Recapitulare SN + Analizatori

1. Din punct de vedere topografic:

A. pedunculii cerebrali sunt situaţi dorsal faţă de epifiză
B. discurile Merkel sunt dispuse profund faţă de corpusculii Meissner
C. muşchiul solear este dispus distal faţă de muşchiul semitendinos
D. timusul este dispus ventral faţă de stern

2. Nervii spinali toracali:

A. spre deosebire de nervii cranieni micşti, au dendrite şi axoni pe calea senzitivă
B. au fibre vegetative motorii în toate ramurile mixte
C. conţin, în trunchi, fibre preganglionare lungi amielinice
D. au dendrite care prin comunicanta cenuşie ajung la nivelul glandelor sebacee
3. Arcurile reflexe vegetative parasimpatice sacrale:
A. conduc impulsuri pentru contracţia musculaturii prezente la nivelul sistemului excretor
B. conţin dendrite şi axoni atât pe calea aferentă, cât şi pe cea eferentă
C. au, spre deosebire de arcurile parasimpatice craniene, intestinul gros ca efector
D. folosesc acelaşi mediator chimic în ganglionul previsceral şi cu efectorul
4. În sensibilitatea tactilă epicritică, spre deosebire de cea protopatică:
A. dendrita protoneuronului este lungă, ajungând la mecanoreceptorii din submucoase
B. axonii deutoneuronilor formează în punte decusaţia senzitivă
C. proiecţia corticală se face în ariile somestezice din scoarţa cerebeloasă parietală
D. axonii protoneuronilor intră, fără sinapsă, în cordoanele medulare posterioare
5. La nivelul ochiului:
A. un nerv cu origine aparentă situată medial de piramidele pontine culege informaţii termice
B. muşchiul oblic superior conţine câte o bandă H în fiecare sarcomer
C. axonii protoneuronilor formează nervul optic ce pleacă prin pata oarbă
D. scotopsina se descompune în prezenţa luminii slabe în opsină şi retinen
6. Una din afirmaţiile legate de analizatorul acustico-vestibular este adevărată:
A. la frecvenţe înalte vibrează membrana bazilară de la vârful melcului
B. tunelul Corti este traversat de axonii neuronilor din ganglionul Corti
C. celulele receptoare din macule sunt stimulate atât în condiţii statice, cât şi dinamice
D. cele două rampe (timpanică şi vestibulară) comunică prin canalul cohlear
7. În SNC există neuroni care:
1. formează nuclei de origine ai fibrelor postganglionare amielinice
2. trimit axoni prin ramuri comunicante cenuşii
3. formează nucleii terminali din trunchiul cerebral ai nervilor cranieni I, II, VIII
4. trimit axoni prin marele nerv splanhnic spre ganglionul celiac
8. La nivelul bulbului se află următoarele structuri / origini ale nervilor cranieni:
1. nucleul terminal pentru fibre care conduc informaţii exteroceptive de la pavilionului urechii
2. primul neuron visceromotor preganglionar pentru reflexul ce determină mioză
3. originea reală pentru fibre ce determină mişcări ale laringelui şi faringelui
4. deutoneuronii pentru fibre ce aduc informaţii gustative de la papilele filiforme
9. La funcţia de conducere a trunchiului cerebral participă:
1. fasciculele spinocerebeloase Gowers care ajung în lobul posterior al cerebelului
2. fibre corticonucleare pentru zece perechi de nervi cranieni motori
3. fascicule comisurale ce leagă etajele trunchiului cerebral
4. lemniscul medial care pleacă din nuclei proprii bulbari
10.Rădăcina anterioară a nervilor spinali toracali:
1. are fibre visceromotorii şi somatomotorii
2. conduce comenzi pentru bronhodilataţie
3. conţine axoni ai neuronilor somatomotori α şi γ
4. are fibre senzitive care ajung la ganglioni intramurali
11.Nervii cranieni care au nuclei motori în bulb:
1. conţin fibre visceromotorii cu origine în ganglionii prevertebrali
2. sunt în număr egal cu numărul nervilor spinali cervicali
3. prezintă origine aparentă în olivele bulbare
4. includ două perechi de nervi ce intervin în reflexul depresor

