Curriculum TIC Aprobat PDF

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A
COMUNICAŢIILOR
Curriculum opţional
Chişinău, 2013
Aprobat:
 la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces verbal nr.7 din 08
octombrie 2013;
 prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. 1022 din 28 octombrie 2013.
Grupul de lucru:
Anatol Gremalschi, doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Tehnică a

Moldovei – coordonator;
Angela Prisăcaru, grad didactic unu, consultant, Direcţia Învăţământ preuniversitar,
Ministerul Educaţiei;
Iurie Mocanu, şef al Direcţiei E-transformare şi Informatizare, Ministerul
Educaţiei
Lilia Ivanov, grad didactic unu, şef adjunct, Agenţia de Asigurare a Calităţii,
Ministerul Educaţiei;
Ludmila Gremalschi, şefa secţiei Tehnologii Informaţionale, Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei;
Gheorghe Chistruga, grad didactic superior, profesor de Informatică, Liceul teoretic
“Mihai Eminescu”, or. Drochia;
Sergiu Corlat, grad didactic superior, lector superior, Universitatea de Stat din
Tiraspol (cu sediul în Chişinău);
Arcadi Malearovici, grad didactic superior, director interimar, Centrul Tehnologii
Informaţionale şi Comunicaţionale în Educaţie;
Igor Bercu, inginer licenţiat, Centrul de Guvernare Electronică;
Corina Negară, doctor în pedagogie, conferenţiar, Universitatea de Stat
”A.Russo”, Bălţi
2 / 65
Preliminarii
Curriculumul la disciplina Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor este un document

normativ şi obligatoriu pentru realizarea procesului de predare-învăţare a acestei discipline
opţionale de studiu în clasele VIIIIX şi X-XII, profilurile real şi umanist.
Ca disciplină şcolară, Tehnologia informaţiei şi a Calculatoarelor are drept scop
principal dezvoltarea competenţelor de prelucrare a informaţiei reprezentate în formă de date
numerice, texte, imagini, fişiere grafice, fişiere audio şi fişiere video. Studierea disciplinei se
întemeiază pe următoarele principii:
 îmbinării proceselor de predare-învăţare a cunoştinţelor teoretice cu activităţile
practice la calculator;
 adaptării cunoştinţelor predare la vârsta elevilor;
 interdisciplinarităţii;
 adecvării metodelor de predare-învăţare la instruirea asistată de calculator;
 echilibrării încărcăturii informaţionale şi continuităţii între clase prin eşalonarea
materialului studiat în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevului şi în concordanţă cu
performanţele produselor-program de instruire, programelor de aplicaţii şi programelor de
sistem ale calculatoarelor personale;
 diferenţierii şi individualizării predării-învăţării;
 stabilirii unui nivel obligatoriu de pregătire în domeniul tehnologiei informaţiei şi a
comunicaţiilor şi formării capacităţilor de avansare în însuşirea temelor necunoscute şi în
aplicarea tehnologiilor informaţionale moderne.
Funcţiile Curriculumului „Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor”:

 act normativ al procesului de predareînvăţareevaluare a tehnologiei informaţiei şi
a comunicaţiilor în contextul unei pedagogii axate pe competenţe;
 reper pentru proiectarea didactică şi desfăşurarea procesului educaţional din
perspectiva unei pedagogii axate pe competenţe;
 componentă de bază pentru elaborarea strategiei de evaluare;
 orientare a procesului educaţional spre formare de competenţe la elevi;
 componentă fundamentală pentru elaborarea manualelor şcolare, ghidurilor
metodologice, manualelor electronice, testelor de evaluare.
Beneficiari
Curriculumul este destinat profesorilor din instituţiile preuniversitare, specialiştilor
principali la disciplină, autorilor de manuale şi ghiduri metodologice, elevilor.
Administrarea disciplinei
Disciplina este organizată pe următoarele module:
I. Prezentări electronice. Nivel avansat.
II. Tehnoredactarea digitală.
III. Tehnici de prelucrare audio-vizuală.
IV. Grafica pe calculator.
V. Fotografia digitală.
VI. Programarea vizuală.
3 / 65
VII. Programarea Web.
VIII. Prelucrări avansate ale datelor.
Se preconizează că predarea oricărui din modulele incluse în curriculum poate fi

realizată pe parcursul unui an de studii, iar alegerea modulelor este la discreţia elevilor.
La alegerea modulului se va ţine cont şi de gradul de dotare a laboratoarelor de
informatică cu calculatoarele şi produsele-program destinate prelucrărilor avansate a datelor
numerice, textelor, imaginilor, fişierelor grafice, fişierelor audio şi fişierelor video.
Nr. de unităţi de
Aria Nr. de ore pe
Statutul disciplinei Modulul conţinuturi pe
curriculară an
module
Modulul I 11 34
Modulul II 6 34
Modulul III 7 34
Opţională,
clasele VIIIIX şi Modulul IV 6 34
Tehnologii
X-XII, profilurile Modulul V 5 34
real şi umanist
Modulul VI 4 34
Modulul VII 4 34
Modulul VIII 5 34
Notă:
Modulele VI şi VIII se recomandă a fi studiate în clasele liceale.
I. Concepţia didactică a disciplinei
Definirea disciplinei Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor

Ca disciplină aplicativă, Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor are drept obiect de
studiu metodele de elaborare, proiectare, implementare, deservire tehnică şi utilizare a
produselor-program de prelucrare a informaţiilor reprezentate în formă de date numerice,
texte, imagini, fişiere grafice, fişiere audio şi fişiere video. Ca domeniu de activitate,
Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor include implementarea, întreţinerea şi utilizarea
produselor-program destinate păstrării, transmiterii şi prelucrării informaţiilor digitale: datele
numerice, documentelor text, documentelor grafice, secvenţelor audio şi video.
În calitate de disciplină şcolară, Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor are drept
scop formarea de competenţe de utilizare avansată a principalelor produse-program destinate
prelucrărilor de date numerice, textelor, imaginilor, secvenţelor audio şi video, de elaborare a
unor programe elementare de calculator şi de proiecte care să valorifice capacitatea de
organizare şi creativitate digitală.
4 / 65
Statutul disciplinei în planul de învăţământ
Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor este o disciplină opţională în aria curriculară
„Tehnologii”.
Valoarea formativă a disciplinei

Scopul instruirii la disciplina Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor în
învăţământul secundar general constă în:
 studierea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor ca o ştiinţă aplicativă, care
contribuie la formarea de competenţelor generale de bază în domeniul utilizării eficiente a
echipamentelor de calcul şi a produselor-program pentru colectarea, prelucrarea şi
transmiterea informaţiilor text, grafice, audio şi video;
 formarea deprinderilor practice de prelucrare digitală a informaţiei;
 formarea deprinderilor practice de instalare, configurare, întreţinere şi utilizare a
produselor-program, destinate stocării, transmiterii şi prelucrării informaţiilor text, grafice,
audio şi video;
 formarea deprinderilor practice de elaborare a programelor de calculator destinate
stocării şi prelucrării datelor experimentale, organizării unei interacţiuni eficiente între om şi
calculator.
Principiile specifice predării-învăţării disciplinei Tehnologia Informaţiei şi a

Comunicaţiilor
Curriculumul la disciplina Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor propune un
model de studiu integrat, bazat pe utilizarea manualelor electronice şi a produselor-program
pentru prelucrarea informaţiilor reprezentate în formă digitală, care contribuie la formarea la
elevi a unei concepţii unitare despre informatică, ştiinţa calculatoarelor şi a reţelelor,
mijloacele digitale de comunicaţii.
În acest context, se conturează următoarele principii specifice ale disciplinei Tehnologia
Informaţiei şi a Comunicaţiilor:
1. Principiul abordării integrate a disciplinei – structurarea conţinuturilor într-un
model integrat, modular, concentric, care are ca scop crearea şi dezvoltarea competenţelor
digitale ale elevului în scopul utilizării sistemelor informatice şi cultivării continue a
capacităţii de organizare şi creativitate tehnică.
2. Principiul centrării activităţii/demersului didactic pe elev – acceptarea unui model
de învăţare activă, centrat pe elev, orientat către activităţi individuale sau în grup, care să
permită dezvoltarea independenţei de acţiune, originalităţii, creativităţii, capacităţii de lucru în
echipă, combinând acestea cu individualizarea ritmului de învăţare.
3. Principiul funcţionalităţii/utilităţii sociale a procesului didactic, care presupune
dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor necesare pentru integrarea organică a elevilor în
societatea informaţională. Principiul este realizat în baza rezolvării unor situaţii de problemă,
depăşirea cărora contribuie la formarea capacităţilor de autoperfecţionare (autoinstruire).
4. Principiul corelaţiei interdisciplinare, care presupune abordarea unui demers
didactic interdisciplinar cu toate disciplinele şcolare, prin utilizarea principiilor şi metodelor
informatice pentru rezolvarea de probleme, elaborarea proiectelor, prelucrare de informaţii
specifice disciplinelor şi utilizarea resurselor educaţionale digitale.
5 / 65
Orientări generale de predare-învăţare a disciplinei „Tehnologia Informaţiei şi a
Comunicaţiilor”
Procesul general de predare–învăţare a disciplinei Tehnologia Informaţiei şi a
Comunicaţiilor este elaborat în contextul sistemului de competenţe pentru învăţământul
preuniversitar.
Competenţa şcolară este definită ca un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe,
capacităţi, deprinderi şi atitudini dobândite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte
specifice de realizare, adaptate vârstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea
rezolvării problemelor cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală.
II. Competenţe-cheie/transversale
1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi.

2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat.
3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină.
4. Competenţe acţional-strategice.
5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare.
6. Competenţe interpersonale, civice, morale.
7. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie.
8. Competenţe digitale în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC).
9. Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori).
10. Competenţe antreprenoriale.
III. Competenţele trans-disciplinare

Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi:
 stăpânirea metodologiei de integrare a cunoştinţelor de bază despre natură, om şi
societate în scopul satisfacerii nevoilor şi acţionării pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii
personale şi sociale.
Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat:

 comunicare argumentată în limba maternă/limba de stat în situaţii reale ale vieţii;
 comunicare într-un limbaj ştiinţific argumentat.
Competenţe de comunicare într-o limbă străină:

 cunoaşterea unei limbi străine;
 comunicare argumentată într-o limbă străină în situaţii reale de viaţă.
Competenţe de bază în Matematică, Ştiinţe şi Tehnologie:

 organizarea activităţii personale în condiţiile unor tehnologii aflate în permanentă
schimbare;
 dobândirea şi stăpânirea de cunoştinţe fundamentale din domeniile matematică,
informatică, ştiinţe ale naturii şi tehnologii în coraport cu nevoile sale;
 propunerea de idei noi în domeniile ştiinţifice.
6 / 65
Competenţe acţional-strategice:
 proiectarea propriilor activităţi, orientarea către rezultatul final, propunerea de soluţii
de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii;
 acţionarea autonomă şi creativă în diverse situaţii de viaţă în scopul protecţiei
mediului ambiant.
Competenţe digitale, în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC):

 utilizarea în situaţii reale a instrumentele cu acţiune digitală;
 crearea de documente în domeniul comunicativ şi informaţional şi utilizarea în
situaţii reale a serviciile electronice, inclusiv a Internetului.
Competenţe interpersonale, civice, morale:

 colaborarea în grup/echipă, prevenirea situaţiilor de conflict, respectarea opiniilor
semenilor săi;
 manifestarea unei poziţii civice active, solidaritate şi coeziune socială pentru o
societate nondiscriminatoare;
 acţionarea în diferite situaţii de viaţă în baza normelor şi valorilor moral-spirituale.
Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare:

 gândire critică asupra activităţii sale în scopul autodezvoltării continue şi
autorealizării personale;
 asumarea responsabilităţi pentru un mod sănătos de viaţă;
 adaptarea la condiţii şi situaţii noi.
Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori):

 orientarea în sistemele de valori ale culturii naţionale şi culturilor altor etnii în scopul
aplicării lor creative şi autorealizării personale;
 toleranţă în receptarea valorilor interculturale.
Competenţe antreprenoriale:
 cunoştinţe şi abilităţi de autorealizare în domeniul antreprenorial în condiţiile
economiei de piaţă;
 alegerea conştientă a ariei de activitate profesională în viitor.
IV. Competenţe specifice la “Tehnologia Informaţiei şi a

Comunicaţiilor”
1. Elaborarea prezentărilor electronice destinate largului public şi /sau publicării pe

suporturi electronice.
2. Tehnoredactarea digitală a documentelor destinate publicării pe suporturi electronice
şi / sau de hârtie.
3. Prelucrarea digitală a înregistrărilor audio şi video.
4. Crearea şi prelucrarea imaginilor grafice vectoriale şi de tip rastru.
5. Fotografierea cu ajutorul aparatelor digitale, editarea şi prelucrarea artistică a
imaginilor foto.
7 / 65
6. Asigurarea securităţii informaţionale a calculatoarelor personale şi a mijloacelor de
comunicaţii digitale utilizate.
7. Elaborarea programelor de calculator bazate pe utilizarea interfeţelor grafice.
8. Elaborarea programelor de calculator pentru aplicaţiile Web.
9. Prelucrări avansate ale datelor experimentelor din domeniul ştiinţelor reale şi cele
socio-umane.
10. Organizarea propriilor activităţi şi respectarea prevederilor normativ-juridice şi etice
privind lucrul cu mijloacele digitale de colectare, stocare, transmitere şi prelucrare a
informaţiei.
11. Respectarea normelor de protecţie a muncii în laborator şi în utilizarea mijloacelor de
colectare, stocare, transmitere şi prelucrare digitală a informaţiei.
V. Repartizarea temelor pe module şi pe unităţi de timp

Modulul I. Prezentări electronice. Nivel avansat
Nr. Teme Nr. de ore

1. Aplicaţii de elaborare a prezentărilor 1+1
2. Operaţiile de bază asupra obiectelor prezentărilor electronice 1+1
3. Introducerea, editarea şi structurarea textului 1+1
4. Crearea şi editarea tabelelor 1+1
5. Crearea şi editarea diagramelor 1+1
6. Inserarea şi editarea imaginilor de tip rastru 1+1
7. Grafica orientată pe obiecte 1+2
8. Inserarea şi editarea obiectelor 4+4
9. Inserarea şi editarea diapozitivelor 2+1
10. Modele şi şabloane 2+2
11. Derularea prezentărilor în faţa unei audienţe 2+2
Total 34
Modulul II. Tehnoredactarea digitală
Nr. Teme Nr. de ore

1. Tipuri şi corpuri de literă 4+1
2. Structura paginii documentului digital 4+1
3. Importul, editarea şi structurarea textului 6+1
4. Importul / crearea obiectelor externe 6+1
5. Elemente grafice primare 5+1
8 / 65
Nr. Teme Nr. de ore
6. Exportul documentului final 3+1
Total 34
Modulul III. Tehnici de prelucrare audio-vizuală
Nr. Teme Nr. de ore

1. Informaţia audio 1+1
2. Digitalizarea informaţiei audio 1+1
3. Funcţiile de bază ale editoarelor digitale de fişiere audio 2+2
4. Informaţia video în formă digitală 1+1
5. Digitalizarea informaţiei video 4+4
6. Funcţiile de bază ale editoarelor digitale de fişiere video 4+6
7. Servicii online de diseminare a informaţiilor multimedia 2+4
Total 34
Modulul IV. Grafica pe calculator
Nr. Teme Nr. de ore

1. Imagini cu rastru . Editarea elementară 2+3
2. Imagini cu rastru. Editare avansată 4+6
3. Stocarea imaginilor cu rastru 1+2
4. Crearea imaginilor vectoriale 2+6
5. Editarea imaginilor vectoriale 2+6
Total 34
Modulul V. Fotografia digitală
Nr. Teme Nr. de ore

