1000bis PDF

PARTEA I
Anul 186 (XXX) — Nr. 1000 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Marți, 27 noiembrie 2018
SUMAR
Pagina
Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 920/2018 privind aprobarea

studiului de fundamentare pentru Clinica Multifuncțională
„Dr. Calistrat Grozovici” corp A și corp B .......................... 3–137
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1000 bis/27.XI.2018
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
privind aprobarea studiului de fundamentare
pentru Clinica Multifuncțională „Dr. Calistrat Grozovici”
corp A și corp B*)
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 17 alin. (1)
lit. b) și alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind
parteneriatul public-privat,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Se aprobă studiul de fundamentare pentru Clinica Multifuncțională
„Dr. Calistrat Grozovici” corp A și corp B, prevăzut în anexa care face parte
integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. — Comisia Națională de Strategie și Prognoză va dispune toate
măsurile necesare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, pentru
declanșarea și parcurgerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat
public-privat pentru Clinica Multifuncțională „Dr. Calistrat Grozovici” corp A și
corp B.
Art. 3. — În cazul în care pe parcursul derulării procedurii de atribuire a
contractului de parteneriat public-privat vor fi efectuate actualizări sau modificări în
conținutul studiului de fundamentare, acestea vor fi incluse în proiectul de contract
de parteneriat public-privat care se supune spre aprobare prin hotărâre a
Guvernului.
PRIM-MINISTRU
VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Toni Greblă
Președintele Comisiei Naționale
de Strategie și Prognoză,
Ion Ghizdeanu
Ministrul finanțelor publice,
Eugen Orlando Teodorovici
Ministrul sănătății,
Sorina Pintea
București, 15 noiembrie 2018.

Nr. 920.
*) Hotărârea Guvernului nr. 920/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1000 din 27 noiembrie 2018 și este reprodusă și în acest număr bis.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1000 bis/27.XI.2018 3
COMISIA NAIONAL DE STRATEGIE I PPROGNOZ

Anex
Studiu de fundamentare
CLINICA MULTIFUNCIONAL
“DR. CALISTRAT GROZOVICI”
CORP A i CORP B
2018
1

CUPRINS
1. Informaii generale privind obiectivul de investiii
1.1. Denumirea obiectivului de investiii

1.2. Descriere general a proiectului
1.3. Oportunitatea realizrii proiectului
1.4. Propuneri de parteneri publici
1.5. Beneficiarul investiiei
1.6. Durata estimat de realizare a proiectului
2. Situaia existent i necesitatea realizrii proiectului

2.1. Prezentarea contextului actual
2.2. Analiza situaiei existente i identificarea deficienelor
2.3. Analiza cererii de bunuri i servicii, inclusiv prognoze pe
termen lung
3. Prezentarea fluxului de pacieni

4. Principalele caracteristici tehnice, financiare i contractuale
ale proiectului
4.1. Descrierea tehnic a proiectului
4.2. Situaia de ansamblu existent
4.3. Descrierea fluxurilor medicale i a dotrii cu echipamente
4.4. Condiiile tehnice actuale (încadrarea obiectivului în politicile
generale/sectoriale/regionale, legislaie existent, acorduri
internaionale, care oblig/sugereaz realizarea obiectivului de
investiii etc.)
2

5. Studii i analize cu privire la modul de realizare a proiectului

5.1. Diferene între PPP vs. achiziia public tradiional
5.2. Principalele etape contractuale
5.3. Prezentarea costurilor i veniturilor proiectului, mecanismul
de plat, veniturile partenerului privat
5.3. A. Corpul A
5.4. Beneficii aduse de realizarea proiectului
5.4.1.A. Beneficii pentru mediu corp A
5.4.2.A. Beneficii economice corp A
5.4.3.A. Beneficii sociale corp A
5.5.A. Analiza de senzitivitate corp A
5.3. B. Corpul B
5.4.1.B. Beneficii pentru mediu corp B
5.4.2.B. Beneficii economice corp B
5.4.3.B. Beneficii sociale corp B
5.5.B. Analiza de senzitivitate corp B
5.6. Analiza de risc
5.7. Sistemul de penaliti
5.8. Încetarea contractului PPP i compensaiile pltibile
6. Concluzii
3

Studiu de fundamentare
CLINICA MULTIFUNCIONAL “DR. CALISTRAT
GROZOVICI” CORP A I CORP B
1. Informaii generale privind obiectivul de investiii
1.1. Denumirea obiectivului de investiii:

Clinica Multifuncional “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A i Corp B
1.2. Descrierea general a proiectului

Proiectul se încadreaz în strategiile i politica de dezvoltare în
domeniul sanitar ale Ministerului Sntii din România, adecvate la
necesarul de servicii medicale pentru populaia deservit, în conformitate
cu strategia i politica Guvernului în domeniul asigurrii sntii
populaiei.
Obiectivul face parte din Strategia naional de sntate 2014 -
2020 i Planul de aciuni pe perioada 2014 - 2020 pentru implementarea
Strategiei naionale, care vizeaz îmbuntirea calitii serviciilor
medicale, prin reabilitarea infrastructurii serviciilor de sntate i prin
asigurarea i monitorizarea calitii serviciilor de sntate publice i
private, promovarea cercetrii i inovrii în sntate, colaborarea
intersectorial pentru o stare de sntate mai bun a populaiei, în
special a grupurilor vulnerabile, eficientizarea sistemului de sntate,
prin accelerarea utilizrii tehnologiei informaiei i comunicaiilor
moderne, dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel naional, regional
i local.
Strategia Naional din 18 noiembrie 2014

Arii strategice pentru sectorul de sntate:
Aria strategic 1: Sntate public.
Aria strategic 2: Servicii de sntate:
x un sistem de servicii de asisten comunitar de baz,
destinate grupurilor;
x creterea eficacitii i diversificarea serviciilor de asisten
medical primar;
4

x consolidarea calitii i eficacitii serviciilor furnizate în

ambulatorul de specialitate;
x creterea gradului de siguran a populaiei prin consolidarea
sistemului integrat de urgen i asigurarea accesibilitii la
asistena medical de urgen adecvat, în mod echitabil;
x regionalizarea/concentrarea asistenei medicale spitaliceti
i crearea de reele regionale de referin, cu spitale i
laboratoare de diferite grade de competen, interconectate
cu sectorul de asisten primar i ambulatorie de
specialitate;
x creterea accesului la servicii de reabilitare, paliaie i de
îngrijire pe termen lung.
Aria strategic 3 - Msuri transversale:
x întrirea capacitii administrative la nivel naional, regional
i local, i comunicarea schimbrii;
x implementarea unei politici sustenabile de asigurare a
resurselor umane în sntate;
x implementarea unei politici sustenabile de asigurare a
resurselor financiare în sntate, asigurarea controlului
costurilor i a proteciei financiare a populaiei;
x asigurarea i monitorizarea calitii serviciilor de sntate
publice i private;
x dezvoltarea i implementarea unei politici a medicamentului,
care s asigure accesul echitabil i sustenabil la medicaia
bazat pe dovezi a populaiei;
x promovarea cercetrii i inovrii în sntate;
x colaborare intersectorial pentru o stare de sntate mai
bun a populaiei, în special a grupurilor vulnerabile;
x eficientizarea sistemului de sntate, prin accelerarea
utilizrii tehnologiei informaiei i comunicaiilor moderne (E-
sntate);
x dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel naional, regional
i local, în vederea reducerii inechitii în accesul la serviciile
de sntate;
x crearea unei imagini „moderne – tehnologice – performante”
a Institutului Naional de Boli Infecioase „Profesor Dr. Matei
Bal”;
x crearea unei cldiri independente, uor reperabil dinspre
calea de acces din strada Dr. Grozovici;
x integrarea noii construcii în contextul sitului actual, fr
perturbarea activitilor medicale existente;
5

x un punct important în concepia noului spital este adaptarea

arhitectural pentru asigurarea normelor spitaliceti
corespunztoare, raportate la infeciile nozocomiale:
o prevederea a numeroase puncte de splare a
mâinilor,
o alegerea materialelor i tratarea lis a
suprafeelor pereilor, pardoselilor i a
plafoanelor, vor permite curarea i
decontaminarea uoar a tuturor pieselor
componente ale spitalului,
o asigurarea unui acces uor pentru verificarea i
întreinerea echipamentelor tehnice (exemplu:
ghenele), pentru a permite o curare i
dezinfecie periodic;
x respectarea dreptului la serviciile de sntate a populaiei;
x garantarea calitii i siguranei actului medical;
x asigurarea accesibilitii la servicii medicale;
x aprecierea competenelor profesionale i încurajarea
specializrilor;
x crearea de noi locuri de munc, prin implementarea
proiectului;
x realizarea acestui pachet de lucrri va influena i va ameliora
în mod direct întreaga activitate medical, la scara întregului
spital.
1.3. Oportunitatea realizrii proiectului

În context istoric
1880 – anul de înfiinare a “Spitalului Colentina”
1880 – acesta este anul în care s-au construit primele barci de
izolare a bolilor contagioase, în cadrul “Spitalului Colentina” al Eforiei
Spitalelor Civile, aezmânt ce exista deja din anul 1864. Cele câteva
barci iniiale s-au transformat în dou pavilioane, 14 ani mai târziu.
Acestea aveau iniial o capacitate de 40 de paturi. În 1921 se
construiete i pavilionul III, cu înc 25 de paturi i astfel ia natere cel
mai nou spital de boli contagioase din ar. Medicul primar Calistrat
Grozovici (1862-1919) este prima personalitate care a condus “secia
contagioi Colentina” în perioada 1900-1919. În anul 1938 se înfiineaz
disciplina de boli contagioase, precum i clinica cu aceeai specializare.
Se constituie nucleul “colii de boli infecioase de la Spitalul
Colentina”, având drept trstur esenial îmbinarea creatoare a
diagnosticului clinic cu cel de laborator.
6

coala de boli infecioase de la “Spitalul Colentina”, iniiat de

profesorul Mironescu i discipolii si, s-a consolidat în 1941, odat cu
preluarea conducerii “Seciei contagioi aduli” de ctre profesorul doctor
Matei Bal. Principala preocupare a profesorului Bal a fost lupta pentru
diagnosticul i terapia etiologic a infeciei. El este întemeietorul colii
moderne româneti de bacterologie clinic, laureat al Premiului de Stat
clasa I, pentru descoperirea nitrofuranului i aplicarea lui în febra tifoid.
Un an important în istoria “Spitalului Colentina” este 1950, când reformele
din domeniul învmântului i al sntii au avut consecine directe
asupra mediului academic i sanitar. La “Colentina contagioi” s-au
înfiinat trei clinici universitare distincte, cu numr de paturi i personal
didactic propriu. De asemenea, în acest moment se petrece separarea
de “Spitalul Colentina”, secia devenind autonom i luând titulatura de
“Spitalul Clinic de Boli Infecioase Colentina”. Noua unitate spitaliceasc
avea câteva sute de paturi, numeroase laboratoare i trei clinici.
Un moment important în istoria unitii spitaliceti, s-a petrecut în
anul 1999, când s-a înfiinat Institutul Naional de Boli Infecioase “Prof.
Dr. Matei Bal”. Acest pas a asigurat continuitatea prestigioasei “coli de
Boli Infecioase de la Spitalul Colentina”. Cercetarea tiinific în
domeniul infeciilor constituie înc de atunci, una dintre aciunile
importante ale Institutului. Aceasta vizeaz dezvoltarea i eficientizarea
sectoarelor de imunologie, biologie celular, genetic molecular,
epidemiologie, hepatologie, de diagnostic virusologic, imunologic i
psihosomatic în HIV/SIDA.
În context actual
x Existena unui numr ridicat de personal medical tânr,
capabil s se perfecioneze continuu, corespunztor
exigenelor reformei sanitare.
x Posibilitatea de atragere de fonduri naionale, europene,
pentru sprijinirea programelor naionale i dezvoltarea unor
noi servicii.
x Platforma tehnic a proiectului CRCBMBI.
x Posibiliti de colaborare inter-disciplinar cu alte spitale.
x Colaborare tiintific cu alte Universiti, prin intermediul
Discplinei de Boli Infecioase a Universitii de Medicin i
Farmacie “Carol Davila”, al Academiei Europene HIV/SIDA i
boli infecioase i a nucleului de cercetare tiinific aferent
Academiei de tiine Medicale.
x Îmbuntirea legislaiei privind oferta de servicii integrate
pentru asociaii i firme.
7

x Externalizarea parial i extinderea activitii (servicii de

îngrijire la domiciliu, împreun cu asociaii sau fundaii
specializate).
x Diversificarea serviciilor medicale pe trei tipuri de pachete (de
baz, programe naionale i asigurri private suplimentare).
În context tehnic
Problema identificat ca prioritar este necesitatea dezvoltrii
infrastructurii spitaliceti, în vederea îmbuntirii performanei clinice i
financiare a activitilor institutului, ceea ce va conduce la creterea
siguranei i a gradului de satisfacie a pacientului
În acest sens, se impune îmbuntirea capacitii de rspuns a
institutului la nevoile pacienilor, prin componenta de adresabilitate,
curativ i de cercetare, în conformitate cu strategia de dezvoltare a
institutului în perioada imediat urmtoare.
Aceast infrastructur trebuie dezvoltat, deoarece pe termen
mediu i lung este nevoie de un nou concept medical multifuncional,
adaptat cerinelor contemporane de îngrijiri de sntate.
În acest context, noul concept arhitectural va asigura o circulaie
general fluent i funcional, atât a pacienilor, cât i a personalului
medico-sanitar i auxiliar.
Astfel, centrele de diagnostic i tratament vor permite separarea
fluxurilor de operaiuni pe tipuri de afeciuni, printr-o succesiune logic a
actelor/îngrijirilor medicale, atât în scop curativ, cât i în scop de
cercetare clinic.
8

Matricea de prioritizare a problemelor/matricea multicriterial
Arie Criterii
Dezvoltare Adresabilitate Acces Importan Importan Costuri Total
a de noi pentru pentru
servicii pacienìi spital
spital
Terapie 2x0,25 2x0,25 3x0,5 2x0,5 2x0,75 5
intensiv
Unitate 4x0,25 3x0,25 3x0,5 3x0,5 4x0,75 7,75
cercetare
Upgrade 3x0,25 4x0,25 4x0,5 4x0,5 4x0,75 8,75
hotelier
Servicii 1x0,25 1x0,25 2x0,5 1x0,5 4x0,75 5
chirurgie
patologie
infecioas
4 – prioritate maxim; 3 – prioritate medie; 2 – prioritate mic; 1 – neprioritar.

II I

Unitate Upgrade
cercetare hotelier

IV III
Servicii Terapie
chirurgieb.
infecioase intensiv

1.4. Propuneri de parteneri publici

Ministerul Sntii prin Institutul Naional de Boli Infecioase “Prof.
Dr. Matei Bal”
9

1.5. Beneficiarul investi

iei
Societatea de proiect - pe parcursul derulrii contractului.
Dup finalizarea contractului, beneficiarul obiectivului nou creat va
fi partenerul public.
1.6. Durata estimat de realizare a proiectului

Durata de realizare a proiectului (proiectare, construcie i operare)
este de 17,5 ani, din care 30 luni execuie efectiv (proiectare i
construcie).
2. Situa
ia existent i necesitatea realizrii proiectului
2.1. Prezentarea contextului actual

Terenul aferent viitoarei Clinici multifuncionale “Dr. Calistrat
Grozovici” Corp A i Corp B, care face obiectul acestui studiului de
fundamentare este situat de-a lungul strzii Dr. Grozovici nr.1, Sector 2,
Bucureti, având trei ci de acces pentru pietoni i vehicule.
Pe suprafaa terenului în prezent se afl urmtoarele construcii:

- cldirea Pavilionului 6 - cldire pe parter cu acoperi în pante,
- capela – cldire parter cu acoperi în pante - integrat în cldirea
Pavilionului 6,
- zon de staionare pentru 25 de vehicule ,
- dou cldiri parter - pentru paznicii care supravegheaz cele dou
accese dinspre strada Dr.Grozovici.
Toate aceste cldiri sunt actualmente într-o stare de degradare
avansat i prezint pericol în caz de seism i de incendiu, inând cont
de vechimea instalaiilor electrice în funciune.
Cldirea Pavilionului 6 este non funcional i neadaptat pentru
funciunile spitaliceti.
Din punct de vedere arhitectural, pavilionul 6 i cele dou cldiri de
paz, nu prezint nici un interes.
În concluzie, demolarea acestor construcii se impune, ca fiind
soluia unic pentru crearea a dou corpuri noi: Corpul A i Corpul B,
legate între ele i cu Pavilionul 3 existent.
Integrare Urban
Cldirile nou propuse, vor fi independente din punct de vedere

funcional i logistic, de cldirile existente.
Corpurile nou propuse sunt detaate de cldirile spitalului
existent, la o distan de minimum 8 m, pentru a permite o iluminare
10

natural corespunztoare a tuturor spaiilor interioare i o protecie

contra incendiilor.
La etajul 1 este prevzut o legtur între pavilionul nr. 3 existent i
noile cldiri ale Clinicii Multifuncionale “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A
i Corp B.
Volumetria Clinicii Multifuncionale “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A i
Corp B
va fi tehnologic – modern – performant, adaptat la configuraia
terenului, respectând cldirile din imediata vecintate. Faadele vor fi lise,
pentru evitarea depunerilor de praf.
Orientat spre viitor, imaginea respect peisajul i cadrul construit
din vecinatatea apropiat.
Toate lucrrile care vor avea loc pe terenul spitalului, în etape
succesive, se vor desfura astfel încât, dac exist construcii
spitaliceti, acestea s funcioneze în permanen, pe toat durata
antierului, fr a diminua capacitatea lor funcional. De asemenea, cel
puin unul din accesele actuale va fi meninut liber, pentru o bun
funcionare a unitii spitaliceti.
Înainte de începerea lucrrilor de orice fel, cu impact asupra
cldirilor existente i viitoare ale spitalului, se va proceda la o “etap
pregtitoare” care va asigura urmtoarele:
A. Remodelarea solului pe poriunile de teren neconstruit:
- delimitarea parcelei de teren destinat construciei noii Clinici
Multifuncionale “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A i Corp B,
- verificarea planului topografic i consultarea ADP-ului .
B. Reorganizarea i prepararea viitoarelor branamente pentru
etapa final:
- electricitate,
- evacuarea apelor uzate i pluviale,
- instalaiile de înclzire,
- instalaiile de produs ap cald menajer,
- branamente ap la capacitatea necesar,
- branamente gaz metan etc.,
- amplasarea viitoare a fluidelor medicinale,
- prepararea eventualelor reele existente (conform planurilor), în
vederea neutralizrii/proteciei lor.
Pe durata “etapei pregtitoare”, toate instalaiile actuale necesare
vor fi meninute în stare de funcionare.
11

