LICEUL TEHNOLOGIC ,,COSTACHE CONACHI” PECHEA

PROIECT
pentru obţinerea certificatului de calificare profesională
nivel 3

ÎNDRUMĂTOR,
Prof. RADU MONA

CANDIDAT,
Elev: ENE COSTEL
Clasa a XI-a E

Pechea-Galaţi
2016

1
 LICEUL TEHNOLOGIC ,,COSTACHE CONACHI”
PECHEA
Învăţământ profesional de 3 ani
Profil: tehnic
Domeniul pregătirii de bază: industrie textilă şi pielărie
Calificarea profesională: confecţioner produse textile
Nivel 3

TITLUL PROIECTULUI:

,,Deservirea maşinii triploc”

2
 Cuprins:

Argument
Cap. I Noţiuni introductive
Cap. II Organe de lucru ale maşinii triploc
Cap. III Defecte de coasere la maşina triploc
Cap. IV Menţinerea utilajului în stare de funcţionare
Cap. V Măsuri de protecţia muncii
Cap. VI. Acordarea primului ajutor în caz de accident
Bibliografie

Argument
3
 Confecţionarea reprezintă stadiul din procesul de fabricaţie a produselor de
îmbrăcăminte care cuprinde totalitatea operaţiilor necesare transformării
semifabricatelor în produse finite.
La confecţionare se disting două etape principale:
-de prelucrare a detaliilor componente, care cuprinde, în funcţie de complexitatea
produsului,operaţii de îmbinare,fixare,tratare umidotermică.
-de asamblare a detaliilor, care se realizează,în principal,prin cusături mecanice.
Procesul de confecţionare este specific fiecarui produs,fiind determinat de
complexitatea operaţiilor necesare confecţionării şi de procedeul de lucru adoptat.
Principalele operaţii din cadrul unui proces de confecţionare sunt cele de
asamblare.
În industria de confecţii, cel mai frecvent,asamblările sunt realizate prin
coasere,pe lângă acestea fiind folosite şi unele metode neconvenţionale de asamblare
(îmbinare) cum sunt cele prin lipire cu ajutorul adezivilor si prin sudura cu ajutorul
impulsurilor de căldură,a curenţilor de iînalta frecvenţă,a ultrasunetelor,cu raze laser.
Am ales aceasta tema: ,,Deservirea maşinii triploc” pentru a-mi demonstra
competenţele tehnice practice şi teoretice pe care le-am dobândit în anii de studiu în
domeniul confecţiilor textile.
În timpul orelor de specialitate, prin succesiunea modulelor studiate mi-am
însuşit cunostinţele care să mă ajute să confecţionez diferite produse de îmbrăcăminte
sau de lenjerie cu ajutorul maşinilor de cusut.

Cap. I Noţiuni introductive

4
Caracteristici

 Masina triploc se foloseşte ca utilaj de bază pentru confecţionarea

îmbrăcămintei din tricot .
 Poate realiza cusături de surfilare ( 3 fire ) sau cusături de încheiere- surfilare
( 5 fire )
Acţionarea maşinii se face de la un motor electric cu puteri şi turaţii din ce în ce mai
performante

-Firul de la ac , împreună cu acul , străpunge straturile de material şi îmbină detaliile

cusute

- Firul condus de către apucătorul inferior ,montat în partea stângă având rol de
festonare a marginilor

– Firul de la apucătorul superior , având rol de legătură a celorlalte două fire

Masina de cusut si surfilat este utilizata la coaserea materialelor efectuand

concomitent surfilarea marginilor tesaturilor sau tricoturilor si taierea rezervei

5
cusaturii la o anumita distanta.Masina triploc lucreaza cu doua sau trei fire de ata,
avand un singur ac si doua apucatoare.

Masina triploc se compune din doua parti principale si anume : masa masinii
si corpul masinii.

