TABLOUL CLINIC AL SCHIZOFRENIEI

Conform DSM-IV si ICD 10 nu exista simptome patognomonice pentru

schizofrenie, si :
1. – simptomele caracteristice se impart in doua mari categorii : pozitive
si negative.
- Simptomele pozitive : idei delirante, halucinatii, limbaj
dezorganizat (incoerenta, neologisme, etc.), comportament
dezorganizat sau catatonic.
- Simptome negative : tocire afectiva, absenta logicii, absenta vointei
tulburari de limbaj, apatie, abulie, hipoprosexie, etc).
2. – schizofrenia reprezinta un grup eterogen de sindroame diferite ca
simptomatologie, evolutie si prognostic

3. exista dovezi convingatoare ca schizofrenia poate aparea la orice

varsta, desi cel mai frecvent debutul este la adolescenta sau varsta tanara
4. de obicei exista o perioada care se poate intinde pe parcursul unor ani de
zile in care se exprima simptome nonpsihotice care preced debutul,
prognosticul este rezervat in cel putin 50% din cazuri, dar exista o
proportie semnificativa de pacienti care se remit, chiar daca nu complet.
Simptomele caracteristice ale schizofreniei în viziunea principalilor psihiatri
care au aprofundat această boală sunt:
• sărăcire emoţională, abulie, pierderea unităţii identităţii (Kraepelin);
• gândire fragmentată, inabilitatea de raportare la lumea externă (Bleuler);
• tipuri specifice de idei delirante şi halucinaţii (Schneider).
Simptomele schizofreniei pot fi subdivizate în trei dimensiuni:
1. Dimensiunea psihotică: Idei delirante; Halucinaţii;
2. Dezorganizare: Dezorganizarea vorbirii; Dezorganizarea comportamentului;
Afect nepotrivit;
3. Negative: Sărăcirea vorbirii

Aspecte generale
 Expresia comportamentala in schizofrenie se intinde pe un evantai larg de
manifestari, de la agitatia psihomotorie, dezorientare temporo-spatial,
pana la comportament linistit, cand pacientul pare morocanos si chiar
imobil.
 Uneori, bolnavii pot fi vorbareti, dornici de comunicare sau pot prezenta
atitudini bizare, stereotipii si manierisme.

1
  Alteori sunt imprevizibili si pot trece usor de la o stare de linistite
aparenta la un comportament violent, de regula neprovocat.
 Comportamentul agitat contrasteaza cu starea de stipor catatonic – in care
pacientul este imobil, nu raspunde la stimulii exteriori, nu vorbeste,
prezinta negativism sau sugestibilitate (ecomimie, ecopraxie, etc).
 Tinuta vestimentara are de regula aspect neingrijit, ca expresie a ignorarii
regulilor de igiena corporala si a dezinteresului fata de sine si lumea
exterioara

Tulburari de perceptie
Falsele perceptii reprezinta un aspect clinic comun in schizofrenie, care in cazul
absentei excitantului extern se numesc halucinatii si pot fi proiectate la nivelul
oricarui analizator. Cel mai frecvente sunt :
a. halucinatii auditive – sub forma vocilor amenintatoare, cu un continut
obscen, foarte rar cu un continut placut. In mod frecvent doua voci discuta intre
ele sau ovoce comenteaza actiunile pacientului.
b. de un interes aparte sunt halucinatiile imperative care ii influenteaza
comportamentul sau ii reflecta dorintele si interesele
c. halucinatii vizuale, olfactive, gustative si tactile – pot sa apara in tabloul
clinic al schizofreniei dar de obicei sunt tabloul unui motiv organic, motiv
d. pentru care este necesar diagnosticul diferentiat cu alte sindroame ce pot
provoca simptomatologie psihoproductiva
e. halucinatiile cenestezice – sunt deseori intalnite in schizofrenie, fiind
descrise prin expresii de genul ,,am un sarpe in stomac”, ,,nu imi mai bate
inima”, ,,imi sunt mutate organele interne’’, etc.
Atentia si memoria
Testele clinice pot evidentia tulburari cantitative ale atentiei dar acestea nu
reprezinta un element important al diagnosticului.
 Cel mai frecvent se intalneste
hipoprosexia.
 Memoria este de regula pastrata in limita normalitatii. Trebuie subliniat
faptul ca aceste doua procese cognitive sunt in stransa relatie cu interesul
pacientului in timpul interviului psihiatric si cum de regula pacientul este
dezinteresat, testele releva scoruri sub potentialul persoanei examinate
Gandirea
 In schizofrenie se intalneste un spectru larg de tulburari ale gandirii