Toate lucrrile, de orice tip, se vor executa conform avizelor

obinute i conform normelor în vigoare din România.
2.2. Analiza situa

iei existente i identificarea deficienelor
Institutul Naional de Boli Infectioase "Prof. Dr. Matei Bal ",
Bucureti este, conform art. 1 din HG nr. 1106/2002, o unitate sanitar
de interes naional. În cadrul institutului funcioneaz mai multe secii, cu
un numr total de 680 de paturi, pentru seciile continue de aduli i copii,
20 paturi în 2 secii pentru spitalizarea de zi (aduli i copii), 50 de paturi
pentru însoitori, laboratoare de investigaii clinice i paraclinice, 2 secii
de terapie intensiv, un pavilion de administraie, centru de cercetare i
învmânt, precum i spaii destinate activitilor medicale conexe i
spaii tehnice.
Activitatea institutului se desfaoar în regim de spital, 24h/24h, 7
zile/sptmân, în cadrul unui ansamblu de cldiri dispuse în sistem
pavilionar.
Institututul Naional de Boli Infecioase ”Prof.Dr. Matei Bal”, cel
mai mare centru de tratament i prevenie a patologiei infecioase din
România, de interes strategic naional, este structurat în sistem vechi
pavilionar. În ultimii ani, câteva dintre cldirile existente au fost renovate
i au fost adugate altele noi, construite i concepute conform celor mai
noi tehnologii din sectorul medical.
S-au identificat urmatoarele puncte slabe în situaia actual, care
conduc la necesitatea investiiei:
existena unor pavilioane cu structur învechit;
numr mare de consultaii la camera de gard, care necesit
suplimentarea semnificativ a activitii medicale;
perioade de spitalizare crescute, cauzate de modificri în
structura patologiei internate (endocardite, enterocolite cu Cl.
dificile, osteodiscite etc.), ale cror costuri nu se regsesc în
valorile DRG primite ("high outliers");
numr relativ mic de paturi, care nu poate satisface întotdeauna
necesitile de îngrijire i izolare a cazurilor grave;
rat mare de utilizare a paturilor - risc de apariie a unor infecii
nosocomiale i imposibilitatea internrii unor cazuri noi care
necesit internare;
finanare doar prin sistemul DRG, ceea ce poate duce la un
deficit important financiar;
lipsa interconectrii pavilioanelor prin ci de acces facile i
rapide, pentru maximizarea accesului i scurtarea timpilor de
12

ateptare la investigaiile paraclinice i de laborator de

specialitate;
utilizarea inadecvat a personalului, prin necesitatea
suplimentrii resurselor umane pentru transportul pacienilor i
al probelor biologice;
lipsa unui sistem de transport pneumatic al probelor biologice de
la nivelul pavilioanelor la laboratoarele centrale.
La acestea se adaug i urmtoarele ameninri:

indice mare de prezentabilitate la camerele de gard (pacieni
neinternai), pentru care nu exist posibilitatea decontrii
serviciilor de ctre CASMB – peste 600 /zi;
migrarea cadrelor medicale i paramedicale în alte uniti, sau
în strintate, din cauza condiiilor de salarizare limitative;
proceduri dificile de înlocuire a unor echipamente medicale
depite fizic i moral;
creterea potenial a numrului de refugiai, care ar pune în
circulaie microorganisme, cu impact asupra sntii publice.
2.3. Analiza cererii de bunuri i servicii, inclusiv prognoze pe

termen lung
Obiectivul propus este în acord cu susinerea performanei
instituionale, prin asigurarea continuitii i stabilitii activitii medicale
a entitilor privind patologia asociat bolilor infecioase, corelarea
activitii medicale i tiinifice cu alte servicii de medicin.
Noua clinic creeaz premise optime pentru tratarea, screeningul,
diagnosticarea i monitorizarea tratamentului i evoluiei bolilor
infecioase, a cercetrii i studiilor în domeniu.
Obiectivele investiiei propuse în domeniul bolilor infecioase se
regsesc în cele propuse în Strategia Institutului Naional de Boli
Infecioase “Prof.Dr. Matei Bal” pentru perioada 2017-2020, care se
înscrie la nivel naional i internaional, urmrind s se alinieze
recomandrilor venite din partea organismelor competente ale Comisiei
Europene privind strategiile de management ale sntii publice.
Conform Legii nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sntii,
institutul îndeplinete rolul de for metodologic (tehnic i profesional)
pentru elaborarea tiinific i profesional a strategiilor de politic
sanitar în domeniul bolilor infecioase din România, urmrind
îmbuntirea actului medical i creterea calitii serviciilor medicale
adresate cetenilor.
13

Mileniul III a venit cu o nou abordare în patologia bolilor

infecioase, abordare tradus prin înfiinarea de specialiti de boli
infecioase în mai mare msur în rile Uniunii Europene, precum
Austria, Frana etc.
În acest context, România beneficiaz de întâietate, având o reea
bine structurat de boli infecioase, reea coordonat de Institutul
National de Boli Infectioase Prof. Dr. Matei Bal.
Obiectivul investiiei – Clinica Multifuncional “Dr. Calistrat
Grozovici” Corp A i Corp B, este cuprins în planul strategic de dezvoltare
al Institutului Naional de Boli Infecioase "Prof. Dr. Matei Bal” pe
perioada 2014-2020.
Scopul investiiei este creterea performanei clinice i financiare,
prin identificarea practicilor eficiente, utilizarea resurselor adecvate i
furnizarea unui act medical superior, cu cât mai puine erori, urmate de
obinerea unor avantaje competitive pentru spitalele din sistemul naional
de stat aparinând Ministerului Sntii, în competiia de pe piaa
serviciilor de sntate. Acestea vor fi realizate prin implementarea unor
standarde de excelen în acordarea îngrijirilor medicale, având la baz
componentele cercetrii clinice inovatoare. În plan secundar, prin acest
proiect va fi consolidat renumele naional al INBIMB care a devenit în
timp, un centru de referin pentru rezolvarea problemelor medicale în
patologia infecioas ale populaiei din România, crescând puterea de
negociere a unor preuri competitive de la furnizorii din sistemul de
sntate i capacitatea de atragere de talente medicale tinere, care vor
fi motivate s se specializeze la un înalt nivel, în ara noastr.
Pentru stabilirea necesitii i oportunitii realizrii investiiei,
beneficiarul a întocmit un studiu, în cadrul cruia s-a analizat situaia
existent i s-au stabilit msurile minime, pe care titularul investiiei
trebuie s le ia în considerare pentru buna funcionare INBIMB, conform
normelor actuale naionale i europene. Studiul demonstreaz avantajele
construirii în sistem monobloc, fa de sistemul pavilionar pentru
creterea performanei clinice i financiare i propune înlocuirea vechilor
pavilioane din corpurile C2, C4, C8 i C14 cu Clinica Multifuncional “Dr.
Calistrat Grozovici” Corp A i Corp B, obiectivul de investiii, pentru care
se elaboreaz prezentul Studiu de fundamentare.
Institutul este acreditat ANMCS, ISO i RENAR (SREN ISO
9001:2001, 9004:2001, 9001:2008, 9001:2015), afiliat instituiilor
internaionale de supraveghere a bolilor infecioase – ECDC (Centrul
European de Control al Bolilor) i Euro AIDS i face parte din planul
internaional de msuri privind emergena i reemergena bolilor infecto-
contagioase (SARS, grip, febre hemoragice, bioterorism, etc.). Institutul
Naional de Boli Infecioase “Prof.Dr. Matei Bal” asigur accesul
pacienilor la cel mai recent tip de asisten medical de urgen în
14

domeniul bolilor infecioase i terapie intensiv asociat, atât pentru

aduli cât i pentru copii. Institutul dispune de aparatur de ultim
generaie, de înalt performan, minim invaziv pentru pacient,
aparatur care permite diagnosticul etiologic precoce i de mare precizie.
Toate aceste caracteristici sunt extrem de importante, în special pentru
pacientul critic, a crui ans la via depinde de fiecare minut.
INBIMB este o unitate sanitar de tip monoprofil, clasificat 1M,
multipavilionar, i care îndeplinete 4 funcii importante:
x asisten medical de specialitate;
x cercetare stiintific;
x învamânt universitar i postuniversitar
x for metodologic în domeniul bolilor infecioase la nivel naional.
Realizarea elementelor de calitate i în termeni operativi a
indicatorilor de performan ai managementului INBIMB trebuie s
asigure institutului statutul de:
x prestator regional i naional, activ i eficient al construciei
spaiului academic medical european, în domeniul patologiei
infecioase, recunoscut pentru calitatea actului medical;
x centrul naional de supraveghere a bolilor infecioase i
HIV/SIDA;
x unitate de învmânt medical superior de renume, universitar,
postuniversitar i academic;
x for metodologic naional în specialitatea bolilor infecioase i
HIV/SIDA;
x centrul de cercetare stiinific capabil s emit opinii pertinente
pe plan naional i internaional.
În cadrul planului strategic de dezvoltare a INBIMB 2014 -2020,
Proiectul Clinica Multifuncional “Dr.Calistrat Grozovici” Corp A i Corp
B, reprezint o prioritate. Planul const în construirea unei cldiri pentru
îndeplinirea cerinelor actuale privind performana profesional i
financiar în sistemul de sntate, având ca punct focal sigurana
pacienilor. Pentru realizarea acestui concept este nevoie de o integrare
generalizat în structurile deja existente, consideraiile cele mai
importante privind optimizarea condiiilor hoteliere i a investiiilor
tehnologice, pentru asigurarea unor costuri operaionale cât mai sczute,
în vederea corelrii lor cu performane clinice i terapeutice mult
îmbuntite.
15

3. Prezentarea fluxului de pacieni

Fluxul de pacieni i circulaia acestora ar urma s se desfoare
dup cum urmeaz:
x accesul pacienilor pe targ - pacienii pe targ provenind din
exterior vor ajunge în zona de recepie a ambulanelor i
urgenelor i vor fi transferai dup înregistrare în seciunile
funcionale corespunztoare;
x circulaia pacienilor pe targ - în interiorul clinicii, pacienii pe
targ vor fi transportai pe mai multe circuite în funcie de
necesitile de îngrijire;
x circulaia mixt – pacienii pe targ, în stare normal de
supraveghere sunt transportai spre saloanele de cazare, sau
în funcie de necesiti spre alte sectoare clinice;
x circulaia pacienilor ambulatorii - accesul pacienilor
ambulatorii se va face prin holul principal ctre funciunile de
consultaii sau ctre saloanele de cazare;
x circulaia personalului medical - personalul medical circul de
regul în toate încperile, cu anumite restricii impuse de
msurile de igien ce trebuie respectate; zonele cu restricii
de circulaie destinate personalului medical sunt dotate cu
vestiare suplimentare (exemplu: bloc operator, ATI,
sterilizare, sisteme cu SAS);
x circulaia materialului medical i a crucioarelor pentru
transportul mesei pacienilor - aceasta este o circulaie mixt
care leag zona logistic (farmacie, depozite, ateliere etc.) cu
seciunile funcionale i cu cazarea spitalului;
x circulaia vizitatorilor - aceast circulaie va fi separat fizic de
circulaia pacienilor pe targ i circulaia logistic;
x circulaia din zona logistic - circulaia aferente zonei logistice
vor fi separate astfel:
o circulaie curat – livrri materiale sterile, farmacie,
alimente, lenjerie curat etc.,
o circulaie murdar – evacuarea deeurilor, circuitul de
rufe murdare, accesul la ateliere i spaii tehnice;
x ascensoare - ascensoarele vor fi prevzute pentru deservirea
tuturor etajelor conform necesitilor spitalului i în funcie de
studiul de trafic realizat de fiecare participant la licitaie,
repartizate dup cum urmeaz:
o ascensoare pentru public i personalul medical – 8
ascensoare de 600 kg,
o ascensoare pentru pacieni pe targ – 6 ascensoare de
2000 kg,
16

o ascensoare pentru personal, transportul materialelor i

al crucioarelor cu mâncare, produse farmaceutice,
lenjerie curat etc. – 4 ascensoare de 2600 kg,
o ascensor pentru personalul de întreinere, transportul
materialelor folosite, paturi murdare, lenjerie murdar,
gunoaie/deeuri etc. – 2 ascensoare de 2600 kg.
4. Principalele caracteristici tehnice, financiare i contractuale

ale proiectului Clinica Multifunc
ional “Dr. Calistrat Grozovici”
Corp A i Corp B
4.1. Descrierea tehnic a proiectului

Particulariti ale amplasamentului
Institutul Naional de Boli Infecioase "Prof. Dr. Matei Bal" este
amplasat în zona limitrof inelului central al municipiului Bucureti, în
sectorul 2, în apropierea os. tefan cel Mare i face parte dintr-o zon
mixt de servicii publice.
Vecinti:
- la sud: Spitalul Clinic Colentina, cu care împarte terenul deinut în
baza actului de donaie din partea domnitorului Grigore Ghica, din
aprilie 1858,
- la vest, nord-vest i parial nord: Parcul Circului,
- la nord parial: loturi de locuine private,
- la est: str. Dr. Calistrat Grozovici.
Terenul ocupat de INBI "Prof. Dr. Matei Bal", teren ce aparine
statului român are suprafaa total de 31810 mp (din msurtori), iar
suprafaa construit existent este de 8360mp. Terenul aferent viitoarei
construcii, care face obiectul acestui proiect ocup în cadrul lotului
general pe care îl deine INBI "Prof. Dr. Matei Bal", o suprafa de cca.
7000 mp, reprezentând zona ce va fi afectat de lucrri subterane i
supraterane. Delimitarea zonei de teren afectat de lucrri, în cadrul
amplasamentului general, ine cont de urmtoarele:
- limitele laterale ale proprietii,
- retragerile minime fa de cldirile învecinate existente pe
amplasament,
- lucrrile de spturi i sprijiniri, la nivelul terenului,
- pstrarea pe toat durata execuiei a accesului facil la
pavilioanele existente,
- amenajrile exterioare preconizate la finalizarea lucrrilor,
- surse de poluare existente în zon.
17

Având în vedere amplasamentul, sursele de poluare sunt cele

obinuite, care sunt existente în întreg oraul, la care se adaug
deeurile specifice spitalelor. Pentru protecia mediului se vor lua toate
msurile necesare, descrise în cadrul capitolelor urmtoare.
4.2. Situaia de ansamblu actual

Suprafa teren St = 31.810 mp.
Aria construit existent = 8.908 mp.
Aria desfaurat existent = 31.644 mp.
POT existent = 28%
CUT existent = 1
Regim de înalime maxim existent = S+P+4E+5Er.
Descrierea configuraiei funcionale i spaial - volumetrice a

cldirilor existente
Pe suprafaa terenului ce va fi afectat de lucrri i în direct
vecintate, se afl în prezent mai multe corpuri de cldire, dintre care
unele se vor desfiina deoarece nu mai corespund cerinelor actuale.
Corpurile care nu mai corespund cerinelor funcionale i vor fi
desfiinate (exist autorizaii de desfiinare) au urmtoarele caracteristici:
x C2 - pavilion nr. 6 (autorizaie de desfiinare nr. 207/6G
din 27.04.2011) cu regim de înlime la nivel de parter,
aria construit de 1271 mp, aria desfurat 1.271 mp;
x C4 - pavilion nr. 2 (autorizatie de desfiinare nr. 569/27G
din 02.11.2017 comun pentru pavilioanele C4, C8 i
C14) cu regim de înlime parter, aria construit i aria
desfurat de 368 mp;
x C8 - pavilion nr. 1 cu regim de înlime parter, aria
construit i aria desfurat de 368 mp;
x C14 - pavilion genetic molecular cu regim de înalime
S+P, aria construit de 163 mp i aria desfurat de
281 mp;
x celelalte corpuri se menin în forma actual.
18

Situaia existent a cldirilor din incint este urmtoarea:
Suprafa
a
Cod
construit Men
iuni
constr.
la sol (mp)
C1 37 Post control - Parter; Sc.desf.=37mp
Pavilion nr.6 - parter; Sc.desf.=1271mp Autorizaie de

C2 1271 desfiinare nr. 207/6G din 27.04.2011
C3 433 Pavilion administrativ - P+2E; Sc.desf.=1299mp
Pavilion nr.2 - Parter; Sc.desf.=368mp; Autorizaie de

C5 386 Pavilion nr.3 - P+2E+M; Sc.desf.=1544mp
C6 749 Bloc alimentar _Ss+P+1E; Sc.desf.=2247mp
Pavilion nr.1 - Parter; Sc.desf.=368mp; Autorizaie de

C9 82 Post trafo - Parter; Sc.desf.=82mp
Pavilion nr.4; Sc.desf.=9775mp. Se compune din

tronsoanele: A1 - Ss+P+2E, A2 - Ss+P+3E+M, A3 -
Ss+P+3E+M (extins peste C31 beci de zarzavat,
care implicit s-a desfiinat), B1 - Ss+P+3E+M, B2 -
C10 1946 Ss+P+3E+M
C11 770 Pavilion nr.5 - Ss+P+3E+M; Sc.desf.=4615mp
C12 12 Tanc ap - construcie subteran; Sc.desf.=12mp
C13 82 Sera - Parter; Sc.desf.=82mp
Pavilion Genetic molecular-S+P; Sc.desf.=326mp.

