Profesor TIT CUPRIAN

PROBLEME REZOLVATE

GEOMETRIE
SEMESTRUL II

CLASA a VII-a

.
 ASEMĂNAREA
TRIUNGHIURILOR

Realizat de prof. TIT CUPRIAN .

 PROBLEMA 1
Fie triunghiul ABC, AB = 12cm, BC = 18cm, AC = 15cm, MN =
12cm, MN||BC, M[AB] si N[AC]. Aflati lungimile segmentelor
AM si AN. Daca MN||BC atunci AMNABC si rezulta:

Rezolvare: AM AN MN Inlocuim in sirul de

A   rapoarte lungimile
AB AC BC segmentelor:

AM AN 12 2
  
12 15 18 3
AM = 122:3 = 8cm
M N
AN = 152:3 = 10cm
B C
Realizat de prof. TIT CUPRIAN .
 PROBLEMA 2
Fie ABCD un trapez cu bazele AB = 12cm si CD = 6cm. Diagonalele
ACBD={O}; daca BD = 15cm, aflati lungimile segmentelor BO si
OD.
ODCOBA (cazul U.U.)
Rezolvare:
OD OC CD
D C  
x BO AO AB
Daca notam OD = x, atunci BO = 15 –x.
Inlocuim in sirul de rapoarte
O 15 lungimile segmentelor:
-x
x OC 6 1
  
15  x AO 12 2
A B
 2x = 15 – x  3x = 15  x = 15:3 = 5cm.

Asadar OD
Realizat de prof. TIT = 5cm si BO = 15 – 5 = 10cm.
CUPRIAN .
 PROBLEMA 3
Fie ABCD un trapez cu bazele AB = 6cm si CD = 5cm; AD = 2cm;
BCAD={O}. Se cere sa aflati lungimea lui AO.
Rezolvare: Daca DC||AB atunci ODCOAB si rezulta:
O OD OC DC
 
OA OB AB
Daca notam OD = x, atunci OA = 2 +x
Inlocuim in sirul de rapoarte lungimile segmentelor:
x
x+2 x OC 5
 
x  2 OB 6
5 C
D  6x = 5x + 10
2  x = 10
OD = 10cm si
A 6 B AO = 10 + 2 = 12cm.
Realizat de prof. TIT CUPRIAN .
 PROBLEMA 4
Fie ABC cu AB = 15cm; MN||BC, M[AB], N[AC]. Aflati
lungimea segmentului AM astfel incat aria AMN sa fie 44,(4)% din
aria ABC.
Rezolvare: Daca MN||BC atunci AMNABC si rezulta:
A AAMN
 i 2 (1) ;unde i este raportul de asemanare;
AABC
AM x
Avem i  
x = 10

Notam AM = x;
x AB 15
2
Din relatia (1) rezulta: 44, ( 4)  x  x2
  
100  15  225
400
M N 225 
 x2  9  100
100
B C  x 2  100  10.
Realizat de prof. TIT CUPRIAN .
 PROBLEMA 5
Fie ABCD un dreptunghi cu AB = 20cm si BC = 15cm. BE este
perpendiculara pe AC, E[CD]. Aflati lungimea segmentului [CE].
Rezolvare: In conditiile in care unghiul BACunghiul CBE (sunt unghiuri cu
laturile respectiv perpendiculare, si triunghiurile ABC si BCE sunt
atunci avem: ABCBCE din care rezulta:
dreptunghice

D E C AB BC AC
 
BC CE BE
Inlocuim in sirul
20 15
de rapoarte egale 
15
lungimile
segmentelor:
15 CE

15  15
A 20 B CE   12,25.
Realizat de prof. TIT CUPRIAN
20 .
 PROBLEMA 6
Fie ABC un triunghi dreptunghic in A; daca AB = 30cm,
AC = 40cm, BC = 50cm sa se afle lungimea lui AD, unde ADBC.
Rezolvare: Daca ADBC si BAAC atunci
A
<BAD  <BCA

ABD  ABC 
30 40
AB AD
 
BC AC
Mai
cunoasteti
B D 50 C si o alta
metoda de
30 AD  AD  30  40  24cm. rezolvare?

