GALERIE FOTO

DESIGN GR|DINI
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
DESIGN GRĂDINI
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
DESIGN GRĂDINI
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

DESIGN GRĂDINI
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
DESIGN GRĂDINI
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

DESIGN GRĂDINI
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
DESIGN GRĂDINI
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

DESIGN GRĂDINI
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
DESIGN GRĂDINI
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

DESIGN GRĂDINI
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
DESIGN GRĂDINI
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

DESIGN GRĂDINI
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
DESIGN GRĂDINI
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

DESIGN GRĂDINI
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
DESIGN GRĂDINI
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

DESIGN GRĂDINI
 COMPOZI}II PLANTE
z LIMBAJUL CULORILOR
~N GR|DIN|
z PLANTELE, CLIMATUL
{I CULORILE
z PLANTE CARE ADUC NOROC 1
z PLANTE CARE ADUC NOROC 2

GALERIE FOTO

LIMBAJUL CULORILOR
ÎN GRADINA
GALBEN
Luminos ¿i stimulant, galbenul
simbolizeazå veselia ¿i bucuria de
a tråi. Atrage imediat aten¡ia.
Culoare caracteristicå a primåve-
rii, galbenul lumineazå ¿i då im-
presia de apropiere, spre deose-
bire de albastru, care îndepårtea-
zå. Asocierile de galben, auriu, bej
¿i verde deschis inundå grådina
cu o luminå strålucitoare mag-
nificå. Când este asociat cu albas-
tru, galbenul îi redå acestuia pros-
pe¡imea. Formeazå un contrast
subtil ¿i deosebit de armonios cu
vi¿iniul sau cu movul deschis. ¥n
plus, galbenul conferå întotdea-
una luminozitate locurilor umbrite.
ROªU
Culoare caldå prin excelen¡å,
ro¿ul poate fi primitor, dar ¿i pro-
vocant, sau chiar agresiv! Mai
mult decât galbenul, ro¿ul cap-
teazå aten¡ia; surprinde ¿i invitå
la ac¡iune, mai curând decât la
odihnå. Culoare complementarå a
verdelui, care este omniprezent în
grådinå, ro¿ul vibreazå cu inten-
sitate ¿i dominå toate culorile din
jur. Utilizarea sa în grådinå tre-
buie så fie limitatå; poate servi
pentru înål¡area unei planta¡ii,
pentru crearea unui accent izolat
sau pentru reducerea unei supra-
fe¡e prea mari. Asociat cu albul,
î¿i pierde pu¡in din strålucire ¿i
accentueazå puritatea albului. ¥n
arhitecturå peisagerå
(
(
nuan¡ele deschise de roz, se aso-
ciazå deosebit de bine cu albas-
trul. Cu multitudinea de flori roz
care existå, este u¿or de creat o
compozi¡ie splendidå de nuan¡e
de roz punctate cu alb ¿i albastru.
ALBASTRU
Proaspåtå ¿i lini¿titoare, culoarea
albastrå invitå la calm ¿i destin-
dere. De fapt, albastrul evocå
spa¡iile ample, cerul ¿i marea. Un
masiv de flori albastre måre¿te
spa¡iul. Utilizarea judicioaså a cu-
lorii albastre în grådinile de mici
dimensiuni permite punerea în
valoare a locurilor strâmte. Aso-
ciat cu un frunzi¿ argintiu, cu un
accent de galben sau portocaliu,
albastrul devine mai stimulant,
fiind mai bine pus în valoare. ¥n
naturå, florile albastre sunt destul
de rare; mai des întâlnite sunt
cele cu nuan¡e de albastru-violet
sau de albastru-lavandå.
PORTOCALIU
Culoare caldå, rezultatå din com-
bina¡ia de ro¿u cu galben, porto-
caliul întrune¿te caracteristicile
celor douå, înså într-o måsurå mai
micå. Bogatå, expansivå ¿i vese-
lå, culoarea portocalie posedå în-
su¿iri stimulante. Tentå de toam-
nå prin excelen¡å, portocaliul ne
inundå de cåldurå ¿i luminå, cu
frunzi¿ul såu bogat, într-o ultimå
manifestare înainte de sezonul
O caså pentru fiecare 93
arhitecturå peisagerå

mort. ¥n nuan¡e mai închise de ruginiu

sau brun, evocå confortul ¿i sigu-
ran¡a. Culoarea portocalie creazå o
senza¡ie intenså de cåldurå în aso-
ciere cu galben ¿i ro¿u. ¥n plus, când
este combinat cu albastru, îl revita-
lizeazå.

VERDE
Verdele este suveran în naturå. Este
culoarea vie¡ii înså¿i ¿i a reînnoirii de
primåvarå. ¥n stare purå, i se atribuie
efecte echilibrante pentru sistemul
nervos. Se spune cå este culoarea cea
mai odihnitoare pentru ochi.
Simbolizeazå prospe¡imea, siguran¡a
¿i stabilitatea. Verdele frunzi¿ului se
prezintå într-o multitudine de nuan¡e:
verde închis, argintiu, auriu, albåstriu
etc. Asociat cu forme sau texturi spe-
ciale, nuan¡ele de verde pot, prin ele
însele, så constituie baza unei grådini
dintre cele mai odihnitoare, ca în ca-
zul grådinilor orientale.

VIOLET
Creat prin combina¡ia a douå culori
complet opuse în plan simbolic - ro¿u
¿i albastru - violetul evocå delicate-
¡ea, splendoarea, interiorizarea ¿i pro-
funzimea sentimentelor. Ca ¿i culoa-
rea albastrå, genereazå un efect de
distan¡are. Se întâlne¿te deseori aso-
ciat cu galbenul, care îl animå ¿i for-
meazå împreunå cu el un contrast
viguros. Nuan¡ele de gri argintiu ¿i
mov deschis se armonizeazå bine cu
violetul, conferindu-i un plus de strå-
lucire. Un decor agreabil ¿i discret
poate fi ob¡inut printr-o combina¡ie de
violet cu vi¿iniu. Asocierile de violet ¿i
ro¿u, animate de o tu¿å de galben sau
auriu, devin stimulante ¿i pline de
cåldurå.