C14 163 Autorizaie de desfiinare nr. 569/27G din 02.11.2017
C15 357 Spltorie - P+1E; Sc.desf.=714mp
C16 39 Sera mic - parter; Sc.desf.=39mp
Co incinerator cu instalaia de incinerare a

C17 12 deeurilor medicale - dezafectat; Sc.desf.=12mp
Spaii de învmânt i cazare (fosta arhiva) -

C18 581 Ds+P+3E; Sc.desf.=2950mp
C19 34 Depozit tuburi de oxigen - Parter; Sc.desf.=34mp
19

C21 126 Atelier - Parter; Sc.desf.=126mp
C26 7 Magazie - Parter; Sc.desf.=7mp
C32 43 Depozit ambalaje - Parter; Sc.=43mp
C33 41 Anexa provizorie - Parter; Sc.desf.=41mp
Total Ac=8908mp Ad=31644mp
Date climatice i particulariti de relief
Clima este temperat continental, cu veri fierbini i ierni deseori

aspre, regimul temperaturii aerului fiind în general diferit pentru zona
propriu zis a oraului, comparativ cu arealele din exteriorul acestuia.
În zonele Floreasca, Tei i Pantelimon temperatura medie anual
a fost de 10,5° cu vânturi puternice uneori, cu un grad sczut de poluare
comparativ cu centrul, cu frecvente apariii ale ceii i un volum de
precipitaii sub 500 – 600 mm pe an.
Datorit caracteristicilor climatice, sectorul 2 sufer de un deficit de
umiditate, fa de valoarea medie optim, fapt ce creeaz o stare de
disconfort fizic.
Acest deficit de umiditate a fost compensat în parte, prin crearea
salbei de lacuri din zona oreneasc, care favorizeaz evaporararea
apei i umidific aerul în zonele învecinate
Referitor la reelele edilitare în amplasament, care ar necesita
relocare/protejare, în msura în care pot fi identificate, se va realiza un
releveu exact al acestora, urmând ca ele s aib un traseu unic, cât mai
simplu i protejat.
20

Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din

studiu geotehnic preliminar
Din punct de vedere al categoriei de importan conform
clasificrilor din cap. 3 din normativul P11-1/2013 construciile se
încadreaz în categoria II. Construciile au fost proiectate i executate în
anul 1930.
Valoarea de vârf a acceleraiei terenului pentru cutremur având
IMR = 100 ani = 0,24 i perioada de control (colt) a spectrului de rspuns
Tc = 1,6sec.
În conformitate cu STAS nr. 11100/77 oraul Bucureti se afl în
zona gradului 81 macroseismic dup scara Richter, iar STAS-ul nr.
6054/77 indic adâncimea de înghe pentru Bucureti la 80-90 cm.
Datele preliminare asupra naturii terenului de fundare i

presiunea convenional
x conform studiu geotehnic
Nivelul maxim al apelor freatice
x apele subterane sunt în strâns legtur cu
caracteristicile morfologice i constituia geologic a
solului;
x adâncimea la care se gsete pânza de ap freatic
variaz în general, în funcie de caracteristicile reliefului
i depozitelor acvifere;
x pânza de ap freatic din zon se afl la adâncimi
cuprinse între 20 i 30 de metri.
Clinica Multifuncional “Dr. Calistrat Grozovici” corp A i corp B din
incinta INBI "Prof. Dr. Matei Bal", va ocupa o suprafa de teren de
aproximativ 8800mp, în zona de est a incintei INBIMB i va fi amplasat
astfel:
Corpul A:
- la est: pe limita de proprietate dinspre str. C. Grozovici,
- la nord: retras cu 8,30 m, fa de limita proprietii,
- la sud: retras la 15 m, fa de limita proprietii,
- la vest: alipit pavilionului 3.
21

Corpul B:
-la est: retragere de 27,30m, fa de limita dinspre strad,
- la nord: alipit parial de Corpul A i de Corpul C6 existent, la
minim 14,70 m de Corpul C5,
- la sud: alipit parial de Corpul C3, faa de care se va crea o curte
de minim 3 m,
- la vest: retragere minim 8 m, fa de Corpul C10.
Norme i normative în vigoare ce definesc domeniul
- Legea 95/2006, privind reforma în domeniul sntii, republicat

cu completrile i modificrile ulterioare, Titlul VII, Spitalele,
- Hotrârea nr. 1028 din 18 noiembrie 2014, privind aprobarea
Strategiei naionale de sntate 2014-2020 i a Planului de aciuni
pe perioada 2014-2020, pentru implementarea Strategiei
naionale;
- HG nr. 144/2010, privind organizarea i funcionarea Ministerului
Sntii, cu completarile i modificrile ulterioare;
- Hotrârea nr. 907 din 29 noiembrie 2016, privind etapele de
elaborare i coninutul-cadru al documentaiilor tehnico-economice
aferente obiectivelor /proiectelor de investiii finanate din fonduri
publice;
- Legea nr. 500/2002, privind finanele publice, cu modificrile
ulterioare;
- Ordin Nr. 1232 din 9 octombrie 2006, pentru aprobarea Normelor
privind suspendarea activitii spitalelor, care nu respect condiiile
prevzute de autorizaia sanitar de funcionare;
22

- Ordinul nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiiile

pe care trebuie s le îndeplineasc un spital, în vederea obinerii
autorizaiei sanitare de funcionare;
- Ordin Nr. 1101/2016 din 30 septembrie 2016, privind aprobarea
Normelor de supraveghere, prevenire i limitare a infeciilor
asociate asistenei medicale în unitile sanitare;
- Normativ NP-015-1997, privind proiectarea i verificarea
construciilor spitaliceti i a instalaiilor;
- Normativ NP-021-1997, privind proiectarea de dispensare i
policlinici pe baza exigenelor de performan;
- Normativ privind sigurana la foc a construciilor P118/1999, P118-
2/2013, P118-2/2015;
- Normativ NP 127-2009 privind securitatea la incendiu a parcajelor
subterane pentru autoturisme;
- Normativ NP 051-2012 privind adaptarea cldirilor civile i spaiului
urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap;
I7-2011 - Normativ pentru proiectarea, execuia i exploatarea
instalaiilor electrice aferente cldirilor;
NTE 007/08 - Normativ pentru proiectarea i executarea reelelor
de cabluri electrice;
Normativ privind metodologia de calcul al curenilor de scurtcircuit
în reelele electrice cu tensiunea sub 1 kV - NTE 006/06/00;
NP-061-02 - Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor
de iluminat artificial din cldiri;
Norme de prevenire i stingere a incendiilor la proiectarea i
executarea construciilor, instalatiilor i a altor amenajri;
Legea 10/1995 privind calitatea în construcii, republicat cu
completrile i modificrile ulterioare;
C 56-2000 - Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de
construcii i a instalaiilor;
NP I18/1/2001 - Normativ pentru proiectarea i executarea
instalaiilor de telecomunicaii i semnalizare din cldirile civile i
de producie;
NP I18/2/2002 - Normativ pentru proiectarea i executarea
instalaiilor de semnalizare a incendiilor i a sistemelor de alarmare
contra efraciei din cldiri;
Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor i
protecia persoanelor, republicat cu completrile i modificrile
ulterioare;
HG 301/2012 - Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor i protecia
persoanelor.
SR EN 54. Sisteme de detecie i alarm la incendiu;
23

Legea nr.307/2006 privind aprarea împotriva incendiilor;

Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor, aprobate prin
ordin MAI nr. 163/28.02.2007;
EIA/TIA-568-A (Commercial Building Telecommunications Cabling
Standard) si specificaiile TSB 36 si TSB 40A;
EIA/TIA-569 (Commerical Building for Telecommunicatios
Pathways and Spaces);
EIA/TIA-606 (The Administration Standard for The
Telecommunications Infrastuctures of Commercial Buildings);
Legea 319/2006 – Legea securitii i sntii muncii i norme
metodologice de aplicare, cu modificrile ulterioare;
Instruciuni proprii interne de securitatea i sntatea muncii,
pentru transportul i distribuia energiei electrice IPI – 2007 i altele.
Prezentarea investiiei Clinica Multifuncional “Dr. Calistrat

Grozovici” Corp A i Corp B i a caracteristicilor principale ale construciei
(anex):
Corp A:
Aria construit = 2444 mp,
Aria construit desfurat = 27520 mp,
Regim de înlime = 2S+P+2E+3-7Er,
Categoria de importan – B (cf. H.G.R.NR.766-1997),
Clasa de importan – I (cf. Normativ P100-1/2013),
Grad de rezisten la foc – I (cf. P118-1999, P118-2/2013, P118-
3/2015),
Nr. comp. incendiu - 2 (cf. Normativ P118-1999, P118-2/2013,
P118-3/2015),
Nr. locuri de parcare – 278,
Nr. paturi – 256,
Nr.uniti bloc operator – 5.
Corp B
Aria Construit = 3533 mp,
Arie desfurat = 23685,6 mp,
Regim de înalime maxim = 2S+P+5E+6-8Er,
Categoria de importan - B (cf. H.G.R.NR.766-1997),
Clasa de importan - I (cf. Normativ P100-1/2013),
Grad de rezisten la foc - I (cf. P118-1999, P118-2/2013, P118-
3/2015),
Nr. comp. incendiu - 2 (cf. Normativ P118-1999, P118-2/2013,
P118-3/2015),
24

Nr. locuri de parcare – 190,

Nr.paturi – 380.

este o construcie public format din 2 corpuri de cldire, A i B, cu
funciune de clinic medical i cercetare. Construcia va avea regim de
înalime maxim 2S+P+8E.
Structura de rezisten propus este cu diafragme în conlucrare cu
cadre de beton armat. Pentru subsoluri se propune o incinta de piloni
forai. Radierul de beton armat se va rezema pe incinta de piloi forai.
Structura subsolurilor va avea rigiditatea mult sporit fa de
suprastructur. Armaturile folosite au clasa de ductilitate C.
Descrierea activitilor i funciunilor
Corp A:
- hol general de recepie,
- urgen - cazare temporar de 6 paturi/internri/externri,
- cabinet consultaii/ birouri medici/ 5 camere medici de gard,
- imagistic,
- centru de radioterapie,
- sterilizare,
- morg,
- capel
- farmacie,
- 6 uniti de cazare de 30 de paturi fiecare,
- 1 unitate de cazare de 26 de paturi,
- 1 unitate ambulatoriu de 18 paturi,
- 2 uniti ATI cu 16 paturi fiecare,
- bloc operator cu 5 sli i 2 paturi ATI cardio/neuro,
- spaii diverse/logistice /tehnice,
- amfiteatru cu 250 locuri, sli de cursuri pentru studeni, sli de
edine,
- heliport - platforma va fi instalat pe ultima teras a noului spital
pentru a permite aterizarea elicopterelor sanitare pentru cazuri de
urgen.
Corp B
- hol de receptie, circulaii aferente circuitului medical, circulaii
separate pt. vizitatori,
- serviciul internri/externri,
25

- ambulatoriu,
- cabinet consultaii/birouri medici - 23 incinte,
- camere medici de gard - 6 incinte,
- laboratoare, camere recoltri i analize probe – 27 incinte,
- cabinete asistente - 26 cabinete,
- camere infirmiere - 15 camere,
- spaii cazare - 125 rezerve cu 2 paturi i 130 rezerve cu un pat
(total 380 paturi),
- camere raport studeni – 15 uniti,
- spaii pentru vizitatori,
- vestiare personal medical,
- farmacie,
- camer sterilizare - 6 uniti,
- bloc cercetare cu laboratoare/cabinete/spaii auxiliare pe grupuri
de cercetare - 24 uniti,
- spaii diverse/logistic, ateliere de întreinere i reparaii
-spaii tehnice (central termic, centrale de ventilaie i climatizare,
grup electrogen, tablou electric general, camer tratare ape uzate
etc.),
- adpost de protecie Civil (ALA),
- parcare pentru 190 autoturisme etc .
Situaia existent a utilitilor i analiza de consum;

Cldirile dispun de toate utilitile.
Pentru buna funcionare, cldirile sunt prevzute cu instalaiile
curente necesare:
- alimentarea cu ap i canalizarea apelor menajere se va realiza
prin racordarea la reelele existente în incint ;
- alimentarea cu caldur se va face prin racord la punctul termic din
incint, cu msuri de adaptare la conceptul casa verde;
- energia electric va fi asigurat prin racordarea la posturile de
transformare noi ce urmeaz a fi instalate;
- alimentarea cu gaze naturale se va face prin racordarea la
reelele existente în incint;
- deeurile industriale reciclabile vor fi preluate de o firm
specializat;
- deeurile medicale vor fi eliminate conform contractului de
prestri servicii de colectare, transport i eliminare final a deeurilor
periculoase medicale încheiat cu o firma specializat;
- colectarea, transportul i eliminarea final a substanelor chimice
periculoase se va face de ctre firma specializat;
- alimentarea cu oxigen se va face prin racordarea la staia de
oxigen existent;
26

- staia de clorinare va rmâne pe acelai amplasament i i se va

mri capacitatea în funcie de necesarul rezultat din calcul,
- microclimatul va fi asigurat prin funcionarea instalaiilor de
climatizare, cu respectarea prevederii Legii nr. 84/1993 i ale Ordinului
536/1997 emis de Ministerul Sntii.
Impactul asupra mediului
Respectându-se cerinele de securitate în vigoare, noile cldiri

prezint un impact nesemnificativ asupra mediului înconjurator.
Implementarea conceptului de “cas verde” asigur eficien
energetic ridicat, consum de ap redus, confort interior sporit i emisii
reduse de noxe, minimizarea impactului asupra mediului înconjurtor i
maximizarea strii de bine a utilizatorilor.
Pentru desfaurarea activitii în condiii de securitate sunt
respectate prevederile aplicabile din standardul SR ISO 15190/2005.
Substanele cu regim toxic i precursorii de droguri se pstreaz în
spaii securizate conform legislaiei în vigoare.
Accesul în spaiul de lucru este permis personalului autorizat, numai
în timpul programului de lucru.
În situaiile în care se impune, sau este necesar prezena din
exterior, accesul se efectueaz pe o perioad determinat i numai în
prezena unui angajat.
Accesul pacienilor este permis numai în spaiile destinate acestora
i numai în timpul programului de lucru.
Reprezentantul legal este obligat s asigure instituirea msurilor de
paz, prin introducerea sistemelor de alarm împotriva efraciei,
corespunzatoare importanei i specificului obiectivelor i bunurilor ce
trebuie pzite.
4.3. Descrierea fluxurilor medicale i a dotrii cu

echipamente
Documentaia tehnic întocmit pân în prezent st la baza dotrii

cu echipamente specifice a departamentelor i seciilor medicale din
cadrul reorganizrii spaiale i funcionale a Institutul Naional de Boli
Infecioase “Prof. Dr. Matei Bal” i a construirii Clinicii Multifuncionale
“Dr. Calistrat Grozovici” Corp A i Corp B.
Criteriile de igien i asepsie, specifice unitilor spitaliceti, vor fi
determinante în alegerea soluiilor funcionale i tehnologice, atât pentru
întregul spital, cât i pentru fiecare dintre sectoarele i compartimentele
medicale.
27

Principiile utilizate în alctuirea spaiilor i structurarea

compartimentelor funcionale, pe baza criteriilor de igien i asepsie vor
fi urmtoarele:
x segregarea spaiilor medicale, dup riscul de contaminare
acceptat (septice, aseptice, sterile);
x diferenierea circuitelor (medicale/nemedicale,
septice/aseptice, deschise/închise etc.);
x interpunerea de bariere – filtre de control i igienizare – la
trecerile între zone cu potenial diferit de contaminare;
x utilizarea de echipamente i instalaii speciale pentru
tratarea, curarea, dezinfectarea tuturor componentelor
mediului ambiental spitalicesc, care pot constitui suport de
transmitere a infeciilor (aer, ap, aflueni, persoane,
alimente, produse farmaceutice, instrumente, lenjerie etc.)
Schema de grupare a unitilor funcionale are la baz
sistematizarea acestora dup categoriile de utilizatori (pacieni, personal
medical, personal paramedical, însoitori, aparintori i vizitatori,
studeni, cursani) i tipurile de activiti (medicale – consultaii,
investigaii, tratamente; complementare procesului medical propriu-zis –
supraveghere i asistare bolnavi, studiu i documentare, elaborare i
înregistrare documente medicale, sterilizare) i va fi folosit la
structurarea temelor de proiectare.
La amplasarea compartimentelor funcionale în cadrul spitalului i
organizarea circuitelor, se va ine cont de anumite criterii:
- modul de amplasare a compartimentelor funcionale,
- gradul de accesibilitate, în funcie de categoriile de utilizatori,
- sistemul de relaii cu celelalte compartimente i sectoare,
- poziia optim în raport cu accesul i circulaiile comune ale cldirii,
- alte restricii speciale.
Gruparea pe zone trebuie s urmreasc separarea unitilor
funcionale ce prezint incompatibiliti de desfurare în aceleai spaii
i s conduc la diferenierea natural a circuitelor care trebuie protejate.
În cadrul unora dintre zone sunt necesare diferenieri de subzone, în
funcie de gradarea unor criterii (subzone septice/aseptice, subzone
pentru personal/pentru pacieni).
Conform normativelor pentru spitale, lista principalelor grupe i
funciuni (sectoare), respectiv lista unitilor funcionale componente
(compartimente), este urmtoarea:
28

- A. Sector spitalizare
- A1. Secii medicale cu paturi compuse din uniti de îngrijire;
- A2. Unitate de spitalizare de zi (dup caz);
- A3. Serviciul de primire i externare a bolnavilor.
- B. Sector ambulatoriu (pentru pacieni neinternai)

- B1. Cabinete de consultaii i tratamente;
- B2. Compartiment de eviden medical, programare,
informare.
- C. Servicii tehnico-medicale de diagnostic i tratament