50 40 50
Realizat de prof. TIT CUPRIAN .
 PROBLEMA 7
Fie ABC dreptunghic in A, AB = 10cm, AC = 24cm si BC = 26cm.
In mijlocul O a lui BC se ridica o perpendiculara pe aceasta care taie
pe AC in N. Aflati lungimea lui ON.
Rezolvare: A  sunt dreptunghi ce
ONCABC 
N    C este unghi comun
10 24 OB = OC = BC/2 = 26:2 = 13cm.

ON OC
 
13 AB AC
B O C
26
(2
ON 13 10  13 130 65
   ON   
10 24 24 24 12
Realizat de prof. TIT CUPRIAN .
 PROBLEMA 8
Fie triunghiul ABC dreptunghic in A cu AB = 8cm; ADBC,
D[BC]. Daca BD = 4cm sa se afle lungimile laturilor BC, AC si AC.
Rezolvare: AB BD AD 8 4
A ABDBCA     BC 8 

BC AB AC
8 88
3c BC   16.  CD = 16 – 4 = 12cm.
m 4
m

AD AC DC
4 3cm ADCABC   
8c

AB BC AC
AD AC 12
12 cm 8

16

AC
 AC 2
= 192
4 cm AC = 192
B C AC= 83.
D 16 cm 8 AD 4
ABDACD 
AB AD BD
   8 3 12 AD 
 
AC DC AD
8  12 12 12 3
AD     4 3.
8 3 3 3
Realizat de prof. TIT CUPRIAN .
 PROBLEMA 9
Avem triunghiul isoscel ABC, AB = AC, AD = 8cm si BC = 12 cm.
Aflati raza cercului circumscris triunghiului prin metoda asemanarii
triunghiurilor.   triunghiurile sunt dreptunghice

Rezolvare:
ABDBDE 
 BAD  DBE cu laturile respectiv perpendiculare
A


AD BD 8 6 36
    DE   4,5cm.
BD DE 6 DE 8
8 cm

AE = AD + DE = 8 + 4,5 = 12,5

6 cm D
B C

R = AE:2 = 12,5:2 = 6,25 cm.

E
.
 RELAŢII
METRICE

Realizat de prof. TIT CUPRIAN .

 PROBLEMA 1
Fie triunghiul ABC dreptunghic in A in care AB = 10cm si AD =
53cm, ADBC. Aflati lungimea lui BD, BC si AC.
Rezolvare: 1) Aplicam teorema lui Pitagora in ABD pentru a afla BD:
BD2 = AB2 – AD2  BD2 = 100 – 75 = 25  BD = 25 = 5cm.
A
2) Aplicam teorema catetei (pentru cateta AB) pentru a afla BC:
10 AB2 = BDBC  100 = 5BC  BC = 100:5 = 20cm.
m

3
53cm
10c

cm
3) Pentru a afla lungimea lui AC aplicam
teorema lui Pitagora in ABC:
AC2 = BC2 – AB2  AC2 = 400 – 100 = 300
5cm
 AC = 100 = 103cm.
B D 20cm C

Pentru consolidarea tehnicii de rezolvare a unui triunghi

dreptunghic, incercati sa rezolvati problema aplicand si teorema
inaltimii.
Realizat de prof. TIT CUPRIAN .
 PROBLEMA 2
Fie ABCD un patrat de latura AB = 10cm; punctul E se afla in
interiorul patratului astfel incat AEB sa fie echilateral. Aflati
lungimea lui [EC].
Rezolvare: Construim perpendiculara FG pe AB ce trece prin E.
D F C In EGB avem: BE=10cm, BG=5cm.
GE2 = BE2 – BG2  GE2 = 100-25=75
E  GE  75  5 3cm.
10 FE = GF – GE = 10 - 53cm.
53
In CEF: CE2 = FE2 + FC2
5   2
CE  10  5 3  52  200  100 3
2

A G B CE  200  100 3  10 2  3 cm.

