Program: ELEMENTE DE DIDACTICĂ ŞI COMUNICARE

Disciplina 3: Comunicare didactică

Tema: 3.2. Comunicarea şi relaţionarea interpersonală în cadrul grupurilor

Selecţie şi prezentare:
Formator, prof. Anca DRAGOMIR
CONSTANŢA, 2012

Tema 3.2

Comunicarea şi relaţionarea interpersonală în cadrul grupurilor

COMUNICARE DE GRUP ŞI RELAŢIONARE INTERPERSONALĂ

Rolul comunicării.
Interacţiunea socială reprezintă procesul prin care acţionăm şi reacţionăm la cei din
jurul nostru. Cea mai uzuală formă interumană de interacţiune socială este comunicarea.
Comunicarea se defineşte ca procesul prin care se transmit informaţii de la un emiţător la un
receptor, prin utilizarea unui sistem de semne şi simboluri.
Abilităţile de comunicare sunt importante pentru iniţierea şi menţinerea relaţiilor cu
ceilalţi. Modul de comunicare are impact atât asupra procesului de construcţie şi dezvoltare a
carierei.

Caracteristici ale comunicării de grup

Comunicarea poate fi directă (cei angajaţi în procesul de comunicare se află faţă în
faţă) sau poate fi mediată (text scris,poştă electronică, etc.).
Prezenţa a doi sau mai mulţi participanţi la procesul de comunicare induce unele
modificări în procesul comunicării comparativ cu dialogul ( comunicarea între două
persoane). De asemenea,dacă avem de-a face cu agenţi mediatori (telefon,internet) apar
aspecte distincte în procesul de comunicare faţă de comunicarea directă:

1
- ideile trebuie prezentate coerent, într-un limbaj clar, care să fie înţeles de ceilalţi.
- paşii trebuie prezentaţi în succesiunea lor fără a omite vreo etapă.
- întrebările din partea grupului se formulează explicit şi sunt mai dificil de intuit de către
vorbitori.
- există adesea limitări de timp şi de resurse atenţionate din partea grupului.
- rolurile formale sau informale sau atribute ale vorbitorului : lider al discuţiei (timid , guraliv)
influenţează modul în care este transmis sau receptat mesajul.

Aspecte ale dinamicii de grup şi comunicare în cadrul grupului

1.Coeziunea grupului se defineşte ca dorinţa membrilor grupului de a fi împreună, de
a desfăşura activităţi împreună. Coeziunea se referă la cât sunt de uniţi membrii grupului şi la
o atmosferă pozitivă din cadrul grupului. Factorii care cresc coeziunea grupului sunt:
- Sistemul de norme;
- Mărimea grupului;
- Similaritatea dintre membrii grupului;
- Sistemul de recompense.
2. Fenomenul conducerii (leadership)- factorii de personalitate, de dezvoltare şi
cognitivi. Liderul grupului este centralizatorul comunicărilor de grup.
3. Influenţa socială reprezintă modul în care individul îşi modifică comportamentul,
opiniile, în prezenţa reală sau percepută a celorlalţi (conformismul, complianţa).

Managementul instrucţional - Coordonarea activităţilor clasei de elevi:

Promovarea activităţilor în grup:- se referă la capacitatea profesorului de a capta şi

menţine atenţia grupului pe parcursul activităţilor din timpul orei

Coordonarea structurii grupului - profesorul poate face apel la o gamă variată de reacţii
pentru a suscita şi a menţine atenţia grupului pe parcursul orei.

Evitarea saturaţiei (plictisului) - se referă la abilitatea profesorului de a reduce la minimum

plictisul care poate interveni în timpul unei activităţi în clasă.

Coordonarea recapitulării zilnice a materiei are în vedere organizarea unor şedinţe

recapitulative zilnice - Şedinţele recapitulative zilnice pot furniza un punct de plecare pentru
învăţarea unor noţiuni noi. Acestea constituie o metodă bună de cuantificare a
responsabilităţii, dar nu trebuie să fie plictisitoare sau repetitive.

2
Coordonarea recapitulării prezentărilor/ lecţiilor propriu-zise - coordonarea recapitulării
prezentărilor / lecţiilor propriu-zise: profesorul îi poate ajuta pe elevi să înveţe cum să asculte
şi să ia notiţe cu ajutorul unor strategii.

Coordonarea discuţiilor în clasă - discuţiile vor fi încurajate şi printr-o dispunere specifică a

scaunelor în clasă, astfel încât elevii să se poată vedea unul pe altul. Profesorii trebuie să
planifice tipul de discuţie în clasă, să comunice aceste metode elevilor şi să le revizuiască
periodic.