- C1. Sector de intervenii - tratamente aferente bolnavilor
spitalizai:
C1a) Bloc operator,
C1b) Serviciu de anestezie i terapie intensiv (ATI),
C1c) Bloc de nateri;
- C2. Sector de investigaii - explorri funcionale (comun
pentru bolnavi spitalizai i ambulatorii):
C2a) Laborator de analize medicale,
C2b) Laborator de radiodiagnostic,
C2c) Laborator de explorri funcionale,
C2d) Laborator de anatomie patologic,
C2e) Laborator de medicina nuclear (dup caz);
- C3. Sector de terapie (pentru bolnavi spitalizai i
ambulatorii):
C3a) Serviciu de urgene,
C3b) Serviciu de recuperare medical i fizioterapie,
C3c) Compartiment de epurare renal,
C3d) Compartiment de radioterapie (dup caz).
C3e) Compartiment de psihoterapie i ergonomie
(dup caz),
C3f) Alte compartimente de terapie special în funcie
de structura medical a spitalului;
- C4. Servicii tehnico-medicale auxiliare (nu se adreseaz
direct pacienilor):
C4a) Serviciu de sterilizare central,
C4b) Farmacie,
C4c) Banc (punct) de sânge, bnci de esuturi (dup
caz),
C4d) Anatomie Patologic (Prosectura/morga).
29

- D. Servicii gospodreti
- D1. Buctrie, oficii alimentare i depozite de alimente;
- D2. Spltorie i depozite de lenjerie;
- D3. Staie de decontaminare – central de paturi.
- E. Conducere medical i administraie

- E1. Conducere medical;
- E2. Birouri administrative;
- E3. Serviciu de eviden medical i arhive;
- E4. Compartiment de prelucrare a informaiilor i
documentelor;
- E5. Sal de întruniri.
- F. Servicii anexe pentru personal

- F1. Vestiare pentru personalul medical i tehnic;
- F2. Punct de documentare medical (bibliotec).
- G. Spaii sociale i anexe pentru pacieni, aparintori, vizitatori
- G1. Garderob;
- G2. Serviciu de informaii i relaii;
- G3. Bufet i puncte de vânzare (florrie, cadouri, ziare);
- G4. Diverse prestaii - frizerie, coafur, pota (dup caz);
- G5. Capela.
- H. Servicii tehnico-utilitare
- H1. Centrale i staii tehnice:
H1a) Central termic,
H1b) Uzin de ap i hidrofor,
H1c) Post de transformare i grup electrogen,
H1d) Centrale de ventilaie i tratare a aerului,
H1e) Central frigorific (dup caz),
H1f) Staii pentru oxigen, aer comprimat, alte fluide
medicinale,
H1g) Central telefonic,
H1h) Staii pentru comunicare intern (TV cu circuit
închis, cutare de persoane, radioficare),
H1i) Staii de pompare i tratare eflueni,
H1j) Staii tehnice pentru maini ascensoare,
H1k) Staii tehnice aferente unor echipamente
medicale,
H1l) Alte staii tehnice aferente instalaiilor (puncte de
distribuie, camere tablouri electrice, galerii de vizitare
etc.,
30

H1m) Sistem complet integrat cas verde,

H1n) Sistem de spitalizare digitalizat integrat;
- H2. Dispecerate pentru supraveghere, control i avertizare
asupra funcionrii echipamentelor i instalaiilor;
- H3. Serviciu de întreinere i service aparatur (ateliere);
- H4. Depozite diverse;
- H5. Staie de colectare i tratare a deeurilor solide;
- H6. Garaje;
- H7. Control poart.
Atât la proiectarea, cât i la amenajarea spitalului se recomand

aplicarea simultan a criteriilor de organizare spaial-funcional, ceea ce
conduce la un model general de zonare, model valid atât la spitalele
generale, cât i la unele spitale de specialitate, dup cum urmeaz:
- zona "curat" din punct de vedere al condiiilor igienico-sanitare:
cu compartimente adresate numai pacienilor spitalizai, cu cerine
severe privind igiena i asepsia, recomandabil a fi amplasate departe de
circulaia principal a spitalului, include:
a) blocul operator, serviciul ATI, sterilizarea centralizat,
b) seciile medicale cu paturi;
- zona "murdar" (sau cu subzone "murdare") din punct de vedere
al condiiilor igienico-sanitare: este încadrat astfel încât constituie zona
de interfa a spitalului în relaia cu serviciile tehnice i de prestaii ale
localitii, cu unitile furnizoare de materiale i produse, cu diverse reele
edilitare. Aceast zon cuprinde compartimente strict separate de zonele
cu cerine de asepsie, închise accesului pacienilor i altor categorii de
personal, în afara celui propriu, amplasate de regul la demisolul
(parterul) cldirilor spitalicesti, precum i în construcii anexe izolate, i
include urmtoarele:
a)unele servicii tehnico-medicale (anatomie patologic, farmacie),
b) zona gospodreasc,
c) servicii tehnice;
- zona "neutr" din punct de vedere al condiiilor igienico-sanitare:
este încadrat astfel încât reprezint interfaa spitalului, pe componenta
medical, în relaia cu pacienii, aparintori i vizitatori i are deschidere
direct spre cile de circulaie auto i pietonale din zona public a incintei
spitaliceti. Compartimentele încadrate în aceast zon se recomand a
fi amplasate la parter sau mezanin i includ:
a) serviciul de urgen;
b) secia de spitalizare de zi;
c) ambulatoriul spitalului;
d) serviciul de primire - internri i externri;
31

- zona "intermediar" din punct de vedere al condiiilor igienico-

sanitare: compartimentele grupate în aceast zon ocup poziii
intermediare în ierarhia bazat pe condiii igienico-sanitare, cu
precizarea c zona laboratoarelor i zona administraiei sunt segregate
accesului pacientilor sau aparintorilor, cu excepia spaiilor de relaii
(punctul de recoltare i, respectiv, secretariatul), i se vor amplasa
periferic, fa de zonele de circulaie principale ale acestor utilizatori.
Zona neutr include urmtoarele compartimente i servicii:
a) laboratoarele;
b) serviciul centralizat i unitile de explorri funcionale;
c) serviciul centralizat i unitile de roentgendiagnostic;
d) administraia i serviciile anexe pentru personal.
- zonele bloc operator i ATI (inclusiv departamentul de sterilizare
central);
- zona de spitalizare (seciile medicale cu paturi) vor fi amplasate
la nivelurile superioare ale cldirii, la distan de circulaiile
comune, peste parter, deoarece acestea sunt destinate pacienilor
spitalizai, cu cerine severe privind igiena i asepsia.
Corpul A
Blocul operator va fi amplasat la etajul 2, împreun cu staia
central de sterilizare i cu o unitate ATI de dou posturi, special destinat
cardiologiei, iar secia de ATI va fi amplasat la etajul 3 (în
coresponden pe vertical cu amplasarea blocului operator).
Seciile medicale vor fi dispuse pe etajele 1, 4, 5 i 6.
x Blocul operator grupeaz toate slile de operaii necesare
diverselor specialiti (profiluri) medicale. În spitalele generale, profilurile
medicale care utilizeaz blocul operator sunt: chirurgia general,
ortopedia, traumatologia i arii, cardiologia, gastroenterologia, urologia,
obstetrica, ginecologia, oftalmologia, ORL, pediatria, oncologia i
serviciul de urgen.
32

În funcie de numrul de paturi chirurgicale i inând seama de

specificul activitilor medicale, pentru unele secii (compartimente) se
pot prevedea sli de operaii proprii în afara blocului operator centralizat,
cum este cazul pentru secia de obstetric-ginecologie, secia de
oftalmologie, secia de ORL, compartimentul de ari, serviciul de urgen.
Dimensionarea blocului operator, respectiv determinarea
numrului necesar de sli de operaie, se face prin raportare la numrul
de paturi din seciile i compartimentele cu profil chirurgical care îl
utilizeaz:
a) o sal de operaie pentru 30-35 de paturi chirurgicale;
b) o sal de operaie pentru 25 de paturi pentru specialiti
chirurgicale (transplant, ari).
În funcie de mrimea i structura medical a spitalului, blocul
operator centralizat poate grupa 2-10 sli de operaie.
Amenajarea spaial-funcional pentru blocurile operatorii difer în
funcie de mrimea acestora. Sunt considerate blocuri operatorii mici cele
cu 2-4 sli de operaie, iar blocurile operatorii mari sunt cele cu mai mult
de 6 sli de operaie.
Dispunerea spaiilor i organizarea circuitelor în interiorul blocului
operator se vor face pe principiul zonrii, dup cerinele de asepsie,
trecerea fcându-se gradat dinspre spaiile "neutre" (condiii igienico-
sanitare obinuite pentru sectorul sanitar), prin cele "curate" (cu
condiionri igienice speciale), la cele aseptice:
a) zona filtrelor de acces i zona funciunilor anexe (protocol
operator, secretariat, punct de transfuzii, laborator pentru determinri de
urgen etc.) fac parte din zona "neutr";
b) zona "curat" cuprinde camera de pregtire preoperatorie a
bolnavilor, camera de trezire a bolnavilor, spaiul de lucru al asistenilor
medicali, camera de odihna pentru medici, camera de gipsare, zona de
depozitare materiale chirurgicale etc.;
c) zona aseptic cuprinde sala de operaie i spaiul de splare i
echipare steril a echipei operatorii.
Blocul operator din cadrul Institutul Naional de Boli Infecioase
“Prof. Dr. Matei Bal”, va fi compus din 5 sli de operaie, o trezire
postoperatorie de 10 paturi i unitate ATI cu 4 paturi (inclusiv pentru
pacieni cu sepsis/ SIRS – reanimare dificil i prelungit).
De asemenea, pe lâng spaiile enumerate vor fi prevzute în
interiorul blocului operator urmtoarele:
- un laborator pentru determinri de urgen, cu dotri minimale
precum: analizor automat de biochimie destinat laboratoarelor clinice
modern, cu o gama variat de teste; analizor de hematologie;
coagulometru semiautomat; EKG portabil etc.,
33

- depozite pentru materiale sterile i farmaceutice,

- spaiu pentru pregtire materiale,
- spaiu pentru depozitarea aparatelor
- evacuare materiale folosite, evacuare deeuri bloc operator,
- gunoaie/deeuri,
- ploscare - 2 buc,
- camer protocol-operator,
- cabinete medici/asistente,
- camera odihn medici/asistente,
- vestiare.
Slile de operaie trebuie s corespund cerinelor specifice
interveniilor chirurgicale moderne, pentru o patologie care va avea o
component predominant de boli infecioase.
Fiecare sal de operaie va dispune de spaii adiacente pentru:
x prepararea preoperatorie (echipat cu brancard pacieni, monitor
funcii vitale transport, un troliu de medicaie i o msu mobil din inox);
x prepararea chirurg (dotat cu lavoare electrice de ap steril pentru
splarea chirurgical, cu minim 2 posturi);
x un depozit steril cu ghieu comunicant cu sala aferent;
x un sistem de evacuare pentru deeurile ambalate ermetic, prevzut
cu crucioare.
Cele cinci sli de operaie vor avea urmtorul specific:
o 1 sal de operaie hibrid pentru cardiologie intervenional/

chirurgie cardiovascular,
o 1 sal de operaie pentru neurochirurgie ,
o 3 sli de operaie pentru chirurgie general.
Pornind de la aceast structur a Blocului Operator, se va ine cont
c echipamentele din cele cinci sli trebuie s fie compatibile i s
permit utilizarea lor în caz de nevoie, prin transferul dintr-o sal în
cealalt.
Fiecare sal de operaie va fi prevazut cu un sistem de
digitalizare, ce asigur interconectarea echipamentelor, transmiterea
semnalului video i audio în cadrul spitalului precum i la distan.
Sistemul de digitalizare va permite conectarea la sistemul PACS al
spitalului, sau la alt sistem mai performant.
Fluxul de acces i evacuare a pacientului din blocul operator
În centrul ateniei, trebuie s se afle pacientul i echipa medical.

În acest sens, pentru pacient se va asigura transferul din salon, unitatea
34

de primiri urgene sau heliport, în cadrul blocului operator, printr-un SAS

de transfer.
Pentru a evita manipularea/transferul pacienilor critici în mai multe
etape, se impune ca întreg blocul operator s fie dotat cu mese de
operaie tip sistem, ce permit detaarea suprafeei pacient.
Aceste mese de operaie sunt compuse din:
x coloan mas;
x suprafa pacient compus din 8 segmente – 2 buci;
x crucior mobil ce manipuleaz întreaga mas sau doar
suprafaa pacient – 2 buci.
Descrierea componenei slilor de operaie
A. Sala de operaie cardiologie

Sala de operaie pentru proceduri cardiovasculare va fi o sal
integrat, care va asigura condiiile pentru desfurarea interveniilor
convenionale, cât i a procedurilor ghidate prin fluoroscopie, cu ajutorul
imaginilor angiografice.
Sala de operaie hibrid va putea fi utilizat i în cadrul altor
specialiti chirurgicale: neurochirurgie, traumatologie, ortopedie,
urologie i chirurgie general.
Acest interdisciplinaritate este luat în considerare la dotarea cu
echipamente a blocului operator.
Planificarea atent i expertiza profesional reprezint un factor
cheie pentru fiecare proiect al unei sli hibrid.
Înainte de a planifica o sal de operaie hibrid este necesar
stabilirea unei viziuni clare, în ceea ce privete utilizarea acesteia.
Slile de operaie actuale necesit concept, care s rspund
cerinelor i nevoilor diferitelor proceduri i specialiti chirurgicale.
Eficiena fluxului de lucru este un factor cheie de succes pentru
spital i programul chirurgical. Sunt necesare un numr minim de rotaii
i procese optime de-a lungul întregului flux de lucru chirurgical i a
procedurii chirurgicale efective. Prin urmare, sala de operaie hibrid va
fi integrat în ansamblul celorlalte patru sli de operaie.
Aspecte suplimentare pentru planificare se refer la procesele de
aprovizionare cu materiale, de exemplu materialele necesare
procedurilor, tratamentului i supravegherii terapiei intensive
postoperatorii.
Din cauza costurilor ridicate, facilitile slii de operaie sunt
distribuite la comun, pentru mai multe specialiti.
O sal de operaie cu aspect i design foarte flexibile permit
repoziionarea necesar a dispozitivelor i modificri ale configuraiei
slii de operaie.
35

Acest lucru este important, mai ales datorit utilizrii tot mai
frecvente a noilor tehnologii, cu limitri de spaiu în majoritatea slilor de
operaie. Aspectul i designul trebuie s fie ergonomice i s in cont de
fluxul de lucru.
Pentru sala de operaie hibrid, adugarea unui sistem de
angiografie în sal devine i mai important, pentru c acest lucru implic
adesea instalaii i produse non-standard. Alegerea sistemului de
imagistic pentru sala de operaie hibrid depinde de utilizarea prevzut
a slii.
Consensul experilor evalueaz performana brae C mobile în
slile de operaie hibrid ca fiind insuficient i recomand sisteme
montate pe podea din motive de igien.
De fapt, unele spitale nu permit pri de acionare direct deasupra
câmpului chirurgical, deoarece praful ar putea cdea pe plag i poate
provoca infecii.
Deoarece orice sistem montat pe tavan include pri mobile situate
deasupra câmpului chirurgical i afecteaza fluxul de aer laminar, astfel
de sisteme nu reprezint opiunea corect pentru spitalele care aplic
cele mai înalte standarde de igien.
Sistemele montate pe tavan necesit un spaiu considerabil pe
tavan i, prin urmare, se reduc opiunile pentru a instala brae i lmpi
chirurgicale.
Cu toate acestea, multe spitale opteaz pentru sistemele montate
pe tavan, deoarece acestea acoper întregul corp, cu o mai mare
flexibilitate i – cel mai important – fr a muta masa.
Aceasta din urm este, uneori, o sarcin dificil i periculoas în
timpul interveniei chirurgicale, deoarece trebuie mutate multe cabluri i
catetere.
Cu toate acestea, mutarea dintr-o poziie de staionare într-o poziie
de lucru în timpul interveniei chirurgicale, se face mai uor cu un sistem
montat pe podea, deoarece braul C se întoarce din lateral i nu
interfereaz cu anestezistul.
Spre deoasebire de acesta, sistemul montat pe tavan se poate
deplasa cu greu în timpul interveniei chirurgicale, fr a se lovi de
echipamentele de anestezie.
Într-un mediu supraaglomerat cum este sala de operaie, sistemele
biplane adaug la complexitate i interfereaz cu anestezia, exceptând
neurochirurgia, unde anestezia nu este la extremitatea dinspre cap.
Sistemele monoplane sunt, prin urmare, clar recomandate pentru
sli utilizate în principal pentru chirurgia cardiac.
Pe scurt, braele C mobile sunt considerate, în general, insuficiente
pentru imagistica cardiovascular i nu respect standardele
internaionale pentru imagistica cardiac.
36

Lista dotrilor slii cuprinde:
x sistem angiograf robotizat;

x sistem mas de operaie electromecanic cu suprafa pacient
detaabil i blat de carbon radiotransparent 360° pentru proceduri
specifice de chirurgie cardiovascular;
x lamp de operatie cu satelit, camer video integrat, bra de
monitor i monitor 26";
x sistem integrat de digitalizare sal de operaie + voice control
system
x consol anestezist;
x consol chirurg;
x ansamblu uniti/aparate endoscopice cardio HDTV (pe consola
chirurgical);
x aparat de Anestezie;
x sistem Cell Saver;
x main de circulaie extracorporala cu 4 capete;
x C-arm mobil;
x platform electrochirurgical cu evacuator de fum;
x sistem de msurare a profunzimii anesteziei;
x aparat monitorizare perfuzie cerebral;
x sistem de vizualizare a fluxului sangvin microvascular i a perfuziei
esuturilor intraoperator;
x aparat monitorizare minim invaziv a debitului cardiac;
x ECMO – extracorporal life support aparat inim i plmân artificial
(+/-balon contrapulsaie);
x peacemeker extern unicameral;
x peacemeker extern bicameral;
x aparat gazometrie sanguin i hemograma;
x defibrilator intern extern;
x turn infuzie cu 12 pompe (8 injectomate+4 infuzomate);
x ecograf intraoperator cu sond transesofagiana;
x sistem de rcire pacient;
x sistem de înclzire soluii perfuzabile i sânge;
x aparat de prevenire a stazei venoase;
x aspirator chirurgical;
x truse instrumentar chirurgie cardiovascular (câte dou truse
pentru fiecare chirurg – deoarece necesit o zi timp de sterilizare);
x lamp frontal;
x sistem intubaie dificila videoasistat;
x set mobilier sal operaie.
37