Realizat de prof. TIT CUPRIAN .

 PROBLEMA 3
Fie ABCD un paralelogram cu AB = 10cm, AD = 25cm si DE = 4cm
unde DEAB, Aflati lungimile celor doua diagonale.
Rezolvare:
In ADE aflam pe AE:
D C
AE2 = AD2 – DE2 = 20 – 16 = 4.
AE = 4 = 2cm.
 BE = AB – AE = 10 – 2 = 8cm.
4 4
5
2

In BDE aflam pe BD:

2 8 2 BD2 = BE2 + AD2 = 64 + 16 = 80.

A E B F  BD = 80 = 45cm.
10
Coboram o perpendiculara din C pe dreapta AB: BF = AE = 2cm.
CF = DE = 4cm. In ACF avem: AC2 = AF2 + CF2 = 122 + 42 = 144+16=160.
 AC  160  4 10cm.

Realizat de prof. TIT CUPRIAN .

 PROBLEMA 4
Fie triunghiul ABC isoscel, AB=AC=10cm, BC=12cm. Aflati raza
cercului inscris triunghiului ABC.
Rezolvare: Construim: ADBC; OEAC, O=centrul cercului inscris
A
In ADC: AD2=AC2-CD2=100-36=64; AD=64=8cm.
Notam OD=OE= x;
Daca CD=6 atunci si CE=6; AE=AC-EC=4cm.
4 Daca AD=8 atunci AO = AD – OD = 8–x.
8-x
10

In AOE: AO2 = AE2 + OE2 

(8 – x)2 = 42 + x2  64 – 16x + x2 = 16 + x2
Ox E
 16x = 64 – 16  16x = 48  x = 3cm.
6
x Deci Rcercului inscris= 3 cm.
6 Gasiti si o alta metoda de rezolvare!
B D 12 C
.
 PROBLEMA 5
Fie triunghiul isoscel ABC, AB=AC=10cm, BC=12cm. Aflati raza
cercului circumscris triunghiului ABC.
Rezolvare: Daca BC = 12cm, atunci BD = BC:2 = 6cm.
A
Notam AO=OB= x (raza cercului circumscris).
In ADC: AD2=AC2-CD2=100-
36=64; AD=64=8cm.
x Rezulta ca OD=AD-AO=8-x.
cm

Aplicam teorema lui Pitagora in

10

O OB
OBD:2
= BD2 + OD2
x 8-x x2 = 62 + (8-x)2  16x = 100 
100
B 6cm C x  6,25cm
D 16
Gasiti si o alta metoda de rezolvare!
Realizat de prof. TIT CUPRIAN .
 PROBLEMA 6
Fie ABCD un trapez dreptunghic, cu bazele AB=a, CD=b, astfel incat se poate
inscrie un semicerc. Cum se poate calcula media aritmetica, media geometrica si
media armonica cu ajutorul acestei probleme, urmariti rezolvarea.
Rezolvare: Pentru ca acest trapez sa fie circumscris unui semicerc trebuie
indeplinita conditia: BC=AB+CD=a+b. Urmariti figura.
D b C 1) Sa calculam linia mijlocie OM (media
b AB  CD a  b
aritmetica):
OM  
N 2 2
P 2) Sa calculam ON=raza semicercului (media
geometrica):
AD2=BC2–(AB–CD)2=(a+b)2–(a–b)2=4ab.
M
 AD  4ab  2 ab .  ON  ab .
O a
3) Sa calculam lungimea segmentului NP (media
armonica): NP NO NP ab
NPOCEB    
CE BC 2 ab ab

