Matthew FitzSimmons s-a niscut in Illinois gi a crescut

in Londra. A absolvit psihologia la Swarthmore College, dar

marea sa pasiune a fost gi rimine teatrul. in prezent triiegte
in Washington, DC, unde a predat literatura englszi qi arta
teatralS la un liceu privat timp de zece ani. Primul siu roman,
Matthew FitzSimmons
Disparifla (The Short Drop, 2O75), s-a bucurat de un succes
risunitor gi a lansat personajul Gibson Vaughn, care mai

il ruR[n
apare in Poison Feather (2076), Cold Harbor (2077) Si Debris
Line (2O18).

ii
d
* Traducere din limba englezd
4 CARMEN ION
j']

**
Bucurelti
2018
 476 | MATTHEW FTTZSTMMONS

si mi retrag din orag; acolo au fost scrise cele mai reu-

gite pagini din acest volum. Lori Feathers este cea care
mi-a ficut cunogtinfi cu David Hale Smith, un om 9i
un agent literar de mare caracter; prinzul acela pe care
l-am luat impreuni mi-a schimbat viafa. Alan Turkus
de la Thomas & Mercer - increderea ta in romanul Dis-
CUPF,INS
parifia a ficut posibil acest nou capitol din viafa mea;
i;i sunt profund recunoscitor pentru indrumiri gi
pasiunea pe care o pui in munca ta. Ed Stackler mi-a Partea intAi. VIRGINIA................. 9
dat leclii de o valoare inestimabili in redactarea textu- Partea a doua. SOMERSET .......... 153
lui gi mi-a creat senzalia ci lucrez alituri de un vechi Partea a treia. GEORGIA... ......... 401
prieten. Mullumiri gi cititorilor care mi-au oferit cu
bunivoinfi sprijinul lor atunci cind ajunsesem si-mi
sparg capul cu personaje greu de stipAnit gi intrigi in-
curcate - Nathan Hughes, Karen Hooper, Allie Heiman,
Christine Lapez, Brian Orzechowski, Giovanna Baffico,
Tom Hughes, Michelle Mutert, David Kongstvedt,
Drew Hughes, Daisy Weill, Ali FitzSimmons, Kit
Manougian, Rennie O'Connor, Vanessa Brimner - gene-
rozitatea voastri m-a lisat firi cuvinte. Nu in ultimul
rind, ;in si le mulgumesc pirinfilor mei - am inceput
cu un cligeu, aga incit voi incheia cu un altul: cartea
aceasta nu ar fi existat firi iubirea, spriiinul gi in!e-
lepciunea voastrS. $i nu este o banalitate plastici, ci
un adevir onest, prozaic.
 I-
Gibson Vaughn stitea de unul singur la tejghea in
aglor-neratul,Nighthawk Diner. Era ora de virf la se{vl-
rea micului dejun, gi clienfii se inghesuiau in agteptarea
eliberirii vreunui scaun. Nu didu atenlie zgomotului
tot mai intens al furculilelor gi cufitetror care zg;.iriau
farfuriile 5i nici chelnerilei care'ii aqezi mincarca in
fa!i. Stitea cu ochii alintifi pe televizorul montat
in spatele tejghelei. La emisiunea de gtiri, inregistrarea
video eia reluati pentru a nu gtiu cita oari, omni-
prezenti, parte a stilului de vialI american - disecati
gi risanalizati de-a lungul anilor, pomeniti in filme
artistice, emisiuni TV gi in cintece. La fel ca majori-
tatea americanilor, Gibson o vizuse de nenumirate
ori, gi la fel ca gi alfii, nu-gi putea lua ochii de la tele-
vi4or indiferent a cita oari era difuzati..$i curn ar fi
putut? Era tot ce ii mai rimlsese de la Suzanne.
