aerului;
q  mărimea, geometria şi amplasarea rezervoarelor de fum;
q  timpul de activare;
q  planurile arhitectonice, amplasarea şi dimensiunile clădirii.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
GENERALITATI
16

Sistemele de ventilare pentru evacuarea fumului şi gazelor

fierbinţi sunt utilizate în clădiri unde dimensiunile mari, forma sau
configuraţia fac necesare controlul fumului.

Exemple tipice sunt:

q  mall-uri cu unul sau mai multe etaje;

q  magazine mari;

q  clădiri industriale cu unul sau mai multe etaje şi depozite protejate
cu sprinklere;
q  clădiri cu atrium şi clădiri complexe;

q  parcaje auto închise;

q  scări;

q  tuneluri;

q  teatre.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
17

¨  Sistemul de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi poate fi unul

natural (bazat pe forţa ascensională a gazelor) sau unul mecanic
(bazat pe ventilatoare electrice de evacuare a gazelor).
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
18

¨  La proiectarea unui SVEFGF, trebuie avut în vedere un

incendiu caracteristic spaţiului si materialelor ce se află
în spaţiul respectiv.

¨  Pentru aceasta se impune ca incendiul să nu poată

influenţa funcţionarea în parametrii optimi a sistemului.

¨  Prin urmare, ca parte a strategiei de proiectare, este

adesea necesar să se includă utilizarea sprinklerelor ca
metodă de control a dimensiunii incendiului.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
19

¨  Fumul degajat de incendiu se va ridica sub forma unei

pene care ulterior va antrena intrarea aerului proaspăt în
incintă.
¨  Această antrenare de aer proaspăt va creşte
semnificativ volumul de fum produs iar gazele se vor
acumula sub tavan, de unde vor fi evacuate fie pe cale
naturală sau pe cale mecanică.
¨  Stratul de fum şi gaze va coborî treptat până ce se va
atinge echilibrul dintre cantitatea de gaze evacuate şi
cantitatea gazelor emise de incendiu.
¨  Pentru ca sistemul să fie eficient este necesar să se
prevadă şi să se dimensioneze corect gurile de admisie
a aerului proaspăt ce va înlocui gazele evacuate.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi

20

Alegerea unui sistem natural sau mecanic depinde de

aspectele de proiectare a clădirii şi de poziţia sa faţă de
vecinătăţi.

Condiţii speciale se aplică acolo unde sunt utilizate

sisteme de stingere cu gaze, de exemplu sisteme care
sunt conforme cu EN 12094 sau ISO 14520.

De obicei sistemele de stingere cu gaze nu sunt

compatibile cu un de ventilare pentru evacuarea fumului şi
gazelor fierbinţi .
 SVEFGF – Recomandări generale
21

¨  Fluxul de fum ascendent termic într-o clădire depinde de

proprietăţile acelor gaze, de traiectoria curentului de fluid, adică
de alcătuirea internă a clădirii, de domeniul de presiuni
exterioare clădirii, adică de alcătuirea externă şi de
amplasamentul clădirii şi de pierderile de căldură de la gazele
din fum.
¨  Domeniul presiunilor exterioare este dominat de vânt.

¨  Rezultă că dacă un sistem de evacuare a fumului şi gazelor

fierbinţi trebuie să îndeplinească nivelul specificat de
performanţă de proiectare în interiorul şi în exteriorul clădirii,
proiectul acelui sistem trebuie să ia în considerare
caracteristicile geometrice interne şi externe ale clădirii care
influenţează curgerea şi antrenarea aerului în pana de fum, şi
influenţele externe (vântul), folosind procedurile de calcul
adecvate.
 SVEFGF – Recomandări generale
22