1. Noţiunile de bază ale fotografiei digitale 4+1
2. Echipamente digitale pentru fotografi 6+1
3. Utilizarea camerei digitale 7+1
4. Tehnici de prelucrare a fotografiilor 7+1
5. Stocarea produselor finale 5+1
Total 34
9 / 65
Modulul VI. Programarea vizuală
Nr. Teme Nr. de ore

1. Noţiuni elementare despre programarea orientată pe obiecte 2+2
2. Medii de programare vizuală 2+2
3. Formulare şi componente de control 10+12
4. Elemente de grafică 2+2
Total 34
Modulul VII. Programarea Web
Nr. Teme Nr. de ore

1. Istoria Internetului şi a programării Web 1+1
2. Bazele programării HTML 6+3
3. Elaborarea stilurilor în cascadă (CSS) 2+2
4. Bazele programării PHP. Baze de date MySQL 10+9
Total 34
Modulul VIII. Prelucrări avansate ale datelor
Nr. Teme Nr. de ore

1. Prelucrări avansate a informaţiilor din bazele de date în formă de liste 2+2
2. Metodologia experimentală a ştiinţelor umanistice 2+2
Descrierea matematică a informaţiilor primare din domeniul ştiinţelor
3. 2+2
umanistice
4. Utilizarea statisticilor descriptive în ştiinţele umanistice 2+2
Utilizarea produselor-program pentru analiza avansată a datelor din
5. 6+12
domeniul ştiinţelor umanistice
Total 34
Note:
1. Repartizarea orelor pe teme este orientativă.
2. Ordinea temelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau didactică.
10 / 65
VI. Subcompetenţe, unităţi de conţinut, activităţi de învăţare şi
evaluare pe module
Teme / Conţinuturi / Activităţi de învăţare şi evaluare

Subcompetenţe
Noţiuni-cheie (recomandate)
1. Aplicaţii de elaborare a prezentărilor

Cunoaşterea şi utilizarea Prezentări electronice: Exerciţii de:
interfeţelor grafice ale  prezentare;  Deschidere şi de închidere a unei
utilizatorului din  structura prezentări.
componenţa aplicaţiilor de prezentării;  Deschidere şi de închidere a mai
elaborare a prezentărilor. multor prezentări simultan.
 fereastră de
aplicaţie;  Identificare şi de explicare a
 diapozitiv; destinaţiei elementelor ferestrei
 format implicit. aplicaţiei de elaborare a
prezentărilor.
 Identificare şi de explicare a
destinaţiei elementelor ferestrelor de
document.
 Utilizare a modurile de vizualizare a
prezentărilor.
Studii de caz:
 Avantajele şi neajunsurile
prezentărilor convenţională (cu
ajutorul planşelor tipărite şi / sau
desenate);
 Prezentarea digitală (cu ajutorul
mijloacelor multimedia).
Proiecte (exemple):
 Elaborarea unei prezentări
convenţionale (planşe tipărite şi / sau
desenate).
 Elaborarea aceleiaşi prezentări în
format digital (cu ajutorul
mijloacelor multimedia).
Cunoaşterea şi utilizarea Structura ierarhică a Exerciţii de:

structurii ierarhice a prezentărilor  Explicare a structurii ierarhice a
prezentărilor electronice. prezentărilor electronice.
Obiectele din  Redare intuitivă (prin desen) a
componenţa structurii ierarhice a prezentărilor
prezentărilor: electronice.
 diapozitivul,  Identificare şi de explicare a
11 / 65
Subcompetenţe
 casetele de text, destinaţiei obiectelor din componenţa
 textul, prezentărilor electronice propuse de
 tabelele, profesor.
 imaginile,
 secvenţele
multimedia.
2. Operaţiile de bază asupra obiectelor prezentărilor electronice

 Cunoaşterea şi Editarea prezentărilor: Exerciţii de:
utilizarea operaţiilor  Introducerea  Introducere a informaţiilor.
de bază asupra informaţiilor.  Selectare a informaţiilor.
obiectelor  Selectarea  Copiere a informaţiilor.
prezentărilor informaţiilor.  Mutare a informaţiilor.
electronice.  Copierea  Ştergere a informaţiilor.
informaţiilor.  Căutare şi înlocuire a informaţiilor.
 Mutarea
Studii de caz:
informaţiilor.
 Elemente comune şi elemente ce
 Ştergerea
diferă în introducerea şi editarea
informaţiilor. informaţiilor în cazul aplicaţiilor de
 Căutarea şi procesare a textelor şi cele de
înlocuirea elaborare a prezentărilor.
informaţiilor. Proiecte:
 Analiza comparată a produselor-
program proprietare şi celor libere,
destinate elaborării şi derulării
prezentărilor digitale.
 Cunoaşterea şi Salvarea Exerciţii de:

utilizarea formatelor prezentărilor.  Salvare a prezentării sub acelaşi
fişierelor ce conţin Formatele de fişiere nume.
prezentările digitale de prezentări digitale.  Salvare a prezentării sub un alt
nume.
 Identificare a celor mai răspândite
formate de fişiere: PPT, PPS, RTF,
HTML, GIF, WMF.
 Explicare a destinaţiei celor mai
răspândite formate de fişiere: PPT,
PPS, RTF, HTML, GIF, WMF.
 Salvare a prezentării sub un alt
format de fişier.
12 / 65
Subcompetenţe
3. Introducerea, editarea şi structurarea textului

 Introducerea şi Inserarea casetelor de Exerciţii de:
editarea textelor din text pe diapozitive.  inserare şi de formatare a casetelor
componenţa Formatarea textului: de text;
prezentărilor;  font;  introducere şi editare a textelor;
 dimensiune;  formatare a textelor conform
 stil de afişare; modelelor propuse;
 aliniere;  creare şi ordonare a listelor
 culoare; numerotate sau marcate;
 marcaje de listă;  copiere, mutare şi ştergere a textelor;
 intervalul între  creare a prezentărilor ce conţin texte
linii. conform modelelor propuse.
Selectarea, copierea, Proiecte:
mutarea şi ştergerea  Elaborarea de prezentări ce conţin
fragmentelor de text. texte în limba de instruire.
Formatarea casetelor
de text.
 Utilizarea Instrumentele Exerciţii de:

instrumentelor de destinate analizei  Explicare a modului în care se
corectare a textelor. lexicale şi analizei efectuează analiza lexicală şi analiza
gramaticale a textelor gramaticală a textelor.
 Setare a informaţiilor referitoare la
limba sau limbile în care este scris
textul.
 Verificare lexicală a textului.
 Verificare gramaticală a textului.
 Utilizare a dicţionarului de sinonime.
 Actualizare a dicţionarelor
electronice.
Proiecte:
 Elaborarea de prezentări ce conţin
texte în mai multe limbi.
4. Crearea şi editarea tabelelor

 Cunoaşterea şi Structura tabelelor: Exerciţii de:
înţelegerea structurii  rând,  Identificare a componentelor unui
tabelelor  denumire de rând, tabel: rând, coloană, celulă, conţinut
 coloană, de celulă.
 denumire de  Inserare într-un tabel existent a
rândurilor, coloanelor sau celulelor.
13 / 65
Subcompetenţe
coloană,  Ştergere dintr-un tabel existent a
 celulă, rândurilor, coloanelor sau celulelor.
 conţinut de  Modificare a dimensiunilor
celulă. rândurilor, coloanelor şi celulelor..
 Utilizarea tabelelor. Inserarea şi editarea Exerciţii de:

tabelelor  Inserarea unui tabel standard.
 Desenarea unui tabel.
 Introducerea şi editarea informaţiilor
într-un tabel.
 Formatarea informaţiilor din celule.
 Formatarea celulelor: umbre şi
chenare.
 Formatarea tabelelor.
 Importarea tabelelor.
Studii de caz:
 Analiza comparată a gradului de
percepţie a informaţiei prezentate în
formă de text şi a celei prezentate în
formă de tabele.
Proiecte:
tabele.
5. Crearea şi editarea diagramelor

 Cunoaşterea şi Structura diagramelor: Exerciţii de:
înţelegerea destinaţiei  tipul diagramei,  Identificare a obiectelor unei
şi stricturii  zona diagramei, diagrame: titlul, zona de desenare,
diagramelor. axele, indicatorii de date, legenda.
 zona de afişare,
 axa categoriilor,  Identificare a destinaţiei tipurilor de
 axa valorilor,
diagrame: cu coloane, cu bare,
liniare, circulare
 indicatorii de
 Explicare a destinaţiei tipurilor de
date,
diagrame: cu coloane, cu bare,
 legenda.
liniare, circulare.
 Modificare a datelor numerice din
foaia de date a unei diagrame.
Studii de caz:
percepţie a informaţiei prezentate în
formă de tabel şi a celei prezentate în
formă de diagramă.
 Analiza comparată a avantajelor şi
14 / 65
Subcompetenţe
dezavantajele fiecărui tip de
diagramă.
 Utilizarea diagramelor Inserarea şi editarea Exerciţii de:

diagramelor  Creare a diagramelor cu ajutorul
aplicaţiilor încorporate în editorul de
texte.
 Importare a diagramelor din
aplicaţiile de calcul tabelar.
 Formatare a elementelor unei
diagrame: titlul, zona de desenare,
axele, legenda, indicatorii de date.
 Alegere a tipului de diagramă în
funcţie de specificul datelor supuse
prelucrării.
Studii de caz:
percepţie a uneia şi aceleiaşi
informaţi, prezentate pe diagrame de
diverse tipuri.
Proiecte:
diagrame de diferite tipuri pentru
activităţile din cadril disciplinelor
şcolare studiate: fizică, chimie,
geografie, istorie, limbă etc.
6. Inserarea şi editarea imaginilor de tip rastru

 Inserarea imaginilor în Inserarea imaginilor Exerciţii de:
prezentare din locaţii pe diapozitive: - inserare a imaginilor furnizate de
externe, bibliotecile  dintr-o locaţie aplicaţia de prezentări electronice;
aplicaţiei; externă; - inserare a imaginilor din surse
 Utilizarea  din biblioteca externe;
instrumentelor aplicaţiei de - inserare a imaginilor scanate;
încorporate de prezentări; - inserare a textelor artistice;
desenare;  din dispozitivele - copiere şi redimensionare a
 Elaborarea foto digitale şi desenelor;
prezentărilor ce conţin scannere.
texte şi imagini - decupare a fragmentelor imaginilor
Formatarea inserate;
grafice; imaginilor: - modificare a gamei coloristice a
 poziţionarea; imaginilor;
 redimensionarea; - ajustare a parametrilor de
15 / 65
Subcompetenţe
 selectarea gamei luminozitate şi contrast a imaginilor;
coloristice; - creare a prezentărilor ce conţin
 ajustarea imagini conform modelului propus.
parametrilor de Proiecte de:
luminozitate şi  Elaborare a prezentărilor ce conţin
contrast; imagini pentru activităţile din cadrul
 rotirea disciplinelor şcolare studiate: fizică,
imaginilor; chimie, geografie, istorie, limbă etc.
 decuparea
fragmentelor de
imagini.
7. Grafica orientată pe obiecte

 Cunoaşterea şi Modul de Exerciţii de:
înţelegerea structurii reprezentare şi  Explicare a noţiunilor de grafică
imaginilor vectoriale procesare a imaginilor orientată pe puncte şi grafică
vectoriale. orientată pe obiecte.
Primitivele grafice:  Determinare a tipului imaginilor
 linie, propuse de către profesor.
 dreptunghi,  Identificare a primitivelor grafice în
 elipse, imaginile propuse de către profesor.
 arcuri, Studiu de caz:
 forme neregulate,  Analiza comparată a avantajelor şi
 casete neajunsurilor imaginilor de tip rastru
explicative, şi ale celor vectoriale.
 figuri pre-
desenate.
 Utilizarea imaginilor Crearea şi formatarea Exerciţii de:

vectoriale imaginilor vectoriale.  Desenare a primitivelor grafice: linie,
dreptunghi, elipse, arcuri, forme
neregulate, casete explicative, figuri
pre-desenate.
 explicare şi determinare a
proprietăţilor primitivelor grafice
propuse: linia de contur, umplerea cu
culoare.
 Efectuare a operaţiilor de bază
asupra obiectelor grafice: inserarea,
mutarea, ştergerea, rotirea, gruparea
şi de-gruparea, stabilirea ordinii de
afişare.
16 / 65
Subcompetenţe
 Creare a imaginilor prin inserarea şi
editarea primitivelor grafice.
 Formatare a imaginilor în grafica
bazată pe obiecte.
Proiecte de:
 Elaborare a prezentărilor ce conţin
imagini vectoriale pentru activităţile
din cadrul disciplinelor şcolare
studiate: fizică, chimie, geografie,
istorie, limbă etc.
8. Inserarea şi editarea obiectelor

 Cunoaşterea şi Obiectele Exerciţii de:
utilizarea obiectelor convenţionale din  Explicare a proprietăţilor obiectelor
convenţionale. componenţa convenţionale din componenţa
prezentărilor şi prezentărilor: casete de text, tabele,
proprietăţile lor: diagrame, imagini.
 casete de text,  Inserare, ştergere şi mutare a
 tabele, obiectelor convenţionale.
 diagrame,  Copiere a şi mutare a obiectelor
 imagini. convenţionale între documente.
Proiecte de:
obiecte convenţionale pentru
activităţile din cadrul disciplinelor
 Cunoaşterea şi Efectele de animaţie Exerciţii de:

utilizarea efectelor de  Explicare a efectelor de animaţie şi a
animaţie. proprietăţilor acestora.
 Adăugare a efectelor de animaţie
vizuală.
 Adăugare a efectelor de animaţie
sonoră.
Studii de caz:
percepere a informaţiei din cadrul
prezentărilor cu şi fără efecte de
animaţie.
Proiecte de:
17 / 65
Subcompetenţe
efecte de animaţie pentru activităţile
din cadrul disciplinelor şcolare
studiate: fizică, chimie, geografie,
istorie, limbă etc.
 Cunoaşterea şi Obiectele multimedia Exerciţii de:

utilizarea obiectelor din componenţa  Explicare a proprietăţilor obiectelor
multimedia. prezentărilor şi multimedia ce pot fi inserate într-un
proprietăţile lor: document: diagrame interactive,
 diagrame secvenţe sonore, secvenţe video.
interactive,  Inserare, ştergere şi mutare a
 secvenţe sonore, obiectelor multimedia.
 secvenţe video.  Copiere a şi mutare a obiectelor
multimedia între documente.
Studii de caz:
percepere a informaţiei din cadrul
prezentărilor cu şi fără obiecte
multimedia.
Proiecte de:
imagini obiecte multimedia pentru
activităţile din cadrul disciplinelor
9. Inserarea şi editarea diapozitivelor

 Cunoaşterea şi Structura Exerciţii de:
utilizarea operaţiilor diapozitivelor.  Selectare a diapozitivelor.
de editare a Operaţii asupra  Inserare şi de ştergere a
diapozitivelor. diapozitivelor. diapozitivelor.
Efecte asupra  Mutare a diapozitivelor în cadrul
diapozitivelor. aceleiaşi prezentări sau între
prezentări diferite.
 Adăugare a efectelor de tranziţie
între diapozitive.
 Schimbare a efectelor de tranziţie
între diapozitive.
 Cunoaşterea şi Editarea diapozitivul Exerciţii de:

utilizarea principal  Stabilire a modelului-tip a
diapozitivului diapozitivelor din componenţa unei
18 / 65
Subcompetenţe
principal prezentări.
 Inserare, ştergere şi editare a
obiectelor diapozitivului principal.
 Adăugare a unui text în subsolul
tuturor sau anumitor diapozitive.
 Inserare a datei actualizate automat
sau neactualizate în subsolul
diapozitivelor.
 Numerotare automată a
diapozitivelor.
Studii de caz:
 Analiza comparată a volumului de
lucru în cazul elaborării prezentărilor
cu şi fără utilizarea diapozitivului
principal.
Proiecte de:
 Elaborare a prezentărilor bazate pe
utilizarea diapozitivului principal
pentru activităţile din cadrul
disciplinelor şcolare studiate: fizică,
chimie, geografie, istorie, limbă etc.
10. Modele şi şabloane

