Catalog Licitatia de Vara Artmark 2017 PDF

184.
Camil Ressu, Horă la Vlaici (detaliu)
Licitația de Vară
marți, 20 iunie 2017, 19.30, Radisson Blu Hotel, București
22 23
1 | Octav Băncilă 3 | Kimon Loghi
1872, Corni, Botoșani - 1944, Bucureşti 1873, Serres, Macedonia - 1952, Bucureşti
Pe gânduri Peisaj romantic
ulei pe pânză, 35 × 28 cm, semnat dreapta sus, ulei pe carton, 45,5 × 54 cm, semnat dreapta jos,
cu roşu, „Octav Băncilă” cu negru, „KIMON LOGHI”
€ 2.000 - 3.500 € 1.200 - 1.800
2 | Aurel Băeşu 4 | Nicolae Vermont

1896, Fălticeni, Suceava - 1928, Piatra Neamţ 1866, Bacău - 1932, Bucureşti
Melancolie La poartă
ulei pe lemn, 30 × 20,5 cm, semnat dreapta jos, ulei pe carton, 48 × 34 cm, semnat și datat dreapta jos,
cu roşu, „a. Băeşu” cu brun, „Nicolae Vermont, 1923”
€ 600 - 900 € 2.500 - 3.500
24 25
5 | Kimon Loghi 7 | Kimon Loghi
1873, Serres, Macedonia - 1952, Bucureşti 1873, Serres, Macedonia - 1952, Bucureşti
Flori de câmp Golf în Bretania
ulei pe pânză, 54 × 47 cm, semnat dreapta sus, ulei pe pânză, 50 × 65 cm, semnat stânga jos,
cu verde, „KIMON LOGHI” cu brun, „Kimon Loghi”
€ 2.500 - 3.500 € 1.400 - 2.200
6 | Constantin Isachie Popescu

1888, Paşcani - 1967, Bucureşti
8 | Constion (Constantin Ionescu)
Crizanteme
ulei pe carton, 50 × 70 cm, semnat stânga jos, Iole la Veneția
cu negru, „C. Isachie” ulei pe carton, 70 × 100 cm, semnat dreapta jos,
cu negru, „Constion”
€ 1.000 - 1.600
€ 1.500 - 2.500
26 27
9 | Gheorghe Petraşcu
1872, Tecuci, Galați - 1949, Bucureşti
Arme de duel | 1919
ulei pe lemn, 21 × 43,5 cm, semnat dreapta jos,
cu negru, „G. Petrașcu”
€ 4.000 - 6.000 11 | Octav Băncilă
1872, Corni, Botoșani - 1944, Bucureşti
Crizanteme
ulei pe pânză, 60 × 74 cm, semnat central jos,
cu negru, „Octav Băncilă”
€ 3.500 - 4.500
10 | Marin H. Georgescu 12 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna

1886, Bucureşti - 1932, Bucureşti 1886, Piteşti - 1975, Bucureşti
Interior de biserică românească | 1923 Ulcior cu trandafiri
ulei pe placaj, 42,5 × 33 cm, semnat şi datat dreapta jos, ulei pe pânză, 52 × 30 cm, semnat dreapta jos,
cu brun, „M. H. Georgescu, 1923” cu roșu, „Schweitzer-Cumpăna”
€ 500 - 800 € 1.500 - 2.500
28 29
13 | Apcar (Abgar) Baltazar 15 | Nicolae Tonitza
1880, Bucureşti - 1909, Bucureşti 1886, Bârlad - 1940, Bucureşti
Vecinele Copii din Făgăraş | 1925
ulei pe carton, 35,5 × 26,5 cm, semnat dreapta jos, tuş şi laviu pe hârtie lipită pe carton, 14,5 × 13 cm,
cu brun, „Baltazar” semnat central jos, în creion, „Tonitza”
€ 1.500 - 2.500 € 700 - 1.200
Proveniență:
colecția istorică a acad. dr. Daniel Danielopolu (1884-
1955). Personalitate a medicinei interbelice, Dr.
Danielopol a fost medic și farmacolog român, profesor
universitar în cadrul Facultății de Medicină București,
membru de onoare al Academiei Române din 1938.
Opera este menționată și reprodusă în catalogul „A.
Baltazar”, Petre Comarnescu, E.S.P.L.A., București, 1956
la pagina 17, respectiv cat. 20, sub titlul „Două vecine”.
14 | Nicolae Tonitza 16 | Nicolae Tonitza

1886, Bârlad - 1940, Bucureşti 1886, Bârlad - 1940, Bucureşti
La joacă | 1923-1924 Studiu de nud
tuş pe hârtie lipită pe carton, 9 × 7,5 cm, ulei și tuș pe carton, 14,5 × 19 cm, semnat stânga sus,
semnat dreapta sus, în creion, „Tonitza” cu negru, „Tonitza”
€ 600 - 900 € 2.000 - 3.000
30 31
17 | Jean David 19 | Arthur Segal
1908, București - 1993, Tel Aviv 1875, Iaşi - 1944, Londra
Cele trei graţii Port
peniţă pe hârtie, 19,5 × 16 cm, semnat lateral dreapta, xilogravură, 14 × 19,5 cm
în peniţă, „jean david”
€ 600 - 900
€ 500 - 700
18 | Hans Mattis Teutsch

1884, Braşov - 1960, Braşov 20 | Adrian Ghenie
n. 1977, Baia Mare
Nud | 1925
cărbune pe hârtie lipită pe carton, 48 × 32 cm, semnat, Untitled (Carpe Diem)
datat şi localizat stânga jos, în creion, „Mattis Teutsch, ulei pe pânză, 30,5 × 35 cm, semnat dreapta jos,
Paris, 1925”; semnat lateral dreapta, în cărbune, „MT” cu brun, „Ghenie”
€ 700 - 1.200 € 6.000 - 9.000
32 33
21 | Theodor Aman 24 | Theodor Aman
1831, Câmpulung Muscel, Argeş - 1891, Bucureşti 1831, Câmpulung Muscel, Argeş - 1891, Bucureşti
Armăsar | 1879 Horă la sat
acvaforte și gravură cu acul, 7,5 × 11,5 cm, semnat și acvaforte şi gravură cu acul, 23 × 30,5 cm, impri-
datat, gravat, stânga jos, „Aman fecit, 1879” mat stânga jos, „Th. Aman, del et sc.”; intitulat central
jos, „LA CEINTURE (Danse de Roumanie)”; menţionată
€ 300 - 500 editura şi adresa dreapta jos, „V-ve A. Cadart, Edit.
Imp., 56 B-ard Haussmann, Paris”
O variantă a gravurii este catalogată în „Repertoriul
graficei românești din secolul al XIX-lea”, vol.I, A-R, € 600 - 900
București, 1974, la pag. 50, cat. 209. O variantă a gravu-
rii este catalogată în „Theodor Aman. Gravor”, Mariana O variantă a gravurii este catalogată în „Theodor Aman
Vida, București, 1993, la cat. 88, sub titlul „Calul alb”. Gravor”, Mariana Vida, București, 1993 la cat. 73, pag. 65.
21
22 23
A
22 | Theodor Aman
1831, Câmpulung Muscel, Argeş - 1891, Bucureşti B
Visare (Portret de femeie) | 1874
acvaforte și gravură cu acul, 9 × 6,5 cm, semnat
şi datat, gravat, dreapta jos, „Aman fecit, 1874”
€ 250 - 450
O variantă a gravurii este catalogată în „Repertoriul
graficei românești din secolul al XIX-lea”, Vol. I,
pag. 37, cat. 149.
23 | Theodor Aman
1831, Câmpulung Muscel, Argeş - 1891, Bucureşti
C
După urzici | 1875
gravură cu acul, 13 × 8,5 cm, semnat și datat
stânga jos, gravat, „Aman, 1875”; inscripţie 25 | Theodor Aman
gravată central jos, „DUPE URZICI”; inscripţie 1831, Câmpulung Muscel, Argeş - 1891, Bucureşti
gravată, dreapta jos, „IMP. AUTORULUI”
Scene din Bucureștiul vechi
€ 400 - 600 creion pe hârtie, A. 8 × 12.5 cm; B. 8,5 × 14.5 cm;
C. 7.5 × 12 cm, A. central jos, ștampilă de expoziție, „TH.
O variantă a gravurii este reprodusă în „Repertoriul gra- Planșele A și B poartă ștampila „Expozițiunea 1895 Th. AMAN, EXPOZIȚIUNEA 1895”; B. central jos, ștampilă de
ficei românești din secolul al XIX-lea”, vol.I, A-R, Muzeul Aman” fapt ce certifică participarea lor la „Expozițiunea expoziție, „TH. AMAN, EXPOZIȚIUNEA 1895”; C. semnat
de Artă al Republicii Socialiste România, București, 1974, de Tablouri, Acuarele, Desemnuri, Gravuri (Eaux-Fortes) dreapta jos, în creion, „Th. Aman”
la pag. 47, cat. 192. de Theodor Aman în atelierul său din Str. Clemenței
no.8, noiembrie 1895, București. € 1.200 - 1.800
34 35
Pe malul mării | 1935
ulei pe carton, 25 × 36 cm, semnat şi datat dreapta jos,
cu negru, „G. Petraşcu, (1)935”
€ 12.000 - 18.000
“Acea nostalgie marină pe care numai noi, cei născuţi şi crescuţi la mare credeam
că o simţim, ne-a redat-o magistral Petraşcu, cel născut pe şes. La mare sau prin
ţinuturile încărcate cu vapori, unde lumina vine tamisată şi contrastele dispar, pale-
ta lui Petraşcu se înmoaie ca prin minune. În această atmosferă învăluită, vânjosul
pictor se potoleşte, negrul lui se diluează pe paletă, roşul se calmează, iar albas-
trul şi cobaltul se îmbină într-o baie de verde émeraude, dând picturii acea fericită
armonie şi nobleţe apuseană.” Cuvintele lui K.H. Zambaccian, marele colecționar
de artă și totodată pasionat de creația lui Gheorghe Petrașcu, sunt cele ce deno-
tă întocmai farmecul punctat de pensula și cuțitul artistului. Cu atât mai mult sunt
adevărate cuvintele lui Zambaccian atunci când spiritul marin se regăsește și în
tema aleasă de pictor; astfel, descoperim acel albastru de cobalt în opere ca cea
de față, desfășurate în mediul preferat de artist, marea. Eclectismul tematic ne
amintește de opera lui Grigorescu, în seria de pânze realizate în Bretania, în care
surprinde câte un personaj feminin pe malul mării, într-una dintre cele mai expre-
sive creații impresioniste românești. Petrașcu, urmaș spiritual al lui Grigorescu și
influențat direct de acesta pentru o bună parte a debutului, pictează această serie
într-un fel de omagiu adus creației grigoresciene. În plus, ciclul artistului nostru
primește o notă aparte prin faptul că modelul folosit este aproape exclusiv soția sa,
alături de care a călătorit în majoritatea itinerariilor realizate în perioada interbeli-
că. Techirghiol avea să devină locul principalelor compoziții marine din cursul anu-
lui 1935, fapt confirmat de sumedenia de lucrări din expoziția personală din 1936 în
care Techirghiol este amintit.
Gheorghe Petrașcu, Femeie pe malul mării Bibliografie:

Licitația de Impresionism și Postimpresionism, ZAMBACCIAN, K. H., „Pagini de artă”, Editura Casa Şcoalelor, 1943
Artmark, 2013, adjudecat pentru 16.000 €
Gheorghe Petrașcu alături de soție, la Techirghiol, 1936
36 37
29 | George Catargi
1894, Reni, Basarabia - 1963, Gherla
La soare | 1931
ulei pe pânză, 50 × 40,5 cm, semnat și datat dreapta
jos, cu brun, „G. Catargi, (1)931”
€ 700 - 1.200
27 | Eugen Voinescu
1842, Iași - 1909, București
Culegătoare de scoici | 1892
ulei pe pânză, 65 × 100 cm, semnat ilizibil
și datat dreapta jos, cu negru, „E. Voinescu, 1892”
€ 2.500 - 4.500
La 1 octombrie 1892 Eugen Voinescu era numit profesor
suplinitor la catedra de pictură și perspectivă a Școlii de
Belle Arte din Iași, pentru ca în iunie 1893 să fie trans-
ferat la aceeași catedră din București, post pe care îl
va deține până în anul 1901, când era înlocuit de Ipolit
Strâmbu. Membru activ al societății Cercul Artistic,
Voinescu va expune atât în expozițiile societății (înce-
pând cu 1893), cât și în cele ale Artiștilor în Viață din
1894, 1898 și 1899.
28 | Eugen Voinescu 30 | Mihail Simonidy

1842, Iași - 1909, București 1870, Bucureşti - 1933, Paris
Corăbii în port Franțuzoaică
ulei pe pânză, 66 × 96 cm, semnat stânga jos, ulei pe pânză, 32,5 × 24,5 cm, semnat lateral stânga,
cu brun, „E. Voinescu” cu roşu, „Simonidi”
€ 2.500 - 3.500 € 700 - 900
38 39
31C | Nicolae Grigorescu
1838, Pitaru, Dâmboviţa - 1907, Câmpina
Evreu din Bacău | 1874
ulei pe lemn, 32,5 × 18 cm, semnat stânga jos,
cu brun, „Grigorescu”
€ 15.000 - 25.000
Proveniență: colecția istorică av. Constantin Ionașcu; Surprinderea omului a reprezentat pentru Nicolae Grigorescu un exercițiu plastic
colecția istorică Angelica Ionașcu. însemnat, fiind adesea pus pe primul plan în detrimentul peisajului. Concepția uma-
nistă probabil însușită încă din perioada de ucenicie și cea marcată de pictura bise-
Opera a participat la expoziția retrospectivă Nicolae ricească avea să evolueze în timp către un proces analitic de observație a tipului
Grigorescu, Muzeul de Artă al R.P.R., București, 1957 la uman. Pe lângă autoportrete, portretele amicilor, studiile de țărani sau țărăncuțe,
cat. 127, sub titlul „Evreu din Bacău”. Grigorescu se va dedica în diverse momente ale carierei studiului tipului autentic
al evreului. Atras de pitorescul universului evreiesc, dar și de specificitatea traiu-
Opera a fost pictată pe un panou de lemn achiziționat lui și a înfățișării, Grigorescu va executa primele studii și schițe în timpul călăto-
de Nicolae Grigorescu în urma sejurului la Napoli din riilor prin Galiția (Ucraina de astăzi). Atunci când se întorcea din Paris în România,
cursul anului 1874, purtând pe verso marca producăto- în anii 1864, 1867 și 1869, Grigorescu va alege trasee prin nordul României, popo-
rului „Giosi Napoli”. sind în Lvov (Lemberg atunci) de câteva ori. Primele tipuri de evrei le surprinde pe
străduțele orașului galițian, pentru ca, ulterior, structura imaginară să fie comple-
tată cu imaginea comunităților evreiești din Moldova. Cea mai importantă campa-
nie documentară avea să se înregistreze în a doua parte a anului 1874, atunci când,
Grigorescu avea să își petreacă mare parte din vara și toamna anului în micuțul oraș
moldovenesc. Astăzi, principala capodoperă pe care o datorăm itinerariului de la
Bacău este „Bâlciul de la Bacău”, compoziție generoasă, realizată de Grigorescu în
urma a luni și luni de observații și schițe (vezi caietul cu schițe de la Bacău din col.
Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române). Însă ciclul cel mai impor-
tant care ieșea din penelul lui Grigorescu era dedicat acestor personaje atât de inte-
resante - evreii negustori. Atracția pentru acest tip uman era punctată de Vlahuță
în monografia din 1910: „studii de evrei: telali, cârciumari, zarafi, belferi — fiecare, în
mișcarea și cu expresia lui particulară înfățișându-ți portretul general al rasei, care
te privește, din umbra vremilor biblice, prin ochii aceia întredeschiși, atenți, sclipi-
tori, ochi ce nu dorm — îndărătul cărora simți sufletul îngrijat, încordat, al neamului
îmbătrânit, pururea în luptă cu tinerețea celorlalte neamuri”.
Grigorescu avea să studieze acest farmec al societății autentice moldovenești înce-
pând cu iulie 1874, moment în care sigur se afla la Bacău (scrisoare către docto-
rul Grecescu din 26 iulie), pentru a lucra, cu intermitențe, până în iarna aceluiași an
în micul târg. Schițele în creion cu evrei aveau să fie completate de câteva opere
în ulei, așa cum este și panelul de față, compoziția de vârf a ciclului fiind „Evreu cu
Nicolae Grigorescu, Portretul unui evreu galițian caftan”. (I.P.)
Licitația de Iarnă, Artmark, 2011, adjudecat pentru
52.500 €
Bibliografie:
NICULESCU, Remus „Exp. Nicolae Grigorescu, catalog de”, Muzeul de artă Republicii
Populare Române, Bucureşti, 1957
OPRESCU,G. „Grigorescu desinator”, Academia Română. Publicaţiile Fondului Elena
Simu, Bucureşti, Monitorul oficial, 1941
OPRESCU, G. „Nicolae Grigorescu. Maturitatea şi ultimii ani”, Bucureşti,
Ed.Meridiane, 1970
OPRESCU, G., „N.Grigorescu”, vol I, Ed. Meridiane, București, 1961
VLAHUŢĂ, Alexandru,” Pictorul Nicolae Grigorescu”, Ed. Tineretului, 1968
Nicolae Grigorescu, Evreu cu caftan (detaliu)

M.N.A.R.
40 41
32 | Eugenia Filotti Atanasiu 33 35 | Petre Bulgăraş
1880 - 1968, Bucureşti 1884, Bârlad - 1939, Iaşi
Margarete Tânără cu turban
ulei pe carton, 50,5 × 35 cm, semnat stânga jos, ulei pe carton, 69 × 49,5 cm, semnat lateral dreapta,
în pastă, „Eugenia Filotti Atanasiu” cu roșu, „Bulgăraș”
€ 400 - 600 € 800 - 1.200
33 | Eugenia Filotti Atanasiu

1880 - 1968, Bucureşti
Toporași
ulei pe carton, 36 × 50,5 cm, semnat stânga jos,
în pastă, „Eugenia Filotti Atanasiu”
€ 400 - 600
32
34 | Eugenia Filotti Atanasiu

