ARUNCĂTORUL DE GRENADE ANTITANC CALIBRUL 73 mm (A.G.

-9M)

EXTRAS din
"MANUALUL PENTRU CUNOAŞTEREA ŞI INSTRUCŢIA LA ARUNCĂTORUL DE GRENADE
ANTITANC CALIBRUL 73 mm (A.G.-9M)" (ROMÂNIA, MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE,
COMANDAMENTUL INFANTERIEI Şl TANCURILOR, BUCUREŞTI – 1990)

PARTEA ÎNTÂI

DESCRIEREA ARUNCĂTORULUI DE GRENADE

ANTITANC CALIBRUL 73 mm ŞI A MUNIŢIEI (A.G.-9M)

DESTINAŢIA ŞI MISIUNILE ARUNCĂTORULUI DE GRENADE

ANTITANC CALIBRUL 73 mm (A.G.-9M)

Aruncătorul de grenade antitanc calibrul 73 mm (A.G.-9M), este destinat pentru sprijinul cu foc al
infanteriei, vânătorilor de munte, grănicerilor şi gărzilor naţionale.
Aruncătorul de grenade antitanc, din înzestrarea subunităţilor de gărzi naţionale din întreprinderi
şi instituţii, se foloseşte cu precădere, pentru realizarea apărării apropiate a întreprinderilor şi instituţiilor
respective. Când subunităţile de gărzi naţionale acţionează în dispozitivul de luptă al unor unităţi
(subunităţi), de infanterie, în apărare sau în ofensivă, aruncătoarele de grenade antitanc pot constitui
puncte fixe de foc sau pot fi întrebuinţate ca mijloace de însoţire.
Cu deosebită eficacitate pot fi folosite în cazul când subunităţile de gărzi naţionale organizează
apărarea. unor puncte obligate de trecere, în ambuscade, în lupta cu desantul aerian, în cazul apărării
lucrărilor de artă, nodurilor de cale ferată şi în localităţi, precum şi de către formaţiunile de rezistenţă care
acţionează pe teritoriul vremelnic ocupat de către inamic.
Când subunităţile de gărzi naţionale, acţionează în teren muntos-împădurit, aruncătoarele de
grenade antitanc pot fi întrebuinţate, împreună cu alte mijloace, pentru blocarea căilor de comunicaţii în
scopul interzicerii executării manevrei de către inamic.
De regulă, aruncătorul de grenade antitanc acţionează în cadrul plutonului sau companiei
antitanc şi execută misiuni de foc prin trageri prin ochire directă şi indirectă.
Misiunile care se execută cu acest aruncător sânt:
- nimicirea blindatelor inamicului;
- neutralizarea (nimicirea) personalului şi mijloacelor de foc adăpostite şi neadăpostite;
- distrugerea lucrărilor de fortificaţii de campanie;
- neutralizarea (nimicirea) punctelor de comandă-observare şi mijloacelor radioelectronice;
- crearea de culoare prin câmpurile, de mine si reţelele de sârmă.

CARACTERISTICILE TEHNICO-TACTICE ALE ARUNCĂTORULUI

DE GRENADE ANTITANC CALIBRUL 73 mm (A.G.-9M)
Bătaia maximă:
- cu înălţătorul optic, cu grenadă antitanc cumulativă şi bombă 1300 m;
explozivă
- cu înălţătorul mecanic cu lunetă, cu bombă explozivă 5 420 m;
- distanţa loviturii directe când înălţimea obiectivului este de 2 m:
- cu grenada antitanc cumulativă 800 m;
- cu bomba explozivă 430 m;
Greutatea :
- aruncătorului cu trenul rulor 64 kg;
- aruncătorului fără tren rulor 52 kg;
- trenului rulor 12 kg;
- afetului 12,200 kg.
Date de construcţie :
- calibrul 73 mm;
- lungimea maximă 2100 mm;
- lăţimea maximă 990 mm;
- înălţimea maximă 800 mm;
- înălţimea axului ţevii de la 390 mm la 700 mm;
- garda la sol (clirensul) la ajutaj 135 mm;
- câmpul de tragere vertical de la - 3° ( -0-50)
la 25° (+4-20);
- câmpul de tragere orizontal ± 150 (±2-50);
Regimul de foc 5 - 6 grenade (bombe)/min.