 Cunoaşterea şi Aplicarea modelelor Exerciţii de:
utilizarea modelelor şi şi şabloanelor  Explicare a noţiunilor de model
a şabloanelor. (design) şi de şablon.
 Utilizare a modelelor predefinite de
amplasare a conţinutului pe
diapozitive.
 Formatare a diapozitivelor cu
ajutorul modelelor predefinite.
 Creare a prezentărilor noi utilizând
şabloanele predefinite.
 diapozitivelor.
Studii de caz:
 Analiza comparată a volumului de
lucru în cazul elaborării prezentărilor
cu şi fără utilizarea modelelor şi a
şabloanelor.
Proiecte de:
 Elaborare a prezentărilor bazate pe
utilizarea modelelor şi a şabloanelor
pentru activităţile din cadrul
19 / 65
Subcompetenţe
disciplinelor şcolare studiate: fizică,
chimie, geografie, istorie, limbă etc.
11. Derularea prezentărilor în faţa unei audienţe

 Cunoaşterea şi Modalităţi de derulare Exerciţii de:
aplicarea modalităţilor a prezentărilor.  Tipărire a rezumatelor (handouts) la
de derulare a imprimanta locală sau de reţea;
prezentărilor.  Ascunderea şi afişarea
diapozitivelor.
 Pornirea unei prezentări cu rulare
automată.
 Rularea automată a prezentării cu
revenirea la anumite diapozitive.
 Folosirea în procesul derulării a
instrumentelor de referire:
cursorului, stiloului, marcatorului,
radierei.
Studii de caz:
percepere a informaţiei în cazul
derulării prezentărilor cu şi fără
rezumate, rularea automată sau
interactivă, cu sau fără folosirea
instrumentelor de referire.
Proiecte de:
 Derulare a prezentărilor elaborate.
20 / 65

Subcompetenţe
1. Tipuri şi corpuri de literă

 Cunoaşterea tipologiei Tipuri de corpuri de Exerciţii de:
fonturilor. literă (fonturi):  Scriere a textelor tematice cu
 Utilizarea corpurilor  standard; aplicare ulterioară a diverselor tipuri
de literă adecvate  cu serife de fonturi;
pentru diferite  fără serife  Determinare a fontului adecvat
categorii de  decorative; documentului;
documente digitale.
 simbolice;  Determinare a caracteristicilor
 Adăugarea fonturilor fontului, adecvate documentului.
în sistemul de operare. Fonturi frecvent
utilizate: Probleme de:
 Times,  căutare şi selecţie a fonturilor cu
 Arial, caracteristici stabilite apriori;
 Courier,  argumentare a selecţiei unui anumit
 Helvetica, font pentru un document dat;
 Schoolbook,  *Adăugare în sistemul de operare a
 Book Antiqua,
unor fonturi externe cu proprietăţi
prestabilite.
 Impact.
Studii de caz:
Caracteristicile
fonturilor:  Tipografia lui Gutenberg;
 Dimensiune,  Istoria fonturilor digitale;
 Variaţie  Metode de clasificare a fonturilor.
(îngroşat, Proiecte (exemple):
înclinat,  Crearea colecţiei de fonturi;
subliniat),  Elaborarea titlului: ziar şcolar,
 Registru, buletin informativ;
 Indice.
Surse de fonturi:
 Biblioteci de
fonturi online,
 Colecţii
specializate.
Adăugarea fonturilor:
 Identificarea
elementului de
control pentru
gestionarea
fonturilor,
 Adăugarea
fonturilor,
 Testarea
21 / 65
Subcompetenţe
accesibilităţii,
 Verificarea
setului de
caractere
accesibile.
2. Structura paginii documentului digital

 Identificarea Elementele structurale Exerciţii de:
principalelor elemente ale paginii.  Selectare a formatului paginii,
structurale ale paginii. Elemente geometrice: marginilor, numărului de coloane;
 Utilizarea aplicaţiilor  format,  Setare a proprietăţilor antetului /
specializate pentru  spaţii albe subsolului;
stabilirea parametrilor exterioare,  Selectare a numărului de coloane.
de structură a paginii. coloane.  Completare a antetului / subsolului
 Estimarea numărului Blocuri  Numerotare a paginii
necesar de pagini în informaţionale:
dependenţă de  Creare, redimensionare, poziţionare
 antet, casete text;
volumul datelor.
 content,  Creare, redimensionare, poziţionare
 Estimarea
 subsol. casete grafice.
caracteristicilor
corpurilor de literă în Elemente repetitive: Studii de caz:
dependenţă de diverse  Numerotare  evoluţia aplicaţiilor pentru Desktop
restricţii. pagini, Publishing;
 Aplicarea principiilor  Informaţii despre  domeniile de utilizare a aplicaţiei
generale de amplasare document. InDesign .
a elementelor Casete de conţinut: Proiecte:
structurale repetitive.  Text,
 elaborarea structurii unei cărţi de
 Obiecte externe, vizită
 Grafică.  elaborarea structurii unui pliant
 elaborarea structurii unui buletin
informativ;
 elaborarea structurii unui ziar şcolar.
3. Importul, editarea şi structurarea textului

 Identificarea Importul textului: Exerciţii de:
metodelor de import a  Importul direct  Import direct a secvenţelor din fişiere
secvenţelor / fişierelor prin memoria text, aplicaţii de oficiu;
text. bufer,  Recunoaştere a textului scanat cu
 Aplicarea  Recunoaşterea ajutorul aplicaţiilor de recunoaştere a
instrumentelor de textului scanat, textului.
verificare a ortografiei  Linkajul fişierelor  Import al textului prin stabilirea
şi dicţionarelor
22 / 65
Subcompetenţe
incorporate. text. legăturilor cu fişierul sursă.
 Elaborarea, editarea şi Opţiuni de editare:  Editare directă a textului (căutare /
aplicarea stilurilor  Căutarea şi înlocuire).
pentru paragrafe / înlocuirea  Aplicare a opţiunilor de verificare
secvenţe text. automată; ortografică a textului.
 Selectarea şi  Aplicare a dicţionarelor monolingve
activarea specializate.
dicţionarelor  Creare / editare / aplicare a stilurilor
specializate de paragraf.
monolingve; Studii de caz:
 Selectarea şi
 avantajele utilizării stilurilor de text;
activarea
 Principiile de selecţie a stilurilor
opţiunilor de
separare a pentru subtitluri;
silabelor.  Stiluri organizate ierarhic.
Stiluri de paragraf / Proiecte:
text:  Elaborarea stilurilor de paragraf
 Setarea / editarea pentru pliant, buletin informativ, ziar
proprietăţilor şcolar;
primare: Font,  Elaborarea (folosind un limbaj de
Dimensiune, programare de nivel înalt) a unui
Interval, Spaţiere, program demonstraţional pentru
Aliniere, Pre / setarea / afişarea opţiunilor separare
post spaţii, Offset a cuvintelor pe silabe.
stânga / dreapta,
Tabulări.
 Setarea / editarea
proprietăţilor
secundare:
Culoare,
Compresie /
extindere,
grosime,
Deplasare
verticală,
Deplasare prima
linie, Control linii
”orpfan”,
”widow”
 Aplicarea
stilurilor: Directă,
Prin selecţie,
Automată
23 / 65
Subcompetenţe
4. Importul / crearea obiectelor externe

 Înţelegerea necesităţii Opţiuni de importare Exerciţii de:
unor multiple moduri a imaginilor:  Importare directă a imaginilor în
de inserare a  Importul direct document;
obiectelor în prin memoria  Integrare a imaginilor în document;
document. bufer,
 Referire a imaginilor în document;.
 Realizarea importului  Integrarea în
 Ajustare a proprietăţilor imaginilor
fişierelor grafice cu document a
rastru (imagini, incluse în document
imaginii
fotografii, scheme,  Creare a obiectelor în terţe aplicaţii
originale,
etc.). şi copiere ulterioară în mediul de
 Referirea

tehnoredactare
Utilizarea obiectelor fişierelor grafice.
create în terţe aplicaţii.  Ajustare a proprietăţilor obiectelor
Ajustarea

importate;
Utilizarea tehnicii proprietăţilor
OLE pentru crearea  Creare directă a obiectelor în mediul
imaginilor
obiectelor externe de tehnoredactare;
 Poziţionare,
nemijlocit în mediul  Elaborare a formulelor matematice;
 Dimensiuni /
de tehnoredactare.  Elaborare a schemelor fizice;
proporţii;
 Utilizarea aplicaţiilor  Elaborare a formulelor chimice.
 colorare,
specializate pentru Studii de caz:
 transparenţă;
crearea: textelor
 fundal, chenar.  Priorităţile şi punctele slabe ale
matematice, schemelor
Opţiuni de importare / copierii directe / integrării / referirii
fizice, formulelor
creare a obiectelor: obiectelor în mediul de
chimice, obiectelor
tehnoredactare.
grafice.  Importul direct
 Topul aplicaţiilor specializate de
prin memoria
bufer, creare a obiectelor vizuale pentru
editura digitală
 Crearea /
Integrarea în Proiecte:
document a  Elaborarea şi integrarea obiectelor
obiectului din necesare pentru producerea:
aplicaţia originală  Cărţii de vizită
(OLE).  Pliantului publicitar
Ajustarea  Buletinului informativ
proprietăţilor  Ziarului şcolar.
obiectelor:
 Aliniere /
racordare la
textul de bază;
 Dimensiuni /
proporţii;
 Colorare;
 Spaţiu alb
(ocolire text).
24 / 65
Subcompetenţe
5. Elemente grafice primare

 Clasificarea Tipuri de elemente Exerciţii de:
elementelor grafice grafice primare:  creare casete pentru text şi obiecte
primare.  casete; externe;
 Utilizarea elementelor  linii;  Setare a proprietăţilor casetelor
grafice primare în  figuri geometrice;  Creare obiecte grafice primare: linii,
pagină.  obiecte clip-art poligoane, elipse;
 Descrierea/ ajustarea (vectoriale).  Setare a proprietăţilor obiectelor
proprietăţilor Caracteristicile primare;
elementelor grafice elementelor grafice  Creare a grupurilor de obiecte şi
primare. primare: modificare a acestora;
 contur: tip linie,  Modificarea aranjării obiectelor pe
grosime, nivele.
 culoare, fundal, Studii de caz:
culoare,
 Avantajele şi dezavantajele
transparenţă.
obiectelor grafice vectoriale;
Operaţii asupra
 Impactul elementelor grafice primare
obiectelor grafice
asupra designului paginii;
primare
Proiecte:
 grupare / de-
grupare /  Elaborarea ediţiilor paginile cărora
regrupare; conţin elemente grafice primare:
 ordonare /
infografice, ziarul şcolar, revista
reordonare pe şcolară
nivele;
 repoziţionare /
redimensionare.
6. Exportul documentului final

 Cunoaşterea Echipamente de tipar Exerciţii de:
deosebirilor dintre specializate  creare originale tipărite a
procesele prepress şi  Imprimante foto / documentelor elaborate;
cele de multiplicare. laser / jet de  creare originale digitale în formate
 Utilizarea aplicaţiilor rezoluţie înaltă portabile a documentelor elaborate
pentru generarea pentru tiparul  Setare a parametrilor documentului
documentelor în originalelor; portabil în dependenţă de destinaţia
formate independente  Imprimante foto / acestuia;
de platformă. laser / jet de
 Creare / stocare a arhivelor
 Gestionarea arhivelor viteză înaltă
documentelor publicate.
de date. pentru tiparul
tirajelor mici şi Studii de caz:
medii;  Istoria echipamentelor digitale pentru
tipar;
25 / 65
Subcompetenţe
 Echipamente  Securitatea documentelor portabile;
profesionale Proiecte:
pentru tiraje de  Crearea şi stocarea arhivelor ediţiilor
volum mare. elaborate la curs.
Tipuri de documente
originale:
 Tipărite pe hârtie
/ peliculă;
 În format digital,
portabil: PDF,
DJVU.
Proprietăţile
documentului portabil
 Includerea
imaginilor /
obiectelor;
 Includerea /
transformarea
fonturilor;
 Destinaţia
documentului;
 Securitatea
documentului.
Arhiva documentului
publicat:
 Fişierul original
în mediul de
tehnoredactare;
 Fişierul original
în format
portabil;
 Colecţia de
fonturi utilizate;
 Colecţia de
imagini originale;
 Colecţia de
obiecte externe
incorporate.
26 / 65

Subcompetenţe
PRELUCRAREA INFORMAŢIEI AUDIO
1. Informaţia audio
 Cunoaşterea şi Sunetul ca fenomen Exerciţii de:
înţelegerea principiilor fizic. Parametrii ce  descriere a domeniilor de activitate
fizice de propagare a caracterizează umană în care se utilizează
undelor sonore percepţia de către om a informaţia audio;
 Cunoaşterea şi undelor sonore.  descriere şi comparare a parametrilor
utilizarea parametrilor undelor sonore din perspectivă
principali ai percepţiei lor de către fiinţele umane;
semnalelor audio  descriere şi explicare a factorilor
audio ce pot periclita sănătatea
fiinţelor umane.
Studii de caz:
 Percepţia diverselor semnale sonore
de către fiinţa umană.
 Impactul modificării parametrilor
semnalelor sonore asupra percepţiei
acestora de către fiinţa umană.
2. Digitalizarea informaţiei audio

 Înţelegerea şi Codificarea digitală a Exerciţii de:
utilizarea metodelor de informaţiei audio:  explicare a principiilor de codificare
digitalizare a  frecvenţa de şi decodificare a datelor audio;
informaţiei audio discretizare,  determinare a volumului datelor
 Cunoaşterea  pasul de cuantificare audio necomprimate cunoscând
principiilor de a semnalului audio. parametrii de codificare;
funcţionare şi Compresia şi  determinare a formatului audio
utilizarea decompresia datelor cunoscând extensiunile denumirilor
convertoarelor audio audio. de fişiere;
 Cunoaşterea şi Redarea informaţiei  de identificare şi de explicare a
utilizarea formatelor audio. Ratele de biţi. parametrilor de bază şi a
de bază a fişierelor ce Programe de calculator caracteristicilor principale ale
conţin informaţii audio şi echipamente de echipamentelor frecvent utilizate în
codificare şi colectarea, înregistrarea, prelucrarea
decodificare a datelor şi reproducerea secvenţelor audio.
audio. Studii de caz:
Formatele fişierelor ce  Analiza comparată a softurilor
conţin date audio: destinate prelucrărilor digitale audio.
WAV, FLAC, MP3,  Analiza comparată a echipamentelor
AIF. destinate prelucrărilor digitale audio.
 Analiza comparată a formatelor de
fişiere audio.
Proiecte:
 Cercetarea modului în care variaţia
27 / 65
Subcompetenţe
frecvenţei de discretizare a
semnalelor sonore influenţează
calitate de redare a acestora.
 Cercetarea modului în care variaţia
pasului de cuantificare a semnalelor
sonore influenţează calitate de redare
a acestora.
 Cercetarea modului în care
compresia semnalelor sonore
influenţează calitate de redare a
acestora.
3. Funcţiile de bază ale editoarelor digitale de fişiere audio