12.În SNC există neuroni care:

5. formează nuclei de origine ai fibrelor postganglionare amielinice
6. trimit axoni prin ramuri comunicante cenuşii
7. formează nucleii terminali din trunchiul cerebral ai nervilor cranieni I, II, VIII
8. trimit axoni prin marele nerv splanhnic spre ganglionul celiac
13.La nivelul bulbului se află următoarele structuri / origini ale nervilor cranieni:
5. nucleul terminal pentru fibre care conduc informaţii exteroceptive de la pavilionului urechii
6. primul neuron visceromotor preganglionar pentru reflexul ce determină mioză
7. originea reală pentru fibre ce determină mişcări ale laringelui şi faringelui
8. deutoneuronii pentru fibre ce aduc informaţii gustative de la papilele filiforme
14.La funcţia de conducere a trunchiului cerebral participă:
5. fasciculele spinocerebeloase Gowers care ajung în lobul posterior al cerebelului
6. fibre corticonucleare pentru zece perechi de nervi cranieni motori
7. fascicule comisurale ce leagă etajele trunchiului cerebral
8. lemniscul medial care pleacă din nuclei proprii bulbari
15.Rădăcina anterioară a nervilor spinali toracali:
5. are fibre visceromotorii şi somatomotorii
6. conduce comenzi pentru bronhodilataţie
7. conţine axoni ai neuronilor somatomotori α şi γ
8. are fibre senzitive care ajung la ganglioni intramurali
16.Nervii cranieni care au nuclei motori în bulb:
5. conţin fibre visceromotorii cu origine în ganglionii prevertebrali
6. sunt în număr egal cu numărul nervilor spinali cervicali
7. prezintă origine aparentă în olivele bulbare
8. includ două perechi de nervi ce intervin în reflexul depresor
17.Fibre preganglionare din nervii pelvici:
1. ca şi unele fibre din nervii X, transmit comenzi ce stimulează motilitatea tubului digestiv
2. fac sinapse cu neuroni postganglionari din ganglionii juxtaviscerali
3. realizează sinapse colinergice, la fel ca şi fibrele postganglionare corespunzătoare
4. spre deosebire de cele din nervii splanhnici, fac sinapsă în ganglioni extranevraxiali
18.Tractul optic şi cel olfactiv prezintă următoarele caracteristici comune:
1. sunt formaţi din axoni ai deutoneuronilor
2. au proiecţie corticală în paleocortex
3. emit colaterale către sistemul reticulat ascendent activator
4. au un traiect intracranian format din trei neuroni
19.În ariile somestezice se elaborează senzaţii care permit stabilirea:
1. formei şi dimensiunilor unui corp
2. intensităţii şi amplitudinii unui sunet
3. diferenţelor de temperatură dintre obiecte
4. texturii şi culorii unui obiect
20.Fusul neuromuscular:
1. ca şi muşchiul scheletic, are fibre musculare cu numeroşi nuclei
2. spre deosebire de corpusculul tendinos Golgi, poate avea conexiuni cu ganglionii spinali
3. ca şi corpusculii Ruffini, intră în categoría proprioreceptorilor
4. spre deosebire de fibrele musculare extrafusale, are sinapse colinergice
21.Retina:
1. este străbătută de razele de lumină dinspre stratul intern spre cel extern
2. conţine atât protoneuronul, cât şi deutoneuronul căii vizuale
3. are celule receptoare ce conţin pigmenţi fotosensibili în membrana celulară
4. conţine celule fotosensibile în toate zonele sale
22.Din nucleii vestibulari pleacă fibre prin:
1. fasciculul vestibulo-spinal – spre cordoanele posterioare
2. fasciculul vestibulo-cerebelos – spre lobul floculo-nodular
3. fasciculul vestibulo-nuclear – spre nucleii pontini III, IV, VI
4. fasciculul vestibulo-talamic – pentru sinapsă cu al III-lea neuron al căii
 23.În condiţii de frig sau stres creşte secreţia de:
1. parathormon
2. insulină
3. aldosteron
4. triiodotironină