1880 - 1968, Bucureşti
Gălbenele
ulei pe carton, 36 × 51 cm, semnat dreapta jos,
în pastă, „Eugenia Filotti-Atanasiu”
€ 400 - 600
34
36 | Gore Mircescu
1885 - 1950
Fetiță împletindu-și părul
cu negru, „Gore Mircescu”
€ 600 - 900
42 43
37 | Nicolae Grigorescu
1838, Pitaru, Dâmboviţa - 1907, Câmpina
Flori de măr
ulei pe lemn, 31 × 13,5 cm, semnat și dedicat dreapta
jos, cu roșu, „Grigorescu, pentru M. Danciu”
€ 20.000 - 30.000
Proveniență: „În florile lui e frăgezimea şi respirarea umedă a vie-

colecția istorică Maria Danciu (1865-?), ţii, ele surâd cu strălucirea lor de-o clipă şi cu ceva din
partenera și soția artistului în ultimii 18 ani de viață. privirea ochilor omeneşti, te-aştepţi să se scuture, te-
aştepţi să le vezi ofilite, moarte peste câteva minute —
atâta gingăşie, atâta proaspătă lumină tremură în fie-
care petală. Te gândeşti, admirându-le: ce curat trebuie
să fie sufletul artistului, pentru ca, trecând prin el, spre
a intra în eternitate, florile acestea de-o clipă să nu-şi
fi pierdut nimic din farmecul vremelniciei lor!”. Vlahuță,
îndrăgostit el însuși de panourile cu flori pictate de
Nicolae Grigorescu, ne transmite emoția sinceră pe care
Grigorescu o avea în fața unui astfel de tablou, unei
astfel de compoziții. Bucuria picturii reiese din manie-
ra rapidă, gingașă și plină de culoare prin care pensula
redă frăgezimea și subtitlitatea naturală a petalelor și
frunzelor. Tipică compozițiilor cu crenguțe înflorite de
la sfârșitul secolului al XIX-lea, „Flori de măr” se recon-
stituie pictural pe acel inconfundabil panou de lemn
vertical, îngust și perfect armonizat cu subiectul ales
de Grigorescu. În plus, farmecul panoului cu flori este
întregit de mica dedicație de lângă propria-i semnătu-
ră, în care Grigorescu oferă florile partenerei sale, Maria
Danciu. (I.P.)
Bibliografie:
OPRESCU, G. „Nicolae Grigorescu. Maturitatea şi
ultimii ani”, Bucureşti, Ed.Meridiane, 1970
OPRESCU, G., „N.Grigorescu”, vol II, Ed. Meridiane,
Nicolae Grigorescu, Flori de măr, 23 x 14 cm București, 1961 Opera este prezentă în panoul Grigorescu din atelie-
Licitația de Mărțișor, Artmark, 2012, adjudecat VLAHUŢĂ, Alexandru,” Pictorul Nicolae Grigorescu”, rul de la Câmpina reprodus în „N. Grigorescu”, George
pentru 55.000 € Ed. Tineretului, 1968 Oprescu, Meridiane, 1962, cat. 251 și în „Pictorul N.
I.Grigorescu. Vieaţa şi opera”, Alexandru Vlahuță
Bucureşti, Socec, 1910, ilustrația 251.
44 45
38 | Octav Băncilă 40 | Alexandru Moscu
1872, Corni, Botoșani - 1944, Bucureşti 1896, Bârlad - 1979, Bucureşti
Pahar cu garoafe Ulcior cu nalbe
ulei pe pânză, 50 × 50 cm ulei pe carton, 44 × 35,5 cm, semnat dreapta jos,
cu negru, „Moscu Alexandru”
€ 2.500 - 3.500
€ 600 - 900
39 | Ion Marinescu Vâlsan 41 | Mina Byck Wepper

1866, Mălureni , Argeş - 1935, Bucureşti 1899, Bârlad, Vaslui - 1964, Bucureşti
Ulcior cu panseluțe Cârciumărese
ulei pe carton, 34 × 26 cm, semnat stânga jos, ulei pe carton, 64,5 × 50 cm, semnat dreapta jos,
cu brun, „Vâlsan” cu negru, „Mina Byck Wepper”
€ 400 - 700 € 1.200 - 1.800
46 47
42 | Corneliu Baba
1906, Craiova - 1997, Bucureşti
Anemone | 1969
ulei pe carton, 50,5 × 30,5 cm, semnat și datat dreapta
jos, cu roșu, „Baba, (19)69”
€ 6.000 - 9.000
În ani în care viziunea picturală de ansamblu a artei

româneşti încă suferea în urma perioadei staliniste,
Baba reuşeşte să reconecteze actul de reprezentare la
vechi şi noi repere ale artei occidentale. Atras de baro-
cul nordic, rembrandtian în special, intrigat de aseme-
nea de şcoala germană, Baba readuce pe pânzele sale
viziunile stilistice pierdute în urma epurărilor sovieti-
ce. Redă monumentalitatea compoziţională, ca rezul-
tat direct al reorganizării aşezării în pagină şi întăreşte
efectele de emfază necesare unei construcţii impună-
toare prin aplicarea fundalurilor întunecoase sau neu-
tre.
La Baba, materia pictată se încarcă de substanţialitate
datorită capacităţii pictorului de a echilibra jocul sen-
sibil între formă şi culoare. Cele două se subordonea-
ză reciproc într-o alternanţă asumată în vederea con-
struirii unui obiect recognoscibil. Desigur că această
veridicitate trebuie să fie aparentă, realismul fiind însu-
şit de Baba doar până la impresie. La realizarea lucrării
”Anemone ”, pictorul alege să modeleze vasul cu flori
pe un suport imaginat, motivul fiind singurul plan vizual
construit. În lipsa oricărui alt detaliu, cromatica devi-
ne punctul de interes al lucrării, înlănţuind după sine
fluxul efectelor optice cauzate. Astfel, sursa de lumină
inexistentă, sau cel puţin nedetectabilă, îşi găseşte răs-
puns mai întâi în albul folosit în concentraţie consisten-
tă, apoi în folosirea negrului, ce devine necesar pentru
un constrast puternic. În urma scurtelor notaţii de tuşă,
volumele îşi definitivează materialitatea, oferind lucrării
liantul compoziţional.
Bibliografie:
Muzeul de Artă Timişoara, ”Palatul Baroc şi Colecţiile
sale”, Samuel Tastet Editeur, Timişoara, 2006
Muzeul Naţional de Artă al României, ”Baba. Pictură-
desen”, Bucureşti, 1997
Corneliu Baba, Anemone

Licitația de Primăvară, Artmark, 2013, adjudecat
pentru 16.000 €
48 49
43 | Ştefan Luchian
1868, Ştefăneşti - 1916, Bucureşti
Pepeni | cca. 1897
pastel pe hârtie lipită pe carton, 44 × 63 cm,
semnat dreapta jos, cu alb, „Luchian”
€ 12.000 - 18.000
Proveniență: Naturile statice pictate de Ștefan Luchian sunt desi-

colecția istorică M. Cantuniari, prin succesiune de la o gur un subiect de sine stătător în creația artistului, însă
verișoară a lui Ștefan Luchian. nu atât de vast abordat. Dacă eliminăm compozițiile
cu flori din plastica lui Luchian, rămânem cu un număr
Opera este reprodusă în „Luchian. Catalog critic de destul de restrâns de naturi statice, majoritatea având
Theodor Enescu”, I.C.R., București, 2007 la pag. 121, drept subiect central fructele. Singura excepție o face
cat. 17. o compoziție ce amintește de tipologia vanitasurilor
(„Maci și cap de mort”, din catalogul critic Th. Enescu,
pag. 99), realizată de Luchian în 1901, însă și aceas-
ta cuprinde flori în structura ei. Primele naturi statice
cu fructe (cu cireșe) sunt realizate de Ștefan Luchian în
perioada de început, atunci când acesta era încă tribu-
tar unei structuri academice, așadar în perioada 1893-
1895. Cu atât mai interesant este tabloul de față, având
în vedere faptul că și el ni se relevă printr-un filon aca-
demism tipic acestui tip de opere de la sfârșitul seco-
lului al XIX-lea, însă realizat mai târziu, în cursul anulu
1897. Luchian lucrează aici în pastel, fiind una din-
tre primele naturi statice realizate în această manie-
ră, evidențiind încă o dată măiestria acestuia în ceea ce
privește una dintre cele mai dificele tehnici pictura-
le cunoscute. Formele sunt rapid trasate pe suprafața
hârtiei, feliile de pepene și cuțitul fiind singurele ele-
mente de construcție clar trasate, în ceea ce pare a fi
un exercițiu pictural rapid. (I.P.)
Bibliografie:
ENESCU, Theodor, „Ştefan Luchian: Pictură. Pastel.
Acuarelă. Desen”, Institutul Cultural Român, Bucureşti,
2007
JIANU, Ionel, „Luchian”, Ed. Căminul Artei, Bucureşti,
1947
Ștefan Luchian, Natură statică cu fructe, 1897

din ENESCU, Theodor, „Ştefan Luchian: Pictură. Pastel.
Acuarelă. Desen”, Institutul Cultural Român, Bucureşti,
2007, pag. 120.
50 51
44 | Ipolit Strâmbu 46 | Nicolae Vermont
1871, Mărășești, Gorj - 1934, Bucureşti 1866, Bacău - 1932, Bucureşti
Cusătoreasă | 1916 Țărăncuță cu fuior | 1896
ulei pe carton, 49 × 35 cm, semnat și datat stânga jos, ulei pe pânză, 137 × 53 cm, semnat și datat dreapta jos,
cu brun, „Strâmbu, 1916” cu brun, „N. Vermont, 1896”
€ 2.000 - 3.000 € 5.000 - 8.000
1896 marca momentul în care Nicolae Vermont devenea

unul dintre principalii actori ai lumii artistice românești,
fiind semnatar, alături de Luchian și Artachino, al pri-
mului manifest artistic românesc. Membru al Artiștilor
Independenți ce expuneau în mai 1896, pictorul pre-
zenta atunci numărul cel mai însemnat de opere, 79 de
uleiuri, gravuri și acuarele.
Operele din acea perioadă reprezentau rezultatul unui
melanj stilistic, având în vedere influxul de influențe:
pictura lui Nicolae Grigorescu față de care vibrase încă
din adolescență; cei 7 ani petrecuți în Academia Regală
de Arte din Munchen și în preajma maestrului Lofftz dar
și itinerariul de 2 ani în Paris.
45 | Aurel Băeşu
1896, Fălticeni, Suceava - 1928, Piatra Neamţ
Moara
ulei pe carton, 49,5 × 70 cm, semnat dreapta jos,
cu roşu, „a. Băeşu”
€ 2.000 - 3.500
52 53
47 | Ludovic Bassarab
1868, Galaţi - 1933, Bucureşti
Horă la sat 50 51
ulei pe carton, 17,5 × 26,5 cm, semnat dreapta jos,
cu brun, „Bassarab”
€ 700 - 1.200
Popas
ulei pe lemn, 19,5 × 29 cm, semnat stânga jos,
în creion, „Bassarab”
€ 600 - 900
Cu vitele la apă
în creion, „Bassarab”
€ 600 - 900
52
47
50 | Dimitrie Mihăilescu
1872, Bucureşti - 1922, Bucureşti
Copii la râu
ulei pe pânză, 20 × 35 cm, semnat dreapta jos,
cu albastru, „D. Mihăilescu”
€ 600 - 900
51 | Gore Mircescu
1885 - 1950
Strânsul fânului
cu roșu, „G. Mircescu”
€ 700 - 1.200
52 | Nicolae Enea
1897, Lucăceşti, Bacău - 1960, Bacău
La câmp
cu brun, „N. Enea”
48 49
€ 1.400 - 2.200
54 55
53 | Nicolae Vermont
1866, Bacău - 1932, Bucureşti 54 | Apostol Mănciulescu
1887, București - 1962, București
Florăreasă | 1925
ulei pe carton, 70 × 49,5 cm, semnat și Florăreasă
datat dreapta jos, cu negru, „N. Vermont, 1925” ulei pe carton, 48 × 70 cm, semnat dreapta sus,
cu negru, „Mănciulescu”
€ 6.000 - 9.000
€ 600 - 900
55 | Emil Popp (Pap)

1884, Szolnok - 1945
Panerul cu mere
ulei pe pânză, 79,5 × 59,5 cm, semnat stânga jos,
Nicolae Vermont, Florăreasa cu roșu, „Pap Emil”
Licitația de Iarnă, Artmark, 2012,
adjudecat pentru 12.000 € € 800 - 1.200
56 57
57 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna
1886, Piteşti - 1975, Bucureşti
Curte dobrogeană | 1932
ulei pe carton, 49,5 × 69 cm, semnat și datat dreapta
jos, cu verde, „R. Schweitzer-Cumpăna, 1932”; localizat
stânga jos, cu verde, „Constanța”
€ 4.000 - 6.000
Țărani 1886, Piteşti - 1975, Bucureşti
cu brun, „Schweitzer-Cumpăna” Odihnă | 1935
ulei pe carton, 17,5 × 21 cm, semnat şi datat dreapta jos,
€ 4.500 - 6.500 cu negru, „Schweitzer- Cumpăna, 1935”
€ 400 - 700
Opera a participat la expoziția ”Rudolf Schweitzer-
Cumpăna 125 de ani de la naștere”, Muzeul Național Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Doi prieteni vechi Opera a făcut parte din „Expoziția Retrospectivă
Cotroceni, București, 2011 și figurează în catalogul Licitația de Primăvară, Artmark, 2016, Schweitzer-Cumpăna”, Muzeul de Artă al R.P.R”, 1957.
expoziției la pag. 67. adjudecat pentru 9.000 €
58 59
La lumina dimineții
ulei pe carton, 56,5 × 46,5 cm, semnat stânga jos,
cu brun, „Schweitzer-Cumpăna”
€ 2.500 - 3.500
59 | Aurel Băeşu
1896, Fălticeni, Suceava - 1928, Piatra Neamţ
Peisaj din Făticeni
ulei pe carton, 30 × 41 cm, semnat central jos,
cu negru, „a. Băeșu”
€ 700 - 1.000
Opera a făcut parte din expoziția „Capodopere ale

picturii românești interbelice din colecții particula-
re”, Muzeul Național Cotroceni, București, 1997.
Opera a făcut parte din expoziția „Rudolf Schweitzer
Cumpăna-125 de ani de la naștere”, Muzeul Național
Cotroceni, București, 2011.
60 | Adam Bălţatu 62 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna

1899, Huşi, Vaslui - 1982, Bucureşti 1886, Piteşti - 1975, Bucureşti
Pădurea de mesteceni Țărăncuță cu broboadă
ulei pe carton, 29,5 × 16,5 cm, semnat dreapta jos, ulei pe carton, 68,5 × 48,5 cm, semnat dreapta jos,
cu brun, „Bălţatu” cu negru, „Schweitzer - Cumpăna”
€ 700 - 900 € 3.500 - 4.500
60 61
63 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna 65 | Teodor Harşia
1886, Piteşti - 1975, Bucureşti 1914, Filipaşu Mare, Mureş - 1987, Cluj Napoca
Natură statică cu pahar și mere | 1938 Țărănci spălând rufe
ulei pe carton, 17 × 24,5 cm, semnat și datat central jos, ulei pe pânză, 30 × 40 cm, semnat stânga jos, cu brun,
cu albastru, „Schweitzer-Cumpăna, 1938” „T. Harşia”
€ 600 - 900 € 700 - 1.200
Natură statică cu fructe
ulei pe pânză, 32,5 × 47 cm, semnat stânga jos, cu ne-
gru, „Schweitzer-Cumpăna”
€ 1.800 - 2.500
66 | Arthur Verona
1868, Brăila - 1946, Bucureşti
Poveşti în jurul focului
ulei pe pânză, 40 × 70,5 cm, semnat dreapta jos,
cu brun, „Verona”
€ 2.000 - 3.000
62 63
Poveste | 1898-1900
ulei pe pânză, 41 × 33 cm, semnat stânga jos,
cu galben, „G. Petrasco”
€ 4.000 - 6.000
Proveniență:
colecția istorică Gen. Constantin Doncea (1904-1973).
Constantin Doncea a fost membru supleant al
Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român
(1948-1958), a deținut funcții de adjunct (ajutor de pri-
mar general al Capitalei din noiembrie 1947 până în
februarie 1948, ministru adjunct la Construcții între
1948 și 1950), iar între 1956 și 1957 a fost ministrul
Colectărilor în guvernul condus de Chivu Stoica.
Opera a fost pictată de Gheorghe Petrașcu în primii ani

de carieră, fiind cel mai probabil una dintre cele 60 de
opere prezentate la prima sa expoziție personală din
cursul lunii decembrie 1900, Ateneul Român, București.
Primul an serios de practică picturală se înregistra în
1898, atunci când și absolvea Școala de Belle Arte. Anul
1898 este considerat primul an de carieră datorită arti-
colului dedicat de Ion Mincu tânărului Petrașcu, în urma
expoziției de la Ateneu, când renumitul arhitect amin-
tea că pictorul, elev al Academiei Julian din Paris, expu-
nea ce lucrase în ultimii 3 ani.
67 | Iosif Iser Iosif Iser, înregimentat pe durata Primului Război