 Cunoaşterea şi Înregistrarea şi redarea Exerciţii de:
utilizarea facilităţilor semnalelor sonore.  utilizare a principalelor facilităţi ale
de bază ale editoarelor Vizualizarea unui editor digital audio;
digitale audio. semnalelor sonore.  analiză comparată a înregistrărilor
 Utilizarea editoarelor Prelucrarea semnalelor uneia şi aceiaşi secvenţe sonore
digitale audio pentru sonore: efectuate în formate audio diferite;
prelucrarea  secvenţierea şi  analiză a calităţii de redare a
secvenţelor sonore. concatenarea secvenţelor audio în dependenţă de
 Crearea şi prelucrarea fragmentelor parametrii de înregistrare şi stocare;
înregistrărilor audio. audio;  conversie a formatelor fişierelor
 transformări de audio;
amplitudine  de transmitere a fişierelor audio prin
(amplificare, diferite mijloace de comunicaţii
mixare digitale.
normalizare); Proiecte:
 modificarea  elaborare a fundalului audio pentru
tonului şi a duratei un eveniment şcolar;
de redare;  mixare a semnalelor audio ce provin
 filtrarea de la mai multe surse pe durata unui
semnalelor eveniment şcolar;
sonore;  elaborare a pistelor sonore pentru
 aplicarea filmele video ale evenimentelor
efectelor. şcolare.
 Analiza sunetului:
 analiza spectrală;
 modificarea
volumului.
Conversiile de formate
audio.
28 / 65
Subcompetenţe
PRELUCRAREA INFORMAŢIEI VIDEO
4. Informaţia video în formă digitală
 Cunoaşterea şi Lumina ca fenomen Exerciţii de:
înţelegerea principiilor fizic. Parametrii ce  descriere a domeniilor de activitate
fizice de propagare a caracterizează umană în care se utilizează
undelor percepţia de către om a informaţia video;
electromagnetice. undelor  descriere şi comparare a parametrilor
 Cunoaşterea şi electromagnetice. undelor electromagnetice din
utilizarea parametrilor perspectivă percepţiei lor de către
principali ai fiinţele umane;
semnalelor video.  descriere şi explicare a factorilor
video ce pot periclita sănătatea
fiinţelor umane.
Studii de caz:
 Percepţia diverselor unde
electromagnetice de către fiinţa
umană.
 Impactul modificării parametrilor
undelor electromagnetice asupra
percepţiei acestora de către fiinţa
umană.
5. Digitalizarea informaţiei video

 Înţelegerea şi Codificarea digitală a Exerciţii de:
utilizarea metodelor de informaţiei video:  explicare a principiilor de codificare
digitalizare a  frecvenţa de şi decodificare a datelor video;
informaţiei video discretizare în  determinare a volumului datelor
 Cunoaşterea timp, video necomprimate cunoscând
principiilor de  frecvenţa de parametrii de codificare;
funcţionare şi discretizare în  determinare a formatului video
utilizarea spaţiu, cunoscând extensiunile denumirilor
convertoarelor video  pasul de de fişiere;
 Cunoaşterea şi cuantificare a  de identificare şi de explicare a
utilizarea formatelor semnalului video; parametrilor de bază şi a
de bază a fişierelor ce  puterea de caracteristicilor principale ale
conţin informaţii video rezoluţie; echipamentelor frecvent utilizate în
 numărul de culori colectarea, înregistrarea, prelucrarea
de bază. şi reproducerea secvenţelor video.
Compresia şi Studii de caz:
decompresia datelor  Analiza comparată a softurilor
video. destinate prelucrărilor digitale video.
Redarea informaţiei  Analiza comparată a echipamentelor
video. Ratele de biţi. destinate prelucrărilor digitale video.
Programe de calculator  Analiza comparată a formatelor de
şi echipamente de fişiere video.
codificare şi Proiecte:
29 / 65
Subcompetenţe
decodificare a datelor  Cercetarea modului în care variaţia
video. frecvenţei de discretizare a
Formatele fişierelor ce semnalelor video influenţează
conţin date audio: calitate de redare a acestora.
WMV, AVI, MPEG,  Cercetarea modului în care variaţia
M1V, ASF. pasului de cuantificare a semnalelor
video influenţează calitate de redare
a acestora.
 Cercetarea modului în care
compresia semnalelor video
influenţează calitate de redare a
acestora.
6. Funcţiile de bază ale editoarelor digitale de fişiere video

 Cunoaşterea şi Înregistrarea şi redarea Exerciţii de:
utilizarea facilităţilor secvenţelor video.  utilizare a principalelor facilităţi ale
de bază ale editoarelor Prelucrarea unui editor digital video;
digitale video. secvenţelor video:  analiză comparată a înregistrărilor
 Utilizarea editoarelor  secvenţierea şi uneia şi aceiaşi secvenţe efectuate în
digitale pentru concatenarea formate video diferite;
prelucrarea fragmentelor  analiză a calităţii de redare a
secvenţelor video. video; secvenţelor video în dependenţă de
 Crearea şi prelucrarea  montarea parametrii de înregistrare şi stocare;
înregistrărilor video. fragmentelor  conversie a formatelor fişierelor
video; video;
 transformări  de transmitere a fişierelor video prin
temporale; diferite mijloace de comunicaţii
 asocierea pistei digitale.
sonore; Proiecte:
 modificarea  elaborare a fundalului video pentru
duratei de redare; un eveniment şcolar;
 filtrarea  mixare a semnalelor video ce provin
semnalelor video; de la mai multe surse pe durata unui
 aplicarea eveniment şcolar;
efectelor.  montare a filmărilor ale
 subtitrarea evenimentelor şcolare.
secvenţelor video;
conversia formatelor.
30 / 65
Subcompetenţe
7. Servicii online de diseminare a informaţiilor multimedia
 Cunoaşterea şi Principalelor servicii Exerciţii de:
utilizarea principalelor online de diseminare a  căutare a informaţiilor multimedia în
servicii online de informaţiilor Internet;
diseminare a multimedia:  înregistrare şi de creare a propriilor
informaţiilor  catalogul profiluri în cadrul serviciilor online;
multimedia serviciilor;  publicare a propriilor elaborări
 facilităţile oferite multimedia;
de serviciilor  crearea în paginile Web a legăturilor
frecvent utilizate către propriile resurse multimedia
de largul public; disponibile online.
 căutarea Studiu de caz:
resurselor  Analiza comparată a avantajelor şi a
multimedia dorite; neajunsurilor serviciilor online de
 diseminarea diseminare a informaţiilor
propriilor multimedia.
elaborări Proiecte:
multimedia;  Crearea şi publicarea de resurse
 redactarea multimedia ce prezintă largului
secvenţelor public clasa şi şcoala în care învaţă
multimedia în elevul.
regim online.  Crearea şi publicarea de resurse
Elemente de drept: multimedia ce prezintă largului
 Drepturi de autor; public pasiunile (hobby) elevului.
 Drepturi conexe;
 Licenţe pentru
distribuţie (CCL);
 Antiplagiarismul
multimedia.
31 / 65

Subcompetenţe
Noţiuni - cheie (recomandate)
EDITOARE GRAFICE PENTRU IMAGINI CU RASTRU
1. Imagini cu rastru . Editarea elementară

 Identificarea Noţiunile de bază: Exerciţii de:
elementelor unei - Pixel,  Identificare a elementelor imaginii
imagini cu rastru. - Rastru, cu rastru.
 Utilizarea - Imagine cu rastru,  Deschidere / închidere a unui fişier
instrumentelor grafic cu rastru.
- Rezoluţie,
editorului grafic  Modificare a scalei de vizualizare a
- Dimensiuni,
pentru gestionarea imaginii cu rastru (până la pixeli
fişierelor grafice - Model de culoare.
distincţi).
 Utilizarea Spaţiu de lucru al
 Modificare a dimensiunilor /
echipamentelor editorului grafic:
rezoluţiei imaginii cu rastru.
digitale pentru - Panouri,
 Decupare a fragmentelor imaginii cu
importul fişierelor - Meniuri,
rastru.
grafice în mediul - Instrumente,
 Modificare a formatului grafic.
editorului grafic - Rigle, riglete,
 Modificare a modelului de culoare.
 Utilizarea ghidaje,
instrumentelor  Selectare a instrumentului necesar
- Personalizarea
editorului grafic din barele de instrumente.
spaţiului de lucru.
pentru transformări  Activare / dezactivare panouri, rigle,
Crearea imaginii cu
geometrice a fişierelor riglete, ghidaje.
rastru:
grafice  Personalizare a spaţului de lucru.
- Setări geometrice:
 Aplicarea  Creare a unei imagini noi în spaţiul
dimensiuni,
instrumentelor de lucru al editorului grafic:
rezoluţie;
editorului grafic dimensiuni, rezoluţie, model de
- Setări coloristice:
pentru modificarea culoare.
model culoare;
modelului de culoare  Selectare a formatului grafic pentru
a fişierelor grafice - Format grafic:
imaginea curentă.

BMP, JPEG, TIFF,
Aplicarea  Importare a unei imagini cu rastru cu
transformărilor PNG, PDF.
ajutorul memoriei bufer.
artistice asupra Importul imaginii cu
 Importare a unui fişier grafic extern.
fişierelor grafice rastru:
 Importare a fişierelor din camera
- Importul direct /
foto digitală / smartphone.
memorie bufer
- Scanare a fişierelor grafice.
- Import fişier
- Desenare / redesenare a elementelor
- Import dispozitiv:
imaginii utilizând instrumentele:
cameră foto, peniţă, pensulă, colorare fundal,
scanner. figuri geometrice.
Instrumente pentru - Selectare a proprietăţilor peniţei,
desen: pensulei, figurilor geometrice.
- Peniţa,
- Selectare a măştilor de formă:
- Pensula, patrulater, elipsă, arbitrară.
32 / 65
Subcompetenţe
- Fundal, - Decupare a fragmentelor imaginii
- Figuri / primitive utilizând operaţia de forfecare.
grafice. - Selectare a culorii cu ajutorul
Gestionarea instrumentului pipeta.
proprietăţilor - Radierea unor fragmente ale imaginii
instrumentelor de cu ajutorul instrumentului radieră.
desen. - Setare a proprietăţilor instrumentului
Instrumente pentru radieră.
selecţie şi editare: - Decupare a unor fragmente ale
- Selector, imaginii cu ajutorul instrumentului
- Măşti, cuţit.
- Foarfece, - Setare a proprietăţilor instrumentului
- Pipetă, cuţit.
- Radieră, - Inserare a textului în imaginea cu
rastru.
- Cuţit.
- Editare a textului inserat în imagine.
Prelucrarea textului:
- Formatare a textului inserat în
- Instrumente de
imagine.
scriere,
- Spaţiere a simbolurilor.
- Editarea textului,
- Formatare a paragrafelor.
- Formatarea
caracterelor, - Adăugare contur la elementele
selectate ale imaginii.
- Spaţierea,
- Reglare nivel transparenţă a
- Formatarea
fragmentelor de imagine selectate.
paragrafelor,
- Reglare nivel umbrire a fragmentelor
Alte instrumente:
de imagine selectate.
- Setare contur,
- Aplicare directă asupra imaginii a
- Setare
efectelor artistice accesibile (mozaic,
transparenţă, sticlă udă, cristalizare, textură,
- Setare umbre, estompare).
- Aplicare efecte Studii de caz:
standard,. - evoluţia editoarelor grafice în
distribuţie liberă;
- evoluţia editoarelor grafice
comerciale.
Proiecte:
- concursul posterelor tematice;
- Crearea colecţiei digitale de semne
rutiere.
2. Imagini cu rastru. Editare avansată

- Cunoaşterea noţiunilor Obiecte: Exerciţii de:
fundamentale pentru - Creare, - Selectare a instrumentelor adecvate
33 / 65
Subcompetenţe
editarea avansată a - Editare pentru delimitarea / crearea
fişierelor grafice cu - Clonare, obiectelor.
rastru. - Ordonare, - Editare a conţinutului obiectelor,
- Aplicarea selectivă a - Grupare / de- copiere, clonare obiecte.
transformărilor asupra grupare / - Ordonare a obiectelor suprapuse
fragmentelor de regrupare. - Grupare / de-grupare / regrupare a
imagini. obiectelor.
Straturi:
- Aplicarea - Creare şi editare straturi.
- Adăugarea /
transformărilor editarea, - Repartizare a obiectelor pe straturi.
geometrice / artistice
- Selecţia, gruparea - Selecţie a straturilor.
asupra textului.
şi legarea, - Grupare a straturilor.
- Integrarea
- Mutarea, stivuirea - Legare a straturilor.
fragmentelor din
diverse surse într-o blocarea. - Gestionare a straturilor: mutare,
singură imagine. Prelucrarea avansată a reordonare, blocare, etc.
textului: - Scalare a obiectelor text.
- Scalarea şi rotirea, - Rotire a obiectelor text.
- Efecte de text: - Amplasare a textului conform
geometrice, traiectoriei.
artistice. - Amplasare a textului în container.
Efecte speciale
- Aplicare a efectelor artistice textului.
personalizate:
- Aplicare a efectelor personalizate în
- Geometrice 3D,
studiu asupra imaginii / obiectului
- Estompare,
- Setare a proprietăţilor efectului în
- Filtre cameră foto, studiu aplicat asupra imaginii /
- Contur, obiectului.
- Textură, Proiecte:
- Claritate. - concursul posterelor tematice;
- crearea colecţiei digitale de placate
pentru securitatea circulaţiei rutiere.
3. Stocarea imaginilor cu rastru

- Cunoaşterea tipologiei Produse finale: Exerciţii de:
purtătorilor de - Tipărite; - tipar al imaginilor cu rastru;
informaţii. - Digitale, - vizualizare a seriilor de imagini
- Selectarea suportului de - Albume, - Creare a profilului grafic propriu pe
date adecvat. platformele web specializate;
- Arhive.
- Utilizarea tehnicilor şi - Creare a albumelor locale / web;
Stocarea albumelor /
serviciilor WEB pentru arhivelor: - Creare a arhivelor locale / web;
editarea / transmiterea
- locală: purtători de - Gestionare a albumelor locale / web;
fotografiilor digitale.
informaţie locali * Studii de caz:
- Alcătuirea albumelor
- web: servere de date - Flickr – platformă web specializată
publice şi a
34 / 65
Subcompetenţe
portofoliului web. pentru imagini;
profesional. Platforme web pentru - Picassa – instrument Google pentru
- Cunoaşterea şi aplicarea stocare / organizare organizarea pe web a albumelor
legislaţiei naţionale şi albume: digitale.
internaţionale în - albume foto pe Proiecte:
domeniul dreptului de platforme sociale, şi - Elaborarea albumelor foto digitale
autor. specializate: creare, tematice: Şcoala mea, Localitatea
adăugare, editare, mea, Prietenii mei.
organizare.
Elemente de drept:
- Drepturi de autor,
- Drepturi conexe,
- Licenţe pentru
distribuţie (CCL)
- Antiplagiarismul
foto.
EDITOARE GRAFICE VECTORIALE
4. Crearea imaginilor vectoriale

