Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PREFA}| …………………………………………………….. 9
CUV+NT INTRODUCTIV…………………………………… 10
3
CAP. 6. Sistemul meridianelor [i “micul” [i
“marele circuit ceresc” …………………………………………. 92
4
CAP. 20. Tratarea corect\ a maestrului ………………………… 214
CAP. 22. „Un g=nd poart\ cele zece mii de g=nduri” ………….. 225
5
Exerci]iu pentru modific\ri patologice maligne
[i alte boli rare …………………………………………… 317
6
CAP. 30. Scurt istoric al practicilor reunite sub
denumirea Qigong-ului ………………………………………….. 360
7
Aceast\ carte reprezint\ un omagiu adus mae[trilor>
Di Yu Ming
8
Prefa]\
9
CUV+NT INTRODUCTIV
10
z\c\minte naturale - capacitatea de penetrare a privirii (prin obiecte [i
persoane), capacitatea de a auzi sunete de la o distan]\ foarte mare,
capacitatea de a vedea ;n timp (;n trecut sau ;n viitor), capacitatea de a aduce
obiecte dintr-un loc ;ntr-altul, care se afl\ la o distan]\ foarte mare - ele
dispar de undeva [i apar simultan altundeva -, capacitatea de levitare, cea de
a se deplasa levit=nd, capacitatea de a trece prin zid, de a citi g=ndurile
celorlal]i, etc.).
{i toate acestea ar putea evolua, merg=nd pe drumul descris de
clasicii chinezi prin cuv=ntul Cale (Tao).
Cine nu [i ar dori pentru copiii s\i o astfel de ;nv\]\tur\?
Cresc=nd, ace[tia ar urma Calea [i morala ei. Indiferent de
capacit\]ile pe care le-ar avea, ei ar [ti c\ „dincolo de mun]i se ;nal]\ al]i
mun]i”, ar ;n]elege sensul evolu]iei de la „Nimicul Absolut” (Wuji) la
„Supremul Absolut” (Taiji), ar pune morala (de) pe primul loc.
Acesta este drumul descris de practicile energetice tradi]ionale
chineze[ti, cunoscute sub numele de Qigong, [i poate fi urmat de oricine,
indiferent de v=rst\, sex sau ras\>
11
INTRODUCERE :N PRACTICILE
ENERGETICE TRADI}IONALE
CHINEZE{TI
12
:n trecut nu exista ideea general\ de Qigong. De fapt, acest termen
este relativ recent. Din cele mai vechi timpuri au ap\rut diferite denumiri
pentru practicile care au fost reunite actualmente ;n domeniul larg al
Qigong-ului. Dintre ele, cele mai importante sunt>
13
:n capitolul „Sensul natural - sensul invers” al „C\r]ii complete
despre via]\”, ap\rut\ ;n anul 1615, ;n perioada dinastiei Ming, se fac
urm\toarele descrieri>
:n celebrul „Tratat asupra c\ii [i virtu]ii” (Dao de jing) al lui Lao Zi,
se spune>
„Dao este p\rintele Unului, din Unu purcede Doi, din Doi Trei, Trei
d\ na[tere celor zece mii de fiin]e, cele zece mii de fiin]e se sprijin\ pe Yin
;mbr\]i[=ndu-l ;n acela[i timp pe Yang, ele sunt pline de energie (qi) [i
formeaz\ armonia”.
14
„Forma devine esen]\ (jing), esen]a se transform\ ;n energie (qi),
energia ;n spirit (shen), iar spiritul se ;ntoarce ;n vid (xu)” - Acesta este
sensul invers, pe care practicantul de Qigong trebuie s\-1 parcurg\,
ajung=nd la starea de Buddha, de iluminat, de nemuritor.
15
Drept urmare, av=nd ;n vedere [i ultimele dou\ etape>
16
La prima vedere, prezentarea de mai sus atrage aten]ia prin accentul
deosebit pus pe „con[tiin]\”, [i pe „semnalele” - „informa]iile” -
„substan]ele” cu putere foarte mare pe care omul le ;nmagazineaz\ [i le
poate apoi elibera ;ntr-o anumit\ stare. :n accep]iunea Qigong-ului,
„con[tiin]a” are mai multe niveluri. Primele cinci sunt cele ce ]in de
con[tient. Nivelul 6 este subcon[tientul, nivelul 7 este o con[tiin]\ cu puteri
foarte mari, iar cel de-al 8-lea nivel este cel ;n care s-au acumulat toate
informa]iile ;ntregii experien]e, a ;ntregii practici, a ;n]elepciunii dob=ndite
;n cursul procesului de dezvoltare a omului (de-a lungul tuturor vie]ilor pe
care le-a tr\it). Accesul la aceste profunzimi ale con[tiin]ei duce la
posibilitatea de a controla procesele din interiorul corpului, de a vindeca
bolile [i de a men]ine s\n\tatea. Totodat\ ;[i fac apari]ia numeroase
capacit\]i ie[ite din comun, proces ce a fost descris destul de clar de
maestrul Yan Xin>
17
Sc\z=nd func]iile de consum, ;n mod natural vor cre[te cele de
stocare. Presupun=nd c\ vor sc\dea func]iile de consum [i vor cre[te cele de
acumulare, va apare un surplus de „putere”, care va fi [i el stocat. C=nd se
ajunge la o anumit\ cantitate a puterii acumulate se face un salt de la
schimb\ri cantitative la schimb\ri calitative. Dac\ puterile latente se unesc
cu cele acumulate de propriul corp, atunci ac]ion=nd ;mpreun\, ;ncepe
procesul de descoperire a capacit\]ilor deosebite ale omului.”
18
la cap”, vei fi imediat con[tient c\ e[ti pe punctul de a te ;nfuria. :n mod
similar vei putea sim]i triste]ea, melancolia, ;ngrijorarea, teama sau spaima.
:n toate aceste situa]ii, ;n func]ie de momentul ;n care vei percepe
modificarea st\rii interioare vei avea diferite solu]ii pentru a putea r\m=ne
lini[tit [i ;mp\cat.
Prin exersarea formelor energetice, incon[tientul iese c\tre suprafa]\
[i ne ajut\ s\ ne dezvolt\m capacitatea de ;n]elegere ce se afl\ dincolo de
con[tient, de minte. Drept urmare practicantul parcurge un proces de
desc\tu[are a ;n]elepciunii, de transformare a con[tiin]ei.
Exist\ persoane ce se nasc av=nd capacit\]i deosebite, altora acestea
le apar ;n mod aleator. Qigong-ul ofer\ o metod\ prin care fiecare poate
s\-[i descopere capacit\]ile pe care le are [i s\ le foloseasc\ ;n mod
benefic. Sunt capacit\]i pe care le posed\ toat\ lumea (cum ar fi cea de a
emite energie, de a vizualiza aura, de a sim]i cu palma por]iunile bolnave din
propriul corp sau din cel al altor persoane, etc.), numai c\ ele sunt
necultivate. Exist\ ;ns\ [i capacit\]i care apar numai unui procent foarte mic
de oameni (de exemplu> „deschiderea ochiului pineal” - ;n acest moment
po]i s\-]i vizualizezi propriile organe interne c=t [i pe cele ale celor din jur,
de asemenea ajungi s\ vezi dincolo de timp [i spa]iu, capacitatea de a citi
g=ndurile celorlal]i, etc.). Se pare ;ns\ c\ omul are foarte multe capacit\]i.
De aceea se [i spune c\ nu este important nivelul atins ;n practic\< indiferent
de „puterile” care ;]i apar ;ntotdeauna vor exista altele [i mai mari. Ceea ce
primeaz\ cu adev\rat este morala!
19
TREI PERSONALIT|}I ALE
QIGONG-ULUI>
YAN XIN
DI YU MING
20
Maestrul YAN XIN
„:n China exist\ maxim zece oameni de talia lui Yan Xin, . . . ,
majoritatea acestora tr\ind ;n mun]i”.
21
:n realitate, ceea ce a atras admira]ia [i aprecierea tuturor este
gongfu-ul s\u profund (termenul gongfu desemneaz\ munca depus\ de
cineva, c=t [i rezultatele ob]inute ;n urma perseveren]ei< acest cuv=nt este
folosit ;n orice domeniu> buc\t\rie, caligrafie, arte mar]iale, activitate
[tiin]ific\, etc. Din p\cate, el este cunoscut ;n Occident numai pentru lumea
artelor mar]iale, care au [i fost uneori gre[it denumite prin acest termen).
Din m\sur\torile efectuate de un colectiv de zece oameni de [tiin]\
de la Universitatea Qinghua, a reie[it c\ atunci c=nd maestrul Yan Xin ]ine
un curs, el emite energie pe o raz\ de aproximativ dou\ mii de kilometri. Pe
toat\ aceast\ suprafa]\ apar efectele specifice ce survin ;n cazul emisiei de
energie (qi). Speciali[tii de la Universitatea Qinghua au urm\rit ;n mod
deosebit schimb\rile ce au intervenit la nivel molecular, ;n timpul efectu\rii
experimentelor (vezi Capitolul> Qigong-ul reflectat ;n experimentele
[tiin]ifice).
Varietatea cazurilor vindecate (de la o simpl\ r\ceal\ p=n\ la fracturi
evidente) a determinat organizarea unor conferin]e ;n care maestrul Yan Xin
a explicat pe larg mecanismul de ac]iune al acestor practici. Metoda folosit\
este aceea de „purtare ;n tehnic\” (daigong). Iat\ cum a fost ea descris\
chiar de c\tre maestrul Yan Xin>
22
furnic\turi, sau de greutate sau de plutire, de m\rire sau de mic[orare, de
stabilitate, sau de cufundare, sau de temperatur\, sau au senza]ia de
ame]eal\, sau de vom\, sau de tuse, unii ;ncep s\ leviteze sau ;[i pierd
cuno[tin]a, uneori apar raze de lumin\ sau zgomote ;n jurul corpului lor.
23
Un alt aspect se refer\ la faptul c\ ;n momentul ;n care ]in cursurile
de „purtare ;n tehnic\” predau [i metode concrete de exersare, cer=nd
asisten]ei ca din c=nd ;n c=nd s\ men]in\ anumite pozi]ii sau s\-[i
coordoneze activitatea mental\ conform cu cerin]ele formelor pe care le
practic\. :n momentul ;n care eu m\ aflu ;ntr-o stare particular\ [i predau
metodele, punctele esen]iale [i secretele succesului ;n exersarea unor
tehnici, iar asisten]a exerseaz\, se ajunge la rezultate cu mult superioare
celor ce s-ar ob]ine ;n cazul ;n care oricine din asisten]\ ar citi toate
acestea dintr-o carte.
24
Maestrul ZHANG HONG BAO
Unul dintre „cei zece oameni de talia lui Yan Xin” este [i maestrul
Zhang Hong Bao.
De[i foarte t=n\r, nivelul atins ;n practic\ de Zhang Hong Bao este
comparabil cu cel al vechilor mae[trii. {coala fondat\ de maestrul Zhang a
cunoscut o dezvoltare deosebit\, ;ncep=nd cu anul 1987. P=n\ de cur=nd,
numai ;n China existau peste 16 milioane de practican]i ;nregistra]i. Ea a
culminat cu fondarea unui Institut de Qigong (chinezo – american), la
Beijing.
25
:n predare, metoda folosit\ de maestrul Zhang [i de discipolii s\i se
bazeaz\ de asemenea pe „purtarea ;n tehnic\”. :n mod particular ;ns\,
accentul nu este pus pe apari]ia mi[c\rilor involuntare (care se ;nt=lnesc la
maestrul Yan Xin), ci se folose[te emiterea de energie pentru a transmite
unele capacit\]i cursan]ilor, c=t [i pentru a-i ajuta s\ avanseze ;n practic\.
26
Maestrul DI YU MING
27
Actualmente, ;n ;ntreaga lume exist\ c=teva zeci de milioane de
practican]i ai acestor forme.
28
Participan]ii la unul dintre cursurile maestrului Di Yu Ming a[tept=nd gra]ia
maestrului
29
Referitor la Formele Ilumin\rii, maestrul Di Yu Ming a spus>
30
înainte de a-]i conferi mai multe merite, pentru a confirma faptul c\ mintea
[i inima ta r\mân blânde, calme, pa[nice [i sincere.
...
1
Ace[tia sunt denumi]i ;n tradi]ia chinez\ prin termenul de ”Fo” – Buddha [i ”Pusa” -
Boddhisattva
31
PRINCIPII {I MECANISME ALE
PRACTICILOR ENERGETICE
32
NOU| MECANISME DE AC}IUNE A
QIGONG-ULUI ASUPRA CORPULUI
UMAN
33
7) Reglarea temperaturii centrale [i periferice a corpului
8) Reglarea poten]ialului electric la nivelul pielii [i modificarea
impedan]ei corpului
9) Perfec]ionarea [i reglarea activit\]ii sistemului imunitar
34
1) PERFEC}IONAREA {I REGLAREA ACTIVIT|}II
SISTEMULUI NERVOS
35
Av=nd ;n vedere cele prezentate anterior, putem deduce c\ Qigong-
ul este de mare ajutor elevilor [i studen]ilor, f\c=ndu-le posibil\ atingerea
unor performan]e deosebite, [i nu mai pu]in oamenilor de [tiin]\, c\rora le
poate m\ri capacitatea de concentrare [i clarviziunea.
Prin studii neurologice efectuate pe diferi]i subiec]i practican]i de
Qigong a fost observat faptul c\ electroencefalograma ;nregistrat\ ;n timpul
exers\rii are acela[i aspect cu aceea a unui copil, indiferent de v=rsta
practicantului respectiv.
Astfel, graficul ob]inut ;n starea caracteristic\ Qigong-ului prezint\
unde de amplitudine mai mare [i cu ritm mai lent (frecven]a este mai
mic\). :n mod obi[nuit, pentru adul]i electroencefalograma nu are acest
aspect, similar cu cel al copilului, nici ;n somn, nici ;n cazul desf\[ur\rii vre-
unui alt tip de activitate.
Qigong-ul este deci o metod\ ideal\ de exersare a creierului,
duc=nd la „desc\tu[area ;n]elepciunii”. El poate regla, de asemenea, [i
activitatea nervoas\ ;n afara axului cerebrospinal, ac]ion=nd la nivelul
sistemului nervos vegetativ (de exemplu, reduce activitatea sistemului
nervos vegetativ simpatic). Pe aceast\ cale se realizeaz\ un control al
fiziologiei organelor interne ;n ansamblu.
De aceea, oamenii care sufer\ de diverse boli, ;ncep=nd cu cele
mentale (psihoze, nevroze, depresii nervoase) [i termin=nd cu diferite
afec]iuni ale organelor interne, pot practica Qigong-ul [i rezultatele care nu
vor ;nt=rzia s\ apar\ vor fi mai mult dec=t mul]umitoare.
:n alt\ ordine de idei, prin tehnica angiografiei s-a descoperit c\ ;n
starea caracteristic\ Qigong-ului circula]ia sanguin\ la nivel cerebral este
mult ;mbun\t\]it\ ;n zona frun]ii, ;n straturile mai profunde. Regiunea
respectiv\ coincide localiz\rii „c=mpului de cinabru superior” sau celui „de-
al treilea ochi”. Stimularea acestei zone este cea care duce la diferite
capacit\]i deosebite. Despre func]iile acestui „al treilea ochi” se cunosc p=n\
;n prezent destul de pu]ine lucruri. Cert este ;ns\ faptul c\ prin „deschiderea”
sa, unele persoane pot s\ vad\ prin obiecte, pot privi chiar organele interne
din propriul corp sau din cele ale altora, pot muta obiecte f\r\ s\ le ating\,
[.a.m.d.
Studiul fiziologiei sistemului nervos a demonstrat existen]a unei st\ri
de inhibi]ie protectoare a cortexului cerebral, un fel de repaus al activit\]ii
corticale, ca apare la practicantul de Qigong ;n timpul exers\rii.
Se spune c\ ;n mod obi[nuit, pe parcursul a 24 de ore, scoar]a
cerebral\ intr\ ;n aceast\ stare pe un timp de numai 14 – 16 secunde. Cu alte
cuvinte, chiar dac\ omul doarme toat\ ziua, creierul s\u nu se odihne[te cu
adev\rat dec=t 14 – 16 secunde. Durata de repaus poate fi m\rit\ prin
practicarea exerci]iilor de Qigong. A[a se explic\ faptul c\, de[i maestrul
36
Hai Deng nu a dormit timp de 60 de ani, el s-a bucurat de o s\n\tate
perfect\.
Din cele men]ionate reiese evident c\ practicarea Qigong-ului
activeaz\ neuronii din creier care ;n mod obi[nuit nu sunt folosi]i, at=t
prin ;mbun\t\]irea circula]iei sanguine c=t [i prin stimularea activit\]ii
bioelectrice a celulelor aflate ;n straturile profunde. Acest lucru nu poate fi
ob]inut prin nici o alt\ metod\ de antrenament.
Cresc=nd capacitatea creierului, pe de o parte se realizeaz\ un reglaj
general ;n organism, prin intermediul sistemului nervos central [i al
sistemului nervos vegetativ, iar pe de alt\ parte apar acele capacit\]i
deosebite ale omului [i se produce ceea ce ini]ia]ii numesc „desc\tu[area
;n]elepciunii”.
37
2) PERFEC}IONAREA {I REGLAREA ACTIVIT|}II
SISTEMULUI CIRCULATOR
38
Prin Qigong se poate ac]iona nu numai asupra aparatului circulator,
ci [i asupra compozi]iei s=ngelui. Atunci c=nd o persoan\ exerseaz\ sau intr\
;n contact cu un maestru de Qigong, se poate produce o cre[tere a num\rului
celulelor sanguine.
:n ziarul „Lumina” (Guangming Ribao) a ap\rut la un moment dat
un articol intitulat „Qigong-ul nu este ;n contradic]ie cu [tiin]a”, care
prezenta rezultatele unor experimente efectuate la un Institut de Cercetare
din provincia Zhejiang. Tema principal\ este legat\ de evolu]ia num\rului
celulelor sanguine ;n corpul unor bolnavi trata]i prin Qigong. Astfel, dup\ se
maestrul respectiv emitea energie pentru a-i trata pe cei bolnavi, num\rul
celulelor sanguine ale celor suferinzi cre[tea, procesul continu;ndu-se o
perioad\ de timp [i dup\ ;ntreruperea emisiei energetice. Simultan s-a
observat c\ num\rul celulelor sanguine din corpul maestrului care aplica
tratamentul, sc\dea.
De ce apare acest fenomen? Printr-o emisie energetic\ puternic\ spre
organismul uman, ;n acesta se ob]ine o ;mbun\t\]ire a func]iei
hematopoetice a m\duvei osoase, cresc=nd num\rul elementelor figurate
sanguine. Cre[terea se men]ine [i dup\ terminarea [edin]ei de Qigong.
Maestrul consum\ ;ns\ pentru emisia de energie o cantitate foarte mare de
„putere”, de Zhen Qi (energie adev\rat\), iar ;n organismul s\u acest lucru
se traduce prin sc\derea num\rului de celule sanguine. Ele vor fi ref\cute
ulterior, treptat – treptat, prin practic\.
Un alt aspect important ce a fost studiat este cel legat de concentra]ia
unor microelemente ;n s=nge [i, ;n func]ie de aceasta, de modul ;n care
Qigong-ul poate prelungi tinere]ea [i via]a.
Nu exist\ nici o leg\tur\ ;ntre cantitatea de substan]e nutritive din
s=nge sau num\rul elementelor figurate [i longevitate, la omul s\n\tos ele
fiind relativ constante, de la tinere]e p=n\ la b\tr=ne]e.
Pentru microelemente situa]ia este ;ns\ cu totul alta> ele sunt mult
mai reduse (din punct de vedere cantitativ) ;n s=ngele persoanelor ;n v=rst\
dec=t ;n cel al tinerilor. Din cele 14 microelemente esen]iale din organism,
zincul este cel mai important. Prin practicarea Qigong-ului sau prin recep]ia
energiei emise de un maestru de Qigong, concentra]ia de zinc din s=nge
cre[te. Zincul este o coenzim\ foarte important\, el regl=nd activitatea unor
enzime din corp, fiind deci un factor esen]ial pentru desf\[urarea proceselor
metabolice. Cre[terea con]inutului de zinc din organism accelereaz\
metabolismul, duc=nd la vindecarea unor afec]iuni, la prelungirea tinere]ii,
la atingerea longevit\]ii.
39
3) PERFEC}IONAREA {I REGLAREA ACTIVIT|}II
SISTEMULUI RESPIRATOR
40
primit. Eu am ac]ionat asupra ta, cresc=ndu-]i capacitatea de absorb]ie a
oxigenului, astfel ;nc=t s\-]i fie suficient\ o cantitate mai mic\. Nu aveai
oricum nevoie de tub, ;n mediu exist\ destul oxigen. Dac\ nu po]i folosi un
lucru, degeaba iei o cantitate oric=t de mare din el!”
41
4) PERFEC}IONAREA {I REGLAREA ACTIVIT|}II
SISTEMULUI DIGESTIV
42
oameni, acela[i lucru este valabil [i pentru ap\. Exist\ persoane care nu au
nevoie s\ bea ap\, ele men]in=ndu-[i umiditatea constant\ ;n corp prin
schimburi la nivelul pielii.
Toate par greu de crezut, chiar greu de imaginat pentru oamenii care
nu au p\truns sensul ad=nc al acestor lucruri< totu[i ele au o baz\ real\. Prin
practica Qigong-ului sunt posibile multe astfel de „minuni”.
Natura a creat totul cu foarte mare rezerv\. Chiar [i persoanele care
nu sunt practicante de Qigong pot rezista f\r\ s\ m\n=nce trei, cinci, [apte,
dou\zeci de zile sau chiar mai mult. Cei antrena]i ajung prin post la ;nt\rirea
[i purificarea organismului, la stabilizarea mentalului.
Omul consum\ totdeauna mult mai mult\ hran\ dec=t are nevoie.
Cheltuie foarte mult\ energie ;n procesul diger\rii unui volum prea mare de
alimente. Ceea ce ar fi de dorit ar fi ca aportul s\ fie minim, iar eficien]a cu
care este folosit s\ fie maxim\. Prin practica Qigong-ului se poate aduce
sistemul digestiv la acest nivel de „func]ionare ideal\”, permi]=nd
organismului s\ intre ;ntr-o form\ propice apari]iei unor capacit\]i deosebite.
43
5) PERFEC}IONAREA {I REGLAREA ACTIVIT|}II
SISTEMULUI ENDOCRIN
44
Practica Qigong-ului ;l ajut\ pe om s\ se ;ns\n\to[easc\, f\r\
nici un fel de efect secundar nedorit, organismul fiind reglat astfel ;nc=t
s\ func]ioneze ;ntr-un mod ideal.
La v=rsta de 14 – 18 ani, tinerele fete cunosc o perioad\ mai dificil\
;n dezvoltarea lor. Schimb\rile care se petrec ;n organism sunt foarte
profunde [i ele se leag\ de instalarea ciclului menstrual. Acum apar tulbur\ri
mai mult sau mai pu]in grave, care pot fi ;ns\ evitate prin practicarea
Qigong-ului de c\tre fata respectiv\ sau de c\tre p\rin]ii ei.
Se spune c\ Qigong-ul prelunge[te tinere]ea> at=t timp c=t ;n
organism sunt secreta]i hormonii care ;n mod normal exist\ la organismele
tinere, bine;n]eles c\ tinere]ea va fi prelungit\.
45
6) COORDONAREA {I INFLUEN}AREA
TRANSFORM|RILOR CE AU LOC LA NIVELUL
SISTEMELOR MUSCULAR {I OSOS
46
„Nu-i nici o problem\”, mi-a r\spuns femeia, iar eu i-am atras din
nou aten]ia>
„Trebuie s\ faci exact ceea ce-]i voi spune!”
„Bine”, a zis femeia.
„Am s\ te examinez, dar mai ;nt;i trebuie s\ ie[i pu]in pe strad\ s\ te
plimbi, s\ alergi. Apoi ;ntoarce-te s\ te vindec. Po]i s\ mergi?”
„Da”, apoi ea a ie[it. Era sear\ [i purta o pereche de pantofi cu tocuri
de ;n\l]ime medie. So]ului ei i-a fost team\ c\ s-ar putea s\ cad\, ;ns\ eu i-
am spus>
„Nu te mai g=ndi la asta!”
Dup\ 20 – 30 de minute femeia s-a ;ntors alerg=nd. Era foarte
fericit\ [i, pe m\sur\ ce alerga, era din ce ;n ce mai relaxat\. V\z=nd-o c\ se
;ntoarce, so]ul ei i-a strigat>
„Opre[te-te! Stai jos! Stai repede jos! Mi[c\-]i genunchii,vezi dac\
mai ai ceva sau nu!”
Imediat ce a rostit aceste cuvinte au [i ap\rut necazurile, din cauza
faptului c\ el nu a avut capacitate de ;n]elegere, nu a pus bine problema, [i o
parte din „semnalele” pe care le-am transmis s-au pierdut. Atunci i-am spus
din nou femeii s\ alerge, [i nu pentru a o pedepsi, ci pentru a-i trimite iar\[i
anumite „semnale”. :n jum\tatea de or\ ce a urmat acestui incident, b\rbatul
nu a mai scos nici un cuv=nt, iar c=nd so]ia sa s-a ;ntors era complet
vindecat\.
Am ;nt=lnit odat\ o fat\ care la na[tere avusese o problem\ la
coloana vertebral\, ce trecuse neobservat\ de c\tre medici [i deci r\m\sese
netratat\ corespunz\tor. Acum copilul ajunsese s\ aib\ o form\ avansat\ de
scolioz\ de tip „S”. Tat\l ei m-a rugat s-o vindec. Ambii p\rin]i cuno[teau
metoda mea de tratament, [tiau c\ pot s\ ac]ionez asupra pacientului ;n
timpul unei conversa]ii banale sau de la distan]\. C=nd am ajuns la locuin]a
lor, omul m-a rugat s\ m\ uit la copil, ;ns\ nu a pomenit nimic despre
suferin]a ei. {tia c\ mie nu-mi place s\ se discute despre boal\, pentru c\ ;n
acel moment semnalul bolii este amplificat, devine foarte puternic [i
persoana ;n cauz\ cu greu mai poate fi vindecat\. I-am spus aproape imediat>
„Nu-i nici o problem\. E normal\!”
Mama fetei tocmai se preg\tea s\-mi vorbeasc\ despre afec]iunea
fetei, ;ns\ b\rbatul a oprit-o, spun=ndu-i>
„Du-te imediat [i uit\-te la coloana fiicei noastre. Dac\ doctorul Yan
Xin a spus c\ nu are nimic, atunci este sigur vindecat\!”
Femeia a descoperit spatele fetei [i a v\zut c\ era perfect drept.
Prin metodele din Qigong se poate ac]iona asupra oaselor,
„rearanj=ndu-le” atunci c=nd este nevoie. :n unele cazuri ;ns\, osatura se
47
modific\ ;n urma unei reac]ii de autoprotejare a organismului< ;n aceste
situa]ii nu se ia nici o m\sur\.
Qigong-ul are o mare influen]\ [i asupra sistemului muscular.
Exersarea practicilor interne (Nei Gong) are efecte mai puternice fa]\ de
artele mar]iale (Wushu). Practican]ii de Qigong au o putere neobi[nuit\ ;n
membre, mai ales ;n bra]e. La un anumit nivel ei pot folosi o for]\ de zece
ori mai mare fa]\ de aceea a unui practicant de arte mar]iale. Astfel se
explic\ faptul c\ la 80 de ani maestrul Hai Deng era deosebit de puternic. De
aceea, ;n]elep]ii din vechime spuneau>
48
7) REGLAREA TEMPERATURII CENTRALE {I
PERIFERICE A CORPULUI
49
8) REGLAREA POTEN}IALULUI ELECTRIC LA
NIVELUL PIELII {I MODIFICAREA IMPEDAN}EI
CORPULUI
50
modifica tensiunea curentului electric [i f\r\ contact direct, pur [i simplu
folosindu-mi aten]ia (g=ndurile).
Aceste experimente nu au leg\tur\ cu capacit\]ile deosebite, ci pur [i
simplu demonstreaz\ modalitatea de ac]iune a g=ndurilor asupra curentului
electric.
51
9) PERFEC}IONAREA {I REGLAREA ACTIVIT|}II
SISTEMULUI IMUNITAR
52
CELE ZECE PRINCIPII
FUNDAMENTALE ALE QIGONG-ULUI
1. Principiul relax\rii2
2
Aceste principii sunt prezentate ;n conformitate cu ;nv\]\tura maestrului Yan Xin
53
bine uneori s\ face]i c=teva mi[c\ri, s\ v\ bate]i u[or cu palmele por]iunile
tensionate, s\ respira]i profund de c=teva ori, s\ v\ sp\la]i pe fa]\ cu ap\
proasp\t\, s\ v\ uita]i la un peisaj frumos sau la o fotografie a unei persoane
dragi. :n acest fel, ve]i c\p\ta starea premerg\toare exers\rii [i ve]i putea
;ncepe s\ v\ relaxa]i. Nivelul metabolismului bazal al persoanelor care au
intrat ;ntr-o stare avansat\ de relaxare are o sc\dere evident\, func]iile de
consum se reduc, iar cele de acumulare cresc. :n aceast\ stare, puterile
omului aflate ;n stare latent\ ies cu u[urin]\ ;n exterior sau pot fi stimulate
foarte u[or.
2. Principiul regl\rii
54
fapt ;n fiecare dintre noi, iar stimularea [i manifestarea lor depinde de
hot\r=rea fiec\ruia de a practica. :n momentul ;n care te-ai decis s\ ;ncepi
exersarea este foarte posibil\ activarea unor „semnale” [i a unor puteri din
interiorul corpului, pe care nu le-ai folosit niciodat\ p=n\ atunci. Fiind
stimulate, ele sufer\ transform\ri [i ;[i fac apari]ia sub forma capacit\]ilor
deosebite.
55
5. Principiul mi[c\rilor direc]ionate ale moleculelor [i
electronilor ;n interiorul corpului
6. Principiul bio-entropiei
7. Principiul bioplasmei
56
- lumina ro[ie are capacitatea de penetrare (asem\n\toare
fluoroscopiei),
- lumina albastr\ are proprietatea de a vedea marea (oceanul) sau de
a penetra flora, de a penetra apele din re]eaua subteran\,
- lumina neagr\ poate vizualiza z\c\mintele de petrol [i de c\rbune<
- lumina galben\ poate vedea depozitele de cupru [i pe cele de aur,
etc.
- lumina gri (cenu[ie) poate vedea stelele.
Oamenii sunt foarte diferi]i, astfel ;nc=t [i capacit\]ile lor sunt foarte
diferite. Oamenii cu un anumit nivel ;n practic\ (cu un gongfu avansat) pot
emite lumin\ [i o pot [i aduce ;napoi. Puterea acestei lumini este relativ
mare, ea poate str\punge o]elul [i plumbul, ;ns\ ea nu face r\u (nu r\ne[te
oamenii), ea are proprietatea de a purta g=ndurile. Astfel, dac\ o asemenea
lumin\ p\trunde ;n corpul t\u [i apoi se ;ntoarce de unde a venit, bine;n]eles
c\ ea poate penetra organele tale interne. Omul poate emite lucruri cu o
putere foarte mare, aceasta fiind o func]ie a sa, o func]ie de consum. Dac\ nu
este exersat\ ea se pierde, principiul fiind asem\n\tor cu cel al sc\derii
producerii celulelor sanguine.
57
pentru c\ po]i sim]i ;n corpul t\u semnalele lor< po]i s\ [tii chiar [i ceea ce
g=ndesc ceilal]i. Dar bine;n]eles, nu to]i oamenii reu[esc aceste lucruri.”
58
copil, adult, ajunge la v=rsta medie [i la cea a b\tr=ne]ii. Un alt exemplu este
cel al perioadelor din timpul zilei ce au un efect asem\n\tor asupra omului<
exist\ teoria ziwu ce se refer\ la intervalele 23 - 1 [i respectiv 11 - 13, ;n
care are loc ;n interiorul corpului transformarea Yang-ului ;n Yin [i a Yin-
ului ;n Yang. Folosind acest principiu se consider\ c\ efectele ;n tratarea
unor afec]iuni sunt mult mai bune ;n cazul ;n care se administreaz\
medicamente sau se efectueaz\ acupunctura ;n anumite perioade ale
zilei. :ntr-un articol ap\rut ;n Fran]a ;n 1959, se specifica efectul sporit ;n
cazul folosirii acupuncturii ;n intervalul wu pentru tratarea pacien]ilor
bolnavi de inim\. Se [tie c\ nu este suficient s\ lua]i un medicament indicat
;n cazul unei anumite afec]iuni, trebuie s\-l lua]i [i la o anumit\ or\, astfel
rezultatele vor fi evident mai bune.
Practican]ii de Qigong pot influen]a ceasul biologic, exact a[a cum
ceasornicarul poate s\ fac\ un ceas s\ mearg\ mai ;ncet sau mai repede.
Exist\ oameni care practic\ Qigong-ul seara, intr=nd ;ntr-o stare avansat\ de
lini[te. Dup\ o perioad\, ce lor le-a p\rut doar o clip\, s-a [i luminat de ziu\.
Bodhidharma a stat ;n fa]a unui zid timp de nou\ ani de zile [i a meditat ;n
aceast\ pozi]ie. Pentru to]i ceilal]i au trecut cu adev\rat nou\ ani, pentru el
au trecut poate numai c=teva zile.
Maestrul Hai Deng de la templul Shaolin, nu a dormit ultimii 60 de
ani din via]\< de asemenea numero[i c\lug\ri daoi[ti nu au dormit perioade
;ndelungate din via]a lor. Toate acestea au o cert\ leg\tur\ cu reglarea
ceasului biologic.
Se face adesea urm\toarea compara]ie> cei care exerseaz\ Qigong
sunt asemenea celui care ia avionul pentru a ajunge la o destina]ie foarte
dep\rtat\, cei care nu practic\ se aseam\n\ cu un om care parcurge pe jos
toat\ aceast\ distan]\ imens\. Zbur=nd cu avionul ajungi ;n locul dorit ;n
c=teva ore, merg=nd pe jos ai ;ns\ nevoie de c=teva zile. To]i oamenii au
acest ceas biologic, c=t [i posibilitatea de a-l controla, dac\ o fac sau nu asta
depinde de fiecare ;n parte.