B. Sal de operaie neurochirurgie

Aceast sal de operaie va asigura desfurarea interveniilor
neurochirurgicale. Sala va fi prevzut cu un sistem de neuronavigaie
ce asigur planificarea i desfurarea cu precizie a interveniilor
specifice i cu un microscop intraoperator de înalt performan.
Lista dotrilor necesare desfurrii unor intervenii performante
cuprinde:
x sistem CT mobil intraoperator;
x sistem mas de operaie electromecanic cu suprafa pacient
detaabil pentru neurochirurgie, prevazut cu blat
radiotransparent compatibil cu echipamentul de CT mobil i
accesorii neurochirurgie din carbon, inclusiv pod Wilson;
x lamp de operaie cu satelit, camer video integrat, bra de
monitor i monitor 24’’;
x consol anestezist ;
x consol chirurg pentru turn laparoscopic;
x sistem integrare sal de operaie inteligent;
x aparat de anestezie;
x microscop intraoperator neurologie;
x sistem neuronavigatie+sistem de vizualizare pe/în perete;
x unitate ansamblu endoscopic pentru neurochirurgie calitate HDTV
x sistem neuroendoscopie intracranian;
x sistem chirurgie spinal lombar endoscopic;
x sistem chirurgie spinal cervical endoscopic;
x sistem neuroendoscopie pt baza de craniu (endonazal);
x C-arm mobil;
x platform electrochirurgical cu evacuator de fum;
x sistem de msurare a profunzimii anesteziei;
x aparat monitorizare perfuzie cerebral;
x aparat monitorizare minim invaziv a debitului cardiac;
x aparat gazometrie sanguin i hemogram;
x turn infuzie cu 12 pompe (8 injectomate+4 infuzomate);
x defibrilator intern extern;
x sistem de rcire pacient;
x sistem de înclzire soluii perfuzabile i sânge;
x aspirator chirurgical;
x trus instrumentar neurochirurgie;
x lamp frontal;
x sistem de intubaii dificile video-asistate endoscopic;
x set mobilier sal operaie.
38

C. Sala de operaie chirurgie general

În vederea desfurrii în cele mai bune condiii a actului medical, sala
trebuie dotat cu:
x sistem mas de operaie cu accesorii de chirurgie general – 3 buc;
x brancarde procedurale ce permit poziionarea pacientului înainte
de cuplarea blatului cu coloana mesei din sala de operaie – 2 buc;
x lamp operaie scialitic cu dou corpuri de iluminat i sistem video
– 3 buc;
x sistem digital integrat pentru controlul echipamentelor – 3 buc;
x aparat de anestezie de înalt performan – 3 buc;
x RX mobil digital – 1 buc;
x consol chirurg – 3 buc;
x consol anestezist – 3 buc;
x set video-laringoscop portabil pentru intubaii dificile video asistat –
3 buc;
x lamp frontal – 6 buc;
x set videobronhoscop pentru aduli – 3 buc;
x sistem magnificaie pentru chirurgia deschisa cu
videodocumentare – 3 buc;
x linie laparoscopie pentru chirurgie general – 3 buc;
x platform pentru electrochirurgie care s includ unitate de sigilare
vascular i unitate de argon – 3 buc;
x sistem msurare perfuzie cerebral – 3 buc;
x sistem bilateral pentru msurarea profunzimii anesteziei – 3 buc;
x sistem de vizualizare a fluxului sangvin microvascular i a perfuziei
esuturilor intraoperator - 1 buc;
x aparat de prevenire a stazei venoase – 3 buc;
x sistem de rcire pacient – 1 buc;
x sistem de înclzire sânge i soluii perfuzabile – 3 buc;
x aspirator chirurgical mobil cu recipiente de aspiraie capacitatea de
2l – 3 buc;
x turn infuzie cu 12 pompe (8 injectomate+4 infuzomate)– 3 buc;
x trus instrumentar chirurgie general – 3 buc;
x stand mobil pentru instrumente cu flux laminar – 3 buc;
x set mobilier inox pentru sala de operaie – 3 buc.
39

Mesele de operaie tip sistem vor fi radiotransparente i cu

acionare complet electric pentru toate funciile, fiind destinate utilizrii
pacienilor de pân la minim 350 kg i vor fi accesorizate specific.
Sistemele de lmpi de operaie cu lumina Led, formate din 2
cupole, fiecare cu o intensitate de minim 160.000 lux vor fi adaptate la
sistemul de ventilaie cu flux laminar. Lmpile de operaie vor fi prevzute
cu senzori 3D, ce vor analiza permanent fasciculul de lumin emis i vor
pstra automat parametrii setai: intensitatea luminoas, temperatura de
culoare i diametrul câmpului luminos, indiferent de umbrele datorate
chirurgilor sau a distanei de lucru la care este pozitionat cupola.
Ambele cupole ale lmpilor vor avea preinstalat modulul de pregtire
camer i fiecare sistem de lmpi va fi prevzut cu o camer video
wireless full HD, monitor i sistem de transmisie pentru posibilitatea de
exportare a imaginilor preluate din sala de operaie, în timp real, direct în
camera de protocol operator i monitorizare.
Fiecare sal de operaie va fi prevazut cu spaii de evacuare
postoperatorie pacient, dotate cu brancarde de transport pacient identice
câte unul pe fiecare sal, brancarde ce se regsesc i în spaiul dedicat
ateptrii pacienilor culcai.
Spaiul pentru splare platouri bloc operator va fi dotat cu un aparat
de curaare i dezinfecie cu abur i cu un crucior mobil pentru
igienizarea coloanei mesei de operaie, ce va permite curarea i
dezinfecia optim a acesteia.
Spatiul destinat depozitrii de organe i bncii de sânge va fi
echipat cu congelatoare speciale, frigidere medicale i dulapuri de inox
Pe lâng propunerea de echipamente minimale expus anterior, în
cadrul slilor de operaie trebuie avut în vedere necesitatea dotrii cu
echipamente cu tehnologie avansat, specifice oncologiei, dup cum
urmeaz:
x sistem intraoperativ pentru hipertermie peritoneal – tehnologie
HIPEC – 1 bucat;
x sistem de vizualizare intraoperatorie a perfuziei sanguine în
spectru IR;
x sistem de video-endoscopie pentru chirurgie laparoscopic cu
vizualizare în infrarou
x sistem robotic intraspitaliceasc
D. Sectorul de trezire post-operatorie va fi dotat cu:
x pat universal electric digitalizat – 10 buc;

x monitor pacient funcii vitale pentru msurarea parametrilor vitali
ai pacientului: HR, Resp, NIBP, Temp, BIS – 10 buc;
40

x ventilator mecanic de performan medie – pentru trecerea de

urgen pe ventilaie mecanic asistat a pacienilor
decompensai sau meninerea pe ventilaie mecanic a
pacienilor în stare critic – 2 buc;
x troliu medicaie prevazut cu sertare de mai multe dimensiuni, –
2 buc;
x dulap medicamente i materiale sterile din inox,– 2 buc;
x masu mobil pentru instrumentar, – 2 buc;
x troliu mobil de stocare,– 2 buc;
x suport pentru saci colectare reziduuri –– 2 buc.
E. Unitatea ATI cardiologie va fi dotat cu 2-4 paturi ATI, având fiecare

perei din sticl
Accesul în fiecare din spaiile ATI se va face numai printr-o zon

de filtru special – SAS de decontaminare chimic cu sistem Door
Airlock, care va limita riscul de contaminare.
Paturile ATI vor fi prevzute cu:
- funcii complet electrice, elemente de control complexe – rapid i
facil de acionat,
- poziii de urgen memorate,
- suprafee total radiotransparente,
- sistem de cântrire integrat,
- saltea activ cu compresor integrat.
Fiecare pat ATI va fi însoit de urmtoarele echipamente necesare

susinerii funciilor vitale ale pacientului aflat în situaie critic:
- ventilator mecanic,
- turn infuzie cu 12 pompe (8 injectomate+4 infuzomate),
- monitor pacient funcii vitale (ECG ,SpO2, NIBP, RESP,
2xTEMP, 2xIBP , EtCO2 etc),
- aspirator portabil,
- modul înclzire soluii perfuzabile.
Pentru întreaga unitate ATI vor fi prevzute i urmtoarele

echipamente, necesare diagnosticrii precise i a tratamentului
corespunztor imediat al pacientului:
x aparat dializ peritoneal i kit-ul aferent – 1 buc;
x aparat hemodiafiltrare i plasmaferez + dializ hepatic – 1
buc;
x ECMO
41

x set video laringoscop portabil pentru intubaii dificile video-

asistate – 2 buc;
x aparat de epurare CO2 i oxigenare extracorporeal – 1 buc;
x aparat monitorizare perfuzie cerebral NIRS – 1 buc;
x ecograf portabil multidisciplinar – 1 buc;
x sistem înclzire pacient – 2 buc;
x sistem încalzire sânge i soluii perfuzabile – 1 buc;
x crucior resuscitare – 1 buc;
x defibrilator – 1 buc;
x troliu medicatie – 1 buc.
Auxiliar compartimentul de ATI va fi echipat cu urmtoarele
echipamente:
x tabl alb date pacieni
x telefon conectat la ATI
x dulap medicamente i materiale sanitare – 1 buc;
x frigider medical – 1 buc;
x msu mobil din inox – 1 buc;
x troliu mobil de stocare – 1 buc;
x suport pentru saci colectare reziduri – 1 buc,
x ploscar - 1 buc.
Întregul bloc operator va fi organizat conform Ordinului 914/ 26 iulie
2006, pentru aprobarea normelor privind condiiile pe care trebuie s le
îndeplineasc un spital, în vederea obinerii autorizaiei sanitare de
funcionare.
F.Staia central de sterilizare
Procedurile medicale presupun utilizarea de instrumente, materiale

i echipamete diverse. Acestea pot fi de unic folosin (se arunc
imediat dup utilizare) sau reutilizabile (necesit parcurgerea unor etape
bine determinate înainte de a putea fi folosite din nou).
Staia central de Sterilizare (SCS) este locul unde ajung
dispozitivele medicale reutilizabile dup ce au fost folosite; aici, acestea
sunt supuse proceselor de curare, inspecie, dezinfectare i sterilizare
i apoi sunt depozitate în încperi speciale, de unde sunt ulterior trimise
ctre unitile care le solicit.
Staia central de sterilizare (SCS) va fi amplasat în vecinatatea
nodului de circulaie vertical, pentru a asigura un acces separat pentru
42

livrarea materialelor folosite ce urmeaz a fi reprocesate (sterilizate) i

livrarea materialelor tratate spre unitile funcionale ale spitalului.
În spital activitile de sterilizare se vor centraliza cu precdere în
cadrul serviciului de sterilizare central (SCS).
Serviciul central de sterilizare va avea un circuit închis pentru
persoane, cu acces unic dinspre circulaiile generale ale spitalului plus
sistem de pass-box-uri i decontaminare UV.
Serviciul central de sterilizare se va alipi blocului operator i va comunica
cu acesta prin mijloace specifice în zonele de comunicare interioar cu
circulaiile acestuia (prin u în zona "neutr" i prin ghieu în zona
"curat" a blocului operator.
G. Zona de curare
Aceast zon este necesar pentru:

x reprocesarea dispozitivelor medicale;
x centralizarea i automatizarea activitii de curare a
dispozitivelor medicale pentru slile de operaii i unitile de
îngrijire a pacienilor;
x reducerea la un nivel cât mai mic a contaminrii microbiene;
protejarea personalului i a mediului înconjurtor;
curarea recipientelor, a crucioarelor de transport i a
saboilor utilizai în slile de operaii.
Operaiunile care se vor desfura în aceast zon:

x primirea instrumentelor care ajung dup pre-dezinfectare i
colectarea unor astfel de instrumente din saloanele de
îngrijire a pacienilor i din slile de operaie;
x curarea în sine.
Zona de curare include:

x zona de primire – sortarea – documentarea dispozitivelor
medicale;
x zona pentru inspectarea dispozitivelor medicale de intrare ;
x zona de curare în sine (main de splat i dezinfectat,
bazin / rezervor cu ultrasunete, recipient de curare) care
cuprinde zidul tehnic cu u dubl al mainii de splat i
dezinfectat);
x zona pentru curarea crucioarelor de transport.
43

Odat curat, instrumentarul este trimis în zona de distribuie a

materialului steril, situat la finalul lanului de sterilizare.
Zona de descrcare a mainii de splat i dezinfectat va servi drept
zon intermediar între zona de curare i cea pentru împachetare,
unde dispozitivele medicale pot fi uscate dup ce sunt scoase din maina
de splat i dezinfectat.
Curarea manual:
Pentru splarea manual se prevede o staie de lucru cu dou
bazine alturate, pentru imersiunea i limpezirea dispozitivelor medicale,
care nu încap în maina de splat i dezinfectat. Aceste bazine trebuie
s aib mrimea potrivit. Chiuvetele trebuie s reziste la zgârieturi.
Curarea semi-automat în bazinul cu ultrasunete:

Pentru anumite dispozitive medicale micro-chirurgicale sau
oftalmologice este nevoie de un bazin cu ultrasunete pentru a asigura
curarea eficient a acestor dispozitive.
Zona unde este instalat bazinul (bazinele) cu ultrasunete trebuie
echipat cu un dispozitiv pentru evacurea direct a coninutului bazinului
(sau un bazin cu ultrasunete montat pe o suprafa plan sau un bazin
pe o platform plan).
Curaarea automat cu maini de splat i dezinfectat
instrumentarul medical:
Se recomand mainile de splat i dezinfectat prevzute cu u
dubl, care permit încrcarea în partea de curare i descrcarea în
partea de împachetare.
Zona din amonte de zona de încrcare a mainii de splat i
dezinfectat trebuie s fie suficient de mare, pentru a permite plasarea
unui crucior de transfer, care faciliteaz munca de încrcare a
personalului de la sterilizare, mai ales ridicarea de greuti mari.
Numrul de maini de splat i dezinfectat recomandat va depinde de
greutatea care trebuie procesat i de metoda de împachetare folosit.
Maina de splat carucioare transport:
Se recomand maina de spalat i dezinfectat prevazut cu u
dubl care permite încrcarea în partea de curare i descrcarea în
partea de împachetare.
44

Zona din amonte de zona de încrcare a mainii de splat i

dezinfectat trebuie s fie suficient de mare, pentru a permite plasarea
unui crucior de transport pentru materiale sanitare.
Maina de splat i dezinfectat carucioare de transport este
proiectat i conceput ca un dispozitiv multifuncional de dimensiuni
compacte, echipat cu un sistem eficient de uscare forat cu aer cald.
Versiunea cu dezinfecie termic este testat în conformitate cu
standardul UNI EN ISO 15883-1/2.
H. Zona de împachetare
Zona este utilizat pentru împachetarea dispozitivelor medicale

care trebuie sterilizate în pachete, containere, pungi separate etc.
Aceast zon de împachetare va cuprinde dou spaii diferite:
x zon pentru împachetarea dispozitivelor medicale; pentru
testarea funcional a dispozitivelor medicale curate,
înainte de a fi împachetate; staii de lucru individuale pentru
fiecare tip de activitate (pungi pentru instrumente, recipiente
pentru instrumente, etc); staie de lucru cu calculator pentru
trasabilitate;
x zon de recepie pentru pânzeturi; verificarea i împturirea
esturilor;
Staie/staii de lucru mobile pentru pregtirea dispozitivelor medicale
Aceste staii de lucru pot fi din oel inoxidabil i pot utiliza i alte
materiale compatibile cu diferiii detergeni utilizai în zona de curare.
Pentru depozitarea diferitelor produse utilizate pentru maini vor fi
prevzute câteva rasteluri, pentru a se evita aezarea produselor pe
podea.
Staia de lucru este echipat cu accesoriile necesare verificrii i
împachetrii instrumentarului medical, precum i cu un aparat pentru
detecia proteinelor prin fluorescen.
Echipamente propuse staiei centrale de sterilizare:
x autoclav cu acces dublu, încrcare manual i descrcare
automat – 2 buc;
x sterilizator cu plasm cu acces dublu– 1 buc;
x main de splat pentru instrumentarul medical, cu acces
dublu– 2 buc;
x main de curat cu ultrasunete, capacitate mare – 1 buc;
x main de splat carucioare de transport – 1 buc;
x aparat pentru detecia proteinelor prin fluorescen – 1 buc;
45

x aparat cu ultraviolet, cu recomandare pentru utilizarea în

spaiile unitilor sanitare – 1 buc;
x main de sigilat rotativ, viteza de lipire minim 10m/min – 1
buc;
x maina de sigilat rotative cu sistem de debitare – 1 buc;
x statie de lucru – 2 buc;
x scaun – 2 buc;
x pistol conectat la sursa de aer comprimat- 1 buc;
x lavoar inox cu minim 2 cuve i pistol de curare – 1 buc;
x mas de lucru fix – 2 buc;
x mas de lucru mobil – 2 buc;
x suport hârtie împachetare – 1 buc;
x raft depozitare – 6 buc;
x crucior decontaminare i transport instrumentar la locul
producerii: – 5 buc;
x cuve cu capac – 10 buc;
x crucior transport închis – 3 buc;
x set containere sterilizare cu abur – 1 set;
x staie tratare ap – 1 buc;
x sistem trasabilitate instrumentar medical.
I. Serviciul de anestezie i terapie intensiv (ATI)