ALB
Natura ne oferå o multitudine de flori
albe, în orice sezon. Simbol al puri-
tå¡ii, albul exprimå elegan¡a ¿i rafi-
namentul. Conferå întotdeauna lumi-
nozitate ¿i prospe¡ime unei grådini.
Percep¡ia noastrå este în acela¿i timp
modificatå de culorile din preajmå;
albul este plin de cåldurå când este
asociat cu auriu sau vi¿iniu, înså î¿i
pierde orice interes când este în ve-
cinåtatea griului. Se poate utiliza cu
majoritatea culorilor. Un masiv de flori
albe va separa cu succes douå culori
prea saturate. Amplasate la umbrå,
florile albe vor ie¿i în eviden¡å în toatå
spendoarea! „

94 O caså pentru fiecare


C
unoa¿terea rolului pe care ve-
geta¡ia îl joacå în amenajarea
grådinii condi¡ioneazå de multe
ori existen¡a ¿i durabilitatea acesteia în
timp. Diferi¡ii factori care influen¡eazå
mediul (clima, umiditatea) limiteazå po-
sibilitatea de plantare a diferitelor specii
de arbori ¿i arbu¿ti într-o anumitå zonå
climaticå. Pentru a în¡elege cauzele ca-
re se reflectå în procesele vitale ale
plantelor, trebuie så cunoa¿tem com-
portamentul lor la temperaturile extre-
me din anotimpul cald ¿i cel rece. Efec-
tele secetei ¿i gerului, dar ¿i vânturile
puternice, pot provoca daune ¿i chiar
pierderea speciilor sensibile. Înghe¡urile
târzii afecteazå speciile prin degerarea
florilor, a frunzelor ¿i chiar a lujerilor lem-
nifica¡i. De asemenea, influen¡eazå ne-
gativ produc¡ia de fructe.
Dintre speciile care se comportå bine
la climatul ¡årii noastre, putem exempli-
fica: molidul (Picea abies), ienupårul
(Juniperus communis), pinul (Pinus sil-
vestris), mesteacånul (Betula pendula),
plopul (Populus tremula), scoru¿ul (Sor-
bus aucuparia), spirea (Spiraea van-
houttei), mårul (Malus baccata), bradul
(Abies alba), ulmul (Ulmus glabra), car-
penul (Carpinus betulus) ¿i altele.
Un rol important îl au ¿i cerin¡ele fa¡å de
umiditatea solului ¿i a atmosferei.
Speciile care se comportå bine atât în
soluri umede cât ¿i uscate, sunt: plopul
(Populus nigra), cåtina (Hippophae
rhamnoides), stejarul (Quercus pedun-
cul flora), pinul (Pinus nigra), caragana
(Caragana arborescens), cåtina ro¿ie
(Tamarix tetrandra).
Climatul urban influen¡eazå de ase-
menea comportamentul vegeta¡iei.
Condi¡iile speciale la care sunt supu¿i
arborii ¿i arbu¿tii produc modificåri im-
portante în comportamentul lor biolo-
gic: diminueazå fotosinteza, provoacå
arsuri asupra frunzi¿ului, uscarea pre-
maturå a ramurilor ¿i moartea plantei.
În aceste condi¡ii, plantele rezistente la
diferite nocivitå¡i, cum ar fi fumul ¿i ga-
zele, sunt: ar¡arul (Acer ginnala), palti-
nul (A. pseudoplatanus), mesteacånul
(Betula pendula), ro¿covul (Gleditsia
triacanthos), platanul (Platanus acerifo-
ria), stejarul (Quercus rubra), salcâmul
(Robinia pseudacacia), salcâmul japo-
nez (Sophora japonica), liliacul de varå
(Buddleia), meri¿orul (Buxus), cornul
(Cornus alba), sângerul (C. sanguinea),
påducelul (Crataegus monogyma), sål-
cioara (Eleagnus angustifolia), cålinul
(Vibunus). Dintre rå¿inoase, cele mai
rezistente sunt: bradul argintiu (Abies
arhitecturå peisagerå
concolor), chiparosul de California
(Chamaecyparis lawsoniana), gincgo
text: Sabina PUCHIN
(Ginkgo biloba), ienupårul (Juniperis
communis), molidul sârbesc (Picea
omorika), molidul în¡epåtor (Picea pun-
ges), zada (Larix decidua), Zambru
(Pinus cembra), pinul de munte (Pinus
mugo), pinul negru (Pinus nigra Ba-
doux), tisa (Taxus bacata), tuia de Ca-
nada (Thuja occidentalis).
Un rol determinant în existen¡a vege-
ta¡iei îl are cerin¡a fa¡å de luminå.
Influen¡a luminii în via¡a plantelor este
esen¡ialå, pentru cå între¡ine via¡a. Spe-
ciile care tolereazå umbra ¿i semium-
bra sunt: tisa, bradul, carpenul, clema-
tita, iedera, lonicera, cornul, teiul, pal-
tinul.
Cunoa¿terea plantelor sub aspectul ca-
litå¡ilor decorative decurge din func¡iile
complexe pe care acestea le au.
Culorile au o mare importan¡å în cons-
truc¡ia grådinii, în existen¡a ¿i evolu¡ia ei
pe parcursul sezoanelor dintr-un an. In-
troducerea elementelor cadrului spa¡ial
a dus la necesitatea utilizårii culorilor
din lumea naturalå. Bunåoarå, în planul
orizontal culorile preferate sunt gri sau