59
:n Qigong ;ns\, atunci c=nd vindecarea se bazeaz\ exclusiv pe
ac]iunea terapeutului, lucrurile sunt un pic diferite. Vindecarea bolilor cu
ajutorul unui maestru de Qigong presupune faptul c\ bolnavul nu trebuie s\
fie interesat de felul ;n care maestrul ;i vindec\ boala, de momentul de timp
;n care aceasta se ;nt=mpl\, e suficient ca bolnavul s\ ac]ioneze conform cu
cele spuse de maestru< scopul lor trebuie s\ fie acela[i. :n al doilea r=nd
exist\ procesul de reglare la nivel fiziologic. :n momentul ;n care scopul
declarat este acela[i, maestrul poate ac]iona asupra bolnavului, aceast\
ac]iune devenind eficient\. De-abia al treilea pas este cel al schimb\rii st\rii
suflete[ti. Boala este acum aproape vindecat\, pacientul este ;ntrebat cum se
simte, este pus s\ se ridice [i s\ mearg\.
60
Cum poate fi privit acest rezultat pozitiv? Femeia [i copilul erau
foarte sinceri ;n dorin]a lor [i, chiar dac\ nu au g\sit locuri [i au stat ;n
picioare, ei au respectat cerin]ele exers\rii, chiar [i pozi]ia palmelor
;ndreptate cu fa]a ;n sus. Exist\ ;ns\ [i oameni care vin la cursuri dar care nu
ascult\ cu aten]ie< uneori sunt aten]i, alteori las\ mintea s\ le zboare aiurea.
C=nd maestrul solicit\ cursan]ilor s\ ]in\ palmele ;ntr-un anumit fel
(de exemplu cu centrul ;ndreptat ;n sus), el face acest lucru pentru ca
semnalele pe care le transmite s\ amplifice c=mpul magnetic al
participan]ilor. Cei care nu procedeaz\ ;n acest mod vor primi semnale
foarte slabe. Aceasta ;nseamn\ nesincronizare, iar nesincronizarea nu
permite intrarea cu u[urin]\ ;n rezonan]\. Drept urmare, rezultatele vor fi
bune numai pentru elevul care se sincronizeaz\ cu maestrul, c=mpul
elctromagnetic al am=ndorura sincroniz=ndu-se, influen]=ndu-l pe elev [i
d=ndu-i o putere foarte mare. De aceea, Qigong-ul pune un accent deosebit
pe coordonare.
61
QIGONG-UL REFLECTAT :N
EXPERIMENTELE {TIIN}IFICE
62
Posibil.
Demonstra]ia maestrului a ;nceput ;nc\ ;nainte de pornirea
determin\rilor propriu-zise. Mai ;nt=i s-a ;ndreptat c\tre unul din aparatele
de ;nregistrare grafic\ a spectrelor moleculare si a mi[cat acul prin emisie de
energie, tras=nd diverse curbe. Apoi a f\cut acela[i lucru, dep\rt=ndu-se ;ns\
de aparat la o distan]\ mai mare de zece metri. Dup\ aceea s-a trecut la
;nregistr\rile propriu-zise.
Apa este principalul constituent al organismului uman, ea
reprezent=nd 65% din masa corpului adultului [i 90% din masa nou-
n\scutului. Ea nu numai c\ este mediul ;n care se petrec toate procesele
biochimice [i biofizice din organism, dar este [i un factor esen]ial ;n lan]ul
reac]iilor metabolice. „Apa informa]ional\” este un lichid cu propriet\]i
speciale, folosit ca remediu tradi]ional pentru efectul s\u curativ, privit de
c\tre unii ca fiind de-a dreptul miraculos.
Principiul spectroscopiei Raman se bazeaz\ pe urm\torul fenomen>
la iradierea unei probe cu laser, o parte din radia]iile emise ulterior de c\tre
aceasta au o frecven]\ diferit\ de cea a radia]iei absorbite, care depinde
exclusiv de structura substan]ei de cercetat. Fenomenul a fost observat de fi-
zicianul indian Raman, ;n anul 1928. :n prezent, spectroscopia Raman este
folosit\ pentru a studia diverse grup\ri intramoleculare, unele leg\turi
chimice, precum [i ;n determin\ri cantitative pentru amestecuri de substan]e.
Experimentele efectuate de grupul de cercet\tori ;mpreun\ cu
maestrul Yan Xin s-au desf\[urat la Centrul de analiz\ instrumental\ al
Universit\]ii Qinghua. Pentru a garanta stricte]ea determin\rilor [i
corectitudinea rezultatelor, nici maestrul, nici [eful grupului de cercetare nu
au participat la prepararea probelor.
Au fost supuse analizei dou\ loturi, fiecare con]in=nd dou\ sau trei
probe de ap\. Dup\ o prim\ ;nregistrare, lotul l a fost pus de-o parte, iar lotul
2 a fost dat maestrului. Acesta a ]inut ;n m=n\ vasele, le-a privit pu]in [i apoi
a spus> „Bine. Acum pute]i repeta analiza.” A fost ;nregistrat din nou
spectrul Raman pentru cele dou\ loturi de probe. Graficul ob]inut ;n cazul
apei netratate a r\mas neschimbat< probele care au fost supuse emisiei
energetice, con]in=nd „ap\ informa]ional\”, au avut un spectru Raman
evident modificat fa]\ de cel ini]ial. A ap\rut clar faptul c\ se petrecuser\
transform\ri la nivel molecular.
Ulterior a fost ini]iat un alt experiment> ;ntr-un vas cu pere]ii de cuar]
a fost pus un amestec de hidrogen [i monoxid de carbon. :n condi]ii
normale, cele dou\ gaze nu reac]ioneaz\. Pentru a se produce reac]ia este
nevoie de temperaturi foarte ridicate (arc electric), sau presiuni mari [i
catalizatori. :n vasul de reac]ie nu existau catalizatori, iar presiunea [i
temperatura erau cele ale mediului ambiant. Yan Xin a emis energie asupra
63
containerului timp de cinci minute, apoi i-a rugat pe colegii s\i s\ efectueze
o analiz\ prin spectroscopie ;n infraro[u a gazului din interior. Rezultatul
determin\rii a indicat prezen]a unui compus nou< deci reac]ia chimic\
avusese loc [i ea fusese indus\ doar prin emisie energetic\.
Pentru a valida reac]iile ob]inute, experimentele au fost repetate. De
data aceasta, maestrul a ac]ionat simultan asupra probelor de ap\ [i asupra
vasului cu amestecul de gaze, din afara laboratorului, de la o distan]\ de
[apte kilometri. Noile rezultate au fost o confirmare a celor ob]inute anterior.
S-au f\cut apoi acela[i tip de determin\ri pentru diferite substan]e>
solu]ii saline, solu]ii de glucoz\, antibiotice, etc. :n toate cazurile s-a
constatat c\, sub influen]a energiei emise de maestru se modific\ structura
molecular\, chiar [i atunci c=nd acesta ac]ioneaz\ de la o distan]\ de c=teva
zeci de kilometri. Ulterior s-a descoperit faptul c\ ;n momentul emiterii de
energie au loc modific\ri ;n structura materiei pe o raz\ de dou\ mii de
kilometri.
Unul dintre obiectivele acestui program de cercetare a fost [i
ob]inerea de date privind bazele moleculare ale mecanismelor terapiei prin
Qigong. :n acest scop s-a observat modul ;n care ac]ioneaz\ qi-ul emis
asupra macromoleculelor ce intr\ ;n alc\tuirea materiei vii.
:n februarie, 1987 a fost ini]iat un experiment prin care se studia
influen]a energiei emise prin Qigong asupra lipozomilor. Ace[tia sunt
ob]inu]i artificial, ;n laborator [i au o structur\ dublu stratificat\,
asem\n\toare membranelor celulare, dar mult mai simpl\. Yan Xin a fost
condus ;n alt\ camer\ de unde urma s\ ac]ioneze asupra probei. El a propus
;ns\ ca distan]a s\ fie mai mare, astfel ;nc=t membrii echipei de cercetare au
luat o ma[in\ [i s-au deplasat ;n afara Institutului, ajung=nd la o dep\rtare de
zece kilometri. :nregistr\rile spectrelor ;n vizibil [i ultraviolet ale probelor
au demonstrat faptul c\ sub influen]a qi-ului macromoleculele din structurile
membranare au suferit unele transform\ri. S-a repetat experien]a de la o
distan]\ de cincisprezece kilometri, iar rezultatele au fost acelea[i.
Ulterior, au fost luate ;n analiz\ probe de acizi nucleici, at=t ADN
(acid deoxiribonucleic), c=t [i ARN (acid ribonucleic). ADN-ul este cel ;n
care este stocat\ informa]ia genetic\, iar ARN-ul este responsabil de sinteza
proteic\. O schimbare ;n structurile lor provoac\ transform\ri profunde ;n
organism. Testele s-au f\cut pe ADN extras din timus de vi]el [i pe ARN de
drojdie. Lotului de probe ce urma s\ fie „tratat” energetic i s-a ad\ugat un lot
„de control” despre a c\rui existen]\ maestrului nu i s-a spus, dar care a fost
plasat pe aceea[i mas\. Din nou Yan Xin a fost dus la o distan]\ de c=]iva
kilometri pentru a emite energie. Determin\rile spectrale ulterioare au
demonstrat c\ modific\rile au avut loc numai ;n probele despre a c\ror
existen]\ maestrul [tia< celelalte nu au suferit nici o schimbare structural\.
64
Acest lucru demonstreaz\ faptul c\ energia poate fi strict dirijat\, ac]ion=nd
cu foarte mare precizie, exact ;n locul ;n care maestrul dore[te.
S-a pus apoi problema capacit\]ii de a influen]a prin emisie de qi
reac]iile compu[ilor organici. S-a preparat ;ntr-o eprubet\ un amestec de n-
hexan [i brom. Solu]ia are o culoare ro[u ;nchis, ;ns\ prin expunere la
lumin\, compu[ii reac]ioneaz\ [i culoarea se schimb\. Vasul con]in=nd
proba pentru testare a fost ;nf\[urat ;ntr-o foaie de celuloid [i pus\ la
;ntuneric. Yan Xin a emis energie asupra ei [i, dup\ o perioad\, control=ndu-
se culoarea solu]iei s-a observat ca aceasta se modificase< reac]ia avusese
deci loc, la ;ntuneric total, fiind ini]iat\ de energia emis\. Ceea ce era mai
curios era faptul c\ ea se produsese doar ;n dou\ treimi din por]iunea
superioar\ a eprubetei, dar amestecul r\m\sese acela[i la fundul vasului. S\
fie oare vorba despre capacitatea de a dirija cu foarte mare precizie energia
emis\?
Toate experien]ele efectuate de grupul de cercet\tori de la
Universitatea Qinghua au reprezentat ;nceputul unui drum care va duce, mai
devreme sau mai t=rziu, ;n m\sura ;n care este posibil, la clarificarea
mecanismelor moleculare ce stau la baza proceselor care au loc ;n momentul
tratamentului prin Qigong.
65
PRACTICILE ENERGETICE
QIGONG LA DIFERITE V+RSTE
66
PRACTICA QIGONG-ULUI LA COPII
67
Splina este unul dintre organele a c\rui func]ionare este
mult ;mbun\t\]it\ prin practica Qigong-ului. Energia splinei are leg\tur\ cu
bra]ele [i picioarele. Execu]ia unor forme dinamice permite activarea
membrelor [i cre[terea energiei
splinei. Splina este foarte
important\ ;n copil\rie, deoarece
func]ia de transformare [i de transport
a elementelor nutritive ;n interiorul
corpului este guvernat\ de c\tre
splin\. O persoan\ cu o splin\
s\n\toas\ va avea o bun\ poft\ de
m=ncare. Se [tie c=t de dificili sunt
uneori copiii la mas\< acest neajuns
este repede ;nl\turat atunci c=nd
splina este stimulat\ energetic.
Totodat\, musculatura, men-
]inerea s=ngelui ;n interiorul vaselor
sanguine, sunt de asemenea con-
trolate cu ajutorul splinei. Pentru ca
masa muscular\ a copiilor s\ fie bine
dezvoltat\ este necesar\ stimularea
splinei.
De asemenea, anumite
probleme des ;nt=lnite ;n copil\rie,
constipa]ia sau diareea, sunt cauzate de o insuficien]\ energetic\ a splinei.
La sugari, diareea este extrem de periculoas\. :n cazul acestora se folose[te
men]inerea palmelor ;n dreptul ficatului [i a splinei pentru a le echilibra
energetic, se recurge la masarea anumitor puncte ce ]in de tonifierea splinei
[.a.m.d.
Dincolo de ;mbun\t\]irea func]ion\rii organelor interne, practica
Qigong-ului permite deplasarea s=ngelui oxigenat spre extremit\]i, ;nt\rirea
articula]iilor [i a sistemului osos, cre[terea imunit\]ii, [.a.m.d.
68
Qigong-ul con]ine [i modalit\]i de men]inere a palmelor ce permit
crearea unui anumit c=mp, deplasarea energiei prin interiorul corpului ;n
vederea echilibr\rii acestuia. Prin modalit\]i specifice de men]inere a
palmelor pot fi echilibrate cele dou\ emisfere cerebrale, pot fi activate
celulele rinichilor pentru a cre[te energia produs\ de ace[tia, se poate
deplasa energia de la nivelul rinichilor spre zona creierului, [.a.m.d.
69
marea poart\ a Qigong-ului”. Cultiv=nd g=ndurile bune, atitudinea corect\,
con[tiin]a practicantului se structureaz\ ;ntr-o modalitate ideal\. Practicantul
este obi[nuit s\ nu accepte dec=t g=ndurile bune, s\ spun\ adev\rul, s\
;nf\ptuiasc\ ac]iunile pe care [i le-a propus. :n acest mod, lucr=nd cu
g=nduri morale, rostind adev\rul, duc=nd la bun sf=r[it ac]iunile pe care le-a
acceptat la nivel mental, ;n timp, ;n c=mpul con[tiin]ei sale apare o putere
ce-l ajut\, model=ndu-i capacitatea de ;n]elegere, sporindu-i capacitatea de
ac]iune.
70
TEHNICI DE QIGONG PENTRU COPII
71
imaginea Soarelui ce p\trunde prin mijlocul frun]ii, pe expira]ie imaginea
Soarelui va cobor; spre interiorul abdomenului inferior. Atunci c=nd apar
probleme ale respira]iei (de exemplu> observa]i faptul c\ respira]ia copilului
se aude - ;n mod normal sunetul respira]iei nu ar trebui s\ se aud\ -) ve]i
corecta ;n primul r=nd pozi]ia corpului copilului, ve]i avea grij\ ca trunchiul
s\u s\ fie drept, iar v=rful capului s\ fie ;ndreptat c\tre cer. Deseori
aplecarea trunchiului c\tre ;n fa]\ provoac\ o presiune ;n interiorul pieptului,
ce afecteaz\ continuitatea respira]iei.
72
al\turi de dumneavoastr\. De aceea, ;nainte de a exersa ;mpreun\ cu copilul
va fi necesar\ practicarea individual\ a unor tehnici de relaxare, de lini[tire,
de „cur\]are”. Dac\ sim]i]i c\ starea dumneavoastr\ interioar\ este potrivit\
pentru copil, dac\ v\ dori]i ca [i el s\ aib\ aceea[i tr\ire, atunci pute]i ;ncepe
exersarea.
Un alt aspect important ;n predarea Qigong-ului c\tre copii este cel
ce ]ine cont de v=rsta lor. :n func]ie de v=rsta acestuia se va folosi un limbaj
diferit (de exemplu, pentru copilul ce nu are ;nc\ 8 ani, ve]i spune „burtic\”,
„m=nu]\”, [.a.m.d.), ve]i face referiri la diferite p\r]i ale naturii ce ;i sunt
familiare acestuia, ;i ve]i aduce aminte de tr\s\turile de caracter ale unor
personaje din pove[tile pe care le-a parcurs, [.a.m.d.
RELAXAREA
73
Dup\ un timp (dou\ - trei minute) ve]i interveni din nou>
74
:n continuare masa]i cu buricele degetelor zona p\rului, pornind de
la frunte spre partea din spate a capului. Masa]i zona p\rului pe linia
median\ a capului, apoi prin p\r]ile laterale, pe deasupra urechilor. Trebuie
s\ folosi]i pu]in\ for]\ c=nd executa]i acest masaj. De asemenea v\ ve]i
g=ndi c\ palmele sunt formate din lumin\.
Av=nd palmele u[or curbate [i relaxate b\te]i u[or – u[or capul, din
partea din fa]\ c\tre cea din spate. Partea din spate a capului trebuie b\tut\
mai u[or dec=t cea din fa]\.
Masa]i urechile cu degetul mare [i cel ar\t\tor. Masajul se execut\
de sus ;n jos [i de la exterior c\tre interior. Dup\ ce a]i masat de mai multe
ori urechile, trage]i de lobul urechilor ;n jos de mai multe ori.
Masa]i zona cefei, partea dintre baza g=tului [i umeri. R\suci]i capul
spre st=nga, spre dreapta de mai multe ori. Roti]i de mai multe ori b\rbia cu
o mi[care c=t mai ampl\, pe inspira]ie b\rbia coboar\, pe expira]ie urc\.
B\te]i cu palmele bra]ele (de la umeri spre palme), b\te]i p\r]ile
laterale ale trunchiului, b\te]i zona rinichilor. Masa]i zona rinichilor, partea
din spate a oaselor bazinului (p=n\ c=nd aceasta se ;nc\lze[te).
Cu palmele relaxate, b\te]i picioarele de sus ;n jos, pe toate p\r]ile.
Dup\ ce a]i terminat forma de ;ncheiere v\ ridica]i u[or (nu este bine
ca la sf=r[itul exers\rii mi[c\rile s\ fie bru[te). Atrage]i-i aten]ia [i copilului
s\ evite ;ncheierea brusc\ a exers\rii.
75
timp „interior” este petrecut al\turi de cineva apropiat, rezultatele vor fi [i
mai bune.
:n rela]ia cu copiii este foarte important\ ;n]elegerea rela]iilor
„naturale” explicate de Lao Zi ;n „Tratatul c\ii [i al Virtu]ii” (Dao de
jing)> ;n momentul ;n care leg\tura sufleteasc\ dintre doi oameni este cea
fireasc\, nu este nevoie de nici o regul\. Dar atunci c=nd aceast\ leg\tur\ a
fost afectat\, este invocat\ legea ( ;n cazul familiei - „pietatea filial\”). Tat\l
va spune> „E[ti copilul meu [i trebuie s\-mi dai ascultare !” sau copilul se va
pl=nge> „Ai uitat s\-mi dai de m=ncare !” Drept urmare, c=t timp leg\turile
cu mediul ;nconjur\tor vor fi percepute de copii ;ntr-o manier\ natural\ nu
va fi necesar\ impunerea nici unei reguli.
Din acest punct de vedere, tehnicile de relaxare [i cele de reglare a
con]inuturilor con[tiin]ei ;i ajut\ pe copii s\ ;ndep\rteze tensiunile interioare
[i s\ se integreze mai u[or ;n mediul exterior, chiar dac\ acesta este mai
pu]in primitor.
:n perioadele ;n care copilul are parte de mai multe schimb\ri ;n
via]a sa dec=t ;n mod obi[nuit (;ncepe gr\dini]a sau [coala, i se schimb\
grupa sau profesoara/ profesorul, are un nou frate sau o sor\, [.a.m.d.) se
recomand\ exersarea relax\rii cu o frecven]\ mai mare, uneori chiar zilnic.
Dac\ nu au loc evenimente deosebite, atunci este suficient\ o relaxare o dat\
pe s\pt\m=n\. Timpul optim este seara, ;nainte de culcare.
76
ASPIRAREA SOARELUI {I A LUNII
77
„Partea din fa]\ a corpului este relaxat\”
„Exteriorul corpului este relaxat”
„Interiorul corpului este relaxat”
„ :ntregul corp este relaxat”
78
Luna coboar\ spre interiorul pieptului, ;n partea superioar\ a
pieptului, Luna str\luce[te aici cu putere,
Luna coboar\ spre partea inferioar\ a pieptului lumin=nd-o,
Luna coboar\ spre partea superioar\ a abdomenului,
Luna coboar\ spre abdomenul inferior, str\lucind cu putere,
Lumina alb\ a Lunii va umple ;ntregul abdomen, ajung=nd [i la
rinichi.”
79
- pentru copii ce sunt foarte dinamici, ce nu stau deloc toat\ ziua, ce
nu sunt atra[i spre contemplare, deci pentru copii Yang, se va folosi Luna<
- ;n schimb, pentru copiii mai lini[ti]i, ce nu manifest\ tendin]a de a
juca jocuri care s\ le solicite fizicul, ci mai degrab\ se angreneaz\ ;n
activit\]i ce le solicit\ spiritul de observa]ie, pentru cei ce sunt molatici, ce
au cu prec\dere un caracter Yin, se va folosi Soarele.
80
trei ori [i executa]i forma de ;ncheiere descris\ anterior la forma de aspirare
a Soarelui [i a Lunii.
81
PRACTICA QIGONG-ULUI LA TINERI
82
manifest\ r\ul. Practica Qigong-ului ;i ajut\ pe cei tineri s\ redescopere
naturale]ea moralei, s\ simt\ necesitatea de a se purta conform cu natura
oamenilor, ce este mai degrab\ bun\tatea [i fericirea, dec=t r\utatea [i
ne;mplinirea. Redescoperirea acestor adev\ruri interioare la v=rsta
pubert\]ii ;i va ajuta pe tineri s\ fac\ alegerile corecte pentru urm\toarea
perioad\ a vie]ii, va evita dezastrele descoperirii drogurilor, a alcoolului sau
a fumatului.
83
4) Qigong-ul dezvolt\ capacitatea de cunoa[tere a tinerilor. :n
acest interval al vie]ii, studiul este principala preocupare. Combinarea
practicii Qigong-ului cu procesul de ;nv\]are d\ rezultate deosebite. :n acest
sens se recurge la exersarea unor tehnici ce permit folosirea unui num\r mai
mare de celule ale creierului, dar [i recuperarea rapid\ dup\ efortul
intelectual.
Procesul de ;nv\]are pe care-l dezvolt\ practica Qigong-ului nu se
limiteaz\ ;ns\ la cunoa[terea teoretic\. El presupune dezvoltarea unei
modalit\]i de cunoa[tere ce se bazeaz\ pe activarea incon[tientului, pe
folosirea puterilor aflate ;n stare latent\ ;n fiecare dintre noi.
84
PRACTICA QIGONG-ULUI LA ADUL}I
85
celulelor corpului, cre[te func]ia de coordonare a organelor interne, apare o
reglare ideal\ a sistemului nervos, circulator, respirator, digestiv, endocrin,
muscular, osos, se poate modifica temperatura central\ [i periferic\ a
corpului. :n momentele ;n care apar transform\ri importante ;n corp,
datorate menopauzei sau andropauzei, Qigong-ul ajut\ la dep\[irea efectelor
secundare ce ]in de aceste intervale dificile.
86
PRACTICA QIGONG-ULUI LA PERSOANELE
:N V+RST|
87
2) Exersarea qigong-ului elimin\ posibilele conflicte dintre
genera]ii. Practica Qigong-ului ;i ajut\ pe cei ;n v=rst\ s\ se men]in\ ;n
form\, uneori apare chiar [i un efect de ;ntinerire. :n acest fel ei se vor sim]i
utili, nu vor fi o povar\ pentru cei din cas\. Men]inerea echilibrului interior
[i a unei capacit\]i de ;n]elegere crescute creaz\ posibilitatea comunic\rii
f\r\ probleme cu celelalte genera]ii.
88
PRIMII PA{I :N PRACTICA QIGONG-
ULUI
89
Oare fericirea noastr\ este numai fericirea unei bune st\ri de s\n\tate
sau a unei bun\st\ri materiale? Atunci c=nd suntem bolnavi fericirea nu mai
exist\? Fericirea este numai cea a materiei sau exist\ [i o fericire ce vine de
undeva de dincolo de noi? Practica Qigong-ului ne ajut\ s\ c\p\t\m
r\spunsul la aceste ;ntreb\ri, experiment=nd cu adev\rat fericirea, tr\ind-o!
Nu este ;nt=mpl\tor faptul c\ primii pa[i din Qigong presupun
asumarea unei anumite st\ri interioare, de[i nimic din exterior nu o justific\.
Este vorba de parcurgerea unui proces de reglare a con]inuturilor con[tiin]ei,
de transformare a interiorului. Ulterior, acest fel de a fi ne va ajuta s\ vedem
cu al]i ochi problemele pe care le avem. Vom g\si puterea de a ne schimba,
de a ne rezolva cu adev\rat problemele. Schimbarea se va petrece ;ns\ ;ntr-o
manier\ neb\nuit\, pe care deseori felul nostru ini]ial de a fi nu o permitea.
Drept urmare, primul lucru pe care ;l vom face atunci c=nd ne
preg\tim s\ exers\m este s\ ne relax\m, s\ ;ncerc\m s\ z=mbim ;n mod
con[tient, s\ ne g=ndim la lucruri pl\cute, la faptul c\ suntem s\n\to[i, c\
suntem din ce ;n ce mai ferici]i. Bine;n]eles c\ nu ne a[tept\m s\ fim
s\n\to[i numai prin aceast\ reprezentare mental\, dar trebuie s\ ne asum\m
con[tiin]a s\n\t\]ii, a unei st\ri ideale. Oare vom avea cum s\ fim s\n\to[i
dac\ nici m\car din punct de vedere al g=ndurilor nu reu[im s\ facem acest
lucru?!
De aceea, dincolo de tehnicile pe care le vom executa, atunci c=nd
vom merge pe strad\, c=nd ne vom odihni, din c=nd ;n c=nd ne vom spune>
„Cu c=t trece timpul, cu at=t sunt mai s\n\tos, cu at=t sunt mai lini[tit, mai
fericit !” Trebuie s\ lansa]i acest g=nd f\r\ a ;ncerca s\ produce]i o
materializare a sa. Este vorba pur [i simplu de felul ;n care se structureaz\
con[tiin]a noastr\.
De asemenea pot fi folosite [i alte fraze, cum ar fi> „Sunt din ce ;n ce
mai t=n\r, mai fericit!”.
Un alt aspect important este cel al punerii accentului pe moral\, al
descoperirii lucrurilor minunate ce apar ;n via]a noastr\ atunci c=nd ne
reconsider\m morala.
Deseori avem parte de greut\]i, de st\ri interioare contradictorii, de
momente ;n care sim]im tenta]ia de a ;ntreprinde o anumit\ ac]iune ce [tim
c\ nu este foarte bun\ (poate c\ din punct de vedere exterior ne-ar aduce
avantaje, dar din punct de vedere interior vom avea o senza]ie de ap\sare).
Pentru a rezolva aceste situa]ii avem la dispozi]ie solu]ia moralei> s\ facem
fapte bune pentru cei din jur. Oricine face o fapt\ bun\ are ulterior senza]ia
de fericire. Starea noastr\ natural\ este fericirea, bun\tatea. Ori de c=te ori
ceva va avea tendin]a de a v\ opri s\ face]i o fapt\ bun\, aduce]i-v\ aminte
de aceste lucruri, de tr\irile ce apar dup\ ce ;ntreprinde]i lucruri bune.
Faptele cu adev\rat bune nu au nevoie de o motiva]ie!
90
Dac\ aceste aspecte sunt clare pute]i trece spre lucruri mai concrete,
ce ]in de ;n]elegerea etapelor din practic\, de modul corect ;n care trebuie s\
v\ aranja]i pozi]ia, respira]ia [i mentalul, de familiarizarea cu relaxarea,
lini[tea, naturale]ea, de aflarea am\nuntelor ce ]in de direc]ia, locul [i timpul
optim pentru exersare, [.a.m.d.
Pasul urm\tor const\ ;n a v\ hot\r; ce sistem de tehnici ve]i practica
pentru a „p\[i dincolo de poart\” (pentru a dep\[i etapa de ;nceput). Trebuie
s\ ;n]elege]i rolul unui profesor, al unui maestru ;n practica voastr\ [i s\
;ncerca]i s\ g\si]i unul.
}ine]i ;ns\ minte c\, ;n realitate, maestrul este cel ce-[i caut\ elevii [i
nu invers. Chiar dac\ din punct de vedere fizic voi a]i recurs la c\utarea
maestrului, ;n fapt, morala voastr\, felul ;n care este structurat\ con[tiin]a
voastr\ va determina anumite ;nt=lniri „predestinate”.
Pentru cei cu o moral\ avansat\ este posibil\ intrarea ;n
rezonan]\ cu mae[trii cu un nivel avansat! Cei a c\ror moral\ las\ ;nc\
de dorit vor avea parte de ;nt=lniri cu mae[trii cu un nivel mai sc\zut ;n
practic\.
Modela]i-v\ continuu interiorul [i ve]i avea parte de un ajutor
deosebit [i din lumea exterioar\!
91
SISTEMUL MERIDIANELOR {I
„MICUL” {I „MARELE CIRCUIT
CERESC”
3
De aici [i termenul jingluo din chinez\.
92
s=ngele (xue) pentru a hr\ni organele zang-fu, pielea, mu[chii, tendoanele [i
oasele.”
- Cele trei meridiane Yin ale m=inii pleac\ din piept [i trec prin bra]
pentru a se uni cu cele trei meridiane Yang ale m=inii.
- Cele trei meridiane Yang ale m=inii pornesc din palm\ [i trec prin
cap pentru a se uni cu cele trei meridiane Yang ale piciorului.
- Cele trei meridiane Yang ale piciorului pleac\ din cap [i ajung ;n
talp\ pentru a se uni cu cele trei meridiane Yin ale piciorului.
- Cele trei meridiane Yin ale piciorului pleac\ din talp\ [i ajung ;n
piept unde se unesc cu cele trei meridiane Yin ale m=inii.
93
P\r]ile
Meridiane Yin Meridiane Yang corpului prin
care trec
Meridianul Meridianul
pl\m=nului la nivelul intestinului gros la zona
m=inii – nivelul m=inii - anterioar\
Membrele superioare
Tai Yin Yangming
Meridianul Meridianul trei focare
pericardului la nivelul la nivelul m=inii - zona de
m=inii – Shao Yang mijloc
Jue Yin
Meridianul inimii la Meridianul
nivelul m=inii – intestinului sub]ire la zona
Shao Yin nivelul m=inii – posterioar\
Tai Yang
zona
Meridianul splinei la Meridianul
anterioar\
nivelul piciorului – stomacului la nivelul
-zona de
Membrele inferioare
Tai Yin piciorului - Yangming
mijloc
Meridianul ficatului la Meridianul vezicii zona de
nivelul piciorului – biliare la nivelul mijloc -
Jue Yin piciorului – zona
Shao Yang anterioar\
Meridianul rinichiului Meridianul vezicii
la nivelul piciorului – urinare la nivelul zona
Shao Yin piciorului – Tai Yang posterioar\
3 meridiane Yang
Abdomen ale piciorului
3 meridiane
Yin ale piciorului Talp\
94
Deplasarea energiei [i a s=ngelui de-a lungul celor 12 meridiane
principale este continu\ [i are un caracter circular. Ea porne[te de la
meridianul pl\m=nului al m;inii – TaiYin, traverseaz\ toate celelalte
meridiane principale ajung=nd la ultimul dintre ele, meridianul ficatului al
piciorului – JueYin, [i apoi intr\ din nou ;n meridianul pl\m=nului al m;inii
– TaiYin, pentru a porni din nou ciclul. Punctul final al unui meridian este
conectat cu punctul de ;nceput al unui alt meridian, form=nd astfel un ciclu
nesf=r[it.
95
Meridianul
pl\m=nului al m;inii -
Taiyin
96
Meridianul intestinului gros al m;inii - Yangming
97
Meridianul stomacului al
piciorului - Yangming
98
Meridianul splinei al
piciorului - Taiyin
99
Meridianul inimii
al m;inii -
Shaoyin
Meridianul
intestinului
sub]ire al m;inii
- Taiyang
100
Meridianul vezicii urinare al
piciorului - Taiyang
101
Meridianul
rinichiului al
piciorului - Shaoyin
102
Meridianul pericardului al m;inii - Jueyin
103
Meridianul celor 3 focare al m;inii - Shaoyang
104
Meridianul vezicii biliare al
piciorului - Shaoyang
105
Meridianul ficatului al
piciorului - Jueyin
106
:n medicina tradi]ional\ chinez\ exist\ urm\toarea denumire
referitoare la organele interne> wu zang liu fu, prin care sunt desemnate cele
cinci organe parenchimatoase (de]in\toare de energie) [i cele [ase organe
cavitate. Celor cinci organe de]in\toare de energie (inima, pl\m=nii, ficatul,
rinichii, splina) li se mai adaug\ un al [aselea, care este pericardul. Acesta
este de fapt o membran\ ce protejeaz\ inima.
:n afara celor 12 meridiane principale un rol important ;l au cele 8
meridiane extraordinare, denumite [i extrameridiane. Acestea nu comunic\
direct cu organele de]in\toare de energie. Cele 8 extrameridiane sunt>
Extrameridianul Du (Dumai)
Extrameridianul Ren (Renmai)
Extrameridianul Chong (Chongmai)
Extrameridianul Dai (Daimai)
Extrameridianul Yinqiao (Yinqiaomai)
Extrameridianul Yangqiao (Yangqiaomai)
Extrameridianul Yinwei (Yinweimai)
Extrameridianul Yangwei (Yangweimai)
107
Extrameridianul Du (Dumai)
108
Extrameridianul Ren (Renmai)
109
Extrameridianul Chong
(Chongmai)
110
Extrameridianul Dai
(Daimai)
111
Extrameridianul Yinqiao
(Yinqiaomai)
112
Extrameridianul Yangqiao
(Yangqiaomai)
113
Extrameridianul
Yinwei (Yinweimai)
114
Extrameridianul
Yangwei (Yangweimai)
115
Practicantul care urmeaz\ drumul stabilit de Qigong trece, ;ntr-o
prim\ faz\, prin cele dou\ etape>
116
Pentru a avea o idee mai clar\ a celor expuse, va fi prezentat ;n
continuare mecanismul energetic ce st\ la baza exers\rii [i ;n]elegerii
corecte a „micului circuit ceresc”.
Din punct de vedere al traseului, el e format din ;nl\n]uirea
extrameridianelor Renmai [i Dumai. Teoretic, exerci]iul e foarte simplu> se
plimb\ de-a lungul traseului men]ionat o sfer\ de energie, ce este preluat\
din interiorul abdomenului inferior, din „c=mpul de cinabru inferior” (Xia
dantian) - aflat pe extrameridianul Renmai.