La inceput, filmul video avea un aspect griunfos 9i
gters. Imaginile se incilecau gi dispireau rapid; liniile
distorsionate se succedau pe ecran ca nigte valuri ce
se izbeau de un lirm 4edescoperiL Era rezultatul in-
registririlor video ficute una peste alta de citre mana-
gerul magazinului:, ' ::
i ,, :
 12 | MATTHEW FTTZSTMMONS
Imaginile, filmate de sus, din spatele casei de mar-
cat, infitrigau interiorul infamei stalii de benzini din
Breezewood, Pennsylvania. Forla incontestabili a ima-
ginilor rezida in faptul ci ar fi putut fi filmate oriunde.
in oragul tiu. Cu fiica ta. Luati in ansamblu, inre-
gistrarea silenlioasi a camerei de supraveghere re-
prezenta un soi de omagiu melancolic adus celei mai
celebre fete date dispiruti in America - Suzanne
Lombard. Ora afigati pe inregistrare era 1A:47 p.m.
Beatrice Arnold, o studenti care lucra in schimbul
de noapte, era, din cite se gtia, ultima persoani care
vorbise cu fata dispiruti. LalO:47, Beatrice stitea co-
colati pe un taburet in spatele tejghelei, adinciti in
lecturarea unui exemplar uzat al cirlii AI doilea sex1.
Avea si fie prima care igi amintise ci o vizuse pe
Suzanne Lombard gi prima care contactase FBI-ul,
imediat ce vestea dispariliei fetei apiruse in presi.
La 10:48, un birbat cu pir blond, lung gi lilos gi
cu un inceput de chelie intrase in magazin. Pe inter-
net, individul ajunsese si fie cunoscut sub numele de
Riff-Raff, insi FBI-ul il identificase drept Davy Oksen-
berg, un tirist originar din Jacksonville, cu antecedente
de violenli domestici. Oksenberg cumpirase o con-
servi de carne de viti gi o sticli de Gatorade. Plitise
cash gi ceruse chitanfi, dar dupi aceea zibovise in
fala tejghelei, flirtind cu Beatrice, firi a da semne ci
s-ar fi gribit si-gi continue drumul.
Ca prim gi totodati cel mai plauzibil suspect, Oksen-
berg fusese chestionat in mod repetat de citre FBI in
1 Eseu al autoarei franceze Simone de Beauvoir. Publicat in
1949, prezinti cronologic situafia femeii in societate, incercind
si spulbere mituri 9i prejudecili mlsogine. (n.tr.)
DTSPARTTTA | 13
siptiminile qi lunile de dupi disparilia fetei. Cami-
onul ii fusese perchezilionat iar gi iar, dar nu fusese
descoperit nici un indiciu cu privire la prezenla fetei. in
final, FBI-ul fusese nevoit si il scoati de sub urmirire,
insi nu inainte ca Oksenberg s5-gi fi pierdut slujba gi
si fi primit zeci de ameninfiri cu moartea.
Dupi iegirea lui din magazin, iocul se cufundase in
ticere. Trecuse o eternitate... apoi ea igi ficuse aparifia
pentru intiia oari - o fati de paisprezece ani, intr-un
hanorac liliu, cu o papcl a echipei de baseball Phila-
delphia Phillies gi cu un rucsac Hello Kitty azvArlit pe
umir. in tot acel timp se aflase in magazin, in punctul
mort al camerei de supraveghere. $i, ca pentru a adin-
ci gi mai mult misterul, nimeni nu gtia cum ajunsese
Suzanne acolo. Beatrice Arnold nu-gi amintea s-o fi
vizut intrind, iar imaginile surprinse de camera de
supraveghere nu ofereau nici un rispuns.
Hanoracul atirna pe eain falduri mari, infigurdnd-o.
Era o fetigcanS palidi gi cu aspect fragil. Mass-media
adora si puni in contrast filmul alb-negru cu foto-
grafii de familie color - fata blondi zimbitoare, im-
bricati intr-o rochie albastri de domnigoari de onoare,
fata zimbitoare la plajl irnpreuni cu mama sa, fata
zimbitoare citind o carte gi privind pe fereastri. Foto-
grafiile color erau ca o alinare fali de imaginea expre-
siei aspre a fetei cu gapci de baseball, cu mAinile virAte
adinc in buzunare gi umerii girbovifi, ca un animal
stAnd pitit in adipostul siu.