Acesta centralizeaz toate cazurile medicale grave care necesit
supraveghere continu i îngrijire intensiv 24 de ore din 24.
Mrimea serviciului (numrul de paturi) variaz în funcie de
capacitatea i profilul spitalului, astfel:
a) serviciile ATI mici (sub 15 paturi), precum i cele pentru spitalele
de specialitate se zoneaza în sector septic, respectiv în sector aseptic;
b) serviciile ATI mari, în spitalele multiprofilate, se organizeaza pe
sectoare (uniti) distincte, dup profilul medical sau dupa gravitatea
cazurilor, prevzandu-se i un compartiment amenajat corespunzator,
destinat cazurilor septice.
Modul optim de alctuire a unei uniti de îngrijire este de tip nucleu
cu camere (compartimente) de 1-2 paturi, grupate în jurul postului de
supraveghere al echipei de îngrijire, prevzut cu perei vitrai i goluri de
trecere spre acesta.
Sistemul de spitalizare în saloane mari de 5-7 paturi, cu paturile
izolabile prin perdele sau panouri uoare, este nerecomandat, fiind mai
puin igienic.
Indiferent de soluia tipologic aplicat, fiecare unitate de îngrijire
din ATI va avea cel puin o rezerv de un pat cu grup sanitar pentru
cazurile care necesit izolare epidemiologic sever.
46

Spaiul destinat seciei ATI va cuprinde echipament modern, de

ultim generaie, pentru a asigura standardele în vigoare.
Acesta va fi împrit în 2 uniti ATI de 16 paturi, care la rândul lor
vor fi divizate în dou sectoare. Un sector cu 10 saloane izolatoare
individuale i 3 saloane cu 2 paturi.
Fiecare sector ATI va fi dotat cu urmtoarele echipamente
necesare diagnosticrii precise i a tratamentului corespunzator imediat
al pacientului:
x sistem rcire pacient (pentru tratamentul non-invaziv de
rcire al pacienilor cu stop cardiac, accidente vasculare
cerebrale, leziuni cerebrale traumatice, infarct miocardic
acut) – 1 buc;
x aparat dializ peritoneal i kit-ul aferent – 2 buc;
x aparat hemodiafiltrare i plasmaferez + dializ hepatic – 2
buc;
x aparat de epurare CO2 i oxigenare extracorporeal – 1 buc;
x set videolaringoscop portabil pentru intubaii dificile video-
asistate – 2 buc;
x aparat pentru determinarea echilibrului acido-bazic i a
gazelor sanguine – 1 buc;
x aparat determinare i msurare hemoglobin – 1 buc;
x analizor coagulare i markeri cardiaci – 1 buc;
x aparat monitorizare perfuzie cerebral NIRS – 2 buc;
x sistem înclzire pacient – 2 buc;
x sistem înclzire sânge i soluii perfuzabile – 2 buc;
x crucior resuscitare – 1 buc;
x defibrilator – 1 buc;
x troliu medicaie – 1 buc.
Pentru o întreag unitate ATI vor fi prevzute i urmtoarele

echipamente:
x sistem de intubaii dificile video-asistate endoscopic – 1 buc;
x set bronhofibroscop portabil cu sursa de lumina LED – 1 buc;
x RX mobil – 1 buc;
x ecograf portabil multidisciplinar – 1 buc;
x aparat pentru curarea i dezinfecia cu abur – 1 buc.
47

Ambele compartimente ATI vor fi dotate cu urmtoarele

echipamente auxiliare:
o lamp bactericid,
o dulap medicamente i materiale sanitare,
o frigider medical,
o msu mobil din inox,
o troliu mobil de stocare,
o suport pentru saci colectare reziduuri,
o ploscar,
o aparat pentru curatarea i dezinfecia cu abur.
J. Zona spitalizare (secii medicale cu paturi)
Zonele de spitalizare vor fi uor accesibile din holul general, prin

intermediul nodului de circulaie vertical atât pentru pacieni, vizitatori,
personalul medical, cât i pentru accesul logistic de aprovizionare i
evacuare a deeurilor.
Acestea vor fi compuse din:
x o unitate de cazare de 26 de paturi situat la etajul 1,
compartimentat astfel: 8 saloane cu câte 2 paturi i 10
rezerve cu câte un pat;
x trei uniti de cazare de 34 de paturi fiecare, situate fiecare
pe câte un etaj, respectiv etajele 4,5 i 6, fiind
compartimentate astfel: 10 saloane cu cate 2 paturi i 14
rezerve cu câte un pat.
K. Unitile de cazare vor fi compuse din:

o saloane pacieni,
o sal de tratamente,
o post infirmiere,
o farmacie,
o depozit materiale,
o ploscar,
o oficiu/buctrie,
o lenjerie curat,
o lenjerie murdar,
o birou medic,
o birou asistente,
o birou medic ef, cu grup sanitar,
o birou asistent ef, cu grup sanitar,
48

o birou medici,
o camera curenie,
o gunoaie/deeuri,
o grup sanitar vizitatori,
o grup sanitar personal medical.
Sala de tratamente va fi dotat cu:
x canapea tratamente, electric, reglabil pe înlime i cu

seciune cap ajustabil;
x troliu medicaie prevzut cu sertare de mai multe dimensiuni,
dispenser pentru medicaie i accesorii precum: suporturi
pentru mnui, container pentru deeuri îneptoare;
deschiztor fiole; co din plastic pentru deeuri; container
catetere, stativ infuzie;
x dulap medicamente i material steril din inox, prevzut în
partea de sus cu 2 ui batante din sticl i sertare i u
metalic în partea de jos;
x msua mobil pentru instrumentar, prevazut cu minim 2
polie, construit din inox;
x troliu mobil de stocare, prevzut cu couri din inox pentru
depozitare materiale sterile pe un stand mobil;
x suport pentru saci reziduuri – un cadru mobil din inox, triplu
compartimentat pentru 3 saci de colectare deeuri cu
capacitatea de minim 80l, fiecare compartiment s fie
prevzut cu capac colorat acionat de o pedala / senzor de
proximitate.
Saloanele pentru pacieni – vor fi împrite în saloane de câte 1 pat

sau de câte 2 paturi. Toate saloanele vor fi dotate cu SAS de intrare i
sal de baie constând în: vas de toalet, spltor de mâini i du + sistem
dizabiliti.
Zonele sectorului de urgene i ale seciei de spitalizare de zi, zona
ambulatoriului i a serviciului de internri, zona accesului principal, a
serviciilor pentru vizitatori i a personalului TESA, relativ neutre din punct
de vedere al condiionrilor igienco-sanitare, sunt zone de interfa ale
spitalului, pe componenta medical a acestuia, în relaia cu pacienii,
aparintorii i vizitatorii.
Astfel, aceste zone vor fi dispuse majoritar la nivelul parterului, cu
deschidere direct spre cile de circulaie auto i pietonale din zona
49

public a incintei spitaliceti, la nivelul etajului 1 regsindu-se 5 cabinete

de consultaii cu diferite specialiti.
L. Serviciul de urgen
Serviciul de urgen se organizeaz în funcie de tipul de spitale:

x serviciul de urgen organizat sub forma de uniti de primire
urgene (UPU);
x compartimente de primire urgene (CPU).
Compartimentul de primiri urgene va fi compus din:

o SAS ambulane,
o spaii destinate îngrijirii pacienilor: - ateptare pacieni
culcai/pacieni valizi/acompaniatori; sal examinare
pacieni; - sal desocaj de 2 posturi; - sal de mici
intervenii; - sal de ortopedie; - sal de tratamente; -
cazare temporar; - du pacieni,
o spaii destinate personalului medical: - preparare medici; -
depozit materiale medicale/gips; -post infirmiere; -
farmacie; - depozit lenjerie curat; -depozit lenjerie
murdar; - material steril; - ploscar,
o spaii administrative: - hol recepie; - secretariat/Recepie;
o birouri medici, asistente; - camera informatic; -
oficiu/buctrie; -depozit material; - depozit
crucioare/paturi; - camer curenie; - gunoaie/deeuri; -
grupuri sanitare f/b/handicap; - grup sanitar f/b/personal
medical.
Sala de ortopedie va fi dotat cu:

x lamp scialitic cu LED cu intensitate luminoas de minim
160.000 lux;
x mas special de gipsare;
x mas pentru pregtirea gipsului confecionat din inox,
prevazut cu cuv special i sistem de scurgere;
x negatoscop;
x lavoar splare chirurgical cu ap steril cu un post, acionat
electric;
50

x troliu medicaie prevzut cu sertare de mai multe dimensiuni,

dispenser pentru medicaie i accesorii precum: suporturi
pentru mnui, container pentru deeuri ineptoare;
deschizator fiole; co din plastic pentru deeuri; container
catetere, stativ infuzie;
x dulap medicamente i material sterile din inox, prevzut în
metalic în partea de jos.
Ambulatoriu
Sectorul ambulatoriu propriu spitalului acord servicii medicale, în
specialitile pe care este profilat, pentru pacieni a caror condiie nu
impune sau nu mai impune internarea.
Unitatea de cazare Ambulatoriu va avea 6 saloane de cate 1 pat.
Amplasarea sectorului ambulatoriu în cadrul spitalului va permite
legturi uor accesibile cu serviciile de investigaii-explorri i
tratamente, precum i cu compartimentul de spitalizare de zi.
Unitatea de cazare Ambulatoriu va fi uor accesibil din holul general prin
intermediul nodului de circulaie vertical atât pentru pacieni, vizitatori,
personalul medical cât i pentru accesul logistic de aprovizionare i
evacuare a deeurilor.
Unitatea ambulatoriu va include:

o saloane pacieni,
o sal de tratamente,
o post infirmiere,
o farmacie,
o ploscar,
o oficiu/buctrie,
o lenjerie curat,
o lenjerie murdar,
o birouri,
o camer curenie,
o gunoaie/deeuri,
o grup sanitar vizitatori,
o grup sanitar personal medical.
51

Sala de tratamente va fi dotat cu:

o canapea tratamente, electric, reglabil i cu seciune cap
ajustabil,
o troliu medicaie prevzut cu sertare de mai multe
dimensiuni, dispenser pentru medicaie i accesorii
precum: suporturi pentru mnui, container pentru deeuri
îneptoare; deschiztor fiole; co din plastic pentru
deeuri; container catetere, stativ infuzie,
o dulap medicamente i materiale sterile, din inox, prevzut
în partea de sus cu 2 ui batante din sticl i sertare i ua
metalic în partea de jos.
Saloanele pentru pacieni – vor fi împrite în saloane de câte 1 pat

prevzut cu ramp de gaze medicale. Fiecare salon va fi dotat cu:
o chiuvet individual, poziionat în sas-ul de intrare în
salon pentru splarea igienic a mâinilor atât a
personalului medical cât i a însoitorilor pacienilor,
o fiecare unitate de splare va fi prevazut cu dispencer
spun lichid, dispencer serveele de hârtie de unic
folosin i dispencer de alcool,
o pat universal electric, digital, cu noptier medical.
o podea cu senzor de cdere
o sistem integrat digitalizat – parametri vitali, etc.
Patul va fi prevzut cu suprafaa de pacient din 4 seciuni (seciuni
spate i coapse ajustabile), reglabil pe înlime, cu tblii detaabile i
laterale rabatabile, cu elemente de control complexe (telecomand,
panou central de comand, elemente de control pacient, pedale), funcii
speciale memorate: CPR, scaun cardiac, TR de urgen, poziie de
examinare. Patul va avea asistena la mobilizare, va oferi pacientului o
poziionare confortabil i optim i va fi prevzut cu saltea pasiv
antiescar.
M. Cabinete consultaii
Rolul serviciului de cabinete de consultaii în cadrul Clinicii

multifuncionale “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A i Corp B va fi de a
examina atât pacienii externi, cât i pe cei care sunt spitalizai în unitile
de cazare nou create.
52

Acest sector va fi uor accesibil dinspre holul general prin

intermediul nodului de circulaie vertical, va fi situat la etajul 1 i va fi
compus din 5 cabinete de consultaii pentru diferite specialiti.
x Compartiment imagistic
Rolul acestui compartiment va fi de a examina prin diverse

examene imagistice efectuate în combinaie cu metode complexe de
analiz a imaginilor, bazate pe tehnici de inteligen artificial, pentru a
oferi un suport decizional în algoritmii de diagnostic medical. Metodele
imagistice de înalt performan utilizate în cadrul acestui departament
sunt urmtoarele: tomografie computerizat, rezonana magnetic,
radiologie digital, ecografie i densitometrie osoas, bioimpedan i
vor contribui la creterea siguranei în procesul de diagnosticare i/sau
confirmare a diagnosticelor.
Este necesar dotarea compartimentului cu PET – RMN - produs
tehnologic vârf de lance care încorporeaz detectorii de înalt definiie
PET câmpul puternic magnetic al unui RMN , rezultând astfel cel mai
precis echipament imagistic pentru diagnosticarea cancerului.
Acesta deine o structur unic i personal propriu, specializat, în
concordan cu normele specifice din domeniul imagisticii - CNCAN.
Amplasarea departamentului în cadrul spitalului va permite
colaborarea direct cu serviciul de primiri urgene, ambulatoriul de
specialitate, precum i cu celelalte departamente, fiind uor accesibil din
holul general pentru pacienii externi i separate, pentru pacienii
imobilizai din zona urgenelor, precum i pentru pacienii din unitile de
cazare ale spitalului.
Rezonana magnetic
x Centrul de radioterapie
Amplasarea serviciului în cadrul spitalului va permite colaborarea
direct cu serviciul de internri, precum i legturi rapide cu blocul
operator, serviciul de terapie intensiv, serviciile de diagnostic roentgen
i explorri funcionale, laboratorul de analize medicale.
Acest sector va fi accesibil în zona subsol -1 i va fi plasat în
imediata vecintate a holului de acces i va avea la dispoziie i un acces
separat tip curte englez.
53

Preambul:
afeciunile oncologice reprezint a doua cauz de deces din întreaga
lume, precedate de ctre bolile sistemului cardio-vascular;
în România sunt diagnosticai anual, conform datelor CNAS, peste
90.000 de pacieni noi cu afeciuni oncologice;
conform rapoartelor medicale peste 60% dintre acetia ar trebui s aib
inclus radioterapia ca i metod de tratament;
Centrederadioterapieeuropenevsnevoiadeastfelde
centreStatistica2013RevistaCancerworld
60%
40%
Elvetia arecuaprape50%maimultecentre
20% decatsuntnecesaredpdvteoretic
0%
20%
40%
60% Romania aredoar28%dinacceleratoarele
necesarepopulatiei
80%
100%
pentru pacienii oncologici exist mai multe tipuri de tratament:

9 chirurgical,
9 chimioterapeuric,
9 radioterapeutic;
Tipuridetratamentraportatela10pacienticucancer
8 7
6
6 5
0
Radioterapie Chirurgie Chimioterapie
54

De cele mai multe ori aceste metode se suprapun sau sunt concomitente.
Estimareapacientilorbolnavidecancertrataticuradioterapie
NivelulEuropeide
80%
Vest5860%
70%
60%
50% Nuexistadateexacte
pentruRomania,darse
40% estimeazamaiputinde20%
30%
20%
10%
0%
Radioterapia este folosit pentru tratamentul cancerului înc de acum

100 de ani, când au fost descoperite, în anul 1895, razele X de ctre Wilhelm
Roentgen. Modernizarea acestei tehnici a avut loc îns cu precdere în anii
1900, când celebra Marie Curie, prima femeie laureat cu Nobel, a descoperit
elementele radioactive – poloniu i radium.
Radioterapia este o metod terapeutic cu aciune loco-regional, care
folosete radiaiile ionizante pentru distrugerea celulelor tumorale maligne cu
un minimum de efecte secundare la nivelul organelor sau esuturilor
sntoase din vecintatea tumorii, fr a avea influene majore asupra calitii
vieii pacienilor, dar pe lâng tratarea unor forme de cancer, în situaii relativ
limitate i folosind doze mici, poate fi utilizat pentru efectul su de scdere
a inflamaiei în tratarea afeciunilor articulare inflamatorii degenerative.
Radioterapia modern se difereniaz de tehnicile anterioare de
radioterapie prin precizia ridicat a iradierii i prin reducerea substanial a
timpului de tratament.
Radioterapia acioneaz asupra acestor celule pe dou ci:
- direct – distruge în mod direct celula canceroas;
- indirect – produce modificri la nivelul metabolismului celulei.
canceroase, modificri care vor conduce la moartea acesteia.
Datorit preciziei i eficienei asupra tumorii canceroase, peste 60%
din cazurile de cancer din Europa sunt tratate prin radioterapie.
În general, radiaiile sunt direcionate ctre tumora i zona din imediata

vecintate a acesteia, lucru care distruge tumora primar i reduce riscul de
rspândire la organele din apropiere. Tehnologia de ultim generaie IMRT-
Rapid Arc/VMAT permite modularea dozei totale de radiaii, astfel încât
55

tumora primar s fie tratat cu doze mari i esuturile sntoase din

vecintate s fie cât mai protejate.
Pentru a obine un raport beneficii/riscuri în favoarea pacientului,
administrarea dozei totale de radiaii se face în mai multe zile consecutive,
folosind zilnic cantiti mici de radiaii i în general administrarea se face 5
zile/sptmân (de luni pân vineri) cu 2 zile de pauz, astfel încât esuturile
sntoase s se poat reface.
Tratamentul prin radioterapie poate fi utlizat cu dou scopuri, curativ i
paliativ. Radioterapia curativ este denumit atunci când cancerul poate fi
vindecat i are ca scop distrugerea complet a celulelor canceroase. Aceasta
poate fi administrat în momente diverse, singur sau împreun cu alt
tratament, înainte de intervenia chirurgical, pentru a micora tumora, sau
dup operaie, pentru a opri creterea celulelor canceroase care ar putea
rmâne. Aceasta poate fi administrat, de asemenea, înainte, în timpul sau
dup chimioterapie sau tratamentul hormonal, pentru a îmbunti rezultatele
generale.
Radioterapia paliativ se utilizeaz atunci când vindecarea total a
cancerului nu mai este posibil, dar ameliorarea simptomelor face viaa
pacientului mai confortabil i calmeaz durerea.
Decizia de a trata o tumor cu radiaii se bazeaz pe localizarea tumorii
primare i în funcie de celulele tumorale, dac acestea sunt radiosensibile.
Radioterapia cu scop curativ este utilizat în tratarea unor forme de
cancer, de cele mai multe ori fiind o parte integrant a tratamentului, alturi
de chimioterapie, chirurgie i hormonoterapie.
În cazul tumorilor radiosensibile, radioterapia poate fi singurul tratament
necesar pentru tratarea i vindecarea lor, deoarece acestea rspund prompt
i arat o regresie dup administrarea de doze moderate de radiaii. Tipurile
de cancer extrem de radiosensibile sunt leucemia (cancer al celulelor
sanguine) i limfomul (cancer al sistemului limfatic). Alte tumori radiosensibile
includ cancerul de col, de laringe, de sân i de prostat.
Tipurile de cancer cu cea mai mare inciden în România la care se
aplic radioterapia sunt: cancerul de sân, de col uterin, tumorile i/sau
metastaze cerebrale (câteodat ca unic alternativ de tratament), cancerul
uterin (endometrial), de prostat, cancerul colorectal, cancerul i metastazele
osoase, de stomac, pulmonar.
56