Vorbitul fără permisiunea profesorului (în timpul procesului de predare)- Pentru a

remedia acest comportament, profesorul trebuie să stabilească în mod explicit coordonatele
comportamentului elevilor în timpul predării (ex.: interdicţia de a interveni verbal fără
anunţarea prealabilă prin ridicarea mâinii şi fără a fi primit permisiunea profesorului în acest
sens).

Vorbitul fără permisiunea profesorului (pe parcursul întregii ore)

Incapacitatea de a asculta discursul profesorului şi refuzul de a îndeplini indicaţiile

verbale ale acestuia - Mai întâi, se stabileşte o regulă generală cu privire la modul în care
discursul profesorului trebuie urmărit de către elevi, care trebuie să includă şi consecinţele
pozitive şi negative. Este util ca profesorul să aprecieze efortul elevilor de a-şi păstra atenţia
şi de urmări indicaţiile pe parcursul orei.

Întârzierea la ore şi absenteismul - Se adoptă sisteme de evaluare care acordă puncte

pentru participarea la oră şi efortul depus de elevi.

Lipsa (refuzul) motivaţiei / inactivitatea - Pentru rezolvarea acestei probleme, profesorul

trebuie să dispună de informaţii corecte cu privire la nivelul elevilor şi să ia în considerare
toate cauzele care pot duce la lipsa/refuzul motivaţiei.

Frauda (copiere, etc.) - Pentru evitarea acestei probleme, elevii trebuie să deprindă tehnicile
minimale de lucru în grup, de dozare a timpului.

Activitate:

Luând ca repere dimensiunile anterior prezentate ale

managementului instrucţional, conturaţi un program educaţional de
intervenţie într-o situaţie specifică de fraudă (copiere), din clasa de elevi cu
care d-voastră lucraţi.
Timp de realizare: 15 minute
Timp de raportare: 30 minute
3
Relaţii şi interacţiuni educaţionale în clasa de elevi

- Relaţii de intercunoaştere - Derivă din nevoia psihologică de a dispune de unele

informaţii cu privire la celălalt, la felul lui de a fi, la personalitatea acestuia.

- Relaţii de intercomunicare - Apare ca o rezultantă a ceea ce resimt oamenii, copiii, atunci

când intră în interacţiune, nevoia de a se informa reciproc, de a face schimb de informaţii, de
a comunica. Clasa ca univers al comunicării, prin excelenţă, constituie pentru elevi un
univers deschis provocărilor informaţionale, cu schimburi de mesaje, cu aprecieri frecvente şi
intense la adresa situaţiei procesului de intercomunicare din interiorul grupului.

- Relaţii socio-afective - Este rezultatul intervenţiei unei nevoi de tip interpersonal ce are în
vedere schimbul de emoţii, sentimente şi structuri de tip afectiv-simpatetice, creionându-se
astfel un nou tip de relaţii interpersonale, relaţii afectiv-simpatetice, care presupun relaţii de
simpatie şi antipatie, de preferinţă şi de respingere reciproca între membri clasei de elevi.

- Relaţii de influenţare - Clasa de elevi ca un univers socio-relaţional complex dezvolta o

varietate de relaţii şi interacţiuni din care elevul deprinde o serie de norme şi valori pe care le
dezvolta pe termen lung.

Bibliografie

1. Soitu, Laurențiu, Pedagogia comunicării, Institutul European, București, 2002

2. Soitu, Laurențiu, Pedagogia educațională, Editura Universității Al.I. Cuza, Iași, 2002
3. Pânișoară, Ion Ovidiu, Comunicare eficientă, Editura Polirom, Iași, 2003
4. Dinu, M, Comunicarea – repere fundamentale, Editura Științifică,, București, 1997
5. Popescu, D, Arta de a comunica, Editura Economică, București, 1998
6. Cristea, Sorin, (2002), Dicţionar de pedagogie, Grupul Editorial Litera Educaţional,
Chişinău
7. Iucu, Romiţă, B., (2001), Industria şcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Editura
Polirom, Iaşi.
8. Iucu, Romiţă, B., (2005), Managementul clasei de elevi, Proiectul pentru Învățământul
Rural.
9. Neacşu, Ioan, (1999), Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică R.A.,
Bucureşti.
10. De Pereti, Andre, Legrand, Jean-Andre, Boniface, Jean, (2007) – Tehnici de comunicare,
Editura Polirom, seria Collegium, Ştiinţele Educaţiei.
11. Iucu, Romiţă, B., (2005), Managementul clasei de elevi. Aplicaţii pentru gestionarea
situaţiilor de criză educaţională, Editura Polirom, Iaşi, seria Collegium, Ştiinţele Educaţiei.
12. Paloş, Ramona, Sava, Simona, Ungureanu, Dorel – Educaţia adulţilor, Editura Polirom,
Iaşi, seria Collegium, Ştiinţele Educaţiei.