Ce se ;nt=mpl\ ;n realitate? Sfera este de fapt o „minge” ce
colecteaz\ energia ;ntregului corp. Cum este posibil acest lucru? Prin
relaxare [i prin intermediul unor exerci]ii de colectare [i cultivare a energiei
survine situa]ia ;n care energia din cele 12 meridiane principale va fi ;n
exces [i va umple extrameridianele. Aten]ia fiind ;ndreptat\ asupra centrului
energetic din abdomenul inferior - „c=mpul de cinabru inferior” (Xia
dantian) - aflat pe extrameridianul Renmai, energia corpului se va str=nge
treptat-treptat ;n aceast\ zon\.
Sistemul complet al exerci]iilor „micului circuit ceresc” con]ine o
prim\ etap\, ce presupune tocmai realizarea procesului ce a fost descris mai
sus, [i o a doua parte, ce const\ ;n exersarea tehnicii propriu-zise a „micului
circuit”> se plimb\ sfera de energie, ce a ap\rut ;n interiorul abdomenului
inferior - ;n Xia dantian - de-a lungul traseului format din extrameridianele
Renmai [i Dumai. Mul]i practican]i, d=nd o interpretare limitat\, pornesc ;n
practic\ direct cu tehnica propriu-zis\. Aceast\ ;n]elegere limitat\ duce ;ns\
la rezultate foarte slabe.
:n denumirea „circuit ceresc” (Zhoutian) se ;nt=lne[te caracterul ce
;nseamn\ „cer”, dar [i „Univers”. Omul poate fi privit ca un mic Univers,
tr\ind ;n ;nl\n]uirea marelui Univers, astfel ;nc=t despre „circuitul ceresc” se
spune adesea>
117
vorba de forma fizic\). La un anumit moment, el se va afla ;n mijlocul
Universului< atunci vor exista numeroase lucruri care se rotesc, vor apare
schimburi nelimitate ;ntre interior [i exterior> este etapa „marelui circuit
ceresc”.
:n cazul „micului circuit”, a corpului uman deci, transform\rile
evidente care apar au un caracter lunar< pentru „marele circuit” - ele sunt
anuale. P\m=ntul se rote[te ;n jurul propriului ax, iar Luna se rote[te ;n jurul
P\m=ntului, form=nd un „circuit ceresc zilnic”. La r=ndul s\u, P\m=ntul se
deplaseaz\ pe orbita sa ;n jurul Soarelui, descriind un „circuit ceresc
anual”. De aceea, „micul” [i „marele circuit ceresc” pot fi explicate doar
lu=nd ;n considerare conexiunile din Univers.
P\m=ntul se rote[te zilnic ;n jurul axei sale [i ;n fiecare zi va apare o
schimbare pentru practicant< dup\ o lun\ ;ns\, transformarea va fi mai mare,
mai evident\ - aceasta reprezint\ „micul circuit ceresc”.
:n rela]ia P\m=nt – Soare o rota]ie complet\ se efectueaz\ ;ntr-un an,
deci pentru „marele circuit ceresc” transformarea important\ va apare
anual. Avans=nd ;n practic\, din momentul ;n care „marele circuit ceresc”
s-a deschis, o zi va fi c=t un an, iar un an va trece asemenea unei zile. Pentru
cei ajun[i aici timpul se scurge altfel, ei pot atinge longevitatea.
118
COMPLEXUL EXERCI}IILOR
„MICULUI CIRCUIT CERESC”
119
FORMA COLECT|RII ENERGIEI (Juqi fa)
Pozi]ia corpului>
sau ;n chinez\>
120
sus spre st=nga, c\tre ;n jos, spre dreapta [i c\tre ;n sus, ajung=nd ;n pozi]ia
de plecare. Femeile vor descrie cu palma o mi[care ;n sensul invers acelor
de ceasornic> de sus spre dreapta, c\tre ;n jos, spre st=nga [i c\tre ;n sus,
ajung=nd de asemenea ;n pozi]ia de plecare), pornind de la cercuri mici c\tre
cercuri din ce ;n ce mai mari, p=n\ ce ;ntregul corp va fi inclus ;n ele.
:n tot acest timp v\ g=ndi]i c\ energia pozitiv\ („adev\rat\” - zhenqi)
din fa]a corpului, se pune ;n mi[care [i este angrenat\ ;ntr-un v=rtej care are
centrul ;n dreptul abdomenului inferior al dvs. Treptat, pe m\sur\ ce raza
cercului cre[te (mi[carea bra]ului drept este tot mai ampl\), v=rtejul va
antrena din ce ;n ce mai mult\ energie, astfel ;nc=t ;n final ;ntreaga energie
„adev\rat\” a Universului va fi cuprins\ ;n mi[carea turbionar\ a v=rtejului.
C=nd cercurile au atins amplitudinea maxim\, repeta]i din nou ;n
mod tacit fraza ce a]i spus-o [i la ;nceputul exerci]iului>
121
sau ;n chinez\>
122
sus, descriind astfel un cerc. Femeile vor mi[ca palma ;n sensul contrar, ce a
fost descris mai sus.
123
Treptat-treptat intra]i ;ntr-o stare de lini[te.
G=ndi]i-v\ apoi c\ v\ afla]i ;n mijlocul Universului,
c\ centrul acestuia este ;n interiorul abdomenului
dvs. Contempla]i modul ;n care energia „adev\rat\”
se str=nge ;n mod natural ;n „c=mpul de cinabru
inferior” (Xia dantian - ;n interiorul abdomenului
inferior). Se spune>
124
TEHNICA PROPRIU - ZIS| A „MICULUI CIRCUIT
CERESC” (Xiao zhoutian)
125
TRASEUL MICULUI CIRCUIT CERESC
BAIHUI
SHANG
DANTIAN
YUZHEN
DAZHUI
JIAJI
ZHONG
DANTIAN
MINGMEN
XIA
DANTIAN
WEILU
HUIYIN
126
Cele zece zone importante care se g\sesc de-a lungul „micului
circuit ceresc” sunt situate pe extrameridianele Renmai [i Dumai. Ele sunt
urm\toarele>
127
Problema care se pune este> cum apare - sau de unde provine - sfera
de energie ce trebuie vehiculat\ de-a lungul celor dou\ extrameridiane?
4
Folosind “Tehnica rug\rii maestrului” prezentat\ ;n Capitolul “Tratarea corect\ a
maestrului, tehnica rug\rii maestrului”.
128
c\lduroas\ [i mai luminoas\. Este ca [i cum v-ar lumina ;ntregul corp.
Urm\ri]i senza]iile ce apar< ele difer\ de la om la om.
Astfel, pot exista senza]ii de c\ldur\, de r\ceal\, de furnic\turi, de
distensie, de palpita]ie, etc. Atitudinea corect\ este de a le considera pe toate
normale.
Se folose[te respira]ia natural\< privirea interioar\ urm\re[te traseul
circula]iei energetice. Energia parcurge urm\torul drum>
La ;nceput vor apare senza]ii numai ;n cele zece zone< treptat ele vor
deveni mai clare [i se vor extinde [i pe por]iunile ce leag\ aceste puncte.
Dup\ o perioad\ ve]i avea tot timpul (24 de ore pe zi) sentimentul c\ energia
circul\ de-a lungul traseului „micului circuit”.
Intervalele optime de exersare sunt 23 – 1 [i 11 – 13. Atunci se face
transformarea „Yin-ului” ;n „Yang” [i invers. De dorit ar fi ;ns\ s\ practica]i
aceast\ form\ [i ;n alte perioade ale zilei. C=nd privi]i televizorul pute]i
parcurge mental cele dou\ extrameridiane Renmai [i Dumai. De asemenea,
c=nd merge]i pe strad\ v\ pute]i g=ndi la sfera de energie ce se deplaseaz\
de-a lungul „micului circuit”, [.a.m.d.
:n Qigong exist\ principiul> „un suflet [i mai multe folosin]e”, care
este ;n]eles ;n sensul posibilit\]ii folosirii multiple a mentalului. Uneori ea
este denumit\ aten]ie distributiv\. :n Qigong ;ns\ nu se reduce numai la
acest aspect< practicantul trebuie s\ [tie tot ce se petrece ;n jurul lui sau tot
ce s-ar putea ;nt=mpla.
:n prima perioad\ a antrenamentului apare a[a-numitul „circuit
ceresc” al mentalului. Este vorba de fapt, de parcurgerea cu ajutorul aten]iei
a zonelor ce se afl\ dispuse de-a lungul traseului men]ionat, c=t [i a
;ntregului circuit. :n aceast\ faz\ nu exist\ vreo senza]ie sau vreun indiciu c\
s-ar reu[i plimbarea energiei prin punctele specificate. Dup\ un interval, de
aproximativ 20 de minute, vor apare treptat-treptat [i senza]ii ce vor deveni
din ce ;n ce mai puternice. Acest lucru se va ;nt=mpla zilnic, pentru o
anumit\ perioad\ de timp. :n momentul ;n care senza]iile vor fi sim]ite chiar
de la ;nceput, se spune c\ s-a trecut la exersarea „circuitului ceresc” al
energiei.
Dup\ ce a fost parcurs de mai multe ori traseul celor dou\
extrameridiane Renmai [i Dumai, aten]ia se opre[te ;n final ;n zona
abdomenului inferior, ;n „c=mpul de cinabru inferior” (Xia dantian). Apoi se
execut\ forma de ;ncheiere.
129
Forma de ;ncheiere> Dac\ a]i exersat cu ochii ;nchi[i, deschide]i
;ncet ochii. Freca]i puternic palmele pentru a cre[te c\ldura [i ;nc\rc\tura
energetic\ a acestora.
Se execut\ cu ajutorul palmelor o „sp\lare uscat\” a fe]ei, de sus ;n
jos, mai ;nt=i pe partea median\, apoi pe por]iunile laterale (masajul se
porne[te de la frunte [i se termin\ sub b\rbie). :n acest timp trebuie s\ v\
folosi]i mentalul g=ndindu-v\ c\ „sunte]i din ce ;n ce mai tineri, fa]a este din
ce ;n ce mai deschis\ [i mai luminoas\”. Aceast\ manevr\ se repet\ de nou\
ori.
:n continuare se maseaz\ pielea capului (por]iunea p\rului) cu
buricele degetelor, pornind din fa]\ (zona frun]ii) c\tre ;n spate (zona cefei).
Se maseaz\ ;ntreaga suprafa]\ prin trei manevre> mai ;nt=i pe linia median\
ce trece prin v=rful capului (Baihui) apoi prin p\r]ile laterale [i ;n final prin
extremit\]i (chiar pe deasupra urechilor). Se repet\ de trei ori masarea
;ntregii suprafe]e men]ionate.
Se bate apoi zona capului ce tocmai a fost masat\. B\t\ile se execut\
cu palmele deschise, degetele desp\r]ite [i u[or flexate< centrul palmei este
u[or rotunjit. Ideea este de a desc\rca energetic palmele, stimul=nd centrii
energetici din cap [i ;ndep\rt=nd posibilele blocaje energetice. Acest lucru
este benefic pentru vindecarea durerilor de cap, a migrenelor, a
hipertensiunii arteriale. De aceea, ori de c=te ori v\ sim]i]i stressat sau v\
doare capul, sau ave]i senza]ia unei presiuni ;n cap, proceda]i la a bate cu
ajutorul palmelor regiunea capului ce a fost descris\. Singurul punct de
aten]ie este de a nu lovi prea tare zona din spatele capului, mai ales dac\
suferi]i de discopatie cervical\. Aceste b\t\i se repet\ ;n forma de ;ncheiere
de trei ori (se bate de trei ori suprafa]a capului).
Se maseaz\ de nou\ ori ;ntreaga suprafa]\ a urechilor, pornind de
sus ;n jos [i din partea exterioar\ a acestora c\tre cea interioar\. Apoi se
execut\ o manevr\ de „tragere” a lobilor urechilor, asem\n\toare cu aceea
pe care o fac p\rin]ii copiilor care nu sunt cumin]i. Se [tie c\ ;ntregul corp
omenesc este proiectat pe suprafa]a urechii. Mas=nd urechea este ca [i cum
s-ar ac]iona asupra ;ntregului corp. :n afara acestui fapt, urechea este
„deschiderea” rinichiului (este direct legat\ de acesta), ceea ce duce la
ob]inerea unui efect particular asupra rinichilor (de]in\torii energiei
ancestrale - mo[tenit\ prin na[tere de la p\rin]i). Manevra de tragere a
lobilor urechilor se repet\ de nou\ ori.
Masarea marii vertebre> Folosind palma st=ng\ [i apoi cea dreapt\
se maseaz\ de nou\ ori por]iunea marii vertebre. Preced=nd astfel se opre[te
intrarea ;n organism a energiei perverse (patogene) - de tip extern, cum ar fi
v=ntul, umezeala, etc. Masarea acestei zone opre[te de asemenea
130
transpira]ia. Oric=nd sunte]i transpira]i folosi]i aceast\ manevr\ pentru a
evita orice problema nedorit\. :n cazul nostru masajul se repet\ de nou\ ori.
Ultima parte a formei de ;ncheiere este cea denumit\ „cocorul
nemuritor ;[i duce ciocul pentru a bea ap\”. Ea se execut\ printr-o mi[care
circular\ a b\rbiei, c\tre ;nainte, ;n sus, ;n jos [i ;napoi, descriind un cerc
complet. Aceast\ manevr\ se repet\ de nou\ ori.
Ultimele dou\ por]iuni pot vindeca afec]iunile cefei [i au un efect
deosebit ;n „deschiderea” punctelor Dazhui [i Yuzhen, ceea ce va influen]a
;n mod evident „deschiderea” „micului circuit ceresc”.
131
Efecte> Aceast\ form\ permite ;n afar\ de deschiderea traseului
„micului circuit ceresc”, [i umplerea cu energie a meridianului vezicii
urinare, ce este situat de o parte [i de alta a coloanei vertebrale, la o distan]\
egal\ cu 1,5 cun (o dat\ [i jum\tate l\]imea degetului mare). Pe acest
meridian se afl\ proiec]iile organelor interne> punctele prin care energia
poate p\trunde spre interiorul corpului hr\nind diferitele organe interne.
Drept urmare, unul dintre efectele practic\rii acestei forme const\ [i ;n
stimularea organelor interne.
De asemenea va fi stimulat\ func]ionarea celulelor creierului,
;mbun\t\]ind capacitatea de concentrare [i de memorare.
132
CELE TREI NIVELURI ALE QIGONG-
ULUI
Acest lucru se refer\ at=t la durata zilei („cu c=t mai de diminea]\ cu
at=t mai bine”), c=t [i la perioada din via]\.
133
repetabil, dar ;n con[tient nu exist\ o activitate clar\ care s\ poat\ fi descris\
prin cuvinte.
De exemplu> exist\ o tehnic\ de tratare a bolilor altor persoane, care
se execut\ ;n maniera urm\toare> ini]ial, printr-un anumit procedeu, se
„intr\” ;n corpul energetic al celuilalt, ob]in=nd ;n propriul corp senza]iile pe
care le are persoana bolnav\. Cum se realizeaz\ aceast\ prim\ parte? Exist\
mai multe metode, care ;n ciuda aparen]elor, sunt destul de u[or de ;nf\ptuit.
Ele sunt ;n general descrise clar, multe fiind stereotipe.
Adev\rata problem\ apare ;ns\ atunci c=nd s-a dep\[it aceast\ prim\
etap\. Acum ;n propriul corp exist\ „semnalele” bolii celeilalte persoane.
Pentru a vindeca afec]iunea, incon[tientul g\se[te singur o solu]ie [i o aplic\
gener=nd un proces de ;ndep\rtare a semnalelor bolii din pacient. Aceast\
metod\ poart\ ;n Qigong denumirea de „tehnica f\r\ tehnic\”. Despre ea,
maestrul Yan Xin spunea la unul din cursurile sale>
Nu exist\ doi oameni care s\ fie identici. De aceea nici acest proces
nu va fi dec=t cel mult asem\n\tor, pentru persoane diferite. El este ;ns\
„ceva” sesizat fizic, care porne[te la un anumit moment dat pe parcursul
[edin]ei de vindecare< maniera de percepere a sa ;]i este foarte clar\ ;n
momentul respectiv (c\ci incon[tientul a ie[it la suprafa]\), dar nu poate fi
definit\ ;n cuvinte. {tii ce trebuie s\ faci, dar nu po]i s\ spui cum faci!
134
sau se lupt\ ;mpotriva lor, ;n vederea vindec\rii. La acest nivel este necesar\
parcurgerea a patru pa[i>
135
permanent. Ideal ar fi ca timp de 24 de ore pe zi s\ existe senza]ia clar\ a
energiei circul=nd de-a lungul „formei standard”. La acest nivel nu se ajunge
;ns\ u[or.
Mul]i ;ncep\tori spun> „bine, bine, [tiu c\ trebuie s\ m\ g=ndesc c\
plimb o sfer\ de energie, foarte c\lduroas\ [i foarte luminoas\, de-a lungul
traseului cutare. Dar ;ncerc=nd s\ pun ;n mi[care aceast\ minge de foc eu
nici m\car nu reu[esc s\ o simt. Ce trebuie s\ fac?” Aici exist\ c=teva lucruri
care trebuie avute ;n vedere.
:n primul r=nd se verific\ dac\ mintea, corpul [i mediul ;nconjur\tor
sunt lini[tite. :n al doilea r=nd - incon[tientul nu iese cu u[urin]\ la suprafa]\.
De aceea o bun\ perioad\ de timp se exerseaz\ a[a numitul „circuit al
con[tientului”. Concret este vorba de imaginarea con[tient\ a plimb\rii
energiei de-a lungul circuitului ales, chiar dac\ nu exist\ ;nc\ senza]ii. Dup\
o perioad\ de timp (de obicei de aproximativ 20 de minute) ele ;[i vor face
apari]ia. Treptat, prin practic\ zilnic\, senza]iile vor fi percepute din ce ;n ce
mai rapid [i mai pregnant. La un moment dat ve]i constata c\ senza]iile se
men]in [i dup\ terminarea exerci]iului. Aceasta ;nseamn\ c\ sunte]i pe
drumul cel bun.
136
:n prezent se [tie c\ cinabrul - ;n
ultima sa accep]iune - poate fi ob]inut ;n
realitate. El este o sfer\ de energie,
foarte c\lduroas\, foarte luminoas\,
pu]in mai mic\ dec=t o minge de ping-
pong [i care poate fi vizualizat\ de
persoane ce au capacitatea de a vedea
aura sau de penetrare cu ajutorul privirii.
:n aceast\ sfer\ poate fi stocat\ o
cantitate imens\ de energie f\r\ ca
dimensiunile ei s\ creasc\.
Ob]inerea cinabrului5 este esen]a
primei etape a Qigong-ului>
„transformarea esen]ei corporale (jing) ;n
energie (qi)” (lian jing huan qi). Se
consider\ c\ adev\rata exersare a
Qigong-ului abia acum ;ncepe!
Din punct de vedere terapeutic
cinabrul este folosit pentru vindecarea
unor boli, pentru ;nt\rirea s\n\t\]ii, etc.
Aceast\ sfer\ de energie poate fi
deplasat\ oriunde ;n interiorul corpului,
dar [i ;n exteriorul s\u. Deseori ea este
p\strat\ ;n cap, ;n zona ochiului pineal.
Persoanele care au o cantitate foarte
mare de energie acumulat\ ;n cinabru au
o aur\ deosebit\. Explica]ia fenomenului
const\ tocmai ;n puterea ie[it\ din
comun a energiei colectate ;n „cinabru”
(lumina degajat\ de el este mult mai
puternic\ dec=t cea a Soarelui).
:ncep=nd cu exersarea
Cele 3 "c=mpuri de cinabru"
„cinabrului” se intr\ propriu-zis ;n lumea
Qigong-ului. :n locul ;n care se va afla vasul ;n care se prepar\ „cinabrul” -
(de exemplu> ;n cap, ;n abdomen sau ;n orice alt loc) acolo se va aduna
energia< aceasta se cheam\ exersarea cinabrului.
5
Mai multe informa]ii despre cinabru [i despre modalitatea de ob]inere a acestuia au
fost prezentate de Cezar Culda ;n lucrarea “Terapie [i spiritualitate chinez\”, pag. 238
137
Generaliz=nd, etapa de ;nceput are patru pa[i>
138
energetice sunt inepuizabile. Dup\ ce au fost ;n]elese cele trei etape ale
Qigong-ului va apare un [i mai mare interes pentru acesta< important\ este
;ns\ avansarea permanent\ ;n practic\ [i ob]inerea unui gongfu c=t mai
profund.
139
ASPECTELE ESEN}IALE ALE
REU{ITEI :N PRACTICA
QIGONG-ULUI
140
OPT CONDI}II NECESARE PENTRU O
BUN| PRACTIC| A QIGONG-ULUI
- tehnica (fa)
- compania (lu)
- locul (di)
- starea financiar\ (cai)
- profesorul (shi)
- morala (de)
- ;n]elepciunea (zhihui)
- capacitatea de ;n]elegere (wuxing)
1) Tehnica (fa)
141
Deci, ;nainte de a purcede ;n exersarea unei tehnici, practicantul
trebuie s\ fie convins c\ a ;n]eles-o corect, s\ ;ncerce s\ o execute ;n locul [i
la perioada optim\ de timp. :n afara aspectului pur tehnic, aici mai iese ;n
eviden]\ [i factorul mental> dac\ o tehnic\ nu este clar\ ;n minte, cum ar
putea ea s\ fie practicat\ corect?
2) Compania (lu)
142
3) Locul (di)
Aici exist\ dou\ aspecte ce trebuie avute ;n vedere> primul este cel
legat de moral\, iar al doilea porne[te de la un vechi proverb chinezesc>
5) Profesorul (shi)
143
de Qigong [i de arte mar]iale (wushu), se consider\ c\ nu poate fi nimic mai
r\u dec=t o persoan\ care pred\, dar care nu st\p=ne[te ceea ce pred\.
Nu este suficient dac\ este descris modul de execu]ie al unei tehnici,
trebuie ;n]eleas\ ra]iunea, mecanismul de ac]iune. Este necesar\ cunoa[terea
aspectelor Yin [i Yang, c=t [i contemplarea transform\rilor reciproce ale
acestora>
6) Morala (de)
144
persoane care au ajuns dup\ numai c=teva zile de participare la [edin]ele de
„purtare ;n tehnic\” (daigong), la un nivel superior altora care aveau ;n spate
o perioad\ mai lung\ de practic\, de cel pu]in o jum\tate de an. Cum se
explic\ aceasta?
Maestrul Zhang Hong Bao spune c\ ;n momentul ;n care cineva face
o fapt\ bun\, devin active unele semnale care ;l ajut\ ;n exersare. Dar exist\
[i reversul< dac\, de exemplu, cineva vrea s\ se antreneze seara, iar ;n
camera respectiv\ sunt ]=n]ari pe care el ;i omoar\ pentru a nu-1 deranja,
persoana nu va putea intra ;n starea de lini[te pentru c\ a activat semnalul
uciderii din propriul corp, iar din incon[tient ;i vor porni g=nduri ce-1 vor
;mpiedica ;n practic\ .
Astfel, ;n timpul [edin]elor de purtare ;n tehnic\, ;n momentul ;n
care cineva pune accentul pe moral\, apar anumite „semnale”. Ele vor fi
primite de maestru (dar nu ;n mod con[tient) [i vor duce la eliberarea de
c\tre acesta a altor „semnale”, care vor fi recep]ionate de c\tre elev. Ca
urmare, elevul va fi capabil s\ progreseze rapid. Zhang Hong Bao face o
paralel\ ;ntre corpul unei persoane ce pred\ folosind metoda purt\rii ;n
tehnic\ [i un calculator. El spune c\, ;n acest caz, este ca [i cum semnalele
pozitive ale elevului ar fi preluate de un periferic al calculatorului, ar intra
;ntr-o rutin\ ;n care sunt prelucrate, fiind ;n final preluate de un alt periferic
care le retransmite c\tre exterior.
De aceea nu este suficient\ exersarea zilnic\, timp de o or\ sau de
dou\ ore, sau de opt ore, etc. Sunt persoane care au ajuns s\ exerseze o
pozi]ie dificil\ timp de trei ore pe zi [i care, de[i se antreneaz\ de mai bine
de un an de zile, nu au ob]inut nici un rezultat. Important\ este ;ns\ morala,
numai astfel se poate p\[i „dincolo de poart\”.
7) :n]elepciunea (zhihui)
145
este inutil orice efort ;n sensul respectiv< nici zece ani de practic\
perseverent\ nu vor duce la vreun rezultat.
Drept urmare, spiritul de observa]ie este esen]ial, este necesar\
cunoa[terea simptomelor ce apar referitor la anumite capacit\]i. Este
important\ urm\rirea zilnic\ a senza]iilor ivite pentru a persevera ;n
tehnicile care au [ans\ de reu[it\. De exemplu, dac\ ;n timpul exers\rii
dispar dintr-o dat\ unele lucruri [i apar altele, atunci ;nseamn\ c\ cel ;n
cauz\ are capacitatea de a „muta lucrurile” (banyun). Dac\ brusc pare c\ se
face lumin\ ;n interiorul corpului, sau exist\ posibilitatea vizualiz\rii
organelor interne, exist\ indiciile capacit\]ii „penetr\rii cu ajutorul privirii”<
dac\ ;n mental apar alte g=nduri dec=t cele proprii [i practicantul poate s\
fac\ distinc]ie ;ntre ele, acesta este semnul capacit\]ii „cunoa[terii
g=ndurilor celorlal]i”, [.a.m.d.
Exist\ ;ns\ [i capacit\]i pe care le are toat\ lumea, cum ar fi>
capacitatea de a emite energie, capacitatea de previziune, „palma care simte
boala”, [.a.m.d. Pentru aceste motive ;n practic\ este necesar\ ;n]elepciunea.
:n trecut exista obiceiul ca maestrul s\-1 testeze pe cel care dorea s\-
i devin\ discipol. Elevul venea s\ locuiasc\ ;n casa profesorului, unde f\cea
tot felul de treburi casnice. Treptat, dup\ ce trecea un timp - care putea fi [i
de ordinul anilor - maestrul ;ncepea s\-1 ;nve]e. De multe ori tehnicile
predate erau evident nefolositoare, alese ;n mod special a[a, pentru ca
maestrul s\ poat\ studia adev\ratul caracter al elevului s\u.
Perioada de testare [i de „modelare” era absolut necesar\, pentru a-1
face receptiv pe cel ce urma s\ devin\ discipol. El trebuia ca din cel mai mic
gest s\ poat\ sesiza dorin]a maestrului [i chiar s\ ajung\ uneori s\-i citeasc\
g=ndurile. A[a c\, adev\rata transmitere a ;nv\]\turii nu este posibil\ p=n\
c=nd nu apare capacitatea de ;n]elegere. A[a cum afirm\ [i maestrul Yan
Xin>
146
PUNCTELE ESEN}IALE ALE EXERS|RII
QIGONG-ULUI
- „p\trunderea pe poart\”,
- „observarea schimb\rilor de suprafa]\”,
- „trebuie s\ perseverezi”,
- „nu folosi mereu acelea[i tehnici”,
- „cele zece mii de tehnici se ;ntorc la origine”,
- „pune]i accentul pe moral\, ave]i moral\, contempla]i morala”.
1. „P\trunderea pe poart\”
Cei care s-au decis ;n a practica Qigong-ul ;[i vor alege ;ntr-o prim\
faz\ un sistem de tehnici ;n a c\ror exersare trebuie s\ persevereze.
S-ar putea totu[i ca formele alese ini]ial s\ nu li se potriveasc\. :n
aceast\ situa]ie se recomand\ schimbarea lor cu altele noi. :n nici un caz
aceasta nu trebuie s\ devin\ un obicei. Se recomand\ de asemenea ca
num\rul de tehnici folosite ;n prima etap\ s\ fie relativ mic.
147
2. „Observarea schimb\rilor de suprafa]\”
148
interne. :n aceste momente practicantul nu trebuie s\ fie ;ngrijorat, dar nici
s\ se bucure. Cu at=t mai mult el nu trebuie s\ fie alarmat de ceva ce este
absolut normal, c\ci altfel semnalele rezultatelor pe care tocmai le dob=ndise
vor fi ;ndep\rtate din corpul s\u.
Avans=nd pas cu pas, se ajunge la etapa denumit\ prin cuv=ntul
„minunat”. Dup\ stabilizarea „schimb\rilor misterioase” vor apare capacit\]i
ie[ite din comun. :n acest moment, rezultatele ob]inute trebuie folosite cu
mare aten]ie, eventual foarte pu]in sau chiar deloc. Numai astfel se pot
dob=ndi noi rezultate, la nivelul acestei etape a „transform\rilor minunate”.
Dintre cele trei etape, prima este cea mai important\, c\ci dac\
„schimb\rile aparente” nu vor fi observate, atunci nu va exista experien]a
necesar\ pentru ca, odat\ ajun[i la a doua etap\, s\ fie dep\[ite momentele
ce par ireale (vor dispare chiar [i „semnalele” primei etape).
3. „Trebuie s\ perseverezi”
149
4. „Nu folosi mereu acelea[i tehnici”
Se spune adesea>
150
morala ac]iunilor. Astfel, marele principiu al celor trei [coli tradi]ionale
chineze este de fapt unul singur> punerea moralei pe primul loc.
151
MAESTRUL DI YU MING DESPRE
ESEN}IALELE PRACTICII QIGONG-
ULUI
1) Credin]a
2) Perseveren]a
152
Lipsa continuit\]ii este o reac]ie a lipsei sincerit\]ii. Situa]iile ;n
care ;ncrederea ;n practic\ este par]ial\ denot\ de asemenea o lips\ a
sincerit\]ii. Continuitatea ;n credin]\ este cea care permite dep\[irea
dificult\]ilor.
153
4) :n cultivare trebuie s\ folosi]i “sensul invers” (de la “plin”
c\tre “vid”)
154
Odat\ cu trecerea timpului, trec=nd prin perioadele copil\riei,
adolescen]ei [i maturit\]ii, starea sufleteasc\ a omului se schimb\.
Cultivarea din Qigong pune accent pe « ;ntoarcerea c\tre copil\rie »,
astfel ;nc=t prin practic\ s\ descoperim o stare sufleteasc\ plin\ de puritate [i
de inocen]\, lipsit\ de cuno[tin]e [i de n\zuin]e, precum cea a unui copil
mic. Acesta este sensul invers de exersare al st\rii suflete[ti.
155
cuno[tin]elor, trebuie s\ ne sprijinim pe senza]ii pentru a ;ncepe procesul de
cunoa[tere. Numai astfel putem p\trunde ;n lumea g=ndurilor deosebite.
Capacit\]ile deosebite apar ;ntr-o manier\ natural\ atunci c=nd ne
afl\m ;ntr-o stare ;n care incon[tientul este activ. Lumea logicii este cea care
se afl\ foarte departe de cea a capacit\]ilor deosebite. :n lumea logicii exist\
scopuri, dorin]e, planuri. Cu c=t vom fi mai aproape de acestea, cu at=t ne
vom dep\rta de lumea interioar\, de cea a capacit\]ilor deosebite.
Toate secretele omenirii se afl\ la nivelul incon[tientului,
influen]=nd reglarea acestuia. Dup\ ce « spiritul originar » se manifest\, vom
putea intra ;n leg\tur\ cu diferite semnale, puterea noastr\ va cre[te, vor fi
activate capacit\]ile deosebite. Emiterea de putere [i recep]ionarea ei
(urm\rite ;n comunicarea dintre maestru [i discipol) sunt posibile prin
comunicarea de la nivelul incon[tientului celor dou\ persoane< numai astfel
semnalele vor putea fi ;n rezonan]\. Dac\ incon[tientul celui care urm\re[te
s\ recep]ioneze nu a fost aranjat [i nu a ie[it c\tre suprafa]\, persoana
respectiv\ nu va putea primi semnalele transmise. Secretele capacit\]ii
de ;n]elegere, ale sufletului activ ce apare datorit\ sincerit\]ii, c=t [i ale
emiterii de energie, ]in de modalitatea ;n care a fost activat incon[tientul.
Rezonan]a semnalelor ;nseamn\ intrarea ;n leg\tur\ a semna-
lelor. :n Univers exist\ o infinitate de semnale ce au o putere nelimitat\. De
asemenea exist\ [i semnalele ce au r\mas de la persoanele ce au reu[it s\
p\[easc\ pe cale. Rezonan]a semnalelor poate activa semnalele [i puterea
Universului, folosindu-le pentru a desc\tu[a puterile aflate ;nl\untrul nostru.
Aceast\ metod\ este mult mai bun\ dec=t cea care se bazeaz\ pe o practic\
asidu\ de acumulare a puterii « zilelor urm\toare ». Esen]ial\ este
comunicarea dintre semnale.
156
apar\ ata[amentul [i grijile, s\ avem o g=ndire deschis\ fa]\ de toate
lucrurile. Este bine s\ analiz\m ;n am\nun]ime manifest\rile pe care Calea
le creeaz\ datorit\ men]inerii sufletului lini[tit, s\ observ\m Calea ce se
arat\ sufletului nostru bun [i ;mp\cat. Starea de relaxare, de lini[te, starea
ce apare prin folosirea numai a unor g=nduri bune, starea de non-
ac]iune ‟ toate acestea sunt st\ri caracteristice Qigong-ului.
Dac\ de-a lungul zilei starea sufleteasc\ nu este destins\, relaxat\,
fericit\, dac\ nu este liber\, dac\ nu avem o stare de tinere]e interioar\, dac\
avem dorin]e foarte puternice legate de bani, de atingerea anumitor obiective
legate de planul material, dac\ ;ntreaga zi st\m ;ntr-un mediu cu g=nduri
negative, dac\ pe durata zilei facem incontinuu planuri legate de c=[tig sau
de pierdere, atunci ce stare caracteristic\ Qigong-ului vom putea avea !?
De ce unii oameni nu au rezultate prea bune ;n practic\ ? :n afara
motivelor explicate mai sus este necesar\ [i men]inerea unei st\ri
caracteristice Qigong-ului. Adev\rata Cale nu este cea dintr-un spa]iu ;n care
se exerseaz\, ci cea de pe durata activit\]ilor zilnice. Dac\ ajunge]i s\ p\[i]i
pe Cale ve]i avea rezultate ;n toate formele pe care le ve]i practica, ;n caz
contrar orice a]i exersa rezultatele nu vor fi prea bune.
157
un suflet egoist nu reu[esc s\ foloseasc\ ;ntr-o manier\ corect\ rela]ia
ob]inere – pierdere. Manifestarea principal\ a egoismului este neacceptarea
pierderii, incapacitatea de a renun]a< aceasta este [i o manifestare a lipsei
capacit\]ii de ;n]elegere.
« Eu ac]ionez pentru toat\ lumea » indic\ o moral\ avansat\ a
ac]iunilor, de renun]are la sine pentru binele celorlal]i. :n acest mod ;i pute]i
ajuta pe ceilal]i [i v\ ve]i ajuta cu adev\rat [i pe dumneavoastr\.