1
 Capitolul 1.
DESCRIEREA ARUNCĂTORULUI DE GRENADE ANTITANC CALIBRUL 73 mm (A.C.-9M)

Aruncătorul de grenade antitanc calibrul 73 mm (A.G.-9M) este o gură de foc fără recul, dinamo-
reactivă, cu ţeavă lisă care foloseşte lovituri de tip activ-reactiv.
Specific pentru acest material este că nu are recul deoarece o parte din gaze se evacuează spre
înapoi, prin ajutaj, luând astfel naştere o forţă de reacţie care anulează forţa de recul.
1. Aruncătorul de grenade antitanc calibrul 73 mm (A.G.-9M) (fig. 1) se compune din următoarele
părţi mari:
- ţeava cu închizătorul;
- mecanismul electric de tragere;
- afetul;
- trenul rulor;
- aparatele de ochire;
- piese de schimb, scule şi accesorii (P.S.A.).
Aruncătorul de grenade antitanc calibrul 73 mm (A.G.-9D) se găseşte în înzestrarea subunităţilor
de desant-paraşutare. El se deosebeşte de aruncătorul A.G.-9M, prin faptul că trenul rulor are osia
dreaptă, iar cuplarea lui se face nu la afet ca la aruncătorul A.G.-9M, ci la ţeava aruncătorului prin
intermediul unui jug de legă-tură (fig. 15).

Fig. 1. Aruncătorul de grenade antitanc calibrul 73 mm (A.G.-9M):

A - trenul rulor este montat; B şi C - trenul rulor este demontat

ŢEAVA CU ÎNCHIZĂTORUL
Ţeava

2. Ţeava (fig. 2) este din oţel special şi serveşte pentru azvârlirea grenadei în direcţia şi la
distanţa voită.
Ţeava se compune din următoarele părţi mari:
- ţeava propriu-zisă (1);
- camera de încărcare (2);
- culata (3).

Fig. 2. Ţeava
Ţeava propriu-zisă
3. Ţeava propriu-zisă (fig. 3) este partea dinainte a camerei de încărcare.
În interior, suprafaţa ţevii este lisă şi cromată.
La exteriorul ţevii propriu-zise se deosebesc:
- la gura ţevii - inelul întăritor pentru mărirea rezistenţei ţevii (1), prevăzut cu patru crestături care
servesc la materializarea axei ţevii în vederea verificării aparatelor de ochire;
- la partea din faţă a ţevii - întăritura din faţă a ţevii (2), cu două adaosuri turnate astfel: - unul,
dispus în stânga şi lateral, destinat pentru fixarea bazei cătării, altul, dispus în partea de jos, destinat
pentru fixarea mânerelor rabatabile care se folosesc la transportul aruncătorului cu braţele;
- la partea de mijloc a ţevii - întăritura pentru locaşul cadranului (3), două adaosuri pentru
fixarea suportului aparatelor de ochire (4) şi locaşul circular (5) în care intră brăţara de fixare din faţă a
apărătorii ochitorului;

Fig. 3. Ţeava propriu-zisă

2
 - la partea dinapoi a ţevii - două întărituri identice, fiecare cu câte un adaos pentru fixarea la
afet (6 şi 7).

Suportul aparatelor de ochire

4. Suportul aparatelor de ochire (fig. 4) serveşte ca bază pentru foaia gradată a înălţătorului
mecanic şi pentru fixarea aparatului de ochire.
Suportul are două praguri în formă de "T" (1) pentru fixarea, lui la locaşurile de pe adaosurile din
partea stângă a ţevii.
Suportul este prevăzut, la partea dinapoi, cu doi umeri în care se fixează baza foii gradate a
înălţătorului mecanic.
La partea dinainte a suportului şi în interior se găseşte arcul suportului (2), în formă de lamă, care
fixează foaia gradata a înălţătorului mecanic în poziţie pentru luptă sau pentru mişcare.

În partea stângă a suportului se găseşte bucşa cilindrică (3) în care se introduce pivotul pentru
montarea aparatului de ochire la suport.

