Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I.BRONHII MARI:
1.Ronflante
F. Au posibilitatea modificarii numarului sau localizarii dupa tuse, daca acesta poate mobiliza
secretiile.
1.Subcrepitante
A. Rezulta din conflictul aer-secretii de la nivelul cailor respiratorii mijlocii, mici, uneori in
dilatatiile acestora.
B. In unele situatii se leaga de secretii atat in caile respiratorii mici, mijlocii, cat si in alveole:
C. Sunt comparate cu spargerea bulelor de gaz din apa carbogazoasa sau produse prin suflarea
D. Sunt zgomote numeroase, cu intensitate mai mare, inegale intre ele, au timbru umed
nu secretiile.
G. Pot avea caractere unilaterale sau bilaterale, intinderi diferite in functie de conditiile
etiopatologice.
a. Ralurile subcrepitante medii: edem pulmonar acut. Apar initial la baza plamanului, urca spre
varf si o data cu incetarea crizei se retrag la baza si dispar in ore…zile (maree). Se insotesc de
stanga cronica. Sunt medii, bilaterale, asociate cu alte semne de insuficienta cardiaca stanga
c. Bronsiectazii: raluri mari (buloase), in numar mai mic decat cele fine, cu aspect de inegalitate
si timbru umed (clipocit). Sunt de regula unilaterale, localizate in baza plamanului. Se asociaza
d. Raluri cavernoase, cavitare: zgomotul are timbru cavernos, asociat cu suflu cavitar:
garguilment.
1.Sibilante
C. Apar pe bronhiile mici si bronhiole, ca urmare a trecerii aerului prin tuburi ingustate datorita
edemului, hipersecretiei de mucus si spasmului muscular, fiind prezente in inspir si expir, mai
pronuntat in expir.
E. Pot fi difuze (bronsita sau astm bronsic) sau localizate (corp strain, neoplasm bronsic).
IV.ALVEOLE
1.Crepitante
B.Cauze:
b. Fibroze pulmonare difuze: inflamatii alveolare si interstitiale, ce pot genera acest zgomot.
C.Caractere:
urechii).
E. Se asociaza de regula cu alte semne de condensare pulmonara: vibratii vocale crescute, suflu
tubar.
G. In pneumonie exista o relatie in timp si topografica intre ralurile crepitante si suflul tubar:
H. Initial la periferia zonei cu suflu (coroana), apoi invadeaza toata zona. Sufera acum
modificari:
V.PLEURA
1.Frecaturi pleurale
B. Zgomotele sunt prezente in inspir si expir, nemodificate de tuse. Au timbru uscat scartait,
intensitati net diferite, dar relativ egale, tonalitate relativ inalta. Dau senzatia ca se produc
aproape, sunt mai bine audibile cand se apasa stetoscopul mai intens. Dispar in apnee (spre
C. Sunt caracteristice in inflamatia pleurei: pleurita (cand e lichid putin) sau pleurezie – la
marginea superioara a lichidului. Se asociaza cu alte semne de afectare: durere de tip junghi
pleural.
VI.VOCEA
1. Se recepteaza un zgomot neclar in timpul vorbirii (in soapta – mai nimic).Transmiterea vocii
a vorbelor, neprecis insa. Se leaga de o transmitere mai buna a zgomotelor (v. freamat).
3. Pectorilocvie afona: intr-o transmitere mai buna, soapta se transmite foarte clar, cu
« Hirsutism
Dino Vit cu calciu »