galben, pentru planurile laterale se fo-
lose¿te verdele, brunul sau cenu¿iul, iar
pentru cadrul superior culoarea prefe-
ratå este bleu. Efectele emo¡ionale pe
care culorile le provoacå omului sunt
de ordin dinamic (galben, ro¿u) ¿i de
ordin static (albastru, verde). La aces-
tea se adaugå cele dominatoare (vio-
let). Culoarea cea mai des întâlnitå în
naturå este verdele. Este o culoare lini¿-
titoare, spiritual-transcedentalå, ¿i are
un efect hotårâtor asupra spa¡iului com-
pus al grådinii.
Pentru o mai bunå în¡elegere a carac-
teristicilor ornamentale ale arborilor ¿i
arbu¿tilor, enumeråm mai jos câteva
O caså pentru fiecare 91
arhitecturå peisagerå
floririi (specificatå în parantezå):
1. Specii cu flori albe: Aesculus hip-
pocastanum (V), Catalpa bignonioides
(VI), Magnolia stellata (III), Prunus avium
(IV), Sophora japonica (VIII), Polygonum
aubertii (IX), Cornus florida (V), Deutzia
gracilis (V-VIII), Hydrangea macrophylla
(VII).
2. Specii cu flori ro¿ii: Albizzia juli-
brissin (VII), Magnolia soulangeana (IV),
Malus floribunda (V), Chaenomenes ja-
ponica (IV), Weigela florida (V-VI).
3. Specii cu flori galbene: Hama-
melis mollis (II), Koelreuteria paniculata
(VII), Liriodendron tulipifera (V), Cornus
mas (II), Forsythia intermedia (III), Hipe-
ricum (VII), Kerria japonica (V), Potentilla
fruticosa (V-X).
4. Specii cu flori mov: Paulownia to-
mentosa (V), Buddlea a. (VI), Clematis
jackmanni (VI-VII), Perovskia a. (VII-VIII),
Vinca minor (V-VIII), Wisteria sinensis (V).
Spa¡iul grådinii poate fi dominant, sau
prin coloritul frunzi¿ului. Astfel, pot
fi:
1. Specii cu frunze variegate (cu
mai multe culori): Acer negundo „Aureo-
variegatum”, Sophora japonica „Varie-
gata”, Ilex aquifolium „Albo marginata”.
2. Specii cu frunze ro¿ii: Acer pal-
matum „Atro purpureum”, Acer platanoi-
des „Crimson king”, Prunus cerasifera
„Nigra”, Berberis thunb. „Atropurpurea”.
3. Specii cu frunze albastre ¿i ar-
gintii: Lonicera korolkowii, Salix purpu-
rea „Gracilis”, Chamaecyparis lawsonia-
na „Minima glauca”, Juniperus squama-
ta „Blue carpet”, Picea punges „Glauca
Koster”.
4. Specii cu frunze galben-auriu:
Acer negundo „Auratum”, Ulmus carpi-
nifolia „Wredei”, Jumiperus chinensis
„Pfitzeriana aurea”, Taxus baccata „Stan-
dishii”.
Ordonarea spa¡iului cu ajutorul vegeta-
¡iei poate så-i confere acestuia anumite
calitå¡i. Poate trezi interesul pentru re-
laxare sau pentru intimitate; poate duce
la deschiderea acestuia spre exterior,
dându-i o anumitå orientare; poate fi
plin sau gol, sinuos sau frânt. Toate
acestea nu creazå decât efecte psiho-
logice asupra dimensiunii umane, fa-
vorizând sau împiedicând ac¡iunea. În
orice compozi¡ie de arhitecturå peisa-
gerå, vegeta¡ia lemnoaså împreunå cu
cea ierboaså creazå formele, volumele
¿i continuitatea spa¡iului.
Realizarea unor masive de arbori care
så reziste în timp au dus la îmbinåri in-
spirate ale naturii cu arta ¿i arhitectura.
A¿a s-a întâmplat în toate marile civili-
za¡ii ale bazinului mediteranean. Grådi-
nile lui Aristotel ¿i ale lui Platon din
Grecia Anticå, cele romane ¿i italo-fran-
ceze de mai târziu, însumeazå pasiu-
nea ¿i dragostea de frumos.
Una din cele mai reu¿ite realizåri în arta
grådinilor apar¡ine culturii maure. Acel
mic paradis terestru cu ape limpezi ¿i
plante exotice ne înva¡å arta trecerii ar-
monioase de la interior cåtre exterior a
tuturor elementelor ce configureazå pla-
nul sitului.
În aceste grådini predominau ulmii, spe-
cii cu coronament umbros, dar ¿i ele-
gan¡ii chiparo¿i columnari, portocalii,
låmâii, laurii, trandafirii, flori ¿i plante
exotice aduse din cele mai îndepårtate
col¡uri ale lumii.
Elementele de culturå ¿i civiliza¡ie mau-
rå au fost preluate ¿i adaptate în majori-
tatea grådinilor din sudul Fran¡ei (Pro-
vence), Italia meridionalå ¿i chiar înso-
rita Californie. Arta de decorare a bal-
coanelor ¿i realizarea suprafe¡elor um-
brite cu flori ¿i plante agå¡åtoare au dus
la o bunå valorificare a calitå¡ilor terenu-
lui ¿i peisajului (pentru exemplificare,
vezi schi¡ele ¿i planul unei case-grådi-
nå aflatå în construc¡ie în împrejurimile
Snagovului). „
Informa¡ii suplimentare:
tel. 0722-296.707
arhitecturå peisagerå

