Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
02 PDF
02 PDF
OBIECTIVE
2.1. Introducere
1
R.Garosci: lucrare citată, p. 9
32 BAZELE COMERŢULUI
2
A.Dayan: lucrare citată, p. 23
3
*** Dictionnaire commercial de L’Academie des sciences commerciales, Ed. Hachette, Paris, 1979,
p. 50
4
R.P.Jones, I.L.Hobday: Commerce, Pan Books, London & Sydney, 1980, p.7 şi A. Del Forno:
Eléments de vocabulaire economique français, Ed. Presses Universitaires de Grenoble, 1989,
p. 26
Comerţul – activitate profesională în economie 33
5
A.Rapin: Cours de commerce, Ed. Dunod, Paris, 1983, p. 11-12
6
A.Dayan: lucrare citată, p. 24-26
34 BAZELE COMERŢULUI
7
L. Guatri, S. Vicari: Il marketing, Casa editrice Ginffre, Milano, 1986, p. 343-385
38 BAZELE COMERŢULUI
Prin sarcinile asumate şi, îndeosebi, prin depăşirea statutului său de simplu
intermediar, comerţul joacă un rol extrem de important atât faţă de producător cât şi
în raport cu utilizatorii. Înţelegerea importanţei activităţii desfăşurate de către comerţ
faţă de cele două categorii de parteneri cu care conlucrează sau se confruntă este
legată de funcţiile acestuia şi de impactul prin care respectivele funcţii reverberează
asupra celor două categorii de parteneri.
8
I. Kregel, E. Matzner, G. Grabher: Şocul pieţei, Ed. Economică, Bucureşti, 1995, p.52
Comerţul – activitate profesională în economie 39
partizi mari de mărfuri sub formă de stocuri, prin aceasta comerţul asumându-şi
responsabilitatea acoperirii nu numai a distanţei, dar şi a timpului care separă
producţia de consum.
• O a treia funcţie importantă a comerţului constă în fracţionarea
cantităţilor mari de mărfuri pe care le livrează producţia, asortarea loturilor
respective, formarea sortimentelor comerciale şi asigurarea micilor partizi care
urmează a fi puse la dispoziţia consumatorilor. Se are în vedere, în această
situaţie, o pregătire a mărfurilor pentru vânzare, fiind vorba de o funcţie deosebit de
importantă atât pentru producţie, cât şi pentru consumatori. Acesta deoarece, odată
mărfurile aduse în locul unde urmează a fi realizate, ele trebuie pregătite pentru a
putea intra în procesul de vânzare. Fenomenul ţine atât de natura produselor, cât şi
de structura cererii. O serie de mărfuri nu pot intra în consumul populaţiei decât în
urma unor operaţiuni prealabile de pregătire, iar, pe de altă parte, însăşi satisfacerea
cererii populaţiei ridică exigenţe speciale în legătură cu produsele oferite. Realizarea
acestei funcţii presupune organizarea, în cadrul reţelei comerciale, a unor operaţiuni
specifice cum ar fi: porţionarea, dozarea şi preambalarea mărfurilor, prelucrarea lor
(în cadrul alimentaţiei publice o asemenea operaţie constituie activitatea de bază),
sortarea după criterii comerciale, controlul continuu al calităţii şi asigurarea condiţiilor
optime de păstrare până în momentul desfacerii, precum şi alte asemenea activităţi
ce ţin de pregătirea mărfurilor pentru vânzare.
• O altă funcţie a comerţului constă în transferul mărfurilor către zonele şi
punctele cele mai îndepărtate sau mai izolate, pentru a fi vândute
consumatorilor. Funcţia respectivă are în vedere o judicioasă organizare a mişcării
mărfurilor. Fenomenul apare deoarece realizarea finală a mărfurilor are loc, de
regulă, în punctele de consum, ceea ce presupune o bună orientare a mărfurilor,
manipularea lor atentă şi transportul din locul de producţie în cel de consum. De
această dată, prin funcţia respectivă, comerţul trebuie să acopere spaţiul care separă
punctele de producţie de cele de consum. Realizarea funcţiei respective presupune,
pe de o parte, buna cunoaştere a pieţei pe care acţionează fiecare întreprinzător
comercial, cu condiţiile, restricţiile şi avantajele sale specifice, iar, pe de altă parte,
alegerea celor mai apropiaţi furnizori, a căilor mai scurte şi mai directe de transfer şi
transport al mărfurilor.