Suzanne se plimbase in sus gi in jos printre rafturi,
dar cu capul intors spre intrare. Trecuseri o suti qap-
tezeci gi noui de secunde. Ceva anume ce zirise pe geam
ii atrisese atenlia gi atitudinea i se schimbase brusc.
Ingficase de pe raft trei produse: o cutie de biscuifi
Ring Dings, o bluturl Dr Pepper gi o cutie cu batoane
 14 | MATTHEW FITZSIMMONS
de lemn-dulce Red Vines. O combinalie stranie, care
avea si fie porecliti ulterior Picnicul Fetei Dispirute,
Suzanne plitise gi ea cash, aruncAnd pe teighea banc-
note mototolite, monede de un sfert de dolar gi mi-
runlig inainte de a indesa cump5.riturile in rucsac.
Camera de supraveghere ii surprinsese figura atunci
c6.nd igi ridicase ochii gi se uitase indelung drept spre
ea, expresia fiindu-i imortalizati gi interpretati apoi
in fel 5i chip, aidorna zimbetului Monei Lisa.
Gibson se holbi la imaginea afiqati pe ecranul tele-
vizorului, ata cum ficea de fiecare dat5, privirea sa in-
tersectAndu-se cu cea a lui Suzanne, agteptind si o vadi
zimbindu-i timid, curn ficea intotdeauna atunci cind
voia si ii impirtigeasci un secret. AgteptAnd si-i
povesteasci ce se intAmplase. De ce fugise. in toli acei
ani, nu incetase si spere intr-un rispuns. Numai ci
fetigcana din filmarea video nu ii vorbea.
Nici lui gi nici altcuiva.
intr-un sfirgit, Suzanne igi trase gapca gi mai mult
peste ochi gi arunci o ultimi privire in iur. La L0:56 p.m.
piqi afari in noapte. Beatrice Arnold avea si declare
FBI-ului ci fata pirea nelinigtiti gi ci avea ochii rogii,
ca gi cum plinsese. Nici ea gi nici cuplul care igi alimen-
ta magina cu carburant nu observaseri daci Suzanne se
urcase in weun vehicul. O alti fundituri intr-un caz
plin de fundituri.
FBI-ul nu reugise si descopere nici o pisti relevan-
ti. Nimeni nu se prezentase pentru a revendica re-
compensa de zece milioane de dolari oferiti de familie
gi de cei apropiafi. in ciuda tam-tamului ficut de presi,
in ciuda celebritifii tatilui ei, Suzanne iegise pe uta
stafiei de benzini qi se ficuse nevizuti. Disparilia sa
rimisese un mister neelucidat pentru americani, la
DTSPARTTTA | 15
fel ca acelea ale lui Jimmy Hoffal, D.B. Cooper2 5i a
Virginiei Dare3.
La televizor, gtirile furi inlocuite de reclame, gi Gib-
son expiri, firi si-gi fi dat seama ci pini atunci igi
linuse respirafia. Vederea imaginilor il epuiza de fiecare
dati. CAt aveau de gAnd si le mai difuzezel De ani de
zile nu apiruse nici un element nou in cazul disparifiei
lui Suzanne. $tirea de ultimi ori din ziua aceea era ci
Riff-Raff se tunsese gi ci absolvise colegiul in inchi-
soare, fiind condamnat pentru posesie de droguri.
Internetul, in fantezia sa infiniti, il poreclise acum
Profesorul Riff-Raff sau Raff 2.0. in afari de asta, tot
ce apirea la gtiri era o reluare lacrimogeni a unor
lucruri deja cunoscute, adici nimic important.
Totugi, peste pulin timp se implineau zece ani de
la disparilia fetei, gi asta insemna ci relelele de tele-
viziune urmau si reia la nesfirgit retrospectivele. SI
continue si exploateze memoria lui Suzanne. Si ii
bati la cap pe toli cei care avuseseri pini gi cea mai
neinsemnati legituri cu familia ori cu cazul. Si puni
1
Figur5 proeminenti a sindicalismului american, pregedinte
al confederafiei International Brotherhood of Teamsters intre
7932 9i 7975,limmy Hoffa (1913-7975) a dispirut firi urmi
in iulie 7975. (n.tr.)