1881, București - 1958, Bucureşti Mondial, între august 1917 și mai 1918, avea să fie
detașat pe durata conflagrațiilor la Râmnicu Sărat.
Curtea Mănăstirii Pasărea | 1918 Putem presupune că opera de față era pictată de Iser
ulei pe carton, 69,5 × 96 cm, semnat, datat și localizat după mai 1918, după Pacea de la București, moment în
dreapta jos, cu negru, „ISER, Pasărea, (1)918” care vizita mănăstirea din apropierea capitalei. Pasărea
reprezentase pe durata ocupației germane un refugiu,
€ 7.000 - 9.000 măicuțele oferind cazare și ajutor prin Crucea Roșie.
Printre personalitățile timpului care își găseau domi-
ciliu forțat la Mănăstirea Pasărea în anii războiului se
regăsise și Sabina Cantacuzino, sora primului-minis-
tru Brătianu. În tabloul lui Iser putem observa cur-
tea mănăstirii, care în anii de după 1918 avea să devină
centru pentru orfanii de război.
64 65
69 | Theodor Aman
Grădina artistului | 1875-1880
ulei pe lemn, 15,5 × 10,5 cm, semnat dreapta jos,
cu roșu, „Aman”
€ 12.000 - 18.000
Casa-atelier, ridicată în perioada 1868-1869 pe stra-

da Clemenței nr. 8 (astăzi C.A.Rosetti), era proiecta-
tă de însuși Theodor Aman și avea să ajungă, 40 de ani
mai târziu, primul muzeu de artă al capitalei. Cei 22 de
ani pe care i-a petrecut pictorul în propria-i creație
arhitectonică și decorativă aveau să puncteze apogeul
carierei picturale și didactice a artistului ce reforma și
moderniza artele românești începând cu 1864.
În ceea ce privește apariția casei în pictura lui Aman
trebuie amintită mai întâi suita importantă de opere ce
surprinde interiorul atelierului, cu pereți plini de tablo-
uri și cu diverse personaje ce îmbogățesc și comple-
tează imaginea acelui atelier la modă din epocă. Față
de acele opere, intitulate evident „atelierul” artistului,
picturile în peisaj, din curtea casei, surprind o cu totul
altă atmosferă, fiind, paradoxal, de un intimism mult
mai accentuat decât cele de interior. Curtea, grădinița,
calcanul casei, măsuțele și decorațiunile din grădi-
nă ne introduc în intimitatea familială a omului Aman.
„Grădina artistului” face parte dintr-o serie aflată astăzi
aproape exclusiv la Muzeul Aman, în care pictorul sur-
prinde colțurile pitorești ale propriei grădini, astăzi dis-
părută. (I.P.)
Theodor Aman, Grădina artistului (detaliu)
M.N.A.R.
Bibliografie:
Anghel, Costina, VIDA, Mariana, „Repertoriul picturii
românești moderne”, Sec. XIX, Vol I, Muzeul Național de
Artă al României
IONESCU, Adrian-Silvan[coordonator], „Centenar
Theodor Aman”, București, 1991
Theodor Aman, În grădină

Licitația colecției dr. Ioan Chisăliță, Artmark, 2013,
adjudecat pentru 32.500 €
66 67
70 | Ludovic Bassarab 72 | Gheorghe Petraşcu
1868, Galaţi - 1933, Bucureşti 1872, Tecuci, Galați - 1949, Bucureşti
Rabin Lucreţia
pastel pe hârtie lipită pe carton, 29 × 21 cm, tuş şi laviu pe hârtie lipită pe carton, 13,5 × 9,5 cm,
semnat lateral dreapta, cu brun, „Bassarab” semnat stânga jos, în peniţă, „G: Petraşcu”; dedicat
şi semnat dreapta jos, în peniţă, „Dlui. Dr. Aronovici,
€ 400 - 600 amintire, G.P.”; stânga şi central jos, sigiliul cu mono-
grama artistului, GP”
€ 700 - 1.000
Opera poartă dedicația către dr. Henri Aronovici,

colecționar și amic al lui Gheorghe Petrașcu, ce ajun-
gea către 1940 să dețină circa 60 de opere semnate de
artist.
71 | Iosif Iser 1872, Tecuci, Galați - 1949, Bucureşti
1881, București - 1958, Bucureşti
Tăbăcării la mare
Evreu acvaforte și gravură cu acul, 19,5 × 27,5 cm, semnat și
guaşă pe hârtie, 35 × 26,5 cm, semnat dreapta sus, datat, gravat, dreapta sus, „Petrașcu, (1)931”; intitulat,
cu negru, „ISER” gravat, stânga jos, „TĂBĂCĂRII LA MARE”
€ 800 - 1.200 € 500 - 800
68 69
74 | Nicolae Tonitza
1886, Bârlad - 1940, Bucureşti
Nud cu spatele (Gürli) | 1938
ulei pe carton, 70 × 41 cm, semnat, datat și intitulat
lateral dreapta, cu brun, „Tonitza, 1938, Gürli”
€ 30.000 - 60.000
Opera face parte din ultimul ciclu de lucrări realizate Încă de la primul contact cu Balcicul, Tonitza intui-
de Nicolae Tonitza, pictat la Balcic în iarna și primăva- se influența profundă pe care acest mic oraș o putea
ra anului 1938. Cel mai probabil opera era prezentată în avea asupra sa, atât personal, dar mai ales profesional.
cadrul expoziției Fr. Șirato - N.N. Tonitza, Sala Dalles, 3 În vara lui 1933, Tonitza se confesa colecționarului Iosif
- 31 martie 1938, atunci când pictorul expunea o mică Dona, căruia îi trimitea primele impresii despre noua
serie de studii de nud. În catalogul expoziției din martie destinație: „în sfârșit, am parvenit să văd și eu Balcicul.
1938, la primele 7 poziții descoperim la categoriile 1, 4, 5 Mi-l închipuiam, după tablourile pictorilor noștri, cu
și 7 opere intitulate „Spate”. Alături de „Afizé” (colecția totul altfel. Între cum a fost pictat până acuma și ceea
Zdrobiș), „Gürli” este a doua lucrare cunoscută până ce este el în realitate, e o enormă diferență. E mult mai
astăzi care corespunde onomasticii operelor prezentate fin, mult mai tandru, mult mai irizat. Nu e decorativ și
de Tonitza în expoziția din 1938. mai ales nu e deloc brutal. E fantastic. Deocamdată
fac numai recunoașteri de teren și-mi fac mîna – scot
note sumare. Voi trece apoi la schițe, iar apoi la culoa-
re și la compuneri. Nădăjduiesc să scot de aici lucruri cu
desăvârșire inedite, care vor face senzație –în bine sau
în rău. Vom vedea. ...Am sentimentul intim că Balcicul
ăsta ori mă va prăbuși, ori mă va înălța acolo unde nici
eu singur nu am visat”.
Timp de cinci ani, timp de cinci veri, ba chiar și o iarnă,
Tonitza va practica aceeași metodă pe malurile insolite
ale micii comunități turcești de la malul mării. Dar sim-
plele eboșe nu au putut sta singure dovadă măiestri-
ei pictorului, și culoarea, principala calitate a opere-
lor sale, a transformat universul vizual tonitzian în unul
dintre cele mai expresive pe care arta românească le va
descoperi vreodată.
Nu tenta orientală e cea care l-a atras cel mai mult pe
pictor, ci mai ales simplitatea unei vieți stagnante, al
cărei singur promotor era turcul, drept tip uman emi-
namente definit de spațiul ce îl ocupa. Singurătatea,
Pe verso: „Țărăncuță”. Opera pare a fi o afecțiunea, tristețea, conexiunea cu mediul înconju-
compoziție din 1931, așadar Tonitza refolosea rător sau profunzimea trăirilor ar fi câteva din „simp-
un carton mai vechi pentru pictarea operei de față tomele” pe care Tonitza le-a identificat la oamenii pe
care i-a descoperit în verile petrecute la Balcic. Această
legătură era realizată și prin contactul direct pe care
toți pictorii cu personalitate îl aveau cu localnicii. În a
doua parte a deceniului patru, Tonitza se apropie de
Ismail Ebuleis Feyzula, pe a cărui fiică, Luftie, o ajută
să urmeze o școală profesională. Model al pictorului în
ultimii doi-trei ani de creație la Balcic, Luftie, ca și tatăl
ei de altfel, apare în multe schițe, compoziții sau studii
de portret.
Nicolae Tonitza, Afizé

Licitația de Orientalism, Artmark, 2011,
70 71
Sunt momentele în care tipologia turcească abundă,
fie în scurte notații în tuș sau acuarelă, până la ope-
re desăvârșite în ulei. Ali Mehmet, Rachiș Ali, plăcinta-
rul Asim Selim, dar și chipurile de tinere ale lui Demirná,
Hamidé, Esbá, Gürli, Afizé sau Cadié vor domina un
vizual profund uman, pe care deseori îl impregnea-
ză acelui peisaj de respirație arhaică pe care numai
Balcicul l-a putut oferi. În ceea ce privește modelele
feminine, Tonitza reușeste să conceapă, în stilul pro-
priu, unul dintre cele mai senzuale cicluri de nuduri,
fiind de departe unic în pictura românească modernă.
Paleta ascetizată, grija față de modelele sale pe care le
prezintă în special cu spatele sau din profil torsionat și
maniera irizantă reprezintă recuzita artistică cu care
Tonitza concepe aceste nuduri din urmă, realizate în
1938 la Balcic.
Opera impresionează prin alegerea cromatică, care ne
amintește de lumina Balcicului și a peisajului său cal-
caros. De altfel, pictorul extrage din austerul colorit
ambiental tocmai acele calități picturale ale peisajelor
dobrogene ce pot defini omul și locul ca un tot unitar.
Un cumul de ocruri sunt împăstate și modelate pe pie-
lea palidă a turcoaicei, iar spatele gol, profilul și rotunji-
mea șoldurilor prind viață în nuanțări atente și variate.
Nicolae Tonitza, Afizé (detaliu)
colecția Elena Zdrobiș, din Doina Păuleanu,
„Grupul celor Patru”, 2012
Bibliografie:
BREZIANU, Barbu, ”N.N.Tonitza”, Ed. Academiei,
București, 1967
BREZIANU, Barbu, „N.N.Tonitza”, Ed. Meridiane,
București, 1986
CIUCĂ, Valentin, „Pe urmele lui Tonitza”, Ed. Sport-
Turism, București, 1984
COMARNESCU, Petru, „N.N.Tonitza”, Ed. Tineretului,
București, 1962
JIANU, Ionel, „Tonitza”, Ed. Căminul Artei, București,
1945
PĂULEANU, Doina, „Grupul celor Patru”, Monitorul
Oficial, București, 2012
ȘORBAN, Raoul, „Tonitza”, Ed. Meridiane, București,
1973
Nicolae Tonitza, Studiu de nud

colecție privată
72 73
75 | Rudolf Negely 77 | Rudolf Negely
1883, Sopron, Ungaria - 1950 1883, Sopron, Ungaria - 1950
Vele în port Veneția
ulei pe pânză, 59,5 × 80,5 cm, semnat şi localizat ulei pe pânză, 40 × 50 cm, semnat dreapta jos,
stânga jos, cu negru, „Negely R., Ragusa” cu negru, „Negely R.”
€ 1.000 - 1.800 € 800 - 1.200
78 | Eugen Urbanski de Nieczuya
Pudoare
ulei pe carton, 48 × 31 cm, semnat si localizat stânga
jos, cu mov, „E. Urbanski de Nieczuja, Montmartre”
€ 800 - 1.200
79 | Rudolf Negely
1883, Sopron, Ungaria - 1950
Terasă la Sorrento
ulei pe pânză, 60 × 80,5 cm, semnat stânga jos,
cu negru, „Negely R.”
€ 1.000 - 1.800
77
79
76 | Dan Ialomiţeanu
La soare | 1938
ulei pe pânză, 62 × 86,5 cm, semnat, datat şi localizat
dreapta sus, cu verde, „I. Dan, Mamamia, (19)38”
€ 1.500 - 2.500 78
74 75
80 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna 81 | Ileana Codreanu
1886, Piteşti - 1975, Bucureşti 1914, Bucureşti - 2008, Bucureşti
Măgăruși în Insula Hydra | 1929 Cireș înflorit | 1969
ulei pe carton, 49,5 × 36 cm, semnat și localizat ulei pe pânză, 73 × 54 cm, semnat și datat dreapta jos,
stânga jos, cu roșu, „Schweitzer-Cumpăna, Y∆PA” cu brun, „I. Rodica Codreanu, (1)969”
€ 3.000 - 5.000 € 800 - 1.200
Pe verso: semnat, datat și localizat pe verso, în creion,
„Schweitzer-Cumpăna, Insula Hydra/Atena, 1929.”
Opera a făcut parte din expoziția retrospectivă „Rudolf
Schweitzer-Cumpăna”, Muzeul de Artă al R.P.R., 1957.
În cursul anului 1929, Rudolf Schweitzer-Cumpăna a
întreprins una dintre cele mai importante călătorii de
studiu și lucru din carieră, coborând prin Grecia, până
către mare. Avea să picteze la Thesalonic, în Atena dar
și în portul Hydra, pe mica insulă din Marea Egee.
82 | Vasile Popescu
Natură statică cu nuferi și evantai | 1934
ulei pe carton, 38 × 46 cm, semnat și datat stânga jos,
cu brun, „Vasile Popescu, 1934”
€ 2.500 - 3.500
76 77
84 | Ion Theodorescu-Sion
1882, Ianca, Brăila - 1939, Bucureşti
Sat ardelean (Noua) | 1919-1920
cu negru, „TSion”
€ 4.500 - 6.500
În cursul verilor anilor 1919 și 1920, Ion Theodorescu-
Sion a întreprins campanii de lucru în județul Brașov, în
compania bunului său prieten, Camil Ressu. Aceștia vor
picta atunci în împrejurimile Brașovului, în Satulung și
Noua. Cel mai probabil opera a participat la expoziția
personală Ion Theodorescu-Sion din februarie-martie
1920, Sala Liedertafel, București.
83 | Alexandru Moser Padina Născut în localitatea Padina, judeţul Buzău, a preluat mai
1904, Padina, Buzău - 1994, Zurich târziu, drept pseudonim, numele satului natal. A studiat la
Bucureşti, la Academia de Belle Arte, frecventând şi Academia
Flori de câmp liberă de pictură, unde profesori erau J.Al. Steriadi, G. Petraşcu Ion Theodorescu-Sion, Case la amiază
ulei pe pânză, 86 × 77,5 cm, semnat stânga jos, şi A. Verona. În 1949 părăseşte definitiv România pentru a se Licitația de Impresionism și Postimpresionism, Artmark,
cu roşu, „Padina” stabili în Elveţia, ţara de origine a tatălui său. Stilul din anii 40’, 2011, adjudecat pentru 11.500 €
momente în care ajungea la maturitatea artistică, avea să îl
€ 4.000 - 5.500 recomande marilor colecționari români, fiind apreciat în special
de Krikor Zambaccian.
78 79
85 | Samuel Mützner
Odihnă
ulei pe pânză, 56,5 × 65 cm, semnat dreapta jos,
cu brun, „S. MUTZNER”
€ 15.000 - 25.000
Opera a participat la expoziția „Samuel Mützner în colecții Critica de artă a perioadei interbelice scria despre
particulare bucureștene“, Muzeul Colecțiilor, 2001, și este Mützner ca despre un adept al impresionismului, unul
menționată în catalogul expoziției la pag. 18. dintre ultimii. O.W. Cizek îl considera chiar „impresio-
nistul cel mai fanatic în evoluţia picturii noastre noi”,
Opera este reprodusă în catalogul „Maeștrii picturii cel care a abordat stilul în formula sa tipică, exprima-
românești. Samuel Mützner”, Rodica Marian, 2005, tă prin operele lui Turner, Monet şi mai târziu Signac.
la pag. 139. A oscilat între impresionism şi mişcările artistice ce
i-au urmat, postimpresionismul şi neoimpresionismul,
experimentând tehnicile şi abordând teme predilec-
te ale acestora. Faptul ne este relevat de multitudinea
de stiluri abordate de Mützner de-a lungul carierei, în
special în primele două decenii ale secolului XX. După
1920, o dată cu limitarea călătoriilor de studiu, stilul
lui Mutzner intra în etapa de maturitate artistică, sta-
bilitate și concentrare formală, al cărui apogeu avea
să îl atingă prin creația de la Balcic. În toată aceas-
tă ecuație, peisajul avea să rămână principala aborda-
re picturală, evident în continuarea manierei impresi-
oniste pe care o practica încă din 1908 în preajma lui
Monet. Compozițiile în peisaj aveau să varieze, însă un
subiect stabil și des întâlnit până către ultimii ani de
carieră avea să fie peisajele în grădină, cu persona-
je. Odihna amintește de primele compoziții realizate la
Giverny și Beaucaire, dar și de celebrele picturi realizate
la Șopârlița și la Balcic.
Bibliografie:
ANDREESCU, Viorica, „Samuel Mutzner”, Ed. Meridiane,
1974
ANDREESCU, Viorica, „Samuel Mutzner – un repre-
zentant al impresionismului și neoimpresionismului în
România”, în „Studii și cercetări de istoria artei”, 1971,
nr. 1
MARIAN, Rodica, „Mutzner”, Noi Media Print, București,
2005
Samuel Mützner, În grădină