Barbati:Ratadeincidentaacancerului,per100000,la10dincelemai
80,0
importantelocalizari
Romania
70,0 Tarimaidezvoltate
60,0
50,0
40,0
Romaniariscmareptcancerulde
30,0
20,0
10,0

Femei:Ratadeincidentaacancerului,per100000,la10dincelemai
importantelocalizari
80,00
Romania
Tarimaidezvoltate
70,00
60,00
50,00
Romaniariscmareptcoluterin
40,00 fatadecorputerin(unadincele
30,00
20,00
10,00

Sani Coluterin Colon Plamani Stomac Cancer Ovare Ficat Tiroida Leucemie
uterin
Brbai: rata ridicat a mortalitii i rata cancerului la plmâni versus Elveia

i Europa de Vest
57

România
inciden 271
mortalitate 175
Buzesicavitateabucala
Faringe
Laringe
Pancreas
Ficat
Vezicaurinara
Stomac
Prostata
Colon
Plamani
20 40 60 80 100 120
Elveia
inciden 338
mortalitate 113
Testicule
Rinichi
Leucemie
LimfomnonHodgkin
Ficat
Melanomuldepiele
Vezicaurinara
Colon
Plamani
Prostata
20 40 60 80 100 120
Europa
de
Vest
inciden 335
mortalitate 131
58

Testicule
Melanomuldepiele
Stomac
Leucemie
LimfomnonHodgkin
Rinichi
Vezicaurinara
Colon
Plamani
Prostata
20 40 60 80 100
Femei: incidente sczute a cancerului de sân (lipsa testelor), rate ridicate a

cancerului de col uterin
România
inciden 191
mortalitate 89
Ficat
Leucemie
Cerebralsisistemulnervos
Canceruterin
Stomac
Pancreas
Ovare
Plamani
Colon
Coluterin
Canceruldesan
20,0 40,0 60,0 80,0 100,0 120,0
59

Elveia
inciden 246
mortalitate 77
Tiroida
Leucemie
LimfomnonHodgkin
Pancreas
Ovare
Canceruterin
Melanomuldepiele
Colon
Plamani
Canceruldesan
20,0 40,0 60,0 80,0 100,0 120,0
Europa
de
Vest
inciden 259
84
mortalitate
Coluterin
Riroida
LimfomnonHodgkin
Pancreas
Ovare
Canceruterin
Melanomuldepiele
Colon
Plamani
Canceruldesan
20,0 40,0 60,0 80,0 100,0 120,0
Efectele secundare ale radioterapiei variaz major în funcie de

localizarea tumorii tratate, structurile anatomice aflate în imediata sa
vecintate, doza total de radiaii administrat i nu în ultimul rând de
sensibilitatea fiecrui pacient în parte. Alte boli ale pacientului pot s
infueneze efectele secundare ale radioterapiei.
60

Radioterapia este de 4 tipuri:

x radioterapie extern (transcutanat sau teleradioterapie) – sursa de radiaii
este exterioar corpului i este reprezentat de un aparat (accelerator liniar)
care produce fascicule de radiaii îndreptate spre inta tumoral dup
traversarea esuturilor superficial;
x radioterapia endocavitar/interstiiala (brahiterapia) – sursa de radiaii este în
interiorul corpului, prin plasarea de surse radioactive în interiorul su în
apropierea tumorii, surse care administreaz o doz mare de radiaie în
volumul tumoral i totodat reduc expunerea la radiaii a esuturilor
sntoase; brahiterapia poate fi folosit cu scopul de a vindeca tumorile
canceroase, în cazul în care acestea sunt mici sau avansate doar local, cu
condiia ca boala s nu aib metastaze (rspândite în alte pri ale corpului);
x radiochirurgia – este o tehnic special de radioterapie, utilizat în tratarea
tumorilor într-un mod neinvaziv, puternic i eficient. Cea mai avansat form
de radiochirurgie utilizeaz sistemul Cyberknife - cu o acuratee deosebit de
precis, acesta emite radiaii din mai mult de 1.600 de unghiuri diferite spre
inta tumoral i permite tratarea;
x radioterapia metabolic – administrarea unor substane radioactive la nivelul
sistemului circulator – este o form de radioterapie folosit mai ales în
tratarea metastazelor osoase multiple extinse la nivelul întregului schelet sau
pentru unele forme de cancer de tiroid.
În prezent, exist 3 tehnici moderne de radioterapie extern:
• 3D CRT – radioterapie conformaional 3D;
• IMRT – radioterapie cu intensitate modulat cu fascicule de tratament fixe,

în care modularea intensitii fasciculului de iradiere se face prin modificarea
poziiei lamelelor colimatorului MLC (colimator multilamelar);
• RapidArc/VMAT – arcterapie modulat volumetric, este ultima inovaie în

IMRT, tehnica rotaional de radioterapie cu intensitate modulat unde
acceleratorul se rotete în jurul pacientului pentru a inti radiaia asupra
esutului bolnav din diferite unghiuri; modulaia este creat de arce
suprapuse.
Mai sunt utilizate i alte tehnologii precum radioterapia 2D sau
aparatele cu cobalt, dar sunt cu mult depite în comparaie cu evoluia
aparaturii actuale. În prezent, în România, cea mai utilizat tehnic de iradiere
este cea 2D, fr integrarea unui sistem computerizat pentru planificarea
tratamentului i a unui computer tomograf simulator.
Tehnologia de ultim generaie IMRT – VMAT asigur unul dintre cele
mai performante tratamente de radioterapie disponibile în lume. Aceasta
prezint urmtoarele avantaje:
x posibilitatea personalizrii tratamentului i adaptrii la forma tumoral, fiind
un tip de radioterapie înalt conformaional;
61

x timpul scurt al unei edine de radioterapie, de maxim 5-7 min/sesiune, ceea

ce crete confortul pacientului i precizia iradierii;
x gradul de libertate suplimentar oferit prin rotaia sursei de iradiere în jurul
pacientul iradiat i a vitezei de rotaie a acesteia, ceea ce permite ca
tumoarea s fie abordat la 360 de grade;
x posibilitatea modificrii debitului dozei de radiaie în timpul iradierii;
x precizia fasciculelor de radiaii îndreptate spre inta tumoral i reducerea
iradierii esuturilor normale, ceea ce scade riscul reaciilor adverse acute i
cronice;
x posibilitatea administrrii unor doze terapeutice optime în volumele int,
precum i obinerea în interiorul volumului int a unor zone cu doze diferite,
ceea ce asigur eficacitatea tratamentului i crete ansele de control
tumoral.
Radioterapia este administrat în sistem ambulatoriu, iar numrul de
tratamente de care pacientul va avea nevoie depinde de mai muli factori ai
strii sale i de tipul de cancer de care acesta sufer.
UnitatiLINAC/milioanelocuitori
12
USA
10
Irlanda
8 Danemarca
Suedia Norvegia
Japonia Australia
Olanda
6 Taiwan Germania Elvetia
Belgiaa
Austria
Franta
Italia MareaBritanie
4 Spania
Grecia Canada
CoreeadeSud
Portugalia
2 Rusia
Polonia
India Aregentina
Brazilia AfricadeSud
Romania
0 Turcia
China
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000
CheltuieliptasistentamedicalapecapdelocuitorexprimateinUSD
Populaie estimativ în România: 22mil. locuitori, 20 uniti Linac, 873

USD cheltuii pe cap de locuitor in 2012.
Autoritile locale au întreprins în repetate rânduri eforturi pentru a

dezvolta centre noi de radioterapie i au cautat diferite soluii de finanare atât
de la Ministerul Sntii, cât i de la posibili parteneri privai. Valoarea mare
a implementrii acestor proiecte, au determinat ca posibilii parteneri privai s
fie în incapacitate financiar de a învesti în acest domeniu. Conform unor date
recente, nevoia de radioterapie crete cu 3% in fiecare an.
62

Conform Normelor metodologice de aplicare a contractului-cadru

privind condiiile acordrii asistenei medicale în cadrul sistemului de asigurri
sociale de sntate pentru anii 2014 - 2015, plafonul pentru tratamentul prin
iradiere 3D este de 320 lei pentru o edin, iar pentru procedura IMRT este
de 640 lei i, având în vedere c numrul mediu de edine per pacient este
de 30, rezult un total per pacient ce poate duce la un calcul încurajator pentru
un investitor privat.
Date Tehnice
Investiia const în construirea unui imobil cu funciune de unitate
medical destinat diagnosticului i tratamentului complet/specializat al
cazurilor oncologice, dar i altor tipuri de patologii cronice.
Unul dintre obiectivele importante ale proiectului const în construirea
i dotarea cu echipamente de ultim generaie a unui spaiu cu funciunea de
unitate medical destinat diagnosticului i tratamentului complet/specializat
al cazurilor oncologice, prin personal medical calificat.
Aceasta urmeaz a fi realizat printr-o serie de obiective specifice:

creterea capacitii de diagnosticare timpurie a afeciunilor
oncologice;
contientizarea unui numr din ce in ce mai mare a populaiei cu
privire la importana msurilor de prevenire a bolilor canceroase;
creterea numrului de persoane (minim 500pacieni/an) care vor
avea acces la tehnologii moderne de tratare a afeciunilor
oncologice;
creterea numrului de persoane vindecate;
crearea i îmbuntirea condiiilor care au în vedere sntatea
oamenilor;
îmbuntirea conditiilor de viaa ale persoanelor tratate - premisa
pentru realizarea unei dezvoltri durabile echilibrate din punct de
vedere economico-social a regiunii;
sporirea i diversificarea ofertei locurilor de munc pe piaa local,
cu impact asupra reducerii ratei omajului, ratei de migrare i
îmbuntirea standardului de viaa prin ridicarea nivelului de
salarizare;
dezvoltarea infrastructurii de interes public la nivel local;
- atragerea la buget de fonduri suplimentare;
- atragerea capitalului privat în aciuni economice solide ce vizeaz
satisfacerea unor nevoi ale comunitilor locale precum i
ridicarea gradului de civilizaie i confort al acestora cu impact
pozitiv prin dezvoltarea infrastructurii de interes public;
- dezvoltarea unei baze de învmânt pentru pregtirea medicilor
stagiari, medicilor rezideni i asistenilor medicali, precum i
63

cercetare tiintific medical, care consolideaz calitatea actului

medical, cu respectarea drepturilor pacienilor, a eticii i
deontologiei medicale;
- alinierea la standardele i reglementarile Uniunii Europene,
existente in domeniu.
Radioterapia reprezint o metod de tratament de mare importan în
tratarea tumorilor maligne. Este eficient, iar costurile sunt relativ reduse
corespunztor cu chimioterapia i se adreseaz unei mari proporii din
pacienii afectai.
Ameliorarea rezultatului în radioterapie se bazeaz pe achiziia de noi
date de radiobiologie i, mai ales, pe progrese tehnice care antreneaz noul
concept de High Dose High Precision Radiation.
Un centru de radioterapie configurat anterior poate trata în condiii
optime minimum 1.000 pacieni/an.
Evaluarea impactului radioterapiei asupra mediului

Tehnologia dintr-un centru de radioterapie i imagistic medical nu va
avea impact asupra mediului cu condiia respectrii normativelor în vigoare
în ceea ce privete igiena radiaiilor ionizante, recomandrile productorilor
de echipamente i buna practic medical.
Aceste tipuri de activiti se autorizeaz de ctre un organism bine
stabilit: Comisia Naional pentru Controlul Activitilor Nucleare (CNCAN)
aflat în subordinea guvernului României i fr de care aceste echipamente
nu pot fi autorizate pentru importul lor în România, nu pot fi instalate decât în
spaii proiectate de un expert autorizat CNCAN i nu pot fi utilizate fr
aprobare din partea aceluiai organism conform:
9 Legii 111/1996,
9 HG 1627/2003 ROF
9 Normele de securitate i reglementrile CNCAN care prevd
urmtoarele documente necesare:
autorizare de securitate radiologic din partea furnizorului de
echipamente,
autorizare amplasare-construcie,
autorizare de deinere de ctre proprietar,
autorizare de utilizare.
Fr respectarea acestor autorizri echipamentele nu pot fi funcionale
i implicit serviciile medicale prestate cu aceste echipamente nu pot fi
decontate de ctre CNAS.
Tipuri de radiaii care pot manifesta un impact semnificativ asupra

mediului înconjurtor i asupra oamenilor.
64

Din punct de vedere al proteciei împotriva radiaiei, acestea se împart

in 2 categorii: ne-ionizante i ionizante.
Când radiaiile lovesc un atom, îi transfer o parte din energie asupra
acestuia. Dac energia transferat de radiaie este suficient de mare, se
produce ionizarea - procesul de îndeprtare a unui electron din atom, care
las în urm 2 particule încrcate electric – un electron i un ion pozitiv.
Prezena în numr mare a unor astfel de particule încrcate electric pot
crea distrugeri esuturilor vii.
Radiaiile care pot transfera suficient energie pentru a face acest lucru
se numesc radiaii ionizante, iar cele cu un nivel de energie mai sczut sunt
cele neionizante. Dei anumite tipuri de radiaii neionizante pot fi duntoare
în doze mari, radiatiile ionizante sunt, de regul, mult mai periculoase. Atunci
când oamenii vorbesc despre radiaii, de regul se refer la radiaii ionizante.
Materia este format din atomi, care se combin pentru a forma
molecule. Un atom este format dintr-un nucleu cu dimensiuni foarte mici, dar
cu greutate relativ mare, înconjurat de electroni foarte uori. Nucleul conine
un anumit numr de protoni, fiecare dintre acetia cu sarcin pozitiv, iar
numrul electronilor cu sarcina negativ este egal cu numrul protonilor,
astfel încât atomul este neutru. Atomul este cea mai mic particul care
pstreaz proprietile fizice i chimice ale unui element chimic.
Tipuri de radiaii ionizante i puterea lor de penetrare

Diferite surse emit diferite tipuri de radiaii ionizante:
x radiaia alfa ( ), de fapt atomul de heliu, interacioneaz cu muli atomi
pe o distan foarte mic, dau natere la ioni i îi consum toat
energia pe acea distan scurt, cele mai multe particule alfa îi vor
consuma întreaga energie la traversarea unei simple foi de hârtie;
principalul efect asupra sntii corelat cu particulele alfa apare când
materialele alfa-emitoare sunt îngerate sau inhalate, iar energia
particulelor alfa afecteaz esuturile interne, cum ar fi plmânii;
x radiaiile beta (
) sunt compuse din electroni – particule uoare cu
sarcin negativ; acestea se deplaseaz pe o distan puin mai mare
în aer i pot trece prin hârtie, dar nu pot penetra pielea; efectele asupra
sntii asociate particulelor beta se manifest în principal atunci când
materialele beta-emitoare sunt ingerate sau inhalate;
x radiaia gama () se prezint sub forma de unde electromagnetice sau
fotoni emii din nucleul unui atom; acetia pot traversa complet corpul
uman, putând fi oprite doar de un perete de beton sau de o plac de
plumb groas de 15 cm; radiaia gama este oprit de: ap, beton i, în
special, de materiale dense, precum plumbul, folosit ca protecie
împotriva expunerii la acest tip de radiaie; efectele asupra sntii
65

asociate particulelor gama se manifest, în principal, atunci când

materialele gama-emitoare sunt în afara corpului uman;
x razele X sunt radiaii gama cu energie scazut; în cazul organismului
uman, acestea pot penetra esuturile musculare, dar nu pot penetra
oasele, de unde vine i utilitatea lor în medicin (radiografii).
Echipamentele ce urmeaz a fi instalate într-un centru de radioterapie

i imagistic emit radiaii X i (gama)
Posibile efecte negative:
Radiaiile ionizante pot fi periculoase pentru om. La fel cum soarele
poate arde pielea, aa i radiaiile ionizante pot cauza daune corpului. In
drumul lor, radiaiile ionizante, care elibereaz o cantitate suficient de
energie, pentru a putea îndeparta unul sau mai muli electroni din atomii
esuturilor iradiate, dereglând în consecin activitatea lor chimic normal în
esuturile vii. La un anumit grad de dereglare a acestor procese chimice,
celulele vii nu se mai pot regenera pe cale natural i ramân permanent
dereglate sau mor (în cazul distrugerii ADN-ului).
Gradul de severitate al efectelor radiaiei depinde de:
x durata expunerii,
x intensitatea radiaiilor,
x tipul radiaiilor.
Expunerea la o doza foarte mare de radiaii poate conduce în scurt timp
la arsuri ale pielii, stri de vom i hemoragii interne; organismul nu poate
genera celule noi într-un timp foarte scurt. Expunerea îndelungat la doze
mai mici de radiaii poate cauza apariia cu întârziere a cancerului i posibil a
unor boli ereditare, lucru constatat în special la supravieuitorii
bombardamentelor de la Hiroshima si Nagasaki.
Doza de radiaii
Nivelul de radiaii la care o persoan este expus i riscul rezultat în
urma expunerii se masoar folosind conceptul de doz, care în termeni simpli,
este o masur a energiei livrate de respectiva radiaie catre esutul uman.
Cea mai simpl form de exprimare a dozei este doza absorbit, care se
definete ca fiind energia absorbit de radiaie într-un kilogram de esut.
Unitatea de doz absorbit se exprima în Joule pe Kilogram (J/kg) i are
denumirea de gray (Gy). Unitatea tolerat de doz absorbit este rad-ul
(radiation absorbed dose).
1 Gy = 100 rad.
Deoarece o doz absorbit, în cazul unei radiaii alfa, produce mai
multe distrugeri esuturilor vii fa de aceeai doz produs de radiaiile beta
i gama, doza absorbit se înmulete cu o constant (care este egal cu 20
pentru radiaiile alfa i cu 1 pentru cele gama i beta), pentru a obine doza
echivalent. Aceasta doz echivalent este msurat în urmatoarele uniti
66

