Sunteți pe pagina 1din 3

Stefania Petre

AMG III C

Promovarea sanatatii si prevenirea imbolnavirii

Sedentarismul

Promovarea sănătăii este definită ca fiind stiina si arta de a ajuta oamenii sa ajungă la o stare
optimă de sănătate prin creterea constientizării, adoptarea de schimbari benefice
în stilul de v i a t ă s i î n m e d i u l d e v i a ă .

Sedentarismul: se admite ca lipsa activităţii fizice si a miscării .


Stilul de viata sedentar este un mod de viata in care o persoana nu se angajeaza in suficiente
activitati fizice care ar face parte dintr-un stil de viata sanatos. Acesta este caracterizat de
perioade prelungite de repaus, indiferent ca este vorba despre vizionarea unor emisiuni, tv,
computer sau orice altceva. Oamenii care au un stil de viata sedentar, nu acorda aproape
deloc importanta activitatii fizice.
Potrivit unui studiu recent, stilul de viata sedentar este mult mai periculos pentru sanatate chiar
decat fumatul.
Efecte asupra sanatatii.
De-a lungul timpului s-au finalizat mai multe cercetari cu privire la stilul de viata sedentar al
unei persoane.
Concluziile acestor cercetari ar fi urmatoarele:
• obezitatea - este principalul efect al unui stil de viata sedentar. Pentru ca se consuma multe
calorii care nu se ard, acestea sunt depozitate in organism sub forma grasimii in exces. Iar
acesta este doar inceputul problemelor.
• risc crescut de boli de inima - inima trebuie sa fie irigata corespunzator de fazele
sanguine (arterele coronare), pentru ca aceasta sa functioneze normal. Un stil de viata
sedentar incetineste circulatia sangelui si vasele de sange devin rigide si se pot bloca. In
cazurile grave, acest lucru conduce la ateroscleroza si stop cardiac. Potrivit unui studiu, lipsa
de activitate fizica la varsta de mijloc creste riscul decesului de boli cardiovasculare cu 52% la
barbati si 28% la femei.
Efectul poate fi anulat însă prin activitate fizică moderată, efectuată pentru un interval scurt de
timp. Concluziile cercetătorilor arată că persoanele care fac plimbări ușoare, de cinci minute,
pentru fiecare oră petrecută stând jos, pot inversa astfel daunele produse asupra arterelor
picioarelor
• risc crescut de diabet zaharat- exercitiile fizice regulate contribuie la reglarea nivelului de
glucoza din sange. Conform cercetarilor, exercitiile fizice intensive pot imbunatati semnificativ
capacitatea organismului de a controla cantitatea de zahar din sange. Lipsa activitatii fizice,
duce la cresterea volumului de glucoza, functia pancreasului (care secreta insulina) fiind
suprasolicitata. Aceste lucruri cresc sansele de instalare a diabetului de tip 2.

• risc crescut de cancer - lipsa activitatii fizice creste riscul dezvoltarii anumitor tipuri de cancer:
cancerul de san, cancerul de colon, dar si alte tumori maligne. Riscul de a deceda de cancer,
este in acest caz de 45% la barbati si 28% la femei.
• risc crescut de osteoporoza - inactivitatea prelungita poate duce la scaderea densitatii
osoase. Membrele vor avea dificultati in a sustine si sprijini structura corpului. Artrita si
osteoporoza, caracterizate prin fragilitatea oaselor sunt favorizate de un stil de viata sedentar.
• scaderea tonusului muscular
• tulburari de somn - stilul de viata sedentar nu tensioneaza in nici un fel organismul, iar acesta
nu va simti prea des nevoia de odihna. Astfel vor aparea insomniile, in cazurile grave.
• dureri de cap - cercetatorii au constatat ca persoanele care nu au facut exercitii fizice sunt
Stefania Petre
AMG III C

predispuse cu pana la 14% la dezvoltarea durerilor de cap, de tipul migrenei, fata de cele care
fac exercitii fizice in mod constant.
• accelerarea procesului de imbatranire