Fig. 4: Suportul aparatelor de ochire

Pentru fixarea pivotului aparatului de ochire la bucşa cilindrică, sub bucşă se găseşte dispozitivul
de blocare (deblocare) a pivotului aparatului de ochire la suport, care se compune din: rozeta mare (4);
tija de blocare (5) şi rozeta dinţată (6) cu arc.
Rozeta mare are rolul de a ridica şi cobori tija de blocare a pivotului de fixare în bucşa cilindrică a
suportului aparatului de ochire.
Rozeta dinţată are rolul de a bloca rotirea rozetei mari pe timpul executării ochirii şi a tragerii.

Camera de încărcare
5. Camera de încărcare este partea dinapoi a ţevii propriu-zise (2 - fig. 2) şi are un diametru mai
mare decât restul ţevii.
La exteriorul camerei de încărcare, în partea stângă, deosebim întăritura pentru apărătoarea care
protejează pe ochitor în timpul tragerii.
Apărătoarea este fixată pe ţeavă şi pe culată cu ajutorul a două brăţări.
La aruncătorul A.G.-9D, la exteriorul camerei de încărcare, se află un locaş circular şi două
praguri pentru fixarea trenului rulor.

Culata
6. Culata (fig. 5) este partea dinapoi a ţevii şi este dispusă înapoia camerei de încărcare.
Culata ţevii are în interior două şanţuri circulare: şanţul (1), pentru fixarea loviturii la încărcare şi
şanţul (2) în care intră inelul închizătorului şi fixează închizătorul în poziţia „închis".
În partea de sus şi de jos a culatei se găsesc două orificii înclinate (3) diametral opuse, pentru
împingătoarele mecanismului de extracţie.
Pe partea de sus a culatei se găsesc: adaosul pentru fixarea. corpului dispozitivului de contact
(4) şi două orificii pentru dispunerea contactelor (5).

Fig. 5. Culata.
La exterior, în partea stângă, se află adaosul cu un locaş în care se fixează urechea de prindere
a închizătorului la culată (6). In acest adaos se găsesc: orificiul axului de fixare a închizătorului la culată
(7) prevăzut cu un şanţ în care intră opritorul axului; orificiul pentru axul pârghiilor mecanismului de
extracţie (8); orificiul longitudinal pentru corpul fixatorului (18) cu fixatorul (9, 17) şi arcul său şi un orificiu
(10) pentru ştiftul care împiedică căderea corpului fixatorului.

3
 La partea dreaptă a culatei sînt pragurile culatei (11) înapoia cărora intra zăvorul închizătorului şi
un adaos cu şanţ în formă de coadă de rândunică (12) pentru fixarea dispozitivului de blocare a
mecanismului electric de tragere.
Pe partea de jos şi sus a culatei sînt pârghiile mecanismului de extracţie (13 şi 14) cu
împingătoarele mecanismului de extracţie (15) şi axul pârghiilor (16).

Închizătorul
7. Închizătorul (fig. 6) serveşte la anularea forţei de recul, extragerea diafragmei cu tubul
încărcăturii de azvârlire şi închiderea ţevii la partea dinapoi, prin intermediul diafragmei loviturii.
Închizătorul se compune din:
- ajutajul;
- mecanismul de închidere şi deschidere;
- mecanismul de extracţie.

Ajutajul
8. Ajutajul (1) este destinat pentru evacuarea spre înapoi a unei părţi din gaze care dă naştere la
o forţă de reacţie ce anulează forţa de recul.
Ajutajul este monobloc având în partea din faţă un inel presat (2). La exteriorul ajutajului se
găsesc:
- în partea stângă - un adaos cu urechea de prindere a închizătorului (3) la culată şi pragul (4)
pentru limitarea rotirii închizătorului la deschiderea acestuia. Urechea este prevăzută cu o adâncitură cu
ajutorul căreia închizătorul se menţine în poziţia deschis;
- în partea dreaptă - un adaos în care intră zăvorul închizătorului (9) care are două tăieturi (5)
pentru pragurile culatei şi trei orificii pătrate pentru zăvorul mecanismului de închidere. Peste acest adaos
este dispusă piesa de legătură (6) cu două praguri: pragul din stânga care limitează rotirea pârghiei cu
mâner la închiderea închizătorului şi pragul din dreapta, care limitează rotirea pârghiei cu mâner până la
90° faţă de închizător, când acesta se deschide.