Masa masinii este montata pe niste suporturi consolidate prin traversa care mai
sustine si motorul electric. Pe axul motorului este montata o roata de frictiune care se
cupleaza cu cealalta roata de frictiune cand se actioneaza dispozitivul de cuplare. Pe
axul rotii de frictiune se mai afla si roata de curea prin care se actioneaza arborele
principal al masinii. La partea inferioara sunt montate pedalele ; o pedala este folosita
pentru cuplarea rotilor de frictiune in vederea actionarii masinii, in acest sens prin
apasarea pedalei se mai actioneaza si tija si parghia dubla prin care sunt deplasate spre
stanga rotile care preiau miscarea de rotatie de la roata de frictiune. Prin actionarea
celeilalte pedale este trasa in jos parghia de la piciorusul de fixare a materialului care il
ridica in functie de momentul tehnologic al operatiei.

In partea dreapta pe suportul masinii se afla montat intrerupatorul prin care

masina este cuplata la sursa de energie electrica.

Corpul masinii incorporeaza mecanismele si organele de lucru care participa

la formarea cusaturii. In partea dreapta a corpului se afla volantul si vizorul care indica
nivelul uleiului in rezervor.

Masina triploc face parte din categoria masinilor speciale, care efectueaza
cusaturi de incheiat si surfilat sau numai cusaturi de surfilat.Ea are o productivitate
ridicata, viteza de lucru a masinilor triploc moderne ajungand pana la 7000
impunsaturi / min.

Cap. II Organe de lucru ale maşinii triploc

6
AC - Transportă firul superior prin straturile de material şi formează o buclă

APUCĂTOR INFERIOR- Prinde bucla acului în vederea formării punctului de legătură a cusăturii

APUCĂTOR SUPERIOR- Conduce firul său prin bucla apucătorului inferior şi formează o buclă pe
care o depune în faţa acului