• O funcţie strict specifică comerţului, generată dealtfel de cele tratate
anterior, o constituie crearea condiţiilor de realizare efectivă a actului de
Comerţul – activitate profesională în economie 41
9
C. Florescu şi colectiv: Marketing, Ed. Expert, Bucureşti, 1992, p. 382-407
42 BAZELE COMERŢULUI
10
D. Patriche: Marketing în economia de piaţă, Ed. Optimal, Bucureşti, 1992, p. 67-71
Comerţul – activitate profesională în economie 43
11
A.Rapin: lucrare citată, p. 11-14
46 BAZELE COMERŢULUI
Agent A
Agent B
Export
12
A.Rapin: lucrare citată, p.15-18 şi R.P.Jones, I.L.Hobday: lucrare citată, p. 13-17
Comerţul – activitate profesională în economie 47
un act comercial pentru acelaşi comerciant sau pentru altul, dacă respectivul
autoturism este destinat casei sale de comerţ pentru a deservi un voiajor comercial
sau conducerea firmei în deplasările sale de afaceri; la fel în cazul mobilierului de
birou, al rechizitelor etc. Excepţie face achiziţionarea imobilelor care, aşa cum se
arăta anterior, priveşte o operaţiune exceptată de codul comercial, asemenea
operaţiuni fiind considerate acte civile.
Dată fiind complexitatea sistemului de valori care caracterizează activitatea
întreprinzătorilor comerciali şi ţinând seama de cele amintite cu privire la structura
actelor de comerţ, trebuie precizat că întreprinzătorul comercial poate efectua:
− acte civile, care pot consta în cumpărarea unui imobil pentru uzul său
personal sau chiar pentru exercitarea activităţii sale comerciale, în cumpărarea
diverselor mijloace mobiliare, maşini etc. pentru uzul său personal;
− acte comerciale din grupa celor naturale sau proforma: cumpărări şi
revânzări de mărfuri, schimburi de creanţe etc.;
− operaţiuni devenite acte de comerţ în virtutea teoriei accesoriei:
achiziţionarea unei mobile de birou, a unui computer etc.
Cunoaşterea detaliată a structurii actelor de comerţ permite, la rândul
său, şi impune, în acelaşi timp, operarea unei noi clasificări a activităţii de
comerţ, ducând la conturarea unei structuri care să aibă în vedere obiectul
afacerilor. Potrivit acestui criteriu se disting: comerţul propriu-zis, comerţul bancar,
comerţul transporturilor, comerţul asigurărilor.
• Comerţul propriu zis are în vedere totalitatea actelor de vânzare şi
cumpărare a produselor naturale transformate sau fabricate. Comerţul respectiv
cuprinde două ramuri distincte, care pot coexista în cadrul aceleiaşi întreprinderi:
fabricaţia şi distribuţia, existând pentru fiecare un aparat distinct (aparatul de
producţie şi aparatul comercial).
• Comerţul de bancă sau bancar, care, în ultimul timp, a luat o amploare
deosebită, prin extinderea creditului. Acest tip de comerţ constă în a colecta,
concentra şi pune la dispoziţia comercianţilor a fondurilor provenite, în principal, din
depozitele clienţilor.
• Comerţul transporturilor cuprinde totalitatea actelor de comerţ care privesc
operaţiunile ce asigură orientarea şi deplasarea mărfurilor din centrele de producţie
către locurile de transformare sau punctele de vânzare.
Comerţul – activitate profesională în economie 51
2.4. Comerciantul
REZUMAT
13
A.Rapin, lucrare citată, p. 19-22
56 BAZELE COMERŢULUI
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE
BIBLIOGRAFIE