Mecanismul de închidere şi deschidere

9. Mecanismul de închidere
şi deschidere este destinat pentru
închiderea şi deschiderea
închizătorului şi se compune din:
- pârghia cu mâner (7);
- axul fixatorului cu arc (8);
- zăvorul închizătorului (9);
- fixatorul (10);
- manşonul (11);
- teşitura pârghiei cu
mâner (12).

Mecanismul de extracţie
10. Mecanismul de
extracţie serveşte pentru
extragerea diafragmei cu tubul
încărcăturii de azvârlire după
plecarea grenadei.
Mecanismul de extracţie
este montat la culată (fig. 5) şi se
compune din:
- pârghia de sus (13);
- pârghia de jos (14);
- axul pârghiilor (15);
- împingătoarele (16).
Fig. 6. Închizătorul: A - fixat la culată; B - demontat

Funcţionarea închizătorului
11. În timpul deschiderii închizătorului. Pentru a deschide închizătorul este necesar să se
rotească pârghia cu mâner în sensul mersului acelor de ceasornic. Ca urmare, teşitura pârghiei cu mâner
dinspre fixa-tor ridică fixatorul.»Bolţurile pârghiei cu mâner se cuplează cu şanţurile elicoidale ale
zăvorului închizătorului, lasă închizătorul în jos până când tăieturile zăvorului coincid cu pragurile culatei,
permiţând deschiderea închizătorului. Pârghia cu mâner se roteşte la 90° faţă de închizător până la
pragul drept al piesei de legătură şi în acelaşi plan cu aceasta. în continuare, închizătorul se roteşte până
la 105° când pragul fixatorului, sub acţiunea arcului, cade în şanţul pârghiei cu mâner. La rotirea
închizătorului cu 105°, adaosul stâng al ajutajului ia con-tact cu umerii pârghiilor mecanismului de
extracţie. Rotind în continuare închizătorul până la 115°, pragul adaosului stâng al ajutajului apasă asupra

4
umerilor pârghiilor mecanismului de extracţie, roteşte pârghiile, iar acestea pun în funcţiune
împingătoarele care extrag diafragma şi tubul încărcăturii de azvârlire ale loviturii trase.
Când nu se mai acţionează asupra pârghiei cu mâner, închizătorul sub acţiunea fixatorului de la
adaosul din partea stângă a culatei, care are arcul comprimat, se roteşte în sens invers cu 10°, iar rola
fixatorului intră în adâncitura de pe urechea adaosului din partea stângă a ajutajului şi-l menţine în poziţia
deschis. Această rotire a închizătorului cu 10° în sens invers este necesară pentru. eliberarea
împingătoarelor care, neeliberate, ar împiedica reîncărcarea.
12. În timpul închiderii închizătorului. Pentru a închide închizătorul trebuie să se rotească pârghia
cu mâner în sens invers mersului acelor de ceasornic până ce inelul presat al ajutajului intră în şanţul de
la culată. La rotirea pârghiei cu mâner, fixatorul apasă asupra pragului de sus al culatei, se ridică,
comprimă arcul şi iese din şanţul pârghiei cu mâner permiţând rotirea acesteia. Concomitent cu rotirea
pârghiei cu mâner, zăvorul închizătorului se ridică, iar umerii acestuia trec înapoia pragurilor culatei, până
când teşitura oblică a pârghiei cu .mâner acţionează asupra împingătorului dispozitivului de blocare.
Continuând rotirea pârghiei cu mâner până la refuz, pragul fixatorului sub acţiunea arcului, cade
în teşitura pârghiei cu mâner şi o menţine în această poziţie.