- Identificarea Noţiuni introductive: Exerciţii de:
elementelor unei - Punct / nod, - Identificare a elementelor şi
imagini vectoriale. - Linie: dreaptă, proprietăţilor unei imagini vectoriale
- Utilizarea Curbă Besier, existente.
instrumentelor - Deschidere / închidere a unui fişier -
- Rezoluţie,
editorului grafic imagine vectorială.
- Dimensiuni,
pentru crearea
- Model de culoare. - Modificare a scalei de vizualizare a
imaginilor vectoriale imaginii vectoriale.
şi vectorizarea Spaţiu de lucru al
editorului grafic - Modificare a dimensiunilor imaginii
imaginilor cu rastru
vectorial: vectoriale.
- Panouri, - Selectare a instrumentului necesar din
barele de instrumente.
- Meniuri,
- Activare / dezactivare panouri, rigle,
- Instrumente,
riglete, ghidaje.
- Rigle, riglete,
- Personalizare a spaţului de lucru.
ghidaje
- Creare a unei imagini vectoriale noi
- Personalizarea
în spaţiul de lucru al editorului grafic.
spaţiului de lucru.
- Desenare / redesenare a elementelor
Crearea imaginii
imaginii utilizând instrumentele:
vectoriale:
trasatorul de linii, convertorul de
- Setări geometrice:
linii, patrulater, poligon, primitive
unităţi de măsură, grafice, caroiaje.
dimensiuni.
Studii de caz:
Instrumente pentru
35 / 65
Subcompetenţe
desen: - evoluţia editoarelor grafice vectoriale
- Trasator de linii, în distribuţie liberă;
- Convertor de linii, - evoluţia editoarelor grafice vectoriale
- Patrulatere, comerciale.
- Poligoane,
- Primitive grafice,
- Constructor
caroiaje,
- Gestionarea
proprietăţilor
instrumentelor de
desen.
5. Editarea imaginilor vectoriale

- Utilizarea Instrumente pentru Exerciţii de:
instrumentelor selecţie şi editare: - Selectare a proprietăţilor liniilor şi
editorului grafic - Selector obiecte / domeniilor interioare ale obiectelor şi
pentru transformări noduri, figurilor geometrice.
geometrice a - Foarfece, - Decupare a fragmentelor imaginii
imaginilor vectoriale. - Pipetă, utilizând instrumentul de forfecare
- Aplicarea
- Cuţit. - Detectare a culorii cu ajutorul
instrumentelor
Prelucrarea textului: instrumentului pipeta.
editorului grafic
- Instrumente de - Aplicare a culorii, folosind paleta de
pentru modificarea
modelului de culoare a scriere, culori.
imaginilor vectoriale. - Editarea textului, - Selecţie şi lichidare a fragmentelor
imaginii.
- Formatarea
caracterelor, - Inserare a textului în imaginea
vectorială.
- Spaţierea,
- Editare a textului inserat în imagine.
- Formatarea
paragrafelor, - Formatare a textului inserat în
imagine.
- Amplasare
conform - Spaţiere a simbolurilor.
traiectoriei, - Formatare a paragrafelor.
- Transformări - Amplasare text după traiectorie.
artistice. - Amplasare text în container.
Alte instrumente: - Aplicare efecte complexe asupra
- Setare contur, textului.
- Setare - Adăugare contur la obiectelor
transparenţă, selectate ale imaginii.
- Setare umbre, - Reglare nivel transparenţă a
- Setare 3D, obiectelor selectate.
Obiecte interne: - Reglare nivel umbrire a fragmentelor
36 / 65
Subcompetenţe
- Creare, de imagine selectate.
- Editare, - Aplicare a efectelor 3D.
- Clonare,
- Ordonare,
Grupare / de-
grupare /
regrupare.
6. Importul şi exportul imaginilor vectoriale

- Utilizarea Obiecte externe: Exerciţii de:
instrumentelor - Import, - Import a obiectelor generate de terţe
editorului grafic - Creare. aplicaţii.
pentru transformarea - Creare a obiectelor generate de terţe
Export:
imaginilor vectoriale aplicaţii.
- Rasterizare
în imagini cu rastru.
selecţie, - Export a obiectelor selectate ca
- Importul şi exportul
- Rasterizare fişier, imagini cu rastru.
imaginilor vectoriale.
- Export format - Export a fişierului vectorial ca
vectorial. imagini cu rastru.
Setarea parametrilor - Setare a proprietăţilor de export
de rasterizate. (format grafic, rezoluţie, model
culoare).
37 / 65
Subcompetenţe Teme / Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare
1. Noţiuni de bază ale fotografiei digitale

 Cunoaşterea Noţiunile asociate Exerciţii de:
noţiunilor unei fotografii  Identificare a proprietăţilor unei
determinante asociate digitale: fotografii digitale.
unei fotografii  Pixel.  Conectare / deconectare aparat foto.
digitală.  Biţi şi Octeţi.  Identificare a părţilor componente şi
 Identificarea părţilor  Dimensiune / controalelor.
componente rezoluţie.  Selectare a unui regim standard /
principale ale  Model de culoare. predefinit de funcţionare.
aparatului foto digital.
Formate grafice.  Modificare a distanţei focale a
 Selectarea tipului
Componentele obiectivului.
adecvat de aparat foto
aparatului foto digital:  Identificare a tipului dispozitivului
digital în funcţie de
activităţile planificate.  Obiectiv:Distanţă de stocare.
focală, Focalizare,  Identificare a tipului de acumulator /
Stabilizator. baterie;
 Vizor.  Înlocuire a dispozitivului de stocare
 Ecran. a datelor.
 Butoane şi  Înlocuire a sursei de alimentare.
mecanisme de  Modificare a rezoluţiei setate pentru
control: fotografii.
Declanşator,  Modificare a setărilor principale ale
Zoom, Setare meniului de control a aparatului foto.
regim predefinit,  Protejare a aparatului foto în diverse
Navigare, Acces stări ale mediului.
meniu.  Fotografiere şi gestionare ulterioară
 Dispozitive de a fişierelor cu ajutorul controalelor
stocare aparatului foto.
 Acumulator / Probleme de:
sursă de  Calculare a cantităţii de informaţie
alimentare. într-o fotografie digitală.
 Blitz.
 Calculare a rezoluţiilor posibile a
Categorii aparate foto fotografiilor.
digitale:  Determinare a corelaţiei între
 Simple / distanţă dimensiunile de ecran şi
focală fixă. dimensiunile fizice ale fotografiei,
 Medii / zoom 3. după tipar.
 De performanţă / Studii de caz:
zoom 24.  Istoria fotografiei.
 DSLR / fixare  Istoria fotografiei digitale.
optică directă.  Specificul aparatelor foto DSLR.
 Incorporate
 Factorii de impact asupra calităţii
((tele)smartphone, fotografiei digitale.
tabletă,
38 / 65
calculator).
Utilizarea aparatului
foto digital în diverse
condiţii şi medii:
 terestru: exterior,
încăpere, zi,
noapte,
precipitaţii.
 acvatic.
2. Echipamente digitale pentru fotografi

 Identificarea Obiective: Exerciţii de:
echipamentelor  Obiective fixe /  Identificare a controalelor
auxiliare pentru montabile. obiectivului;
aparatul foto digital.  Control zoom.  Setare a controalelor;
 Utilizarea  Control focus.  Montare / demontare obiectiv
echipamentelor  Control (DSLR).
auxiliare pentru stabilizare.  Montare / demontare filtre.
îmbunătăţirea calităţii
 Adaptoare.  Montare obiectiv cu adaptor.
 Filtre.  Activare / deactivare blitz
 Selectarea aplicaţiilor
software pentru Blitz: incorporat.
controlul aparatului  intern;  Montare / demontare blitz extern.
foto digital şi editarea  extern: montabil,  instalare blitz de studiou.
fotografiilor digitale. independent, de  Fixare a aparatului pe stativ /
studio, circular monopod, tripod/ tele.
 puterea blitzului  Conectare a aparatului foto digital la
Stativ: calculator.
 monopod,  Importare a imaginilor.
 tripod,  Stocare a imaginilor pe dispozitive
 tele. externe de memorie.
Calculator:  Vizualizare a imaginilor pe
calculator.
 RAM,
 Selectare a parametrilor pentru
 HDD,
tiparul fotografiilor digitale.
 Monitor,
 Conectare directă a aparatului foto la
 Adaptor grafic,
imprimanta foto şi tipar direct.
Imprimantă:  Menţinere a aparatului de fotografiat
 Color, digital în stare de lucru: curăţire
 Rezoluţie, lentile obiectiv, corp, accesorii.
 Viteză,  Declanşare la distanţă.
 Control,  Declanşare cu întârziere de timp.
 Raport calitate /  Deschidere a fotografiilor digitale în
preţ. aplicaţii grafice.
39 / 65
Stocare externă  Modificare dimensiuni a
complementară: fotografiilor.
 HDD,  Decupare fragmente din fotografii.
 SSD (SD),  Aplicare efecte artistice standard.
 DVD,  Creare copii de rezervă a
 Blue Ray, fotografiilor.
 Alte memorii. Studii de caz:
Instrumente şi  evoluţia purtătorilor externi de date;
accesorii:  Top 10 a celor mai neobişnuite
 Mini aspirator cu accesorii pentru aparatele foto
vacuum, digitale.
 Perii cu aer,
 Telecomandă,
 Cabluri şi
adaptoare,
 Genţi,
Software:
 Editare:
Geometrică,
Color, Artistică.
 Vizualizare.
 Arhivare.
 Organizare fişiere
/ albume.
 Sistem.
3. Utilizarea camerei digitale

 Cunoaşterea factorilor Factori de control: Exerciţii de:
principali, care  Compoziţia:  fotografiere şi încadrare a zonei
influenţează calitatea Încadrarea, indicate;
procesului de Regula de aur,  formare a cadrului în corespundere
fotografiere. Centrarea, cu regula de aur;
 Aplicarea regimurilor Echilibrul.  centrare a obiectelor în cadru;
de funcţionare  Focalizarea:  echilibrare a elementelor fotografiei;
standard pentru Portrete, Peisaje,  focalizare pentru fotografierea
diferite tipuri de Macro foto.
fotografii. portretelor, peisajelor, obiectelor
 Profunzimea de apropiate;
 Selectarea câmp.  fotografiere cu defocalizare a
parametrilor optimi de  Defocalizarea
funcţionare în regim fundalului;
fundalului.
personalizat de  alegere corectă a timpului de
 Expunerea: Timp expunere, ISO;
utilizare a aparatului de expunere,
foto digital.  setare a balansului de alb;
Diafragma,
40 / 65
 Fotografierea în regim Sensibilitatea  selectare a prim-planurilor;
/ condiţii speciale. ISO,  fotografiere a portretelor;
Compensarea,  fotografiere a naturii moarte;
Balansul de alb,  fotografiere a reportajelor;
Prim-planuri.
 fotografiere a imaginilor din
Tehnici de călătorii;
fotografiere
 fotografiere a obiectelor
 Portrete şi
arhitecturale;
oameni; Instante,
 fotografiere a peisajelor;
Intenţionate,
Iluminare.  fotografiere a competiţiilor sportive;
 Natură moartă:  fotografiere a scenelor dinamice;
Compoziţia,  fotografiere a animalelor;
iluminarea.  fotografiere abstractă.
 Reportaj: Idei, Studii de caz:
asamblare.  Top 10 cele mai reuşite portrete foto;
 Călătorii: Din  Animalele în natură;
avion, Colorit  Cele mai exotice flori;
local, Răsărit şi
 Reportaje foto ale jurnaliştilor;
apus.
 Carnavalul din Rio în imagini.
 Arhitectură:
Proiecte:
 Perspectiva,
Statui, Nocturne.  Cartea Roşie în imagini;
 Redescoperă localitatea ta în
 Peisaje:
Atmosferă, imagini;
Încadrare, Regula  Cum am petrecut vacanţa.
treimilor, Fotoreportaj;
Formatul.  „La noi se joacă fotbal!”
 Sport / imagini
dinamice:
Declanşare
întârziată, Blitz,
Sincronizare.
 Grădini şi flori:
Iluminare, Prim-
planuri,
Panorame.
 Animale: Tehnici
, de bază,
Sincronizarea, la
ZOO.
 Fotografii
abstracte:
Unghiuri,
Inspiraţie,
Scalare.
41 / 65
4. Tehnici de prelucrare a fotografiilor

 Identificarea Transformări de Exerciţii de:
noţiunilor şi format:  Importare a fotografiilor în
operaţiilor specifice  JPEG, calculator
aplicaţiilor pentru  TIFF,  Deschidere şi editare a fotografiilor
editarea grafică a  RAW, într-un editor grafic
fotografiilor.
 PNG,  Transformare a formatului grafic al
 Selectarea corectă a fotografiilor
 PDF.
formatului grafic
Transformări  Redimensionare a fotografiilor în
pentru fotografiile
geometrice: editorul grafic
digitale.
 Redimensionare,  Decupare a fragmentelor de
 Realizarea fotografii
transformărilor  Decupare;
 Montaj a fragmentelor decupate din
geometrice pe  Montare.
diferite fotografii
fotografiile surse. Transformări
 Modificare a modelului coloristic al
 Utilizarea aplicaţiilor coloristice:
fotografiei
specializate pentru  Modelul RGB,
adăugarea efectelor  Modificare a contrastului fotografiei
 Modelul CMYK,
artistice. (fragmentului)
 Nuanţe gri,
 Utilizarea tehnicilor de  Modificare a curbelor de intensitate
 Balansul de alb, a culorilor primare;
management al
 Contrast,  Eliminare a efectului ochilor roşii;
culorilor.
 Intensitate,  Adăugare a elementului dinamic
 Canale de culoare, pentru un fragment al imaginii;.
 Efectul ochilor  Creare a fotografiilor panoramice
roşii.  Modificare a surselor de lumină în
Transformări (efecte) fotografie
artistice:  Aplicare a efectului de vitraliu;
 Efecte dinamice;  Aplicare a efectului de cristalizare;
 Panorame;  Aplicare a efectului de vânt;
 Lumini parazite;  Aplicare a efectului de ploaie;
 Vitralii;  Aplicare a efectului de poster.
 Cristalizare; Studii de caz:
 Vânt;  Cele mai populare efecte artistice
 Ploaie; utilizate în fotografie.
 Poster.  Topul aplicaţiilor pentru editarea
5. Stocarea produsului final

 Cunoaşterea tipologiei Produse finale: Exerciţii de:
purtătorilor de  Tipărite;  tipar al fotografiilor digitale;
informaţii.  Digitale;  vizualizare a seriilor de fotografii
 Selectarea suportului  Albume;  Creare a profilului propriu pe
42 / 65
de date adecvat.  Arhive. platformele web specializate
 Utilizarea tehnicilor şi  Creare a albumelor locale / web
serviciilor WEB Stocarea albumelor /  Creare a arhivelor locale / web;
pentru editarea / arhivelor  Gestionare a albumelor locale / web;
transmiterea  locală: Purtători Studii de caz:
fotografiilor digitale. de informaţie  Flickr – platformă web specializată
 Alcătuirea albumelor locali; pentru imagini;
publice şi a  web: servere de  Picassa – instrument Google pentru
portofoliului date web.
profesional. organizarea pe web a albumelor
Platforme web pentru digitale
 Cunoaşterea şi stocare / organizare
aplicarea legislaţiei Proiecte:
albume.
naţionale şi  Elaborarea albumelor foto digitale
Albume foto pe tematice:
internaţionale în platforme sociale, şi
domeniul dreptului de Şcoala mea,
specializate:
autor. Localitatea mea,
 creare,
Prietenii mei.
 adăugare,
 editare,
 organizare.
Elemente de drept:
 Drepturi de autor;
 Drepturi conexe;
 Licenţe pentru
distribuţie (CCL);
 Antiplagiarismul
foto.
43 / 65
Teme / Conţinuturi / Activităţi de învăţare şi