¥n tradi¡iile tuturor
popoarelor existå
nenumårate credin¡e
legate de plante
aducåtoare de noroc,
sånåtate sau prosperitate.
Provenite din legende,
supersti¡ii sau mai
degrabå dintr-un soi de
cunoa¿tere magicå a
subtilelor rela¡ii dintre
lumea våzutå ¿i cea
nevåzutå, dintre om ¿i
naturå, aceste credin¡e,
a cåror valabilitate
este „verificatå” din
timpuri imemoriale, sunt
practicate ¿i azi pe toate
meridianele, ba chiar
din ce în ce mai intens
- poate pentru cå via¡a
noastrå, îngreunatå de
tot mai multe probleme,
are nevoie de un ajutor
în plus, fie el ¿i de la o
delicatå, candidå floare
sau plantå.

A
ceste plante, a¿ezate în grå-
dinå, pe balcon sau în caså,
chiar aduc noroc familiei ¿i
întregii locuin¡e. Beneficitatea unor
plante este (re)cunoscutå de unii
arhitec¡i peisagi¿ti, grådinari, hor-
ticultori, constructori, cercetåtori
¿i cultivatori.
Tradi¡ia asiaticå acordå o mare
importan¡å acestui subiect. Chine-
zii, de exemplu, ¡in în mod special
la culorile ro¿u ¿i galben, ca adu-
cåtoare de noroc; de aceea, ei pre-
ferå så planteze palmieri ro¿ii sau
crizanteme ¿i trandafiri galbeni.
De asemenea, pentru ei florile cu
forme rotunde (în special dacå
sunt ro¿ii) simbolizeazå banii.
Europenii preferå diversele ier-
buri ¿i plante aromatice (mentå,
oregano, rozmarin sau busuioc),
pe care le asociazå cu norocul ¿i
sånåtatea ¿i le plaseazå lângå bu-
cåtårie sau la ferestrele dormito-
rului. Credin¡a este cå atât cel care
oferå, cât ¿i cel ce
prime¿te o aseme-
nea plantå în dar,
sunt beneficiari ai
norocului.
¥n schimb, cactu¿ii
¿i alte plante cu ¡epi
sunt în general con-
siderate purtåtoare
de ghinion, necazuri
¿i triste¡e. Cu toate
astea, anumite spe-
cii (cu sau fårå ¡epi)
au alte semnifica¡ii,
benefice: de ex. „sa-
guaro” sau „cactu-
sul de zahår” este
considerat în Mexic
„planta vie¡ii”, în mod evident din
cauza substan¡ei sale folositå ca
îndulcitor.
¥n mare vogå sunt aståzi plante
ca: „bambusul cu noroc”, „pomul
banilor”, „planta îngerilor” - nar-
cisa, ginseng-ul bonsai, arborele
de parfum Michelia, Fortunella,
sporul-casei, Floarea Cråciunului
- Poinsettia etc. Majoritatea plan-
te mari, de grådinå, ele sunt acum
miniaturizate ¿i vândute de culti-
vatori, pentru a putea fi ni¿te ca-
douri la îndemânå, purtåtoare de
noroc!
POMUL BANILOR
Castanul de Guiana (bot.: Pachira
Aquatica) - supranumit „Pomul
banilor” în varianta miniaturalå -
este un arbore originar din Ameri-
ca centralå ¿i nordul Americii de
Sud, fiind cultivat în multe regiuni
tropicale, inclusiv în Asia, în es-
tuare ¿i de-a lungul râurilor. Frun-
zele sunt verde închis, lucioase,
în grupuri de câte 5 precum dege-
tele mâinii, florile se dezvoltå în
inflorescen¡e spectaculoase, iar
fructele sunt comestibile; în me-
diul såu natural, cre¿te pânå la 15
metri înål¡ime.
¥n varianta sa miniaturalå (bon-
sai), este recomandat de mae¿trii
Feng-Shui ca plantå generatoare
de prosperitate, datoritå celor 5
frunze lanceolate ce cresc în vâr-
ful fiecårei ramuri; acestea sim-
bolizeazå cele 5 elemente funda-
mentale: Metal, Lemn, Apå, Foc ¿i
Påmânt. Se considerå, prin urma-
re, cå el este capabil de a suplini
¿i activa acele elemente care lip-
sesc sau sunt deficitare în spa¡iul
în care este amplasat. splendidå plantå ¿i a dus-o acaså,
Cum aceastå plantå simbolizeazå unde a început så o cerceteze mai
bunåstarea, în zilele noastre este atent.
cultivatå nu numai pentru a aduce Fermierul a descoperit cå planta
o notå de culoare verde proaspåt era deosebit de activå ¿i nu avea
în locuin¡å, ci ¿i noroc ¿i fericire nevoie de prea multå îngrijire; era
în orice caså sau la birou, pentru rezistentå ¿i tolerantå fa¡å de lipsa
to¡i cei dragi. luminii ¿i a apei. Minunatele sale
Chiar ¿i ca bonsai, poate cre¿te frunze verzi cre¿teau una dupå
pânå la 2 metri. Aspectul sau ca- alta, în grupuri de câte 5 (se spu-
racteristic, cu 3, 5 sau 8 tulpini ne cå este un noroc grozav atunci
råsucite între ele, î¿i gåse¿te mo- când gåse¿ti un grup de 6 sau 7!).
tiva¡ia tot în teoriile Feng-Shui: în ¥n cele din urmå, fermierul a înce-
timp ce frunzele atrag banii, tul- put så cultive serios aceste plante
pinile înfå¿urate îi prind ca într-o - de la semin¡e chiar - ¿i så le vân-
curså, pentru a råmâne în caså. då la pia¡å. Le-a vândut imediat ¿i
Conform acelora¿i teorii, sunt pu- apoi i s-au cerut tot mai multe.
se în „Pomul banilor” panglici ro- A¿a cå el a denumit planta „Po-
¿ii, aurii sau argintii, sau - în alte mul banilor” sau „Pomul norocu-
zone - se aga¡å monezi pe trunchi, lui”. Aståzi, planta se vinde nu
pentru a spori calitå¡ile plantei. doar în Taiwan, ci se exportå în
„Pomul banilor” - Pachira este ast-
fel cadoul ideal la evenimente pre-
cum deschiderea unei noi afaceri,
mutarea într-o nouå locuin¡å etc.;
dincolo de semnifica¡ia sa simbo-
licå, råmâne un element de decor
impresionant în orice interior.
Bonsaiul Pachira este azi la mare
cåutare peste tot în lume. Poves-
tea lui a început în Taiwan, unde
un båtrân fermier, de¿i muncise
din greu toatå via¡a sa, nu reu¿ise
niciodatå så se îmbogå¡eascå.
Tråia într-o micå vale ¿i era foarte
supersti¡ios. ¥ntr-o bunå zi, ducân-
du-se ca de obicei la câmp, a zårit
o plantå micå ¿i neobi¿nuitå chiar
lângå ferma sa. ªi-a spus în sinea
lui: „Nu am mai våzut asemenea
plantå pânå acum; poate Dumne-
zeu mi-a ascultat ruga ¿i mi-a dat
o ¿anså så devin bogat!” Apoi, a
luat cu grijå acea ciudatå dar
multe alte ¡åri, devenind cu repe-
ziciune una dintre cele mai agrea-
te plante de interior.
¥ngrijirea sa, a¿a cum am spus,
este foarte u¿oarå; de¿i provine
din ¡inuturi umede ¿i însorite,
planta se adapteazå bine unor
condi¡ii diferite. Nu trebuie udatå
des, dar nici så fie låsat påmântul
så se usuce complet. De aseme-
nea, trebuie evitatå lumina directå
a soarelui pe timpul verii. Pute¡i
så-i tunde¡i frunzi¿ul, dacå devine
prea stufos pentru gustul dum-
neavoastrå, sau dacå dori¡i så
controla¡i sau så modifica¡i forma
plantei. Frunze noi vor cre¿te în
doar câteva zile; chiar ¿i frunzele
ce se vor îngålbeni ¿i vor cådea
vor fi înlocuite rapid de altele noi
¿i proaspete.
Este bine så aduce¡i o asemenea
plantå în locuin¡å sau la serviciu;
vå va aduce o notå de frumuse¡e
tropicalå ¿i, dacå mae¿trii Feng-
Shui au dreptate, mult noroc ¿i
bani.