PICIORUŞ- Presează materialul în timpul coaserii

TRANSPORTOR- Transportă materialul în timpul coaserii

PLACA ACULUI- Susţine materialul pentru cusut

CUŢITE- Taie marginea materialului înaintea coaserii

Zona de coasere Înfilarea maşinii triploc cu trei fire

7
APUCATORUL SUPERIOR APUCATORUL INFERIOR

1-2 : ORIFICII

3: CANAL

Transportor

1-corp

2-orificiu Picioruş de presare

3-cremaliera 1-TALPA
2-ORIFICIU
3-ORIFICIU DE MONTARE A CIOCULUI

4-CIOC

8
 5-CLAMA DE FIXARE; 6-SURUB

CUŢITE

1- CUTITUL FIX 7-8: ORIFI

2-CARCASA
3-CUTITUL MOBIL
4-SUPORTUL MOBIL
U

PICIORUŞ DE PRESARE
PER1-CORP

2-3:DECUPAJE

4-PRELUNGITOR

5-LOCASUL ACULUI

6-DECUPAJ PENTRU

CUTIT

7-8: ORIFICII DE

MONTARE IN CORPUL MASINII

FORMAREA CUSĂTURII

9
 Cap. III Defecte de coasere la maşina triploc
Dereglări şi
defecţiuni
Cauze care le produc
- acul nu corespunde ca fineţe
- acul este stâmb sau uzat
Ruperea
- acul cade din clemă
acului
- materialul este prea gros sau dur
- aţă de calitate inferioară
- aţă necorespunzătoare ca fineţe
Ruperea
firelor - înfilare necorespunzătoare
- fir supratensionat
- cuţitele sunt fixate necorespunzător
- cuţitele sunt uzate
Materialul - cuţitele sunt dereglate
nu se taie
uniform
- picioruşul presează insuficient
- transportorul este montat prea jos
Materialul - dinţii transportorului sunt uzaţi
alunecă pe - picioruşul are asperităţi pe talpă
transportor
- firele sunt supratensionate
- unele fire sunt subtensionate
Cusătura - înfilare defectuoasă a firelor
este înşirată - apucătoarele sunt dereglate
- apucătoartele sunt dereglate faţă
de ac
Scăpări de - acul este incorect poziţionat
coasere - cursa între apucătoare este
dereglată
Ruperea - acul are vârful uzat sau rupt
materialului - acul este prea gros
cusut - cusătura este prea deasă
- cureaua de transmisiee prea stânsă
pe roţi
Mersul greoi - maşina nu este lubrefiată
al maşinii - maşina este încărcată cu scamă
- lipseşte ulei din rezervor
- nu funcţionează pompa de ungere
Maşina nu
are ungere - filtrul de ulei este înfundat
normală
Cap. IV Menţinerea utilajului în stare de funcţionare
10
Modul de remediere
- se înlocuieşte acul
- se înlocuieşte acul
- se stânge acul din clemă
- se trage moderat de material
- înlocuirea firului de aţă
- folosirea unui fir corespunzător
fineţei materialului
- reînfilarea firelor
- reglarea tensiunii firelor
- montarea corectă a cuţitelor
- înlocuirea cuţitelor
- reglarea poziţiei cuţitelor
- reglarea presiunii picioruşului
- se ridică transportorul
- recondiţionarea transportorului
- şlefuirea tălpii picioruşului
- reducerea tensiunii firelor
- reglarea tensiunii firelor
- reînfilarea firelor
- reglarea apucătoarelor
- corelarea apucătoarelor cu acul
- corectarea poziţiei acului
- reglarea cursei apucătoarelor
- se înlocuieşte acul
- se montează un ac subţire
- se reglează pasul cusăturii
- reglarea tensiunii curelei
- reglarea sistemului de ungere
- curăţarea maşinii
- se pune ulei în rezervor
- se recondiţionează pompa de
ungere
- se curăţă filtrul de ulei
Forme de manifestare a defectărilor
1. SCĂDEREA INDICILOR TEHNICO-ECONOMOCI
2. CREŞTEREA CONSUMULUI DE ENERGIE NECESARĂ ANTRENĂRII UTILAJULUI

3.APARIŢIA UNOR VIBRAŢII ANORMALE

4. APARIŢIA UNOR ZGOMOTE ANORMALE

LUBRIFIANŢI FOLOSIŢI LA UNGEREA UTILAJELOR

lubrifianţi de origine lubrifianţi

vegetală de origine
animală

DUPĂ ORIGINE

lubrifianţi
de origine
lubrifianţi
minerală
sintetici

CLASIFICAREA
LUBRIFIANŢILOR
lubrifianţi
lubrifianţi lichizi
sub formă
uleiuri
de pastă
unsori
DUPĂ STAREA
FIZICĂ

SISTEME DE UNGERE CU lubrifianţi

LUBRIFIANŢI LICHIZI lubrifianţi solizi
gazoşi
11
1. UNGEREA MANUALĂ-constă în introducerea uleiului la locul de ungere pe cale manuală,
folosind ca mijloace pompa sau cana de ungere.

POMPĂĂ DE UNGERE

1- rezervor în care se pune uleiul

2- ţeavă pentru difuzarea uleiului la locul de ungere

2. UNGEREA SEMIAUTOMATĂ- este o ungere continuă realizată,care se realizează cu diferite

dispozitive şi mecanisme de ungere:
- ungerea prin barbotare – se face prin dispersarea lubrifiantului pe suprafeţele de frecare
- ungerea în baia de ulei – se realizează prin montarea în locurile de ungere a unei băi de
ulei
- ungerea cu fitil - uleiul de ungere ajunge la
suprafeţele în contact sub formă de picături care
cad uniform, fiind absorbite prin capilaritate de
către un fitil din lână sau bumbac, cufundat în
baia de ulei

3. UNGEREA AUTOMATĂ- se realizeză de către

pompe speciale încorporate în carcasa maşinii; sunt
fitil baia de ulei
aplicate la maşinile de cusut

pompa de ulei

baia de ulei

Categorii de lucrări de întreţinere şi reparaţii

12
Revizia tehnică
Reprezintă ansamblul de operaţii care se execută înaintea unei reparaţii planificate, în
scopul determinării stării tehnice a utilajului şi a principalelor lucrări de reparaţii care
trebuie efectuate cu ocazia acesteia.