SVEFGF trebuie să fie proiectat în conformitate cu următoarele

recomandări:
a) Scopul pentru care este proiectat SVEFGF trebuie să fie definit clar.
Proiectantul ar trebui să indice dacă SVEFGF va servi ca:
1)  mijloc de protejare a căilor de evacuare (menţinând căile de acces şi
evacuare libere de fum şi căldură radiantă); sau
2)  mijloc de protejare a bunurilor (echipament de protecţie şi dotări
pentru reducerea pagubelor cauzate de produsele de
descompunere termică, gazele fierbinţi şi radiaţia termică); sau
3)  mijloc de control a temperaturii gazelor fierbinţi din fum care
afectează, de exemplu, structura clădirii, faţadele sau suprafeţele
vitrate; sau
4)  mijloc de facilitare a operaţiunilor de stingere prin crearea unui strat
liber de fum; sau
5)  o combinaţie a oricăror dintre acestea.
 SVEFGF – Recomandări generale
23

b) Dacă o clădire existentă dotată cu un SVEFGF este

modificată structural sau dacă destinaţia clădirii în care este
instalat SVEFGF se schimbă, proiectantul trebuie să
reevalueze întregul sistem, inclusiv orice modificări ale
mediului exterior folosind documentaţia de la proiectele
anterioare, unde este disponibilă.

c) Compatibilitatea cu alte sisteme de securitate şi/sau de

construcţie în interiorul aceleaşi clădiri trebuie să fie introdusă
într-un proiect al sistemului.

d) Un SVEFGF trebuie să interacţioneze cu celelalte sisteme de

securitate şi/sau de construcţie.
 Sisteme de ventilare pentru evacuarea
fumului şi gazelor fierbinţi
24

Ventilarea prin sisteme naturale şi mecanice nu trebuie să fie utilizate

împreună pentru evacuare în acelaşi rezervor de fum sau pentru
introducere de aer de admisie în acelaşi rezervor de fum.

Un sistem de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi trebuie să fie alcătuit din:

a)  un sistem de evacuare naturală cu un sistem de alimentare naturală cu
aer de admisie; sau
b)  un sistem de evacuare naturală cu un sistem mecanic de alimentare cu
aer de admisie; sau
c)  un sistem mecanic de evacuare cu un sistem natural de alimentare cu
aer de admisie; sau
d)  un sistem de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi bazat pe un sistem
mecanic de evacuare şi un sistem mecanic de alimentare cu aer de
admisie (sistem în tandem).

Variantele b) şi d) nu trebuie proiectate decât dacă se dispune de o descriere

detaliată şi tehnică care să arate cum funcţionează sistemul în condiţii de calcul.
 Sisteme de ventilare pentru evacuarea
fumului şi gazelor fierbinţi
25

Secvenţă de funcţionare a dispozitivelor care conţin un singur

SVEFGF
q  Procedura de activare a dispozitivelor care conţin un singur
SVEFGF nu trebuie să afecteze negativ funcţionarea cu succes a
oricăruia din aceste dispozitive.
q  De exemplu, ventilatoarele nu trebuie să funcţioneze înaintea gurilor
de admisie a aerului dacă reducerea presiunii produsă de aceste
ventilatoare împiedică deschiderea acelor guri.
q  SVEFGF complet trebuie să-şi atingă nivelul de performanţă
proiectat în 90 s de la primirea semnalului de comandă, dacă acea
iniţiere este automată.
q  Elementele auxiliare precum clapete şi orificii/guri de introducere a
aerului trebuie să fie în stare completă de funcţionare în caz de
incendiu în maximum 60 s.
 Sisteme de ventilare pentru evacuarea
fumului şi gazelor fierbinţi
( DOCUMENTAŢIE )
26

¨  Documentaţia care indică faptul că atât concepţia

proiectării, cât şi calculul îndeplinesc unul sau o
combinaţie a obiectivelor de proiectare date trebuie să
fie puse la dispoziţia proprietarului clădirii unde este
instalat SVEFGF şi/sau utilizatorului sistemului.