2 ab  ab 2ab
A  NP   .
E B ab ab
a
Realizat de prof. TIT CUPRIAN .
 PROBLEMA 7
Fie ABC un triunghi isoscel cu AB = AC = 10cm si BC = 16cm. Se cere sa se
calculeze raza cercului circumscris triunghiului ABC.
Rezolvare:
A Prelungim pe AD pana taie cercul in E.
Unind E cu C se formeaza triunghiul ACE
dreptunghic in C.
Aplicam teorema lui Pitagora in ADC:

AD2 = AC2 – CD2 = 100 – 64 = 36

6 AD = 36 = 6cm.
10 Aplicam teorema catetei in ACE:
O AC2 = ADAE  100 = 6AE
 AE = 100:6 = 16,(6) cm.
8  Raza=AO=AE:2=8,(3)cm.
B D C

E
Realizat de prof. TIT CUPRIAN .
 PROBLEMA 8
Fie ABCD un patrat cu latura de 12cm. Fie punctele EAB si FAD astfel incat
triunghiul CEF sa fie echilateral. Aflati lungimea lui BE.
Rezolvare: Notam pe BE = x.
D 12cm C Atunci AE = AF = 12 – x.
Aplicam teorema lui Pitagora in BEC

F CE2 = BC2 + BE2 = 144 + x2

Aplicam teorema lui Pitagora in AFE

FE2 = AE2 + AF2 = 2(12 – x)2

12-x

Dar FE = CE, asadar 

2(12 – x)2 = 144 + x2 
12-x x x2 – 48x + 144 = 0 
A E B
x  24  12 3
Pentru a finaliza aceasta problema este necesar a se cunoaste rezolvarea ecuatiei de gradul II.
Realizat de prof. TIT CUPRIAN .
 PROBLEMA 9
Fie ABCD un trapez isoscel cu diagonalele perpendiculare, bazele AB = 16cm si
CD = 8cm. Sa se calculeze perimetrul trapezului si lungimile diagonalelor.
Rezolvare: Daca trapezul este isoscel atunci si
D 8
C
triunghiurile AOB si COD sunt isoscele.
AB 16
4 2  AO    8 2.
2 2
CD 8
 OC    4 2.
2 2
8 2
O  AC  AO  OC  12 2 .
Aplicam teorema lui Pitagora in BOC

BC2 = BO2 + OC2 = 128 + 32 = 160

A 16 B  BC  160  4 10cm.

 PABCD  AB  CD  2 BC  16  8  2  4 10  24  8 10cm.
Realizat de prof. TIT CUPRIAN
 FUNCTII
TRIGONOMETRICE

Realizat de prof. TIT CUPRIAN .

 PROBLEMA 1
Fie un triunghi cu lungimile a doua laturi a si b si masura unghiului
cuprins intre ele egala cu . Sa se afle lungimea celei de-a treia
Rezolvare:
laturi. Construim inaltimea pe latura de lungime b.
O notam cu h. In triunghiul din stanga avem:
h= asin si x = acos
Inseamna ca y = b – x = b - acos
c
a h Aplicam teorema lui Pitagora in triunghiul
din
c2dreapta:
= h2 + y2 = (asin)2 + (b - acos)2
 y
c2 = a2sin2 + b2 – 2abcos + a2cos2
x c2 = a2(sin2 + cos2)+b2 – 2abcos
b Dar sin2 + cos2 = 1, asadar 

c2 = a2 + b2 – 2abcos
( Teorema lui Pitagora generalizata sau teorema cosinusului )
Realizat de prof. TIT CUPRIAN .
 PROBLEMA 2
Fie triunghiul ABC cu masura unghiului B de 600, masura unghiului A de 750 si
AB = 8cm. Se cere sa se afle perimetrul si aria triunghiului.
Rezolvare:
A m(<BAC) = 1800 – m(<B) – m(<C) = 1800 – 600 – 450 = 750.
In ABD: BD = ABcos60 = 80,5 = 4cm.
AD = ABsin60 = 83/2
= 43cm.
In ADC: CD = AD = 43cm. (ADC=isoscel si
8cm

dreptunghic.)
AC = CDsin45 = 432/2 = 26cm.