Reparaţia curentă
Reprezintă ansamblul de operaţii care se execută periodic, conform planificării, în
vederea înlăturării uzurii materiale sau a unor deteriorări locale, prin repararea,
recondiţionarea sau înlocuirea unor piese componente sau dispozitive uzate.

Reparaţia capitală

Reprezintă categoria de intervenţie care se efectuează după expirarea ciclului de

funcţionare prevăzut în normativul tehnic, avînd drept scop readucerea
caracteristicilor tehnico-economici ale utilajului la nivelul avut iniţial şi
preîntâmpinarea ieşirii din funcţiune a acestuia înainte de termen.

13
 Cap. V Măsuri de protecţia muncii

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate

naţională,care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor
activităţi din economia naţională în condiţii de securitate a muncii.

Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă agenţii economici de

răspundere pentru prevederea şi asigurarea oricăror măsuri de protecţie a muncii,
adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţilor respective.

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de

reglementări privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, sistem compus din:

 Norme generale de protecţie a muncii, care cuprind prevederi de securitate a

muncii şi de igienă a muncii, cu aplicabilitate generală pentru orice activitate;
 Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederi de securitate a
muncii specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi , detaliind prin
aceasta prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.
 Prezentele prevederi se vor aplica tuturor tipurilor de maşini de cusut;
 Înainte de începerea lucrului, operatorul are obligaţia de a verifica starea tehnică a
acesteia ;
 Este interzis angajaţilor să ţină piciorul pe pedala de punere în funcţiune a maşinii
în timpul introducerii firului de aţă pri mecanismul suveicii, prin mecanismul de
tensionare şi prin ac;
 În timpul fixării materialului de prelucrat sub picioruşul acului , este interzis să se
acţioneze cu piciorul pedala de punere în funcţiune a maşinii de cusut;
 În timpul lucrului , distanţa de la capul operatorului la maşina de cusut va fi de
minimum 30 cm. Femeile vor avea părul protejat împotriva antrenării de către
organele în mişcare ale maşinii;
 Este interzis a se lucra cu maşina de cusut atunci când acele sunt stâmbe sau fără
vârf;
14
 Pentru a se preveni ruperea ruperea acului în timpul lucrului, materialul va fi lăsat
să înainteze acţionat de transportor , fără a fi reţinut sau tensionat de către operator;
 Schimbarea acului, scoaterea suveicii pentru alimentarea cu aţă şi curăţirea maşinii
de cusut se vor efectua numai după ce electromotorul maşinii a fost scos de sub
tensiune;
 Este interzis a se lucra cu maşina de cusut fără iluminat local;
 Racordarea la sursa de alimentare cu energie electrică a maşinilor de cusut se va
face numai prin prize fixe, fiind interzise legăturile provizorii sau folosirea de
cabluri electrice înnădite;
 Este interzis operatorilor să pună mâna pe volant în timpul funcţionării maşinii de
cusut; oprirea acestuia se va face numai cu ajutorul pedalei;
 Răsturnarea capului de maşină de cusut în vederea curăţirii, ungerii sau în alte
scopuri , cât şi reducerea şi fixarea acestuia în masa de susţinere prin bolţurile
prevăzute în acest scop , se vor face simultan cu ambele mâini;
 Uneltele de mână ( foarfece, cuţite, etc.) vor fi aşezate în sertar cu partea ascuţită
spre înainte, astfel încât la scoaterea lor mâna operatorului să nu fie expusă la
înţepături sau tăieri;
 Deplasarea maşinilor de cusut se va face numai după ce ştecherul a fost scos din
priză;
 În timpul lucrului sunt interzise discuţiile, iar privirea angajatului trebuie să fie
îndreptată permanent asupra operaţiei pe care o execută;
 Cu maşinile de cusut simple este interzis a se lucra fără apărători la tija acului.