¨  Această documentaţie trebuie să cuprindă toate

informaţiile necesare pentru identificarea clară a
sistemului instalat, de exemplu desene, descriere, listă
de componente, certificarea instalării, rapoarte de
încercare ale componentelor, detalii ale calculelor
făcute.
 Sisteme de ventilare pentru evacuarea
fumului şi gazelor fierbinţi
( DOCUMENTAŢIE )
27

Documentaţia trebuie să includă de asemenea:

a) argumentele pentru a susţine raţiunea alegerii ariei (A) şi perimetrului (P) pentru
zonele cu materiale combustibile;
b) evidenţa evaluării influenţelor externe astfel:
1) unde calculele de proiectare includ explicit forţe de presiune a vântului şi/sau
coeficienţi de presiune a vântului, identificarea tuturor zonelor de suprapresiune şi
de sucţiune pe suprafaţa clădirii;
2) amplasamentele tuturor ieşirilor ventilatoarelor de evacuare şi schimbarea
deschiderilor de aer din clădire;
3) înălţimile şi poziţiile relative ale oricăror structuri apropiate sau topografia
fundaţiei mai înalte decât locaţia evacuării ventilatoarelor SVEFGF;
4) ipotezele şi parametrii de intrare utilizaţi în calculele mediului exterior al clădirii;
5) ipotezele, detaliile încercărilor şi rezultatele încercărilor relevante în tunelul
aerodinamic;
6) încărcarea dată de presiunea vântului, încărcarea dată de zăpadă şi evaluările
temperaturilor ambiante scăzute pentru ventilatoare;
7) poziţiile relative ale ieşirilor de evacuare ale ventilatorului SVEFGF şi deschiderile
neprotejate în clădirile învecinate, ariile de circulaţie pentru pietoni şi căile de rulare
pentru vehicule în vecinătatea clădirii;
 Sisteme de ventilare pentru evacuarea
fumului şi gazelor fierbinţi
( DOCUMENTAŢIE )
28

c) informaţii asupra prevederilor de aer de admisie după cum urmează:

¤  1) detalii complete ale tuturor gurilor de aer de admisie, amplasarea
acestora şi metodei lor de operare;
¤  2) volumul total de aer de alimentare (numai pentru sisteme mecanice);
¤  3) viteza de curgere a aerului calculată la intrările de admisie pentru acest
aer;
d) evidenţa calculului utilizat pentru a arăta că diferenţa de presiune indusă
prin ventilatorul de evacuare dintr-o încăpere în care se produce, poate
depăşi diferenţele de presiune datorate impedanţelor de curgere ale
deschiderilor încăperii;
e) evidenţa utilizată pentru a arăta că încăperea în care se produce este
capabilă ca un ansamblu să reziste unei expuneri la temperaturi ale
fumului prevăzute prin proiect fără vreo pierdere sau că pierderea nu are
efect negativ asupra funcţionării SVEFGF;
f) evidenţa tuturor consideraţiilor de proiectare privind depresurizarea
atriumului, unde aceasta a fost propusă;
g) informaţii asupra metodei de calcul utilizate pentru a demonstra controlul
fumului unde sunt instalate sisteme de încălzire, ventilare şi climatizare.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
ATRIUM
29

Atrium - spaţiu închis, care nu este

necesar să fie aliniat pe verticală,
care trece prin două sau mai multe
etaje într-o clădire.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
ATRIUM
30

¨  Atrium-urile au devenit foarte răspândite

în ultimii ani în special pe segmentul
marilor spaţii comerciale, dar şi în cadrul
clădirilor de afaceri şi a ansamblurilor
rezidenţiale, datorită spaţiului deschis şi a
iluminării naturale oferite.
¨  Aceste spaţii devin însă o adevărată
provocare în ceea ce priveşte securitatea
la incendiu, tocmai datorită imposibilităţii
de a realiza compartimentări în vederea
limitării propagării incendiului, a fumului şi
gazelor fierbinţi.
¨  În această situaţie, căile de evacuare sunt
foarte vulnerabile şi pot fi rapid afectate
dacă sistemul de desfumare nu este
riguros proiectat.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
ATRIUM
31

Înălţimea liberă de fum

Când discutăm despre securitatea la

incendiu, un parametru foarte important
ce trebuie menţinut de sistemul de
evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi
este înălţimea liberă de fum.

Aceasta reprezintă înălţimea măsurată

de la nivelul incendiului până la baza
stratului de fum acumulat în atrium.
Înălţimea liberă de fum este calculată
prin proiect în vederea asigurării unui
strat de aer curat deasupra căilor de
evacuare.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
ATRIUM
32

¨  Studiile au demonstrat că pot apărea anumite situaţii ce pot

influenţa drastic eficacitatea sistemului de evacuare mecanică
a fumului şi gazelor fierbinţi din interiorul unui atrium.