BAMBUSUL CU NOROC
Originarå din Camerun, Africa,
aceastå plantå (bot.: Dracaena
Sanderiana) nu este propriu-zis
un bambus, de¿i aratå ca atare.
Se cultivå în China, Coreea ¿i Tai-
wan, de unde se importå în toatå
lumea. Cre¿te ca o plantå de inte-
rior hidroponicå, doar în apå, în-
tr-un recipient decorativ din sticlå
transparentå sau opacå sau din
ceramicå, dupå gustul fiecåruia;
prezintå tulpini lungi verzi de cir-
ca un cm grosime, segmentate, ce
produc låstari cu frunze lanceo-
late.
„Bambusul cu noroc” este o altå
plantå recomandatå cålduros de
exper¡ii Feng-Shui, pentru îmbu-
nåtå¡irea energiei spa¡iului res-
pectiv, conferindu-i acestuia mai
multå beneficitate ¿i oferind sigu-
ran¡å ¿i bunåstare celor ce trå-
iesc în el. Fiind una dintre cele
mai rezistente plante, ea simbo-
lizeazå, tocmai din acest motiv,
sånåtatea perfectå; pentru acest
scop, planta ar trebui amplasatå
în locuin¡å pe direc¡ia Est, iar pen-
tru prosperitate - pe direc¡ia Sud-
Est.
Bine cunoscutå ¿i foarte popularå
în China, este deseori dåruitå cu
ocazia Anului Nou, pentru a aduce

prosperitate ¿i fericire.
Planta ac¡ioneazå pozitiv în multi-
ple domenii ale vie¡ii curente: în
carierå aduce avansåri ierarhice,
în afaceri - succes ¿i prosperitate,
în sånåtate - longevitate ¿i via¡å
lini¿titå, în via¡a sentimentalå - un
suflu nou, pe plan religios - pace
sufleteascå, onoare ¿i virtute
(Zen).
¥n mare vogå ¿i în Occident în zile-
le noastre, „bambusul cu noroc”
este oferit la fir - crescut fie drept
vertical, fie råsucit, spiralat - sau
în grupuri ce alcåtuiesc aranja-
mente extrem de variate, de diver-
se forme ce au, bineîn¡eles, ¿i ele
o simbolisticå Feng-Shui: pirami-
dale, circulare, în formå de turn,
de inimå etc. ¥n ceea ce prive¿te
numårul tulpinilor, 3 favorizeazå
fericirea, 5 sånåtatea, 7 bogå¡ia, 8
prosperitatea, iar 21 toate la un
loc.
Cre¿terea ¿i îngrijirea „bambusu-
lui cu noroc” sunt incredibil de
u¿oare: nu este deloc preten¡ios
fa¡å de luminå (poate tråi doar cu
lumina unui bec), nu necesitå på-
mânt sau îngrå¿åminte (de¿i unii
cultivatori recomandå o fertilizare
u¿oarå), ci doar pu¡inå apå curatå
(ca ¿i florile tåiate), doar atât cât
så acopere rådåcinile (cca. 5 cm)!
Apa este bine så fie schimbatå
såptåmânal, ocazie cu care tre-
buie spålatå întreaga plantå, in-
clusiv rådåcinile. De asemenea,
este bine så fie feritå de razele
directe ale soarelui, mai ales va-
ra. ¥n aceste condi¡ii, planta poate
avea o duratå de via¡å practic ne-
limitatå.
Cu scop decorativ, se pot ampla-
sa în vasul respectiv pietricele de
aceea¿i culoare sau diferite, sau
chiar nisip.
U¿or de îngrijit, aducåtor de feri-
cire ¿i, nu în ultimul rând, deose-
bit de decorativ, „bambusul cu no-
roc” reprezintå planta idealå pen-
tru interiorul locuin¡ei sau birou-
lui.
Poate fi, de asemenea, un cadou
inspirat în cele mai diverse ¿i spe-
ciale evenimente ¿i ocazii: la inau-
gurarea unei noi afaceri, de exem-
plu, se oferå aranjamente în for-
må de turn, din tulpini multiple de
pânå la un metru înål¡ime, care
apoi sunt påstrate în apropierea
intrårii, pentru a atrage norocul.
arhitecturå peisagerå
FLOAREA CRÅCIUNULUI roana Anzilor”; în Occident (Fran-
- POINSETTIA ¡a) mai este cunoscutå ¿i sub nu-
Acest arbust (bot.: Euphorbia pul- mele de „Steaua Cråciunului”, da-
cherrima - rom.: „foarte frumoa- toritå asemånårii formei sale cu
så”) este poate cea mai popularå Steaua de la Bethleem.
plantå în perioada Cråciunului, în
toatå lumea cre¿tinå. Este origi-
narå din sudul Mexicului ¿i Ameri-
ca Centralå, în mediul såu natural
fiind perenå ¿i putând atinge înål-
¡imea de 3 metri.
Cultivatå în zilele noastre ca plan-
tå de apartament, în ghiveci, este
de dimensiuni mult mai mici.
Florile sale ro¿ii (sau roz, sau
crem) sunt de fapt bractee (frun-
ze colorate care se aflå la baza
florilor), în timp ce florile propriu-
zise din centrul lor sunt minus-
cule ¿i nespectaculoase.
Mult înainte de sosirea europeni-
lor, aztecii, care o numeau „cuetla-
xochitl” (în nahuatl, limba lor na-
tivå), au adus-o din zona tropicalå
Cuernavaca în zonele lor înalte,
unde au cultivat-o cu grijå în pri- Marea atrac¡ie a aztecilor pentru