Cap. VI. Acordarea primului ajutor în caz de accident

15
 Clasificarea accidentelor

a) accidente care b) accidente care

a) accidente care b) accidente care
produc incapacitate produc invaliditate
produc incapacitate produc invaliditate
temporară de muncă de (INV);
temporară de muncă de (INV);
cel puţin 3 zile a) ACCIDENT
cel puţin 3 zile
calendaristice (ITM)
calendaristice (ITM) DE MUNCA

d) accidente colective, când

MUNCĂ d) accidente colective, când
sunt accidentate cel puţin 3
sunt accidentate cel puţin 3
persoane în acelaşi timp şi din
persoane în acelaşi timp şi din
aceeaşi cauza (C)
c) accidente mortale (D); aceeaşi cauza (C)
c) accidente mortale (D);

eveniment care are drept consecinţă leziuni

b) Accident uşor eveniment care are drept consecinţă leziuni
superficiale care necesită numai acordarea primelor
superficiale care necesită numai acordarea primelor
îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de
îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de
muncă cu o durată mai mică de 3 zile.
muncă cu o durată mai mică de 3 zile.

evenimentul identificabil, cum ar fi explozia,

evenimentul identificabil, cum ar fi explozia,
incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile
incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile
c) Incident periculos majore de noxe, care nu a afectat lucrătorii, dar
majore de noxe, care nu a afectat lucrătorii, dar
ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau
ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau
a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube
a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube
materiale
materiale

Acordarea primului ajutor în caz de electrocutare

16
 Accidendele datorate curentului electric apar în urma trecerii acestuia prin
corpul uman sau ca urmare a producerii unui arc electric.În raport cu intensitatea
curentului, pot apărea diverse mabifestări.

Etape ale primului ajutor la locul accidentatului.

-este obligatoriu ca orice manevră de prim ajutor să fie precedată de întreruperea
sursei de curent; nerespectarea acestei cerinţe prezintă risc vital pentru salvator.
-când acest lucru este imposibil, victima trebuie îndepărtată cu ajutorul unui lemn,
având grijă să punem sub propriile picioare un obiect uscat.
-după aceea, urmează una dintre variante:

1. dacă accidentatul este conştient: se poziţionează pe o parte, se înveleşte cu o pătură

sau cu folia termoizolantă din trusa de prim ajutor, se pansează steril arsurile cutanate
şi se imobilizează fracturile, după care se transportă la cea mai apropiată unitate
spitalicească, pentru evaluare şi continuarea terapiei.

2. dacă accidentatul este inconştient şi prezintă lipsa respiraţiei spontane şi a pulsului

la carotide, se începe resuscitarea cardio-respiratorie: masaj cardiac extern şi respiraţie
gură la gură ( 5 compresii pe torace alternative cu 2 respiraţii gură la gură), care nu se
va întrerupe până la sosirea unui echipaj dotat cu echipament corespunzător pentru
susţinerea funcţiilor vitale (ambulanţa de reanimare)

3. dacă accidentatul prezintă respiraţie spontană şi puls, se poziţionează pe o parte sau

în poziţia laterală de securitate şi se suraveghează tot timpul activitatea respiratorie şi
cardiacă.

BIBLIOGRAFIE
17
 Ciontea Gh., Utilajul şi tehnologia meseriei, vol I, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti,1992 ;
 Potoran I, Predoiu C., Procese şi maşini în confecţii, Editura tehnică, 1985
 Curelaru, M., Brătoi, E., „Dicţionar de termeni de specialitate din
industria textilă-pielărie
 Neagu, G., Utilaje şi tehnologii de profil, Editura Preuniversitaria,
Bucureşti, 2000;
 Ţiglea Lupaşcu, R.., Pregătire de bază în industria uşoară - instruire
teoretică, Editura Oscar Print Bucureşti, 2000;
 Ţiglea Lupaşcu, R.., Pregătire de bază în industria uşoară – instruire
practica Editura Oscar Print Bucureşti, 2000;
 Standarde de Pregătire Profesională, domeniul Textile-pielărie
 Auxiliare curriculare de specialitate
 Reviste de specialitate;
 Pliante cu diferite utilaje din domeniul textile

18