1. Insulina stimulează:
A. glicoliza în muşchi
B. gluconeogeneza
C. lipoliza în ţesutul adipos
D. proteoliza în ficat
2. Corpi celulari ai unor protoneuroni ai căii gustative se află în:
A. nucleul solitar din bulbul rahidian
B. ganglionul de pe traseul nervului VII
C. papilele gustative de pe faţa dorsală a limbii
D. ganglionii spinali ai nervilor cervicali
3. Analizatorul olfactiv se caracterizează prin:
A. gruparea în mănunchiuri a axonilor protoneuronilor, care traversează osul sfenoid
B. localizarea receptorilor olfactivi printre celule epiteliale de susţinere
C. formarea senzaţiei caracteristice în lobul temporal, pe faţa laterală
D. conducerea impulsurilor nervoase prin neuroni unipolari și multipolari
4. Crestele ampulare:
A. pot fi stimulate de încetinirea mişcărilor de rotaţie ale capului
B. sunt receptori ai echilibrului static şi ai acceleraţiei liniare
C. prezintă o membrană gelatinoasă cu numeroase otolite
D. conţin celule de susţinere prevăzute cu cili la polul apical

5. Pancreasul endocrin:
A. conţine două tipuri de celule care secretă trei hormoni
B. secretă hormoni de natură polipeptidică, ca și hipofiza
C. este situat superior și lateral faţă de glandele suprarenale
D. produce un hormon care stimulează metabolismul bazal

6. Maculele ca și crestele ampulare sunt:

A. localizate în vestibulul membranos
B. stimulate în condiţii statice și dinamice
C. alcătuite din celule senzoriale ciliate și neciliate
D. organe vestibulare scăldate de endolimfă
7. Porţiunea centrală a fibrelor cu sac nuclear poate să fie inervată de:
A. terminaţii nervoase senzitive secundare cu viteză mare de conducere
B. fibre somatosenzitive din ganglionul trigeminal
C. prelungiri celulipete ale neuronilor viscerosenzitivi din ganglionul spinal
D. axoni ai neuronilor din dispozitivul somatomotor
8. Calea olfactivă are următoarele caracteristici:
A. receptorii sunt reprezentaţi de celulele bazale ale mucoasei olfactive
B. axonii celulelor mitrale străbat lama ciuruită a etmoidului
C. cilii olfactivi pătrund în mucusul secretat de celulele de susţinere
D. unii axoni ai deutoneuronilor ajung în nucleul amigdalian

9. Sinapsele colinergice:
A. asigură transmiterea bidirecţională a impulsurilor în cadrul plăcilor motorii
B. intervin în realizarea acomodării pentru vederea obiectelor apropiate
C. favorizează micţiunea prin contracţia sfincterului vezical intern
D. determină scăderea forţei de contracţie a celulelor miocardice
31. Identificaţi asocierile corecte dintre următorii nervi cranieni şi particularităţi ale acestora:
1. glosofaringieni – determină secreţie salivară apoasă
2. faciali – au fibre care se distribuie în regiunile zigomatică şi mandibulară
3. oculomotori – determină contracţia muşchilor circulari ciliari
4. vagi – au fibre care se distribuie la inimă, ficat, stomac şi vezica urinară

32. Sunt efecte ale stimulării SNV parasimpatic:

1. contracţia muşchiului constrictor pupilar
2. scăderea forţei de contracţie a miocardului
3. relaxarea sfincterelui vezical intern
stimularea glicogenolizei hepatice
36. Nervii cranieni VII şi IX au următoarele caracteristici comune:
1. conţin fibre visceromotorii distribuite unor glande anexe ale tubului digestiv
2. conduc informaţii pentru formarea de senzaţii în girusului postcentral
3. inervează grupe de muşchi striaţi de la nivelul extremităţii cefalice
4. sunt nervi micşti, având fibre senzoriale, motorii şi preganglionare simpatice
38. Eferenţa parasimpatică se deosebeşte de eferenţa simpatică prin:
1. fibre postganglionare amielinice mai scurte
2. foloseşte calea nervilor III, V, VII, IX şi X
3. staţie în ganglioni vegetativi intramurali
4. sinapsă colinergică în ganglionii vegetativi