Licitația de Vară, Artmark, 2014, adjudecat pentru
47.500 €
80 81
Acoperișuri la Balcic | 1933-1934
ulei pe carton, 39,5 × 30 cm, semnat stânga jos,
cu brun, „Tonitza”
€ 12.000 - 18.000
Opera este reprodusă în catalogul „Tonitza”, Nicolae Inaugurate în 1924, peisajele din Dobrogea (Mangalia) vor acapara întreaga atenție a
Cebuc, editura Monitorul Oficial, Bucureşti, 2008. pictorului, care pictează, desenează, scrie și trăiește alături de turcii și tătarii locu-
rilor pe tot parcursul verilor petrecute acolo (până în 1938). Schimbările în regimul
pictural sunt mai mult decât evidente, în special în ceea ce privește reconsidera-
rea culorii, în regim de puternic efect luminos, care dobândește calitatea primară
de a contura și armoniza forma. Duetul format de pitorescul exotic, regăsit în toate
colțurile Mangaliei, și de lumina tipică va fi cu atât mai mult pertinent în discursul
plastic odată cu descoperirea Balcicului, ce avea să rămână ultima redută în creația
tonitziană.
În ceea ce privește cronologia exactă a primelor călătorii în Balcic, cel ce face lumi-
nă în privința perioadei este însuși Tonitza, ce a ținut o însemnată corespondență
cu amici, colecționari sau pictori. „E mult mai fin, mai tandru, mult mai irizat. Nu
e decorativ, mai ales nu e deloc brutal. E fantastic” îi destăinuia Tonitza, în august
1933, colecționarului dr. Iosif Dona. De-a lungul celor 5 ani petrecuți în „colonia”
de la Balcic, Tonitza va crea, în paralel, atât tipologia omului, etnicul local, păs-
trător al secretelor orientale, cât și tabloul complet al locului, în adevărate vederi
artistice. Cafenelele, casele prăfuite, bragageria, florăria, geamia și cimitirele sunt
pictate în lumina soarelui dobrogean, în acea atmosferă tipică, exotică. Acele pri-
me opere realizate în Balcic aveau să fie prezentate publicului între 6 și 31 mai 1934,
moment în care Tonitza expunea circa 40 de opere cu subiect dobrogean. Orașul și
priveliștele Balcicului devin subiecte importante, Tonitza fiind fermecat de diverse
colțuri de un pitoresc nemaiîntâlnit, așa cum e și cazul operei de față. Pictează cer-
dacuri, scara lui Caramitti, farul, mahalaua, casa pescarului, baia turcească, porți
turcești sau golful atât de fermecător. Cu totul special, Tonitza reîncepea, ca în ace-
le studii de impresii de la 1910, să lucreze ca impresoniștii, fiind influențat de lumină:
„mă scol înainte de răsăritul soarelui, înainte de a fi pălmuit de lumina orbitoare a
Nicolae Tonitza, Baia turcească astrului, care-l vulgarizează oarecum. Balcicul văzut în zori îți face adevăr impresia
colecție particulară, din Doina Păuleanu, unui târg de basm, de o puritate incomparabilă”. În aceste opere Tonitza își va limita
„Grupul celor Patru”, 2012 paleta la doar 3-4 culori, plasându-le pe suprafețe generoase, diluate și plate, evi-
tând violențele cromatice. Una dintre caracteristicile acestei perioade, evidențiată
în „Acoperișuri la Balcic” constă în aplecarea către arabesc și pentru jocul perspec-
tival, Tonitza folosind suprapunerile diverselor planuri pentru a puncta depărtarea
sau proximitatea. (I.P.)
Bibliografie:
BREZIANU, Barbu,”Nicolae Tonitza”, Ed. Arta Grafică, București, 1967
BREZIANU, Barbu, „Nicoale Tonitza”, Ed. Meridiane, București, 1986
PĂULEANU, Doina, „Grupul celor Patru”, Monitorul Oficial, 2012
Nicolae Tonitza, Geamia din Balcic

Licitația de Iarnă, Artmark, 2011,
82 83
Terasa lui Pherekyde la Balcic | 1939
ulei pe carton, 35 × 27 cm, semnat stânga jos, cu negru,
„S. Mutzner”; intitulat, datat şi localizat pe verso, în
creion, „Terase le Pherekyde, 1939, Balcic”
€ 2.500 - 3.500
Dumitru Pherekyde (1899-1954), fiu al omului politic
Mihail Pherekyde (1842-1926) a fost pictor și sculptor,
și membru al celebrei colonii de la Balcic din perioada
interbelică. Artistul chiar își ridica o casă pe malul mării
între 1937-1938, construcția purtând semnătura arh.
Ștefan Balș.
Între 1916 și 1919, prin peregrinările din Dobrogea,

89 | Nicolae Dărăscu Nicolae Dărăscu avea să picteze circa 4-5 opere dedi-
1883, Giurgiu - 1959, Bucureşti cate nomazilor țigani și turci. Șatrele, așa cum le inti-
tulează însuși artistul, sunt surprinse în compoziții
Familie de turci în Dobrogea | 1918 edificatoare, iar operele ne introduc într-un pitoresc
88 | Gheorghe Ionescu Doru ulei pe carton, 46 × 60 cm, semnat și datat oriental. Inițiat în satul Pașacîșla de lângă Jurilovca,
1889, Craiova - 1988 dreapta jos, cu brun, „N. Dărăscu, 1918” Tulcea, micul ciclu este pictat în vara anului 1916, pen-
tru ca după Primul Război Mondial să mai picteze alte
Mahoane la mal € 8.000 - 12.000 câteva compoziții asemănătoare.
ulei pe carton, 50 × 61 cm, semnat stânga jos,
cu albastru, „I. Doru”
Nicolae Dărăscu, Țigani turci (detaliu)
€ 1.000 - 1.600 Muzeul Național Brukenthal
84 85
90 | Leon Biju 92 | Ştefan Popescu
1880, Bucureşti - 1970, Bucureşti 1872, Finţeşti, Buzău - 1948, Bucureşti
Egipteancă cu amforă Scenă din Marrakech | 1929
ulei pe carton, 95,5 × 65,6 cm, semnat și localizat ulei pe pânză, 65 × 50 cm, semnat și datat stânga jos,
stânga jos, cu negru, „L.A. Biju, Egypt” cu negru, „St. Popescu, (19)29”
€ 1.500 - 2.500 € 6.000 - 9.000
Cel mai probabil opera a participat la expoziția per-

sonală în atelierul propriu din strada Dionisie nr. 84,
moment în care Ștefan Popescu expunea 95 de opere
(peisaje din Franța, Nordul Africii și Turcia).
În cursul anilor ’20 Popescu descoperă Nordul Africii,
care apăruse deja în pictura românească, în diver-
se ipostaze, la Samuel Mützner (Tunisia, Maroc) sau
M.W.Arnold (Egipt). Cea mai importantă campanie pe
care o întreprinde pictorul nostru a avut loc în cursul
anului 1929, când, alături de Veneția și Constantinopol,
pictează și desenează cu aviditate Marocul, Algerul și
Tunisul.
91 | Leon Biju
Egipteancă
ulei pe carton, 64,5 × 47 cm, semnat şi localizat stânga
jos, cu roşu, „Egypt, L.A. Biju” Ștefan Popescu, Marrakech
Licitația de Artă Românească Importantă, Artmark,
€ 1.000 - 1.600 2013, adjudecat pentru 19.000 €
86 87
93 | Hans Aescher
1866, Brașov - 1947
Port oriental
acuarelă pe hârtie, 33,5 × 48 cm,
semnat dreapta jos, în peniță, „H. Aescher”
€ 500 - 800
94 | Vera Veslovschi Niţescu 95 | Leon Biju Plecat pentru doar două săptămâni în Egipt în cursul
1901, Câmpulung Muscel - 1974, Bucureşti 1880, Bucureşti - 1970, Bucureşti anului 1929, Biju avea să viziteze timp 4 ani, fascinat
de pitorescul descoperit. A călătorit îndelung la Cairo,
Odaliscă Scenă din Egipt | 1930-1933 Alexandria, Luxor sau Assuan lucrând intens peisa-
ulei pe carton, 99,5 × 69 cm, semnat stânga jos, ulei pe carton, 70 × 100 cm, semnat stânga jos, je, marcând vestigii, dar și oamenii locului. La întoar-
cu negru, „Vera Veslovschi Niţescu” cu negru, „L.A. Biju” cerea în țară, expoziția cu 159 de opere deschisă la Sala
Dalles, în februarie 1934, a fascinat deopotrivă publicul
€ 700 - 1.000 € 6.000 - 9.000 și critica.
88 89
Curtezane din Shimabara | 1912-1913
ulei pe pânză, 228 × 176,5 cm, semnat, datat și localizat
stânga jos, cu negru, „S. Mützner, SHIMABARA-KYOTO,
1912-1913”
€ 150.000 - 250.000
Opera a participat la expoziția personală „Le Jepon”, În vara lui 1912, la 28 iulie, Samuel Mützner ajungea
Calea Victoriei nr 88, vis-a-vis de Biserica Kretzulescu, pe tărâmuri nipone, coborând de pe vasul Tenyo Maru
17 ianuarie - 28 februarie 1916, București. În catalo- (printre primele transpacifice comerciale cu turbi-
gul expoziției opera este menționată la cat. 67 sub titlul nă, dotate cu echipamentele cele mai însemnate ale
„Tayou-San dans un jardin de Shimabara.” epocii) ce îl aducea din Honolulu în portul Yokohama.
Finalul unui traseu care l-a purtat din București, prin
Opera a participat la expoziția personală Mützner, Berlin, Paris, Le Hâvre, New York, San Francisco și
Ralston Galleries, New York, 567 Fifth Avenue, 28 ianu- Honolulu până în Japonia, concretiza un vis ce începu-
arie -11 martie 1916. se să crească în sufletul tânărului artist încă de la finele
deceniului întâi al secolului al XX-lea. Extremul Orient
Opera este reprodusă în „Pictorul Samuel Mützner în și ale lui „minuni” artistice cunoscuseră o nouă infu-
Japonia și America” de Viorica Andreescu, în „Studii zie în culturile occidentale, în special în urma războiu-
și cercetări de istoria artei”, tom 19, nr. 1, pag. 67-82, lui ruso-japonez (1904-1905) care se concretiza prin
1972, București. resuscitarea acelui gust „japonizant”. Desigur că tână-
rul Mützner, avid de experimente și inovații, va cău-
Opera este reprodusă în „Samuel Mützner”, Viorica ta să își completeze itinerarul cu un sejur cu adevă-
Andreescu, Ed. Meridiane, 1974. rat memorabil pe țărmurile insulelor japoneze. Pentru
o fixare mai bună a contextului, putem aminti faptul că
Expoziția Le Japon prezentată publicului bucureștean și în perioada în care românul se afla la Paris, deci după
celui newyorkez avea să fie excepțional primită de criti- 1906, încep să apară și studiile specializate dedicate
ca vremii, fiind elogiată în „New York-Herald”, „Evening culturii și artei nipone: Raphael Petrucci , „La philoso-
World”, „The Sun”, „American Art News” sau în „The phie de la nature dans l’art d’Extrême-Orient”, Paris,
Globe”, „Adevărul” sau „Noua Revistă Română”. 1910; „L’art bouddhique en Extrême-Orient d’après les
découvertes récentes ” în „Gazette des Beaux-Arts”,
septembrie 1911. Mai târziu, într-un interviu din 1947
în care Mützner discuta despre călătoriile pe care le-a
întreprins în întreaga carieră, amintea faptul că în anii
petrecuți la școală în Paris, a avut un coleg de ateli-
er japonez, Kanakogei, director la o școală de artă din
Kyoto. Mai mult decât atât, biografia acestuia ne pune
în evidență faptul că în timpul petrecut la Giverny, în
preajma maestrului Monet, Mützner trebuie să fi intrat
Coperta catalogului expoziției „Le Japon”, București, „Curtezane la Shimabara”, în stânga, în expoziția din New York, Ralston Galleries.
1916, 28 februarie - 11 martie
90 91
în contact cu colecția acestuia de stampe japoneze.
Mützner, atras fără rețineri de pictura impresionistă,
s-ar fi apropiat instinctiv de Japonism. Este cunoscu-
tă atracția impresioniștilor și postimpresioniștilor față
de farmecul artei și lumii japoneze. Pe lângă Claude
Monet și a lui colecție de 231 de stampe japoneze, mul-
te dintre ele fiind sigur admirate de Mützner între 1908
și 1910 cât stă la Giverny, artiști ca James Whistler,
Édouard Manet, Claude Monet, Vincent van Gogh sau
Edgar Degas aveau să creeze influențați de lumea nipo-
nă. Românul ar fi admirat operele acestora în galeriile și
muzeele pariziene, ideea călătoriei în Japonia fiind sigur
influențată și de acest amănunt.
Așadar premisele erau mai mult decât suficiente, iar
dacă adăugăm și faptul că Mützner, tânăr adept al neo
și post impresionismului, își exprima tendințele estetice
prin căutări multiple, înțelegem cum noul univers devi-
ne o resursă stilistică demnă de studiat.
Cu banii câștigați în urma celei de a doua expoziții per-
sonale din 1912 de la București, Mützner pleca spre
Orientul Îndepărtat, unde, timp de trei ani, a reușit să
străbată atât orașele importante, vechile metropole
imperiale ca Tokyo, Kyoto sau Nagasaky, dar și ținuturi
din Japonia profundă, ancestrală, în căutarea pitores-
cului autentic, străvechi, înghețat în timp.
Samuel Mützner, Lanterna de piatră (detaliu)

M.N.A.R.
92 93
Din vara lui 1912, când ajunge în Japonia, până la înce-
putul anului 1915 Mützner locuiește și pictează în
comunitățile tradiționale japoneze. Va locui cel mai
mult în Kyoto, capitala imperială la acea oră, dar și
sediul principalelor instituții de artă alături de Osaka,
locul marilor maeștri ai stampelor. Acolo putea să îl
întâlnească pe Kitano Tzunetomi, principala figură a
artelor în epocă sau să admire stilurile „Ukiyo-e” sau
„Nihonga”, atât de tipice artei japoneze la începutul
secolului XX. În 1915, artistul nostru avea să călăto-
rească pentru câteva luni către China, pictând la Peking
(vechea capitală imperială).
În ceea ce privește creația lui Mützner din acei ani se
constată lesne preponderența reprezentării feminine,
a femeii japoneze în veșmintele tradiționale, în ocupații
caracteristice sau în instanțe urbane. Pe lângă toa-
te acestea apare și imaginea fermecătoare a gheișelor,
opere de o senzualitate aparte în întreaga creație a pic-
torului. Surprinsă în interioare tipice, sau în grădini-
le fastuoase nipone, Gheișa primește probabil cele mai
însemnate notații picturale, fiind desigur cea mai inte- Transpacificul Tenyo Maru cu care ajungea Mützner la
resantă apariție în ochii unui european. Yokohama în 1912
Producția artistică a lui Samuel Mützner din aceas-
tă perioadă este însemnată, lucrând sigur peste 100
de lucrări, așa cum ne relevă acea primă expoziție din
1916, din București. Trebuie punctat și faptul că unele
compoziții realizate de artist în Japonia aveau dimensi-
uni însemnate, fiind realizate pe parcursul a doi ani, așa
cum putem descoperi din semnături și datări. Acesta
este și cazul marii compoziții „Curtezane la Shimabara”,
ce poartă doi ani - 1912-1913 - în dreptul datării oferite
de artist.
Samuel Mützner pictând în Kyoto, 1915 Samuel Mützner, Kyoto, 1915
94 95
Principala evoluție punctată de sejurul de 3 ani în
extremul Orient avea să se concretizeze în maniera de
pictură și stil. Mânat de căutarea surselor de lumină, de
o paletă cromatică exuberantă, Mützner nu numai că
se regăsește în sejurul oriental, dar își modifică și mani-
era, depășind pointilismul tipic perioadei Giverny. Una
dintre cele mai evidente evoluții pe care le regăsim și în
peisajul de față constă în eliminarea totală a rigorii neo-
impresioniste a tehnicii sus menționate, în defavoa-
rea unei libertăți de exprimare atât în alegerea tușei,
dar și a armoniei cromatice. Culorile preferate în pei-
saj, așa cum se vede și aici, sunt armonizate în nuanțe
pastelate și tonuri calde. Rozul, liliachiul, galbenul Utagawa Hiroshige (1797-1858), Salcie la Shimabara
solar și albastrul marin au reușit să elimine contrastele British Museum
puternice, modelând afectiv o atmosferă de surdină și
transparență ce se reverberează asupra formalului.
Farmecul noilor surse de vizual nu a sufocat pânzele
românului care, dibaci, descoperea în fiecare impresie
obiceiul, tipicul, omul simplu și comuniunea sacră din-
tre acesta și locul băștinaș. Printre fizionomii, peisa-
je, costume și atitudini mereu regăsim colțurile tipice,
grădinile, pagodele și templele ce străjeau și compu-
neau o cultură inedită.“Temple Boudhiste de Kyon-
Mizu (Kyoto)”, „Les érables du Temple d’Eikando” sau
„L’escalier et la Pagode de Kurodani” alături de studii de
portret, peisaje cu cireși înfloriți sau compoziții cu per-
sonaje întregesc un univers unic în creația artistului, cât
și în întreaga artă românească modernă.
În ceea ce privește opera de față - „Curtezane la
Shimabara” - Mützner reușea să creeze o capodope-
ră a ciclului, individualizând-o atât prin dimensiuni, cât
și prin subiectul abordat. Intitulată inițial „Tayou-San
dans un jardin de Shimabara”, pictorul ne introduce în
universul intim și atât de atractiv al curtezanelor. Tayu
(Tayou) este denumirea oferită celor mai importan-
te curtezane (precursoare ale celebrelor Oiran), acele
femei de o grație unică, frumoase și fermecătoare.
Tayu alături de două kamura, Kyoto, 1910 Kitano Tzunetomi (1880 - 1947), Yokugo, 1912
Muzeul de Artă Kyoto
96 97
O apariție exotică, venită din lumea artelor și a
gheișelor, Teyou-San al lui Mützner este însoțită de ala-
iul clasic - tinerele copile, drept ucenice, de o Geiko
(gheișa tipică din Kyoto) dar și de un personaj mascu-
lin, cel mai probabil responsabil să o ajute să pășească.
Încălțămintea absurd de înaltă făcea imposibilă depla-
sarea lesne prin procesiunile orașului, încălțăminte
evidențiată special de Mützner la marginea pontonului.
Pe lângă alaiul tipic, punctat cu grijă și minuțiozitate de
pictor - vezi atenția la detaliile vestimentare ale fiecărui
personaj în parte - Mützner ne mai evidențiază și inte-
resale sale picturale din epocă. Cireșul înflorit, realizat
într-o manieră pastelată, dar senzual pictat sau iazul cu
pești roșii devin interesul cromatic principal și totodată
ocazia unor studii de lumină excepționale.
Opera avea să reprezinte o bornă în creația din Japonia,
fiind punctată și descrisă în carnetul-jurnal al artis-
tului din acea perioadă. Finalizată cel mai probabil în
septembrie 1913 (după notațiile de la nr. 100 din car-
net), Mützner rememora munca și încercările date de
realizarea acestui ulei monumental, însă se decla-
ră mai mult decât mulțumit și bucuros pentru noul stil
pe care îl instituia cu ocazia acestei capodopere. (vezi
Viorica Andreescu, Pictorul Samuel Mutzner în Japonia
și America, pag. 73). (I.P.)
Articol dedicat expoziției lui Mützner din New York în Bibliografie:

„The Sun”, 9 martie 1916 ANDREESCU, Viorica, „Samuel Mutzner”, Ed. Meridiane,
1974
ANDREESCU, Viorica, „Pictorul Samuel Mutzner în
Japonia și America” în „Studii și cercetări de istoria
artei”, tom 19, nr. 1, pag. 67-82, 1972, București
MARIAN, Rodica, „Samuel Mützner”, Antet, București,
2005
98 99
97 | Ion Ţuculescu
1910, Craiova - 1962, București
Prinț mongol | 1938
ulei pe pânză, 67 × 58 cm, semnat și datat lateral
stânga, cu negru, „Țuculescu, (19)38”
€ 12.000 - 18.000
Proveniență:
colecția Nichita Stănescu;
colecția Petre Bedivan.
Ion Ţuculescu se naşte la Craiova în anul 1910 şi va avea un traseu artistic cu totul
Opera a participat la expoziția „Portretul în pictura deosebit, în sensul că pasiunea sa pentru pictură va fi permanent alternată pe par-
românească din colecții particulare”, Muzeul Național cursul vieţii cu cea pentru ştiinţă. În 1929 se înscrie la Facultatea de medicină din
Cotroceni, București, 2014 și este reprodusă în catalo- Bucureşti şi urmează în paralel cursurile acesteia şi pe cele ale Facultăţii de ştiinţe
gul expoziției la pag. 116. naturale. Facultatea de ştiinţe naturale o va absolvi în 1936, iar pe cea de medicină
în 1939 cu Magna Cum Laude. Pe parcursul anilor de studiu călătoreşte mult în afa-
Opera este reprodusă în catalogul „Pictorii portretului. ra ţării, în Turcia, Grecia, Egipt, Palestina, alături de Gala Galaction, sau de logodnica
Despre orgoliu în artă”, Mircea Deac, București, 2013, la sa, Maria Fotiade. Pe parcursul acestor călătorii pictează studii după peisaj. În 1936
pag. 137. şi 1937 am lucrat în Grecia şi Turcia numeroase peisaje în care apărea un tempera-
ment blând, entuziasmat şi optimist. „Aproape totdeauna nu pictam decât peisaje
însorite. Iubeam culoarea. În armoniile mele de atunci predomina albastrul blând şi
catifelat al cerului grecesc. Mă aşezam liniştit în faţa unui peisaj cu pământuri roş-
cate ori de un verzui cald şi pictam ce vedeam”, mărturisea Ion Ţuculescu. În 1936,
o dată cu absolvirea Facultăţii de ştiinţe naturale, primeşte postul de profesor la
seminarul teologic de la mânăstirea Cernica, unde va lucra un an de zile.
Ion Ţuculescu expune pentru prima dată la Craiova, în 1925, alături de A. D. Hagiu.
Anul 1936 este deosebit de important pentru cariera artistică a lui Ţuculescu, pen-
tru că trimite la îndemnul lui Octav Angheluţă, la Salonul Oficial, lucrarea numită
Crapul. Chiar dacă lucrarea va fi respinsă, de acum înainte activitatea expoziţiona-
lă a lui Ion Ţuculescu va fi bogată. Prima expoziţie personală a artistului va fi orga-
nizată în 1938 la Bucureşti, la Ateneul Român, urmată de alte expoziţii personale în
1939 (Sala Dalles), 1941 (la Ateneul Român), 1942 (la Ateneul Român), 1943 (la Ateneul
Român), 1946 (Ateneul Român), 1947 (Ateneul Român), 1956 (a opta expoziţie perso-
nală organizată în casa sa de pe strada Lizeanu nr. 5).
Bibliografie:
Baconsky, A. E., Ion Ţuculescu, Meridiane, Bucureşti, 1972
Cârneci, Magda, Ion Ţuculescu, Meridiane, Bucureşti, 1984
Comarnescu, Petru, Ion Ţuculescu, Meridiane, Bucureşti, 1967
Comarnescu, Petru, Ţuculescu, Meridiane, Bucureşti, 1974
Ion Țuculescu, Portretul dr. Papinian

Muzeul de Artă Craiova
100 101
98C | Ştefan Dimitrescu
1886, Huşi - 1933, Iaşi
Fetița cu păpușă
cu negru, „St. Dimitrescu”
€ 20.000 - 30.000
Proveniență:
colecția istorică Gen. Constantin Doncea (1904- Influențat probabil și de parcursul său, atât în viața personală, cât și în cea pro-
1973). Constantin Doncea a fost membru supleant al fesională, Dimitrescu avea să dedice succesiv, în punctele cele mai importante
Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român ale stilului său, compoziții ce fixau omul aproape exclusiv în centrul lor de interes
(1948-1958), a deținut funcții de adjunct (ajutor de pri- maxim. Chiar dacă la nivel estetic pictorul a fost profund influențat atât de etapa
mar general al Capitalei din noiembrie 1947 până în ieșeană, academistă – profesor la catedra de pictură de la Belle Arte în Iași fiindu-i
februarie 1948, ministru adjunct la Construcții între Gheorghe Popovic - cât și de perioada pariziană, unde ia contact cu impresionis-
1948 și 1950), iar între 1956 și 1957 a fost ministrul mul, dar și cu creația lui Toulouse-Lautrec, Ștefan Dimitrescu își va găsi repede dru-
Colectărilor în guvernul condus de Chivu Stoica. mul. Acesta avea să se materializeze în deceniul trei al secolului trecut, momente în
care pictorul desăvârșea un stil ce avea să îl propulseze în elita artistică româneas-
Opera face parte din ciclul dedicat de Ștefan Dimitrescu că. Aprofundarea subiectului uman îl va conduce pe pictorul nostru către locuri mai
familiei și prietenilor apropiați, compoziția surprin- îndepărtate de București și Moldova natală, astfel, la mijlocul anilor ’20, alături de
zând-o aici pe fiica artistului, Margareta, jucându-se cu colegii și prietenii Tonitza, Bacalu sau Viorescu, descoperea Țara Oltului, Făgărașul,
o păpușă. dar mai ales Dobrogea. Din toate aceste zone Dimitrescu a notat, desenat și mode-
lat peisaje, însă a surprins de fiecare dată omul (țăranul), drept păstrător al tradiției.
Opere de o onomastică asemănătoare s-au regăsit în În acest context Dimitrescu reușeste să conceapă și un ciclu dedicat familiei și
expoziția Grupului celor Patru din 1928, moment în care apropiaților. Mama, soția, cei doi copii, soții Tonitza sau Teodorenii vor intra în uni-
Dimitrescu expunea și „Fetiță cu păpușă”, astăzi în versul pictural al artistului, coagulându-se într-un tablou portretist de un intimism
colecția Muzeului Dinu și Sevasta Vintilă, Topalu. special. Între toate aceste personaje, fiica cea mare, Margareta, va fi cel mai des
portetizată în compoziții de o onestitate dezarmantă. Față de bunul prieten Tonitza,
care atingea note expresioniste cu portretele fetelor lui, Dimitrescu redă prin ochii
fiicei sale universul inocent al copilăriei, de la iubirea față de mamă (vezi portre-
tul de familie din col. Muzeului de Artă Iași), la joacă - „Fetiță cu păpușă” (Muzeul
Topalu) și până la imitarea părintelui („Margareta desenând”, colecție privată).
Bibliografie:
BEDNARIK, Beatrice, ”Ștefan Dimitrescu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1965
JIANU, Ionel, ”Ştefan Dimitrescu”, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă,
Bucureşti, 1954
PARADAIS, Claudiu, ”Ştefan Dimitrescu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1978
Ștefan Dimitrescu, Fetița cu păpușă (detaliu)

Muzeului Dinu și Sevasta Vintilă, Topalu.
102 103
99 | Jean Cheller 101 | Henri H. Catargi
1911, Bucureşti - 1952, Bucureşti 1894, Bucureşti - 1976, Bucureşti
Balcic Dimineața pe Dunăre | 1960
ulei pe carton, 46 × 63,5 cm, semnat dreapta jos, ulei pe carton, 55 × 73 cm, semnat și datat stânga jos,
cu brun, „Jean Cheller” cu roșu, „H.H. Catargi, (19)60”
€ 1.500 - 2.500 € 2.500 - 4.500
100 | Adam Bălţatu 102 | Nicolae Popa-Iași

1899, Huşi, Vaslui - 1982, Bucureşti 1901, Ipatele, Iaşi - 1962, Iaşi
Case în Provence Plutaşi
ulei pe carton, 40 × 48,5 cm, semnat dreapta jos, ulei pe carton, 32 × 36,5 cm, semnat dreapta jos, cu
cu roșu, „Bălțatu” negru, „N. Popa”
€ 1.800 - 2.500 € 700 - 1.200
104 105
103 | Samuel Mützner 105 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna
1884, Bucureşti - 1959, Bucureşti 1886, Piteşti - 1975, Bucureşti
Culegător de cartofi | 1904-1906 La arat
ulei pe pânză lipită pe carton, 27 × 36,5 cm, ulei pe carton, 69 × 56 cm,
semnat stânga jos, cu negru, „S.Mützner” semnat dreapta jos, cu brun, „Schweitzer-Cumpăna”
€ 1.500 - 2.500 € 3.500 - 5.500
Doamna Rodica Marian a avut amabilitatea să confirme

autenticitatea operei.

Drumul spre casă
ulei pe placaj, 44,5 × 57 cm, semnat dreapta jos,
cu negru, „Schweitzer-Cumpăna”
€ 1.500 - 2.500
106 107
108 | Alexandru Poitevin Scheletti
1879, Iași - 1959, Bucureşti
Pe prispă
acuarelă pe hârtie lipită pe carton, 18,5 × 13,5 cm,
semnat stânga jos, în peniță, „A. Poitevin-Scheletti”
€ 200 - 350
106 | Max Arnold 107 | Alexandru Moser Padina

1897, Iaşi - 1946, Bucureşti 1904, Padina, Buzău - 1994, Zurich
Bucureștiul în zori Biserică din Padina
ulei pe carton, 34,5 × 36 cm, semnat dreapta jos, ulei pe carton, 51 × 39 cm, semnat dreapta jos,
în creion, „m.w. arnold” cu brun, „Alex Moser”
€ 1.800 - 2.800 € 800 - 1.200
109 | Erno Tibor

1885, Oradea - 1945, Dachau, Germania
Târg de oale
cu negru, „Tibor Erno
€ 800 - 1.200
108 109
110 | Ştefan Luchian
1868, Ştefăneşti - 1916, Bucureşti
Fântâna din strada Clucerului
pastel pe carton, 40,5 × 57 cm, semnat dreapta jos,
cu negru, „Luchian”
€ 12.000 - 18.000
Până la pictarea celebrului ciclu peisagist din anii 1908-

1909, Ștefan Luchian va practica pictura în plein air
sporadic, mai ales în prima parte a carierei. Până spre
1905, principalele motive în natură le regăsește fie în
București, fie la Bănesa, Poiana, Jugureanu, Vulcana
sau Dâmbovița, adică în proximitatea locurilor în care
Luchian își petrecea vacanțele de vară. Pastelul apa-
rărea natural în creația lui Luchian, măiestria acestu-
ia fiind intuitivă, chiar și înainte de apogeul peisajelor la
Brebu. Primele pasteluri apăreau în 1893-1894, în por-
tret, pentru ca ulterior să acapareze întregul spectru
tematic. Motivul din opera de față pare a fi același cu
cel din „Puțul din strada Clucerului” (M.N.A.R.), acuarelă
realizată de pictor în cursul anului 1902. Plimbările pic-
torului prin capitală aveau să se materializeze în câteva
opere reprezentative pentru peisajul urban, tematică
Ștefan Luchian, Puțul din strada Clucerului (detaliu) inițiată în mare măsură de Luchian în pictura româ-
M.N.A.R. nească. Strada Povernei, mahalaua Grozăveștilor sau
bariera Filantropiei aveau să întregească aceste imegini
ale Bucureștiului intim pe care Luchian le producea în
ulei, pastel sau acuarelă.
Bibliografie:
CEBUC, Alexandru, Luchian, Monitorul Oficial, Bucureşti,
2007
CIOFLEC, Virgil, Luchian, Ed. Cultura Naţională,
Bucureşti, 1924
COMARNESCU, Petru, Luchian, Ed. de Stat pentru
Literatură şi Artă, Bucureşti, 1955
Ștefan Luchian, Peisaj la răsărit (detaliu)

Muzeul de Artă Pitești
110 111
111 | Elena Popea 113 | Oszkar Nagy
1879, Braşov - 1941, Bucureşti 1882, Pecica, Arad - 1965, Baia Mare
Ţărani din Maramureş Uliță în Baia Mare
ulei pe carton, 35,5 × 26,5 cm, semnat dreapta jos, ulei pe pânză, 51 × 60 cm,
în creion, „E. Popea” semnat dreapta jos, cu negru, „Nagy Oszkar”
€ 1.400 - 1.800 € 1.800 - 2.500
112 | Corneliu Mihailescu 114 | Henri H. Catargi

1887, Bucuresti - 1965, Bucuresti 1894, Bucureşti - 1976, Bucureşti
Interior cu flori Casă la Balcic
ulei pe carton, 24 × 32 cm, semnat dreapta sus, ulei şi creion pe pânză lipită pe carton, 31 × 41 cm,
cu brun, în monogramă, „CM” semnat stânga jos, în creion, „H. Catargi
€ 1.500 - 2.200 € 700 - 1.200
112 113
Poarta Sighișoarei
ulei pe carton subțire, 70 × 50 cm, semnat dreapta jos,
cu gri, „C. Isachie”
€ 700 - 1.200

1888, Paşcani - 1967, Bucureşti 117 | Theodor Pallady
1871, Iaşi - 1956, Bucureşti
Pod peste Tamisa | 1935 Proveniență:
ulei pe pânză, 70 × 58 cm, semnat stânga jos, cu bleu, Nud pe fotoliu colecția istorică a sculptorului Constantin Baraschi;
„C.Isachie”; localizat şi datat pe verso, cu negru, „Big ulei pe carton, 40 × 44 cm, semnat dreapta sus, colecția Tempea- Deac.
Ben, 1935” wîn creion, „TP”
Opera este reprodusă în „Nudul în pictura românească”,
€ 1.500 - 2.500 € 20.000 - 28.000 Mircea Deac, Monitorul Oficial, București, 2010, pag. 46.
114 115
118 | Iosif Iser
Vedere spre grădinile Tuileries | 1933-1934
guașă pe hârtie, 65,5 × 50 cm, semnat dreapta jos,
cu negru, „ISER”
€ 4.500 - 6.500
Modelul feminin este una dintre constantele ușor

recognoscibile pe întreg parcursul carierei aristocra-
tului picturii românești, Theodor Pallady. Sursă pri-
mordială și muză a creației sale, femeia a fost tratată
de pictorul nostru, indiferent de epocă și stil (ce a fost
susceptibil diverselor interpretări în special în prima
perioadă 1900-1910) într-o manieră atipică, în special
dacă ne referim la nud sau la portret. Chiar dacă pri-
mele nuduri feminine pe care le modelează sunt vădit
influențate de stilurile post - 1900, din care simbolismul
și liricul par să coodoneze apariția feerică a modelului
în peisaj, Pallady nu a căzut pradă unei maniere facile
de interpretare, în special datorită realismului care l-a
coordonat pe parcursul întregii vieți (cariere). Nudurile
feminine se află în strânsă legătură cu spaţiul atelie-
rului, ambele făcând subiectul tendinţei de idealiza-
re a lui Pallady, devenind întruchipări ale aspiraţiei sale
către perfecţiune, posibilă numai prin opera de artă. Nu
este interesat de reprezentarea trăsăturilor modelului
şi nici de asemănare, pentru că, aşa cum mărturiseşte,
modelul constituie doar un pretext pentru artist de a-şi
exprima trăirile şi deci importantă este adecvarea ima-
ginii la aceste sentimente, iar nu la figura ce îi pozea-
Theodor Pallady, Intimitate ză. Intenţia artistului, care se desprinde din întreaga
Licitația de Iarnă, Artmark, 2010, adjudecat pentru sa operă, este aceea de corectare a realităţii pe care o
30.000 € găseşte nesatisfăcătoare, nudurile feminine devenind
expresia absolutului feminin.
Bibliografie:
CRIȘAN, Dana, „Pallady scriind. Jurnale, scrisori, însem-
nări”, Ed. Compania, București, 2009
GEORGESCU, I.L., „Pe urmele lui Pallady”, Ed. Lumina
Lex, București, 1998
ŞORBAN, Raoul, „Theodor Pallady”, Ed. Meridiane,
Bucureşti, 1975
116 117
119 | Nicolae Dărăscu
1883, Giurgiu - 1959, Bucureşti
Cheiul Senei | 1912
ulei pe pânză, 60 × 73 cm, semnat, datat și localizat
dreapta jos, cu negru, „Dărăsco, Paris, 1912”
€ 20.000 - 25.000
Proveniență: Dărăscu își petrece anii 1906 și 1907 în Franța, unde stu-
colecția istorică Dr. I. Bejan. diază la Academia Julian și Academie Des Beaux Arts. Tot
atunci călătorește în sud, descoperind una din principa-
În cadrul celei de-a paisprezecea expoziții a Tinerimii lele sale surse de inspirație, portul din Saint Tropez, de
Artistice, Nicolae Dărăscu expunea cinci opere, printre unde preia influențe ale pictorilor neoimpresioniști de
care, la cat. 71, uleiul „Vapor pe Sena”. Cel mai probabil pe coastele sudice și estice ale Mediteranei. Va rămâne
acea operă este „Cheiul Senei”, nefiindu-ne cunoscută acolo câțiva ani, lucrând pentru ziarul parizian Excelsior.
vreo altă operă care să corespundă atât onomastic cât Tot în urma șederii în Franța, Dărăscu preia anumite
și din punct de vedere al subiectului. tendințe fauviste, reflectate în ineditul coloritului lucră-
rilor sale.
Opera a participat la expoziția „Franța văzută de pictori După o nouă incursiune în sudul Franței și o călătorie la
români”, realizată sub auspiciile Asociației „Les amis de Veneția, în 1911 se întoarce în țara natală unde orga-
la France”, București, 1946, și este menționată și repro- nizează prima sa expoziție personală, ce figura 40 de
dusă în catalogul expoziției la pag. 19, respectiv cat. 52, lucrări. Activitatea sa artistică de până atunci îl plasa pe
sub titlul „Vedere din Paris”. Dărăscu în rândul impresioniștilor dar și în cel al fauvi-
lor. Dărăscu introduce astfel în România ideea imagi-
Opera a făcut parte din expoziția „Peisajul în pictura nii reproduse prin senzație și experiment. Anul următor
românească”, Muzeul Național Cotroceni, 2002. participă la cea de-a 12-a expoziție a Tinerimii Artistice
și, după o perioadă de lucru la Vlaici, jud. Olt, pornește
Opera a făcut parte din expoziția „Valori artistice repre- iar în călătorii la Paris și Veneția. Revenind în țară, în
zentative din colecții Bucureștene”, Muzeul Colecțiilor 1913, realizează o nouă expoziție personală, în cadrul
de Artă, 2002. Ateneului, având 57 de lucrări. Tot la Ateneu, Dărăscu va
deschide în luna februarie a anului următor, o expoziție
alături de Ștefan Luchian, care se va arăta impresionat
de picturile sale.
Anul 1912 îl găsește pe Dărăscu în Paris pentru o scur-
tă perioadă, moment în care pictează și „Cheiul Senei”.
În luna mai 1912 Dărăscu avea ocazia să vadă expoziția
„Veneția” a lui Claude Monet, la galeriile Bernheim-
Jeune, fapt ce îl determina să călătorească în orașul
italian, devenind punct de cotitură în creația ulterioa-
ră a artistului român. Tot anul 1912 punctează și primele
sejururi la Vlaici, intrând în cenaclul literaro-artistic din
preajma colecționarului-mecena Alexandru Bogdan-
Pitești.
Bibliografie:
Catalogul Expoziţiei Retrospective „Nicolae Dărăscu”,
Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România,
Bucureşti, 1966
DRĂGUŢ, Vasile, „Nicolae Dărăscu”, Ed. Meridiane,
Bucureşti, 1966
Nicolae Dărăscu, Vedere a satului Grimaud, 1912