ma grådinå botanicå din lume, aceastå plantå, consideratå un sim-
cea a Impåratului Netzahualcoyotl bol al victoriei Spiritului asupra
(1428-1472). Indienii o considerau
un simbol al puritå¡ii, din pricina
culorii sale strålucitoare, ¿i era
pre¡uitå cu deosebire de Monte-
zuma, ultimul rege aztec, care a
transportat-o cu caravanele în zo-
na Mexico City de azi, pentru a
putea fi cultivatå mai u¿or.
¥n secolele 14-16, aztecii o folo-
seau ¿i în scopuri practice: din
bractee preparau o vopsea ro¿ia-
ticå purpurie pentru ¡esåturi, din
seva låptoaså - un medicament
contra febrei, iar frunzele le apli-
cau sub formå de cataplasme în
cazul bolilor de piele.
¥n Chile ¿i Peru este denumitå „Co-
arhitecturå peisagerå
abisurilor astrale, trebuie så fi
avut motiva¡ii mult mai adânci,
dincolo de aspectul såu extrem
de plåcut, motiva¡ii care s-au pier-
dut în negura timpurilor. ªi totu¿i,
sub o formå sau alta, acestea s-au
transmis, pentru cå altfel este in-
explicabilå preluarea ¿i utilizarea
atât de råspânditå în lumea cre¿-
tinå (catolicå) a acestei plante,
tocmai în rela¡ie cu una dintre
cele mai sfinte sårbåtori, cea a
Cråciunului. Câteva date statisti-
ce sunt relevante: Poinsettia repre-
zintå peste 85% din totalul plante-
lor în ghiveci vândute în perioada
sårbåtorilor de iarnå (deci în doar
6 såptåmâni), în valoare totalå de
220 milioane USD; în 1997 s-au
cultivat ¿i vândut 60 de milioane aceste plante în ajun de Cråciun…
de ghivece; este preferatå în pro- Planta a fost duså întâi în U.S.A.,
cent de 80% de femei ¿i de per- prin 1823, de cåtre Joel Roberts
soane peste 40 de ani. Poinsett, ambasador al Statelor
Pe la 1600, dupå colonizarea spa- Unite în Mexic pe vremea råzboiu-
niolå, cålugårii franciscani, fasci- lui de independen¡å de sub ocu-
na¡i de frumuse¡ea ei, de faptul pa¡ia spaniolå, care i-a dat ¿i nu-
cå înflorea exact în perioada Crå- mele såu actual - Poinsettia. Rås-
ciunului, ¿i observând importan¡a pândirea ei a fost ulterior fabuloa-
deosebitå pe care o acordau az- så; peste 100 de varietå¡i sunt
tecii acestei plante atât în litera- disponibile acum în întreaga lume.
tura lor, cât ¿i în medicinå ¿i ritua- Îngrijirea plantei nu este chiar
luri, au adoptat-o ¿i folosit-o în simplå: trebuie ¡inutå într-un loc
cadrul ceremoniilor Na¿terii Dom- bine iluminat, la temperatura nor-
nului, îngemånând astfel simbolis- malå de interior (între 17 ¿i 20°C),
tica celor douå mari religii ¿i nu- fiind sensibilå la extreme (sub 10
mind-o „Flor de Nochebuena” - sau peste 30°C); nici curen¡ii de
Floarea Sfintei Nop¡i. aer nu-i fac bine, nici apropierea
¥n Mexic, planta este legatå de o prea mare de surse de cåldurå
splendidå legendå religioaså. Se sau televizor. Se udå moderat, få-
spune cå o feti¡å såracå, Pepita, rå exces (nu se laså niciodatå apå
mergea tristå cåtre bisericå, în în farfuria ghiveciului).
Ajunul Cråciunului. Våzând to¡i co- De regulå, planta dureazå doar pe
piii care alergau cu daruri pentru timpul sårbåtorilor; este deosebit
Pruncul Isus, Pepita a izbucnit în de dificil så se ob¡inå o nouå înflo-
lacrimi pe treptele de la intrarea rire, fiind necesare îngrijiri specia-
bisericii; se sim¡ea cople¿itå de le ¿i complicate.
propria såråcie ¿i nedemnå de a Simbol clasic al sårbåtorilor de
intra la Sfânta Sårbåtoare fårå a iarnå, Floarea Cråciunului nu este
putea onora Na¿terea Mântuitoru- doar un element decorativ festiv;
lui cu cadoul såu. Un în¡elept a în- ea poate fi dåruitå ca semn al bu-
cercat så o consoleze, spunân- nåvoin¡ei, prieteniei ¿i bucuriei. „
du-i: „Pepita, sunt convins cå ¿i (va urma)
cel mai umil cadou, dåruit cu dra-
goste, va fi din plin apreciat”.
Atunci Pepita s-a ridicat ¿i s-a dus
så culeagå un buchet de frunze
dintr-un arbust obi¿nuit ¿i neatrå-
gåtor ce cre¿tea la marginea dru-
mului. A intrat în bisericå îndrep-
tându-se cåtre Sfânta Iesle, unde
urma så aparå Pruncul Isus. A¿e-
zând acolo buchetul ei, s-a pro-
dus un miracol, care a înmårmurit
pe to¡i cei de fa¡å: frunzele verzi
obi¿nuite s-au transformat într-un
ro¿u intens! De atunci, spune le-
genda, a¿a se întâmplå cu toate
 arhitecturå peisagerå