¨  Un aspect care a atras atenţia multor proiectanţi şi cercetători

este posibilitatea ca aerul proaspăt să fie extras de ventilator
prin ruperea pernei de fum, atunci când aceasta este subţire.

¨  Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de

"plugholing" şi influenţează negativ eficacitatea SVEFGF-
ului, datorită faptului că se extrage aer proaspăt în dauna
fumului şi gazelor fierbinţi care se vor acumula şi vor coborî
punând în pericol securitatea căilor de evacuare.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
ATRIUM
33

Fenomenul de „plugholing”
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
ATRIUM
34

¨  Pentru a evita sau cel puţin pentru a

minimaliza efectele acestui fenomen se vor
folosi mai multe exhaustoare mici în locul
unuia mai mare.

¨  De asemenea, volumul de aer viciat extras va

fi limitat în funcţie de grosimea pernei de fum
acumulate sub exhaustoare.

¨  Tot în sensul de sporire a eficacităţii

sistemului se va ţine cont ca distanţa dintre
exhaustoare să fie în de ajuns de mare încât
fluxurile de aer viciat extras să nu
interacţioneze.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
ATRIUM
35

¨  Pe lângă fenomenul de „plugholing”, „ceiling jet”-ul este un alt

fenomen cu impact negativ asupra eficacităţii sistemului mecanic
de desfumare, acesta apărând la contactul penei de fum cu
tavanul.

¨  NFPA 92B (Guide for Smoke Management Systems in Malls, Atria,
and Large Areas - Quincy, Massachusetts 2000) recomandă ca
perna de fum acumulată să fie groasă îndeajuns încât să nu
permită antrenarea fumului într-un mişcare circulară sub tavan.

¨  Pentru aceasta se recomandă ca sistemul de evacuare a

fumului şi gazelor fierbinţi să permită acumularea unei perne de
fum cu o grosime de 10 până la 20% din înălţimea atriumului.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
ATRIUM
36

„Ceiling jet”-ul în interiorul unui atrium

 Sisteme de ventilare pentru evacuarea
fumului şi gazelor fierbinţi
PARCAJE SUBTERANE - NP 127:2009
37

În funcţie de numărul de autoturisme posibil de

parcat, parcajele subterane se clasifică în
următoarele tipuri:

– P1: de la 11 la 100 de autoturisme;

– P2: intre 101 şi 300 de autoturisme;
– P3: intre 301 şi 1.000 de autoturisme;
– P4: peste 1.000 autoturisme.
 Sisteme de ventilare pentru evacuarea
fumului şi gazelor fierbinţi
PARCAJE SUBTERANE - NP 127:2009
38

La parcajele subterane pentru autoturisme este obligatorie asigurarea

evacuării fumului în caz de incendiu prin sistemele:

a) tiraj natural-organizat;
b) tiraj mecanic;
c) alte sisteme de evacuare a fumului din parcajele subterane pot fi
utilizate numai dacă sunt incluse în reglementări tehnice de
specialitate sau sunt agrementate tehnic;
d) suplimentar, pentru dirijarea fumului spre gurile de evacuare pot fi
utilizate sisteme de tip jet/impuls fan.

În funcţie de amplasarea şi conformarea fiecărui parcaj subteran se

pot utiliza şi combinaţii ale sistemelor menţionate de evacuare a
fumului în caz de incendiu, cu respectarea prevederilor reglementărilor
tehnice aplicabile.
 Sisteme de ventilare pentru evacuarea
fumului şi gazelor fierbinţi
PARCAJE SUBTERANE - NP 127:2009
39

¨  Evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat este

admisă pentru parcările subterane cu maximum două
niveluri, dacă pentru fiecare nivel de parcare
deschiderile de admisie a aerului şi cele de evacuare a
fumului asigură suprafaţa minimă de 12 dm² pentru
fiecare autoturism. Distanţa dintre gurile de admisie a
aerului şi cele de evacuare a fumului poate fi de
maximum 75,00 m.