Licitația colecției gen. Constantin Doncea, Artmark,
2014, adjudecat pentru 30.000 €
118 119
Braț de flori de câmp | 1934-1935
ulei pe carton, 40 × 30 cm, semnat dreapta sus,
cu brun, „Tonitza”
€ 12.000 - 18.000
Opera de față o putem integra ușor în ciclul realizat

de Tonitza la mijlocului anilor ‚30, ocazionat în speci-
al de verile petrecute în „colonia” de la Durău (1934-
1938). În ceea ce privește stilul folosit, trebuie reiterată
importanța celor două elemente biografice din anii ´30
ce transformă paleta lui Tonitza: descoperirea Balcicului
și taberele de creație de la mănăstirea Durău. Întregul
proces de împrospătare și reconsiderare a manierei și
a tehnicii de pictare a dus chiar la delimitarea unui stil
tipic al acestei perioade și anume un stil japonizant,
decorativ dezvoltat pe criterii exigente de valoare. Cea
mai pregnantă schimbare s-a manifestat chiar în tehni-
că, pasta fiind supusă unor aprofundări în pictare, ofe-
rind efectul de smălțuire și materialitate.
Aceste lucruri le recunoaștem și în „Braț de flori de
câmp”, ulei pictat în anii 1934-1935 și care cunoaște o
variantă în colecția Muzeului de Artă Constanța (vezi
„Grupul celor Patru”, Doinea Păuleanu). În cursul lunii
mai a anului 1935, Tonitza expunea în cadrul Grupului
Tonitza-Han-Șirato, prezentând în sălile Fundației
Dalles 68 de uleiuri și desene, între care și o selecție
de 10 „Studii de flori”. expuse de Tonitza la categorii-
le 57-66.
Bibliografie:
BREZIANU, Barbu, ”N.N. Tonitza”, Ed. Meridiane,
Nicolae Tonitza, Grădina cu flori București, 1967
Licitația de Vară, Artmark, 2016, adjudecat pentru COMARNESCU, Petre, „N.N. Tonitza”, Ed. Tineretului,
19.000 € București, 1962
PĂULEANU, Doina, „Grupul celor Patru”, Monitorul
Oficial, 2012
120 121
121 | Constantin Isachie Popescu 123 | Carol Hübner
1888, Paşcani - 1967, Bucureşti 1902, Sighişoara - 1981, Brașov
Vas cu trandafiri Arcadia | 1934
ulei pe carton, 47 × 66,5 cm, semnat stânga jos, ulei pe pânză, 98 × 141 cm, semnat şi datat dreapta jos,
cu alb, „C.Isachie” cu negru, „K. Hubner, 1934”
€ 900 - 1.500 € 3.000 - 6.000

Trandafiri
cu alb, „C, Isachie”
€ 800 - 1.400
122 123
124 | Anghel Vasile 126 | Alexandru Poitevin Scheletti
1895, Miroşi, Teleorman - 1947, Miroşi, Teleorman 1879, Iași - 1959, Bucureşti
Seară la Grădina Oteteleșanu Început de toamnă
ulei pe pânză, 40,5 × 51 cm, semnat stânga jos, ulei pe carton, 37 × 27 cm, semnat stânga jos,
cu negru, „Anghel Vasile” cu brun, „A. Poitevin-Scheletti”
€ 600 - 900 € 400 - 600
127 | Kimon Loghi
1873, Serres, Macedonia - 1952, Bucureşti
Chiparoşi pe malul apei
cu albastru, „KIMON LOGHI
€ 800 - 1.200
128 | Constantin Artachino
1870, Giurgiu - 1954, Bucureşti
Stradă în Constanța
cu albastru, „C. Artachino”
€ 900 - 1.500
126 127
125 | Jean Alexandru Steriadi

La umbra salcâmilor | 1920
ulei pe pânză, 46,5 × 39,5 cm, semnat și datat dreapta
jos, cu negru, „Jean Al. Steriadi, 1920”
€ 2.500 - 3.500 128
124 125
Marea la Techirghiol | 1935
ulei pe pânză, 38,5 × 46 cm, semnat şi datat dreapta
jos, cu negru, „G. Petraşcu, (1)935”
€ 18.000 - 25.000
Cel mai probabil opera a participat la expoziția perso- Datorită aprecierii pe care o purta lui Grigorescu şi artei acestuia, Petraşcu a dove-
nală Gheorghe Petrașcu, 18 martie - 14 aprilie 1936, dit încă de la început interes pentru peisaj, începându-şi cariera cu studii în culoare
Sala Dalles, București atunci când artistul prezenta ale mediului rustic. Cum pasiunea sa pentru lumea minerală era cu greu compati-
205 opere (75 de grafică). În catalogul expoziției sunt bilă cu regnul vegetal, artistul a uitat curând umbrişul pădurilor, malurile râurilor şi
menționate șase opere cu titlul „Marea la Techirghiol”, viile, unde şi-a exersat mâna de multe ori, pentru a se lăsa sedus de casele vechi de
onomastică cunoscută pentru vedutele de acest gen la Vitré, nisipurile din Dobrogea, marmura Veneţiei, calcarul din Toledo, zidurile gal-
realizate de Petrașcu în cursul anului 1935, dintre care bene, verzi sau roşii din Sighişoara sau stâncile ţărmului mării. În călătoriile între-
următoarele sunt identificate: cat. 112, colecția istori- prinse în Dobrogea, Petrașcu se va opri nu o dată pe malurile Mării Negre, de unde
că Leon Laserson; cat. 130, colecția istorică Gheorghe ne va transmite un număr însemnat de peisaje marine. O constantă a genului s-a
Chipail (Iași); cat. 162, colecția Krikor Zambaccian; mai evidențiat în operele lui Petrașcu în ceea ce privește componența umană. Artistul
este cunoscută încă o operă reprodusă în fotografii- a preferat să evite panorame care să cuprindă siluete, iar dacă acestea totuși apă-
le din expoziție, lăsând două opere încă neindentificate, reau, erau sporadice și de fiecare dată prezentau o siluetă feminină. În plus, majo-
dintre care una este cea de față. ritatea acestor peisaje populate sunt realizate la malul mării, un lucru demn de
menționat, având în vedere sumedenia de tematici alese în realizarea peisajelor.
Marinele lui Petraşcu sunt printre primele picturi de acest fel care au apărut în
expoziţiile româneşti, făcând popular numele pictorului, la fel cum carele cu boi îl
făcuseră cunoscut pe cel al lui Grigorescu. Acestea se făceau remarcate prin unita-
tea de viziune, de compoziţie, de colorit şi de tratare, care arăta felul în care artis-
tul analiza pe îndelete subiectul în toate aspectele sale. Asemenea, în opera ”Marea
la Techirghiol”, fiecare urmă a pensulei, gândită şi necesară, contribuie la redarea
conţinutului, la realizarea unei imagini armonioase în toate părţile ei, completă şi
coerentă. Asemenea obișnuinței impresioniștilor și prin extensie și a lui Grigorescu
(maestru al lui Petrașcu la sfârșitul secolului al XIX-lea), Petrașcu realizează o serie
de variante ale aceleiași vedute, oferind în fiecare pânză o realizare plastică unică.
Bibliografie:
FLOREA, Vasile, ”Petrașcu”, Ed. Meridiane, București, 1989
OPRESCU, George, ”Gheorghe Petrașcu”, Ed. Meridiane, București, 1963
SCHOBEL, Doina, CONSTANTINESCU, Paula, ”Expoziția de pictură Gheorghe
Petrașcu”, Muzeul de Artă al R.S.R., București, 1972
Gheorghe Petrașcu, Marea la Techirghiol Gheorghe Petrașcu lucrând la Techirghiol, 1935

Licitația de Primăvară, Artmark, 2012, adjudecat din ”Gheorghe Petrașcu”, Eleonora Costescu, Meridiane, 1975
pentru 35.000 €
126 127
130 | Octav Băncilă 132 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna 132
1872, Corni, Botoșani - 1944, Bucureşti 1886, Piteşti - 1975, Bucureşti
Flori de liliac Autoportret | 1969
ulei pe pânză, 59,5 × 84 cm, semnat dreapta sus, ulei pe placaj, 41 × 32 cm, semnat şi datat lateral
cu ocru, „Octav Băncilă” dreapta, cu roşu, „R. Schweitzer-Cumpăna, 1969”
€ 2.500 - 3.500 € 1.500 - 2.500
133 | Leon Biju

Atelierul artistului
ulei pe carton, 68 × 90,5 cm, semnat stânga sus,
cu negru, „L.A. Biju”
€ 1.200 - 1.800
134 | Leon Biju

Intimitate
cu roșu, „L.A. Biju”
€ 800 - 1.200
134 133
131 | Cornel Raţiu

Lampioane în Cișmigiu | 1905
ulei pe carton, 48,5 × 69 cm, semnat și datat dreapta
jos, în pastă, „Rațiu, (1)905”
€ 600 - 900
128 129
Natură statică cu mere și cărți | a doua jumătate
a anilor ‘30
ulei pe carton, 37 × 48 cm, semnat stânga sus, cu brun,
„G. Petrașcu”
€ 12.000 - 18.000
Vasile Florea observa că naturile statice sunt genul preferat de Petraşcu în anii
maturităţii sale. Concentrarea tematică asupra acestor genuri mai intimiste se află
în acord cu înclinaţia sa din ce în ce mai frecventă de a se apleca asupra universului
lucrurilor mici, de a concentra materia şi de a o transfigura. Preferinţa este pusă şi
pe seama faptului că era din ce în ce mai puţin dispus să părăsească spaţiul privat al
atelierului, unde găsea satisfacţii simple, devenind ataşat de lucruri şi de poezia lor.
Naturile statice ale lui Petraşcu au capacitatea de a ridica obiectele simple la nive-
lul de strălucire al pietrelor preţioase. A doua jumătate a anilor ´30 este marcată de
limitarea sejururilor de pictură, Techirghiol și Târgoviște devenind singurele locuri
vizitate și pictate de artist. Pânzele acestei perioade, considerate de vârf în carie-
ra sa, au o claritate şi un aer sărbătoresc, eliberându-se de materialitatea uneori
excesivă sau de împăstările inutile, interesante doar ca tehnică picturală. Scenele
de interior, florile şi naturile statice joacă un rol din ce în ce mai important în cre-
aţia lui Petraşcu, care se preocupă să redea conştiincios materia. Într-un ansam-
blu coerent, logic, artistul adună la un loc, pe un ştergar alb străbătut de dungi
intersectate, câteva din obiectele sale devenite recurente, dând astfel naştere unui
tablou dominat de scânteierea fermă a fructelor mature din centrul compoziţiei,
cărora li se subordonează, într-un reuşit echilibru cromatic şi compoziţional, cărțile
și ulcica, echilibrând prim planul. Preţiozitatea coloritului şi voluptatea materiei
operei prezente sunt note definitorii pentru întreaga creaţie petraşciană, transfor-
Gheorghe Petrașcu, Natură statică mând o natură statică într-un cadru cromatic excepțional.
Licitația Internațională România-Moldova, Artmark,
2012, adjudecat pentru 21.000 €
Bibliografie:
COSTESCU, Eleonora, „Gheorghe Petraşcu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975
FLOREA, Vasile, ”Petrașcu”, Ed. Meridiane, București, 1989
OPRESCU, George, ”Gheorghe Petrașcu”, Ed. Meridiane, București, 1963
Gheorghe Petrașcu, Natură statică (detaliu)

colecția istorică D. Dumitrescu
din ”Gheorghe Petrașcu”, Eleonora Costescu, Meridiane, 1975
130 131
136 | Camil Ressu
1880, Galați - 1962, București
Nud în atelier
cu negru, „C.Ressu”
€ 12.000 - 18.000
Opera a participat la expoziția „Interbelicii și continua- Nudul, drept tematică atât de individualizată în pictura lui Camil Ressu, reprezin-
torii”, Muzeul Național Cotroceni, Bucureşti, 18 mai - 20 tă probabil una dintre cele mai speciale abordări ale subiectului în arta româneas-
iunie, 2008 și este reprodusă în catalogul expoziției la că interbelică. Dincolo de celebritatea pe care „Aișe” o căpăta prin vânzarea din
pag. 94. 1928, nudurile pictorului trăiesc într-o categorie distinctă parcă. Artistul rămâ-
ne întotdeauna fidel arhitecturii corpului uman redat atât conform realităţii, cât şi
Opera este reprodusă în catalogul „Nudul în pictu- canoanelor clasice de inspiraţie renascentistă. Din configurarea nudurilor sale reie-
ra românească”, Mircea Deac, Ed. Monitorul Oficial, se simţul măsurii şi al proporţiilor, idealul de frumuseţe transpus exprimând viva-
Bucureşti, 2010. Opera este reprodusă în revista „Antic citate simplă, directă cât şi naturaleţea carnalităţii epurată uneori de senzualitate.
art magazin”, Nr.45-46, august-septembrie, 2011, la Nudurile feminine (cum sunt majoritatea) pictate de Ressu ne amintesc deseori de
pag. 3. robustețea și impozanța nudurilor create de Michelangelo, cunoscut pentru tipolo-
gia nudului feminin „viril” sau „bărbătesc”. Înrudit prin viziune cu robusteţea for-
O variantă a operei este reprodusă în catalogul „Camil melor umane specifice Renaşterii, precum şi cu voluptuoasa carnalitate rubensia-
Ressu”, Theodor Enescu, Ed. Meridiane, București, 1984, nă, Ressu aplică nudurilor sale o frumuseţe mai aproape de natură, aproape eroică.
cat.224. Femeile lui Ressu sunt aşadar lipsite de graţie divină, aşa cum era aceasta concepu-
tă în mitologia romană; farmecul acestora îşi găseşte expresia deplină în conştiin-
ţa fiecărui personaj, a senzualităţii sale naturale şi primordiale, contrastând astfel o
mai veche viziune a idealului de frumuseţe nobilă. Formația clasică a pictorului avea
să îi înlesnească apropierea de subiectul discutat, însă nu într-o manieră atât de
înrădăcinată în considerente academiste. Desenul și calitatea ductului aveau să îl
elibereze pe Ressu de constrângeri de ordin figurativ, accentul fiind pus mai mult pe
valențele cromatice.
Bibliografie:
COSMA, Gheorghe, „Camil Ressu”, Ed. Meridiane, Bucureşti 1967
ENESCU, Theodor, „C. Ressu”, Ed. Meridiane, Bucureşti 1984
Camil Ressu, Nud în atelier

colecție privată
132 133
137 138
140 | Sever Burada

1896, Craiova - 1968, Craiova
Predica de pe munte | cca. 1927
ulei pe carton, 31,5 × 98 cm, semnat dreapta jos,
cu roşu, „Burada”
€ 900 - 1.500
Opera este reprodusă în monografia „Viața și opera pic-
139 torului Sever Burada”, Tudor Octavian, Pro Editură și
Tipografie, București, 2010 la pag. 43.
Scena de față reprezintă un studiu de frescă pen-
tru conacul lui Radu Bellu (fiul lui Alexandru Bellu) de la
Plavia, Prahova.
138 | Ion Musceleanu

1903, Caracal - 1997, Bucureşti
Marama albă | 1990
ulei pe carton, 61 × 46 cm, semnat şi datat dreapta jos,
cu roşu, „I. Musceleanu, (1)990”
€ 1.200 - 1.800
137 | Ion Musceleanu
1903, Caracal - 1997, Bucureşti
139 | Ion Musceleanu 141 | Eugen Ispir
Flori de primăvară | 1995 1903, Caracal - 1997, Bucureşti 1909, Filioara, Neamț - 1974, Bucureşti
ulei pe carton, 50 × 35,5 cm, semnat și datat
stânga jos, cu verde, „I. Musceleanu, (19)95”; Anemone | 1975 Peisaj dobrogean
semnat și dedicat pe verso, cu verde, „Pentru Ana ulei pe carton, 46 × 32,5 cm, semnat şi datat dreapta tempera și ulei pe hârtie, 34 × 49 cm, semnat stânga
și Ion, cu drag, I. Musceleanu” jos, cu roşu, „I. Musceleanu, (1)975” jos, cu alb, „Ispir”
€ 600 - 900 € 600 - 900 € 500 - 700
134 135
142 | Ion Pacea
1924, Horopani, Macedonia - 1999, Bucureşti
Natură statică cu mere
cu negru, „pacea”
€ 1.000 - 1.600
145
144
144 | Ion Popescu Negreni