2 Pseudonim folosit pentru desemnarea
unei persoane
rimase neidentificate care, pe 24 noiembrie 7977, a deturnat
un ayion Boeing 727 ce efectua o cursiintre Portland gi Seattle,
estorcind 200000 de dolari ca riscumpirare gi paragutdndu-se
din avion (n.tr.)
3 Personaj
de legendi in folclorul american, Virginia Dare
a fost primul copil niscut din pirinfi englezi intr-o colonie
americani - Roanoke (Carolina de Nord), in august 7587.Bu-
nicul ei, intemeietorul gi guvernatorul coloniei, a pirisit
America la sfirgitul anului 1587 pentru a aduce noi provizii din
Anglia, insi la intoarcere, in august 7590, a descoperit ci age-
zarea fusese plrisiti gi cei 108 locuitori dispiruserS. (n.tr.)
 16 I MAfiHEW FITZSIMMONS
in sceni reconstituiri de;,gustitoare ale celor intim-
plate la stalia de benzini de la Breezewood 9i sI se
foloseasci de computere pentru a crea imagini cu
felul in care Suzanne ar fi aritat astizi.
Pentru Gibson, cea mai mare cazni era si vizioneze
simulirile. Suzanne ar fi avut acum douizeci 9i patru
de ani gi ar fi absolvit colegiul. Imaginile il tentau si
igi inchipuie cum ar fi ar5tat viala ei. Unde ar fi lo-
cuit. Ce carieri gi-ar fi ales * firi indoiali una cate at
fi avut de-a face cu cirfile. Zimbiin sinea lui, apoi igi
lui seama. Ceea ce ficea, lisindu-qi mintea si zboare,
nu era deloc sinitos. N-ar fi fost cazul ca Suzanne si
fie lSsati in pace? Ca toatl lumea si fie lisati in pace?
- Ce grozivie, spuse birbatul agezat lingi el, ui-
tindu-se in sus spre televizor.
- Mda, se declari de acord Gibson.
-imi amintesc unde eram cind am aflat de dispa-
rilia ei: intr-o cameri de hotel din Indianopolis, intr-o
cilitorie de afaceri. Parci a fost ieri. Am trei fiice,
adiugi birbatul bitind cu incheieturile degetelor in
tejgheaua de lemn pentru a indepirta ghinionul' Am
stat doui ore pe marginea patului 9i m-am uitat la
gtiri. A fost ceva ingrozitor. Nici nu vreau si mi gAn-
desc cum ar fi ca timp de zece ani si nu gtii daci fiica
ta mai triiegte sau nu. Ce lucru cumplit pentru fa-
milie! Lombard e un birbat pe cinste.
Ultimul lucru pe care Gibson gi-l dorea era si fie
atras intr-o disculie despre Benjamin Lombard. Didu
din cap cu politefe, in speranfa de a pune capit con-
versafiei, insi birbatul nu intenliona si abandoneze
subiectul cu ugurinli.
- Mi gindesc ci, daci un nenorocit bolnav la cap,
scuzi-mi limbaiul, e in stare si o ripeasci pe fiica
DTSPARTTTA | 17
vicepregedintelui - gi si scape neprins -, atunci noi,
oamenii de rind, la ce ne putem agtepta?
- Pe vremea aia inci nu era vicepreqedinte.
- Da, gtiu, dar era totugi senator. $i nu e de glumit
cu funclia asta. Doar nu-!i inchipui ci Lombard n-a
stat cilare pe federali pentru a rezolva cazul?
Gibson gtia de fapt din proprie experienli citi
influenli avea Lombard gi cdt de mult ii plicea si o
exercite. Vicepregedintele Benjamin Lombard era un
alt subiect la care nu dorea si se gindeasci.
- Cred ci va fi un pregedinte bun, continui bir-
batul. Uite cum gi-a revenit dupi nenorocirea asta.