MECANISMUL ELECTRIC DE TRAGERE

13. Mecanismul electric de tragere (fig. 7) este destinat pentru 'declanşarea electrică a focului şi
se compune din:
- dispozitivul generator de curent cu mecanismul de dare a focului (1);
- cablul de legătură (2);
- dispozitivul de blocare (3);
- dispozitivul de contact (4).
14. Dispozitivul generator de curent este destinat să producă impulsul electric necesar pentru
iniţierea capselor electrice care aprind încărcătura de azvârlire. Se cuplează la afet cu ajutorul a două
ochiuri de prindere.
Dispozitivul generator de curent se compune dintr-un corp cu capac în care sînt montate:
- inductorul;
- mecanismul de dare a focului;
- siguranţa;
- priza.
Inductorul serveşte pentru producerea curentului electric necesar iniţierii capselor electrice în
momentul apăsării pe pârghia mecanismului de dare şi focului.
Mecanismul de dare a focului serveşte la armarea dispozitivului generator şi la declanşarea
impulsului electric.
Siguranţa este destinată pentru a împiedica darea focului în mod accidental când mecanismul de
dare a focului este armat.

Fig. 7. Mecanismul electric de tragere

Siguranţa se compune din zăvor şi arc şi este dispusă în partea de jos a dispozitivului generator
de curent, în faţa pârghiei de dare a focului.
Priza este destinată pentru a face legătura între dispozitivul generator de curent şi cablul de
legătură.
Priza se fixează la cutia dispozitivului generator de curent cu ajutorul a patru şuruburi de fixare.
15. Dispozitivul de blocare este destinat pentru a întrerupe legă-tura electrică între dispozitivul
generator de curent şi dispozitivul de contact când închizătorul nu este închis complet.
Dispozitivul de blocare se fixează la ţeavă printr-un dispozitiv . de îmbinare tip coadă de
rândunică.
16. Dispozitivul de contact este destinat pentru transmiterea impulsului electric la amorsorul
încărcăturii de azvârlire.
Dispozitivul de contact se fixează la adaosul din partea de sus. a culatei printr-un ax cu arc.
Legătura electrică între dispozitivul de contact şi dispozitivul de blocare se realizează cu ajutorul
cablului de legătură protejat de inelele metalice.

AFETUL
17. Afetul (fig. 8) este .destinat pentru a da ţevii direcţia şi înclinarea voită şi pentru a mări sau
micşora genuliera aruncătorului. Afetul se compune din următoarele părţi mari:
5
 - suportul (1);
- mecanismul de ochire în înălţime (2);
- cadrul de susţinere şi legătură (3);
- mecanismul de ochire în direcţie (4);
- puntea de legătură a picioarelor din spate (5);
- dispozitivul pentru montarea şi demontarea trenului rulor la afet;
- picioarele afetului (6).

Fig. 8. Afetul Fig. 9. Suportul şi mecanismul de ochire în înălţime:

A - suportul; B - mecanismul de ochire în înălţime
Suportul
18. Suportul (fig. 9A) serveşte pentru fixarea ţevii la afet şi se compune din:
- suportul propriu-zis (1);
- piesa de legătură (2);
- cursorul (3);
- pivotul (4);
- scoaba de prindere (5).
În suportul propriu-zis sînt următoarele locaşuri şi orificii:
- locaşul generatorului de curent (6);
- orificiul cu ax (7);
- orificiul pentru fixarea. ţevii (8);
- orificiile pentru fixarea generatorului de curent (9);
- locaşul mecanismului de ochire în înălţime.
Suportul propriu-zis serveşte pentru fixarea ţevii pe afet, iar în interiorul său este montat
dispozitivul generatorului de curent al mecanismului electric de tragere.
Pivotul este sudat la partea din spate a suportului propriu-zis şi face legătura între acesta şi
cadrul de susţinere şi legătură.
Piesa de legătură este sudată în partea din faţă şi jos a suportului şi este prevăzută cu şanţuri în
care se introduce cursorul.
Cursorul serveşte la executarea ochirii în direcţie şi la reperarea tragerii, împreună cu sectorul
gradat de la cadrul de susţinere şi legătură al afetului.
Locaşul mecanismului de ochire în înălţime este dispus în partea din faţă a suportului propriu-zis.