1907, Negreni, Olt - 2001, Bucureşti
Flori
ulei pe pânză lipită pe carton, 49,5 × 52 cm, semnat
dreapta jos, cu brun, „negreni”
€ 800 - 1.400
145 | Ion Pacea
1924, Horopani, Macedonia - 1999, Bucureşti
Țărm de mare
cu negru, „pacea”
€ 600 - 900
Opera a făcut parte din expoziția „Peisajul în pictura
românească”, Muzeul Național Cotroceni, 2002.
143 | Gheorghe G. Vânătoru 146 | Ion Vlasiu
1908, Olteniţa, Călăraşi - 1983, Bucureşti 1908, Lechinţa, Mureş - 1997, Bucureşti
Femeie în interior | 1968 Căpițe în amurg
ulei pe carton, 61,5 × 48,5 cm, semnat şi datat dreapta ulei pe carton, 26,5 × 39 cm, semnat dreapta jos,
jos, cu albastru, „Gng. V., (19)68” prin zgrafiere, în monogramă, „I.V”
€ 2.000 - 2.500 146 € 600 - 900
136 137
147 | Corneliu Baba
Omul cu lingura | 1975
ulei pe carton, 55 × 46 cm, semnat și datat stânga jos,
cu negru, „Baba, (19)75”
€ 8.000 - 15.000
“Șansa picturii mele a fost tocmai ghinionul de a trăi în Est şi de a participa la toa-
te coşmarurile acestei epoci, care mă urmăresc obsesiv în drama picturii mele.
Fantezia mea avea nevoie de un drum sinuos, de dramă umană, văzută în toată
cruzimea, violenţa şi laşitatea care continuă să umple, de-a lungul secolelor, isto-
ria...” Cu aceste cuvinte îşi completa artistul propriul jurnal, în ultimii ani de viaţă,
oferind lumină asupra propriei arte, ca expresie a spaţiului geografic est-european
şi a condiţiei tragice a omului, contribuind astfel substanţial la bogăţia limbaju-
lui artistic şi spiritual al contemporanilor săi, printr-o operă puternic personală. La
acestea se adaugă afilierea la pictura occidentală, răspunzând cu o creaţie unică
influenţei exercitate de Goya, El Greco şi Rembrandt. Fiind un pictor „al umanităţii”
aşa cum spunea Tudor Vianu, „al condiţiei umane, unde viaţa şi moartea, victoria
şi înfrângerea, încrederea şi disperarea, frumuseţea forţei şi grotescul neputinţei,
toate, împreună coexistă” (Pavel Șușară), Baba ilustrează un Om deplin, elogiat în
toate cele trei etape portretistice ale sale: portretul, scena de grup și autoportretul.
Pentru el, portretele trebuie sa te facă sa tresari, sa te urmărească o vreme înde-
lungată, fără a putea să le uiţi. În ultima etapă a portretelor anonime, predomină
imagini care sunt mai degrabă principii morale decât personaje, reprezentate prin-
tr-o subtilă metonimie ce se regăseşte atât în portretele de arlechini, cât şi în cele
de țărani, asemenea „Omului cu lingură”. Aceștia sunt tăcuți și gravi, niște eroi ano-
nimi care „nu se lasă îndobitociți de mizerie”. Cu toate că între arlechin şi țăran nu
există aparent nicio similitudine plastică sau formală, ei defapt vibrează la unison
în aceiaşi manieră tragic-expresionistă. În cazul „Omului cu lingură”, reprezentări-
le sunt elementare, realizate cu aceiaşi uşurinţă cu care au fost pictaţi şi arlechinii,
în tuşe largi şi fără prea multe detalii fizionomice, ce trimit însă spre un expresio-
nism iconografic, existențial, regăsit în dramaticul ciclu „Regele nebun”, care înche-
ie seria portretelor în spiritul unui patetism tragic. (R.S.)
Corneliu Baba, Omul cu lingura (detaliu)
Muzeul de Artă Timișoara
Bibliografie:
„Corneliu Baba”, ediţie îngrijită de Maria Muscalu Albani, Fundaţia Culturală Română,
Bucureşti, 1997
„Corneliu Baba”, Editura Institutului Cultural Român, 2008
ȘUȘARĂ, Pavel, „Corneliu Baba”, Ed. Parkstone, Londra, 2001
Francisco de Goya, Bătrâni mâncând supă (detaliu)

Muzeul Prado
138 139
148 | Margareta Sterian 150 | Vasile Grigore 150
1897, Buzău - 1992, București 1935, Bucureşti - 2012, Bucureşti
Buna Vestire Orhidee și portocale | 1978
ulei pe pânză lipită pe carton, 35,5 × 50 cm, ulei pe pânză, 59 × 68,5 cm, semnat lateral dreapta,
semnat stânga jos, cu roșu, „Sterian” cu roșu, „V. Grigore”
€ 3.000 - 4.500 € 1.000 - 1.800
151 | Harry Guttman
1933, Bucureşti - 2015, București
Citadină
ulei pe PFL, 29 × 32 cm, semnat stânga jos,
în creion, „H. Guttman”
€ 700 - 1.200
152 | Dorin Coltofeanu
n. 1950, Întorsura Buzăului, Covasna
Muzicant | 2015
ulei pe pânză, 105 × 120 cm, semnat stânga jos,
cu alb, „Coltofeanu”
€ 1.200 - 1.800
Opera a făcut parte din expoziţia „Impresii din copilă-
rie”, Biblioteca Națională a României, Institutul Cultural
Român, Bucureşti, 2015.
152
151
149 | Jules Perahim

1914, Bucureşti - 2008, Paris
Toamna
ceramică, 20 × 20 cm, semnat dreapta jos, cu brun,
„Perahim”
€ 600 - 900
140 141
153 | Ion Alin Gheorghiu 155 | Sorin Ilfoveanu 155
1929, Bucureşti - 2001, Bucureşti n. 1946, Câmpulung Muscel
Madona albastră | 1991 Ofrandă | 1990
guaşă şi acuarelă pe hârtie, 73,5 × 53,5 cm, semnat, tempera pe pânză, 120,5 × 160 cm, semnat şi datat
datat și notat stânga sus, în creion, „G., (19)91-17” central sus, cu brun, „Ilfoveanu, 1990”
€ 700 - 1.200 € 2.000 - 3.000
156 | Spiru Chintilă

1921, Bazargic, Caliacra, Bulgaria - 1985, Bucureşti
Natură statică de atelier
ulei pe pânză, 41 × 60,5 cm, semnat dreapta jos,
cu negru, „S. Chintilă”
€ 1.200 - 1.800
157 | Ion Alin Gheorghiu

Madonă | 1991
ulei pe pânză, 65,5 × 60 cm, semnat şi datat stânga jos,
prin zgrafiere, „GHEORGHIU, (19)91”
€ 1.000 - 1.600
157
156
154 | Alexandru Istrati

1915, Dorohoi - 2001, Paris
Composition en bleu | 1986
ulei pe pânză, 92 × 73 cm, semnat dreapta jos,
cu negru, „A. Istrati”; semnat şi datat pe verso,
cu negru, „A. Istrati, 1986”
€ 2.000 - 3.000
142 143
158 | Rodica Maniu Mützner
Peisaj dobrogean
cu negru, „R. Maniu”
€ 3.000 - 4.000
Pe verso, Paul Miracovici, Nud
160 | Paul Miracovici

1906, Frumoasa, Harghita - 1973, Bucureşti
Alee în Fontenay-sous-Bois
ulei pe pânză lipită pe carton, 37 × 45 cm, semnat
şi localizat dreapta jos, cu roşu, „Paul Miracovici,
Fontenay Bois”
€ 1.000 - 1.600
159 | Constantin Isachie Popescu 161 | Constantin Artachino

1888, Paşcani - 1967, Bucureşti 1870, Giurgiu - 1954, Bucureşti
Coasta de Azur Peisaj din Dobrogea
ulei pe carton, 33,5 × 48,5 cm, semnat stânga jos, ulei pe pânză lipită pe carton, 34 × 49 cm, semnat
cu negru, „C.Isachie” dreapta jos, cu negru, „C. Artachino”
€ 1.000 - 1.800 € 1.800 - 2.800
144 145
162 | Nicolae Tonitza 163 | Jean Alexandru Steriadi
1886, Bârlad - 1940, Bucureşti 1880, Bucureşti - 1956, Bucureşti
Captura Pregătiri de masă | 1916
ulei pe carton, 40 × 25 cm, semnat dreapta sus, ulei pe lemn, 39,5 × 59,5 cm, semnat şi datat dreapta
cu brun, „Tonitza” jos, cu roşu, „Jean Al. Steriadi, 1916”
€ 4.000 - 6.000 € 2.000 - 3.500
Jean Al. Steriadi, Crap și legume (detaliu)

M.N.A.R.
164 | Adam Bălţatu

1899, Huşi, Vaslui - 1982, Bucureşti
Natură statică cu pești | 1937
ulei pe carton, 34,5 × 49,5 cm, semnat și datat stânga
jos, cu brun, „Bălțatu, (1)937”
€ 1.800 - 2.500
146 147
165 | Iosif Iser
Odaliscă în roşu | 1935
ulei pe pânză, 61 × 46 cm, semnat şi datat dreapta jos,
cu roşu, „ISER, (19)35”
€ 10.000 - 16.000
Îndatorat ţinutului dobrogean pentru formarea sa artis-

tică şi în special pentru articularea viziunii sale pictu-
rale, l-a vizitat în fiecare an, până în 1939. Compoziția
cu subiect uman a fost cea care l-a preocupat în mod
deosebit, cu notele sale exotice date de trăsăturile ori-
entale de pe chipurile turcilor şi tătarilor, de culorile
veşmintelor neobişnuite pe care le purtau, de viaţa lor
ce se desfăşura într-un alt ritm. „Peisajul şi omul aces-
tui ţinut mă pătrund carnal, visceral, impregnându-mă
cu toate trăirile lui vaste”, mărturisea Iser. În lucrări-
le sale apare o nouă tipologie, aceea a femeii cu ochi
migdalaţi şi trăsături aspre, bărbaţii cu chipuri uscăţive
şi firi meditative, întâlniţi în cafenele, oamenii umili ai
satelor, pe care i-a studiat îndelung. Odată cu întoar-
cerea definitivă în ţară, fapt ce s-a consumat în cursul
anului 1934, opera lui Iser deschide un nou capitol este-
tic reprezentativ. Cel puţin în privinţa compoziţiilor cu
personaje, în portrete sau interioare, pictorul începe
să aprofundeze din ce în ce mai mult instanţele umane
prezentate. Formele apar mai individualizate şi, fie că
este vorba despre odalisce, arlechini sau ţărani, moti-
vul se epurează, personajul devenind element central,
unic. În această declaraţie de personificare a compo-
ziţiei, figurile sunt aduse în prim-plan, până la a umple
întreg cadrul pictural. Odalisca de altă dată, cea întâlni-
tă în Dobrogea anilor 913-1916, devine după 1934 arhe-
tip al unor compoziții-portret. Pitorescul de altă dată
pica pe locul secund, acestui ultim ciclu de odalisce
Iosif Iser, Turc (detaliu) fiindu-i oferit un filon psihologic în locul celui decorativ.
Muzeul Colecțiilor de Artă Turcoaicele sau modelele în travesti trezesc altă relație
cu privitorul, pierzându-și din decorativism în favoarea
unei aprofundări estetice. Odaliscele sale, cu șalvari și
ilice, răsturnate între perne ori cu instrumente muzi-
cale par să ofere motivul pentru un discurs expresionist
al pictorului, atât prin cromatică, cât și prin sentimen-
tul explorat, un discurs unic în limbajul pictural al lui
Iosif Iser.
Bibliografie:
COMARNESCU, Petru, ‘‘Iosif Iser’’, Bucureşti, 1965
MIHALACHE, Marin, ‘‘Iosif Iser’’, Bucureşti, 1968
148 149
167 | Adam Bălţatu
1899, Huşi, Vaslui - 1982, Bucureşti
Margine de Iași
cu roşu, „Bălţatu”
€ 2.000 - 3.000
Opera este reprodusă în „Manualul colecţionarului de

artă în România”, Tudor Octavian, Pro Editura
și Tipografie, 2014, p.174.
166 | Ion Theodorescu-Sion

1882, Ianca, Brăila - 1939, Bucureşti 168 | Francisc Şirato
Efect de lumină la Balcic | 1915
ulei pe carton, 50 × 59,5 cm, semnat și datat dreapta Opera ne introduce în perioada petrecută de Theodorescu-Sion în Dobrogea între Case la Tuzla
jos, cu negru, „Theodorescu-Sion, (1)915” anii 1913-1915, atunci când va descoperi Balcicul și va lucra la Constanța. Opera ulei pe carton, 26 × 31,5 cm
de față amintește de compozițiile lucrate la Balcic în vara anului 1915, atunci când
€ 6.000 - 9.000 Sion realizează câteva peisaje în care încadrează arhitectura tipică dobrogeană. € 2.000 - 4.000
Desigur, principala țintă a acelor compoziții era coordonată de interesele cromati-
Opera a participat la expoziţia „Casa în pictura româ- ce ale artistului, cât și de realizarea plastică. Casa din imagine pare să fi fost pictată
nească din colecţii particulare”, Muzeul Municipiului de Theodorescu-Sion și în altă compoziție, „Peisaj”, col. Aurel Chirescu, cat. 43 din O variantă a operei se regăsește în colecția Muzeului de
Bucureşti, 2013. expoziția Theodorescu-Sion, 1971. Artă Brașov.
150 151
169 | Camil Ressu
Ştrengarul | anii ‘20
ulei pe carton, 65 × 49 cm, semnat stânga jos, în creion,
„C. Ressu”
€ 10.000 - 16.000
Portretul de copil apare în imaginarul lui Camil Ressu

atât datorită faptului că a practicat portretul încă de
la începutul carierei – „Valentin Măciucescu”(Muzeul
Național de Artă al României, inv. 4597), pictat prin
1914-1915 – cât și din dorința de a crea opere mai ludi-
ce, ce s-a materializat fie în maternități, fie în diver-
se tablouri ce reprezintă personaje haioase , la vârsta
inocenței. Fiul său a încurajat mult această practi-
că, printre primele apariții ale acestuia fiind demnă de
menționat „Fiul Artistului. Ionel”, din colecția Muzeului
Zambaccian inv. 167, realizat în 1920, pe când viitorul
architect Ion C. Ressu avea doar 4 ani. Prin interme-
diul acestei tematici a copilăriei, Ressu se „joacă” cu
această sursă de inspirație, modelul – cel mai probabil
tot fiul său – fiind interpretat atât prin prisma vârstei,
cât și prin scenografia pe care o imaginează. La mare,
în „La îmbăiat” (vezi Licitația Artmak „Cel mai iubit din-
tre pământeni”, mai 2013, lot 115 ), în diverse iposta-
ze în peisaj sau în curtea unei case, Ressu reușește să
imprime cu ajutorul micuțului băiat o atmosferă ludi-
că, iar prin tehnică și cromatică atinge note subtile ce
amintesc și ele de vârsta copilăriei (culori calde sau tușa
racordată la temă). (I.P.)
Camil Ressu, Ștrengarul
Licitația de Impresionism și Postimpresionism
Românesc, Artmark, 2013, adjudecat pentru 15.000 €
Bibliografie:
COSMA, Gheorghe, „Camil Ressu”, Ed. Meridiane,
Bucureşti 1967
ENESCU, Theodor, „C. Ressu”, Ed. Meridiane, Bucureşti
1984
152 153
170 | Elena Muller-Stăncescu 174
170
Natură statică cu cireșe și căpșuni
cu negru, „M. Stăncescu”
€ 600 - 900
171 | Traian Cornescu
1885, Botoșani - 1965, București
Natură statică cu flori de gutui și mască
ulei pe carton, 63,5 × 50 cm, semnat stânga jos
în creion, „Cornescu”
€ 900 - 1.600
172 | Nicolae Enea
1897, Lucăceşti, Bacău - 1960, Bacău
Natură statică cu ulcior și cireșe
ulei pe carton, 34 × 42,5 cm, semnat dreapta jos,
cu brun, „ N. Enea”
€ 800 - 1.200
171
175
173
174 | Leon Biju
Trandafiri
cu negru, „L.A.Biju”
€ 700 - 1.000
175 | Leon Biju
173 | Elena Muller-Stăncescu 1880, Bucureşti - 1970, Bucureşti
Vas cu crizanteme Ulcică cu trandafiri
ulei pe carton, 99,5 × 69 cm, semnat dreapta ulei pe carton, 61 × 49 cm, semnat dreapta jos,
jos, cu negru, „M. Stăncescu” cu negru, „L. A.Biju”
172
€ 900 - 1.500 € 800 - 1.200
154 155
176C | Theodor Aman
După petrecere
(Natură statică cu fructe și vin franțuzesc) | 1883
ulei pe pânză, 60 × 90 cm, semnat și datat dreapta jos,
cu brun, „Th. Aman, (18)83”
€ 120.000 - 180.000
Proveniență:
colecția Prof. D.H.C. ing. Mircea Mihăilescu (1920-2006). Cunoscut drept artistul român cel mai reprezentativ al
picturii noastre clasice, Theodor Aman şi opera crea-
Absolvent al Facultății de Politehnică din București tivă a acestuia stau mai ales sub semnul epocii în care
(1944), Mircea Mihăilescu își va petrece prima par- pictorul a trăit şi al schimbărilor produse, atât în câmp
te a carierei (1944-1964) în capitală, unde a fost Șef politic, cât şi cultural, de ideile revoluţiei de la 1848 sau
de Lucrări la Catedra de Beton Armat - Facultatea de crearea statului modern. Influenţa gândirii paşop-
Politehnică, profesor în cadrul Academiei de Tehnică tiste şi-a spus cuvântul asupra artiştilor ca Rosenthal,
Militară și șef de atelier la Institutul de Proiectări Negulici, Iscovescu, Lecca (ce şi-au exprimat dragos-
Construcții Tip. Ultima parte a vieții, după 1964, o tea faţă de popor prin picturi de portrete ale fruntaşilor
petrece în Cluj, unde, pe lângă cariera didactică (pro- revoluţionari sau picturi de scene istorice) al căror res-
fesor și șef al Catedrei de Beton Armat în cadrul pectuos continuator a fost nimeni altul decât Theodor
Institutului Politehnic), va realiza și cele mai însemna- Aman, ce s-a alăturat acestora prin intermediul temati-
te realizări. A fost expert consultant pe lângă Ministerul cii istorice.
Transporturilor și Ministerul Energiei Electrice, condu- Preocupările şi tendinţele istorice ale pictorului, speci-
cător de doctorate în specialitatea beton armat (din fice primelor perioade ale creaţiei sale, vor fi contras-
1968) și a fost distins de nenumărate ori pentru activi- tate, în intervalul imediat următor anilor ’70 - ce coin-
tatea inginerească (premiul „Aurel Vlaicu” al Academiei cide cu perioada de maturitate artistică - prin viziunea
Române, diploma „Constructor al Secolului XX” sau înnoitoare, eliberată de anumite rigidităţi. Chiar dacă
titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Tehnice tematica predilectă este cea a peisajului, a scenelor sub
Cluj-Napoca). cerul liber, în grădină, în parc, Theodor Aman nu devi-
ne un plein-air-ist în adevăratul sens al cuvântului, însă
paleta mai luminoasă, o mai mare libertate a tuşelor
contribuie la realizarea unor compoziţii mai aerate, în
care atmosfera este mult mai mult sugerată prin vibra-
ţiile de lumină.
În creația din ultimul deceniu de viață, de altfel cel mai
prolific, descoperim un pictor ce își mută centrul (sau
centrele) de interes. Peisajul și natura statică predo-
mină acest ultim deceniu de viață -1880-1890, atât
prin cantitate, cât mai ales prin calitate. Compozițiile
mitologice și istorice își pierduseră din importanță, de
asemenea și portretul își cunoscuse apogeul, singurul
subiect în vervă fiind indiscutabil scena de gen. Primele
naturi statice - subiecte florale- apar în primii ani
Theodor Aman, Natură statică cu căpșuni