Cultivarea prin practica Qigong-ului nu are o metod\ u[oar\, care
s\ r\m=n\ de-a pururi neschimbat\. Trebuie s\ persevera]i de-a lungul
timpului. Cu c=t ve]i fi mai ferici]i, cu at=t ve]i avea mai multe rezultate<
trebuie s\ v\ folosi]i sufletul pentru a observa aceste lucruri.
158
suficient\. Lucrurile cu adev\rat de nivel avansat nu pot fi ;n]elese dec=t cu
ajutorul sufletului. Trebuie s\ folosim sufletul pentru a urm\ri [i pentru a ne
conduce ;n procesul cunoa[terii. Anumite lucruri din Qigong ]in de suflet [i
de g=nduri, de exemplu> modul ;n care putem intra ;n leg\tur\ cu diferite
semnale, cel ;n care putem intra ;n rezonan]\ cu altcineva, toate acestea nu
pot fi ;n]elese dec=t cu sufletul. « Totul se bazeaz\ pe gongfu-ul sufletului [i
al g=ndurilor » se refer\ la un astfel de nivel avansat de ;n]elegere.
Manifestarea C\ii ;n om este morala, manifestarea moralei ;n om
este lipsa egoismului. Sufletul lipsit de egoism genereaz\ pe durata practicii
starea « uit\rii eu-ului ».
C\utarea banilor, a lucrurilor materiale, etalarea bun\st\rii
materiale, toate acestea sunt manifest\ri ale egoismului. Atunci c=nd apare
“eu-ul” apare [i egoismul, lipsa egoismului duce la starea « uit\rii eu-ului ».
Starea « uit\rii eu-ului » de pe durata exers\rii este o stare f\r\ ata[amente,
f\r\ n\zuin]e. Sufletul egoist este cel care nu poate ajunge la « uitarea eu-
ului » [i din aceast\ cauz\ nu se poate intra cu u[urin]\ ;ntr-o stare
caracteristic\ Qigong-ului.
:n procesul desc\tu[\rii ;n]elepciunii este bine s\ ai o cultur\ c=t
mai vast\, s\ cite[ti foarte mult pentru a putea asimila experien]a altor
oameni ce au p\[it pe cale. Este foarte greu s\ perseverezi ;n practic\ dac\
nu ai setea de cunoa[tere. Esen]ialul lectur\rii c\r]ilor este intrarea
inimii ;ntr-o anumit\ stare, ;n lumea celor care au p\[it pe cale. Este necesar
s\ p\trunde]i c=t mai ad=nc ;n aceast\ lume [i s\ o compara]i cu propria
lume, s\ g\si]i diferen]ele [i s\ ;nv\]a]i din acestea.
:n]elegerea C\ii nu trebuie s\ se opreasc\ la limitele celor care au
;n]eles deja Calea [i nici nu trebuie s\ se opreasc\ la limitele voastre din
trecut. Dac\ v\ opri]i, atunci ;nseamn\ c\ nu ;n]elege]i Calea, c\ci
;n]elegerea sufletului nu are limite. Atunci c=nd ;n]elegerea v\ opre[te
sufletul, se va opri [i evolu]ia, [i cre[terea nivelului.
Atunci c=nd apar blocaje la nivelul g=ndurilor din procesul cultiv\rii
interioare trebuie s\ ;ncerca]i s\ ;n]elege]i ce se ;nt=mpl\. De exemplu, dac\
pe durata exers\rii ave]i multe g=nduri care v\ distrag de la practic\ trebuie
s\ ;n]elege]i cum pute]i s\ v\ cre[te]i sinceritatea, pentru ca sufletul s\
devin\ activ. :n situa]ia ;n care nu reu[i]i s\ intra]i ;n rezonan]\ cu anumite
semnale ve]i ;ncerca s\ ;n]elege]i cum v\ pute]i retrage con[tientul, [.a.m.d.
159
RELAXAREA, LINI{TEA,
NATURALE}EA
RELAXAREA (Song)
160
accentul pe moral\ (de). Acord=nd aten]ie moralei, tensiunile existente ;n
mental se ;mpu]ineaz\, intr=ndu-se cu u[urin]\ ;n starea de relaxare.
Se urm\re[te atingerea unui nivel la care toate articula]iile [i to]i
mu[chii s\ fie relaxa]i. :naintea exers\rii se recomand\ s\ l\s\m de-o parte
obiectele ce ;nf\[oar\ diferite por]iuni ale corpului ([old, articula]ii, cap,
etc.). Pe durata zilei suntem obi[nui]i cu aceste obiecte, dar atunci c=nd ne
vom relaxa, c=nd vom p\trunde ;ntr-o stare de lini[te, vom sim]i tensiunea
acestora. Dincolo de aspectul fizic, mai exist\ [i cel al semnalelor pe care
incon[tientul nostru le activeaz\ atunci c=nd noi ne l\s\m ancora]i ;ntr-un
anumit Univers prin obiectele pe care accept\m s\ le folosim. De exemplu,
l\s=nd telefonul deschis nu vom putea s\ atingem o stare avansat\ de lini[te,
de stabilitate. De ce? Pentru c\ o parte a con[tiin]ei noastre a[teapt\ un
telefon, fiind deschis\ spre semnalele ce pot veni prin intermediul
telefonului.
Avans=nd ;n practic\, la un moment dat apare relaxarea organelor
interne. :n aceast\ faz\ este bine s\ se acorde aten]ie [i alimenta]iei. Nu se
recomand\ ca practicantul s\ m\n=nce sau s\ bea prea mult. Ideal\ ar fi [i
renun]area la fumat (;n cazul ;n care exist\ acest obicei). C=nd cineva
fumeaz\ apare o stare de iritare a alveolelor pulmonare [i a ;ntregului aparat
respirator, din cauza nicotinei. Consumul excesiv de alcool duce la
instalarea confuziei mentale, iar o mas\ abundent\ intensific\ mi[c\rile
peristaltice ale stomacului, nepermi]=ndu-i relaxarea.
Cum se pot relaxa pl\m=nii, inima, stomacul, intestinele, etc.? Acest
lucru este posibil doar prin practic\, urm\rind propriile senza]ii. Aici punctul
cheie este o alimenta]ie moderat\. Bine;n]eles c\ nu se impune renun]area la
m=ncare. :n momentul ;n care este atins un anumit nivel ;n practic\
(gongfu), aportul de alimente va fi de la sine redus. Exist\ mae[trii mai ;n
v=rst\ care pomenesc adesea zicala>
LINI{TEA (Jing)
161
1) mediul trebuie s\ fie lini[tit6<
2) propriul corp s\ fie lini[tit<
3) aten]ia s\ fie calm\, lini[tit\.
6
Aceast\ cerin]\ este valabil\ pentru ;ncep\tori. Pentru cei avansa]i este necesar\
c\utarea lini[tii interioare, [i nu a celei exterioare. Drept urmare, ei vor trebui s\
exerseze la un moment dat ;n locuri cu o agita]ie foarte mare.
7
Aceste etape sunt redate conform cu ;nv\]\tura maestrului Yan Xin.
162
3) :mp\cat (ningjing) - trebuie s\ v\ g=ndi]i la lucruri pl\cute,
sim]indu-v\ extrem de relaxat [i „natural”, ajung=nd treptat-treptat ;ntr-o
stare de ;mp\care.
NATURALE}EA (Ziran)
163
ninge [i nu ai mai multe haine dec=t de obicei, ;ns\ nu sim]i gerul< este var\,
e ar[i]\, dar nu vrei s\ te r\core[ti< po]i s\ tr\ie[ti sub ap\ sau s\ mergi la
altitudini mari [i nu ai nevoie de masc\ de oxigen, cu alte cuvinte e[ti ;n
armonie cu natura. Dar nu este deloc u[or s\ ajungi aici.
:n practica obi[nuit\ este important\ naturale]ea respira]iei [i a
pozi]iei, precum [i cea a sentimentelor.
Exersarea Qigong-ului presupune ;ndeplinirea acestor trei condi]ii
importante. Dac\ nu te po]i relaxa, atunci folose[te-]i mentalul, g=ndindu-te
c\ tot corpul este destins> partea superioar\, partea mijlocie [i cea inferioar\
sunt relaxate< partea anterioar\, partea central\ [i cea posterioar\ sunt
relaxate< destinde treptat-treptat fiecare por]iune a corpului. Se poate, de
asemenea, folosi metoda relax\rii urm\rind meridianele de-a lungul c\rora
circul\ energia. Relaxa]i-v\ de sus ;n jos pentru a reu[i mai u[or. :n realitate
acest proces are un caracter unitar.
164
ALEGEREA TIMPULUI, LOCULUI {I
DIREC}IEI DE EXERSARE :N
PRACTICA QIGONG-ULUI
TIMPUL
165
interioare, acum va fi natural\ ;nceperea unui proces de interiorizare, de
lini[tire. :n intervalul 17 – 19, ;n care Soarele se preg\te[te s\ apun\, scade
foarte mult [i sus]inerea energetic\ a Naturii. Drept urmare se recomand\
exersarea formelor statice. Asumarea acestor ritmuri ale circula]iei energiei
ne va permite s\ men]inem o bun\ stare de s\n\tate, dar [i s\ ne trat\m
afec]iunile.
S\rb\torile tradi]ionale chineze[ti (s\rb\toarea prim\verii,
s\rb\toarea mijlocului toamnei, etc.) reprezint\ un prilej deosebit de bun
pentru exersare. Acela[i lucru se poate spune [i despre ziua de na[tere a
fiec\ruia sau a unuia dintre membrii apropia]i ai familiei. :n jurul acestor
date, informa]iile din codul genetic ancestral [i alte semnale puternice
produc efecte speciale ;n organism. Qigong-ul acord\ o aten]ie deosebit\
nivelurilor [ase, [apte [i opt ale con[tiin]ei, ultimul fiind un nivel la care s-au
acumulat toate informa]iile ;ntregii experien]e - ob]inute prin exersare -, c=t
[i ;n]elepciunea dob=ndit\ ;n procesul de dezvoltare a omului. Acestea se
afl\ aici ;n stare latent\. Antren=ndu-v\ ;n zilele de s\rb\toare, se poate
;nt=mpla ca nivelul opt al con[tiin]ei s\ fie pus ;n mi[care [i informa]ia ce
provine din codul genetic „al celor zece mii de genera]ii” s\ devin\
accesibil\< astfel se va ivi ;n]elepciunea ce se afl\ ascuns\ ;n straturile cele
mai profunde ale fiin]ei voastre. Mul]i mae[trii de Qigong aleg zilele de
s\rb\toare pentru a preda> timpul potrivit este una dintre cheile reu[itei.
Alegerea momentului de exersare este foarte important\, ;ns\
esen]ial este s\ ajunge]i s\ practica]i dou\zeci [i patru de ore pe zi. Cum se
poate realiza acest lucru? Ave]i mereu ;n vedere no]iunea „;nainte de a”, [i
anume> ;nainte de a v\ scula din pat, ;nainte de a m=nca, ;nainte de a ;ncepe
serviciul, ;nainte de a termina serviciul, ;nainte de a adormi, sau
generaliz=nd, ;nainte de a face orice, exersa]i pu]in, c=teva minute, un minut,
c=teva zeci de secunde< nu contez\ durata acestui scurt interval, ci doar
faptul c\ astfel ve]i reu[i s\ lega]i cele dou\zeci [i patru de ore ale zilei,
av=nd o continuitate, p\str=nd pe toat\ perioada semnalele exers\rii.
:nainte de a face orice lucru g=ndi]i-v\ c\ exersa]i, iar la terminarea
sa g=ndi]i-v\ c\ ;ncheia]i exerci]iul. De exemplu, ;nainte de a v\ culca,
trebuie s\ exersa]i o perioad\, dar f\r\ s\ termina]i exerci]iul, ci s\ v\
„purta]i ;n tehnic\” pe toat\ durata somnului< abia dup\ ce v-a]i trezit,
;ncheia]i forma, ;nainte de a ie[i pe u[a casei exersa]i c=teva zeci de secunde,
asfel ;nc=t s\ activa]i semnalul exers\rii< dup\ ce a]i ajuns ;ntr-un loc,
g=ndi]i-v\ c\ a]i ;ncheiat exersarea „formei merg=nd”. :n acest mod,
indiferent c\ sta]i jos, merge]i, lucra]i, dormi]i, ve]i reu[i s\ p\stra]i o stare
caracteristic\ Qigong-ului tot timpul.
166
LOCUL
DIREC}IA
167
organismului este rezultanta compunerii sale cu alte c=mpuri mai slabe,
inclusiv cu cel al omului care exerseaz\. De aceea, c=nd stabili]i direc]ia de
exersare, ;ncerca]i s\ orienta]i diverse por]iuni ale corpului - fa]\, membre,
privire, etc. - urm\rind senza]iile ce v\ apar> furnic\turi, c\ldur\, r\ceal\,
palpita]ii, greutate, team\, temperatur\, [.a.m.d. Direc]ia care v\ d\
senza]iile cele mai puternice este cea potrivit\ pentru antrenament.
168
CELE 12 DIAGRAME
Meridianele
Diagrama Desenul Luna Timpul Organele
str\b\tute de energie
Fu Decembrie - Ianuarie 23 –1 Rinichi Vezica biliar\
Lin Ianuarie - Februarie 1–3 Trei focare Ficat
Tai Februarie - Martie 3–5 Ficat Pl\m=ni
Dazhuang Martie - Aprilie 5–7 Vez. biliar\ Intestin gros
Guai Aprilie - Mai 7–9 Pericard Stomac
Qian Mai - Iunie 9 – 11 Int. sub]ire Splin\
Gou Iunie - Iulie 11 – 13 Inim\ Inim\
Dun Iulie - August 13 – 15 Splin\ Intestin sub]ire
Pi August - Septembrie 15 – 17 Stomac Vezica urinar\
Guan Septembrie – Octomb 17 – 19 Pl\m=ni Rinichi
Bo Octombrie - Noiemb 19 – 21 Int. gros Pericard
Kun Noiembrie - Decemb 21 – 23 Vez urinar\ Trei focare
169
Cele 12 diagrame sunt de fapt 12 hexagrame>
Hexagrama Fu
Hexagrama Lin
Hexagrama Tai
Hexagrama Dazhuang
Hexagrama Guai
Hexagrama Qian
Hexagrama Gou
Hexagrama Dun
Hexagrama Pi
Hexagrama Guan
Hexagrama Bo
Hexagrama Kun
8
:n analiza trigramelor sau a hexagramelor se recurge la observarea felului ;n care apar
modific\ri la nivelul Yang-ului sau al Yin-ului, pornind de jos ;n sus, din partea
inferioar\ a semnului spre cea superioar\.
170
Trebuie s\ specific\m faptul c\ lunile se calculeaz\ ;n func]ie de momentul
;n care cade Anul Nou chinezesc, urm=nd ca prima lun\ dup\ Anul Nou s\
fie cea descris\ de hexagrama Tai, apoi urmeaz\ r=nd pe r=nd celelalte luni.
Dar Anul Nou chinezesc este uneori la ;nceputul lunii februarie, alteori la
mijloc, [.a.m.d. De aceea lunile ce corespund celor 12 hexagrame sunt
prezentate aproximativ, ;n sensul c\ ele cuprind un interval ce se afl\ ;ntre
cele dou\ luni men]ionate.
:n perioada urm\toare apare Yang-ul, lucru descris de hexagrama Fu
(tr\s\tura inferioar\ continu\ indic\ apari]ia Yang-ului). Yang-ul apare
;n intervalul 23 – 1 noaptea (decembrie - ianuarie, din punct de vedere al
anului). Acesta este intervalul ;n care toate formele de via]\ au cre[terea cea
mai rapid\. Acum va fi stimulat\ func]ionarea rinichilor, ceea ce d\ senza]ii
particulare din punct de vedere al organelor sexuale (esen]a [i energia
rinichilor este cea care determin\ func]ionarea organelor sexuale). Medicina
tradi]ional\ chinez\ recomand\ ca tendin]ele sexuale s\ nu fie urmate ;n
intervalul 23 – 1 noaptea. :n caz contrar, energia zilei urm\toare va fi
afectat\.
:n continuare Yang-ul va fi ;n cre[tere [i Yin-ul ;n sc\dere. Dup\
hexagrama Fu urmeaz\ hexagrama Lin . Ea corespunde intervalului 1 –
3 noaptea, din punct de vedere al zilei, (ianuarie - februarie, din punct de
vedere al anului). :n acest interval, Yang-ul (energia) continu\ s\ creasc\ ;n
interiorul tuturor fiin]elor. Acum vor fi stimulate cele „trei focare” (Sanjiao),
prin care energia rinichilor este distribuit\ spre toate celulele corpului,
;ntre]in=ndu-le func]ionarea.
Hexagrama Tai este cea care descrie intervalul urm\tor> 3 – 5
noaptea (februarie – martie). Pentru hexagrama Tai, Yin-ul [i Yang-ul sunt
;n echilibru. Ea indic\ momentul ;n care ;n interiorul omului se manifest\ o
stare de echilibru, de s\n\tate. Este vorba de situa]ia ;n care energia se afl\
;n interiorul organelor interne, iar spiritul s-a ;ntors c\tre o stare de lini[te,
de „vid”. :n acest interval, s=ngele se ;ntoarce ;n interiorul ficatului,
stimul=ndu-i func]ionarea.
Yang-ul va continua s\ creasc\ [i Yin-ul s\ scad\. Urmeaz\
hexagrama Dazhuang , ce descrie intervalul 5 – 7 diminea]a (martie -
aprilie). Aceasta este perioada ;n care r\sare Soarele, fiind momentul
propice pentru exersarea unor forme dinamice. Practica poate ajuta acum la
eliminarea energiei st\tute din corp [i la ;mprosp\tarea cu energia Soarelui.
Energia se afl\ acum ;n meridianul intestinului gros, facilit=nd func]ia de
evacuare a con]inutului acestuia.
Urmeaz\ hexagrama Guai , ce are leg\tur\ cu intervalul 7 – 9
diminea]a (aprilie - mai). Yang-ul este aproape de maximul s\u. Energia
circul\ prin meridianul stomacului, fiind propice masa de diminea]\.
171
Urmeaz\ apogeul Yang-ului, descris prin hexagrama Qian ,
unde toate tr\s\turile sunt Yang (continue). El corespunde intervalului 9 –
11 ziua. Din punct de vedere al unei luni, ;nflorirea maxim\ a Yang-ului are
loc ;n ziua a 15 a lunii. Pentru o zi, maximul de Yang este atins la ora 11, ;n
timp ce pentru un an acest interval va fi mai - iunie. Energia circul\ prin
meridianul splinei, ceea ce stimuleaz\ func]iile acesteia de transformare [i
transport ale substan]elor nutritive.
:n a doua jum\tate a zilei (a lunii) va avea loc apari]ia Yin-ului,
moment descris de c\tre hexagrama Gou (tr\s\tura inferioar\ ;ntrerupt\
indic\ apari]ia Yin-ului). Dup\ ce Yin-ul apare, Yang-ul va ;ncepe s\ scad\
iar Yin-ul va continua s\ creasc\. Hexagrama Gou descrie intervalul 11 – 13
(iunie - iulie). Acum va fi stimulat\ func]ionarea inimii, ceea ce face
necesar\ ;ntoarcerea aten]iei spre interiorul corpului, pentru ca inima s\ se
lini[teasc\. Cre[terea Yin-ului are leg\tur\ cu cre[terea fluidelor corpului.
Medicina tradi]ional\ chinez\ explic\ modalitatea de formare a s=ngelui 9 la
nivelul inimii.
Hexagrama Dun descrie intervalul 13 – 15 (iulie - august), ;n
care Yin-ul continu\ s\ creasc\. Acum este stimulat\ ;n mod natural
func]ionarea splinei, ce guverneaz\ func]iile de transformare [i de transport
ale energiei [i esen]ei nutritive. Acesta este deci intervalul ideal pentru a lua
masa de pr=nz.
Urm\torul interval este descris de hexagrama Pi , c=nd se atinge
o stare de dezechilibru, ;n care organele interne nu au suficient\ energie iar
spiritul este foarte agitat, este „plin”. Pe durata zilei, aceast\ stare survine ;n
intervalul 15 – 17 (august - septembrie, din punct de vedere al anului).
Ulterior, Yang-ul va continua s\ scad\, iar Yin-ul s\ creasc\.
Urmeaz\ hexagrama Guan , ce descrie intervalul 17 – 19 (septembrie -
octombrie). :n acest interval Soarele se preg\te[te s\ apun\. Acum va fi
stimulat\ func]ionarea pl\m=nilor, drept urmare se recomand\ efectuarea
unor plimb\ri ;n aer curat.
Hexagrama Bo descrie intervalul 19 – 21 (octombrie -
noiembrie). Acum Yin-ul este foarte aproape de apogeu, Soarele a apus.
Yin-ul va atinge un maxim, moment descris din nou de hexagrama
Kun , de la care s-a plecat. Aceste procese au loc ;n fiecare zi, ;n fiecare
lun\, ;n fiecare an, pe durata ;ntregii vie]i.
9
Conceptul de s=nge prezentat de medicina tradi]ional\ chinez\ nu este acela[i cu cel
din medicina alopat\. Pentru medicina tradi]ional\ chinez\, s=ngele este o form\
condensat\ de energie.
172
Harta celor 12 diagrame
173
caracteristic\ pentru pentru v=rsta mijlocie, iar hexagrama Pi pentru a
descrie perioada b\tr=ne]ii. :n fine, atunci c=nd se ajunge din nou la
hexagrama Kun este descris momentul intr\rii ;n nefiin]\.
10
Rinichii sunt organe deosebit de importante. Se spune c\ Yang-ul rinichilor sus]ine
Yang-ul ;ntregului corp [i Yin-ul lor sprijin\ Yin-ul tuturor por]iunilor corpului. Acest
174
Energia dob=ndit\ este cea care va sus]ine apoi energia primordial\, stocat\
la nivelul rinichilor.
Datorit\ acestui fapt, cre[terea energiei la nivelul rinichilor va avea
un efect de stimulare energetic\ a ;ntregului corp. }in=nd cont ;ns\ c\
rinichii sunt cei care guverneaz\ activitatea organelor sexuale, cre[terea
energiei la nivelul acestora va crea tendin]a exterioriz\rii impulsurilor
sexuale. Toate acestea sunt normale, ;ns\ atitudinea corect\ va fi aceea de a
transforma esen]a corporal\ ;n energie. :n acest mod, esen]a – care este baza
energiei – va putea fi transformat\ [i nu irosit\.
Energia rinichilor mai este numit\ [i „focul ministerial al por]ii
vie]ii” sau „focul t=n\r”. Practica Qigong-ului ;n acest interval ;n care
energia cre[te ;n mod natural va avea rezultate duble11 fa]\ de cele ob]inute
;n celelalte intervale ale zilei. Este ca atunci c=nd ai merge pe un r=u pe
direc]ia pe care se mi[c\ apa> viteza va fi dubl\ fa]\ de situa]ia ;n care apa
stagneaz\.
Intervalul Mao, descris de hexagrama Dazhuang (5 – 7
diminea]a) este caracterizat de r\s\ritul Soarelui. Acum va cre[te energia [i
;n lumea ;nconjur\toare. Exersarea ;n aceast\ perioad\ continu\ procesul de
cre[tere a energiei din interiorul corpului. Se spune c\ ;n acest interval de
timp, energia corpului este ;n plin\ ;nflorire. Din acest motiv, diminea]a se
recomand\ practicarea unor tehnici dinamice, care s\ activeze aceast\
energie, ajut=nd Yang-ul s\ se manifeste.
:n intervalul Wu (11 – 13), descris de hexagrama Gou , Yin-ul
;ncepe s\ creasc\. Energia se afl\ acum la nivelul inimii, ceea ce face ca
focul interior s\ fie destul de mare. Dar tocmai din acest motiv este necesar\
apari]ia [i cre[terea Yin-ului (a „apei” ce echilibreaz\ „focul”). Practic=nd ;n
acest interval de timp tehnici statice, de cultivare, de relaxare, vom putea s\
sus]inem cre[terea Yin-ului ;n interiorul nostru. Din punct de vedere al
atitudinii, Yin-ul indic\ interiorizare, iar din punct de vedere al corpului,
Yin-ul arat\ fluidele corpului. De aceea, exers=nd pentru cre[terea Yin-ului
vom putea reduce focul (Yang-ul)> vom putea intra ;ntr-o stare de lini[te, de
echilibru interior [i vom cre[te umezeala din interiorul corpului,
contrabalans=nd eventualele efecte nedorite cauzate de usc\ciune.
Perioada You (17 – 19) este descris\ de hexagrama Guan . :n
acest interval Soarele se preg\te[te s\ apun\, Yin-ul cre[te [i ;n Natur\.
lucru se refer\ la faptul c\ energia rinichilor este cea care sus]ine func]ionarea tuturor
celulelor corpului (prin intermediul celor „trei focare”) [i umiditatea rinichilor sprijin\
men]inerea umezelii la nivelul tuturor por]iunilor corpului. Acest mecanism
func]ioneaz\ dincolo de cel al legii celor cinci elemente.
11
Din punct de vedere al energiei.
175
Lumina se retrage [i apare ;ntunericul, c\ldura zilei dispare [i se face sim]it\
r\coarea serii. Exersarea ;n acest interval este benefic\ de asemenea cre[terii
Yin-ului, a esen]ei corporale [i a st\rii de lini[te.
Practica Qigong-ului ;n aceste intervale este sprijinit\ de ritmurile
naturale ale Universului. :n trecut se spunea c\ cei care doresc s\ ob]in\
rezultate vor exersa zilnic ;n aceste patru perioade. De asemenea, aceste
intervale sunt recomandate ;n mod diferen]iat persoanelor ce au diferite
afec]iuni.
Cei care sufer\ de afec]iuni caracterizate de insuficien]\ de Yin vor
folosi intervalele 11 – 13 [i 17 – 19 ziua. Insuficien]a de Yin (de fluide ale
corpului) este ;nso]it\ de un aparent exces de Yang12 (c\ldur\ la nivelul
extremit\]ilor, temperatur\ u[oar\ ;n a doua parte a zilei, dorin]e
necontrolate, etc.).
Persoanele care au insuficien]\ de Yang vor exersa ;n perioadele 23
– 1 noaptea [i 5 – 7 diminea]a. Insuficien]a de Yang (energie) este de
asemenea ;nso]it\ de un aparent exces de Yin 13 (membre reci, transpira]ie
brusc\, absen]a setei, etc.).
12
Yin-ul fiind insuficient, el nu mai poate controla Yang-ul
13
Yang-ul fiind insuficient nu va mai avea puterea de a controla Yin-ul
176
ARANJAREA POZI}IEI, A RESPIRA}IEI
{I A MENTALULUI
177
Mecanismul prezentat mai sus este valabil pentru toate practicile
interne, inclusiv pentru artele mar]iale interne (Taijiquan, Baguazhang,
Xingyiquan). Descrierile ce urmeaz\ sunt valabile pentru Qigong.
Aranjarea pozi]iei se refer\ la a[ezarea ;ntr-o manier\ natural\ [i
relaxat\ a m=inilor [i picioarelor, a celor cinci „palate”, a trunchiului, a
organelor interne, etc., adic\ a ;ntregului corp. Dac\ acest lucru se realizeaz\
;n coordonare cu reglarea respira]iei [i ordonarea mentalului, se poate intra
foarte rapid ;ntr-o stare de lini[te, caracteristic\ Qigong-ului.
Care este tehnica propriu-zis\? Aici ;nt=lnim principiul> se a[eaz\
corpul c=t mai confortabil, respect=nd ;n acela[i timp, cu stricte]e cerin]ele
posturii alese. Dac\ nu se specific\ o anumit\ pozi]ie ce trebuie men]inut\,
atunci se folose[te incon[tientul pentru a g\si forma ideal\. :n majoritatea
exerci]iilor se ;nt=lnesc urm\toarele puncte comune referitoare la acest
aspect> corpul este stabil, interiorul relaxat, gura u[or ;nchis\ (f\r\ a str=nge
din]ii), ochii semi;nchi[i (se spune c\ numai o s\geat\ de lumin\ poate
p\trunde p=n\ la ei), umerii sunt cufunda]i, coatele c\zute, b\rbia u[or
retras\ c\tre interior, v=rful capului este ;ndreptat c\tre cer, pieptul vidat,
ceafa destins\, [oldul relaxat (dac\ se exerseaz\ [ez=nd, atunci mijlocul este
drept, ;n forma culcat, [oldul este u[or ;ndoit)< v=rful nasului se afl\ pe
aceea[i linie cu ombilicul, iar proiec]ia urechii cade pe linia ce une[te cei doi
umeri. Posturile care pot fi folosite pentru exersare sunt foarte multe. :n
general se ;nt=lnesc urm\toarele categorii>
- st=nd ;n picioare,
- [ez=nd,
- culcat
- merg=nd,
178
prima treime sau p\trime a scaunului, astfel ;nc=t s\ fie posibil\ circula]ia
energetic\ nestingherit\, de-a lungul canalelor. :n plus, dac\ apar mi[c\ri
involuntare (zifa donggong) este important\ existen]a unui spa]iu, care s\
permit\ aceste mi[c\ri. De asemenea, adopt=nd aceast\ pozi]ie, se va
produce [i un efect de stimulare a punctelor de acupunctur\ Weilu (situat la
baza coloanei vertebrale) [i HuiYin (la jum\tatea distan]ei dintre anus [i
organele genitale), ceea ce influen]eaz\ starea organismului.
Persoanele ce exerseaz\ ;n picioare vor ]ine t\lpile dep\rtate la o
distan]\ u[or mai mare dec=t l\]imea umerilor, genunchii pu]in ;ndoi]i,
trunchiul nu trebuie s\ stea exagerat de drept. :n caz contrar, dac\ apar
mi[c\ri involuntare (zifa donggong), se poate ;nt=mpla s\ se pr\bu[easc\
brusc corpul. :n momentul ;n care apare tendin]a de mi[care a corpului, se
pot dep\rta pu]in picioarele, apoi se urmeaz\ mi[c\rile ;ntr-o manier\
natural\. Opunerea nu este recomandabil\, ;n mental trebuie s\ apar\
sentimente frumoase, pozitive, s\ v\ g=ndi]i tot timpul c\ face]i fapte bune.
Astfel, toate reac]iile care se vor ivi vor fi normale.
179
5) Gura este u[or ;nchis\, cele dou\ maxilare nu trebuie s\ fie ;n
contact, v=rful limbii puncteaz\ palatul dur.
- Cei ce sufer\ de afec]iuni ale inimii vor atinge cu v=rful limbii baza
din]ilor maxilarului inferior.
- Pentru tratarea bolilor sistemului nervos sau pentru a avea o stare
sufleteasc\ mai bun\, v=rful limbii va fi orientat c\tre spate, prin rularea
acesteia, p=n\ la baz\.
- Cei ce vor s\ sl\beasc\ vor ]ine v=rful limbii la mijlocul cavit\]ii
bucale f\r\ a atinge partea superioar\ sau pe cea inferioar\.
:n func]ie de necesit\]i se alege una dintre pozi]iile limbii men]ionate
mai sus. Proced=nd astfel se va regla [i func]ia gustului (datorit\ leg\turii
fire[ti ce exist\ ;ntre limb\ [i gust) [i cea de ;nchidere-deschidere a inimii (;n
medicina tradi]ional\ chinez\, limba este legat\ de inim\).
REGLAREA RESPIRA}IEI
180
Principiul de baz\ al regl\rii respira]iei const\ ;n folosirea mentalului
pentru a o putea controla, asfel ;nc=t aceasta s\ ajung\ lung\, continu\,
profund\ [i uniform\. De aceea se spune>
181
;n fa]\. Din aceast\ cauz\ apare o presiune ;n zona pieptului, ceea ce
;ngreuneaz\ respira]ia.
:n mod normal respira]ia ar trebui s\ fie curg\toare, s\ nu apar\
nevoia de a o controla, s\ fie „natural\”. Atunci c=nd respira]ia este corect\,
putem uita de ea. Dac\ ;ns\ inima nu este ;nc\ lini[tit\, nu putem s\ uit\m de
respira]ie!
ARANJAREA MENTALULUI
182
- Yang shen - corespunde informa]iilor din codul genetic [i
g=ndurilor din con[tiin]a tat\lui.
Se spune c\ „spiritul Yin” (Yin shen) [i „spiritul Yang” (Yang shen)
au o „umbr\” evident\. „Umbra” este cea care permite observarea p\rin]ilor
[i recep]ionarea semnalelor acestora ;n propriul corp. Aceste semnale nu
sunt semnalele individuale originale ale celor doi p\rin]i, ci rezultatul unirii
lor ;n [i cu propria voastr\ persoan\.
Cei care posed\ capacit\]i deosebite au observat c\, ;n realitate,
corpul omenesc are trei umbre. Conform explica]iilor daoismului, spiritul
Yin [i spiritul Yang pot apare ;n exterior, acest lucru fiind posibil chiar [i
pentru spiritul ini]ial - este vorba de ie[irea la suprafa]\ a incon[tientului. :n
mod normal, ;n momentul ;n care omul se g=nde[te la anumite probleme,
exist\ o „umbr\” care scap\ c\tre exterior. „Controlarea inimii” sau
„retragerea inimii” const\ tocmai ;n supunerea acelei „umbre”.
183
inimii. Trebuie ca pe calea supunerii g=ndurilor s\ pute]i controla sufletul,
pe care s\-l restr=nge]i ;n zona creierului sau a abdomenului inferior.
Adesea supunerea sufletului se realizeaz\ prin repetarea tacit\ a unui g=nd
sau prin „observarea” mental\ a unui sunet, unei imagini, a unei informa]ii,
unui simbol.
184
nume[te „conducerea leacului (medicamentului)” pentru atingerea
„echilibrului”. :n procesul „ciment\rii cinabrului” se folose[te metafora>
- P\m=ntul,
- Apa,
- Focul,
- V=ntul,
- Vidul.
185
Vidul este privit ca fiind „corpul ceresc”. Dac\ celor „cinci comori”
li se adaug\ soarele, luna [i stelele, se vor ob]ine „cele opt trigrame” sau
„cele opt energii” (baqi).
:n procesul exers\rii trebuie s\ ;ncerca]i din r\sputeri s\ folosi]i
incon[tientul pentru a aspira energia p\m=ntului, a apei, a focului, a
v=ntului, a vidului, a soarelui, a lunii [i a stelelor. Dup\ ce a aspirat energie
[i s-a '';nc\rcat”, incon[tientul revine, pentru ca apoi s\ plece din nou s\
absoarb\ energie. Aceasta reprezint\ „deplasarea inimii”.