¨  Gurile de evacuare a fumului în sistem natural-organizat

sau tiraj mecanic se dispun alternat, în aşa fel încât să
asigure acoperirea satisfăcătoare a spaţiului ce se
desfumează şi debitele necesare stabilite în normativ.
 Sisteme de ventilare pentru evacuarea
fumului şi gazelor fierbinţi
PARCAJE SUBTERANE - NP 127:2009
40

¨  Evacuarea fumului în caz de incendiu prin tiraj mecanic se

asigură pentru parcaje si compartimente ale acestora, prin
guri de evacuare a fumului şi guri de admisie a aerului,
amplasate alternat, asigurându-se un debit de extracţie a
fumului de minimum 600 m³/oră/autoturism.

¨  Pentru parcajele şi compartimentele care nu sunt echipate cu

instalaţii automate de stingere a incendiului, debitul de
extracţie a fumului va fi de minimum 900 m³/oră/autoturism.

¨  Intrarea în funcţiune a sistemului de evacuare a fumului în

caz de incendiu cu tiraj mecanic dintr-un compartiment de
incendiu al parcajului, va întrerupe automat ventilarea
mecanică normală a parcajului.
 Sisteme de ventilare pentru evacuarea
fumului şi gazelor fierbinţi
PARCAJE SUBTERANE - NP 127:2009
41

¨  Admisia aerului în caz de incendiu poate fi naturală sau mecanică.

Debitul admisiei mecanice a aerului va fi 0,75 din debitul de fum
evacuat, cu o toleranţă de plus sau minus 10%.

¨  Gurile de evacuare a fumului şi de admisie a aerului aferente

sistemului de tiraj mecanic se racordează, prin tubulaturi separate,
la canale colectoare verticale, realizate cu pereţi rezistenţi la foc
(EI) minimum 180 de minute atunci când străbat alte niveluri de
parcare sau alte destinaţii.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
PARCAJE SUBTERANE
42

¨  Instalaţiile de evacuare a fumului prin tiraj mecanic se

prevăd cu acţionare automată în caz de incendiu şi
comenzi manuale dispuse lângă intrări şi în
dispeceratele de securitate sau atunci când nu sunt
obligatorii dispeceratele, la serviciul permanent de
supraveghere a parcajului.

¨  Gurile de evacuare a fumului prin tiraj natural-organizat

sau prin tiraj mecanic se dispun alternat, în aşa fel încât
să asigure acoperirea satisfăcătoare a spaţiului ce se
desfumează şi debitele necesare stabilite în normativ.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
PARCAJE SUBTERANE
43

¨  Gurile de admisie a aerului se montează la partea

inferioară a spaţiului care se desfumează, cu partea lor
superioară la maximum 1,00 m de pardoseală,
racordându-se direct sau prin tubulaturi la deschideri în
exterior sau ventilatoare. Uşile directe spre exterior sunt
considerate admisii de aer.

¨  Gurile de evacuare a fumului se montează la partea

superioară a spaţiului care se desfumează, in treimea
superioară a pereţilor sau in planşeu, racordându-se
direct sau prin tubulaturi la ventilatoare rezistente la foc.
În rampele interioare de circulaţie auto ale parcajelor se
interzice montarea gurilor de evacuare a fumului.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
PARCAJE SUBTERANE
44

Tubulaturile sistemului de evacuare natural-organizată a fumului

în caz de incendiu trebuie să respecte următoarele principii:

a) secţiunea lor va fi egală cu cea a gurilor la care sunt racordate;

b) raportul dintre laturile secţiunii tubulaturilor nu va fi mai mare de 2;
c) conductele verticale de evacuare nu vor avea mai mult de două
deviaţii, iar unghiul acestora faţă de verticală nu va depăşi 20º;
d) lungimea racordurilor orizontale ale tubulaturii de evacuare a
fumului nu va depăşi doi metri;
e) în interiorul spaţiului care se desfumează, tubulaturile trebuie să fie
etanşe la foc E 30-o-i, ve sau ho.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
PARCAJE SUBTERANE
45