A acceptat numirea ca vicepregedinte, cind maiori-
tatea oamenilor in situalia lui ar fi fost ripugi de du*
rere. Iar acum candideazi la pregedinlie. E nevoie de
mare tirie de caracter si faci a$a ceva.
Toati lumea se agteptase ca Lombard, in calitatea
sa de vicepregedinte pe durata celor doui mandate ale
unui pregedinte popular, si obgini din vreme nomi-
nalizarea, iar convenfia din august si fie doar o simpli
formalitate, un fel de incoronare triumfali. insi
Anne Fleming, guvernatoarea de California, apiruse
din neant gi pirea hotiriti si-i dejoace planurile. Cei
doi se aflau practic umir la umir in sondaje. Lombard
ii avea de partea sa pe cei mai mul;i delegali gi era in
continuare favoritul, dar Fleming il obliga si mun-
ceasci din greu pentru nominalizare.
Faptul ci implinirea a zece ani de la disparifia lui
Suzanne cidea intr-un an electoral favorizase intr-un
mod pervers campania lui Benjamin Lombard. Totugi
nu era nimic nou in asta: promovarea Legii Suzanne
in Senat il propulsase de la bun inceput pe scena po-
litici nafionalS. Desigur, Lombard refuzase permanent
cu eleganli si discute public despre disparilia fiicei sale.
 | 78 | MATTT{EW FTTZSTMMONS
Cinicii ar fi obiectat ci nici n-ar fi avut de ce, finind
cont ci mass-media ii ficea oricum treaba. $i mai era,
desigur, gi sofia lui. Eforturile neobosite depuse de
Grace Lombard in beneficiul Centrului pentru Copii
Dispiruli gi Exploatali constituiseri subiectul central
al qtirilor TV in timpul desemnirii candidalilor di-
naintea alegerilor. $i o ticuseri si devini gi mai popu-
lari decAt puternicul ei so!, daci aga ceva era posibil.
* Daci obEine nominalizarea, va avea votul meu,
comenti birbatul. Nici nu mi intereseazipe cine vor
propune ceilalli. O si-i dau votul meu.
- Sunt sigur ci Lombard ar fi incintat si audi asta,
spuse Gibson gi se intinse dupi ketchup.
Turni o porfie generoasi pe marginea farfuriei,
o amesteci incet cu pufini maionezi gi unse chif-
telele de cartofi, ata cum il invilase tatil siu atunci
cAnd era mic. Dupi cum enunfase Duke Vaughn
intr-unul dintre aforismele lui memorabile, ,,Daci
n-ai nimic cumsecade de spus, umple-fi gura cu ceva
gi mesteci incet".
Cuvinte numai bune si te ciliuzeasci in viafi.
2
Jenn Charles stitea pe bancheta din spate a unei
camionete albe firi insemne parcate vizavi de Night-
hawk Diner. Avea senzalia ci e al naibii de expusi -
intr-un avanpost din apropiere de granifa pakistanezi
s-ar fi simlit ca acasi, dar camionetele vopsite in alb
din nordul Virginiei nu erau stilul ei.
Se uiti la ceas gi noti ora in agendi. Orice s-ar spune
despre Gibson Vaughn, micar era un tip previzibil. Pe
de o parte, asta ficea ca urmirirea lui si fie foarte
simpli; pe de alta, o plictisea de moarte. Practic, no-
tifele din agendi nu difereau de la o zi la alta. Vaughn
igi incepea ziua la ora 5:30 cu o alergare de cinci rnile.
Doui sute de flotiri gi o suti de abdomene, urmate
de un dug. Dupi aceea lua un mic dejun identic la
acelagi local, agezat pe acelagi taburet. La fel in fie-
care dimineafi, ca gi cum localul ar fi fost biserica
lui personali.
Jenn igi risuci o guviti rebel5 din pirul negru ca
pana corbului, in spatele urechii. Avea mare nevoie de
un dug gi de un somn bun peste noapte in propriul
pat. $i nu i-ar fi stricat pufin bronz. Pe pielea ei se
insinua o paloare dupi cele zece zile de stat pe ban-
cheta din spate a camionetei, care incepuse si semene
 20 | MATTHEW FTTZSTMMONS
periculos de mult cu o adevirati casi. Vehiculul era
ticsit cu echipament de urmirire gi ii era greu si se
strecoare iniuntru. Un mic pat pliant, montat in par-
tea din fa!i, perrnitea unei echipe si lucreze in schim-
buri, dar in afari de asta, camioneta dispunea de prea
pufine facilitifi.