2
  Fluxul gandirii poate fi accelerat pana la mentism sau redus pana la fading
sau baraje ale gandirii.
 Gradul de coerenta variaza, putandu-se ajunge pana la destructurarea
maxima, ajungand la salata de cuvinte.
 Ideile delirante sunt abstracte, bizare. Se constata o lipsa a conexiunilor,
vorbire ,,alaturi de subiect “, raspunsuri tangentiale sau circumstantiale
care, alaturi de modificarile carentei si tulburarile expresiei verbale, fac
discursul greu urmarit, uneori incomprehensibil.
Delirul este tulburarea gandirii cea mai importanta, tematica sa variind de la
grandoare la persecutie. Temele delirante cele mai frcvente sunt :
1 – idei delirante de grandoare – exprima posesia unor averi imense, aspect
fizic placut, relatii cu persoane sus-puse, capacitati deosebite
2 – idei delirante de negatie – lumea din jur nu mai exista, prietenii si rudele
au murit sau urmeaza sa moara, de regula din cauze nenaturale
3 – idei delirante de persecutie – este persecutat de prieteni, colegi, vecini,
partenerul conjugal, activitatea sa este monitorizata de catre politie, armata,
etc
. 4 – idei deilrante somatice – exprima convingerea ca unele organe interne
nu mai functioneaza sau chiar au putrezit, nasul, urechile, ochii au dimensiuni
modificate
5 – idei delirante sexuale – comportamentul sexual este cunoscut de cei din
jur. Ei sau persoane sunt considerate perverse din punct de vedere sexual.
6 – idei religioase – exprima convingerea ca el sau alte persoane au pacatuit
in fata lui Dumnezeu sau ca au relatii speciale cu divinitatea, ca are misiuni
religioase sau ca este diavol.
7 – idei delirante de relatie – caz in care diverse persoane, mass media, se
refera la persoana sa comentandu-i actiunile Continutul si tematica deliranta
trebuiesc interpretate in functie de grupul populational din care provine
pacientul
1.Afectivitatea
Dispozitia depresiva poate fi intalnita atat in episodul acut cat si in cel
rezidual. Uneori simptomele depresive reprezinta de fapt o depresie secundara
procesului psihotic.
Emotiile pot fi instabile, cu rapide si imprevizibile alunecari, de la bucurie la
tristete si lacrimi. Vocea monotona, faciesul imobil, exprima tocirea afectiva si
absenta rezonantei afective

3
 Sentimentele sunt inadecvate, neconcordante cu sensul si continutul
comunicarii si par ale altei persoane. Pacientii pot afirma ca nu mai pot sa
traiasca afectiv sentimentele vietii si au impresia ca isi pierd sentimentele.
Se pot observa uneori trairi de extaz mistic legate de fenomenele perceptive
anormale ale pacientului.

.Vointa
Tulburarile initierii si continuarii unei actiuni dirijate catre un scop precis,
este o trasatura intalnita in mod obisnuit in schizofrenie, care afecteaza serios
activitatea si performantele sociale ale individului.
Aceasta tulburare ia forma interesului inadecvat, autonductiei defectuoase si
lipsei finalizarii cu succes a unei actiuni.
Ambivalenta dirijeaza actiunile catre doua scopuri diametral opuse,
sfarsind in impas si apragmatism.
In contrast, la debutul bolii se poate constata o energie deosebita, dirijata
catre scopuri anormale motivate, avand drept consecinta exprimarea florida a
simptomelor.
Aceste activitati sunt concepute ca bizare, anormale, contrastand cu normele
morale, culturale sau legale, caracteristice societatii din care fac parte.

3.Depersonalizarea
Se caracterizeaza prin pierderea contactului cu propriul Eu, pacientii
devin nelinistiti si preocupati ; ei au dubii asupra identitatii propriei persoane si
deasemeni au impresia ca nucleul fundamental al identitatii este vulnerabil sau
sau se scimba intr-un mod misterios, independent de vointa lor.

4.Derealizarea
Consta in impresia ca lumea din jur pare schimbata, ostila, parintii nu mai
sunt la fel, prietenii si cunoscutii au alta fizionomie si alta personalitate, in
consecinta bolnavii se retrag din lumea reala si se concentreaza asupra propriei
realitati, dominata de idei ilogice si egocentrism

Primele semne ale schizofreniei

Schizofrenia evolueaza in mod diferit de la persoana la persoana. Simptomele pot

aparea treptat in unele situatii, in timp ce in alte cazuri boala poate debuta brusc.

4
Totodata, schizofrenia se poate manifesta episodic, in perioada de remisie
pacientul avand un comportament perfect normal. Primele semne ale
schizofreniei sunt:
• Sentimentul permanent de a fi urmarit
• Postura ciudata a corpului
• Un mod aparte de a se exprima
• Indiferenta manifestata in situatii importante
• Schimabri la nivelul personalitatii
• Retragerea treptata din activitatile sociale
• Teama sau furia irationala manifestata asupra celor dragi
• Comportament bizar
• Preocupare intensa fata de religie sau un cult
• Insomnii si probleme de concentrare

Simptomele schizofreniei pot fi subdivizate în trei dimensiuni:

1. Dimensiunea psihotică: Idei delirante; Halucinaţii;
2. Dezorganizare: Dezorganizarea vorbirii; Dezorganizarea comportamentului;
Afect nepotrivit;
3. Negative: Sărăcirea vorbirii.
Aspecte generale
Expresia comportamentala in schizofrenie se intinde pe un evantai larg de
manifestari, de la agitatia psihomotorie, dezorientare temporo-spatial, pana la
comportament linistit, cand pacientul pare morocanos si chiar imobil. Uneori,
bolnavii pot fi vorbareti, dornici de comunicare sau pot prezenta atitudini bizare,
stereotipii si manierisme. Alteori sunt imprevizibili si pot trece usor de la o stare
de linistite aparenta la un comportament violent, de regula neprovocat.
Comportamentul agitat contrasteaza cu starea de stipor catatonic – in care
pacientul este imobil, nu raspunde la stimulii exteriori, nu vorbeste, prezinta
negativism sau sugestibilitate (ecomimie, ecopraxie, etc). Tinuta vestimentara
are de regula aspect neingrijit, ca expresie a ignorarii regulilor de igiena
corporala si a dezinteresului fata de sine si lumea exterioara.
Testele clinice pot evidentia tulburari cantitative ale atentiei dar acestea nu
reprezinta un element important al diagnosticului. Cel mai frecvent se intalneste

hipoprosexia. Memoria este de regula pastrata in limita normalitatii. Trebuie

subliniat faptul ca aceste doua procese cognitive sunt in stransa relatie cu
interesul pacientului in timpul interviului psihiatric si cum de regula pacientul
este dezinteresat, testele releva scoruri sub potentialul persoanei examinate.