Mecanismul de ochire în înălţime

19. Mecanismul de ochire în înălţime (fig. 9 B) serveşte pentru executarea ochirii în înălţime în
limitele de la - 3° ( - 0-50) la +25° (+4-20).
Mecanismul de ochire în înălţime se compune din:
- corpul mecanismului de ochire în înălţime (10);
- tubul interior (11);
- rozeta cu mâner (12);
- pragul circular (13);
- ştiftul (14);
- şurubul (15);
Corpul mecanismului de ochire în înălţime are urechi cu orificii pentru fixarea mecanismului la
suportul propriu-zis şi un orificiu central în care este introdus şurubul cu tubul interior.
Tubul interior are filet trapezoidal care se angrenează cu şurubul, iar în partea de sus se află o
parte îngroşată cu orificiu, pentru fixarea ţevii la mecanism.
Rozeta cu mâner se fixează la şurub printr-un ştift.
Şurubul este prevăzut cu un filet trapezoidal şi un prag circular cu care se sprijină pe corp.
Capătul de jos al şurubului se fixează la rozeta cu mâner a mecanismului de ochire în înălţime.
Funcţionarea mecanismului de ochire în înălţime
20. Pentru a mişca ţeava în plan vertical se roteşte rozeta cu mâner, care transmite mişcarea
circulară şurubului. Aceasta se angrenează în filetul tubului interior, îl deplasează şi ca rezultat se obţine
ridicarea sau coborârea ţevii astfel:
- se ridică atunci când rozeta cu mâner se roteşte în sens invers mersului acelor de ceasornic;
6
 - se coboară când rozeta cu mâner se roteşte în sensul mişcării acelor de ceasornic.
Cadrul de susţinere şi legătură
21. Cadrul de susţinere şi legătură (fig. 10 A) serveşte la asamblarea părţilor componente ale
afetului.
Cadrul de susţinere şi legătură se compune din:
- cadrul propriu-zis (1) cu scoabă (2) şi ramă (3);
- bucşa cadrului (4);
- clichetul cu arc (5) şi ax (6);
- urechile de. prindere (7).
Cadrul propriu-zis are în partea din faţă o tăietură în formă dreptunghiulară numită ramă (3) care
serveşte pentru deplasarea culisei mecanismului de ochire în direcţie şi o scoabă (2) pentru fixarea
piciorului din faţă.
În faţa scoabei este un clichet cu arc (5) care serveşte ca reazem pentru piciorul din faţă când se
trage din poziţia culcat.
Pe partea de sus a ramei se sprijină şi culisează piesa de legă-tură a suportului.
Înapoia ramei, pe partea de sus a cadrului propriu-zis, se află sectorul gradat din 10 în 10 miimi
de la 0 la ±2-50 şi numerotat din 1,00 în 100 de miimi de la 0 la ± 2-00.
În partea din spate a cadrului propriu-zis sînt sudate două urechi de prindere (7) care servesc
pentru fixarea punţii de legătură a picioarelor din spate.
Bucşa cadrului serveşte la realizarea legăturii dintre cadru şi suport prin intermediul pivotului
acesteia. Bucşa este introdusă şi sudată într-un orificiu ce se găseşte la partea dinapoi a cadrului propriu-
zis.
Fixarea cadrului la suport se face în două puncte: în faţă, cu ajutorul cursorului care este introdus pe culisă
şi a şurubului pârghiei de strângere; în partea din spate cu ajutorul pivotului suportului care este introdus în bucşa de
la cadrul de susţinere şi legătură.
Mecanismul de ochire în
direcţie
22. Mecanismul de ochire în
direcţie (fig. 10 B) serveşte pentru
executarea ochirii în direcţie în limitele
de la 0 la ±2-50 miimi. Mecanismul de
ochire în direcţie se compune din:
- şurubul (8) cu bucşă şi ştift;
- culisă (9);
- rozeta .cu mâner (10);
- pârghia pentru blocarea
afetului în poziţia pentru mişcare".
Şurubul se angrenează în
culisă şi este fixat în partea dreaptă a
cadrului propriu-zis cu ajutorul unei
bucşe cu ştift (11).
Culisa este o piesă de legătură
între mecanismul de ochire în direcţie
şi suport prin intermediul căreia se
realizează deplasarea ţevii în direcţie.
Rozeta cu mâner se fixează la
şurub în partea stângă prin inter-
mediul unui ştift şi serveşte la
deplasarea ţevii în direcţie pentru ochi-
rea aruncătorului.
Pârghia pentru blocarea
afetului în poziţia pentru mişcare se Fig. 10. Cadrul de susţinere şi legătură şi mecanismul de ochire în
compu-ne dintr-o pârghie şi un şurub direcţie: A - cadrul de susţinere şi legătură; B - mecanismul de ochire în direcţie
de fixare care trece prin. culisă.