Licitația „Aman și elevii săi”, Artmark, 2015, adjudecat
pentru 160.000 €
156 157
de la întoarcere în București, când Aman face câteva
„exerciții” cromatice, aflat încă sub influența academis-
mului francez. După 1875 apar primele opere cu adevă-
rat importante, opere în care poate fi observată o aple-
care mai sârguincioasă asupra compoziției. Structura
naturile moarte prinde contur în contextul în care
Aman nu se avântă nici o clipă în experimente croma-
tice tipice impresioniștilor - cu care era contemporan.
El rămâne fidel unui realism academic, unde instanța
fotografică reprezenta un criteriu estetic important.
Majoritatea operelor gravitează în jurul florilor sau a
fructelor, însă există și o categorie - în care regăsim și
opera de față - cu o recuzită eclectică. Obiecte perso-
nale, veselă, ulcioare, statuete și alte obiecte de mici
dimensiuni compun uleiuri excepționale. Reconstrucția
acestui imaginar de interior ne ajută să completăm
acea imagine a fastuoaselor scene de gen cu pro-
Theodor Aman, Natură statică cu cireșe priul atelier. Balurile, seratele și bancheturile picta-
Muzeul Național Brukenthal te de Aman, organizate sau imaginate în propriile săli
ale casei atelier par să își găsească un pandant este-
tic în aceste naturi statice. Ele amintesc încă o dată
de pasiunea lui Theodor Aman pentru creația artiștilor
flamanzi, iar filiera din care se extrage natura stati-
că de față este evident coordonată de creația olande-
zilor din secolele XVII-XVIII. Acel Pronkstilleven, în care
natura statică clasică este dusă la niveluri obsecene de
abundență, cu flori, mâncare prețioasă, vânat, obiecte
de veselă și o multitudine de elemente decorative (tipi-
ce barocului) este evident apreciată de Aman. Filtrată
și racordată la un spirit autohton, ce ținea mai mult de
finețe și bun gust, de eleganță, dar și de efect decora-
tiv, natura statică practicată de pictor în ultimii 15 ani
de cartieră definește nu doar interesul stilistic al artis-
tului, ci și gustul (uneori desuet) al publicului. Este clar
Theodor Aman, Pomieră cu cireșe

Muzeul de Artă Craiova
158 159
că aceste opere erau direcționate unei clientele anume,
Aman realizând aceste opere cu scopul precis de a le
vinde țintit.
Aman clasicul, romanticul și academicul reușea totuși
în ultimul deceniu de carieră să deschidă noi drumuri
încă o dată. Latură inedită a acestor naturi statice des-
chide de altfel o discuție interesantă despre dihoto-
mia creației lui Aman din acea ultimă perioadă. Natura
statică clasică se opune total compozițiilor în peisaj pe
care pictorul le lucrează în acei ultimi ani, în plein air.
Grădina proprie, casa fratelui sau peisajele din Sinaia și
din călătoriile în Belgia vibrează către realism și impre-
sionism, reprezentând experimente cromatice moder-
ne, în vreme ce naturile statice reprezintă un oma-
giu pentru pictura maeștrilor flamanzi pe care Aman îi
cunoscuse la mijlocul secolului al XIX-lea în Paris. Theodor Aman, Natură moartă (detaliu)
M.N.A.R.
În ”Natură statică cu fructe și vin franțuzesc” identifi-
căm fructe (pere, prune, caise, mere și dovleac), flori, o
sticlă de champagne, un surtout de table monumental,
decorat cu putti, dar și o selecție de veselă și obiecte
de argint pe care Aman sigur le poseda. Practica sce-
nografierii unei compoziții o poseda încă din perioa-
da pariziană, când își recompune romantic atelierul
de lucru. Această practică o va folosi Aman așadar în
construirea acestor naturi statice, unind încă o dată,
la nivel estetic, procesul prin care pictorul lucra natu-
ra statică și interiorul. De o senzualitate aparte, „După
petrecere” punctează încă o dată măiestria lui Theodor
Aman, minuțiozitatea pensulației, viziunea decorativă și
capacitatea extraordinară de a compune structuri pic-
turale atât de atractive.
Bibliografie:
BOGDAN, Radu, Theodor Aman, Ed. De Stat pentru
Literatură şi Artă, 1955
CISEK, Oscar Walter, Aman, Ed. Ramuri, Craiova, 1931
FLOREA, Vasile, Theodor Aman, Ed. Meridiane, 1972
IONESCU, Adrian-Silvan, Centenar Theodor Aman, Ed.
Venus, 1991
Theodor Aman, Natură statică cu liliac (detaliu)
M.N.A.R.
160 161
162 163
177 | Constantin D. Stahi 179 | Emanoil Panaiteanu-Bardasare
1844, Dobreni, Neamţ - 1920, Iaşi 1850, Iaşi - 1935, Iaşi
Natură statică cu caise | 1874 La scăldat (Senzație) | 1906
ulei pe pânză lipită pe carton, 27 × 37,5 cm, semnat, ulei pe pânză, 94 × 78 cm, semnat și datat
datat și localizat dreapta jos, cu brun, „C.D. Stahi, 1874, dreapta jos, cu negru, „Em. P. Bardasare, 1906”
Iași”
€ 9.000 - 15.000
€ 800 - 1.400
Opera a făcut parte din expoziţa retrospectivă
Elev al lui Gheorghe Panaiteanu-Bardasare în cadrul „Emanoil Panaiteanu-Bardasare”, Muzeul de Artă
Școlii de Belle Arte din Iași începând cu 1862, Stahi se Iași, 1970, cat. 61.
va specializa, așa cum era obișnuit în acele vremuri, la
München, unde, beneficiind de o bursă, va studia timp
de șapte ani. Pictorul se înscria abia la vârsta de 29 de
ani la Akademie der Bildenden Künste, în același timp
cu mai tânărul Emanoil Panaiteanu-Bardasare, ambii
fiind înregistrați pe 15 noiembrie 1871. În 1874 își încheia
primii trei ani de studii, reușind ulterior să își prelugeas-
că itinerariul munchenez cu încă 4 ani, până în 1878. Tot
în 1874 începea să lucreze gravură în atelierul lui Johann
Raab.
178 | Dimitrie Serafim

Nud pe sofa | 1894 Opera este reprodusă în „Figuri contimporane din
ulei pe pânză, 45 × 67 cm, semnat, datat și localizat România”, Dicționar de personalități ilustrat, Theodor
stânga jos, cu brun, „D. Serafim, Paris, (18)94” Cornel, Tudor Arghezi, 1911, București, la pag. 168.
€ 1.200 - 1.800
Dimitrie Serafim absolvea Școala de Belle Arte din

București în 1886, pentru ca, doi ani mai târziu, susținut
cu bursă de tatăl său, să plece la studii în Franța. În
Paris a lucrat inițial în preajma lui Jean-Jacques Henner, Emanoil Panaiteanu-Bardasare a fost cel mai important
între 1888 și 1891, pentru ca, în paralel, să studieze și la susținător al artelor plastice pentru Iașiul sfârșitului
École des Beaux-Arts în atelierul lui Jean-Léon Gérôme, de secol XIX și început de XX. Nepot al lui Gheorghe
pe care îl va frecventa până în 1893. Perioada cea mai Panaiteanu-Bardasare, fondator al Școlii de Belle Arte
însemnată de studii în Paris o înregistrează însă în ate- (1860), Emanoil se va școlii la Munchen, ca și predece-
lierele Academiei Julian între 1893 și 1898, luând parte sorul său, între 1871 și 1875. În Iași își începea carie-
la corecturile profesorilor Bouguereau, Robert-Fleury ra didactică încă din 1877, pentru ca din 1881 să devină
sau Gabriel Ferrier. Începând cu 1895 va expune timp profesor (suplinitor inițiat) la catedra de pictură a Școlii
de 6 ani la Salon de la Société des Artistes Français, de Belle Arte. După pensionarea unchiului său, Emanoil
pentru ca în 1900 să fie prezent în pavilionul României Bardasare ajungea principalul personaj al lumii artistice
din cadrul Expoziției Universale de la Paris. În tot acest moldovenești, fiind director al Școlii (din 1901), fonda-
timp, Serafim va păstra contactul cu manifestările tor al societății „Cultura artelor frumoase”, organiza-
artistice din țară, fiind vicepreședinte al societății Cercul tor la Iași a Expoziției Artiștilor în Viață, cât și membru al
Artistic (din 1893). În 1894 era premiat cu medalia a III-a societății Cercul Artistic.
la pictură, împărțind premiul cu Ștefan Luchian și Titus
Alexandrescu.
164 165
181 183
181 | Ignat Bednarik 182 | Gheorghe Sârbu 183 | Petre Remus Troteanu
1882, Orşova, Turnu Severin - 1963, Bucureşti 1883, Tulcea - 1955, Bucureşti 1885, Curtești, Botoşani - 1957, Bucureşti
La troiţă Lipoveni Dărăcitul lânii
acuarelă pe hârtie lipită pe carton, 46 × 61 cm, ulei pe pânză, 39 × 56 cm, semnat stânga jos, ulei pe carton, 34 × 48,5 cm, semnat dreapta jos,
semnat dreapta jos, în peniță, „I. Bednarik” cu negru, „Sârbu” cu negru, „Troteanu”
€ 600 - 900 € 700 - 1.200 € 600 - 900
182
Tributar artei lui Alexandre Cabanel, dar și a lui

Pierre-Joseph Proudhon, maeștrii ce îi influențau
decisiv perioada de formare artistică de la Paris, Sava
Henția va crea în a doua jumătate a secolului al XIX-
lea o pictură de filon academist, însă rezolvată prin-
180 | Sava Henţia tr-un clasicism clar și distinct în creația românească.
1848, Sebeşel - 1904, Bucureşti
Pictura, de filieră iconografică, amintește de incur-
Nașterea Domnului | 1885 siunile în pictura bisericeasă pe care Sava Henția
ulei pe pânză, 77,5 × 116 cm, semnat și le-a avut de-a lungul carierei. A pictat pronao-
datat dreapta jos, cu negru, „S. Henția, 1885” sul Mănăstirii Cernica, a luat parte la restaurările
mănăstirii Brebu (1901-1902) și a realizat câteva pic-
€ 4.500 - 6.500 turi pentru Biserica ortodoxă din Sebeș.
166 167
184 | Camil Ressu
Horă la Vlaici | 1910-1914
ulei pe carton, 70 × 84,5 cm, semnat dreapta jos
cu brun, „C. Ressu”
€ 20.000 - 30.000
Prima perioadă de formare a lui Camil Ressu a coincis cu etapa de continuare a stu-
diilor în Franța, lucrând în Paris timp de crica 5 ani. Revenirea în țară avea să punc-
teze și apariția primelor cicluri importante din cariera artistului, cicluri definite
de sejurul la Vlaici și de o paletă fovă. Întâlnirea cu nonconformistului colecționar
Alexandru Bogdan-Pitești reprezenta și ea o bornă în viața lui Ressu, relația cu
Pitești fiind necesară în contextul vieții artistice bucureștene. Boemul personaj își
făcuse apariția în București în 1894 și se infiltrase în lumea artistică bucureșteană
cu o dinamică aviditate de acțiune. S-a implicat în viața politică, dar interesul său se
îndrepta spre mișcarea artistică, nu doar în calitate de colecționar, ci și ca promo-
tor al acesteia. A organizat un atelier de pictură în propriul apartament din strada
Brezoianu, a susținut Salonul Independenților din 1896 și și-a făcut săptămânal un
program în care se întâlnea cu artiștii. Joia era dedicată tuturor trăzniților, iar sâm-
băta unei cine protocolare, unde invitații erau aleși de amfitrion.
Pe Ressu l-a descoperit prin intermediul gazetarului și caricaturistului Nicolae
Petrescu-Găină de care l-a legat o trainică prietenie, împărtășind din spiritul de
frondă al acestuia. Moșia și conacul de la Vlaici au devenit treptat perimetrul unei
colonii artistice unde s-a perindat majoritatea pictorilor din epocă. Pentru Ressu
perioada petrecută la Vlaici a însemnat definirea unui stil propriu. Peisaje ori por-
trete colective, lucrările urmăresc, prin compoziția clasică, materializarea unui sen-
timent ancestral de pace. Cromatica relevă un colorist influențat de fovismul cu
care luase contact în perioada studiilor pariziene, însă tematica avea să intre pentru
prima dată pe filonul tradițional, descoperind în perioada 1909-1914 opere dedicate
țăranului român.
Bibliografie:
Enescu, Theodor, C. Ressu, Ed. Meridiane, București, 1984
Oprea, Petre, Colecționarul Mecena Alexandru Bogdan Pitești, Ed. Maiko, București,
1999
Schobel, Doina, Expoziție retrospectivă Camil Ressu. Pictură și grafică, Muzeul de
Artă al RSR, București 1981 - 1982
Camil Ressu în conacul lui Alexandru Bogdan-Pitești

de la Vlaici, 1911
168 169

Catalog Licitatia de Vara Artmark 2017 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Catalog Licitatia de Vara Artmark 2017 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

184.

Camil Ressu, Horă la Vlaici (detaliu)

2 | Aurel Băeşu 4 | Nicolae Vermont

6 | Constantin Isachie Popescu

10 | Marin H. Georgescu 12 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna

14 | Nicolae Tonitza 16 | Nicolae Tonitza

18 | Hans Mattis Teutsch

Gheorghe Petrașcu, Femeie pe malul mării Bibliografie:

Gheorghe Petrașcu alături de soție, la Techirghiol, 1936

28 | Eugen Voinescu 30 | Mihail Simonidy

Nicolae Grigorescu, Evreu cu caftan (detaliu)

33 | Eugenia Filotti Atanasiu

34 | Eugenia Filotti Atanasiu

Proveniență: „În florile lui e frăgezimea şi respirarea umedă a vie-

39 | Ion Marinescu Vâlsan 41 | Mina Byck Wepper

În ani în care viziunea picturală de ansamblu a artei

Corneliu Baba, Anemone

Proveniență: Naturile statice pictate de Ștefan Luchian sunt desi-

Ștefan Luchian, Natură statică cu fructe, 1897

1896 marca momentul în care Nicolae Vermont devenea

55 | Emil Popp (Pap)

Opera a făcut parte din expoziția „Capodopere ale

60 | Adam Bălţatu 62 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna

Opera a fost pictată de Gheorghe Petrașcu în primii ani

67 | Iosif Iser Iosif Iser, înregimentat pe durata Primului Război

Casa-atelier, ridicată în perioada 1868-1869 pe stra-

Theodor Aman, În grădină

Opera poartă dedicația către dr. Henri Aronovici,

Nicolae Tonitza, Afizé

Nicolae Tonitza, Studiu de nud

Samuel Mützner, În grădină

Nicolae Tonitza, Geamia din Balcic

Între 1916 și 1919, prin peregrinările din Dobrogea,

Cel mai probabil opera a participat la expoziția per-

Samuel Mützner, Lanterna de piatră (detaliu)

Samuel Mützner pictând în Kyoto, 1915 Samuel Mützner, Kyoto, 1915

Articol dedicat expoziției lui Mützner din New York în Bibliografie:

Ion Țuculescu, Portretul dr. Papinian

Ștefan Dimitrescu, Fetița cu păpușă (detaliu)

100 | Adam Bălţatu 102 | Nicolae Popa-Iași

Doamna Rodica Marian a avut amabilitatea să confirme

104 | Rudolf Schweitzer-Cumpăna

106 | Max Arnold 107 | Alexandru Moser Padina

109 | Erno Tibor

Până la pictarea celebrului ciclu peisagist din anii 1908-

Ștefan Luchian, Peisaj la răsărit (detaliu)

112 | Corneliu Mihailescu 114 | Henri H. Catargi

116 | Constantin Isachie Popescu

Modelul feminin este una dintre constantele ușor

Nicolae Dărăscu, Vedere a satului Grimaud, 1912

Opera de față o putem integra ușor în ciclul realizat

122 | Constantin Isachie Popescu

125 | Jean Alexandru Steriadi

Gheorghe Petrașcu, Marea la Techirghiol Gheorghe Petrașcu lucrând la Techirghiol, 1935

133 | Leon Biju

134 | Leon Biju

131 | Cornel Raţiu

Gheorghe Petrașcu, Natură statică (detaliu)

Camil Ressu, Nud în atelier

140 | Sever Burada

138 | Ion Musceleanu

144 | Ion Popescu Negreni

Francisco de Goya, Bătrâni mâncând supă (detaliu)