186
str\lucitor, paji[ti pline de flori multicolore, mun]i ;nal]i, etc. Aceste imagini
trebuie s\-i dea omului un sentiment de relaxare, lini[te, bucurie, ;mplinire.
b) Se aleg zone speciale din interiorul corpului. De[i g=ndurile sunt
ceva abstract, ele sunt capabile, prin anumite procese psihologice [i
fiziologice pe care le declan[eaz\, s\ duc\ la ob]inerea unor rezultate
deosebite. Fixarea aten]iei pe zone diferite va duce la apari]ia unor efecte
diferite. :n general, por]iunile cel mai des folosite ;n acest scop sunt dantian-
ul superior, dantian-ul mijlociu [i dantian-ul inferior, precum [i unele organe
interne (inim\, ficat, rinichi, etc.).
c) Aten]ia trebuie s\ fie concentrat\, g=ndurile s\ se adune, s\ nu fie
dispersate, s\ se elimine ideile distractive. Gradul de concentrare al aten]iei
este factorul de care depinde ;ntr-o foarte mare m\sur\ reu[ita tehnicii
contempl\rii. :n aceast\ tehnic\ este necesar s\ se evite ;ncordarea aten]iei,
g=ndurile „tensionate”. De exemplu, atunci c=nd observa]i cu ajutorul
mentalului o anumit\ zon\ a corpului, trebuie s\ observa]i [i s\ nu observa]i,
ca [i cum ar fi acolo, dar parc\ totu[i n-ar fi< nu pierde]i din aten]ie locul
respectiv, dar nici nu v\ ]intui]i g=ndurile ;n acea por]iune. Atunci c=nd este
contemplat\ o zon\ din interiorul organismului, este mai u[or ca aten]ia s\
fie fixat\< c=nd este vorba ;ns\ de o imagine exterioar\, un peisaj, este mai
dificil\ concentrarea asupra locului respectiv. Lucrul de baz\ al tehnicii
observ\rii este s\ prive[ti [i s\ nu prive[ti, s\ te g=nde[ti [i s\ nu te g=nde[ti,
s\ nu p\r\se[ti locul dar s\ nu fii imobil, s\ urmezi calea natural.
Una dintre tehnicile ce apar]in procedeului de urm\rire cu ajutorul
mentalului este cea a „privirii interioare” (neiguan fa). Caracteristic pentru
aceasta este faptul c\, pe l=ng\ fixarea asupra unei anumite zone din
organism, ea pune ;n mod deosebit accentul pe vizualizarea activit\]ii
por]iunii respective. Se urm\re[te activitatea organelor interne, dinamica lor.
Dac\ timpul de contemplare este mai lung, poate s\ apar\ fenomenul de
„privire invers\”, proces descris [i ;n cazul tehnicilor budhiste> organele
interne se v\d ;ntr-adev\r, este vizualizat\ at=t activitatea lor, c=t [i modul ;n
care circul\ energia de-a lungul meridianelor.
187
spontan, din interiorul „con[tiin]ei”. Dar bine;n]eles, nu vor fi neglijate
aranjarea pozi]iei [i reglarea respira]iei.
188
ANTRENAMENTUL CELOR 24 DE
FACTORI CE INTERVIN PE PARCURSUL
PRACTICII
3) Indiferent dac\ ave]i reac]ii sau nu, totul trebuie s\ fie firesc, p=n\
c=nd incon[tientul iese la suprafa]\. Apoi este necesar s\-1 urma]i ;n mod
natural, nu v\ opune]i, nu ;ncerca]i s\ v\ for]a]i s\ face]i ceva.
Dac\ v\ sim]i]i trist sau inconfortabil, atunci ;nseamn\ c\ nu v-a]i
aranjat bine pozi]ia corpului, respira]ia sau mentalul. Este bine s\ realiza]i
acest lucru, dar esen]ial\ este naturale]ea, f\r\ de care calea Qigong-ului nu
poate fi str\b\tut\. La ;nceput are loc doar o inducere-conducere a unei st\ri
189
caracteristice Qigong-ului< ;ns\, odat\ ajun[i la un moment dat, ac]iona]i ;n
modul ;n care g=ndi]i. Pentru a realiza corect acest lucru trebuie s\ fi]i foarte
aten]i la relaxare, la firesc, s\ intra]i ;ntr-o stare de lini[te, s\ asculta]i [i s\
urma]i naturalul, „de la natural c\tre natural”.
190
anumite rezultate sau efecte< dac\ ele apar nu c\uta]i s\ le facilita]i [i nici s\
le ;mpiedica]i, nu v\ concentra]i aten]ia asupra lor.
11) Este necesar ca cei ce practic\ Qigong-ul s\ ;[i rezolve c=t mai
repede contradic]iile [i s\ ;[i elimine orice sentiment de ostilitate fa]\ de
cineva. Aceasta se poate realiza prin tehnica iert\rii< ierta]i-i pe to]i cei care
considera]i c\ au gre[it, chiar [i pe cei de neiertat. Nu v\ g=ndi]i la
r\zbunare, c\ci acest g=nd v\ va fr=na progresul, v\ va tulbura foarte mult<
ostilitatea este piedica cea mai mare, ea induce o stare mental\ care nu
permite exersarea. Cel care vindec\ oamenii ;nseamn\ c\ i-a iertat, ba chiar
mai mult, are dorin]a real\ de a-i ajuta. Av;nd o stare sufleteasc\ pozitiv\,
;mp\cat\, rezultatele nu vor ;nt=rzia s\ apar\.
191
bune.” Nu v\ concentra]i doar asupra rezolv\rii propriilor probleme, g=ndi]i-
v\ la cei din jur, vindeca]i-i. Acesta este „antrenamentul sufletului”,
aprofundarea moralei. Numai a[a ve]i reu[i s\ primi]i semnale pozitive din
jur, avans=nd ;n descoperirea capacit\]ilor.
192
17) :n timp ce exersa]i, trebuie s\ v\ g=ndi]i la scopuri mari, nu la
lucruri m\runte sau la ac]iuni pe termen scurt. P\stra]i ;n suflet non-
participarea (wuwei). G;ndi]i-v\ la faptul c\ ;n viitor ve]i fi perfect s\n\tos,
ve]i atinge longevitatea, ve]i face numai lucruri bune, ve]i reu[i ;n totul. :n
momentul ;n care exersa]i, trebuie s\ exersa]i, s\ nu v\ intereseze nimic
altceva. Este necesar s\ p\stra]i o stare de non-participare, de non-ac]iune.
19) Se intr\ mai ;nt=i, ;ntr-o stare „de plutire”. Apoi aten]ia este
canalizat\ pe semnalele ce apar. Este necesar s\ ave]i urm\torul g=nd>
„semnalele corecte, folositoare s\n\t\]ii [i longevit\]ii, vor r\m=ne, form=nd
o baz\ de referin]\< cele care nu corespund acestui punct de vedere nu pot fi
luate ;n considera]ie, pentru c\ sunt negative.” Trebuie s\ pute]i discerne
;ntre semnalele adev\rate [i cele false, pentru c\ pe parcursul exers\rii
senzitivitatea cre[te, iar g=ndurile celorlal]i pot fi uneori recep]ionate cu
mare u[urin]\ [i considerate, ;n mod gre[it, drept proprii. De aceea
g=ndurile, imaginile, sunetele sau umbrele care apar, vor fi analizate [i
selectate cu mult\ grij\. Fi]i aten]i la semnalele care apar< p=n\ c=nd ele nu
sunt sistematice, complete, corecte, nu pot fi privite ca adev\rate, iar cele
false nu pot fi luate nici m\car ;n considera]ie. Dac\ ;n timpul practicii v\
apare brusc un g=nd care v\ ;ndeamn\ s\ face]i ceva r\u, ;n nici un caz nu
pute]i avea ;ncredere ;n el. Fi]i con[tien]i de faptul c\ aceasta nu este
modalitatea voastr\ de a g=ndi, nici cea a familiei voastre sau a unui
maestru. Renun]a]i la el.
Orice practicant va trebui s\ ;nve]e s\ [tie s\ discearn\ semnalele ce
;i apar, at=t pe parcursul exers\rii, c=t [i ;n restul timpului. Pe cele bune le
ve]i lua drept baz\ de referin]\, iar cele negative vor fi ;ndep\rtate, pentru c\
nu v\ apar]in. Ele nu sunt reale [i ;n nici un caz nu vor fi adoptate. Numai ;n
acest mod antrenamentul va duce spre progres, v\ va feri de lucruri rele, pe
voi [i pe cei din jurul vostru.
193
exersa]i [i s\ v\ bucura]i f\r\ s\ v\ pese de nimic. Qigong-ul este o metod\
de practic\ extrem de corect\. :n timp ce face]i mi[c\ri, g=ndi]i-v\ c\ ele
sunt u[or de executat< dac\ mi[c\rile voastre sunt dure, ele vor deveni suple,
dac\ sunt bru[te, vor deveni gra]ioase. :n aceste momente aduce]i-v\ aminte
de marile lucr\ri clasice, de capodoperele de art\, de dansul minunat al
z=nelor, de marii mae[trii cu un ;nalt nivel spiritual pe care i-a]i v\zut.
Astfel, treptat - treptat, sufletul vostru bun va vibra, se va ivi la suprafa]\ [i
va fi pus ;n mi[care, va fi, pe m\sur\ ce trece timpul, din ce ;n ce mai fericit,
iar mi[c\rile voastre vor deveni minunate. Atunci ve]i intra cu u[urin]\ ;ntr-o
stare „artistic\”, o stare de bucurie deosebit\, dar o stare extrem de corect\,
de conform\ cu morala. Trebuie s\ acorda]i o aten]ie deosebit\
antrenamentului corect, moral, al sufletului. G=ndi]i-v\ la lucruri frumoase<
;nchide]i ochii [i privi]i un peisaj magnific, pe v=rful unui munte sau pe
]\rmul oceanului. Ve]i ob]ine acela[i efect pe care 1-a]i fi ob]inut dac\ a]i fi
exersat ;n locul respectiv. Sau g=ndi]i-v\ la o oper\ de art\, la frumuse]ea ei,
la perfec]iunea ei. Omul poate astfel s\ intre ;ntr-o stare deosebit\, bun\tatea
sa sufleteasc\ se va ivi la suprafa]\, iar el va ajunge la o modalitate ideal\ de
a g=ndi.
194
:n situa]ia real\, maestrul care are un gongfu avansat este cel care
caut\ un discipol, [i nu invers. Cel ce practic\ nu trebuie dec=t s\ se
str\duiasc\ s\ creeze condi]iile necesare, [i maestrul va putea s\-l
influen]eze de la distan]\, prin intermediul semnalelor, ajut=ndu-1 s\
progreseze. De fapt, cine are un nivel foarte ridicat nici nu accept\ s\ fie
numit ;n mod direct „maestru”, el consider\ c\ maestrul nu este maestru,
pentru c\ oricine dintre oameni poate fi „maestru”. Numai g=ndind ;n acest
mod, privindu-i pe to]i la fel, cel ce-]i va fi ;nv\]\tor se va integra ;n mul]ime
[i astfel vei putea s\-i prime[ti ajutorul. Practicantul de Qigong trebuie
neap\rat s\-[i ;nsu[easc\ o moral\ a ac]iunilor caracteristic\, s\ ;nve]e s\
trateze pe oricine ca pe un posibil maestru. :n lumea gongfu-ului nu exist\
;mp\r]irea ;n superior [i inferior, ;n mare [i mic< intr=nd ;n acest\ lume nu
conteaz\ trecutul sau viitorul. Consider=ndu-i pe to]i din mul]ime mae[trii,
vei putea primi ;ndrumarea mai multor ;nv\]\tori.
195
„sus este un munte de s\bii [i jos o mare de foc”. Cel ce se teme sau a[teapt\
r\splata celorlal]i, nu poate avea un suflet deschis.
196
CELE CINCI SCURT|TURI DIN QIGONG
197
Activitatea mentalului> :n tehnicile tradi]ionale acest aspect se
refer\ la „aranjarea mentalului (a sufletului)” (tiao xin) [i descrie maniera
concret\ ;n care trebuie s\ te g=nde[ti pe durata exers\rii unei tehnici. Dac\
exist\ cerin]a de a nu te g=ndi la nimic, atunci [i aceasta este o modalitate de
„aranjare a mentalului”.
Uneori aten]ia trebuie s\ se ;ndrepte asupra „c=mpului de cinabru
inferior” (Xia dantian)< ;n aceast\ situa]ie trebuie s\ ;ncerca]i s\ vizualiza]i
zona men]ionat\ (se afl\ ;n interiorul abdomenului inferior)< alteori se
folose[te „metoda de respira]ie corporal\”, ;n care aten]ia urm\re[te energia
pozitiv\ p\trunz=nd prin to]i porii corpului pe inspira]ie, iar pe expira]ie
energia bolnav\ a corpului este emis\ c=t mai departe de acesta (« p=n\ la
marginile Universului »).
Exist\ reprezent\ri mentale diferite pentru tehnici diferite. Dar,
indiferent de tehnica exersat\, important este s\ respecta]i reprezentarea
mental\ a tehnicii respective. :nainte de ;nceperea exerci]iului asigura]i-v\
c\ v\ este clar\ reprezentarea mental\.
198
Este bine s\ cunoa[te]i efectele ce pot fi ob]inute ;n urma practic\rii
unei anumite tehnici [i s\ nu ;ncerca]i s\ ob]ine]i alte rezultate dec=t cele
posibile.
:ncep\torul ;n Qigong va constata c\ dup\ o prim\ perioad\ de
exersare va apare un efect pozitiv la nivelul ;ntregului corp> vor
fi ;ndep\rtate tensiunile de la nivel mental, respira]ia va fi mai profund\, mai
uniform\, circula]ia sanguin\ se va ;mbun\t\]i, va apare o reglare a
sistemului hormonal, va cre[te imunitatea. De asemenea vor interveni regl\ri
la nivelul sistemului digestiv. De exemplu, persoanele ce nu aveau poft\ de
m=ncare ;[i vor reg\si apetitul. :n schimb, cei care m=ncau prea mult vor
avea tendin]a de a m=nca mai pu]in.
Pentru persoanele care urm\resc rezultate terapeutice se recomand\
ca ;n prima perioad\ de practic\ s\ urm\reasc\ transform\rile ce intervin la
nivelul ;ntregului corp. Dup\ un timp, ei trebuie s\ observe ce afec]iuni au
disp\rut, ce probleme s-au diminuat [i ce dezechilibre mai persist\. Pentru
a ;ndep\rta dezechilibrele ce mai exist\, ei vor recurge la exersarea unor
tehnici specifice.
199
DESPRE :MP|R}IREA
PRACTICAN}ILOR :N FUNC}IE DE
SENZITIVITATE
200
Dac\ nu e[ti familiarizat cu aceast\ teorie (despre clasificarea
oamenilor ;n func]ie de meridiane), atunci este posibil s\ ;ncerci tot felul de
tehnici pentru a-i vindeca pe ceilal]i, pierz=nd timp p=n\ o vei g\si pe cea
potrivit\.
Dac\ nu po]i s\-]i dai seama c\rei categorie ;i apar]ine cel bolnav,
atunci po]i s\ folose[ti urm\toarea metod\ pentru a afla acest lucru. Pune-l
pe cel bolnav s\ ;ntind\ ;n fa]\ palma st=ng\ (dac\ este de sex masculin) sau
palma dreapt\ (pentru reprezentantele sexului feminin), a[eaz\-]i palma ta
cam la o distan]\ de aproximativ 30 de centimetri de a lui, palma ta fiind ;n
„palma degetelor sabie” (degetul ar\t\tor [i cel mijlociu sunt extinse [i
lipite, celelalte degete sunt ;ndoite, v=rful degetului mare se a[eaz\ ;n
dreptul unghiei degetului inelar), iar a lui orientat\ cu centrul c\tre tine.
Av=nd degetele ;ndreptate c\tre palma st=ng\ a bolnavului execut\ mi[c\ri
ale palmei tale. Aceste mi[c\ri pot fi lineare sau circulare. Important este ca
v=rfurile degetelor tale s\ fie ;ndreptate spre palma celuilalt. :n acela[i timp,
cel\lalt va urm\ri senza]iile ce ;i apar.
Palma este zona cea mai senzitiv\ a ;ntregului corp, fiind
asem\n\toare antenei unui radio. Dac\ cel bolnav apar]ine primelor dou\
categorii (cei extrem de senzitivi [i cei senzitivi) este suficient s\-]i mi[ti
m=na (cu „degetele sabie”) pentru ca el s\ aib\ diverse senza]ii ;n palm\. Fi]i
;ns\ aten]i s\ ave]i v=rful celor dou\ „degete sabie” ;ndreptat spre suprafa]a
palmei persoanei a c\rui senzitivitate o testa]i. Pentru cei ce fac parte din a
treia categorie, a celor mai pu]in senzitivi (dar care totu[i pot s\ aib\
senza]ii) este necesar s\-]i mi[ti palma de mai multe ori pentru ca senza]iile
s\ apar\.
Dac\ cel\lalt nu are absolut nici o senza]ie, atunci ;nseamn\ c\ el
apar]ine ultimei categorii descrise. Pentru a-i vindeca pe cei ce apar]in
acestei categorii nu este suficient\ aplicarea Qigong-ului, este necesar\
folosirea concomitent\ [i a altor metode, cum ar fi masajul [i acupunctura,
sau chiar a unor medicamente, fie ele din medicina tradi]ional\ chinez\ sau
european\.
:n medicin\ apare o ;mp\r]ire a afec]iunilor ;n> afec]iuni ale corpului
[i afec]iuni ale psihicului (sufletului). Afec]iunile corpului se ;mpart la
r=ndul lor ;n> afec]iuni contagioase, (afec]iuni) dezordini func]ionale [i
afec]iuni cauzate de motiva]ii psihice (Xin Yin Xing). Tumorile, pietrele,
hiperplazia glandelor mamare, hipertensiunea, etc. toate aceste afec]iuni sunt
pe jum\tate cauzate de motiva]ii psihice< ;n cazul acestora se recomand\
folosirea Qigong-ului ;n scop terapeutic.
:n situa]ia ;n care cel pe care-l tratezi este foarte senzitiv sau senzitiv
este suficient s\ ;ncepi [edin]a [i rezultatele nu vor ;nt=rzia s\ apar\. C=t
despre modul ;n care se vor putea consolida rezultatele ap\rute, aceasta este
201
o alt\ problem\. Pentru cei care nu sunt senzitivi sau care au meridianele
foarte lente, folosirea numai a emisiei de energie nu va da rezultate clare sau
acestea chiar vor lipsi. De aceea trebuie combinat\ aceast\ metod\ cu
masajul, pentru a stimula circula]ia sanguin\, astfel ;nc=t [i energia va
;ncepe s\ circule mai bine, ceea ce ;l va ajuta pe pacient s\ aib\ senza]ii [i
astfel rezultatele ;[i vor putea face apari]ia. Pentru practica terapeutic\ are o
importan]\ foarte mare cunoa[terea teoriei clasific\rii oamenilor ;n func]ie
de meridiane.
Folosirea teoriei despre ;mp\r]irea oamenilor ;n func]ie de meridiane
are un efect [i mai mare ;n ghidarea ;n procesul pred\rii. De exemplu,
vorbind despre exersarea tehnicii rapide de deschidere a „micului circuit
ceresc” primele trei categorii de oameni vor sim]i deplasarea energiei ;n
corp, ;n mod special cei foarte senzitivi vor ob]ine „deschiderea” „micului
circuit ceresc” chiar ;n prima zi de exersare. Exist\ persoane c\rora li se
„deschid” ;n prima zi at=t cele dou\ extrameridiane care alc\tuiesc „micul
circuit ceresc”, dar [i toate cele 12 meridiane principale. Persoanele care au
;ns\ meridianele foarte lente (cei din a patra categorie) nu vor avea nici o
senza]ie nici ;n prima zi [i nici ;n zilele urm\toare. Drept urmare ei vor
deveni impacienta]i, vor ;ncepe s\ pun\ ;ntreb\ri de genul> „mi s-a deschis
micul circuit sau nu?” Dac\, din ne[ans\, se ;nt=mpl\ ca dou\ astfel de
persoane s\ stea una l=ng\ cealalt\ pe durata cursului, atunci ei vor ;ncepe s\
comenteze negativ cursul, av=nd senza]ia c\ sunt ;n[ela]i. Ceea ce se
;nt=mpl\ ;n realitate ]ine de senzitivitatea lor [i nu de puterea maestrului.
Dac\ sunte]i familiariza]i cu aceast\ teorie pute]i s\ l\muri]i lucrurile
chiar la ;nceputul cursului, s\ vede]i ;n ce propor]ie se afl\ la cursul pe care
;l ]ine]i oamenii din fiecare categorie. Astfel ve]i evita apari]ia unei percep]ii
gre[ite a celor ce au meridianele foarte lente [i ve]i putea de asemenea s\ le
da]i posibilitatea s\ exerseze tehnicile care li se potrivesc lor cel mai bine ([i
cei care fac parte din aceast\ a patra categorie pot s\ exerseze cu succes
Qigong-ul, numai c\ ei trebuie s\ foloseasc\ tehnicile care li se potrivesc).
Cei care nu au nici o senza]ie practic\ de obicei exerci]ii de emitere a
energiei< ei pot s\ emit\ energie, lucru care este sim]it cu u[urin]\ de ceilal]i,
;ns\ nu pot s\ o simt\.
Persoanele foarte senzitive percep imediat c=nd un loc are o
;nc\rc\tur\ energetic\. Ele au uneori senza]ia unei presiuni foarte mari (de
cele mai multe ori ;n cap), sau au o stare nedefinit\, sau li se ;nc\lzesc
palmele [i au impresia c\ s=ngele este gata s\ ]=[neasc\, sau le apar dintr-o
dat\ imagini ;n fa]a ochilor, [.a.m.d. Din p\cate, dac\ nu au exersat Qigong,
cei foarte senzitivi nu [tiu care este cauza acestor manifest\ri [i o pun pe
seama altor explica]ii.
202
Persoanele care apar]in celorlalte dou\ categorii sunt oamenii
„normali”. Printr-o practic\ de numai c=teva zile, particip=nd la un curs de
Qigong ;n care se folose[te metoda „purt\rii ;n tehnic\” (;n care se emite
energie), ei ajung s\ aib\ senza]ii clare. Cunosc=nd toate acestea se evit\
dezam\giri inutile (c\ci „marea poart\ a Qigong-ului” este deschis\ tuturor)
[i este posibil\ avansarea mai rapid\ prin tehnicile potrivite fiec\ruia.
203
deplasarea luminii ro[ii [i a energiei la nivelul c=mpurilor. Ulterior, c=nd ei
s-au obi[nuit cu existen]a c=mpurilor (din punct de vedere al con[tiin]ei), se
va trece la exersarea periodic\ a tehnicilor de “tragere” a energiei, de
deplasare a energiei de-a lungul meridianelor. Prin aceast\ metod\ ei vor
reu[i s\ aib\ senza]ii [i s\-[i dezvolte ;n timp din ce ;n ce mai mult
senzitivitatea.
Generaliz=nd, putem spune urm\toarele> cei foarte senzitivi au
rezultate foarte rapide, dar au probleme ;n folosirea rezultatelor (acestea
fiind vremelnice). Cei ce sunt mai pu]in senzitivi ajung mai greu la rezultate,
dar pentru ace[tia, puterea ob]inut\ ;i va ajuta s\ se transforme [i s\-i ajute [i
pe cei din jur.
Din punct de vedere al st\rii de s\n\tate, oamenii s\n\to[i vor ob]ine
mai greu rezultate deosebite. De ce? Pentru ace[tia puterea se afl\ ;n
straturile de profunzime, sus]in=ndu-le echilibrul interior [i cel exterior.
Aceste persoane vor trebui s\ “dezgroape” cu r\bdare pentru a g\si
;n]elepciunea [i puterea dinl\untrul lor.
:n schimb, cei bolnavi vor reu[i dup\ un interval scurt de exersare s\
manifeste rezultate deosebite, dar acestea se vor retrage repede. Pentru cei
bolnavi, punerea ;n mi[care a puterii (fie ea cea a energiei sau a con[tiin]ei)
va duce la stimularea unor zone ce altfel nu ar fi avut o func]ionare bun\
mult\ vreme. De exemplu, pentru bolnavii de ficat cre[terea brusc\ a
func]iei hepatice va stimula [i privirea. Acest lucru duce uneori la activarea
“celui de-al treilea ochi” (glanda pineal\). Drept urmare va apare capacitatea
de vizualizare a interiorului corpului (a oaselor, organelor interne sau a aurei
acestora). De ce se ;nt=mpl\ acest lucru ? Mult\ vreme ficatul nu a avut
suficient\ energie. Acum el prime[te dintr-odat\ foarte mult\ energie
(datorit\ practicii Qigong-ului), iar func]ia ficatului se ;mbun\t\]e[te brusc.
Deoarece « vederea » (at=t cea exterioar\, c=t [i cea interioar\)
este ;ntre]inut\ de ficat, cre[terea func]iei ficatului va permite
[i ;mbun\t\]irea vederii, ceea ce uneori duce la activarea “privirii
interioare”. :n momentul ;n care ficatul se va obi[nui ;ns\ cu folosirea
constant\ a unei cantit\]i normale de energie, func]ia celui de-al “treilea
ochi” se va retrage.
Pentru a ne cre[te nivelul, pentru a avea o bun\ senzitivitate, pentru a
ajunge la puterea ascuns\ ;nl\untrul nostru, va trebui s\ parcurgem un
proces de lung\ durat\. De-a lungul acestuia vor fi stimulate transform\rile
la nivelul structurii energetice a corpului, ;mbun\t\]ind func]ionarea tuturor
sistemelor corpului. Pe de alt\ parte va avea loc un proces de reglare a
con]inuturilor con[tiin]ei, de descoperire a puterilor aflate la nivelul acesteia.
Aceast\ putere va modifica structura energetic\. Noua structur\ energetic\
204
va sus]ine continuarea procesului de dezgropare a puterii de la nivelul
con[tiin]ei.
Drept urmare, ;n practic\ accentul nu se va pune pe viteza ob]inerii
unor rezultate, ci pe stabilitatea acestora! Atunci c=nd deja p\[e[ti pe Cale
fiecare pas are frumuse]ea [i importan]a sa. Dorin]a de a dob=ndi ceva, de a
ajunge repede la cap\tul drumului este caracteristic\ numai celor ce se afl\
la ;nceputul drumului. }ine]i minte urm\toarele>
14
Deschiderea centrilor este mai important\ dec=t energia adus\ din exterior, energia
dob=ndit\ (creat\) de propriul corp nu se poate compara cu « energia primelor zile »
(energia necreat\, aflat\ la nivelul « Muntelui de z\pad\ »), desc\tu[area puterilor
con[tiin]ei este de preferat puterii create prin for]a g=ndului.
15
Punerea accentului pe moral\ este cheia!
16
Realitatea unei descoperiri vine din puterea transformatoare a acesteia!
17
Transformarea ta este transformarea celorlal]i> « Omul sfin]e[te locul » !
205
STAREA DE RECEPTIVITATE
18 :n momentul ;n care maestrul Yan Xin ]ine cursurile ;n care folose[te metoda "purt\rii ;n
tehnic\" el afirm\ c\ este suficient s\-[i proiecteze ;n minte faptul c\ el ;ncepe s\ emit\ energie [i
acest lucru se ;nt=mpl\.
206
m\sur\ ce asculta]i vocea maestrului, fie c\ el este de fa]\, fie c\ asculta]i o
;nregistrare a vocii sale, urm\ri]i senza]iile ce v\ apar ;n palme. Dup\ o
perioad\ relativ scurt\ de timp ve]i avea senza]ii relativ puternice ;n palme
sau ;n alte por]iuni ale corpului (excep]ie fac cei ce apar]in acelui procent
minoritar de 10% ce nu sunt deloc senzitivi). Senza]iile ce pot ap\rea sunt
senza]ii de c\ldur\, de furnic\turi, de r\ceal\, de distensie, de palpita]ie, de
u[urare, de greutate, [.a.m.d.
Uneori poate apare senza]ia c\ a]i intrat ;n rezonan]\ cu maestrul,
aceasta fiind o stare particular\. Cei care nu sunt foarte senzitivi nu vor avea
foarte repede senza]ii< pentru a intra mai rapid ;n starea de receptivitate, ei
trebuie s\ se g=ndeasc\ la faptul c\ se afl\ ;ntr-o pozi]ie inferioar\
maestrului, trebuie s\ reflecteze asupra motivului pentru care de[i marea se
afl\ ;n pozi]ia cea mai inferioar\ totu[i for]a ei este cea mai mare (numai
afl=ndu-se ;n aceast\ pozi]ie apa r=urilor se va scurge c\tre ea).
Dac\ ave]i o atitudine de respect fa]\ de maestru, atunci indiferent de
faptul c\ sunte]i bolnav [i maestrul v\ trateaz\, sau c\ participa]i la un curs
de-al maestrului ;n care se folose[te metoda „purt\rii ;n tehnic\” sau c\
asculta]i o ;nregistrare cu cursurile maestrului sau chiar dac\ numai citi]i o
carte a maestrului, atunci rezultatele ce v\ vor ap\rea vor fi foarte rapide [i
evidente.
Care este motiva]ia acestui fapt? :n sunetele vocii maestrului se afl\
toat\ puterea lui, se afl\ semnalele sale pe care el vi le transmite< ;n r=ndurile
pe care maestrul le-a scris de asemenea se afl\ puterea sa. De aceea este
suficient s\ intra]i ;ntr-o stare de receptivitate [i ve]i putea primi aceste
semnale ale maestrului. Maestrul Yan Xin a afirmat la una din conferin]ele
sale>
207
suficient s\ merge]i ;n acel loc, s\ intra]i ;n starea de receptivitate [i v\ ve]i
da seama foarte repede de nivelul celor de acolo, de ;nc\rc\tura energetic\,
;n acest fel cresc=nd [i nivelul dumneavoastr\.
Indiferent de tehnica pe care o exersa]i nu uita]i s\ intra]i mai ;nt=i
;ntr-o stare de receptivitate, apoi g=ndi]i-v\ la maestrul vostru. Dac\ nu ave]i
;nc\ un maestru pute]i s\ v\ g=ndi]i de exemplu la figura maestrului Yan Xin
sau a maestrului Di Yu Ming, sau la orice alt\ persoan\ considerat\ sf=nt\.
Dup\ o perioad\ scurt\ de timp ve]i sim]i for]a acestora ;nconjur=ndu-v\ [i
ajut=ndu-v\ ;n practic\. Acum pute]i s\ exersa]i tehnica concret\ pe care a]i
ales-o.
:n acest fel este posibil ca dup\ numai c=teva zile de practic\, s\
ajunge]i la rezultatele pe care al]ii le-au dob=ndit ;n ani sau chiar zeci de ani
de exersare. De exemplu, se [tie c\ ;n trecut era necesar\ o perioad\ de
antrenament dur, ce dura ;ntre un an [i trei ani, pentru a putea s\ emi]i
energie. Ast\zi, folosind metoda „purt\rii ;n tehnic\” [i starea de
receptivitate, este posibil ca cei foarte senzitivi s\ poat\ emite energie dup\
o singur\ zi de antrenament, ;n timp ce cei senzitivi [i cei mai pu]ini
senzitivi ajung s\ emit\ energie dup\ c=teva zile de practic\.
208
TEORIA FUNC}ION|RII
HOLOGRAMELOR FIIN}ELOR
209
:n situa]ia ;n care to]i cei care m\ invoc\ m-ar ;ntreba ulterior dac\
mi-aduc aminte c\ ei au vorbit cu mine, oare ce le-a[ putea r\spunde?
Dac\ le-a[ spune c\ eu nu [tiu nimic de asta, s-ar sim]i dezam\gi]i,
ar considera c\ maestrul Zhang nu se afl\ ;nc\ dec=t la un anumit nivel ;n
practic\. Dac\ a[ spune c\ [tiu de acest lucru, atunci maestrul Zhang [i-ar
;n[ela elevii.
Anumite persoane o invoc\ pe Buddha GuanYin [i o pot vedea foarte
clar. :n realitate, este oare aceasta Buddha GuanYin? Nu este dec=t un
semnal al ei care s-a p\strat, c\ci Buddha GuanYin a murit de foarte mul]i
ani.
Cum de este posibil s\ invoci (s\ rogi) pe cineva? Acest lucru se
poate ;nt=mpla pentru c\ po]i recepta semnalele (informa]iile) lui care s-au
p\strat ;n spa]iu. Aceste semnale sunt un fel de hologram\ a acelei fiin]e
vii. :n momentul ;n care puterea ta a atins un anumit nivel, po]i transforma
semnalele recep]ionate ;ntr-o form\, ;n imaginea celui cu ale c\rui semnale
ai intrat ;n contact.
Acesta este principiul ce st\ la baza acestui fenomen, secretul ce a
fost p\strat mii de ani f\r\ a fi dezv\luit.”
210
CELE CINCI „ELEMENTE DE
LEG|TUR|” DIN PRACTICA QIGONG-
ULUI
211
Dup\ un timp, el va trece la pasul exers\rii energiei, la ;ndep\rtarea
energiei bolnave din interiorul corpului, la deschiderea meridianelor, la
acumularea energiei pozitive („energiei adev\rate” – zhen qi), la colectarea
acesteia, la deplasarea ei, [.a.m.d.
Urm\torul nivel const\ ;n exersarea „spiritului” (a spiritului
con[tient), ;n reglarea con]inuturilor con[tiin]ei. Acum se va pune foarte
mult accentul pe moral\ pentru a putea descoperi lini[tea interioar\ [i
fericirea. Pentru cei care reu[esc s\ descopere armonia interioar\ este
posibil\ exersarea „vidului”, a ceea ce se afl\ dincolo de minte, de con[tient.
Pe m\sur\ ce se p\trunde ;n aceast\ lume a luminii, a purit\]ii, a fericirii,
practicantul va ajunge s\ descopere „Calea”, tr\ind la un nivel superior al
con[tiin]ei.
Pentru fiecare dintre etapele descrise exist\ patru aspecte ce trebuie
parcurse. Acestea sunt dup\ cum urmeaz\>
212
„substan]e”< persever=nd ;n practic\, aceste „substan]e” ajung s\ poat\ fi
sim]ite sau v\zute, le poate sesiza at=t practicantul, c=t [i cei din jurul s\u.
Ele au o anumit\ form\ [i o lumin\ particular\ (ce le caracterizeaz\). Puterea
lor poate fi mai mare sau mai mic\. Starea care apare va fi diferit\ de la un
nivel la altul.