SPORUL CASEI
Des întâlnitå prin zonele noastre, planta
denumitå popular „Sporul casei” este
originarå din regiunile muntoase ale
Africii tropicale ¿i subtropicale. Are înså
rude ¿i în zone temperate, ¿i mai este
cunoscutå ¿i sub numele de „Impa-
tiens”, „Balsamina de Zanzibar”, „Bal-
samina de grådinå” sau „Bucuria ca-
sei”; varietatea coloristicå a florilor este
uimitoare.
O altå denumire - „Cerceii Maicii Dom-
nului” - reprezintå planta ca podoabå
simbolicå imaculatå a urechilor Sfintei
Fecioare, ce a auzit Cuvântul Domnului
¿i L-a påstrat.
Nu se ¿tie de unde provine numele de
„Sporul casei” - dar cu siguran¡å nu
este întâmplåtor. Poate datoritå faptului

O caså pentru fiecare 91

arhitecturå peisagerå
cå este deosebit de prolificå: în condi¡ii
optime, înflore¿te aproape continuu ¿i,
conform tuturor tradi¡iilor, o plantå sånå-
toaså ¿i plinå de flori emanå ¿i atrage
energii benefice în zona în care se aflå.
Se pare cå cei care cultivå ¿i î¿i împo-
dobesc casele sau grådinile cu aceas-
tå plantå sunt multumi¡i de „serviciile”
ei, în ceea ce prive¿te bunåstarea ¿i
prosperitatea lor...
Pentru un asemenea rezultat înså, plan-
ta necesitå o îngrijire specialå, fiind des-
tul de preten¡ioaså la condi¡iile de me-
diu: temperatura optimå este între 15 ¿i
25°C (min. 8°C iarna), luminå multå dar
nu soare direct (preferabil semiumbrå),
umiditate, apå suficientå alternatå cu
scurte perioade de uscåciune superfi-
cialå, spa¡iu bine aerisit dar fårå curen¡i
de aer. La temperaturi caniculare este
sensibilå la atacul acarienilor, caz în ca-
re uneori singura solu¡ie este tunderea
scurtå a întregii plante. Destul de dificil,
dar… meritå!
IRISUL
Din punct de vedere botanic, irisul este
o plantå din ordinul Iridaceae, originarå
din Europa, nordul Africii ¿i regiunile
temperate din Asia ¿i America. Majorita-
tea speciilor sunt specifice zonelor mlå¿-
tinoase, cum este Irisul Pseudacorus,
cu flori galbene, tipic pentru Europa.
Prima men¡iune a cuvântului „iris” în
francezå apare într-un manuscris din
sec. 13, „Le Livre des Medecines sim-
ples” (Cartea leacurilor simple), înså cu-
vântul este mult mai vechi ¿i denumea
o prismå prin care lumina se refractå
într-un curcubeu (în mitologia greacå,
irisul chiar reprezenta curcubeul, sim-
bol al zei¡ei Iris, consideratå mesager
între Cer ¿i Påmânt). Cum s-a ajuns ca
acest cuvânt så desemneze o plantå,
nu se ¿tie.
O fabuloaså controverså, ce dureazå
de secole, încearcå så clarifice legåtu-
ra/confuzia dintre floarea de iris ¿i floa-
rea de crin (fr.: fleur-de-lis), ca cel mai
faimos însemn heraldic, extrem de rås-
pândit din timpuri stråvechi ¿i pânå azi:
care este originea simbolului, cât de
vechi este, când ¿i de ce a fost adoptat
de regii Fran¡ei, care este originea nu-
melui.
Michel Pastoureau, în al såu „Tratat de
heraldicå” (Paris, 1979), face o intere-
santå analizå a acestor aspecte, în ca-
re remarcå utilizarea florii stilizate, de-
numite „fleur-de-lis”, în scop ornamen-
tal sau simbolic, de cåtre toate civiliza-
¡iile ¿i în toate timpurile. Este o temå
graficå esen¡ialå descoperitå pe cilin-
drii mesopotamieni, pe basoreliefurile
egiptene, pe vasele miceniene, pe mo-
nezile galilor ¿i ale mamelucilor, pe ¡e-
såturile indoneziene, pe em-
blemele japoneze ¿i pe tote-
murile dogonilor africani!
Cel mai vechi exemplu cunos-
cut, similar cu cel folosit în lu-
mea medievalå occidentalå ¿i
în timpurile moderne, se gå-
se¿te pe basoreliefurile asi-
riene din mileniul 3 î.C., ¿i de
asemenea pe tiare, coliere,
sceptre, fiind cert cå juca rolul
unui atribut regal. Cele întâl-
nite pu¡in mai târziu în Creta,
India ¿i Egipt aveau probabil
o semnifica¡ie similarå. ¥n nu-
mismaticå, este întâlnit pe câ-
teva monezi grece¿ti ¿i roma-
ne imperiale.
Påstrându-¿i valoarea de atri-
but al regalitå¡ii, irisul/crinul ca-
påtå în Evul Mediu o puternicå
semnifica¡ie Christicå.
Astfel, nu rareori, pânå cåtre
sfâr¿itul secolului 12, Christos
apare reprezentat înconjurat
de flori de crin, mai mult sau
mai pu¡in stilizate, a cåror for-
må poate de asemenea amin-
ti Trinitatea Christmonului.
Apoi, treptat, sensului Chris-
tic i se adaugå un simbolism
Marial, legat de cultul Sfintei
Fecioare Maria, în care crinul
este reprezentarea puritå¡ii ¿i
castitå¡ii. ¥n iconografie, crinul
devine atributul preferat al
Sfintei Fecioare, ¿i a¿a va rå-
mâne pânå în secolul 16.
Originea crinului adoptat ca
emblemå heraldicå de cåtre
regii Fran¡ei este o problemå
care a suscitat numeroase ¿i
aprinse discu¡ii. Nu este clar
de ce ace¿tia au folosit sim-
bolul aparent umilei flori de
iris, în timp ce to¡i ceilal¡i su-
verani ai Europei au ales sim-
boluri zoomorfe - leu, vultur
etc. Motivele pot fi, pe de o
parte, faptul cå aceastå floare
a påstrat întotdeauna rolul
såu de atribut al suveranitå¡ii -
în acest sens apare pe mai
multe însemne carolingiene,
pe sceptrul regilor cape¡ieni
încå din vremea lui Robert
(954-1031), pe reversul mone-
zilor lui Louis VI (începutul
sec. 12) - ¿i pe de altå parte
faptul cå floarea con¡inea o
puternicå semnifica¡ie religi-
oaså, atât Christicå, cât ¿i Ma-
rialå. Este posibil ca, sub in-
fluen¡a Sfântului Bernard,
Louis VII (considerat cel mai
pios rege al Fran¡ei) så fi
adoptat aceastå emblemå ce
simboliza deopotrivå demni-
tatea regalå ¿i religiozitatea
persoanei sale.
Unii autori avanseazå o altå
explica¡ie a originii acestei
„fleur-de-lis”, ca emblemå a
regilor Fran¡ei: numele ar pu-
tea proveni din „fleur de Lou-
is”. Pânå la Louis VII, regii cu
acest nume î¿i spuneau ¿i
semnau „Loi’s” sau „Loys”.
Chiar ¿i dupå modificarea nu-
melui în forma actualå, Loys
a råmas semnåtura regilor
Fran¡ei pânå în vremea lui
Louis XIII (1610-43).
O altå ipotezå, vehiculatå în
sec. 17, sus¡ine cå „fleur-de-
lis” provine de la denumirea
germanå a irisului (Liesch-
blume), ce desemneazå spe-
cia cu flori galbene - Iris
Pseudacorus, dar „Liesch”
se pronun¡a ¿i „Lies” sau „Leys” în Evul
Mediu.
Aceasta ar putea explica numele ¿i for-
ma originarå, ca un steag galben sti-
lizat; la fel, „Yellow flag” (steag galben)
este denumit ¿i în Anglia irisul galben.
Pe de altå parte, un alt nume pentru
„steagul galben” (Iris Pseudacorus) în
francezå este „flambe” sau, în unele
dialecte, „flamme”, ca deriva¡ie din „fla-
mma” sau „flammula”; lucru interesant,
deoarece steagul sau flamura francezå
în Evul Mediu, oriflamme, aurea flam-
mula, devine… crinul auriu. Ciudat joc
de cuvinte…
ºinând cont de toate acestea, apare cu
adevårat stranie confuzia (aparentå?)
între iris ¿i crin, de vreme ce primul este
galben, în naturå, iar cel de-al doilea
este alb, ¿i a reprezentat constant me-
tafora puritå¡ii.
Conform enciclopediei Brockhaus, cri-
nul din Vechiul Testament nu este altul
decât Irisul Pseudacorus.
Så mai men¡ionåm cå irisul/crinul stili-
zat figureazå ¿i ca emblemå a ora¿ului
Lille, Fran¡a, a¿a cum este atestat pen-
tru prima datå pe un sigiliu municipal
de la sfâr¿itul sec. 12; cå este de ase-
menea simbolul Floren¡ei - „ora¿ul flo-
rilor” în latinå, care îl arboreazå în ro¿u,
dar ¿i al Quebecului, care înlocuie¿te în
1999 irisul alb (ales în 1963) cu varianta
multicolorå (Iris versicolor), a cårei cu-
loare dominantå este albastrul, ca ¿i
cea a drapelului local.
Dincolo de toate aceste fascinante is-
torii ¿i ipoteze, så re¡inem cå irisul, prin
multiplele sale conota¡ii simbolice, atât
de larg utilizat cu semnifica¡ii spirituale
înalte, din timpuri imemoriale, în toate
civiliza¡iile, reprezintå o bunå alegere
pentru a fi cultivat în grådini sau chiar
în ghivece - efectul såu benefic este les-
ne de dedus…„
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK CLICK
PE POZE PE POZE
PENTRU PENTRU
A MĂRI A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
VEIOZE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
VEIOZE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK CLICK
PE POZE PE POZE
PENTRU PENTRU
A MĂRI A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
VEIOZE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
VEIOZE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK CLICK
PE POZE PE POZE
PENTRU PENTRU
A MĂRI A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
VEIOZE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
VEIOZE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