Subcompetenţe
Noţiuni cheie evaluare
1. Noţiuni elementare despre programarea orientată pe obiecte
 Cunoaşterea şi Obiecte, clase de Exerciţii de:
înţelegerea obiecte si colecţii de  explicare a principiilor programării
principiilor obiecte. orientate pe obiecte;
programării orientate Proprietăţile şi  explicare a noţiunilor de bază ale
pe obiecte. metodele obiectelor. programării orientate pe obiecte:
Referirea obiectelor, clase, obiecte, proprietăţi, metode;
proprietăţilor şi a  referire a obiectelor, proprietăţilor
metodelor acestora. şi a metodelor propuse de către
Elemente de profesor.
programare orientată Studii de caz:
pe obiecte în context  Avantajele şi neajunsurile
vizual: clase, programării orientate pe obiecte
obiecte, proiecte, comparativ cu programarea
forme, controale. procedurală.
 Estimarea volumului de lucru în
cazul programării procedurale şi în
cel al programării vizuale.
2. Medii de programare vizuală
 Cunoaşterea şi Componentele Exerciţii de:
utilizarea unui mediu principale ale  Clasificarea a mediilor de
de programare mediului de programare vizuală.
vizuală. programare vizuală.  Identificare a componentelor
Structura proiectului. principale ale mediului de
Fişierele din programare vizuală.
componenţa unui  Explicare a structurii proiectelor din
proiect. cadrul mediilor de programare
Introducerea şi vizuală.
editarea  Identificare a fişierelor proiectelor.
programelor.  Derulare a programelor vizuale.
Depanarea şi rularea Studiu de caz:
programelor.
 Avantajele şi neajunsurile mediilor
de programare vizuală comparativ
cu mediile de programare
procedurală.
 Prezentarea comparativa a unor
medii și limbaje larg răspândite de
programare vizuala (Delphi,
Lazarus, Visual Studio,
SharpDevelop, IntelliJ IDEA,
Visual Basic, Visual C, Visual C#,
Java etc.)
44 / 65
Subcompetenţe
3. Formulare şi componente de control
 Cunoaşterea şi Ferestre. Exerciţii de:
utilizarea formularelor Formulare.  Explicare a destinaţiei formularelor
şi a componentelor de Butoane. şi a componentelor de control.
control.  Clasificarea a componentelor de
Liste.
 Elaborarea de control.
Casete de dialog.
interfeţe grafice.  Explicare a interacţiunii
Meniuri.
componentelor de control cu
Gruparea
rutinele asociate.
componentelor.
 Elaborare a programelor ce
Alinierea
utilizează elementele de control:
componentelor.
ferestre, formulare, butoane, liste,
Editarea casete de dialog, meniuri.
proprietăţilor
 Elaborare de rutine ce prelucrează
componentelor.
evenimentele.
Utilizarea metodelor
Studiu de caz:
componentelor.
 Frecvenţele de utilizare ale
Evenimente.
componentelor de control în
aplicaţiile de procesare a
documentelor.
Proiecte:
Elaborarea de interfeţe grafice de
interacţiune cu utilizatorul pentru
programele care:
 gestionează o bază de date;
 prelucrează răspunsurile elevului la
un test ce conţine itemi cu alegere;
 prelucrează răspunsurile elevului la
un test ce conţine itemi cu răspuns
deschis;
 derulează în mod automat o
secvenţă de prezentări distincte.
4. Elemente de grafică
 Cunoaşterea şi Grila de desenare. Exerciţii de:
înţelegerea Obiecte de tip hartă  Clasificarea a obiectelor ce apar în
principiilor de creare de biţi. aplicaţiile grafice.
şi utilizare a Obiecte de tip  Creare şi utilizare a obiectelor
obiectelor grafice. imagine vectorială. grafice de tip hartă de biţi şi
Desenarea cu imagine vectorială.
ajutorul şoricelului.  Elaborare de programe vizuale ce
realizează desenarea cu şoricelul.
Studiu de caz:
 Analiza comparată a avantajelor şi
neajunsurilor programării orientate
45 / 65
Subcompetenţe
pe obiecte şi a celei procedurale în
cazul elaborării aplicaţiilor de
grafică.

Subcompetenţe
1. Istoria Internetului şi a programării Web
 Cunoaşterea şi Originile Exerciţii de:
înţelegerea Internetului.  Clasificarea a programelor de
principiilor de Creatorii de World navigare.
organizare şi utilizare Wide Web. Studiu de caz:
a serviciilor Internet. Programele de  Cotele de utilizatori deţinute de
 Utilizarea navigare frecvent programele de navigare frecvent
programelor de utilizate. utilizate.
navigare pentru
prelucrarea
documentelor Web.
2. Bazele programării HTML

 Crearea antetelor de Elementul Exerciţii de:
document. <!DOCTYPE html>  Utilizare a elementelor
şi stiluri de marcare. <!DOCTYPE html> şi <head>
Elementul HTML pentru descrierea antetului
<head> . programului HTML;
 Identificare a tipurilor de
documente HTML propuse.
 Formatarea textului Marcării textului în Exerciţii de:

cu ajutorul documentele HTML  Formatare a textelor cu ajutorul
instrumentelor instrumentelor HTML;
HTML.  Identificare a formatărilor executate
pentru codul HTML propus de către
profesor.
 Crearea şi organizarea Liste ordonate şi Exerciţii de:

listelor cu ajutorul neordonate.  creare a listelor (ordonate,
instrumentelor neordonate, de definiţii);
HTML.  formatare a listelor;
 creare de liste imbricate;
46 / 65
Subcompetenţe
 identificare a listelor în codurile
HTML.
 Inserarea în Elementul <img>. Exerciţii de:

documentele HTML a Gestionarea  inserare în documentele HTML a
imaginilor. imaginilor în imaginilor;
documentele HTML.  formatare a imaginilor inserate,
utilizînd atributele elementului
<img>
Proiect:
 Crearea paginii START a instituţiei
de învăţământ în care studiază
elevul, inserând imagini ale clădirii,
claselor, colectivului didactic.
 Crearea şi utilizarea Referinţe. Elementul Exerciţii de:

referinţelor interne şi <a>.  creare a legăturilor către alte obiecte
externe. (pagini web, imagini, secvenţe
sonore), către un alt document web.
 Crearea şi editarea Tabele HTML. Exerciţii de:

tabelelor in Elementele <table>,  creare a tabelelor în documentele
documente HTML. <tr>,<td> şi <th>. HTML;
 Utilizarea tabelelor  utilizare a tabelelor pentru
pentru amplasarea in îmbunătăţirea designului paginilor
pagină a elementelor Web.
HTML. Proiect:
 Crearea paginii ORARUL cu
informaţii despre orarul lecţiilor din
clasa în care învaţă elevul.
 Crearea unui meniu Meniuri. Exerciţii de:

de navigare între Accesarea paginilor  Creare a meniurilor de navigare
paginile constituante de document cu prin paginile documentelor Web.
ale unui site. ajutorul meniurilor Proiect:
 Inserarea în meniu a de navigare.  Crearea paginii COLEGII ce
unor poziţii noi. conţine informaţii despre colegii din
clasa în care învaţă elevul şi
meniuri de navigare prin paginile
START, ORARUL şi COLEGII.
 Utilizarea Formulare. Exerciţii de:
47 / 65
Subcompetenţe
formularelor pentru Elementele <form>  explicare a modului de funcţionare
transmiterea datelor şi <input>. a formularelor în realizarea
către server pentru conexiunilor între sistem şi
ulterioara procesare a utilizator.
lor. Proiect:
 Crearea paginii DOCUMENTE cu
copiile documentelor de uz
personal, accesul către care trebuie
să fie permis doar în baza
autorizaţiilor.
 - Utilizarea tuturor Crearea Proiecte:

elementelor studiate documentelor  Crearea documentului HTML
pentru elaborarea unui HTML complexe. PAGINA_PERSONALA.
document HTML.  Publicarea documentului creat pe
domeniile-gazdă Web propuse de
către profesor.
3. Elaborarea stilurilor în cascadă (CSS)

 Cunoaşte şi înţelege Noţiunile şi Exerciţii de:
stilurile în cascadă. definiţiile de bază  Explicare a sintaxei şi semanticii
 Elaborează stiluri CSS. stilurilor în cascadă.
proprii. Definirea stilurilor.  Definire a stilurilor proprii.
 Elaborarea stiluri Modele CSS pentru Exerciţii de:

personalizate pentru text, chenare,  Personalizare cu stiluri proprii a
obiectele frecvent imagini. elementele paginilor Web.
utilizate în Proiect:
documentele HTML.  Elaborarea stilurilor proprii pentru
elementele paginilor create anterior
START, ORARUL şi COLEGII.
 Personalizarea CSS pentru tabele. Exerciţii de:

aspectului tabelelor  Aplicare a stilurilor personalizate
din documentele tabelelor, rândurilor, celulelor.
HTML.
4. Bazele programării PHP. Baze de date MySQL
 Cunoaştea forma Noţiuni generale Exerciţii de:
generală a despre limbajul PHP. - Identificare a scripturilor PHP în
programelor PHP. Scripturile PHP. documentele propuse de către
 Elaborează scripturi Execuţia scripturilor. profesor.
PHP pentru - argumentarea necesităţilor de inserare
documentele HTML. a scripturilor PHP în componenţa
48 / 65
Subcompetenţe
documentelor HTML.
- Explicare a modului de execuţie a
scripturilor PHP.
 Utilizarea variabilelor Variabile. Exerciţii de:
pentru păstrarea Operatori. - Accesare a valorilor variabilelor
datelor. Afişarea informaţiei. scripturilor PHP.
 Clasificarea şi - Explicare a acţiunilor realizate de
priorităţile operatorii PHP.
operatorilor. - Afişare a informaţiilor cu ajutorul
 Cunoaşterea instrucţiunilor PRINT şi ECHO.
modalităţilor de
afişare a informaţiei.
 Utilizarea Instrucţiunile de Exerciţii de:
instrucţiunilor de control - Utilizare în programele PHP a
control pentru instrucţiunilor IF şi SWITCH.
prelucrarea datelor. Proiect:
 Elaborarea - Aplicarea stilurilor individuale pentru
programelor in are se afişarea obiectelor din domeniul
utilizează instrucţiuni ştiinţelor reale (matematica, fizica,
de control. informatica, biologie. chimie) şi
pentru cele din domeniul ştiinţelor
umanistice a paginii create anterior
ORARUL.
 Utilizarea Instrucţiunile de Exerciţii de:
instrucţiunilor de repetare. - Identificare a formatului
repetare pentru instrucţiunilor de repetare din
prelucrarea datelor. programele PHP propuse de către
 Elaborarea profesor.
programelor in care - De utilizare în programele PHP a
se utilizează instrucţiunilor FOR, FOREACH sau
instrucţiuni de WHILE.
repetare.
 Prelucrarea datelor cu Funcţii. Exerciţii de:
ajutorul funcţiilor Funcţii standard şi - Identificare a funcţiilor standard PHP
predefinite şi a celor funcţii definite de frecvent utilizate.
elaborate de către utilizator. - Creare a funcţiilor utilizator în
utilizator. dependenţă de specificul prelucrărilor
 Elaborarea dorite a datele.
programelor in are se
utilizează funcţii
predefinite şi
utilizator.
 Descrierea structurii Bazele de date Exerciţii de:
bazelor de date. MySQL. Tipuri de - Formare a abilităţilor de utilizare a
 Proiectarea structurii câmpuri. aplicaţiilor de server.
49 / 65
Subcompetenţe
tabelelor bazei de Crearea bazelor de - Creare a bazelor de date în
date. date. dependenţă de specificul informaţiilor
 Crearea bazelor de ce urmează a fi stocate.
date cu ajutorul Proiect:
sistemului de gestiune - Crearea bazei de date LICEU, care
a bazelor de date trebuie să conţină tabelele ELEVI şi
PHPMYADMIN PROFESORI, ce vor înmagazina
informaţiile despre persoanele
respective.
 Efectuarea de Căutarea Exerciţii de:
conexiuni cu bazele informaţiilor în - Programare a interogărilor adresate
de date. bazele de date bazelor de date.
 Programarea cererilor MySQL. - Extragere a informaţiilor din seturile
de prelucrare a de date furnizate de căătre interogări.
informaţiilor din Proiect:
bazele de date.
- Dezvoltarea Paginii Web LICEU prin
inserarea elementelor de control ce
asigură afişarea listelor de elevi care
ăşi serbează în luna curentă ziua de
naştere.
Inserarea Exerciţii de:
informaţiilor într-o - Inserare a informaţiilor în baza de
bază de date date.
MySQL. Proiect:
- Dezvoltarea Paginii Web COLEGII
prin inserarea elementelor de control
ce asigură introducerea în tabelul
ELEVI a informaţiilor despre elevii
nou veniţi.
Modificarea şi Exerciţii de:
radierea - Programare a procedurilor de
informaţiilor din modificarea şi de radiere a
bazele de date informaţiilor din bazele de date
MySQL. MySQL.
Proiect:
- Dezvoltarea Paginii Web COLEGII
prin inserarea elementelor de control
ce asigură modificarea şi radiere a
informaţiilor din tabelul ELEVI în
dependenţă de statutul curent al
acestora (nou venit, promovat în clasa
următoare etc.)
50 / 65

Subcompetenţe
1. Prelucrări avansate a informaţiilor din bazele de date în formă de liste

Cunoaşterea şi utilizarea Sortarea Exerciţii de:
mijloacelor de sortare a înregistrărilor:  Crearea bazelor de date în formă de
înregistrărilor conform  sortarea parţială a liste.
criteriilor complexe. listelor;  Sortare parţială a înregistrărilor.
 sortarea totală a  Sortare totală a înregistrărilor.
listelor;  Sortarea după mai multe chei.
 sortarea după mai Studii de caz:
multe chei.  Avantajele şi neajunsurile bazelor de
date în formă de liste.
Proiecte (exemple):
 Elaborarea bazelor de date ce conţin
informaţii referitoare la: cărţile din
biblioteca personală, înregistrările
audio din fonoteca personală,
înregistrările video din arhivele
personale. Sortarea înregistrărilor din
bazele de date elaborate.
 Estimarea posibilităţilor de creare a
unei baze de date în formă de listă
pentru biblioteca şcolii în care învaţă
elevul.
Cunoaşterea şi utilizarea Selectarea Exerciţii de:

mijloacelor de selectare a înregistrărilor din  Selectare a înregistrărilor cu ajutorul
înregistrărilor conform bazele de date în filtrelor încorporate.
criteriilor complexe. formă de liste:  Selectare a înregistrărilor cu ajutorul
 selectarea cu filtrelor elaborate de utilizator.
ajutorul filtrelor  Selectare a înregistrărilor cu ajutorul
încorporate; condiţiile complexe de selectare.
 selectarea cu Studii de caz:
ajutorul filtrelor  Analiza comparată a avantajele şi
elaborate de neajunsurile filtrelor încorporate şi a
utilizator; celor elaborate de către utilizator.
 selectarea cu
Proiecte (exemple):
ajutorul condiţiile
 Crearea de filtre pentru selectarea
complexe de
selectare; înregistrărilor din bazele de date ce
conţine informaţii referitoare la:
 copierea
cărţile din biblioteca personală,
înregistrărilor înregistrările audio din fonoteca
selectate. personală, înregistrările video din
51 / 65
Subcompetenţe
arhivele personale.
 Estimarea posibilităţilor de utilizare
a filtrelor pentru selectarea
înregistrărilor din baza de date în
formă de listă a bibliotecii şcolare în
care învaţă elevul.
Cunoaşterea şi utilizarea Rezumarea datelor din Exerciţii de:

mijloacelor de rezumare a bazele de date în  Explicare a operaţiilor de totalizare.
datelor din bazele de date formă de listă:  Explicare a operaţiilor de
în formă de listă.  funcţii de consolidare.
rezumare;  Rezumare a datelor prin calcularea
 totaluri parţiale şi totalurilor parţiale.
totaluri generale;  Rezumare a datelor prin calcularea
 condiţii pentru totalurilor generale.
rezumare;  Consolidare a datelor după poziţii.
 consolidarea după  Consolidare a datelor după categorii.
poziţii; Studii de caz:
 consolidarea după
 Analiza comparată a avantajele şi
categorii. neajunsurile metodelor de totalizare
a datelor.
 Analiza comparată a avantajele şi
neajunsurile metodelor de
consolidare a datelor.
Proiecte (exemple):
 Totalizarea datelor din bazele de date
ce conţin informaţii referitoare la:
înregistrările audio din fonoteca
personală, înregistrările video din
arhivele personale.
 Consolidarea datelor din bazele de
date ce conţin informaţii referitoare
la: cărţile din biblioteca personală,
arhivele personale.
a mijloacelor de rezumare a datelor
pentru prelucrări avansate a
informaţiilor din baza de date în
formă de listă a bibliotecii şcolare în
care învaţă elevul.
52 / 65
Subcompetenţe
Cunoaşterea şi utilizarea Crearea şi utilizarea Exerciţii de:
tabelelor de sinteză pentru tabelelor de sinteză  Explicare a algoritmilor de
prelucrarea avansată a (tabelele pivot): prelucrare a datelor, încorporaţi în
informaţiilor din bazele de  domeniul valorilor tabelele de sinteză.
date în formă de listă. de interes;  Explicare a modului de funcţionare a
 etichetele de tabelelor de sinteză.
rânduri;  Creare a tabelelor de sinteză.
 etichetele de Studii de caz:
coloană;  Analiza comparată a avantajele şi
 funcţiile de neajunsurile metodelor de prelucrare
rezumare; a datelor cu ajutorul tabelelor de
 nivelurile de sinteză.
detaliere. Proiecte (exemple):
 Crearea tabelelor de sinteză pentru
prelucrarea datelor din bazele de date
ce conţin informaţii referitoare la:
arhivele personale.
a tabelelor de sinteză pentru
prelucrări avansate a informaţiilor
din baza de date în formă de listă a
bibliotecii şcolare în care învaţă
elevul.
2. Metodologia experimentală a ştiinţelor umanistice