De exemplu, starea ;n care se exerseaz\ transformarea esen]ei
corporale ;n energie (lian jing hua qi) este starea ;n care se afl\ majoritatea
practican]ilor de Qigong. Atunci c=nd se ajunge la exersarea energiei pentru
a fi transformat\ ;n spirit (lian qi hua shen), starea ob]inut\ va fi total
diferit\, totul baz=ndu-se pe folosirea incon[tientului. C=nd se exerseaz\
spiritul pentru a se ;ntoarce ;n starea de vid (lian shen huan xu),
incon[tientul va fi condus pe un anumit drum, intr=ndu-se ;ntr-o stare ;n care
exersarea se va produce de la sine. Ajun[i la nivelul ;n care se exerseaz\
vidul pentru a p\[i pe Cale (lian xu he dao), practica va fi continu\, va
decurge de la sine. Cu alte cuvinte, practicantul va exersa 24 de ore pe zi
(ne;ntrerupt), ;ntr-o manier\ natural\, deoarece exersarea decurge de la sine.
213
TRATAREA CORECT| A MAESTRULUI
214
acord, atunci totul s-a terminat. Dac\ maestrul te love[te ;n mod con[tient,
transmi]=ndu-]i o informa]ie energetic\ ;ntr-un punct de acupunctur\, [i tu
nu e[ti bucuros [i ;l insul]i (chiar [i cu g=ndul), atunci ai comis o mare
gre[eal\, ;ndep\rt=nd semnalul ce-]i fusese transmis. Aici apare problema
moralei> numai pun=nd accentul pe moral\ po]i s\ ajungi s\-1 vezi pe
„maestru”, indiferent dac\ se afl\ l=ng\ tine sau nu.
Cei care practic\ trebuie s\ fie aten]i (indiferent de timp sau loc) la
;mprejurimi, la oamenii sau la animalele din jur, observ=nd reac]iile din
propriul corp, capacit\]ile ce le apar. Ei trebuie tot timpul s\ „;n]eleag\”, s\
urm\reasc\ ;n mod con[tiincios schimb\rile ce intervin. Astfel, mul]i oameni
pot ;n procesul practicii s\ beneficieze de sprijinul unor informa]ii (semnale)
energetice, ele produc=ndu-le ;n viitor o influen]\ special\.
215
MAESTRUL ‟ MANIFESTARE A DES|V+R{IRII
„Odat\ Yin – odat\ Yang, numim aceasta Cale.”
DISCIPOLUL {I MAESTRUL
„Atunci c=nd vede Calea, omul superior o urmeaz\,
Omul mediu – c=nd o urmeaz\, c=nd o p\r\se[te,
Omul inferior r=de de ea< pentru c\ acesta r=de – de aceea Calea
exist\.”
Discipolul este cel care a auzit chemarea C\ii, ;n care aspira]ia s-a
trezit, iar sunetul ei este asurzitor. Sinceritatea sa ;i permite s\-[i modeleze
necontenit caracterul, s\ „pun\ accentul pe moral\, s\ aib\ moral\, s\
contemple morala”. El ;n]elege importan]a ;nv\]\turii [i a ;nv\]\torului.
Chiar [i atunci c=nd este testat, c=nd aparent Maestrul este
nemul]umit de nivelul s\u, discipolul continu\ ascultarea, persevereaz\ ;n
practic\. Ascultarea discipolului ;[i are r\d\cinile ;n credin]a sa, ;n folosirea
sufletului pentru a ;n]elege. El [tie c\ mintea [i lumea material\ sunt numai
aparen]a lucrurilor.
216
Cultiv=nd deta[area, discipolul accept\ ;n egal\ m\sur\ schimb\rile
Cerului [i ale P\m=ntului. El reu[e[te s\-[i goleasc\ inima de „eu-ul” s\u,
ob]in=nd ;n acest fel un caracter luminos, asemenea celui al focului.
Ating=nd acest nivel, discipolul este preg\tit pentru ac]iunile corecte,
el ;n]elege ;n ce const\ efortul corect [i are puterea de a persevera ;n el.
Acum Maestrul va deschide poarta spre ;n]elepciune, sus]in=ndu-l pe
discipol ;n practica sa.
217
:n continuare, pentru a avea o idee mai clar\ despre felul ;n care
decurge rela]ia dintre un maestru [i discipolul s\u voi reda ;nceputul rela]iei
pe care Di Yu Ming a avut-o (copil fiind) cu unul dintre mae[trii s\i, a[a
cum o poveste[te el ;nsu[i>
„Al treilea maestru a fost cel care m-a ini]iat ;n „Palma celor opt
trigrame” (Bagua zhang).
El m-a pus s\ m\ duc la ora 5 diminea]a ;n parc pentru a exersa.
C=nd m-am ;ntors acas\, le-am spus p\rin]ilor>
„Maestrul a spus s\ merg ;n parc la 5 diminea]a”.
Ei mi-au spus c\ ;n trecut a tr\it un om deosebit ce a ;nt=lnit odat\
un nemuritor. Nemuritorul l-a chemat noaptea s\ vin\ s\ exerseze. El nu a
dormit toat\ noaptea [i la ora fixat\ s-a dus s\-l ;nt=lneasc\ pe nemuritor.
Trei zile la r=nd nemuritorul nu a venit. Dar v\z=nd sinceritatea celuilalt, a
patra zi nemuritorul s-a dus la ;nt=lnire [i a ;nceput ini]ierea.
De aceea, p\rin]ii mi-au spus c\ trebuie s\ m\ trezesc devreme
pentru a fi la ora stabilit\ ;n parc. Eu am spus c\ m\ voi trezi la ora trei. Dar
p\rin]ii au spus c\ la ora trei va trebui s\ fiu acolo s\-mi a[tept maestrul.
Seara, la [apte [i jum\tate, la o or\ dup\ mas\, am ;nceput s\ practic.
Am exersat p=n\ la zece [i jum\tate, dup\ care m-am culcat. La ora trei
noaptea, mama m-a trezit>
„E ora trei, scoal\-te repede, ai uitat de ceea ce trebuie s\ faci?!”
M-am trezit imediat [i mi-am dat cu ap\ rece pe fa]\.
La plecare, tat\l meu mi-a dat un baston [i mi-a spus s\ am grij\ pe
drum. :n prima zi mi-a fost foarte fric\ tot drumul. Aveam senza]ia c\ sunt
mereu urm\rit. La un moment dat m-am ;ntors [i am lovit cu putere cu
bastonul. Dar nu era nimeni. Nu a fost u[or s\ ajung la locul stabilit pentru
exersare.
Odat\ ajuns, am v\zut c\ acolo nu era nimeni. Maestrul nu venise,
a[a c\ m-am a[ezat pe o movili]\. Lucrul ciudat a fost c\ palmele mele s-au
a[ezat spontan pe abdomenul inferior, ;n dreptul „c=mpului de cinabru
inferior” (Xia dantian). Destul de repede am sim]it o sfer\ de foc. Nu [tiam
dac\ se afl\ ;n palme sau ;n interiorul abdomenului. :nainte nici unul din
mae[trii nu m\ ;nv\]aser\ despre sfera de foc, a[a c\ mi-am spus s\ fiu atent
la ea. Dup\ cinci minute ;ntregul corp se ;nc\lzise de parc\ ar fi luat foc. :n
acea perioad\ a anului era destul de frig. Noaptea trebuia s\ te ;mbraci mult
mai gros dec=t ziua. Localnicii purtau chiar palton. Dar eu st\team acolo [i
m\ ;nc\lzisem tot< chiar ;ncepusem s\ transpir. La un moment dat am avut
senza]ia de plutire, am avut viziunea plutirii ;n ;naltul Cerului, am v\zut
Bodhisattva [i Buddha, un palat [i mai mul]i mun]i. Am v\zut totul ca [i
218
cum ar fi fost un film. Ulterior am ajuns ;n Hainan [i am v\zut ;n realitate
mun]ii pe care i-am v\zut ;n acea noapte, copil fiind.
Foarte ciudat! St=nd ;n acea noapte ;n parc, m-am sim]it foarte bine.
Atunci nu [tiam ;ns\ c\ exersez. Peste c=teva momente cineva a vorbit [i m-
am trezit. Am deschis ochii [i am v\zut c\ deja s-a luminat. Al\turi erau
c=]iva practican]i de arte mar]iale, ale c\ror voci m-au trezit. To]i se mirau
de atitudinea b\ie]elului care st\tea cu ochii ;nchi[i. Fiind ora [ase [i
nev\z=ndu-l pe maestru, am plecat acas\.
Ajuns acolo am vorbit cu p\rin]ii. Mama mi-a spus imediat c\ totul
este asemenea povestirii pe care mi-o spusese seara trecut\. „Trebuie s\
a[tep]i trei zile”! mi-a zis.
Eu am a[teptat cinci zile [i de-abia ;n a [asea zi maestrul a venit.
V\z=ndu-l, am sim]it cum mi se urc\ s=ngele la cap>
„Maestrul a spus ceva [i nu s-a ]inut de cuv=nt. Eu am venit zi de zi
de la ora trei noaptea pentru a te ;nt=lni!”
Maestrul m-a ;ntrebat>
„}i-a fost frig?”
Am r\spuns c\ nu.
„Te-am a[teptat c=teva zile s\ vii s\-mi transmi]i ;nv\]\tura ta. De
ce nu ai venit?”, l-am mai ;ntrebat.
„Cum nu te-am ini]iat?! Nu ai stat pe movili]a asta?”
„Ba da!”, i-am r\spuns.
„{i nu ai avut senza]ia unei sfere de foc ;n interiorul abdomenului?”
„Ba da!”
„{i nu s-a extins focul c\tre ;ntregul corp [i ai ;nceput s\ transpiri?”
„Ba da!”
„Ei, acesta a fost modul ;n care eu te-am ini]iat!”
:n acel moment nu am putut s\ nu m\ g=ndesc la c=t de misterios
este maestrul meu. Atunci l-am salutat drept maestru [i l-am rugat s\ m\
accepte.”
219
MAESTRUL {I „CALEA CERULUI”
Dar Maestrul nu este neap\rat o persoan\. Maestrul – omul este
percep]ia comun\ a celor a c\ror con[tiin]\ nu poate dep\[i nivelul
con[tiin]ei materiale. Ei nu reu[esc s\ ;n]eleag\ [i s\ se deschid\ dec=t ;n
fa]a aspectelor materiale. De aceea ei au nevoie de un Maestru ;n carne [i
oase. :ncerc=nd s\-i ajute pe cei ce se afl\ la acest nivel, maestrul Yan Xin a
spus>
220
duce ;nainte. Pe m\sur\ ce exerseaz\, capacitatea sa de cunoa[tere se
schimb\. Ating=nd ;n]elepciunea, el ;[i va asuma ritmurile Naturii (interioare
[i exterioare) [i va ac]iona ;n conformitate cu acestea. :n timp, practicantul
va reu[i s\ tr\iasc\ realitatea Yang-ului [i a Yin-ului la nivelul con[tiin]ei
sale, pentru a intra apoi ;n medita]ie, fiin]=nd dincolo de Yin [i de Yang, ;n
spa]iul [i timpul spiritual, la originea lucrurilor.
Acum puntea a fost construit\. Idealul contopirii interiorului [i a
exteriorului a fost atins. Practicantul ;[i va ;ndrepta aten]ia asupra Maestrului
mul]umindu-i pentru gra]ia sa, pentru sprijinul acordat.
221
TEHNICA RUG|RII MAESTRULUI
222
3) Energia se p\streaz\ ;n obiecte
223
afara corpului nostru fizic, cum ar fi deschiderea [i ;nchiderea unei flori,
mi[carea unor obiecte, [.a.m.d.
224
„UN G+ND POART| CELE ZECE MII DE
G+NDURI”
225
- energia eliberat\ de rinichi sus]ine ficatul,
- energia eliberat\ de ficat sus]ine inima,
- energia eliberat\ de inim\ sus]ine splina,
- energia eliberat\ de splin\ sus]ine pl\m=nii,
- energia eliberat\ de pl\m=ni sus]ine rinichii.
Pe de alt\ parte>
De asemenea>
- „apa” (rinichii) este cea care sus]ine ;nceputul unui nou ciclu,
- „lemnul” (ficatul) reprezint\ capacitatea de dezvoltare, de ;nflorire,
- „focul” (inima) este maximul mi[c\rii,
- „p\m=ntul” (splina) reprezint\ ;nceputul interioriz\rii,
- „metalul” (pl\m=nii) reprezint\ continuarea interioriz\rii (con-
templarea).
226
To]i cei ce ;l urmeaz\ ;[i ;nt\resc abilit\]ile ce ]in de lumea exterioar\,
exterioriz=ndu-[i energia, l\s=nd g=ndurile s\ se deplaseze ;n mod constant
spre exteriorul corpului. Drept urmare, ei vor fi nelini[ti]i, agita]i,
nemul]umi]i, neferici]i.
Aici cu siguran]\ vor exista oameni care nu vor ;n]elege> de ce
tendin]a de a ne ;ndrepta g=ndurile c\tre exterior nu este bun\?
Pentru a da un r\spuns corect va trebui s\ ne ;ntoarcem la unul dintre
principiile de baz\ ale Naturii>
227
con[tiin]ei („spiritul originar”) s\ umple inima, g=ndurile ce vor apare vor fi
;ndreptate ;n mod natural asupra interiorului (spre deosebire de situa]ia
uzual\ ;n care g=ndurile noastre se ;ndreapt\ spre exterior). De unde vine
oare aceast\ lumin\ a con[tiin]ei?! Sediul s\u se afl\ „;ntre cei doi ochi”, ;n
„centrul vidului” (denumirea confucianist\), pe „terasa vie]ii” (denumire
budhist\), ;n „t\r=mul ancestral” (denumirea taoist\).
C=t timp incon[tientul nostru nu se manifest\, iar „spiritul con[tient”
(mintea) ne conduce existen]a, g=ndurile ce vor apare vor fi ale min]ii
(partea superficial\ a con[tiin]ei, partea „exterioar\”). Atunci c=nd
incon[tientul iese c\tre suprafa]\, lumina con[tiin]ei inund\ inima. Astfel
vom ob]ine o minte ale c\rei g=nduri vor fi ;ndreptate ;n mod natural c\tre
interior, vom ob]ine o minte de lumin\. :n „Tratatul de medicin\ intern\ al
:mp\ratului Galben” (Huangdi Neijing) se men]ioneaz\>
228
FORME DINAMICE DIN QIGONG
229
ASPIRAREA ENERGIEI {I A LUMINII
Fig. 2 Fig. 3
inferior, simultan energia [i lumina vor traversa interiorul capului, al g=tului,
al trunchiului, ajung=nd ;n final ;n interiorul abdomenului inferior. Respira]i
de zece ori execut=nd mi[carea descris\.
Fig. 4 Fig. 5
231
Fig. 6 Fig. 7
Fig. 8 Fig. 9
232
apropia de abdomenul inferior, conduc=nd energia [i lumina spre acesta,
;mping=ndu-le ;n interiorul abdomenului inferior (Fig. 9). Respira]i de zece
ori execut=nd mi[carea descris\.
Fig. 10
233
FORMA REVENIRII ENERGIEI PRIN
CELE 9 R|SUCIRI
234
la nivelul pieptului [i coboar\ spre interiorul abdomenului inferior.
Fig. 2 Fig. 3
Fig. 6 Fig. 7
Fig. 8 Fig. 9
236
toat\ talpa [i reveni]i ;n pozi]ia ini]ial\. :n acela[i timp energia din abdomen
va umple bra]ele [i picioarele.
Se execut\ de 9 ori ridicarea [i cobor=rea bra]elor. :n final aten]ia
contempl\ interiorul abdomenului inferior.
Fig. 10
237
FORMA CUR|}|RII MERIDIANELOR
Execu]ia mi[c\rilor>
238
Fig. 2 Fig. 3
Fig. 4 Fig. 5
239
3) Inspira]i [i aduce]i palmele prin p\r]ile laterale, p=n\ la nivelul
umerilor. Centrul palmelor este ;ndreptat ;n jos (Fig. 6 – Fig. 8).
240
Fig. 6 Fig. 7
Fig. 8
241
Fig. 9 Fig. 10
Fig. 11 Fig. 12
242
Fig. 13 Fig. 14
Fig. 15
243
FORMA CELOR “OPT BROCARTURI” ‟
BADUANJIN
244
Forma 1> Palmele ;mpreunate sus]in cerul
Execu]ia mi[c\rilor>
245
Fig. 1 Fig. 2
Fig. 3 Fig. 4
246
Fig. 5 Fig. 6
Fig. 7 Fig. 8
247
Fig. 9 Fig. 10
Fig. 11 248
Forma 2> Tr\g=nd cu arcul
Execu]ia mi[c\rilor>
249
Fig. 1 Fig. 2
Fig. 3 Fig. 4
250
Fig. 5 Fig. 6
Fig. 7 Fig. 8
251
Fig. 9 Fig. 10
Fig. 11 Fig. 12
252
Fig. 13 Fig. 14
Fig. 15 Fig. 16
253
Fig. 17 Fig. 18
Fig. 19 Fig. 20
254
Forma 3> Ridicarea bra]ului pentru a ;mbun\t\]i
digestia
Execu]ia mi[c\rilor>
255
5) :ndrepta]i centrul palmelor oblic c\tre ;n sus [i duce]i palmele ;n
sus, trec=nd prin dreptul abdomenului [i ajung=nd ;n dreptul pieptului. :n
acela[i timp inspira]i (Fig. 12 – Fig. 13). V\ imagina]i c\ ridica]i energia din
abdomenul inferior spre interiorul pieptului.
256
Fig. 1 Fig. 2
Fig. 3 Fig. 4
257
Fig. 5 Fig. 6
Fig. 7 Fig. 8
258
Fig. 9 Fig. 10
Fig. 11 Fig. 12
259
Fig. 13 Fig. 14
Fig. 15 Fig. 16
260
Fig. 17 Fig. 18
Fig. 19 Fig. 20
261
Forma 4> R\sucirea capului [i deplasarea energiei
Execu]ia mi[c\rilor>
262
5) Inspira]i, roti]i centrul palmelor oblic c\tre ;n sus, ;n fa]\ [i duce]i
palmele ;n sus, c\tre abdomen, ;n acela[i timp r\suci]i capul c\tre ;n fa]\ [i
aduce]i energia din c\lc=iul st=ng p=n\ ;n interiorul abdomenului. Continua]i
s\ inspira]i [i s\ ridica]i palmele p=n\ ajung ;n dreptul pieptului, energia va
ajunge ;n interiorul pieptului (Fig. 12 – Fig. 13).
Fig. 1 Fig. 2
263
Fig. 3 Fig. 4
Fig. 5 Fig. 6
264
Fig. 7 Fig. 8
Fig. 9 Fig. 10
265
Fig. 11 Fig. 12
Fig. 13 Fig. 14
266
Fig. 15 Fig. 16
Fig. 17 Fig. 18
267
Forma 5> “R\sucirea capului [i balansarea cozii”
pentru ;ndep\rtarea focului inimii
Postura de exersare>
268
drept [i ;ndoi]i cotul st=ng (capul este perpendicular pe genunchiul st=ng),
privi]i spre v=rful t\lpii drepte (Fig. 2 – Fig. 5).
269
Fig. 2 Fig. 3
Fig. 4 Fig. 5
270
Fig. 6 Fig. 7
Fig. 8 Fig. 9
271
Fig. 10 Fig. 11
Fig. 12 Fig. 13
272
Fig. 14 Fig. 15
Fig. 16 Fig. 17
273
Forma 6> Apucarea gleznelor
Execu]ia mi[c\rilor>
274
Fig. 1 Fig. 2
Fig. 3
275
Fig. 4 Fig. 5
276
Fig. 6 Fig. 7
Fig. 8 Fig. 9
277
Forma 7> Str=ngerea pumnilor cu ochii larg deschi[i
pentru cre[terea vigorii
Postura de exersare>
278
Mi[carea spre dreapta
Fig. 1 Fig. 2
279
Fig. 3 Fig. 4
Fig. 5 Fig. 6
280
Fig. 7 Fig. 8
Fig. 9 Fig. 10
281
Fig. 11 Fig. 12
Fig. 13 Fig. 14
282
Fig. 15 Fig. 16
Fig. 17 Fig. 18
283
Forma 8> Ridicarea [i cobor=rea c\lc=ielor
Execu]ia mi[c\rilor>
284
Fig. 1 Fig. 2
285
Fig. 4
286
TEHNICI TRADI}IONALE DIN
QIGONG
EXERSAREA INTERIORULUI
287
TEHNICA CELOR NOU| CONTEMPL|RI
288
inferior este asemenea focului dintr-o ap\> aceasta este o metod\ de aspirare
a energiei.
Exist\, de asemenea, o ra]iune pentru care se inspir\ de dou\zeci [i
opt de ori> ciclul menstrual al femeilor este de aproximativ dou\zeci [i opt
de zile, iar acesta are o leg\tur\ cert\ cu ciclul lunar.
289
Al nou\lea pas> G=ndi]i-v\ la figurile genera]iilor trecute ale dvs. [i
la cele ale genera]iilor ulterioare vou\. Trebuie s\ v\ g=ndi]i la genera]ia
p\rin]ilor vo[tri [i apoi la cea a copiilor vo[tri. Dac\ ave]i copii, atunci
g=ndi]i-v\ la ei. Dac\ nu, atunci g=ndi]i-v\ la copiii fratelui sau ai surorii sau
ai unor alte rude. Dac\ nu reu[i]i s\ v\ aduce]i aminte clar de nici unul dintre
ace[tia, atunci pute]i s\ v\ g=ndi]i la copilul unui prieten. Vizualiza]i
imaginea celui pe care 1-a]i ales, g=ndindu-v\ c\ el se afl\ ;n fa]a voastr\ la
aproximativ [apte pa[i [i c\ exersa]i ;n fa]a lui. Num\rul respira]iilor este
egal cu v=rsta copilului. Dac\ v=rsta acestuia nu v\ este clar\, atunci
num\rul de respira]ii va fi egal cu v=rsta proprie. Aceasta este o metod\ de
aspirare a energiei din trecut [i din viitor.
Cele descrise mai sus constituie esen]ialul tehnicii „contempl\rii
;nchiderii”.
290
la lumina existent\ ;n zona „c=mpului de cinabru mijlociu” (situat pe linia
median\ interioar\ a trunchiului, ;n dreptul punctului Shanzhong), s\
vizualiza]i un foc luminos. Aceasta este etapa contempl\rii energiei. Dup\ o
perioad\ suficient de lung\ de exersare a sa, se poate trece la cea de-a patra
etap\.
291
6) Contemplarea zonei Yuzhen
7) Contemplarea Huiyin-ului
292
un foc, iar pe coloana vertebral\,
acestuia ;i corespunde alt foc.
P\stra]i aceast\ stare [i continua]i
s\ exersa]i.
Toate etapele descrise
formeaz\ metoda complet\ de
exersare a „tehnicii celor nou\
contempl\ri”. Bine;n]eles, aici sunt
descrise doar punctele esen]iale,
punctele pe care le urm\re[te
aten]ia [i lucrurile de baz\. Este
important\ re]inerea urm\torului
traseu standard>
293
EXERSAREA INTERIORULUI
294
tensiona]i pe durata exers\rii acestei senza]ii, ;n nici un caz nu trebuie s\ v\
fie team\. Reac]iile care apar sunt normale. Senza]ia de dilatare va apare
atunci c=nd se „aspir\” (culege) energie, este senza]ia primirii de energie din
mediul exterior, a cultiv\rii energiei. Nu trebuie s\ percepe]i gre[it aceast\
senza]ie< ea se datoreaz\ exers\rii.
295
foloseasc\ ;n mod deosebit aceast\ reprezentare mental\, s\ se g=ndeasc\ c\
le e foarte cald, c\ ;n interiorul abdomenului inferior se afl\ o floare de lotus
ce eman\ o lumin\ ro[iatic\, o lumin\ aurie, sub t\lpi se afl\ un foc puternic,
;n piept de asemenea dogore[te un foc, g=ndi]i-v\ c\ temperatura organelor
interne cre[te.
Astfel, treptat-treptat va apare o senza]ie de c\ldur\. Nu v\ fie team\
de aceast\ senza]ie sau de faptul c\ transpira]i. Fi]i relaxa]i. C\ldura sau
temperatura duce la ;nt\rirea capacit\]ilor pe care le are omul, la cultivarea
energiei rinichilor, la m\rirea cantit\]ii de energie Yang din corp, cre[te
capacitatea de lupt\ ;mpotriva bolilor [i stimuleaz\ capacit\]ile aflate ;n
stare latent\. De aceea, dac\ v\ este cald, nu trebuie s\ folosi]i un evantai
sau un obiect asem\n\tor pentru a v\ face v=nt< trebuie s\ v\ g=ndi]i c\
senza]ia de c\ldur\ e pozitiv\ [i normal\, c\ v\ ;nt\re[te capacit\]ile [i v\
ajut\ s\ cultiva]i o stare de vid interior. Apari]ia senza]iei de c\ldur\ sau de
temperatur\ poate fi indus\, dar poate s\ apar\ [i ;n mod natural.
Cei ce au corpul sl\bit trebuie s\ se g=ndeasc\ ;n timpul exers\rii la
faptul c\ ;ntreg corpul este foarte cald, c\ ei stau ;n mijlocul unui gheizer.
G=ndi]i-v\ c\ ;n ambele t\lpi se afl\ c=te o sfer\ de foc, razele emise de
floarea de lotus din interiorul abdomenului inferior sunt din ce ;n ce mai
c\lduroase, ;n piept [i ;n inim\ se afl\ un foc care dogore[te. Astfel, treptat-
treptat c\ldura va cre[te [i va putea fi men]inut\. Cele spuse mai sus sunt o
reprezentare mental\, sunt g=ndurile ce exist\ ;n mental. Cu timpul aceste
g=nduri se vor materializa prin apari]ia senza]iilor descrise. Important este
;ns\ s\ v\ concentra]i asupra reprezent\rii mentale [i nu asupra reac]iilor din
propriul corp.
:n momentul ;n care apare cu adev\rat o senza]ie de c\ldur\ ;n corp,
g=ndi]i-v\ c\ sunte]i din ce ;n ce mai viguros, g=ndi]i-v\ c\ din acel moment
nu ve]i mai r\ci cu u[urin]\, c\ nu v\ ve]i mai ;mboln\vi. Cei care sufer\ de
„vidul rinichilor”, de sterilitate, de impoten]\, femeile care au probleme
legate de ciclul menstrual, [.a.m.d. trebuie s\ se g=ndeasc\ c\ au un corp din
ce ;n ce mai viguros, c\ rinichii func]ioneaz\ la capacitatea lor maxim\, c\
sunt perfect s\n\to[i.
296
ce ar p\trunde ;n interiorul corpului, sau ;n interiorul corpului ar ap\rea
senza]ia de r\ceal\.
Generaliz=nd, pe durata practicii pot apare senza]iile de r\ceal\ sau
de v=nt< atunci c=nd apar trebuie s\ v\ g=ndi]i c\ ;n acele momente se
elimin\ toxinele din corp, c\ are loc un proces de dezintoxicare a
organismului, sau c\ factorii negativi din mediul exterior, ce sunt lega]i de
elementul rece (Yin) [i cauzeaz\ o stare de boal\, sunt elimina]i ;n exterior
prin v=ntul rece ce pleac\ din interiorul corpului c\tre exterior.
297
din ce ;n ce mai sus. Pentru majoritatea practican]ilor aceasta este doar o
senza]ie, ;ns\ sunt [i oameni care leviteaz\ cu adev\rat. Indiferent dac\
levita]i sau dac\ ave]i numai senza]ia c\ se ;nt=mpl\ acest lucru, l\sa]i totul
s\ decurg\ natural.
„Plutirea” (fie ea realizat\ fizic sau numai ;n mental) este un proces
prin care se acumuleaz\ energie. :nchide]i ochii [i inspira]i profund, apoi pe
expira]ie v\ g=ndi]i c\ ;ntregul corp se ridic\ de pe sol [i plute[te ;n aer< pe
m\sur\ ce trece timpul el plute[te tot mai sus. Dar indiferent c=t de sus v\
ridica]i sau oric=t de departe v\ deplasa]i levit=nd (fizic sau numai ;n g=nd),
;n final trebuie s\ v\ ;ntoarce]i ;n locul din care a]i plecat. :n viitor, atunci
c=nd ve]i exersa, s\ ]ine]i minte neap\rat acest am\nunt.
:n mod particular, persoanele mai ;n v=rst\ nu pot s\ se deplaseze
a[a cum ar dori (au dificult\]i legate de reprezentarea mental\ a acestei
ac]iuni)< din cauza acestor senza]ii, ele au sentimentul c\ plutesc afl=ndu-se
;ntr-o stare confuz\, [i astfel ele trebuie s\ se ;ntoarc\ treptat-treptat ;n locul
din care au plecat.
La ;nceputul exers\rii trebuie s\ existe ;n mental g=ndul levit\rii,
faptul c\ v\ ridica]i de la p\m=nt, c\ pluti]i pe un nor alb< apoi v\ deplasa]i
;n aceast\ stare p=n\ ajunge]i de exemplu l=ng\ un copac, iar de acolo v\
;ntoarce]i ;n locul ini]ial. Aceasta este o tehnic\ de culegere a energiei din
mediul exterior. Cei care sunt bolnavi se pot g=ndi c\ „umbra” lor plute[te
u[or-u[or, p=n\ ajunge l=ng\ un copac mare (g=ndi]i-v\ la copacul care v\
place cel mai mult), st\ ;n fa]a copacului [i respir\ profund, este ca [i cum
;ntreaga energie bolnav\ a corpului este emis\ ;n interiorul copacului. Nu v\
g=ndi]i c\ face]i o fapt\ negativ\, c\ci ;n fapt primi]i ajutorul unui maestru.
Aceasta este o metod\ de eliminare a energiei bolnave din corp.
298
pozitiv legat de capacitatea pielii de culegere a energiei din exterior, ap\r=nd
efecte deosebite ;n domeniul ;nfrumuse]\rii [i al ;ns\n\to[irii.
299
asemenea un fenomen pozitiv, normal. Dac\ ave]i senza]ia c\ deveni]i din ce
;n ce mai mici, atunci inspira]i profund [i l\sa]i corpul s\ devin\ [i mai mic,
[i mai mic, p=n\ c=nd ajunge s\ fie asemenea florii de lotus din interiorul
abdomenului, pe care a]i avut-o ;n aten]ie la ;nceputul exers\rii. Corpul va
sta pe aceast\ floare de lotus, urm\rind modul ;n care au loc transform\rile,
cum se mic[oreaz\ din ce ;n ce mai mult, p=n\ c=nd at=t el c=t [i floarea
devin un singur punct pe care apoi nu-l mai b\ga]i ;n seam\. Aceasta este
metoda de antrenament pe care o folosesc cei care au senza]ia c\ pe durata
practicii corpul lor se mic[oreaz\. Prin metoda indicat\ se poate colecta cu
u[urin]\ energie. Totul trebuie ;ns\ s\ fie natural, nimic s\ nu fie for]at.
Dac\ ave]i senza]ia c\ ;ntregul corp se m\re[te, atunci nu folosi]i
reprezentarea mental\ ce tocmai a fost descris\. Nu ;ncerca]i s\ v\
modifica]i senza]iile numai pentru c\ v-a pl\cut o reprezentare mental\ sau
alta, sau pentru c\ ave]i impresia c\ o tehnic\ duce la rezultate mai bune
dec=t alta. Cea mai important\ este naturale]ea.
300
Al cincisprezecelea punct> Exist\ oameni care pot auzi diferite
sunete, de exemplu tic\itul ceasului, sau tunete, sau vocea unei persoane
care st\ de vorb\ cu tine, etc.
Aceste sunete pot fi percepute ;n diferite locuri, ;n interiorul urechii,
;n piept, ;n abdomen sau ;n interiorul palmei, [.a.m.d. Ele nu apar tuturor [i
nu apar tuturor ;n acelea[i por]iuni ale corpului (oamenii nu sunt identici).
Dar ;n momentul ;n care apar, ele nu trebuie considerate a fi ceva iluzoriu,
ele trebuie ;n]elese, c\ci este posibil ca aceste fenomene s\ indice apari]ia
capacit\]ii de a percepe undele sunetelor emise la o distan]\ foarte mare.
Este posibil s\ auzi]i ceea ce g=ndesc al]i oameni, sau s\ sim]i]i g=ndurile
celorlal]i sau s\ v\ apar\ capacitatea de a vedea sau de a auzi la distan]\, etc.
Pe scurt, este posibil\ apari]ia unor capacit\]i considerate a fi deosebite.
:n momentul ;n care apare o astfel de capacitate, trebuie s\ uita]i de
respira]ie, ca [i cum func]ia de a respira nici nu ar exista. Aerul nu trebuie s\
mai ias\, ;nt\rind astfel „semnalul” ce tocmai l-a]i sim]it< el trebuie s\
devin\ clar, dar ;n nici un caz nu este permis s\ v\ stressa]i sau s\ v\ lupta]i
cu acest semnal, l\sa]i-l pur [i simplu s\ se manifeste c=t mai limpede.
Exist\ de asemenea oameni c\rora ;n timp ce practic\ le apar diferite
fenomene ie[ite din comun> este vorba de diferite g=nduri venite din
incon[tient, de un presentiment referitor la venirea cuiva sau despre felul ;n
care trebuie s\ ac]ionezi ;ntr-o anumit\ situa]ie. Toate acestea sunt generate
de o stare activ\ a incon[tientului, deci nu reprezint\ un motiv de ;ngrijorare<
aceste semnale nu trebuie nici ;ndep\rtate nici ;nt\rite (;n mod con[tient), ele
nu trebuie considerate reale de la ;nceput. Trebuie s\ le urm\ri]i treptat-
treptat [i numai apoi s\ le accepta]i. Acestea sunt st\ri ;n care se manifest\
capacit\]ile deosebite< numai ;n urma unui antrenament ;ndelungat ele vor
putea fi percepute corect, put=nd fi folosite.
301
:n continuare, g=ndi]i-v\ c\ razele de lumin\ emise de floarea de
lotus din interiorul abdomenului vostru, c=t [i puterea lor, sunt din ce ;n ce
mai puternice.
G=ndi]i-v\ la genera]iile trecute, la faptul c\ ele au o s\n\tate
excelent\. G=ndi]i-v\ c\ ele se afl\ ;n aceast\ stare ideal\ ;n fa]a voastr\, la o
distan]\ de aproximativ [apte pa[i. Cei la care v\ g=ndi]i fac acela[i lucru pe
care ;l face]i [i voi, dac\ voi [ede]i atunci [i ei stau pe un scaun, dac\ voi
sta]i ;n picioare atunci [i ei se afl\ de asemenea ;n picioare, dac\ voi face]i
mi[c\ri ei vor executa acelea[i gesturi, [.a.m.d.
