 Stabiliti corespondenta (prin sageti) intre componentele amestecului (A) si tipul amestecului (B )

A B
apa cu ulei Amestec omogen
apa cu sare
apa cu nisip
Amestec eterogen
apa cu lapte (neomogen)

 Ai la dispozitie un amestec format din apa, alcool si nisip. Succesiunea metodelor utilizate pentru a
separa componentele amestecului este:
a. distilare – cristalizare; b. decantare – distilare; c. filtrare - decantare

 Determină valoarea de adevăr a fiecărei afirmaţii

a. Intr-o solutie de concentratie c = 10 % se gasesc 90 g solvat in fiecare 100 de grame de solutie. A F

b. Pentru a dilua o solutie, putem adauga solvent. A F
c. Pentru a creste concentratia solutiei, putem adauga o solutie de acelasi fel mai diluata. A F
d. O solutia saturata contine cantitatea maxima de substanta dizolvata la o anumita temperatura. A F

 60 g sare se adauga peste 240 g apa.

a) Indica substanta dizolvata si solventul din solutie. b) Ce concentratie procentuala (c) are solutia
obtinuta ?

 Ai la dispozitie un amestec format din apa, creta si nisip. Succesiunea metodelor utilizate pentru a
separa componentele amestecului este:
a. distilare – cristalizare; b. decantare – distilare; c. decantare-filtrare
Incercuieste varianta corecta.

 Determină valoarea de adevăr a fiecărei afirmaţii

a. Intr-o solutie de concentratie c = 20 % se gasesc 80 g solvent in fiecare 100 de grame de solutie. A F

b. Pentru a dilua o solutie, putem adauga solvat. A F
c. Pentru a creste concentratia solutiei, putem adauga o solutie de acelasi fel mai concentrata. A F
d. O solutia saturata contine cantitatea maxima de substanta dizolvata la o anumita temperatura. A F
 Calculeaza masa de sare care este dizolvata in 600 g saramura de concentratie 15%.
 Se barbotează 500 mg clor gazos în 200 litri de apă, pentru a o dezinfecta. Considerând că tot clorul
s-a dizolvat în apă, se cere:Concentraţia soluţiei obţinute, ştiind că densitatea apei este de 1 g/cm3;

 Desenaţi următoarele vase şi ustensile de laborator:

pahar Erlenmeyer, creuzet, lingură de ars, pâlnie de filtrare, cilindru gradat.

 Subliniaţi cu o linie corpurile, cu două linii substanţele şi lăsaţi nesubliniate materialele enumerate în
continuare:eprubetă; beton; oxigen; aur; caiet; hârtie; un pahar cu apă; mortar; aer; catedră.
 Menţionaţi în dreptul fiecărei proprietăţi enumerate mai jos dacă este proprietate fizică sau chimică:
a). Panglica de magneziu arde cu flacără orbitoare.
b). Vasele din aluminiu au culoare argintie.
c). Îngheţata se topeşte.
d). Sarea se dizolvă în apă.
e). Un cui din fier, umed, lăsat câteva zile în aer, rugineşte.
f). Mustul din struguri fermentează.
g). O sticlă se sparge;
h). Benzina arde.

 Trasaţi prin săgeţi corespondenţa dintre fenomenele enumerate mai jos şi tipul acestora:
oţetirea vinului
ruginirea unei bare din fier
dilatarea şinelor de cale ferată
dizolvarea sării de bucătărie în apă fenomen fizic
îndoirea unei sârme din cupru
fierberea apei fenomen chimic
arderea cărbunelui
ruperea petalelor unei flori în bucăţi mai mici

 Subliniaţi cu o linie corpurile, cu două linii substanţele şi lăsaţi nesubliniate materialele enumerate în
continuare:spatulă; oţel; argint; apă; carte; lemn; un balon cu aer; ciment; bancă; hidrogen.

 Menţionaţi în dreptul fiecărei proprietăţi enumerate mai jos dacă este proprietate fizică sau chimică:
a). Vinul se oţeteşte.
b). Cerul este albastru.
c). Mercurul îngheaţă la -390C.
d). Hârtia arde.
e). Oţetul are gust acru.
f). Un cub de zahăr se sfărâmă în bucăţi mai mici.
g). Apa la temperatura camerei este lichidă.
h). O pilă de fier rugineşte în timp.

 Trasaţi prin săgeţi corespondenţa dintre fenomenele enumerate mai jos şi tipul acestora:
atragerea fierului de către un magnet
dilatarea alcoolului în termometru
ruginirea unui şurub din fier
dizolvarea zahărului în apă fenomen fizic
ruperea unei aşchii de lemn în bucăţi mai mici
fermentarea mustului fenomen chimic
arderea gazului metan
topirea gheţii