Tubulaturile sistemului de evacuare a fumului prin tiraj

mecanic trebuie să respecte următoarele reguli:

a) secţiunea lor va fi egală cu cea a gurilor la care sunt

racordate;

b) raportul dintre laturile secţiunii tubulaturilor nu va fi mai

mare de 2;

c) în interiorul spaţiului care se desfumează, tubulaturile

trebuie să fie etanşe la foc E 30-o-i, ve sau ho.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
PARCAJE SUBTERANE
46

¨  Ventilatoarele de evacuare a fumului în caz de

incendiu vor fi rezistente la foc la 400ºC timp de 120
de minute, clasa F400 120, respectiv F200 120 în
cazul prevederii sprinklerelor, conform SR EN
12101-3 – Sisteme pentru controlul fumului şi căldurii
(gazelor fierbinţi) – Partea 3: Specificaţii pentru
ventilatoare mecanice de evacuare a fumului şi
căldurii (gazelor fierbinţi).

¨  Ventilatoarele de introducere a aerului şi de evacuare

a fumului în caz de incendiu se alimentează din sursa
de bază şi sursa de rezervă, potrivit prevederilor
reglementărilor specifice.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
PARCAJE SUBTERANE
47

Pentru a nu fi afectată în caz de incendiu funcţionarea ventilatoarelor de

evacuare a fumului amplasate în interiorul parcajului, acestea se amplasează
la mai mult de 3.00 m faţă de orice autoturism staţionat. În cazul în care
această condiţie nu poate fi respectată, ventilatorul se ecranează cu elemente
constructive rezistente la foc EI 60.
 Sisteme de ventilare pentru evacuarea
fumului şi gazelor fierbinţi
PARCAJE SUBTERANE
48

¨  La parcajele subterane de tip P3 şi P4, în

apropierea rampelor de acces se prevede la
nivelul de referinţă, un dispozitiv semnalizat
lizibil astfel încât să fie uşor de reperat atât
ziua cât şi noaptea, echipat cu comenzi
manuale prioritare, selective pe
compartimentele parcajului, care să permită
oprirea şi repornirea ventilatoarelor de
evacuare a fumului.
¨  În cazul în care parcajul este prevăzut cu
două sau mai multe astfel de dispozitive,
utilizarea unuia dintre dispozitive trebuie să
anuleze funcţionarea celorlalte.
¨  Pentru parcajele tip P1 şi P2, dispozitivul
echipat cu comenzi manuale se
amplasează în camera de supraveghere a
parcajului.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
PARCAJE SUBTERANE
49

¨  În ultima perioadă, pe plan european, a apărut soluţia de

evacuare mecanică de tip impuls utilizând ventilatoare de tip
jet fan, pentru a asigura controlul fumului în vederea facilitării
accesului pentru intervenţie al pompierilor.

¨  Principiul utilizat este controlul propagării fumului în tuneluri.

De asemenea acest principiu a stat la baza criteriului viteze în
sistemele de presurizare utilizate în clădirile înalte şi foarte
înalte, precum şi la cele alcătuite din mai multe
compartimente de incendiu.

¨  În tuneluri, ventilatoarele de tip jetfan sunt utilizate pentru a

realiza o viteză a aerului egală cu viteza fumului, pe o singură
direcţie de-a lungul tunelului, astfel încât să se prevină
propagarea fumului în această direcţie.
 Sisteme de ventilare pentru evacuarea
fumului şi gazelor fierbinţi
PARCAJE SUBTERANE
50

¨  Heselden a fost primul care a calculat viteza de propagare a fumului de la

incendiile la autovehicule produse în tuneluri.

¨  Fluxul de căldură prin convecţie la deschiderea încăperii – 3 Megawatt

incendiu de autoturism, intr-un tunel de 10 m lăţime şi 5 m înălţime, care
produce o viteză de propagare de 1.3 m/sec.
 Sisteme de ventilare pentru evacuarea
fumului şi gazelor fierbinţi
PARCAJE SUBTERANE
51