Funcţionarea mecanismului de ochire în direcţie

23. La rotirea rozetei cu mâner, se roteşte şurubul. Prin rotirea şurubului se deplasează culisa şi
o dată cu aceasta piesa de legătură cu cursorul astfel: spre stânga, când rotirea rozetei se face în sensul
mersului acelor de ceasornic şi spre dreapta când rotirea rozetei se face în sens invers mersului acelor
de ceasornic.
Pârghia de blocare a afetului are două poziţii: poziţia blocat când aruncătorul se găseşte în marş
(blocarea se face aducând i-nai întâi cursorul la zero după care pârghia se dă la dreapta) şi poziţia liber
pe timpul executării tragerii (în care caz pârghia trebuie să se găsească la stânga).
Blocarea afetului se mai poate face şi pe timpul pregătirii şi executării tragerilor repetate; în acest
caz cursorul se găseşte în dreptul gradaţiunii corespunzătoare direcţiei spre obiectiv.
Blocarea afetului într-o poziţie oarecare se realizează prin fixa-rea şurubului mecanismului de
ochire în direcţie de către şurubul pârghiei de blocare.
7
 Puntea de legătură a picioarelor din spate
24. Puntea de legătură a picioarelor din spate, are rolul să fixeze picioarele la cadrul afetului şi să
asigure mişcarea şi poziţia dorită a acestora.
Puntea de legătură a picioarelor din spate (fig. 11), se compune din:
- puntea propriu-zisă (1);
- urechile de prindere (2);
- pârghiile de blocare cu ax (3);
- scoabele articulaţiilor (4);
- şuruburile articulaţiilor (5);
- arcurile articulaţiilor (6).
Puntea de legătură împreună cu picioarele din spate formează blocul picioarelor din spate.
Puntea propriu-zisă are rolul de a face legătura dintre cele două picioare din spate şi este
prevăzută cu două orificii în care sînt montate scoabele articulaţiei picioarelor din spate.

Fig. 11. Blocul picioarelor din spate

Urechile de prindere sînt sudate la partea din faţă şi servesc la fixarea blocului picioarelor din
spate la cadrul de susţinere şi legătură a afetului.
Pârghiile de blocare cu ax fixează puntea de legătură a picioarelor din spate la diferite înclinări în
raport cu poziţia de tragere a servanţilor şi caracteristicile terenului în care este amplasat aruncătorul de
grenade.
Axul fixează blocul picioarelor din spate la cadrul de susţinere şi legătură.
Scoabele articulaţiilor sînt dispuse la puntea propriu-zisă în ambele părţi şi prin intermediul unor buloane
cu arcuri, şaibe şi piuliţe servesc pentru fixarea picioarelor din spate.

Dispozitivul pentru montarea trenului rulor

25. Dispozitivul pentru montarea trenului rulor la afet (fig. 12) se
compune din:
— piesa de legătură (1);
— pârghia de montare (demontare) a trenului rulor cu ax si arc
(2);
— placa-suport (3);
— placa articulată (4);
— tijele cu arcurile amortizoare (5). Piesa de legătură serveşte
drept suport pentru pârghia de montare (demontare) a ghearelor de
prindere de pe osia trenului rulor.
Placa suport realizează îmbinarea elastică între trenul rulor şi afet
prin inter-mediul plăcii articulate şi al tijelor cu arcurile amortizoare. în Fig. 12. Dispozitivul pentru
acest fel se amortizează trepidaţiile aruncătorului pe timpul deplasării pe montarea trenului rulor
trenul rulor (cărucior).
Picioarele afetului
26. Afetul se sprijină pe trei picioare; unul telescopic, în faţă şi două, în partea dinapoi.
Picioarele afetului servesc pentru susţinerea părţilor principale ale aruncătorului; pentru a da ţevii
diferite înclinări în plan vertical, prin ridicarea sau coborârea acestora şi fixarea aruncătorului în anumite
poziţii de tragere în raport cu poziţia de tragere a servanţilor (culcat, în genunchi sau în picioare în
adăpost).