PABC = AB + AC + BC = =
600 450 8 + 26 + 43 + 4 = =
12 + 43 + 26cm.
B D C

AABC 

BC  AD 4  4 3  4 3


 8 3  3 cm 2 .  
2 2
Realizat de prof. TIT CUPRIAN .
 PROBLEMA 3
Trapezul ABCD cu baza mica CD = 3cm are AD = 4cm si masura unghiului A de
600 iar masura unghiului B de 300. Se cere sa aflati perimetrul si aria trapezului.

Rezolvare: AE = ADcos60 = 40,5 = 2cm.

D 3cm C DE = CF = ADsin60 = 43/2 = 23cm.
BC = CF:sin30 = 23/0,5 = 43cm.
4cm

BF = BCcos30=433/2=6cm.
600 30 0
EF = CD = 3cm.

A E F B
8cm
PABCD  AD  DC  CB  BF  FE  EA  4  3  4 3  6  3  2  18  4 3cm.

AABCD 
 AB  CD   DE 11  3  2

3
 14 3cm 2 .
2 2
Realizat de prof. TIT CUPRIAN .
 PROBLEMA 4
Fie triunghiul ABC cu AB = c = 7cm, BC = a = 9cm si AC = b = 8cm. Sa se afle
sinA, sinB si sinC.
Rezolvare: Folosim urmatoarea formula de calcul a ariei unui triunghi:

A A p  p  a  p  b  p  c 
Unde p = semiperimetrul triunghiului.
8cm
m

p = (a+b+c):2 = (7+8+9):2 = 12
7c

A  1212  7 12  812  9   12 5

Folosim alta formula de
calcul a ariei unui triunghi:
B 9cm C
AB  AC  sin A 2A 2 12 5 3 5 Analog vom calcula la fel si
A  sin A    sin B sau sin C.
2 AB  AC 7  8 7

a b c
Se poate aplica in continuare si  
teorema sinusului: sin A sin B sin C
Realizat de prof. TIT CUPRIAN .
 PROBLEMA 5
Printr-un anume procedeu calculati tg150
Rezolvare: Luam un triunghi dreptunghic cu un unghi de 300 si construim
bisectoarea acestui unghi; stabilim, de exemplu, lungimea lui
A BC = 2 si apoi urmariti pasii de rezolvare:
300 bisectoarea Daca BC =2, atunci: AC = 2BC = 4.
AB = ACcos300 = 43/2 = 23.
Aplicam teorema bisectoarei:
AB AC AB  AC 2 3  4
150     32
BD DC BD  DC 2
AB 2 3
 BD    4 36
2 3 2 3
B D C BD 4 3  6
 tg15  0
  2 3
AB 2 3
Calculati singuri si sin150 si sin750.
Realizat de prof. TIT CUPRIAN .
 PROBLEMA 6
Fara a utiliza tabele trigonometrice, calculati sin750.
Rezolvare: Construim un triunghi cu unghiurile de 750, 450 si 600.
Notam BD = 1 A
Rezulta: AB = 2; AD = 3; CD = 3; AC = 6. 7 50
Aria triunghiului ABC:
6
AABC  
 

BC  AD 1  3  3 3  3
2
2 2 2 3
Dar aria ABC cu formula sinusului este:
AB  AC  sin 750 2 6  sin 750
AABC   1 450
2 2 60 0
3
Asadar avem: B
D C
2 6  sin 75 3 3
0
 
2 2
3  3 3 6  18 3 6  3 2 6 2
sin 750    
2 6 26 12 4
Realizat de prof. TIT CUPRIAN .
 PROBLEMA 7
Deduceti urmatoarea formula in trigonometrie: sin2 + cos2 = 1.
Rezolvare:
A Scriem teorema lui Pitagora:
AB2 + AC2 = BC2
Impartim relatia de mai sus
prin BC2 si obtinem:
 2
 AB   AC 
2

B C      1.
 BC   BC 
AB AC
Dar  sin  si  cos  . Atunci rezulta:
BC BC

sin   cos   1.
2 2

Realizat de prof. TIT CUPRIAN .