Să cunoască şi să poată Noţiunea de variabilă: Exerciţii de:
defini variabilele ce apar  definiţie,  Explicare a noţiunilor variabilă,
în ştiinţele umanistice  noţiunea de cazualitate, interacţiune, corelaţie.
cauzalitate,  Identificare a unor fenomene sociale
 noţiunea de şi a setului de variabile necesare
interacţiune, pentru analiza acestora.
 noţiunea de  Definire a variabilelor frecvent
corelaţie. întâlnite în ştiinţele umanistice.
Proiecte:
 Elaborarea setului de variabile ce ar
putea fi utilizat în cazul efectuării
unui sondaj în rândul elevilor din
cadrul instituţiei de învăţământ:
nivelul de satisfacţie de condiţiile
fizice din şcoală, gradul de
53 / 65
Subcompetenţe
participare a elevilor în activităţile
extraşcolare, atitudinea elevilor faţă
de eventualele cazuri de copiere,
putea fi utilizat în cazul alegerilor
locale din localitatea în care se află
instituţia de învăţământ.
putea fi utilizat în cazul efectuării
unor sondaje în localitatea în care se
află instituţia de învăţământ: calitatea
drumurilor, starea mediului,
eventualul loc de construcţie a unui
centru de agrement, intenţiile
cetăţenilor de a contribui financiar
sau prin muncă neremunerată la
amenajarea localităţii etc.
Să cunoască şi să poată Grupurile de control şi Exerciţii de:

defini grupurile de variabilele-parazit: Explicare a noţiunilor grup de
control.  noţiunea de grup control, experienţă sincronică,
de control; experienţă diacronică, grup de
 experienţe control cu artefact, variabilă parazit.
sincronice;  Determinare a tipurilor de
 experienţe experienţe, propuse de către
diacronice; profesor.
 experienţe cu grup  Identificare a grupurilor de control şi
de control de a tipului de experiment în
artefact; dependenţă de specificul
 variabile-parazit. fenomenului social studiat.
Proiecte:
 Proiectarea grupurile de control şi
tipul de experimente ce ar putea fi
formate / realizate în cazul studierii
comportamentului social al elevilor
din cadrul instituţiei de învăţământ.
 Grupurile de control şi tipul de
experimente ce ar putea fi formate /
realizate în cazul studierii
comportamentului social al
alegătorilor din localitatea în care se
află instituţia de învăţământ.
 Proiectarea Grupurilor de control şi
tipul de experimente ce ar putea fi
formate / realizate în cazul studierii
54 / 65
Subcompetenţe
atitudinii cetăţenilor din localitatea în
care s află instituţia de învăţământ
faţă de: calitatea drumurilor, starea
mediului, eventualul loc de
construcţie a unui centru de
agrement, intenţiile cetăţenilor de a
contribui financiar sau prin muncă
neremunerată la amenajarea
localităţii etc.
Să cunoască şi să poată Planurile Exerciţii de:

elabora planuri experimentale şi  Explicare a noţiunilor planul
experimentale şi să aleagă alegerea subiecţilor: unifactorial şi plan multifactorial.
subiecţii  planul  Determinare a tipurilor de planuri,
unifactorial; propuse de către profesor.
 planul  Alegere a subiecţilor în dependenţă
multifactorial; de specificul fenomenului social
 alegerea studiat.
subiecţilor. Studiu de caz:
 Analiza comparată a avantajelor şi a
neajunsurilor planurilor uni- şi
multifactoriale.
Proiecte:
 Elaborarea planurilor experimentale
şi alegerea subiecţilor în cazul
studierii comportamentului social al
elevilor din cadrul instituţiei de
învăţământ.
studierii comportamentului social al
alegătorilor din localitatea în care se
află instituţia de învăţământ.
studierii atitudinii cetăţenilor din
localitatea în care s află instituţia de
învăţământ faţă de: calitatea
55 / 65
Subcompetenţe
3. Descrierea matematică a informaţiilor primare din domeniul ştiinţelor umanistice

Să cunoască şi să utilizeze Scale de măsură şi Exerciţii de:
scalele de măsură utilizate reprezentările lor  Explicare a noţiunilor scală, scală
în ştiinţele umanistice. grafice: nominală, scală ordinală, scală de
 scale nominale, intervale, scală de raport.
 scale ordinale,  Determinare a tipurilor de scale,
 scale de intervale, propuse de către profesor.
 scale de raport.  Alegere a scalelor în dependenţă de
Alegerea scalei de specificul fenomenului social studiat.
măsură Studiu de caz:
 Analiza comparată a avantajelor şi a
neajunsurilor scalelor de măsură.
Proiecte:
 Alegerea scalelor de măsură ce ar
putea fi utilizate în cazul efectuării
unui sondaj în rândul elevilor din
cadrul instituţiei de învăţământ:
nivelul de satisfacţie de condiţiile
fizice din şcoală, gradul de
putea fi utilizate în cazul alegerilor
locale din localitatea în care se află
instituţia de învăţământ.
putea fi alese în cazul efectuării unor
sondaje în localitatea în care se află
instituţia de învăţământ: calitatea
Să cunoască şi să poată Rezumatul şi Exerciţii de:

descrie numeric datele descrierea numerică a  Explicare a indicilor de tendinţă
utilizate în studierea datelor utilizate în centrală şi de dispersie pentru fiecare
fenomenelor din domeniul studierea fenomenelor tip de scală (de intervale, ordinală,
ştiinţelor umanistice. din domeniul ştiinţelor nominală).
umanistice:  Interpretare a valorilor numerice ale
 indici de tendinţă indicilor propuşi de către profesor.
56 / 65
Subcompetenţe
centrală şi de  Alegere a indicilor în dependenţă de
dispersie în cazul specificul fenomenului social studiat.
scalelor de Studiu de caz:
intervale;  Analiza comparată a avantajelor şi a
 indici de tendinţă neajunsurilor indicilor de tendinţă
centrală şi de centrală şi de dispersie pentru fiecare
dispersie în cazul tip de scală (de intervale, ordinală,
scalelor ordinale; nominală).
 indici de tendinţă Proiecte:
centrală şi de  Alegerea indicilor ce ar putea fi
dispersie în cazul utilizate în cazul efectuării unui
scalelor nominale. sondaj în rândul elevilor din cadrul
Alegerea indicilor în instituţiei de învăţământ: nivelul de
dependenţă de tipul satisfacţie de condiţiile fizice din
variabilelor. şcoală, gradul de participare a
elevilor în activităţile extraşcolare,
atitudinea elevilor faţă de eventualele
cazuri de copiere,
 Alegerea indicilor ce ar putea fi
utilizate în cazul alegerilor locale din
localitatea în care se află instituţia de
învăţământ.
 Alegerea indicilor ce ar putea fi alese
în cazul efectuării unor sondaje în
învăţământ: calitatea drumurilor,
starea mediului, eventualul loc de
localităţii etc.
4. Utilizarea statisticilor descriptive în ştiinţele umanistice

Să poată preleva Noţiunile de populaţie Exerciţii de:
eşantioane. şi de eşantion:  Explicare a noţiunilor populaţie,
 definiţii, individ, caracteristică, eşantion,
 metode de  Exerciţii de prelevare a eşantioanelor
prelevare a pin metode: empirice, de cote, de
eşantioanelor unităţi-tip, probalistice, tragere la
(empirice, de cote, sorţi, de stratificare.
de unităţi-tip, Studiu de caz:
probalistice,  Analiza comparată a avantajelor şi a
tragere la sorţi, de neajunsurilor metodelor de prelevare
stratificare) a eşantioanelor (empirice, de cote, de
57 / 65
Subcompetenţe
unităţi-tip, probalistice, tragere la
sorţi, de stratificare).
Proiecte:
 Proiectarea eşantionului pentru
efectuarea unui sondaj în rândul
elevilor din cadrul instituţiei de
învăţământ: nivelul de satisfacţie de
condiţiile fizice din şcoală, gradul de
efectuarea unui sondaj privind
intenţiile de vot ale alegătorilor din
învăţământ.
efectuarea unui sondaj în localitatea
în care se află instituţia de
învăţământ privind: calitatea
Să cunoască şi să aplice Legea normală Exerciţii de:

legea normală pentru  Explicare a legii normale şi a
analiza fenomenelor parametrilor acesteia.
sociale.  Construire a graficilor ce ilustrează
legea normală.
 Estimare a valorilor numerice a
distribuţiilor normale propuse de
profesor.
Studiu de caz:
 Identificarea situaţiilor în care legea
normală nu poate fi aplicată.
5. Utilizarea produselor-program pentru analiza avansată a datelor din domeniul

ştiinţelor umanistice
Să utilizeze aplicaţiile de Utilizarea aplicaţiilor Exerciţii de:
calcul tabelar pentru de calcul tabelar:  Sistematizare a facilităţilor oferite de
58 / 65
Subcompetenţe
analiza datelor din  colectarea datelor, aplicaţiile de calcul tabelar pentru
domeniul ştiinţelor  verificarea prelucrarea datelor din domeniul
umanistice. datelor, ştiinţelor umanistice.
 sistematizarea Proiecte:
datelor,  Analiza datelor obţinute în cadrul
 gruparea datelor, sondajului realizat în rândul elevilor
 calcularea din cadrul instituţiei de învăţământ:
indicilor indici de nivelul de satisfacţie de condiţiile
tendinţă centrală fizice din şcoală, gradul de
şi de dispersie, participare a elevilor în activităţile
 crearea de
histograme;
 Analiza datelor obţinute în cadrul
 interpretarea
sondajului realizat în rândul
rezultatelor
cetăţenilor din localitatea în care se
obţinute.
află instituţia de învăţământ privind
intenţiile lor de vot la alegerile
locale.
sondajului realizat în localitatea în
care se află instituţia de învăţământ
privind: calitatea drumurilor, starea
localităţii etc.
Să cunoască şi să utilizeze Utilizarea produselor- Exerciţii de:

produsele-program program pentru  Explorare a facilităţilor oferite de
destinate ştiinţelor sociale. ştiinţele sociale: produsele-program pentru ştiinţele
 interfaţa grafică, sociale pentru prelucrarea datelor.
 descrierea  Formare individuală a abilităţilor de
variabilelor, lucru cu produsele-program pentru
 importul datelor, ştiinţele sociale.
 verificarea Studii de caz:
datelor,  Analiza comparată a avantajelor şi a
 crearea tabelelor neajunsurilor aplicaţiilor de calcul şi
de frecvenţe, ale produselor program pentru
 crearea tabelelor ştiinţele sociale în cazul prelucrării
de contingenţă, avansate a datelor din domeniul
ştiinţelor umanistice.
 crearea tabelelor
de asociere, Proiecte:
59 / 65
Subcompetenţe
 crearea de grafice sondajului realizat în rândul elevilor
după variabile din cadrul instituţiei de învăţământ:
cantitative şi nivelul de satisfacţie de condiţiile
variabile fizice din şcoală, gradul de
calitative, participare a elevilor în activităţile
 calcularea extraşcolare, atitudinea elevilor faţă
indicilor indici de de eventualele cazuri de copiere,
tendinţă centrală  Analiza datelor obţinute în cadrul
şi de dispersie, sondajului realizat în rândul
 interpretarea cetăţenilor din localitatea în care se
rezultatelor află instituţia de învăţământ privind
obţinute. intenţiile lor de vot la alegerile
locale.
sondajului realizat în localitatea în
care se află instituţia de învăţământ
privind: calitatea drumurilor, starea
localităţii etc.
VI. Sugestii metodologice
Componentele de bază ale tehnologiei didactice pentru predarea-învăţarea disciplinei

şcolare Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor sunt:
1. Formarea de competenţe specifice disciplinei.
2. Antrenarea sistematică în scopul dezvoltării competenţelor de bază ale disciplinei.
3. Utilizarea metodelor active de instruire, centrate pe elev.
Metodele recomandate pentru a fi utilizate în procesul de predare-învăţare a disciplinei
Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor sunt: expunerea de material teoretic, lucrul la
calculator (individual şi/sau sub conducerea cadrului didactic), rezolvarea de probleme,
lucrări practice, lucrări de laborator, elaborarea proiectelor, activităţi în laboratoarele de
informatică, centrele de elaborare a produselor-program, de colectare, sistematizare şi analiză
a datelor.
Întrucât în asimilarea informaţiei comunicate sunt implicate procesele psihice de
percepţie, memorare şi operaţii de gândire, pentru elaborarea sarcinilor didactice se va utiliza
în special taxonomia lui Bloom, orientată spre atingerea de către persoana instruită a nivelului
intelectual stabilit în standardele educaţionale.
60 / 65
Pentru facilitarea procesului de asimilare de către elevi a cunoştinţelor se recomandă
utilizarea următoarelor metode: interviul, lectură ghidată, exerciţii practice la calculator,
probleme pentru dezvoltarea gândirii sistemice.
Componenta aplicativă a competenţei presupune formarea la elevi a unor atitudini şi
comportamente specifice lucrului în laboratoarele de informatică, centrele de elaborare a
produselor-program, de colectare, sistematizare şi analiză a datelor. Pentru formarea acestor
competenţe, la elaborarea sarcinilor didactice, profesorul se va conduce de taxonomia lui
Dave. Metodele utilizate se vor baza pe exersarea operaţiilor de elaborare şi depanare a
produselor-program, de efectuare a lucrărilor de design, de prelucrare a înregistrărilor audio şi
video.
La formarea componentelor afective, cadrul didactic se va conduce de taxonomia lui
Krathwohl, accentul punându-se pe metodele care se bazează pe aderare, implicare,
organizare. Metodele recomandate în acest context sunt studiul de caz, proiectul de cercetare,
dezbaterea etc.
Pornind de la caracterul aplicativ al disciplinei Tehnologia Informaţiei şi a
Comunicaţiilor, se recomandă utilizarea cât mai largă în procesul de predare-învăţare a
metodelor activ-participative. De asemenea, se recomandă reducerea timpului alocat
metodelor de expunere a materiilor teoretice şi utilizarea în procesul de predare-învăţare a
metodelor bazate pe efectuarea sarcinilor de lucru.
În dependenţă de resursele materiale disponibile (laboratoare, calculatoare personale
performante, aparate digitale foto, audio şi video etc.) se vor organiza lucrări practice: lecţii
practice, lucrări de laborator, susţinerea publică de proiecte, vizite pe teren pentru efectuarea
înregistrărilor, sesiuni foto şi video. Tematica recomandată a lucrărilor de laborator va include
elaborarea de prezentări, albume foto, colecţii de înregistrări audio şi video, pagini şi site-uri
Web ce redau viaţa clasei, instituţiei de învăţământ, localităţii în care domiciliază elevul,
pasiunile fiecărui elev.
În activităţile practice accentul se va pune pe realizarea cu exactitate şi la timp a
cerinţelor sarcinilor de lucru. Realizarea proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări
nu numai dezvoltarea abilităţilor individuale, dar şi a celora de lucru în echipă.
Pentru desfăşurarea lecţiilor teoretice şi a celor practice se recomandă utilizarea
produselor-program şi a lecţiilor electronice interactive, elaborate atât de către companiile cu
renume în domeniu, cât şi de adepţii softurilor libere.
VII. Sugestii pentru evaluare
Axarea procesului de învăţare–predare–evaluare pe competenţe presupune efectuarea