COMPOZIŢII PLANTE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
COMPOZIŢII PLANTE
 GALERIE FOTO

ARANJAMENTE FLORALE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
ARANJAMENTE FLORALE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
ARANJAMENTE FLORALE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

ARANJAMENTE FLORALE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI
ARANJAMENTE FLORALE
 CLICK
PE POZE
PENTRU
A MĂRI

ARANJAMENTE FLORALE
 ADRESE UTILE
z PROIECTARE ARHITECTUR| PEISAGER|

z SERVICII AMENAJ|RI GR|DINI

z PLANTE

z ARANJAMENTE FLORALE
 ADRESE
UTILE
PROIECTARE

www.1design.ro
 ADRESE
UTILE
PROIECTARE

www.arheco.ro
 ADRESE
UTILE

PROIECTARE
www.arhidinamik.ro
 ADRESE
UTILE
PROIECTARE

www.arhitectdesign.ro
 ADRESE
UTILE

PROIECTARE
www.arhitecturapeisagera.ro
 ADRESE
UTILE
PROIECTARE

www.atdsystem.ro
 ADRESE
UTILE

PROIECTARE
www.blacklemondesign.ro
 ADRESE
UTILE
PROIECTARE

www.cass-design.com
 ADRESE
UTILE

PROIECTARE
www.cmddesign.ro
 ADRESE
UTILE
PROIECTARE

www.gradinar.ro
 ADRESE
UTILE

PROIECTARE
www.greenbox.ro
 ADRESE
UTILE
PROIECTARE

www.greendesignstudio.ro
 ADRESE
UTILE

PROIECTARE
www.landscapearchitecture.ro
 ADRESE
UTILE
PROIECTARE

www.opps.ro
 ADRESE
UTILE

PROIECTARE
www.spainovations.ro
 ADRESE
UTILE
PROIECTARE

www.uniquelandscaping.ro
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.agresivdesign.ro
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.amenajaregradini.ro
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.amenajarispatiiverzi.ro
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.apachedeco.ro
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.argentgarden.com
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.atdsystem.ro
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.avagardens.ro
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.beaujardin.ro
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.blacklemondesign.ro
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.boemgarden.ro
www.codalb.ro
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

ADRESE
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.coman-spatiiverzi.ro
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.conceptgarden.ro
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.concolor.ro
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.decoconcept.ro
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.decoplantflora.ro
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.eurogarden.ro
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.ever-garden.ro
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.exclusivegarden.ro
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.freewebs.com/intretinere-spatii-verzi-gradina
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.gardener.ro
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.gardeniris-valcea.ro
www.gardens.ro
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

ADRESE
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.gardenstar.ro
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.gradinata.ro
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.greenbox.ro
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.greendesignstudio.ro
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.greenshop.ro
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.horticrisgardens.eu
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.housesgardens.3x.ro
www.kaluna.ro
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

ADRESE
 UTILE
ADRESE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.kimpian.ro
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.landscapearchitecture.ro
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.magnolia.ro
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.mondoflora.ro
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.naturaldesign.ro
www.odu.ro
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

ADRESE
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.palade-gardening.com
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.paradisulverde.eu
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.peisagistica.com
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.plante.go.ro
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.prestige-gardens.com
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.romanticgarden.ro
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.selgarden.ro
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.spatii-verzi.ro
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.specialgarden.ro
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.sumarplant.ro
 UTILE
ADRESE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.tfg.ro
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.toskanagarten.ro
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.uniquelandscaping.ro
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.winland.go.ro
ADRESE
UTILE
SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.worldgarden.ro
 ADRESE
UTILE

SERVICII AMENAJARE GRĂDINI

www.zefirelli.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

http/ro.kpr.sk
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.academiadeflori.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.afini.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.agrocosm.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.amenajarispatiiverzi.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.apachedeco.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.botanique.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.buxus.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.buxus-europe.com
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.cactusi.com
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.concolor.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.coroladeco.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.corona-garden.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.crisgarden.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.daky.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.decoflora.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.dreamgardens.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.edenkert.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.elegantgift.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.euras.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.euroflori.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.eurogarden.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.eurogazon.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.eutopiagardens.org
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.ever-garden.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.floragardenms.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.florainternational.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.florar.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.florariacori.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.florariamario.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.florariavioleta.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.florarienr1.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.flori-gradini.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.florisezon.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.flori-si-plante.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.gardenart.com.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.gardener.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.gardenstar.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.gazon.com.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.gradini-gazon.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.grassfarm.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.greenhouseplant.eu
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.greenshop.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.hollandiagreen.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.housesgardens.3x.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.ideeacactus.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.iris-blue.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.magnolia.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.maxgarden.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.naturaldesign.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.nuferi.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.odu.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.parcuri.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.passiflora.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.pepiniera.com
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.pepiniera-pinus.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.plantfanatics.shopmania.biz
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.pomifructiferi.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.profi-family.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.roboli.home.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.rosafruct.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.sahin.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.selgarden.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.thuja.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.trandafirul.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.vandiepen.nl
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.verdevita.ro
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.victoria2000.ro
 ADRESE
UTILE

PLANTE
www.vivaipiante.org
ADRESE
UTILE
PLANTE

www.zefirelli.ro
 ADRESE
UTILE
ARANJAMENTE FLORALE

www.academiadeflori.ro
 ADRESE
UTILE
ARANJAMENTE FLORALE

www.amenajarispatiiverzi.ro
 ADRESE
UTILE

ARANJAMENTE FLORALE
www.apachedeco.ro
 ADRESE
UTILE
ARANJAMENTE FLORALE

www.avagardens.ro
 ADRESE
UTILE

ARANJAMENTE FLORALE
www.dalmi.ro
 ADRESE
UTILE
ARANJAMENTE FLORALE

www.euras.ro
 ADRESE
UTILE

ARANJAMENTE FLORALE
www.floraria-anthurium.ro
 ADRESE
UTILE
ARANJAMENTE FLORALE

www.magnolia.ro