 CERCUL SI
POLIGOANE
REGULATE

.
 PROBLEMA 1
Fie un cerc de raza 6cm. Aflati lungimea cercului, aria cercului,
lungimea arcului de cerc si aria sectorului de cerc de  = 600.
Rezolvare:
Lungimea cercului:
A L = 2R = 26 = 12 cm.
6c
m Aria cercului:
O
600 A = R2 = 62 = 36 cm2.
Lungimea arcului de cerc:
B
R   6  600
L AB  0
 0
 2 cm.
180 180
Aria
sectorului de R 2     36  60 0
Asc  0
 0
 6 cm 2
.
cerc: 360 360
.
 PROBLEMA 2
Intr-un cerc este inscris triunghiul MNP cu m(<MPN)=450si MN =
82 cm. Se cere sa se afle raza cercului.
Rezolvare:
Fie O centrul cercului; daca m(<MPN) =
450, atunci m(<MON) = 900. Deci MON
este dreptunghic isoscel.
M Explicatii: <P = 450 rezulta ca arcul MN are
masura de doua ori mai mare decat masura
P 45 0 O unghiului P, adica egala cu 900; unghiul MON,
82

inscris in cerc cu varful in centrul cercului va

avea masura egala cu masura arcului MN,
adica 900.

N
MN 8 2
OM    8 cm.
2 2
.
 PROBLEMA 3
Perimetrul unui triunghi ABC este de 60 cm, iar latura [BC] are lungimea de 20
cm. Sa se calculeze lungimea segmentului AM, unde M este punctul de tangenta al
laturii [AB] cu cercul inscris in triunghi.
Rezolvare:
A Daca cercul este inscris in triunghiul ABC atunci avem:

AM = AP = x; BM = BN = y; CN= CP = z.
x x Perimetrul = x+y+y+z+z+x=2(x+y+z)=60

P Rezulta ca x+y+z = 30
M
z Dar y+z = BC = 20 cm.
y Rezulta ca x = AM = 10 cm.
B C
y N
z
.
 REŢINEŢI !
Pentru triunghiul echilateral este Pentru un patrat este specific
specific numarul: 3 numarul: 2

R lR 3 R
lR 2
l l
Pentru hexagonul regulat este
specific numarul:
1 1

l  R 1  R. R

l
.
 PROBLEMA 4
Sa se afle latura, apotema si aria unui triunghi echilateral daca raza
cercului circumscris triunghiului este de 6 cm.
Rezolvare: A AO = OB = R (raza cercului)

AC = l = latura triunghiului
OD = a = apotema triunghiului
R l
l  R  3  6 3 cm.
O
R a R 6
a    3 cm.
B D C 2 2
2
3R 3 3  36 3
2 l 3 108 3
A   27 3 cm sau
2 A    27 3 cm 2

4 4 4 4
.
 PROBLEMA 5
Sa se afle apotema, aria triunghiului si raza cercului circumscris
acestuia daca latura triunghiului este de 6 cm.
Rezolvare:
A AO = OB = R (raza cercului)

AC = l = latura triunghiului
OD = a = apotema triunghiului
R l l 3 6 3
O
a   3 cm.
R 6 6
a
l 2 3 36 3
B D C A   9 3 cm 2

4 4
l 6 6 3
R    2 3 cm.
3 3 3
.
 PROBLEMA 6
Daca raza cercului circumscris unui patrat este de 8 cm, aflati
latura, apotema si aria patratului.
Rezolvare: l = R2 = 82 cm.
A B
R 8 8 2
a    4 2 cm.
2 2 2

O l
A  2 R 2  2  8 2  2  64  128 cm 2 .
R a

D C
E

.
 PROBLEMA 7
Daca latura unui patrat este de 8 cm aflati apotema, aria patratului
si raza cercului circumscris acestuia.
Rezolvare:

A B a = l/2 = 8/2 = 4 cm.