evaluării pe parcursul întregului proces de instruire. Evaluarea continuă va fi structurată în
evaluări formative şi evaluări sumative (finale). Pornind de la caracterul aplicativ al
disciplinei Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor, evaluarea va viza mai mult aspectele
ce ţin de interpretarea creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva situaţiile de
problemă.
Activităţile de evaluare vor fi orientate spre motivarea elevilor şi obţinerea unui
feedback continuu, fapt ce va permite corectarea operativă a procesului de învăţare,
stimularea autoevaluării şi a evaluării reciproce, evidenţierea succeselor, implementarea
evaluării selective sau individuale.
61 / 65
În cazul disciplinei Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor, un element inovator al
evaluării este posibilitatea de utilizare a resurselor educaţionale digitale, care includ teste ce
pot fi administrate atât pe calculatoarele locale, cât şi on-line.
Pentru a permite o individualizare a evaluării şi o motivare suplimentară a elevilor,
sarcinile de evaluare formativă vor fi ierarhizate pe grade de dificultate. Elaborarea itemilor
pentru evaluare va fi realizată în contextul taxonomiilor lui Bloom (componenta cognitivă),
Dave (componenta psihomotorie) şi Krathwohl (componenta afectiva).
Metodele folosite pentru evaluarea continuă presupun chestionarea orală sau scrisă,
studiile de caz, lucrările practice, proiectele, testările interactive asistate de calculator.
Pentru a eficientiza procesele de evaluare, înainte de a demara evaluările propriu-zise,
cadrul didactic va aduce la cunoştinţa elevilor tematica lucrărilor, modul de evaluare
(bareme/grile/criterii de notare) şi condiţiile de realizare a fiecărei evaluări.
În procesul evaluărilor continue se va da atât o apreciere obiectivă a cunoştinţelor şi
competenţelor elevilor, cât şi a progreselor înregistrate de aceştia.
Evaluarea sumativă se va efectua la sfârşitul fiecărui semestru şi an şcolar.
Instrumentele de evaluare sumativă vor include itemi de tip problemă pentru rezolvarea la
calculator, testelor asistate de calculator, lucrării scrise, probe şi lucrări practice, susţinerea
publică a proiectelor.
Pentru desfăşurarea evaluărilor asistate de calculator se recomandă utilizarea testelor
electronice interactive, elaborate de către companiile cu renume în domeniu.
VIII. Referinţe bibliografice
1. Bernard Eder, Willibald Kodzm, Frany Lechner. European Computer Driving

Licence. Prezentări computerizate. Bucureşti, ALL EDUCATIONAL, 2007.
2. Carmen Popescu, Vlad Tudor (Huţanu). TIC  Competenţe Digitale  Volumul 2.
Editura L&S Infomat, 2007.
3. Cezar Mihalcescu, Beatrice Sion. Birotica. Aplicatii Office 2007. Editura Universitară,
2010.
4. Ghid pentru construirea unei prezentări PowerPoint 2007 //
http://office.microsoft.com/ro-ro/powerpoint-help/ghid-pentru-construirea-unei-
prezentari-powerpoint-2007-HA010206711.aspx
5. Microsoft Office PowerPoint 2007  Manual pentru uz școlar. Microsoft, 2008.
6. Raluca Constantinescu, Ionuț Dănăilă. Utilizarea calculatorului în 7 module  ECDL
Complet. Editura Andreco Educational, 2008.
7. S. Kovacs, D. Bocu. Manualul utilizatorului de PC  pentru obţinerea Permisului
ECDL. Editura Albastra, 2008.
8. Tom Negrino. Cum realizăm o prezentare în PowerPoint. Editura Corint, 2005.
62 / 65
1. Funeriu, I. Principii şi norme de tehnoredactare computerizată", 1998, Armacord,

România.
2. Blatner D. Ghidul complet al tehnoredactorului, 1996, All, România.
3. Puia D. Fonturile True Tupe, 1996, Teora, România.
4. Corlat S. Caractere digitale, 2005, Centrul Editorial Poligrafic USM, Moldova.
5. Parker R. C. Tehnoredactarea computerizată şi Design pentru toţi, 1994, Teora,
România.
6. Brunella Longo La Nuova Editoria, 2001, Editrice Bibliografico Milano.
7. Bergsland David Introduction to digital publishing, 2002, Thompson Delmar
Learning, Canada.
8. Parker Roger C. Looking good in print, 1990, Ventana press, USA.
9. Parker Roger C. The make over a book, 1989, Ventana press USA.
10. Rogondino Michael Computer type, 1991, Chronicle books, USA.
11. White John V. Color for the electronic age, 1990, Waston Guptill Publications New
York.
12. Nelson Roy Publication Design, 1987, WM C. Brown publishers, Iowa.
1. Şerban Nicuşor, Liana Alexandra. Introducere în computer music. Compendiu.

Editura Stephanus 2009.
2. Кузнецов В.В. Компьютерная студия записи и обработки звука. Учебное
пособие. Томск, 2010.
3. Медведев Е.В., Трусова В.А. Виртуальная студия на PC аранжировка и
обработка звука. ДМК Пресс, 2010.
4. Медведев Е.В., Трусова В.А. Реальность виртуального звука - учебник по
SAWStudio, Nuendo, Samplitude Producer. ДМК Пресс, 2011.
5. Степаненко О.С. Adobe Audition 3.0 — фонограммы и обработка звука.
Диалектика, 2010.
6. Угринович Н.Д. Информатика и информационные технологии. Учебник для 10-
11 классов. М.: 2003.
7. Лукьяница А. А., Шишкин А. Г. Цифровая обработка видеоизображений. М.:
2009.
1. Adobe Systems. Adobe Illustrator CS6 Classroom in a Book. 2012. Peachpit press,
USA.
2. Adobe Systems. Adobe Photoshop CS6. 2013. Teora, Bucuresti.
3. Ang, Tom. Picture editting. 2000. Focal Press, USA.
4. Bouton G. David. CorelDRAW X6. The Official Guide. 2012. McGray Hill, USA.
5. Catalina Bogdan. Visual Memories. Photography and computer graphics, 2000.
Polirom, Iaşi.
63 / 65
1. Harman D. Ghid de fotografie digitală. 2009, Polirom, Iaşi.

2. Michael Freeman. The complete guide to Digital Photography. 2011, Lark Books,
New York.
3. Беленький А. И. Цифровая фотография. Школа мастерства. 2013, Питер,
Москва.
4. Жвалевский А. В. Цифровое фото без напряга. 2012, Питер, Москва.
5. Петерсон Б. Как снимать шедевры любой камерой. Сила экспозиции. 2013,
Питер, Москва.
6. Петерсон Б. Как фотографировать людей. За рамками портрета. 2013, Питер,
Москва.
7. Левин А.Ш. Обработка цифровых фотографий. 2012, Питер, Москва.
8. Рудаков Д. Е. Оранжевая книга цифровой фотографии. 2012, Питер, Москва.
9. Ефремов А. А. Современная черно-белая фотография. 2011, Питер, Москва.
10. Бэрнбаум Б. Фотография. Искусство самовыражения. 2012, Питер, Москва.
11. Пастернак Е. Б. Цифровая фотография для женщин. 2011, Питер, Москва.
1. Constantin Galăţan. C# pentru liceu (Programare in Visual C# 2008 Express Edition).

L&S Infomat, 2013.
2. Microsoft. Programarea orientată pe obiecte şi Programarea vizuală. Pitesti, 2003.
3. Serban Criscota. Programarea în Visual Basic for Application. Editura CARMINIS.
4. Tudor Sorin, Vlad Tudor (Huţanu). Bazele programării în Java. L&S Infomat, 2010.
5. Tudor Sorin. Iniţiere în programarea vizuală - Varianta Borland C++ Builder. Editura
L&S Infomat, 2011.
6. Tudor Sorin. Iniţiere în programarea vizuală - varianta Borland Delphi. L&S Infomat,
2012.
7. Борис Пахомов. C/C++ и MS Visual C++ 2010 для начинающих. БХВ-Петербург,
2011.
8. В.В. Белов, В.И. Чистякова. Программирование в Delphi: процедурное,
объектно-ориентированное, визуальное. Учебное пособие для вузов. Научно-
популярное издание. Горячая Линия – Телеком, M.: 2009.
9. Герберт Шилдт. Swing: Руководство для начинающих. Издательский дом
"Вильямс", 2007.
10. Е.П. Алексеев, О.В. Чеснокова, Т.В.Кучер. Free Pascal и Lazarus. Учебник по
програмированию. ALT Linux, Издательский дом ДМК-пресс M.: 2010.
11. Л.Д. Слепцова. Программирование на VBA в Microsoft Office 2010.
Самоучитель.  М.: ООО “И.Д. Вильямс”, 2010.
64 / 65
1. Chip Kompakt CSS - Tehnici esentiale. Editura 3D Media Communications, 2012.

2. Cristian Darie, Mihai Bucica. PHP5 si MySQL pentru comert electronic. Editura
Teora.
3. Daniela Marcu, Cristina Zotic, Carmen Popa. Informatica. Manual Baze de date si
Programare WEB pentru clasa a XII-a. Editura Gil, 2007.
4. Larry Ullman. PHP pentru World Wide Web, in imagini. Editura Teora.
5. Larry Ullman. PHP si MySQL pentru site-uri web dinamice. Editura Teora.
6. Luke Welling, Laura Thomson. Dezvoltarea aplicaţiilor WEB cu PHP si MySQL :
Editia a II-a. Editura Teora.
7. Microsoft. Programarea WEB cu Microsoft.NET. //
http://www.scribd.com/doc/22988892/Programarea-Web-cu-Microsoft-NET
8. Traian Anghel. Programare Web pentru liceu. Editura POLIROM, 2008.
9. Дэвид Кроудер. Создание веб-сайта для чайников. Издательство: Диалектика,
Вильямс, 2009.
10. Робин Никсон. Создаем динамические веб-сайты с помощью PHP, MySQL и
JavaScript. Издательство Питер, 2011.
1. Curteanu Silvia. EXCEL prin exemple. – Iaşi, POLIROM, 2004.

2. Elisabeta Jaba, Ana Grama. Analiza statistică cu SPSS sub Windows. POLIROM,
2004.
3. Ionescu Bogdan, Ionescu Iuliana. Tehnologia Aplicaţiilor Office – Excel 2007. –
Bucureşti, InfoMega, 2011.
4. Marian Popa. Statistici multivariate aplicate în psihologie. POLIROM, 2010.
5. Microsoft Office Excel 2007  Manual pentru uz școlar. Microsoft, 2008.
6. Mihai Anton Cerghizan. Excel 7.0 pentru Windows 95. Bucureşti, Editura Tehnică,
1996.
7. Patrick Rateau. Metodele şi statisticile experimentale în ştiinţele umane. POLIROM,
2004.
8. Красильников В.В., Тоискин В.С. Математические методы в психолого-
педагогических исследованиях. Ставрополь, 2008.
9. Марк Додж, Крейг Стинсон. Эффективная работа: Microsoft Office Excel 2003.
СПб.: Питер, 2005.
10. Новиков Д. А. Статистические методы в педагогических исследованиях
(типовые случаи). Москва, МЗ-Пресс, 2004.
11. Орлов А. И. Эконометрика: учебник для вузов. Ростов н/Д : Феникс, 2009.
65 / 65

Curriculum TIC Aprobat PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curriculum TIC Aprobat PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Anatol Gremalschi, doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Tehnică a

Curriculumul la disciplina Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor este un document

Funcţiile Curriculumului „Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor”:

Se preconizează că predarea oricărui din modulele incluse în curriculum poate fi

I. Concepţia didactică a disciplinei

Definirea disciplinei Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor

Valoarea formativă a disciplinei

Principiile specifice predării-învăţării disciplinei Tehnologia Informaţiei şi a

1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi.

III. Competenţele trans-disciplinare

Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat:

Competenţe de comunicare într-o limbă străină:

Competenţe de bază în Matematică, Ştiinţe şi Tehnologie:

Competenţe digitale, în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC):

Competenţe interpersonale, civice, morale:

Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare:

Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori):

IV. Competenţe specifice la “Tehnologia Informaţiei şi a

1. Elaborarea prezentărilor electronice destinate largului public şi /sau publicării pe

V. Repartizarea temelor pe module şi pe unităţi de timp

Nr. Teme Nr. de ore

Modulul II. Tehnoredactarea digitală

Nr. Teme Nr. de ore

Modulul III. Tehnici de prelucrare audio-vizuală

Nr. Teme Nr. de ore

Modulul IV. Grafica pe calculator

Nr. Teme Nr. de ore

Modulul V. Fotografia digitală

Nr. Teme Nr. de ore

Nr. Teme Nr. de ore

Modulul VII. Programarea Web

Nr. Teme Nr. de ore

Modulul VIII. Prelucrări avansate ale datelor

Nr. Teme Nr. de ore

Modulul I. Prezentări electronice. Nivel avansat

Teme / Conţinuturi / Activităţi de învăţare şi evaluare

1. Aplicaţii de elaborare a prezentărilor

Cunoaşterea şi utilizarea Structura ierarhică a Exerciţii de:

2. Operaţiile de bază asupra obiectelor prezentărilor electronice

 Cunoaşterea şi Salvarea Exerciţii de:

3. Introducerea, editarea şi structurarea textului

 Utilizarea Instrumentele Exerciţii de:

4. Crearea şi editarea tabelelor

 Utilizarea tabelelor. Inserarea şi editarea Exerciţii de:

5. Crearea şi editarea diagramelor

 Utilizarea diagramelor Inserarea şi editarea Exerciţii de:

6. Inserarea şi editarea imaginilor de tip rastru

7. Grafica orientată pe obiecte

 Utilizarea imaginilor Crearea şi formatarea Exerciţii de:

8. Inserarea şi editarea obiectelor

 Cunoaşterea şi Efectele de animaţie Exerciţii de:

 Cunoaşterea şi Obiectele multimedia Exerciţii de:

9. Inserarea şi editarea diapozitivelor

 Cunoaşterea şi Editarea diapozitivul Exerciţii de:

10. Modele şi şabloane

11. Derularea prezentărilor în faţa unei audienţe

Teme / Conţinuturi / Activităţi de învăţare şi evaluare

1. Tipuri şi corpuri de literă

2. Structura paginii documentului digital

3. Importul, editarea şi structurarea textului

4. Importul / crearea obiectelor externe

5. Elemente grafice primare