Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ax1. Prin două puncte distincte trece o singură dreaptă; orice dreaptă, conține cel puțin două puncte distincte.
d A B
Ax2. Prin trei puncte necoliniare trece un singur plan; orice plan conține cel puțin trei puncte necoliniare.
B
A C
Ax3. Dacă două puncte distincte aparțin unui plan, atunci dreapta determinată de ele este inclusă în acel plan.
A B
Ax4. Dacă două plane distincte se intersectează (au un punct în comun), atunci intersecția lor este o dreaptă.
D
A
Ax6. Printr - un punct A exterior unei drepte d se poate construi o singură paralelă d’ la acea dreaptă.
A
d’
d
DETERMINAREA PLANULUI B
A C
1. Trei puncte necoliniare determină un (singur) plan.
A B
2. O dreaptă şi un punct exterior ei, determină un plan. C
a
b
3. Două drepte concurente a şi b determină un plan.
a
b
4. Două drepte paralele a şi b determină un plan .
drepte necoplanare (sunt situate în plane diferite; măsura unghiului dintre cele două drepte, este măsura unghiului format
de paralelele lor, duse printr-un punct oarecare, convenabil ales sau determinat de noi)
I II
O
b b’ b b’
O
a’
a a
a’
POZIȚIILE RELATIVE A UNEI DREPTE FAȚĂ DE UN PLAN
o dreaptă d poate avea în comun cu un plan , un punct: A (dreapta înțeapă planul în punctul A)
d
scriem:
Def. O dreaptă d, este perpendiculară pe un plan , dacă d este perpendiculară pe orice dreaptă din planul .
d
A
c e
a b
a A
Tipuri de proiecții :
Proiecția ortogonală : Proiecția punctului A pe planul este piciorul perpendicularei din A pe planul adică A’ .
A
Dacă atunci punctul A coincide cu proiecția lui pe planul , A’.
notăm:
citim: proiecția punctului A pe planul este punctul .
A’
A = A’
PROIECȚIA UNEI DREPTE d PE UN PLAN
Proiecția unei drepte d pe un plan , este o dreaptă d’ ( dacă d nu este perpendiculară pe planul )
scriem:
citim: proiecția dreptei d pe planul este d’.
d d
M
B
d M B A A M
d’ M’ B’ A’ d’ M’ B’ A’ d’ M’ B = B’ A’
Proiecția unui segment MB pe un plan este un segment M’B’, cel mult egal cu segmentul dat MB. A
d’’ M A dB
d’ B’ A’ d’ B’ A = A’
Lungimea proiecției A’B’ a unui segment AB pe un plan , este egală cu produsul dintre
lungimea segmentului AB și cosinusul unghiului făcut de dreapta suport d cu planul respectiv .
o dreaptă d poate avea în comun cu un plan , două puncte: A și B (dreapta d este inclusă în planul , Ax3)
d A B
scriem:
A’
B
scriem: .
TEOREMA 2: Dacă o dreaptă a, este paralelă cu o dreaptă b care la rândul ei înțeapă un plan în punctul B, atunci
dreapta b este inclusă în planul .
a
b B
POZIȚIILE RELATIVE A DOUĂ PLANE
două plane pot să nu se intersecteze ( adică sunt paralele )
TEOREMA2. Două unghiuri situate în plane diferite, ce au laturile paralele două câte două, sunt congruente sau
suplementare.
A
O B
P Q M
N
TEOREMA3. Printr - un punct A, exterior unui plan , există un unic plan ce conține punctul A paralel cu planul .
A
TEOREMA4. Două plane distincte și paralele cu al treilea plan sunt paralele între ele;
TEOREMA6. ( TEOREMA LUI THALES ÎN SPAȚIU )
Trei sau mai multe plane paralele, determină pe două drepte oarecare pe care le intersectează, segmente respectiv proporționale.
b
a
B B’
C C’
D D’
Pentru patru plane
CALCULUL DISTANȚELOR
A A’
Distanța dintre două puncte A și A’: lungimea segmentului determinat de cele două puncte.
Distanța de la un punct A la o dreaptă d : lungimea segmentului determinat de acel punct A și piciorul perpendicularei pe
acea dreaptă d. A
d A’
Distanța de la un punct A la un plan : lungimea segmentului determinat de acel punct A și piciorul perpendicularei pe acel
plan . A
A’
Distanța de la o dreaptă d la un plan : lungimea segmentului determinat de orice punct A al dreptei d și piciorul perpendicularei
d A
pe acel plan .(considerăm că )
A’
Distanța dintre două plane și : lungimea segmentului determinat de orice punct A al planului și piciorul perpendicularei
pe planul .
A
A’
două plane pot avea puncte în comun ( Ax4. sunt plane concurente )
TEOREMA1. ( „ACOPERIȘULUI” )
Două drepte a și b paralele, conținute în plane diferite și ce se intersectează după o dreaptă c, sunt
paralele cu dreapta lor de intersecție c.
c
b
TEOREMA2. („FIERĂSTRĂULUI”)
Un plan determină pe două plane paralele și , pe care le intersectează, două drepte paralele.
b
UNGHI DIEDRU
Def. Reuniunea punctelor unei drepte cu punctele a două semiplane mărginite de dreapta d se numește UNGHI DIEDRU.
Def. Unghiul determinat de intersecția unui plan , perpendicular pe muchia diedrului , cu fețele diedrului și se numește
UNGHI PLAN corespunzător DIEDRULUI.
d
B
O A
Măsura unghiului diedru este egală cu măsura unghiului plan, corespunzător diedrului.
scriem:
Def. Două plane concurente sunt perpendiculare dacă determină unghiuri diedre drepte.
A
scriem:
O B
TEOREMA1. Dacă o dreaptă d este perpendiculară pe un plan dat , atunci orice plan care conține dreapta d este
perpendicular pe planul dat .
TEOREMA2. Două plane sunt perpendiculare dacă unul dintre ele conține o dreaptă perpendiculară pe celălalt.
d
TEOREMA3. Dacă două plane și sunt perpendiculare, atunci orice dreaptă d conținută în unul dintre ele și
perpendiculară pe dreapta lor de intersecție a, este perpendiculară pe celălalt plan .
A
a
TEOREMA4. Dacă două plane și sunt perpendiculare, atunci perpendiculara dintr - un punct A al primului plan ,
pe al doilea plan , este conținută în primul plan .
A B