O l A = l2 = 82 = 64 cm2.
R a
l 8 8 2
D C R    4 2 cm.
E 2 2 2

.
 PROBLEMA 8
Daca raza cercului circumscris unui hexagon regulat este de 4 cm,
aflati latura, apotema si aria hexagonului regulat.
Rezolvare:
A B
l = R = 4 cm.
R 3 4 3
a   2 3 cm.
F O 2 2
C
R
a l
3R 2 3 3  4 2 3 48 3
A    24 3 cm 2 .
2 2 2
E D

.
 PROBLEMA 9
Daca latura unui hexagon regulat este de 6 cm, aflati apotema si aria
hexagonului si raza cercului circumscris acestuia.
Rezolvare:
A B
l 3 6 3
a   3 3 cm.
2 2

F O
C R = l = 6 cm.
R
a l
3l 2 3 3  62 3 108 3
E D A    54 3 cm 2 .
2 2 2

.
 CUM CONSTRUIM UN TRIUNGHI
ECHILATERAL INSCRIS INTR-UN CERC
A
1. Construim un cerc;

2. Construim diametrul AP;

3. Construim o coarda
O perpendiculara pe mijlocul razei
OP;
4. Unim punctele A cu B si A cu
C C;
B M
5. Daca nu avem nevoie de
diametrul AP si de punctul M, le
P stergem.

.
 CUM CONSTRUIM UN TRIUNGHI
ECHILATERAL INSCRIS INTR-UN CERC
A
1. Construim un cerc;

B 2. Luam un punct pe cerc;

F 3. Cu varful compasului in
punctul A, trasam un arc de cerc
(de aceeasi raza cu a cercului)
O
obtinand punctul B;
4. Acelasi lucru continuam din B
s.a.m.d., obtinand punctele C, D,
C
E, F.
E 5. Unim punctele A, C si E.
6. Daca nu avem nevoie de
constructiile ajutatoare, le
D
stergem.
.
CUM CONSTRUIM UN PATRAT INSCRIS
B INTR-UN CERC
1. Construim un cerc;
2. Construim un diametru;
3. Construim un alt diametru
perpendicular pe primul;
O
A C
4. Unim consecutiv
punctele A, B, C, D.

D
 CUM CONSTRUIM UN HEXAGON
REGULAT INSCRIS INTR-UN CERC
A
1. Construim un cerc;
2. Construim diametrul AP;
D N E
3. Construim o coarda
perpendiculara pe mijlocul razei
OP;
O
4. Construim o coarda
perpendiculara pe mijlocul razei
OA;
B C 5. Unim consecutiv punctele A, E,
M
C, P, B, D;
6. Daca nu avem nevoie de
constructiile ajutatoare, le
P
stergem.
.
 CUM CONSTRUIM UN HEXAGON
REGULAT INSCRIS INTR-UN CERC
A
1. Construim un cerc;

B 2. Luam un punct pe cerc;

F 3. Cu varful compasului in
punctul A, trasam un arc de cerc
(de aceeasi raza cu a cercului)
O
obtinand punctul B;
4. Acelasi lucru continuam din B
s.a.m.d., obtinand punctele C, D,
E, F.
C
E 5. Unim consecutiv punctele A, B,
C, D, E, F, A.
D 6. Daca nu avem nevoie de
constructiile ajutatoare, le
stergem. .