Sistemul constă în ventilatoare de dirijare a fumului şi ventilatoare de evacuare

a fumului, precum şi introduceri de aer. După detectarea incendiului de
instalaţia de semnalizare sunt activate ventilatoarele de evacuare a fumului,
iar pornirea ventilatoarelor de dirijare este activată după o perioadă de
întârziere, proiectată astfel încât să fie mai mare decât timpul de evacuare,
pentru ca evacuarea utilizatorilor să nu fie afectată de funcţionarea acestora,
prin dirijarea fumului şi gazelor fierbinţi în zonele din care se evacuează
ocupanţii.
 Sisteme de ventilare pentru evacuarea
fumului şi gazelor fierbinţi
PARCAJE SUBTERANE
52

¨  Numărul ventilatoarelor de dirijare activate trebuie

ales astfel încât volumul de aer dirijat să nu fie mai
mare decât volumul extras de către ventilatoarele de
evacuare.

¨  Pentru controlul fumului şi căldurii, parcajele se împart

în zone de maximum 2.000mp, echipate cu sisteme
de detecţie adresabile.

¨  Sistemul este activat la detectarea fumului, la viteză

mare de creştere a temperaturii sau detecţie
multiparametru.
 Sisteme de ventilare pentru evacuarea
fumului şi gazelor fierbinţi
PARCAJE SUBTERANE
53
 Sisteme de ventilare pentru evacuarea
fumului şi gazelor fierbinţi
PARCAJE SUBTERANE
54

¨  Se prezintă o variantă eficientă de amplasare a ventilatoarelor

ce compun sistemul jet-fun.
¨  Astfel, partea prin care se face aspiraţia aerului în ventilator
trebuie să fie la o distanţă de minim 0,5 m, iar partea prin care
se face refulare să fie la o distanţă de minimum 2 m de cea mai
apropiată grindă.
¨  se constată că înălţimea grinzii este un obstacol în realizarea
eficientă a ventilării parcajului, de aceea grinzile nu vor avea
înălţimea mai mare de 0.4 m.
 Sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi
COMPONENTE
55

Componente principale ale unui

SVEFGF:
-  ventilator;
-  exhaustor;
-  trape de fum;
-  grile admisie aer;
-  sisteme acţionare trape de
fum.
 SVEFGF – TRAPE DE FUM
56

În funcţie de tipul de mecanism care asigura deschiderea

capacului trapei există patru grupe de trape de desfumare:
1) Trape de desfumare mecanice - mecanismul de deschidere al
capacului cuprinde unul sau două telescoape
oleopneumatice (asemănătoare celor de la hayonul de
maşină)
2) Trape de desfumare pneumatice - mecanismul de deschidere
este bazat pe unul sau două pistoane pneumatice
3) Trape de desfumare electrice - deschiderea capacului este
facută cu ajutorul unui telescop electric
4) Trape de desfumare cu declanşare pirotehnică - deschiderea
capacului se face cu un mecanism ce acţionează cu ajutorul
unei microîncărcături pirotehnice.
 SVEFGF – TRAPE DE FUM
57

TRAPA DE FUM MECANICĂ :

1) Cu zavor mecanic, declansarea automata se face fi prin

existenta unei sigurante bimetal care la o anumita temperatura
se dezlipeste si are loc dezavorarea trapei de desfumare iar
comanda manuala se face individual pentru fiecare trapa printr-
un troliu cu cablu flexibil prin actionarea unui levier de comanda
(este utilizata in general pentru inaltimi mici si pentru numar mic
de trape, casa scarii, culoare de acces).

Pentru a realiza conexiunea dintre trolii si centrala de incendiu a

cladirii pentru comanda manuala centralizata in caz de incendiu
in trolii vin montate declansatoare electromagnetice ce declanseza
deblocarea lor in urma unui impuls electric de 24V plecat de la
centrala de incendiu.
 SVEFGF – TRAPE DE FUM
58

TRAPA DE FUM MECANICĂ :

2) Cu zavor pneumatic, declansare automata prin existenta unui

tremofuzibil calibrat la o anumita temeperatura, declansarea
manuala se face dintr-un panou de comanda dotat cu doua
butelii de CO2 (una in serviciu + una de rezerva).