Cei de sex masculin se vor g=ndi la persoanele de sex feminin din
genera]iile trecute, iar persoanele de sex feminin vor avea ;n mental
persoanele de sex masculin din genera]iile trecute, regl=ndu-se astfel
semnalele din codul genetic, Yin-ul [i Yang-ul cultiv=ndu-se reciproc.
Respira]i profund [i g=ndi]i-v\ c\ ;n interiorul abdomenului inferior
al persoanelor din genera]iile trecute se afl\ o floare de lotus, ;n mod similar
[i ;n interiorul abdomenului vostru inferior se afl\ o floare de lotus. Respira]i
profund< pe expira]ie v\ g=ndi]i c\ floarea de lotus se deschide, iar pe
inspira]ie se ;nchide. Repeta]i astfel de un num\r de ori egal cu v=rsta pe
care o ave]i. Observa]i cum razele ce pleac\ din floarea de lotus devin din ce
;n ce mai puternice< continua]i s\ respira]i profund.
Dup\ ce a]i num\rat ;n maniera indicat\ mai sus, g=ndi]i-v\ c\
imaginea corpului vostru pleac\ [i se contope[te cu cea a persoanei din
genera]iile trecute pe care o ave]i ;n vedere ([i care st\ ;n fa]a voastr\ la
aproximativ [apte pa[i), astfel ;nc=t forma voastr\ se transform\ ;n forma
celui (celei) pe care ;l (o) ave]i ;n fa]a voastr\.
:n continuare trebuie s\ inversa]i [i s\ v\ g=ndi]i la persoana de
cel\lalt sex din genera]ia trecut\ pe care a]i ales-o. De exemplu, dac\ p=n\
acum v-a]i g=ndit la mama voastr\ [i ;n final v-a]i proiectat forma pentru a
merge [i a se contopi cu imaginea mamei, devenind imaginea mamei, ;n
continuare v\ ve]i g=ndi c\ noua form\ a voastr\ (adic\ cea a mamei) are ;n
fa]\ imaginea tat\lui vostru [i exerseaz\ num\r=nd de un num\r de ori egal
cu v=rsta voastr\. :n final, trimite]i-v\ imaginea voastr\ (cea ob]inut\ dup\
contopirea cu imaginea mamei) pentru a se uni cu imaginea tat\lui vostru,
contopindu-se cu aceasta.
Dup\ ce aceste trei „umbre” au devenit una singur\, mic[ora]i treptat
aceast\ umbr\ ob]inut\. Inspira]i profund de un num\r de ori egal cu v=rsta
voastr\. :n acela[i timp mic[ora]i ;n mental din ce ;n ce mai mult imaginea
„umbrei”, p=n\ devine mic\, [i mai mic\, p=n\ c=nd va fi asemenea unui
prunc, asemenea unui f\t, dup\ care plasa]i aceast\ imagine pe floarea de
lotus din interiorul abdomenului vostru inferior. Muta]i aceast\ imagine pe
floarea de lotus [i ;n acela[i timp inspira]i profund< g=ndi]i-v\ c\ floarea de
302
lotus se contract\ (se ;nchide), inspira]i de un num\r de ori egal cu v=rsta
voastr\. :n continuare, g=ndi]i-v\ c\ floarea de lotus se deschide (acest lucru
se ;nt=mpl\ pe expira]ie). Expira]i de un num\r de ori egal cu v=rsta voastr\
(un an se num\r\ o dat\). :n continuare g=ndi]i-v\ c\ f\tul de pe floarea de
lotus ;ncepe treptat s\ creasc\, p=n\ c=nd ajunge la m\rimea voastr\, astfel
;nc=t el este acum „tu”.
Acesta este un proces prin care se exerseaz\ acumularea de energie.
Cei mai ;n v=rst\ vor reu[i cu u[urin]\ s\-[i ;nt\reasc\ s\n\tatea practic=nd
acest exerci]iu, ;mbun\t\]ind func]ionarea organelor interne. Folosind
reprezentarea mental\ indicat\ vor fi ;ndep\rtate g=ndurile distractive, ve]i
intra cu u[urin]\ ;n starea de lini[te, regl=nd foarte rapid [i respira]ia. Cei
care se tem de mi[c\rile involuntare, pot exersa aceast\ reprezentare
mental\, efectele ob]inute fiind deosebite.
Dac\ vre]i s\ v\ vindeca]i o anumit\ afec]iune, persever=nd ;n
exersarea acestei forme, la un moment dat boala va disp\rea de la sine.
Dac\ vre]i s\ vindeca]i alte persoane, pute]i folosi aceast\ „umbr\”
pentru a-i vindeca, dar ;n general ar trebui s\ evita]i s\ face]i acest lucru.
Numai ;n momentul ;n care capacitatea pe care o ave]i a crescut, pute]i
folosi aceast\ umbr\ pentru a o trimite s\-l vindece pe cel bolnav, folosind
metoda „lovirii punctelor” (dianxue) sau masajul. Aceasta este una din
metodele de vindecare a persoanelor bolnave.
Acesta reprezint\ un antrenament relativ complet al interiorului<
exers=nd, rezultatele nu vor ;nt=rzia s\ apar\.
303
FORMA CORPULUI VIGUROS {I
GRA}IOS
1. Tehnica
2) P\stra]i ;n minte starea ;n care a]i fost cel mai fericit< pe fa]\
apare un u[or sur=s. Lucrul care v-a generat starea de fericire - pe care ;l
ave]i ;n mental la prima [edin]\ - trebuie men]inut pe toat\ durata practicii
acestei forme.
304
(femeile s\ se transforme ;n b\rba]i, iar b\rba]ii ;n femei) totu[i, proced=nd
astfel [i lu=nd aparen]a celeilalte persoane de sex opus, ;n dumneavoastr\ se
vor produce anumite transform\ri, ;nfrumuse]=ndu-v\< sufletul devine mai
lini[tit [i mai frumos.
:n momentul ;ncheierii formei trebuie s\ v\ g=ndi]i c\ imaginea pe
care o ave]i ;n mental este din nou cea a dumneavoastr\. P\stra]i pe toat\
durata exers\rii un u[or sur=s, fruntea fiind perfect destins\.
305
Cei care studiaz\ lumina [tiu c\ fiecare culoare are o anumit\ putere. Atunci
c=nd stai ;n mijlocul florilor, printr-o anumit\ aranjare a g=ndurilor,
recep]ionezi semnalele lor, le colectezi energia, astfel ;nc=t apare efectul
men]inerii unei aparen]e de tinere]e [i frumuse]e.
306
FORMA CULTIV|RII VIE}II
1. Tehnica
307
ori de c\tre b\rba]i, de [aptezeci [i dou\ de ori de c\tre v=rstnici [i de
dou\zeci [i patru de ori de c\tre copii.
308
vasul< se agit\ saliva [i apoi este l\sat\ s\ picure - iat\ o form\ de culegere a
energiei spre interior. Prin manevra descris\ se creeaz\ posibilitatea ca multe
energii din exteriorul corpului s\ poat\ p\trunde ;n interior, ceea ce duce la
l\rgirea canalelor prin care se asimileaz\ elementele necesare organismului,
cresc=nd [i capacit\]ile func]ionale ale organelor interne. Semnifica]ia
„cultiv\rii vie]ii” rezid\ ;n conservarea s\n\t\]ii.
309
FORMA DESC|TU{|RII RESURSELOR
INTERIOARE NECUNOSCUTE
310
:n continuare, num\ra]i ;n mod tacit num\rul respira]iilor. La ;nceput
num\ra]i numai inspira]iile, nu se num\r\ expira]iile. Dup\ ce, proced=nd
astfel, a]i ajuns la 120, schimba]i metoda de num\rare, adic\ num\ra]i numai
expira]iile, de asemenea p=n\ la 120.
:n momentul ;n care inspira]i [i num\ra]i inspira]iile, aten]ia
urm\re[te o lumin\ ce emite c\ldur\ [i este inspirat\ prin Huiyin (perineul,
punctul RM1 de pe extrameridianul Renmai) [i p=n\ ;n Baihui (v=rful
capului). :n momentul ;n care expira]i [i num\ra]i expira]iile, aten]ia
urm\re[te cum se expir\ energia prin punctul Yuzhen (;n spatele capului, ;n
dreptul v=rfului nasului). :n momentul inspira]iei [i al expira]iei ave]i grij\
ca respira]ia s\ devin\ ;nceat\, lung\, uniform\ [i profund\. Aten]ia
urm\re[te cum din punctul Laogong al palmei drepte se emite o lumin\
puternic\ ce lumineaz\ inima.
Dup\ ce a]i num\rat p=n\ la 120 ;n cele dou\ variante (pe inspira]ie
[i apoi pe expira]ie), palma st=ng\ - ce era ;n fa]a corpului, ;n dreptul
punctului Zhongji - se ridic\ u[or-u[or, pe o linie dreapt\, p=n\ deasupra
v=rfului capului, fiind la o distan]\ de aproximativ 2 cun fa]\ de acesta,
centrul palmei este orientat c\tre cap [i ;ncepe s\ traseze cercuri deasupra
lui, ;n sens invers acelor de ceasornic. Num\rul de cercuri trasate se
stabile[te ;n func]ie de starea organismului> cei s\n\to[i vor trasa 49 de
cercuri, cei bolnavi, sl\bi]i sau mai ;n v=rst\ vor trasa 7 cercuri. Aten]ia
urm\re[te energia care se scurge prin punctul Baihui.
Dup\ ce a]i terminat trasarea cercurilor, palma st=ng\ coboar\ prin
fa]a corpului, centrul palmei este orientat spre corp, aten]ia conduce energia
din Baihui p=n\ ;n zona abdomenului inferior< palma dreapt\ coboar\ ;n
acela[i timp cu palma st=ng\, oprindu-se ;n fa]a abdomenului inferior, palma
st=ng\ este ;n interior, fiind aproape de corp, palma dreapt\ este ;n exterior,
ambele palme ;[i intersecteaz\ „gura tigrului” (por]iunea dintre degetul mare
[i cel ar\t\tor), fiind situate ;n dreptul abdomenului inferior, la o distan]\ de
corp de aproximativ 2 cun, aten]ia colecteaz\ energia ;n „c=mpul de cinabru
inferior” (Xia dantian).
Aceasta este ;ntreaga form\, aici ;ncheindu-se exerci]iul.
311
METODE TRADI}IONALE DE
FOLOSIRE A MENTALULUI
PENTRU TRATAREA UNOR
AFEC}IUNI
312
EXERCI}IU PENTRU TRATAREA BOLILOR
DE OCHI
Persoanele care sufer\ de miopie, glaucom sau alte boli ale ochilor,
vor ;nchide u[or-u[or ochii. De[i ochii sunt ;nchi[i, trebuie s\ v\ g=ndi]i c\
ei sunt larg deschi[i. Relaxa]i-i la maxim [i fi]i aten]i la vizualizarea unei
lumini.
313
p\trund\ ;n ochi. Acoperi]i ochii cu ambele palme, centrele lor fiind
orientate c\tre ei, f\r\ s\ atinge]i ;ns\ globii oculari. Expira]i profund [i
g=ndi]i-v\ c\ emite]i din palme ni[te raze de lumin\ ce p\trund ;n ochi.
:ntreaga energie bolnav\ a corpului este emis\ ;n exterior, c=t mai departe,
„p=n\ la marginile cerului”. Exersa]i repet=nd astfel respira]ia, iar for]a
privirii se va regla treptat-treptat.
314
EXERCI}IU PENTRU TRATAREA
TUMORILOR
315
EXERCI}IU PENTRU TRATAREA BOLILOR
DE INIM|
316
EXERCI}IU PENTRU MODIFIC|RI
PATOLOGICE MALIGNE {I ALTE BOLI RARE
317
EXERCI}IU PENTRU VINDECAREA
ARTRITEI
318
EXERCI}IU PENTRU VINDECAREA
AFEC}IUNILOR SISTEMULUI RESPIRATOR
Dup\ aceea g=ndi]i-v\ c\ v\ afla]i pe malul m\rii sau al unei alte ape
[i exersa]i acolo.
319
EXERCI}II PENTRU S|N|TATE
320
FORMA CULTIV|RII (A HR|NIRII
INTERIORULUI)
fig. 1
321
p\trund\ doar o gean\ de lumin\. Gura va fi ;nchis\ sau deschis\, ;n func]ie
de tipul de respira]ie ales.
fig. 2
c) {ez=nd (fig. 3)
322
d) Culcat pe spate „pentru a acumula putere” (fig. 4)
fig. 4
2) Metode de respira]ie
323
inspira]ie v=rful limbii se ridic\ [i atinge palatul dur, iar pe expira]ie
coboar\, revenind ;n pozi]ie normal\.
3) Concentrarea mentalului
324
b) Concentrarea aten]iei pe Shanzhong
325
C+TEVA METODE SIMPLE, RAPIDE {I
EFICIENTE DE EXERSARE A CORPULUI
326
optsprezece rota]ii ;n sens invers. :n acest fel se va str=nge mult\ saliv\. Nu
o ;nghi]i]i, cl\ti]i-v\ gura cu ea.
327
8) Exersarea g=tului (fig. 13 - 14) - se a[eaz\ palmele pe ceaf\,
;mpreun=nd degetele. Se preseaz\ g=tul spre fa]\, opun=nd ;n acela[i timp
rezisten]\. Se repet\ manevra de trei p=n\ la nou\ ori. Aceasta este eficient\
pentru ;mbun\t\]irea circula]iei, vindecarea durerilor de um\r [i ame]elilor.
328
alternative sus-jos, de treizeci [i [ase de ori. Masajul este util pentru
vindecarea hemoroizilor.
329
retrage]i m=inile la piept [i ;n acela[i timp inspira]i. Repeta]i mi[carea de
treizeci de ori. :n acest mod v\ ve]i exersa ;ntregul corp, v\ ve]i ;mbun\t\]i
func]iile metabolice [i vindeca o serie de probleme ale spatelui.
330
EXERCI}IUL CELOR OPT MI{C|RI PENTRU
OCHI
Tehnica>
Se ;nchid ochii [i se mi[c\ globii oculari din col]ul din st=nga, de sus
spre col]ul din dreapta, jos, apoi din col]ul drept, de jos spre col]ul st=ng,
sus, de [ase ori. Se deschid ochii [i se repet\ mi[carea de [ase ori, cu ei
deschi[i. Atunci c=nd se execut\ mi[carea din st=nga - sus c\tre dreapta - jos
se inspir\, iar la deplasarea invers\, se expir\. Se practic\ de [ase ori fiecare
sec]iune.
331
4) „Privind oblic din col]ul drept, sus spre col]ul st=ng, jos”
Se ;nchid ochii [i se mi[c\ globii oculari din col]ul drept, de sus spre
col]ul st=ng de jos [i apoi invers, de [ase ori. Se deschid ochii [i se repet\
mi[carea de [ase ori. Se inspir\ c=nd se execut\ mi[carea din col]ul drept sus
spre col]ul st=ng jos [i se expir\ c=nd globii oculari se deplaseaz\ ;n sens
invers. Se practic\ de [ase ori fiecare sec]iune.
7) „Privind drept”
332
inferior. :n pozi]ia [ez=nd, trunchiul trebuie s\ fie drept, palmele se odihnesc
pe genunchi, corpul este relaxat [i lini[tit.
C=nd globii oculari se mi[c\, respira]ia va fi calm\, u[oar\. Dup\ o
anumit\ perioad\ de practic\, pot apare senza]ii de m=nc\rimi sau furnic\turi
la nivelul ochilor [i chiar l\crimare. Este un fenomen absolut normal. Dac\
intervine o stare de ame]eal\, se va reduce num\rul de sec]iuni executate [i
mi[c\rile vor fi mai pu]in ample, efortul f\cut fiind minim.
Acest exerci]iu este foarte simplu [i poate fi practicat de c\tre
oricine, oriunde [i oric=nd. Dac\ exist\ perseveren]\, rezultatele pot apare ;n
dou\ luni.
333
PRIVIREA LA NAS :MBUN|T|}E{TE
VEDEREA
334
PRIVIREA C|TRE INTERIOR PROTEJEAZ|
OCHII
335
CUM SE POATE MEN}INE STR|LUCIREA
OCHILOR
336
EXERCI}IU PENTRU CORECTAREA MIOPIEI
337
CAPACIT|}ILE DEOSEBITE ALE
OMULUI
338
baza acestor vibra]ii [i a amplitudinii diferite a vibra]iilor se pot afla
lucrurile care v\ intereseaz\.
339
Prima etap\ consta ;n exersarea senza]iilor palmei datorate
copacilor [i plantelor. Diminea]a devreme, ;nainte de r\s\ritul soarelui, se
urm\reau senza]iile din palm\ atunci c=nd aceasta era ;ndreptat\ spre un
plop, spre un pin, spre o salcie, [.a.m.d. :n continuare se urm\reau senza]iile
din palm\ atunci c;nd aceasta era ;ndreptat\ spre diferite plante. Dup\ ce
senza]iile datorate plantelor [i copacilor ;[i f\ceau apari]ia, se trecea la etapa
a doua.
Acum erau exersate senza]iile ce ap\reau ;n palm\ [i erau datorate
geomagnetismului. Rezultatele erau mai evidente ;n cazul ;n care se alegeau
locuri ce aveau z\c\minte minerale bogate. :n momentul ;n care ap\reau
senza]ii ;n palm\ se trecea la etapa a treia.
:n aceast\ ultim\ etap\ se urm\reau senza]iile din palm\ atunci
c=nd ea trecea prin fa]a corpului altei persoane. Deplasarea se f\cea cu
vitez\ constant\, palma afl=ndu-se la aproximativ 20 de centimetri de corpul
celuilalt. Senza]iile ce apar ;n palm\ [i sunt datorate unei inimi s\n\toase
sunt de c\ldur\< pentru rinichi apare senza]ia de r\ceal\, pentru pl\m=ni de
furnic\turi, iar ;n restul corpului, dac\ nu sunt probleme, apare o senza]ie de
c\ldur\ (mai mic\ dec=t cea datorat\ inimii) uniform\. Dac\ apar alte
senza]ii dec=t cele descrise ;nseamn\ c\ ;n locul respectiv exist\ o problem\.
Dac\, de exemplu, trece]i cu palma prin dreptul rinichilor [i ave]i senza]ia c\
palma este foarte grea, atunci ;nseamn\ c\ rinichii sunt cobor=]i.
:ntregul proces descris mai sus dura aproximativ 60 de zile p=n\ ;n
momentul ;n care se parcurgeau cu succes cele trei etape. Actualmente, se
folose[te metoda „purt\rii ;n tehnic\” (daigong) [i a „transmiterii unei
tehnici” (gei gong), astfel ;nc=t aceast\ capacitate este „dezgropat\” ;ntr-o
singur\ zi, cu ajutorul maestrului ce ]ine astfel de cursuri, ea put=nd fi
folosit\ direct ;n scopul diagnostic\rii unei afec]iuni.
340
a fost conferit de oamenii de [tiin]\ luminii emanate de diferitele forme de
via]\. :n America [i ;n fosta Uniune Sovietic\ s-au f\cut cercet\ri asupra
aurei< folosind diferite aparate s-a reu[it fotografierea aurei palmelor, a unor
frunze, [.a.m.d.
Aceast\ aur\ este de fapt un c=mp, c=mp ce a c\p\tat denumirea de
„aur\ din spate”. Denumirea a fost folosit\ ;n ]\rile sus-men]ionate, fiind
motivat\ de faptul c\ aura ap\rea ca [i cum ar fi ceva ce exista ;n spatele
fiin]elor. :n China ;ns\, ;n urma cercet\rilor, s-a observat c\ aceast\ aur\
apare [i dac\ prive[ti din spatele fiin]elor. :n antichitate, ;n China a existat
denumirea de „nor de energie” pentru aceast\ aur\. :n prezent s-a adoptat
denumirea de c=mp al omului, consider=ndu-se denumirea de „aur\ din
spate” ca nefiind conform\ cu realitatea. Care sunt ;ns\ avantajele
vizualiz\rii aurei? Mai jos vor fi descrise c=teva aspecte mai importante.
341
sau a ;nc\rc\turii sale electrice. :n acest fel se poate [ti dac\ un loc este bun
pentru exersare sau nu.
342
C) CAPACITATEA DE PENETRARE A PRIVIRII
„Cei cinci ochi deschi[i” constituie una din formele budhiste ;n care,
conform exprim\rii chineze[ti, se poate exersa gongfu-ul. Ea indic\
capacit\]ile sim]ului vizual ([i nu numai) ce ;i apar omului prin exersarea
Qigong-ului. Cei „cinci ochi deschi[i” sunt dup\ cum urmeaz\>
Dup\ apari]ia acestei capacit\]i privirea este mult mai bun\ dec=t cea
a majorit\]ii oamenilor. :n mod normal, oamenii percep lucrurile care se afl\
la o distan]\ mic\, [i nu pe cele situate la o dep\rtare considerabil\< pot s\
observe imaginile aflate ;n lumin\, dar au probleme ;n a le distinge pe cele
din ;ntuneric, v\d ;n fa]\ [i nu ;n spate, [.a.m.d. Capacitatea „deschiderii
mu[chilor ochiului” permite vizualizarea lucrurilor din apropiere, c=t [i a
celor de la distan]\< acum nu mai exist\ problema miopiei sau a
presbitismului, ochiul fiind foarte senzitiv. :n func]ie de nivelul fiec\ruia vor
interveni diferite transform\ri ;n planul vizual, astfel ;nc=t cel care a ajuns
343
aici va putea vedea mult mai departe dec=t majoritatea semenilor s\i<
afec]iunile ochilor - precum astigmatismul, miopia, etc. - se vor vindeca de
la sine.
- privirea interioar\,
- penetrarea privirii,
- privirea la distan]\.
344
Privirea interioar\ se refer\ la faptul c\ ;n momentul exers\rii
privirea se ;ntoarce spre interior [i poate fi vizualizat interiorul propriului
corp. Pot fi v\zute organele interne, structura osoas\ c=t [i felul ;n care
circul\ energia ;n corp.
345
folosite. Numai l\s=ndu-le ;n stare latent\, nefolosindu-le, gongfu-ul
devenea din ce ;n ce mai profund, pentru ca ;n cele din urm\ s\ se ajung\ la
„deschiderea ochiului ;n]elepciunii”.
Mecanismul const\ ;n apari]ia unor acumul\ri cantitative - la nivelul
fiec\rei capacit\]i - care ulterior genereaz\ transform\ri calitative. De aceea,
era necesar\ nefolosirea capacit\]ilor dob=ndite, tocmai pentru a permite
acumul\rile ce duc ulterior la apari]ia transform\rilor calitative.
„Deschiderea ochiului ;n]elepciunii” are patru categorii de capacit\]i.
Numai dup\ ce ele au fost atinse se poate spune c\ „ochiul ;n]elepciunii” a
fost deschis ;n ;ntregime. Cele patru capacit\]i sunt>
- „ochii multiplii”,
- „ochiul care analizeaz\”,
- „ochiul care caut\”,
- „ochiul care prevede”.
346
Sunt oameni care spun> „cum este posibil s\ [ti f\r\ a fi studiat?”
Tocmai din cauza acestui fenomen foarte multe persoane nu ;n]eleg Qigong-
ul, c\ci ei nu reu[esc s\ priceap\ ;n ce constau capacit\]ile deosebite. :n
realitate, pornind de la explica]iile Qigong-ului, nu este vorba de a [ti f\r\ s\
;nve]i, ci de a folosi ;nv\]\tura pe care o po]i primi de la genera]iile trecute
sau de la alte persoane contemporane cu tine.
:n spa]iu exist\ „semnalele” celorlal]i oameni< este ca [i cum ai putea
intra ;ntr-o re]ea de calculatoare [i ai avea acces la toate informa]iile de
acolo. Aceasta este „deschiderea ochiului ce analizeaz\”.
347
4) „Deschiderea ochiului magic” (fayan tong)
348
Acestea sunt descrierile gongfu-ului „deschiderii celor cinci ochi
budhi[ti”. Nivelurile gongfu-ului din Qigong sunt unul mai avansat dec=t
cel\lalt< cu c=t ajungi mai sus cu at=t vor apare - ;n mod natural - mai multe
capacit\]i. Puterea latent\ din interiorul omului este foarte mare< procesul de
dezgropare a acestei puteri latente este tocmai calea folosit\ de practicantul
„tehnicilor de eliberare”.
349
PATRU TEHNICI DE TRATARE A
AFEC}IUNILOR DIN {COALA
MAESTRULUI ZHANG HONG BAO
350
ajuta]i sau ;n corpul altor persoane. Iar acest lucru nu este deloc conform cu
morala.
:n momentul ;n care efectua]i manevra de tragere din corp a energiei
bolnave ve]i avea senza]ia c\ ave]i ;ntre degete „ceva” pe care ;ncerca]i s\-l
;ndep\rta]i de corpul pacientului. Pacientul va avea senza]ia c\ trage]i
„ceva” afar\ din corpul lui. Toate acestea sunt indicii c\ metoda pe care o
folosi]i este eficient\, d=nd rezultate.
:n momentul ;n care executa]i aceast\ tehnic\ este posibil ca ;n
centrul palmei s\ v\ apar\ diferite senza]ii (de r\ceal\, de palpita]ie, etc.).
Ele sunt de asemenea semne ale eficien]ei tratamentului< ;n aceste momente
energia bolnav\ p\r\se[te corpul celuilalt. Dac\ pacientul este extrem de
senzitiv este suficient s\ executa]i de c=teva ori aceast\ manevr\ [i
rezultatele vor ap\rea. Pentru celelalte cazuri ;ns\, este necesar\ repetarea
pentru o perioad\ mai ;ndelungat\ a tehnicii.
Dup\ ;ndep\rtarea energiei bolnave din corpul celui suferind, acesta
se va sim]i mai bine, av=nd sentimentul unei u[ur\ri, durerea disp\r=ndu-i.
Un factor important ;n reu[ita „tehnicii nemuritorului ce scoate boala afar\
din corp” este folosirea for]ei mentalului, a g=ndului. Cu c=t ve]i exersa mai
mult aceast\ tehnic\ cu at=t for]a mentalului va deveni mai puternic\ [i ve]i
avea [anse mai mari pentru a-i trata pe cei bolnavi. Aceasta este de
asemenea o tehnic\ de ;nt\rire a for]ei g=ndului.
:n trecut, ;n China, aceast\ tehnic\ se numea „marele spirit ce se
mi[c\ ;ntr-o parte [i-n alta”, fiind considerat\ o modalitate de a scoate din
corpul celui bolnav dr\cu[orul ce se ascundea acolo. Majoritatea oamenilor
nu ;n]elegeau principiul ce st\ la baza acestei tehnici [i considerau c\
mi[c\rile palmei erau asemenea invoc\rii unui spirit pentru a scoate din
corpul celui bolnav dracul ce s\l\[luia ;n\untru. :n general, maestrul de
Qigong nici nu ;ncerca s\ explice mecanismul procedeului, mul]umindu-se
numai s\-l aplice cu succes. :n ;nsemn\rile istorice p\strate se specific\
multe cazuri ;n care s-a folosit eficient tehnica „nemuritorului ce scoate
boala din corp”.
:n majoritatea [colilor de Qigong exist\ acest procedeu, el fiind ;n
general numit „scoaterea energiei bolnave”. :n [colile mai noi denumirea
tehnicii s-a schimbat, ;ns\ con]inutul a r\mas acela[i.
Apare ;ntrebarea fireasc\> cum de aceast\ tehnic\ poate s\ vindece
diferite afec]iuni? Pentru a r\spunde este necesar\ clarificarea unor no]iuni
ce ]in de energia bolnav\. Un corp s\n\tos este acela ;n care energia circul\
f\r\ opreli[ti, str\b\t=nd cele 12 meridiane principale pe durata celor 24 de
ore ale unei zile. :n momentul ;n care apare o stagnare a energiei ;ntr-o
anumit\ zon\ a corpului exist\ premisele apari]iei bolilor. Exist\ mai multe
cauze ce pot duce la stagnarea energiei< ceea ce ne intereseaz\ ;ns\ pe noi
351
acum este varianta care se profileaz\ pentru a readuce corpul ;n starea sa
optim\ de func]ionare.
„Tehnica nemuritorului care scoate boala din corp” este una din
solu]iile posibile. Ea se execut\ prin combinarea for]ei mentalului, a
g=ndului, cu mi[c\rile exterioare ale palmei. Cu c=t for]a mentalului este mai
mare, cu at=t cresc [ansele de reu[it\. Omul s\n\tos are un c=mp care este
vizualizat sub forma unei aure de culoare alb-aurie. :n momentul ;n care
apare o stagnare de energie, culoarea aurei se va modifica, ajung=nd cenu[ie.
Cu c=t este mai grav\ afec]iunea cu at=t este mai ;nchis\ culoarea cenu[ie a
aurei din acel loc. Atunci c=nd se folose[te „tehnica nemuritorului ce scoate
boala din corp”, persoanele care pot vizualiza aura vor vedea culoarea
cenu[ie a energiei pe care o scoate palma terapeutului afar\ din corpul celui
bolnav. C=nd tratamentul s-a terminat [i energia bolnav\ a fost extras\ ;n
;ntregime din corp, aura corpului va reveni la culoarea pe care o avea c=nd
se afla ;n starea de s\n\tate.
Aceast\ tehnic\ este extrem de eficient\ ;n tratarea tumorilor, a
durerilor de cap, a bolilor sistemului digestiv, a afec]iunilor aparatului uro-
genital [i a celor oftalmologice, etc.
19 :n Qigong exist\ urm\toarea opinie> cu c=t este mai avansat\ o tehnic\, cu at=t este
mai simpl\
352
senza]iile care v\ apar ;n palm\ [i, dac\ este cazul, repeta]i din nou tehnica
„nemuritorului care scoate boala din corp”. C=nd senza]iile de furnic\turi [i
de r\ceal\ s-au diminuat foarte mult pute]i s\ trece]i la „tehnica de tratament
a palmei magice”.
:n cazul ;n care nu ve]i proceda ;n maniera descris\ anterior [i ve]i
a[eza direct palma pe locul bolnav, energia bolnav\ a pacientului, fiind
foarte puternic\, va intra ;n corpul vostru. Ve]i avea senza]ia de r\ceal\ ;n
palm\, iar apoi ;n tot bra]ul. Dac\ senza]ia va ajunge la um\r trebuie
neap\rat s\ v\ opri]i, de[i preferabil ar fi s\ v\ opri]i ;n momentul ;n care ea
a trecut de cot. :n momentul imediat urm\tor trebuie s\ ;ndep\rta]i energia
bolnav\ din propriul corp. Scutura]i cu putere palma [i bra]ul, g=ndindu-v\
c\ energia bolnav\ pleac\ c=t mai departe de corpul vostru, cufund=ndu-se
c=t mai ad=nc ;n p\m=nt.
Pentru ca aceast\ tehnic\ s\ dea rezultate este necesar ca pacientul s\
fie relaxat. :n momentul ;n care pune]i palma pe corpul celui bolnav nu este
necesar s\ a[eza]i palma direct pe pielea acestuia, este suficient s\ pune]i
palma pe ;mbr\c\mintea sa.
353
4) „Tehnica f\r\ tehnic\ de ;ndep\rtare a bolilor” (wu yi qu bing
fa)
354
QIGONG-UL WUSHU-ULUI
355
;i determin\ pe unii s\ considere Qigong-ul ca fiind o parte integrant\ a
Wushu-ului.
- Cultivarea s\n\t\]ii,
- M\iestria,
- Aplicabilitatea mar]ial\.
356
- crearea unui corp armonios dezvoltat, mai ales dac\ este practicat
;nc\ din perioada copil\riei<
- coordonarea mi[c\rilor trunchiului cu cele ale membrelor [i cu
privirea<
- cre[terea aten]iei [i m\rirea capacit\]ii de concentrare<
- reglarea circula]iei energetice [i sanguine, p\strarea st\rii de
s\n\tate a corpului<
- evitarea [i ;ndep\rtarea stress-ului (prin inhibarea anumitor p\r]i
ale cortexului cerebral [i excitarea altora), vindecarea bolilor ce au la baz\
afec]iuni ale sistemului nervos [i respirator<
- anumite stiluri (de exemplu Taijiquan-ul) influen]eaz\ secre]iile
hormonale, duc=nd la prelungirea tinere]ii [i la rezolvarea ;ntr-o manier\
naturist\ a bolilor cu origine endocrin\<
- practicate perseverent, toate stilurile duc la o eficacitate ;n lupt\,
ele fiind ;ns\ folosite numai ;n scopul ap\r\rii<
- modelarea caracterului [i ;nt\rirea moralei.
Din descrierile de mai sus se observ\ clar at=t punctele comune, c=t
[i diferen]ele ce exist\ ;ntre artele mar]iale chineze[ti (Wushu) [i Qigong.
Pentru exemplificarea corect\ a modului ;n care este folosit Qigong-
ul ;n Wushu, am ales c=teva exerci]ii apreciate, care apar]in formelor externe
de la templul Shaolin.
357
succesive de descriere a cercurilor, ;n modul indicat, o dat\ ;ntr-un sens, o
dat\ ;n cel\lalt sens, timp de o jum\tate de or\. :n prima perioad\ mi[c\rile
sunt ;ncete, apoi, ;n timp cre[te viteza de execu]ie, ajung=nd ca ele s\ fie
asemenea „focului ce se rote[te”< ;ncep\torii vor exersa de fiecare dat\ timp
de o jum\tate de or\, cresc=nd treptat durata la o or\. Pentru aceast\ form\,
perioada optim\ de antrenament este dup\ masa de pr=nz, bine;n]eles la un
anumit interval distan]\ dup\ terminarea ei. Practic=nd un timp mai
;ndelungat exerci]iul, m=inile vor deveni foarte suple, av=nd capacitatea de a
se mi[ca extrem de rapid, de a ac]iona cu viteza curentului electric.
358
fig. 1 fig. 2 fig. 3 fig. 4
359
SCURT ISTORIC AL PRACTICILOR
REUNITE SUB DENUMIREA QIGONG-
ULUI
- Soarele,
- Luna,
- Stelele.