39. La nivelul căii optice se desprind colaterale care ajung direct sau indirect la:
1. coliculii inferiori, centri ai reflexului de orientare vizuală
2. centrii mezencefalici care reglează diametrul pupilar
3. celulele secretoare de melanină din glanda pineală
4. centrii hipotalamici implicaţi în reglarea ritmului nictemeral

40. Celulele cu con, spre deosebire de celulele cu bastonaş:

1. au un prag de excitabilitate mai ridicat
2. conţin un pigment în porţiunea lor periferică
3. sunt prezente în foveea centralis
4. trimit prelungiri spre celulele pigmentare

41. Identificaţi enunţurile corecte referitoare la fusurile neuromusculare:

1. sunt inervate senzitiv de prelungiri dendritice mielinizate
2. detectează modificări de lungime ale muşchiului striat
3. au inervaţia motorie asigurată de neuroni din măduva spinării
4. sunt responsabile de iniţierea reflexelor miotatice
42. Identificaţi asocierea corectă dintre următorii receptori cutanaţi şi caracteristicile lor:
1. corpusculii Meissner – se găsesc în derm; sunt stimulaţi de atingeri puternice
2. corpusculii Ruffini – se găsesc în derm; sunt stimulaţi de mişcări rapide, slabe
3. corpusculii Pacini – se găsesc în derm; recepţionează tracţiuni şi deformaţii
4. discurile Merkel – recepţionează atingeri; se adaptează lent şi parţial

43. Procesul de fuzionare a imaginilor de pe cele două retine:

1. începe la nivelul corpilor geniculaţi mediali
2. are loc dacă imaginile se formează în puncte corespondente
3. determină incapacitatea de a vedea în profunzime
4. se produce pe scoarţă, rezultând imaginea unică a obiectului privit

44. La contactul dintre substanţele sapide şi celulele receptoare gustative are loc:
1. închiderea canalelor ionice pentru Na+
2. depolarizarea celulelor receptoare
3. pătrunderea ionilor de K+ în celula receptoare
4. apariţia potenţialului de receptor

45. Stimularea SNV simpatic determină la nivelul sistemului digestiv:

1. secreţie salivară redusă, cu conţinut enzimatic crescut
2. contracţia splinei și a ficatului
3. scăderea tonusului și motilităţii gastrice
4. stimularea secreţiei glandelor intestinale

46. În axonii mielinizaţi depolarizarea poate apărea la nivelul:

1. tecii de mielină
2. butonilor terminali
3. tecii Henle
4. nodurilor Ranvier

47. La nivelul bulbului rahidian întâlnim:

1. nucleul solitar - de origine pentru fibrele senzoriale gustative
2. olivele - mărginite medial de originea aparentă a nervilor cranieni IX, X și XI
3. decusaţia piramidală - încrucișarea fibrelelor fasciculului corticospinal anterior
4. nucleul dorsal - de origine pentru fibrele parasimpatice care inervează rinichiul

48. In timpul pantei descendente a potenţialului de acţiune neuronal are loc:

1. modificarea potenţialului membranar de la +35 mV/+40 mV la valoarea de repaus
2. deschiderea canalelor voltaj-dependente pentru Na+, în prezenţa stimulului
3. scăderea permeabilităţii membranei pentru Na + prin închiderea unor canale
4. intrarea în activitate a pompelor de Na+/K+ care vor depolariza membrana

49. Calea sensibilităţilor proprioceptive are sinapse în:

1. măduva spinării
2. talamus
3. bulbul rahidian
4. scoarţa cerebrală
58. Când ochiul priveşte la o distanţă mai mare de 6 m:
1. muşchiul ciliar circular se contractă
2. raza de curbură a cristalinului creşte
3. tensiunea din cristaloidă scade
 4. puterea de convergenţă a cristalinului scade

59. Potenţialul de acţiune din fibra miocardică:

1. are o valoare negativă
2. prezintă o fază de depolarizare foarte scurtă
3. are o durată comparabilă cu cel neuronal
4. include o perioadă de repolarizare lunga

60. Calea vizuală și calea auditivă au în comun următoarele caracteristici:

1. conţin neuroni cu localizare mezencefalică
2. prezintă nervi care aparţin trunchiului cerebral
3. preiau impulsuri de la receptori de origine epitelială
au sinapse interneuronale la nivelul metatalamusului