O treime din copiii din intreaga lume sunt sedentari


Coordonatorul unui studio despre sedentarism, Regina Guthold, a aratat ca, in general, copiii nu
fac suficienta miscare, indiferent daca locuiesc in state dezvoltate sau nu. “In ceea ce priveste
activitatea fizica, nu am gasit diferente semnificative intre statele bogate si cele sarace”, a
declarat Regina Guthold. “Copilaria intr-o tara saraca nu inseamna neaparat ca micutii au
mai multa activitate fizica”.
La cercetare au participat 72.845 de copii din Europa, Asia, America de Nord, America de Sud
si Orientul Mijlociu, monitorizati in perioada 2003–2007. Realizatorii studiului considera
“adecvat” ca tinerii de aceasta varsta sa faca cel putin o ora de exercitii fizice pe zi, cinci zile
pe saptamana. Copiii care petrec trei sau mai multe ore pe zi uitandu-se la televizor sau stand
in fata calculatorului, in afara orelor de scoala sau a perioadei dedicate temelor, au fost
considerati sedentari.
Pentru a preveni sedentarismul este indicat un stil de viata rational, bazat pe o alimentatie
echilibrata, in care sa predomine consumul de cereale integrale, seminte, fructe si legume
proaspete, impreuna cu practicarea exercitiilor fizice in aer curat,

Pe locul 3 în Europa
Conform unor studii, România este pe locul al treilea în Europa în privinţa obezităţii la femei şi
pe locul al patrulea la bărbaţi.
Obezitatea este cauzată, în principal, de comportamentul alimentar. Tendinţa de a sări peste
micul dejun şi sedentarismul sunt alţi doi dintre factorii favorizanţi pentru problemele de
greutate.
- Sedentarismul face peste şapte milioane de victime anual
Cercetătorii spun că o alimentaţie necorespunzătoare şi lipsa de mişcare au dus la creşterea
cazurilor de boli de inimă: peste şapte milioane de oameni mor în fiecare an din cauza
sedentarismului.

Multiple studii au demonstrat că indivizii își pun viața în pericol din cauza stilului de viață inactiv,
lucru care întărește importanța practicării exercițiilor fizice zilnic. Sedentarismul a fost asociat
anterior cu o serie de afecțiuni cronice, precumboala Alzheimer sau cancerul de plămâni, colon
și endometrial. Un experiment a arătat că lipsa activității fizice produce modificări la nivelul
creierului, care afectează sănătatea inimii, iar alți experți au ajuns la concluzia că obiceiul e mai
periculos pentru inima femeilor de peste 30 de ani decât fumatul și obezitatea. Nu în ultimul
rând, sedentarismul ucide circa 3 milioane de oameni în fiecare an, potrivit datelor Organizației
Mondiale a Sănătății.

Clasificarea activitatilor fizice in functie de nivelul lor de intensitate

Principala forma de miscare este mersul in pas grabit - destinat oricarei persoane, indiferent de
varsta si de starea de sanatate pe care o are. Restul activitatilor fizice se muleaza pe specificul
medical al fiecaruia, diferentiindu-se in functie de varsta.

Intensitate foarte redusa: formele de miscare cotidiene (curatenie, dat cu aspiratorul, maturat,
dereticat, gatit), cantatul la diverse instrumente, mersul la piata etc.
Stefania Petre
AMG III C

Intensitate redusa: mersul normal (4 km/h), plimbarile, tenisul de masa, golful, competitiile sub
cerul liber.

Intensitate moderata: mersul rapid (6 km/h), gradinaritul, caratul de greutati, dansul de


societate, mersul pe bicicleta, natatia etc.

Intensitate crescuta: alergarea usoara (10 km/h), saritul corzii, fotbalul, baschetul, sporturile cu
combatanti (box, judo etc).

Intensitate mare: mersul la sala, competitiile sportive, tae-bo, gimnastica, aerobicul, culturismul,
etc.

Indiferent de maniera in care alegem sa facem miscare, trebuie sa intelegem ca activitatea


fizica joaca un rol vital in mentinerea sanatatii sistemului circulator si cardiorespirator, lupta
impotriva obezitatii si asigura confort fizic si mental.