360
:n acea vreme un sistem foarte popular de exerci]ii, apar]in=nd
Qigong-ului, era Daoyin-ul („conducerea energiei”). :n acest sens a fost
g\sit\ o relicv\ cultural\, dat=nd din perioada „Statelor Combatante”
(Zhanguo), ce expune mecanismul Daoyin-ului>
361
„Cei care au probleme cu rinichii pot face urm\torul exerci]iu
pentru a se vindeca> diminea]a devreme sta]i cu fa]a orientat\ spre sud [i
respira]i de [apte ori, f\r\ s\ v\ g=ndi]i la nimic”.
362
tehnicilor ce se exersau ;n acea perioad\ voi descrie ;n continuare „tehnica
ro]ii ce se ;nv=rte[te de la sine”, ap\rut\ ;n timpul dinastiei Ming (1368 -
1644 e. n.), ;n tratatul care-i poart\ numele.
:n chinez\>
20
- A nu se confunda cu tehnica „micului (sau marelui) circuit ceresc”
363
„Qing long qian yu xi wei, (cing lung cien iu si uei)
Bai hu yin yu dong fang” (pai hu in iu tung fang).
364
[.a.m.d.. Ast\zi, tot mai mult\ lume ;n]elege s\ foloseasc\ „bog\]ia”
acumulat\ ;n domeniul practicilor energetice. Qigong-ul, dincolo de aspectul
tehnic, este asemenea unei perle [lefuite de genera]ie dup\ genera]ie.
365
ANEXA 1> INTERVIU CU MAESTRUL
YAN XIN21
R> Apari]ia acestui fenomen este posibil\ deoarece aunci c=nd ]in un
curs [i folosesc metoda „purt\rii ;n tehnic\”, nu m\ limitez numai la a vorbi.
Cursurile de „purtare ;n tehnic\” pot produce o anumit\ stare, caracteristic\
Qigong-ului, ;n care oamenii nu se pot afla ;n mod obi[nuit.
Pe baza analizelor efectuate de oamenii de [tiin]\, se afirm\ c\ to]i
oamenii au un c=mp biomagnetic. Cei ce au dep\[it perioada de ;nceput a
practicii Qigong-ului, intr=nd ;ntr-o stare caracteristic\ Qigong-ului, vor
avea modific\ri cantitative sau calitative ;n structura c=mpului biomagnetic.
Astfel, pe durata cursurilor de „purtare ;n tehnic\”, ;n afara schimb\rilor pe
care le genereaz\ undele sunetelor (schimb\ri ce nu apar ;n mod normal
atunci c=nd cineva se limiteaz\ numai la a explica ceva), pot apare
transform\ri ale c=mpului energetic, sau, cu alte cuvinte, ale c=mpului
bioelectric. Aceste transform\ri con]in o cert\ ;nc\rc\tur\ de „semnale”. De
aceea, este posibil ca ;nregistr\rile audio sau video pe care au fost
;nregistrate sunetele sau imaginile de la un curs ;n care se folose[te metoda
„purt\rii ;n tehnic\” s\ con]in\ „semnalele” produse ;n momentul ;n care a
avut loc cursul respectiv. Dac\ „semnalele” se afl\ pe casete sau nu, acest
21
Acest interviu a fost publicat ;n lucrarea "Qigong yu pianshu", Ed. Zhongguo Yiyao
Keji, 1990.
366
lucru mai r\m=ne de v\zut. Probabilitatea ca lucrurile s\ fie ;ntr-adev\r a[a
este foarte mare, c\ci reac]iile men]ionate de cei ce au ascultat astfel de
casete sunt foarte numeroase.
Referitor la motivul pentru care acest lucru nu se ;nt=mpl\ [i ;n
momentul ;n care ascult\m altfel de ;nregistr\ri, se poate spune c\ acesta
este acum evident> ;n mod normal, atunci c=nd vorbesc, oamenii nu se afl\
;ntr-o stare caracteristic\ Qigong-ului< ei nu folosesc metoda „purt\rii ;n
tehnic\”. De aceea, nici ;nregistr\rile vocii lor nu vor putea produce vreun
rezultat deosebit.
Dar nu to]i cei ce ascult\ ;nregistr\ri ale cursurilor la care se
folose[te metoda „purt\rii ;n tehnic\” vor avea senza]ii puternice (ce pot
uneori culmina cu „mi[c\rile involuntare”). La fel stau lucrurile [i pentru cei
ce particip\ direct la aceste cursuri. Numai cei senzitivi, sau cei ce au o
anumit\ baz\ ;n practicile energetice, sau cei ce au capacit\]i deosebite, sau
cei ce au o atitudine corect\, etc., ei bine, to]i ace[ti oameni vor avea senza]ii
evidente dup\ o perioad\ relativ scurt\.
Exist\ persoane foarte senzitive, care ;n urma ascult\rii unei casete
;n care se folose[te „purtarea ;n tehnic\” ;ncep s\ simt\ por]iunile ;n care
exist\ blocaje ale meridianelor (jingluo) pentru cei din jur. Ei ;[i dau seama
care sunt locurile prin care energia circul\ mai greu, sau unde s-a blocat,
[.a.m.d.. Ei simt nevoia s\ rezolve aceste probleme [i intr\ treptat ;ntr-o stare
caracteristic\ Qigong-ului.
Cei ce ascult\ ;ns\ o caset\ cu o [edin]\ de „purtare ;n tehnic\” [i nu
au reac]ii, trebuie s\ verifice dac\ ;ndeplinesc condi]iile necesare unei bune
practici a Qigong-ului (relaxare, naturale]e, intrarea ;ntr-o stare de lini[te,
etc.). Apari]ia senza]iilor este foarte normal\.
367
sunetele sau imaginile intervin pe durata practicii nu trebuie s\ v\ ;ndrepta]i
;n mod special aten]ia asupra lor, pentru a le c=nt\ri (a le analiza), trata]i-le
ca pe ni[te umbre ce nu au nici o leg\tur\ cu voi. Nu ;ncerca]i s\ le p\stra]i
[i nici s\ le modifica]i. Astfel, ve]i putea exersa lini[ti]i ;n continuare.
Cum trebuie interpretate imaginile sau sunetele ce v\ apar? Ele
trebuie considerate ca fenomene normale ce survin pe durata practicii. Este
vorba de principiul „de la natural c\tre natural” (zi ran er ran). Prin practic\,
astfel de fenomene apar unui num\r destul de mare de oameni. Dac\ ;ns\ nu
apar, ;n nici un caz nu le c\uta]i, nu vi le dori]i.
Uneori, v\ pot ap\rea figurile unor mae[trii din trecut care exerseaz\.
Acest fenomen e considerat de unii ca fiind pozitiv, ca fiind vorba de un
maestru care v\ ;nva]\. Pute]i s\ p\stra]i ;n mental acest g=nd sau pute]i s\
v\ cufunda]i ;n practic\. Indiferent de sunetele pe care le auzi]i, nu v\
speria]i. La un moment dat, imaginile sau sunetele pe care le-a]i ;nt=lnit se
pot modifica. Este vorba de trecerea ;ntr-o alt\ etap\ a practicii.
Ceea ce trebuie s\ ave]i ;n vedere este aspectul moralei, s\ face]i c=t
mai multe fapte bune, s\ acumula]i c=t mai multe merite. Cu c=t ve]i face
mai multe fapte bune, cu at=t imaginea va deveni mai mare. Cu c=t ve]i
acumula mai multe merite, cu at=t imaginile sau sunetele se vor transforma.
La ;nceput ele sunt ni[te umbre, apoi sunt ni[te umbre ce au putere. Acest
lucru ;l ve]i sim]i treptat ;n practica voastr\. Continua]i s\ exersa]i [i s\
pune]i accentul pe moral\.
368
Astfel, dac\ ave]i insomnie vi se recomand\ intensificarea eforturilor
pentru a practica mai bine [i mai mult. Numai c=nd vigoarea apare ;n corp se
poate considera c\ a dormi pu]in este un lucru normal. Asta ;nseamn\ c\ a]i
intrat ;ntr-o stare de destindere, de fericire, iar activitatea unora dintre celule
creierului s-a ;mbun\t\]it. Drept urmare apare un efect de cre[tere a
memoriei [i a capacit\]ii de sintetizare a lucrurilor, de m\rire a
senzitivit\]ii. :n aceste condi]ii reducerea duratei de somn nu afecteaz\
organismul.
Sunt oameni care consider\ c\ omul se odihne[te foarte pu]in cu
adev\rat. Se consider\ c\ pe durata somnului omul viseaz\, cu excep]ia unui
interval foarte mic, de aproximativ 14 - 16 secunde. Cei care se pl=ng de
insomnie ;n nici un caz nu dorm mai pu]in de 14 - 16 secunde. Din punct de
vedere al practicilor energetice, sc\derea intervalului ;n care dormim nu este
privit\ drept o boal\. Problema este cea a st\rii mentale, a oboselii. Iat\ ceea
ce trebuie rezolvat!
Nu conteaz\ dac\ apare senza]ia lipsei de somn, important este s\ nu
intervin\ teama de a nu putea dormi, care genereaz\ treptat o stare de stress.
Dac\ insomnia este privit\ ca o boal\, atunci ;n mental se instaureaz\ o stare
de nelini[te, consum=ndu-se o cantitate mare de energie. Solu]ia este deci
aceea de a nu considera insomnia ca fiind o boal\, [i de a-]i ;ndrepta aten]ia
asupra aspectului st\rii mentalului [i a vigorii. Dac\ exersezi sau faci orice
alt lucru av=nd sufletul destins totul va fi bine.
Mai este o situa]ie despre care a[ vrea s\ vorbesc> unora dintre
practican]i le apare, ;n timp ce exerseaz\, o senza]ie de suferin]\, de
durere. :n primul r=nd, acesta trebuie considerat ca fiind un fenomen normal
ce se datoreaz\ practicii. :n al doilea r=nd, este posibil ca ;n acele momente
s\ ]i se deschid\ ni[te canale ce au fost blocate, sau este posibil s\-]i vindeci
o anumit\ afec]iune, sau e posibil s\ vindeci boala altcuiva, ce ;]i este mai
mult sau mai pu]in apropiat. Exist\ oameni care ;n timp ce exerseaz\ au o
senzitivitate foarte mare. De aceea ei simt ;n propriul corp durerile pe care le
au alte persoane care sunt bolnave. :n momentul ;n care practic\, lor le pot
ap\rea diferite senza]ii nepl\cute. Unora le apare o senza]ie de furie, sau le
vine s\ pl=ng\ sau s\ ]ipe. Ace[tia nu trebuie s\ lupte contra senza]iilor
ap\rute, dar nici s\ ;ncerce s\ le dezvolte.
:n general, ;n locul ;n care apare o durere exist\ o neregul\, fie ;n
propriul corp, fie ;n al altcuiva ce se afl\ ;n apropiere. Uneori ;ns\,
afec]iunea este localizat\ exact ;n partea opus\ fa]\ de locul ;n care a fost
sim]it\ senza]ia nepl\cut\ (partea opus\ se refer\ la unul din cuplurile> st;nga
- dreapta, sus - jos, fa]\ - spate, interior - exterior). Senza]ia ap\rut\ trebuie
considerat\ ca fiind un semn pozitiv al regl\rilor care au loc ;n organism (;n
cazul ;n care este vorba de propriul corp) sau al faptului c\ ac]iona]i ;n mod
369
pozitiv asupra altor persoane, ;nf\ptuind astfel c=t mai multe fapte bune. :n
acest fel ;n suflet nu va apare nici un fel de suferin]\, doar corpul va fi cel
care va avea o stare de inconfort.
Pe de alt\ parte, senza]iile descrise mai sus vor apare numai dup\ un
interval sus]inut de exersare. Dup\ ce apar, se recomand\ efectuarea
anumitor mi[c\ri> pute]i bate u[or locul ;n care ave]i o senza]ie de durere sau
de disconfort, pute]i s\ v\ extinde]i [oldul sau s\ executa]i diverse mi[c\ri ;n
mod con[tient. Dac\ sim]i]i o ap\sare sau o stare proast\ psihic\ pute]i s\
emite]i anumite sunete (s\ ]ipa]i), dac\ v\ vine s\ pl=nge]i, face]i acest lucru
f\r\ nici o re]inere. Astfel, ve]i efectua o reglare a „semnalelor” ap\rute.
Este vorba de a respecta principiul naturale]ei.
Aceasta nu ;nseamn\ ;ns\ s\ faci tot ceea ce-]i trece prin cap. De
exemplu, dac\ sim]i o tensiune ;n ochi nu trebuie s\ te gr\be[ti s\ ;i ba]i
(cum ai putea face cu alte regiuni ale corpului) sau s\ ;i ape[i< ei trebuie
masa]i u[or, sau se pot masa diferite puncte de acupunctur\ situate ;n zona
lor. Trebuie masate zonele sau punctele care ]in de reglarea unor afec]iuni.
:n afara acestei metode mai exist\ [i altele. De exemplu, cele care ]in
de ceea ce se cheam\ „a transforma cu ajutorul g=ndului”, „a transforma cu
ajutorul sunetelor”, „a transforma cu ajutorul semnalelor”. S\ lu\m cazul
concret al insomniei, trebuie s\ v\ concentra]i aten]ia asupra punctelor
Yongquan (aflate aproximativ ;n centrul labei piciorului) [i s\ v\ g;ndi]i c\
;n aceste puncte exist\ ni[te raze luminoase, care se rotesc ;n cerc de 49 de
ori sau de 36 de ori. Sau v\ pute]i g=ndi c\ ;n zona ombilicului exist\ de
asemenea ni[te raze luminoase care descriu cercuri av=nd ombilicul drept
centru. Este suficient s\ v\ g=ndi]i ;n aceast\ manier\ [i problema se va
rezolva. Principiul const\ ;n concentrarea aten]iei ;ntr-o manier\ natural\
;ntr-un loc din corp care este dep\rtat fa]\ de creier< aceasta produce relaxare
[i destindere, duc=nd la efectul scontat.
370
vizualizare la distan]e foarte mari, etc. Av=nd atitudinea pozitiv\ dat\ de
practica Qigong-ului, ei s-au gr\bit s\-i vindece pe cei bolnavi sau s\-i ajute
;n a-[i diagnostica corect o afec]iune, ignor=nd ;ns\ o vorb\ din trecut>
„c=nd ai o capacitate trebuie s\ nu o folose[ti, apoi s\ o folose[ti foarte
pu]in, s\ evi]i s\ o folose[ti”.
Imediat dup\ ce ;]i apare o capacitate, trebuie s\ faci tot posibilul s\
nu o folose[ti, numai astfel vei putea acumula putere, ;nt\rind capacitatea ce
ai dob=ndit-o. Dup\ ce capacitatea a devenit mai stabil\ trebuie s\ o folose[ti
foarte pu]in, s\ evi]i s\ faci uz de ea, c\ci folosirea capacit\]ilor din Qigong
presupune emiterea de energie exterioar\ (este vorba de „waiqi”). Aceast\
energie exterioar\ este privit\ de medicina tradi]ional\ chinez\ ca fiind
tocmai partea esen]ial\ a energiei interne („neiqi”) a omului, iar folosirea
acestei p\r]i esen]iale din interiorul corpului duce la sl\birea lui. Dac\ se
folose[te cu adev\rat emisia de energie exterioar\ pentru a vindeca o boal\,
atunci omul respectiv consum\ o putere deosebit\, ceea ce se repercuteaz\ ;n
mod inevitabil asupra organismului. :n aceast\ situa]ie oboseala este foarte
normal\.
Cum ne putem proteja? Foarte simplu, folosind c=t mai pu]in
capacit\]ile pe care tocmai le-am dob=ndit. C=t timp capacit\]ile nu sunt ;nc\
stabilizate (puternice) trebuie s\ facem tot posibilul pentru a le cunoa[te, dar
s\ nu le folosim. C=nd ele au devenit mai puternice, pot fi folosite, ;ns\
neap\rat cu re]inere.
:n momentul ;n care v\ hot\r;]i s\ folosi]i o capacitate ave]i grij\ s\
v\ opri]i ;nainte de a v\ sim]i obosi]i. Ideal ar fi s\ nu folosi]i emisia de
energie exterioar\ pentru a ac]iona.
Dac\ vre]i s\ vindeca]i pe cineva, ajuta]i-l s\ exerseze singur, s\
reu[easc\ ;n practica sa. :n anumite situa]ii ;ns\, emiterea de energie
exterioar\ este justificat\ [i chiar necesar\. Limita]i-v\ la a emite energie
numai ;n astfel de situa]ii.
O ;ntrebare fireasc\ ce apare este> Qigong-ul pune accentul pe
moral\, cer=ndu-ne s\ facem c=t mai multe fapte bune, s\ ajut\m c=t mai
mul]i oameni< cum se face lucrul acesta [i care e leg\tura cu emiterea de
energie exterioar\?
Aici ideea este de a face uz de metodele obi[nuite [i nu neap\rat de a
folosi puterea energiei. Ce se va ;nt=mpla dac\ v\ irosi]i energia adev\rat\
(„zhenqi”)? Este oare bine? Capacit\]ile sunt utile pentru a v\ putea studia
mai bine [i pentru a v\ men]ine s\n\tatea, pentru a atinge longevitatea. Cu
c=t v\ ve]i cunoa[te mai bine [i ve]i fi mai puternic, cu at=t ve]i putea face
mai multe fapte bune. Numai v\z=nd astfel lucrurile ve]i putea [i s\ pune]i
accentul pe moral\, [i s\ v\ proteja]i s\n\tatea!
371
ANEXA 2> NATURALE}EA CORPULUI {I A
« INIMII », :N}ELEPCIUNEA SINELUI
- Maestrul Di Yu Ming despre esen]ialele exers\rii formelor statice -
372
ve]i avea cu siguran]\ rezultate. Dac\ dup\ 3 zile nu ave]i rezultate, data
viitoare c=nd m\ ve]i ;nt=lni s\ nu m\ saluta]i! (R=sete)
Cu siguran]\ ve]i avea rezultate. V\ spun acest lucru din proprie
experien]\, dar [i din experien]a unui num\r foarte mare de elevi. Dac\ ;n
fiecare zi ve]i exersa timp de o jum\tate de or\, atunci ve]i vedea c\ ve]i
avea toat\ ziua o stare de plenitudine, ve]i fi foarte viguro[i. V\ ve]i sim]i
chiar mai bine dec=t dac\ a]i consuma medicamente de ;nt\rire. De exemplu,
sunt persoane care consum\ “r\d\cina vie]ii” (ginseng) [i au tot felul de
efecte adverse, au hemoragii nazale sau au crize de hipertensiune, [.a.m.d.
Dar dac\ ve]i practica qigong conform cu metoda pe care v-am indicat-o, nu
vor ap\rea efecte negative, ve]i avea numai beneficii, iar rezultatele ob]inute
vor fi foarte clare. De exemplu, exersa]i seara ;nainte de culcare o jum\tate
de or\ (exers=nd un pic mai mult, bine;n]eles c\ rezultatele vor fi [i mai
bune) iar somnul va fi extrem de reconfortant [i de odihnitor.
Sunt persoane care muncesc foarte mult [i nu practic\ nimic. :n
timpul somnului ei sunt foarte agita]i, iar diminea]a se scoal\ obosi]i.
Deoarece programul de munc\ este fix, ei nu pot s\ nu se dea jos din pat.
Toat\ ziua ;ns\ nu se simt deloc confortabil. Dac\ ;ns\ ;nainte de culcare a]i
exersa jum\tate de or\, chiar [i visele vor fi foarte lejere. La trezire v\ ve]i
sim]i relaxa]i [i cu capul foarte clar. Apar sau nu astfel de rezultate?
Pute]i ;ncerca. Eu v\ spun c\ sunt. :n acest mod ve]i cre[te foarte mult
calitatea vie]ii [i a muncii dumneavoastr\. Dac\ ini]ial avea]i neap\rat
nevoie de un interval de odihn\ dup\ masa de pr=nz, dup\ ce ve]i ;ncepe
practica ve]i constata c\ acesta nu mai este necesar, indiferent de profesia pe
care o ave]i (de natur\ fizic\, intelectual\, artistic\, [.a.m.d.). Practica v\ va
fi tuturor de folos.
Pe de alt\ parte, exist\ oameni care doresc s\ se relaxeze, dar din
cauza vie]ii stressante, ei nu reu[esc deloc s\ se destind\, s\ se apropie de
starea caracteristic\ practicii. Oare ce se poate face? Pe baza propriei
experien]e v\ pot spune o metod\ care v\ va ajuta s\ dep\[i]i aceast\
situa]ie.
Via]a unui om trece foarte repede, asemenea v=ntului ce bate cu
putere. Nici nu v\ da]i seama c=nd au trecut c=]iva ani, iar uneori c=teva zeci
de ani. Din trecut [i p=n\ ;n prezent toate nenorocirile, toate dezastrele din
Univers au avut deja loc. :ntorc=nd paginile istoriei putem observa c\
dificult\]ile care apar nu sunt numai ale unei singure persoane, iar
dificult\]ile majore, care implic\ un num\r mare de oameni, trec [i ele.
Toate trec! Dumneavoastr\ trebuie s\ v\ ;nt\ri]i singuri, s\ descoperi]i
lucrurile cu adev\rat importante. Numai ;n acest fel sufletul dumneavoastr\
se poate relaxa, v\ pute]i relaxa ;n ;ntregime.
373
:n popor se spune c\ trebuie s\ v\ sf\tui]i singuri. :n acest fel pute]i
intra ;ntr-o stare de lini[te, de ;mp\care. De aceea ;n practic\, ;n special ;n
cea a “formelor ilumin\rii”, starea sufleteasc\ este cea mai important\. Dac\
de exemplu, sunte]i un ofi]er al armatei, iar starea dumneavoastr\ sufleteasc\
nu este foarte bun\, pute]i oare conduce cu eficien]\ o unitate? V\ pute]i
adresa cu claritate unui colectiv aflat ;ntr-o situa]ie de criz\?! Pu]in probabil.
S\ presupunem c\ sunte]i un expert sau o persoan\ de conducere ;ntr-o
anumit\ firm\ [i trebuie s\ participa]i la o negociere. Dac\ sunte]i nervos ;n
momentul ;n care v\ ;nt=lni]i cu ceilal]i negociatori [i ;n plus v\ mai face]i [i
griji referitor la plusul de competen]\ pe care a]i auzit c\ l-ar avea partea
opus\, atunci este foarte probabil ca ;n momentul ;nt=lnirii s\ nu v\ pute]i
controla nici b\t\ile inimii, nici sentimentele [i nici logica.
Practican]ii ce ajung la un nivel avansat ating o stare superioar\ de
lini[te, de stabilitate. Unul dintre nivelurile superioare ale « formelor
ilumin\rii » const\ ;n atingerea “vidului”, a “stabilit\]ii”< un alt nivel ([i mai
avansat) duce la “eliberare”! Sper ca toat\ lumea s\ poat\ s\ avanseze ;n
practic\, s\ ating\ nivelurile superioare, p\trunz=nd treptat ;n interiorul
vidului [i al stabilit\]ii! S\ nu v\ enerva]i atunci c=nd ;nt=lni]i dificult\]i, s\
nu v\ pierde]i echilibrul interior< iar ;n situa]iile obi[nuite s\ v\ conduce]i
singuri pentru a atinge starea de vid, de stabilitate. Raporta]i-v\ ;ntr-o
manier\ uniform\ la tot ceea ce se ;nt=mpl\. Aceasta nu ;nseamn\ c\
profesorul v-a ;nv\]at s\ nu v\ pese de nimic, ci s\ ave]i o atitudine
echilibrat\ at=t ;n fa]a lucrurilor bune, c=t [i ;n fa]a necazurilor. Problemele
mari ce apar ;n exersare sunt asemenea unor pale de v=nt> ele vor trece
foarte repede dac\ ne men]inem starea de echilibru interior. Dup\ ce
termin\m exersarea, ne concentr\m asupra lucrurilor exterioare, ;ndeplinind
ceea ce avem de ;ndeplinit, p\str=ndu-ne de asemenea echilibrul interior.
374
ANEXA 3> TEORIA YIN-YANG {I MEDICINA
TRADI}IONAL| CHINEZ|
375
Aceasta ;nseamn\ c\ ele reprezint\ cele dou\ laturi opuse, primare,
ale unei contradic]ii [i c\, raportat la propriet\]ile lor, orice apar]ine
mediului natural poate fi clasificat ca fiind Yin sau Yang. Acele lucruri care
au propriet\]ile de baz\ ale focului - mi[carea, c\ldura, lumina, exteriorul,
excitarea, puterea - sunt Yang< acelea care au caracteristicile esen]iale ale
apei - repausul, r\ceala, ;ntunericul, interiorul, inhibi]ia, sl\biciunea - apar]in
Yin-ului. :mp\r]irea poate fi f\cut\ [i pentru func]ii sau propriet\]i ale
organismului. De exemplu, energia corpului (qi) care are func]ie de ;nc\lzire
[i motrice, este Yang, iar cea cu func]ie trofic\ [i de regenerare este Yin.
Natura Yin sau Yang a unui fenomen nu este absolut\, ci relativ\.
Aceast\ relativitate este reflectat\ ;n dou\ moduri> pe de-o parte, ;n anumite
condi]ii, Yin-ul se poate transforma ;n Yang [i viceversa, iar pe de alt\ parte
orice fenomen poate fi ;mp\r]it la infinit ;n apectele sale Yin [i Yang. De
exemplu, ziua este Yang [i noaptea Yin [i totu[i divizarea poate continua>
diminea]a este Yang, deci Yang ;n Yang, iar dup\-amiaza este Yin, deci Yin
;n Yang< prima parte a nop]ii este Yin ;n Yin, iar a doua jum\tate a nop]ii
este Yang ;n Yin. Aceast\ diferen]iere a lumii naturale, ;n func]ie de cele
dou\ laturi opuse, poate fi continuat\ practic la nesf=r[it. Se poate vedea
deci c\ Yin-ul [i Yang-ul sunt opuse ca natur\ dar, ;n acela[i timp,
interdependente [i complementare, ele exist=nd ;n natura tuturor lucrurilor.
Opozi]ia Yin-Yang
376
Interdependen]a Yin-Yang
De[i Yin [i Yang se opun, ;n acela[i timp, ;ntre ele exist\ o rela]ie de
interdependen]\, pentru c\ nimic nu poate exista ;n izolare. F\r\ Yin nu
poate fi Yang, f\r\ Yang nu poate fi Yin, f\r\ mi[care nu poate exista
repaus, f\r\ frig nu poate s\ apar\ c\ldura. Yang-ul est condi]ionat de
existen]a Yin-ului [i invers. :n capitolul cinci al „:ntreb\rilor fundamentale”
se men]ioneaz\>
:n corpul omenesc>
377
Aceste prefaceri sunt posibile numai prin ac]iunea combinat\ a unor
factori interni [i externi. Un exemplu ar fi stare febril\ a organismului.
C\ldura excesiv\ care apare afecteaz\ qi-ul (energia) antipatogen al
corpului. Dac\ febra persist\, va avea loc, la un moment dat, o sc\dere
brusc\ a temperaturii, pulsul devine slab, apare paloarea [i r\cirea
membrelor. :n acest caz Yang-ul s-a transformat ;n Yin.
378
ca un tot unitar. Aceasta este doar reflectarea mentalit\]ii chineze de a nu
frac]iona, nici m\car pentru a analiza, „cele zece mii de lucruri”.
Toate ]esuturile [i organele corpului sunt ;ntr-o str=ns\ rela]ie unele
cu altele [i pot fi ;mp\r]ite ;n Yin [i Yang.
379
pentru a proteja organismul de invazia factorilor patogeni [i pentru a
men]ine un echilibru relativ ;n corp. Dac\ dintr-o cauz\ sau alta Yin-ul [i
Yang-ul ;nceteaz\ de a se sus]ine reciproc, activit\]ile vitale se vor opri.
Yin‟Yang [i spiritualitatea
380
ANEXA 4> TEORIA CELOR CINCI ELEMENTE
381
cea a focului este c\ldura [i lumina< p\m=ntul d\ na[tere tuturor lucrurilor,
iar metalul se cufund\ (tras de propria sa greutate)< caracteristica apei este
r\ceala [i fluiditatea, ea lu=nd forma recipientului ;n care este pus\.
:n antichitate, medicii au aplicat teoria celor cinci elemente ;n studiul
]esuturilor [i organelor, stabilind anumite coresponden]e ;n func]ie de natura,
forma [i func]ia fiec\rui organ, ;ntre el [i un anumit element. Aceast\
clasificare este tratat\ foarte am\nun]it ;n cel de-al cincilea capitol al
„:ntreb\rilor fundamentale” prezent=nd rela]ia meridian-organ-element (vezi
schemele).
Generare
Dominare
normal\
Opozi]ie
382
LEGEA MI{C|RII CELOR CINCI ELEMENTE
383
Acest lucru se traduce prin faptul c\ energia produs\ de celulele unui
organ va sus]ine func]ionarea celulelor organului urm\tor (conform rela]iei
de generare a celor cinci elemente).
Pe scurt putem spune c\ rela]ia de generare se reduce la cele descrise
mai sus, [i anume, energia produs\ de celulele unui organ va sus]ine
func]ionarea celulelor organului urm\tor.
Interac]iune
384
Dominarea [i opozi]ia
385
- Exces ap\> Apa se opune p\m=ntului
- Exces lemn> Lemnul se opune metalului
- Exces foc> Focul se opune apei
- Exces p\m=nt> P\m=ntul se opune lemnului
- Exces metal> Metalul se opune focului
386
CELE CINCI ORGANE ORGANE ORGANE
}ESUTURI SENTIMENTE
ELEMENTE ZANG FU DE SIM}
VEZICA TEAM| {I
AP| RINICHI URECHE OS
URINAR| SPAIM|
VEZICA
LEMN FICAT OCHI TENDON FURIE
BILIAR|
387
INTESTIN
FOC INIM| LIMB| VASE BUCURIE
SUB}IRE
G+NDURI
P|M+NT SPLIN| STOMAC GUR| MU{CHI
EXCESIVE
388
SUD AMAR RO{U CRE{TERE C|LDUR| VAR|
ENERGIA (Qi)
389
Din punct de vedere al sursei, exist\ ;mp\r]irea ;n energie
congenital\ [i energie dob=ndit\. Dup\ na[tere, Zongqi, Yingqi [i Weiqi vor
proveni din esen]a nutritiv\ [i din respira]ie, fiind considerate ca urmare,
drept energii dob=ndite.
Energia congenital\ [i cea dob=ndit\ depind una de cel\lalt\ ;n
producere [i ;ntre]inere. Energia congenital\ stimuleaz\ [i dezvolt\ func]iile
organelor zang-fu [i ]esuturilor care, ;n schimb, produc energie dob=ndit\.
Pe de alt\ parte, energia dob=ndit\ hr\ne[te permanent [i
suplimenteaz\ energia congenital\. Deci exist\ o rela]ie de interdependen]\>
energia congenital\ dezvolt\ energia dob=ndit\ care, la r=ndul ei, o ;ntre]ine.
Energia (Qi) poate descrie func]ionalitatea organelor zang-fu [i
meridianelor. Yuanqi (energia congenital\) provine din esen]a congenital\ [i
trebuie permanent ;ntre]inut\ [i hr\nit\ de energia ob]inut\ din alimente [i
respira]ie. Yuanqi ;[i are r\d\cina ;n rinichi [i se r\sp=nde[te ;n ;ntregul corp
prin „cele trei focare”. Ea stimuleaz\ [i dezvolt\ activit\]ile organelor zang-
fu [i ]esuturilor al\turate, care sunt cu at=t mai viguroase cu c=t acest tip de
energie este mai abundent\. Orice insuficien]\ congenital\ a Yuanqi-ului sau
vreo deficien]\ ap\rut\ ;n urma unei boli, duce la o serie de manifest\ri
patologice.
390
de ac]iunea factorilor patogeni externi, de a controla ;nchiderea [i
deschiderea porilor, de a ;mprosp\ta pielea [i p\rul, de a controla
temperatura corpului [i a ;nc\lzi organele zang-fu.
Func]iile energiei
a) Func]ia de dezvoltare
b) Func]ia de ;nc\lzire
391
c) Func]ia de ap\rare
Dac\ boala s-a instalat, acest tip de energie are [i rolul de a lupta
;mpotriva ei p=n\ la eliminare [i ;ns\n\to[irea organismului.
d) Func]ia de control
- excesul de transpira]ie,
- incontinen]a urinar\,
- ejaculare prematur\, etc.
392
„Vezica urinar\ acumuleaz\ lichide corporale, care sunt apoi
excretate prin intemediul activit\]ilor energiei (Qi).”
f) Func]ia trofic\
S+NGELE (Xue)
393
Folosindu-se esen]a nutritiv\ [i esen]a rinichiului drept baz\, s=ngele
este produs prin activitatea urm\toarelor organe interne> splin\, stomac,
inim\, pl\m=ni, ficat [i rinichi.
Dup\ ce a fost format, s=ngele circul\ prin sistemul de vase sanguine
datorit\ for]ei propulsatoare a inimii. De asemenea, splina controleaz\
s=ngele, ;mpiedic=nd ie[irea sa din vase. Ficatul asigur\ continuitatea
fluxului energetic, stocheaz\ s=ngele [i ;i regleaz\ debitul. Coordonarea
activit\]ii acestor trei organe (inim\ - splin\ - ficat) asigur\ o circula]ie
sanguin\ normal\, iar afectarea oric\reia dintre ele poate duce la tulbur\ri
grave.
Func]iile s=ngelui
394
distribu]ie a fluidelor corpului. Este valabil [i enun]ul reciproc< atunci c=nd,
dintr-un motiv sau altul, se modific\ fluidele corpului, acest lucru se traduce
prin ;mboln\virea organelor interne.
Natura, forma, localizarea diverselor tipuri de fluide sunt foarte
variate. Ele sunt reunite ;n limba chinez\ ;n termenul de jingye.
Jing se folose[te pentru lichidele limpezi [i cu fluiditate crescut\,
distribuite la suprafa]a mu[chilor [i care au rol trofic, cele de men]inere a
suple]ei pielii [i temperaturii constante.
Fluidele mai v=scoase [i mai grele sunt denumite cu termenul ye. Ele
se pot g\si la nivelul articula]iilor, creierului [i m\duvei, av=nd, de
asemenea, rol trofic [i de ;mprosp\tare a ]esuturilor. Pentru c\ at=t jing, c=t
[i ye deriv\ din esen]a nutritiv\, ele se pot transforma una ;n cealalt\.
395
Rela]ia energie - fluidele corpului
396
DE ACELA{I AUTOR>
397
398
BIBLIOGRAFIE
399
FUNDA}IA ROM+N| DE QIGONG
„ CURSURI
„ SEMINARII
„ EXERS|RI
„ STAGII
Tel> 0722.93.50.40
e-mail> infoqigong@yahoo.com
www.qigong.ro
www.infoqigong.eu
400