Asta e, Charles, tfi trdieSti visul.
Daci Vaughn avea si-gi respecte gi de aceasti dati
programul, peste douizeci de minute, cind inghe-
suiala de la ora de virf a diminefii se va fi potolit, se va
muta in spatele silii de mese, ca si lucreze. Era prieten
cu proprietarii localului, care ii permiteau si foloseas-
ci unul dintre separeurile din spate pe post de birou
improvizat pentru a-gi ciuta de lucru. Trecuseri trei
siptimini de cind Vaughn igi pierduse slujba la o
mici firrni falimentari din domeniul biotehnologiei,
unde lucrase ca director de IT. Deocamdati nu avu-
sese noroc cu gisirea unei slujbe gi, avAnd in vedere
antecedentele sale, Jenn nu se attepta ca situafia si se
schimbe prea curind.
Dan Hendricks, partenerul ei, era un specialist de
primi mAni in materie de echipamente de supra-
veghere. Cu o siptimini inainte, el pitrunsese in
apartamentul lui Gibson gi in fix nouizeci de minute
instalase tot ce era de instalat" Camere in infrarogu
cu senzori de migcare, microfoane, tot tacimul. Pu-
teau urmiri ce se petrece in intreg apartamentul, iar
austeritatea condigiilor de viali ale lui Gibson le oferea
multe informalii despre el.
Dupi divor!, birbatul se mutase intr-un bloc de
apartamente cu chirii mici. in camera de zi avea o
masi uzati de la IKEA gi un scaun din lemn, insi nici
televizor, nici mobili tapifati, nimic altceva. Dormi-
torul era la fel de spartan. Spartan, dar imaculat: cei
DTSPARTTiA | 21
opt ani petreculi in infanteria marini igi spuneau
cuvAntul. Un cadru de pat cu arcuri gi o saltea stiteau
agezate pe podea, lingi veioza de pe noptiera joasi. in
cameri se mai afla un scrin nelicuit, cu un picior rupt,
pe care Gibson il reparase cu m6.na lui. Nici o alti
piesi de mobilier. Design interior marca Franz Kafka.
Greu de crezut ci la virsta de gaisprezece ani acest
individ fusese cel mai ciutat hacker din America. In-
famul BrnChr0m, un precursor al migcirii hacktiviste
moderne, cu orientare politici. Adolescentul care
aproape ci pusese capit carierei senatorului Benjamin
Lombard. Care furase e-mailurile gi arhiva financiari
adunate timp de zece ani in computerul senatorului
gi le predase ziarului Washington Post. in mod ano-
nirn, sau ata crezuse BrnChr0m. FBI-ul il arestase pe
Gibson Vaughn la el la liceu gi il scosese incitugat
de la ora de chimie. Jenn afigase fotografia lui portret
pe unul dintre monitoare gi se opri o clipi pentru a-i
studia expresia inspiimintati gi, in acelagi timp,
sfiditoare. Gibson avea douizeci gi opt de ani acum
gi dusese o viafi plini de evenimente.
Arestarea rapidi de citre FBI a hackerului de gai-
sprezece ani fusese o gtire bine vAndutS. Dar docu-
mentele pe care Vaughn le predase presei constituiseri
o gtire de senzafie. Din ele rezultau scurgeri masive gi
ilegale de fonduri de campanie citre binci din insu-
lele Cayman. Iar vinovatul aritat cu degetul era Ben-
jamin Lombard. Pentru o vreme, piru ci revelafiile
acelea aveau si puni capit carierei politice a senato-
rului, iar mass-media exploati la maximum posibili-
tatea ca un adolescent si-i fi venit de hac unui senator
american. Tuturor le plicu ideea unei versiuni mo-
derne a luptei dintre David gi Goliat, chiar daci David