Legatura intre panou si trapa de fum se face prin realizarea unor

trasee din teava de cupru. Se pot grupa mai multe trape la
un panou de comanda. In aceste panouri de comanda manuala se
monteaza declansatoare care actioneaza la impuls de 24V si care
declanseaza percutarea buteliei de CO2 in urma unui impuls de
24V venit dintr-o centrala de incendiu, conform noilor reglementari
din domeniul desfumarii.
 SVEFGF – TRAPE DE FUM
59

TRAPA DE FUM MECANICĂ :

3) Cu zavor electromagnetic 24V cu actionare la « ruptura », declansare

automata prin dezavorare la o anumita temperatura, declansare
manuala dintr-o centrala de incendiu, buton de alarmare, senzor de
fum in functie de scenariul de foc al cladirii, circuitul este tot timpul sub
tensiune de 24V (trebuie sa existe o sursa de alimentare independenta
fata de sistemul de alimentare al cladirii) iar in caz de incendiu poate
aparea una din urmatoarele situatii :

a) se ajunge la temperatura calibrata, se dezavoreste electromagnetul, se

deschide trapa
b) se realizeaza intreruperea alimentarii (ruptura) dintr-un buton sau din
centrala de incendiu
c) cablurile de alimentare pot fi deteriorate de incendiu (ruptura), automat
electromagnetii care le tin inchise se dezarmeaza si are loc
deschiderea trapelor de desfumare. 
 SVEFGF – TRAPE DE FUM
60

TRAPA DE FUM PNEUMATICA :

Declansarea automata a deschiderii se face cu ajutorul unui termofuzibil dotat

cu un microcartus cu CO2 (20 gr sau 40 gr in functie de dimensiunile trapei) si
o fiola de lichid termosensibil (calibrata la 93*C, standard)

a)  Declansarea manuala se face dintr-un panou de comanda dotat cu doua

butelii de CO2 (una in serviciu + una de rezerva). Legatura intre panou si
trapa de fum se face prin realizarea unor trasee din teava de cupru. Se pot
grupa mai multe trape la un panou de comanda. In aceste panouri de
comanda manuala sunt montate declansatoare electromagnetice care
actioneaza la impuls de 24V si care declanseaza percutarea buteliei de
CO2 in urma unui impuls de 24V venit din centrala de incendiu.
b)  Pe termofuzibilul existent in trapa de fum se poate instala un declansator
electromagnetic cu actionare la impuls 24 V declansare manuala dintr-o
centrala dintr-o centrala de incendiu, buton de alarmare, senzor de fum in
functie de scenariul de foc al cladirii.
 SVEFGF – TRAPE DE FUM
61

TRAPA DE FUM ELECTRICA

¨  Deschiderea capacului trapei se face cu ajutorul unui telescop

electric alimentat la 36V dintr-o centrala legata la 220V ce
contine un acumulator de siguranta si un intrerupator ce
permite declansarea manuala a deschiderii in caz de incendiu.
¨  Declansarea automata se face prin conectarea centralei de
comanda la un senzor de fum.
¨  Avantajul acestei trape de fum este dat de posibilitatea realizarii
desfumarii cat si a aerisirii zilnice cu acelasi telescop electric iar
principalul dezavantaj este costul ridicat al intregului sistem,
intrucat fiecare trapa necesita propriul sistem de comanda
manuala si automata care sa cuprinda centrala cu acumulator,
senzorul de fum, intrerupatorul de comanda manuala.
 SVEFGF - Actuatoare electrice
62

¨  Actuatoarele electrice liniare sunt o alternativa avantajoasa

a actionarilor cu cilindrii hidraulici sau pneumatici.

¨  Simplu de integrat, montat si manevrat in procese

automatizate, robuste si fara mentenanta, actuatoarele
electrice liniare cresc substantial performantele actionarii in
care sunt utilizate si reduc costurile finale.
 SVEFGF - Actuatoare electrice
63

Sistem de actionare cu cilindru Sistem de actionare cu actuator

hidraulic electric liniar
1. cilindru hidraulic
1. actuator
2. motor electric
3. pompa hidraulica 2. cutie control
4. rezervor hidraulic 3. comanda
5. supapa de sens
6. panou operare
7. dulap electric
8. supapa de siguranta
 Dezbatere
64

¨  60 minute

ASOCIATIA CENTRUL DE AFACERI RESITA