– Sievert (Sv) sau rem (1 Sv = 100 rem). 1 Sv reprezint o doz extrem de

ridicat i, prin urmare, dozele sunt deseori exprimate în mSv (miimi de
Sievert).
De exemplu, o persoan normal, care nu este expus unor surse
suplimentare naturale sau artificiale de radioactivitate, primete o doz a
radiaiei naturale între 2 i 3 mSv pe an. Sensibilitatea esuturilor umane la
radiaie difer în funcie de esut, de exemplu o doz de 1 Sv la organele de
reproducere este mai dunatoare decât 1 Sv la ficat. Doza efectiv se
calculeaz prin aplicarea factorilor de ponderare la dozele echivalente pentru
fiecare organ i prin însumarea contribuiilor din diferite organe. Unitatea de
masur pentru doza efectiv este de asemenea sievertul (Sv). Doza efectiv
reprezint suma ponderat a dozelor echivalente, provenite din expunere
extern i intern, efectuat pentru toate esuturile i organele corpului uman.
Unitatea de doz efectiv este tot sievert-ul. Unitatea tolerat de doz
echivalent este rem-ul (röntgen equivalent man). 1 Sv = 100 rem. Exemple
de doze:
Msuri de prevenire a efectelor negative:

De asemenea se vor lua toate msurile de siguran pentru ca
echipamentele s nu trimit în mediu factori poluani. Se vor realiza
msuratori pentru verificarea bunkerelor proiectate de ctre expertul CNCAN,
inspecii periodice i se va analiza stadiul de funcionare al echipamentelor.
Personalul care va lucra cu aceste aparaturi va fi instruit, va beneficia
de material de protecie i va respecta toate cerinele pentru ca aparatura s
nu aib probleme de funcionare. Cultura de securitate nuclear va guverna
atitudinile i comportamentele legate de securitatea nuclear la nivelul
întregului personal. In cadrul organizaiei i în randurile personalului se
dezvolta o cultur de securitate nuclear corespunzatoare cerinelor,
documentat în declaraiile de politic. Cultura de securitate nuclear va fi
evaluat continuu i îmbuntit.
Evaluarea contaminrii externe a pielii se face cu
contaminometrul/dozimetrul portabil.
67

Alte msuri practice

Personalul se poate proteja împotriva radiaiilor prin respectarea
procedurilor implementate i având la baz normele de securitate radiologic
prevzute prin normativele în vigoare i bun practic radiologic. Astfel va
pstra distana fa de sursa, combinat, sau nu, cu ecranarea fa de
aceasta, astfel încât nivelul radiaiilor s scad pe msur ce ne îndepartm
de surs.
Principii internaionale
Datorit faptului c se presupune c orice doz de radiaii genereaz
anumite riscuri i fiindc întotdeauna exist un anumit nivel de radiaii de fond
în natur, nu este posibil s eliminm toate riscurile asociate cu aceste
radiaii. Pentru a menine acest risc la un nivel cât mai sczut, permiând, în
acelai timp, utilizarea benefic a radiaiilor i a materialelor radioactive, au
fost elaborate o serie de principii de protecie pentru acele activiti care
conduc la creterea dozelor încasate de oameni:
x aceste activiti trebuie desfurate numai dac efectele pozitive le
depesc pe cele negative, adic în cazul în care beneficiile rezultate
din aceste practici vor fi mai mari decat riscurile generate;
x riscurile de radiaii – dintr-o anumit activitate– nu trebuie s
depeasca limitele specificate;
x chiar i sub aceste limite, riscurile de radiaii trebuie meninute la cel
mai sczut nivel rezonabil posibil - ALARA (din engleza As Low As
Reasonably Achievable), adic trebuie luate msuri pentru a reduce
riscurile cât mai mult, cu excepia cazului în care acestea sunt prea
costisitoare sau dificile în comparaie cu posibila reducere a dozei.
Limite
Pentru acele surse de radiaii care pot fi controlate, exist limite pentru
dozele pe care populaia le poate primi. Un individ nu trebuie s primeasc
mai mult de 1 milisivert pe an de la toate unitile nucleare i de la alte
activiti generatoare de radiaii.
Acest lucru nu include dozele primite de o persoan din sursele naturale
de radiaii sau în scopuri medicale. Un lucrtor care lucreaz cu radiaii nu
trebuie s primeasc mai mult de 20 mSv pe an din activitatea respectiv.
68

Exist restricii speciale referitoare la femeile însrcinate care lucreaz

cu radiaii, pentru a garanta protectia ftului. Trebuie menionat faptul c
acestea sunt limite superioare, îns nu este suficient s ne limitm la
conformarea cu aceste limite.
Dozele trebuie meninute la o valoare cât mai joas posibil în limite
rezonabile, ceea ce de regul înseamn ca sunt cu mult sub aceste limite. De
fapt, persoanele care triesc în apropierea facilitii respective nu pot primi
doze suplimentare fa de restul populaiei. i majoritatea lucrtorilor din
industria nuclear nu primesc mai mult de câiva mSv pe an, iar lucrtorii din
alte domenii – cum ar fi personalul de pe liniile aeriene sau personalul medical
– primesc doze similare în activitatea lor profesional.
x Compartimentul de radioterapie
Acesta va fi compus din:
o 2 camere de tratament (bunker) dispuse în oglind,
o 2 camere de comand aferente camerelor de tratament,
o sal computer tomograf simulator,
o camera de comand computer tomograf simulator,
o spaii destinate îngrijirii pacientilor: - ateptare pacieni
culcai/pacieni valizi/acompaniatori; sala examinare
pacienti,
o spaii destinate personalului medical: - preparare medici; -
depozit materiale medicale,
o spaii destinate planificarii tratamentelor (birou fizicieni
medicali),
o spaiu destinat pregtirii mulajelor aferente sistemelor de
fixare pacient necesare în timpul tratamentelor,
o spaiu destinat arhivei medicale,
o spaiu destinat sistemului informaional oncologic (camer
informatic) inclusiv camer special pentru server baze
de date,
o spaii administrative: - hol recepie; - secretariat/recepie; -
birouri medici, asistente; - camer informatic; -
oficiu/buctrie; -depozit material; - depozit
carucioare/paturi; - camer curaenie; - gunoaie/deeuri; -
grupuri sanitare f/b/handicap; - grup sanitar f/b/ personal
medical,
o unitate de cazare pacieni temporari.
Not: Secia de radioterapie care va fi organizat conform
prevederilor Ordinului MS nr 914/07.2006 i a Legii 95/14.04.2006,
spaiile vor fi dotate cu mobilier adecvat, iar suprafeele vor fi
finisate conform prevederilor în vigoare.
69

Fiecare camer de tratament va fi dotat cu

o protonterapie
o accelerator linear de particule de energii înalte,
o sistem laser de verificare a poziionrii pacientului,
o sistem de ventilaie ce va asigura cel putin 6-8
schimburi/ora astfel încat evacuarea aerului ionizat s fie
efectuat în condiii de maxim siguran atât pentru
personalul medical al departamentului cât i pentru
pacienii aflai în tratament,
o va fi conectat prin intermediul instalaiilor aferente la
sistem de rcire independent, ce va fi poziionat în
imediata apropiere a camerei de tratament (zona
exterioar) permiând un acces facil,
o sistem audio viodeo de comunicare/monitorizare pacieni,
o mobilier specific pentru depozitare accesorii radioterapie,
o ecran mobil ce respect normele de radioprotecie în
vigoare asigurând accesul controlat.
o sisteme de avertizare specifice în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
Sala computer tomograf simulator va fi dotat cu :

o computer tomograf simulator,
o sistem laser de verificare a poziionrii pacientului,
o mobilier aferent accesoriilor conexe,
o ecran mobil ce respect normele de radioprotecie în
vigoare asigurând accesul controlat,
o sisteme de avertizare specifice în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
Camera de comanda computer tomograf simulator

Camera de comand va fi utilizat în mod exclusiv de ctre
personalul medical aferent departamentului.
Camera de comand va fi dotat cu :
o mobilier specific pentru poziionarea consolei de comanda
i echipamentelor conexe,
o unitate de control i comand a computerului tomograf
simulator,
o sistem audio video de comunicare/monitorizare pacieni.
70

Unitatea de cazare temporar

Unitatea de cazare va fi uor accesibil din holul general al nivelului
subsol -1 prin intermediul nodului de circulaie vertical atât pentru
pacieni, vizitatori, cât i pentru personalul medical.
Aceast unitate va fi compus dintr-o unitate de cazare de 10 de
posturi i scaune de transport tip fotoliu-canapea care pot gzdui
pacientul pe întreaga durat a protocoalelor de examinare, diagnosticare
i tratament, precum i a unor intervenii minore de urgen.
Spaiu destinat sistemului informaional oncologic (camera
informatic) inclusiv camera special pentru server baze de date
Va fi dotat cu :
o server baze de date sistem oncologic informatic,
o sistem de climatizare specific, aferent camerei server,
o reea de calculatoare necesare procesrii i transmiterii
datelor în departament,
o mobilier aferent pozitionarii reelei de calculatoare.
Estimativ, suprafaa construit total minim 1.500 mp/sufrafa util
1.100 mp, iar costul spaiului aproximativ 2-2,5 mil. euro.
Acceleratoare liniare de particule, recomandat ca ambele s fie identice
pentru a putea fi folosite fr recalcarea planului de tratament in cazul
defectrii unuia dintre ele - aproximativ 2 mil. euro LINAC 1 i aproximativ 1,5
mil. euro LINAC 2.
Computer tomograf de simulare 350.000 euro.
Echipamente de dozimetrie 300.000 euro.
Alte echipamente (tehnic de calcul, servere, etc) 100.000 Euro.
Rezult deci, conform unui studiu realizat anterior, o investiie care se
ridic la un minimum estimat de circa 4,75 milioane euro
Personalul implicat în tratamentul de radioterapie

Pe durata efecturii tratamentului la centrul de tratare a cancerului
pacientul va fi asistat de un anumit numr de doctori i asisteni. Toi vor
fi în msur s rspund la orice întrebare despre tratament sau vor
indica persoana adecvat care s rspund întrebrilor pacienilor.
Personalul medical necesar pentru o bun desfurare a activitii:
x medicii oncologi: medici experi în tratarea cancerului i sunt cei
care iau deciziile legate de tratament;
x medicii radioterapeui: responsabili de planificarea i realizarea
terapiei cu radiatii ionizante;
71

x asistentele i tehnicienii: asigur asistena pacientului pe toat

durata tratamentului;
x fizicienii: experi în planificarea tratamentului cu radiaii;
x nutriionitii: gestioneaz nevoile alimentare ale pacienilor
oncologici;
x consilierii psihologici pentru pacieni i familiile acestora ofer
sprijin celor care au probleme emoionale.
Spaii cu destinaie de activitate didactic vor ocupa în cadrul

Clinicii Multifuncionale “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A i Corp B etajul
7.
Acestea vor fi organizate astfel:
o amfiteatru,
o sal de prezentri practice/seminarii,
o sal activiti,
o birouri profesori,
o centru de informare didactic/bibliotec,
o altele (foaier i garderob, depozitare, bufet, grupuri
sanitare).
Toate aceste spatii vor fi dotate cu mobilier i echipamente
specifice.
Vor fi prevzute cel puin un amfiteatru, împreun cu o sal de
prezentri practice/seminarii, cu un sistem didactic interactiv de anatomie
virtual – sistem holografic etc.
Zonele celorlalte servicii tehnico-medicale auxiliare (farmacia,
prosectura), zona gospodareasc i a serviciilor tehnice sunt zone
“murdare”, închise accesului pacienior i altor categorii de personal în
afara celui propriu i sunt strict separate de zonele cu cerine de asepsie;
ele constituie zone de interfa a spitalului în relaia cu serviciile tehnice
i de prestaii ale localitii, cu unitile furnizoare de materiale i produse,
cu diverse reele edilitare; compartimentele componente vor avea accese
directe dinspre zona de serviciu a incitei spitaliceti. Amplasarea
acestora va fi la demisolul (parterul) cladirilor spitaliceti, precum i în
construcii anexe izolate.
În cadrul Clinici Multifuncionale “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A i
Corp B, zonele destinate acestor spaii: farmacia i prosectura vor fi
amplasate la parterul cldirii, cu acces restricionat fa de celelalte
compartimente i uniti spitaliceti.
72

Farmacia este serviciul care asigur asistena cu medicamente de

uz uman a bolnavilor internai. Farmacia asigur recepia calitativ i
cantitativ a medicamentelor i a altor produse de uz uman, conservarea
acestora, eliberarea medicamentelor i a altor produse de uz uman
conform condicilor de prescrieri, asigur prepararea i eliberarea
preparatelor magistrale i oficinale.
Farmacia va dispune de un sistem automatizat de distribuie pe
secii a medicaiei prescrise în sistem informatic – robotic
intraspitaliceasc.
Farmacia va fi amplasat în spaii adecvate, evitandu-se situarea ei
în vecinatatea seciilor care pot contamina sau influena negativ calitatea
medicamentelor.
Farmacia trebuie s aib o bun legatur cu toate serviciile medicale
ale spitalului, de aceea va fi cât mai uor accesibil dinspre nodul de
circulaie vertical.
Farmacia va fi prevazut la parterul noului spital i va fi uor
accesibil atât din exterior pentru aprovizionare cât i din holul general
pentru pacienii externi.
Fiecare secie i compartiment va avea puncte de funcionare
farmaceutice ce vor fi coordonate printr-un sistem central informatizat de
gestionare i trasabilitate a medicaiei intraspitaliceti.
Acest sistem permite atât controlul medicaiei administrate
pacienilor, reducând erorile medicale i asigurând securizarea
medicaiei de risc, precum i eficientizarea managementului de
inventariere, reducând semnificativ costurile bugetului spitalului pe
termen lung.
Atât spaiile de depozitare cât i punctele de distribuie a medicaiei
pe secii vor fi dotate cu dulapuri mobile i trolii de medicaie cu sistem
modular securizat electronic i prevzut cu o compartimentare adecvat
i eficient pentru depozitare.
Prin intermediul sistemului cu cod de bare, farmaceuticele pot fi
urmrite de la ieirea din depozit pân la administrarea ctre pacient într-
un singur program de gestionare farmaceutic, realizându-se o
gestionare logistic automatizat i computerizat a medicamentelor.
Sistemul de automatizare i informatizare a tuturor proceselor legate
de gestionarea clinic i logistic a produselor farmaceutice i sistemul
complet de gestionare a medicamentelor i a consumabilelor (denumite
în continuare "produse farmaceutice" sau doar "produse") în instituiile de
asisten medical, care, printr-o combinaie inteligent de componente
hardware i software, permit identificarea i trasabilitatea total a
produselor în orice etap din procesul logistic.
73

Sistemul permite utilizatorului s gestioneze produsele farmaceutice

fie în ambalajele originale i/sau în ambalare personalizat, cu un nivel
ridicat de trasabilitate care caracterizeaz managementul medicaiei.
În plus fa de trasabilitatea complet a fiecrei cutii de
medicamente pân la patul pacientului, necesar pentru controlul total al
tuturor produselor, aceast soluie permite reducerea drastic a timpului
dedicat activitilor logistice repetitive, adesea realizate de personal
calificat, cum ar fi farmacitii.
Introducerea unei reete computerizate (e-prescripie) i a unui
sistem de administrare computerizat a medicaiei (e-administrare)
asigur facturarea corect în timp real, a oricrui medicament specific
pentru un anumit pacient, precum i o gestionare eficient a întregului
stoc din spital, reducând erorile de medicaie i costurile aferente, cu
evitarea urmtoarelor aspecte:
- risipa de produse (de exemplu datorit administrrii unui
medicament greit, potenial duntor, care în cele din urm nu
poate fi nici facturat i nici realocat unui alt pacient);
- cererile de compensare (care, în general, conduc la polie de
asigurare mai costisitoare);
- extinderea perioadei de internare (pentru a rezolva efectele
adverse), care este puin probabil s fie rambursat de ctre
pacient sau prin asigurri.
Serviciului anatomie patologic (morg / prosectur) va funciona
într-un spaiu situat la parterul cldirii. Amplasarea acestui compartiment
în cadrul spitalului va permite un acces separat pentru familia defunctului,
dinspre holul general al spitalului, fr a intersecta celelalte fluxuri ale
spitalului.
În cadrul Serviciului anatomie patologic (morg / prosectur) se
desfaoar urmtoarele activiti:
- autopsia i îmblsmarea cadavrelor bolnavilor decedai în
noul spital,
- cadavrele bolnavilor decedai în spital sunt ridicate dup o
perioad de 2-4 zile de la deces, cu excepia celor fr
aparintori, care sunt pstrate o perioad de 10 i peste 10
zile sau a celor care necesit respectarea unor protocoale
specifice bolilor infecioase,
- activiti didactice cu studenii.
Compartimentul de morg va fi compus din:

o sal prezentare defunct,
o hol ateptare familii,
74

o sal preparare corpuri,

o sal autopsie,
o laborator anatomopatologic,
o conservare corpuri,
o spaiu de decontaminare,
o ploscar,
o birouri medic anatomopatologic/asistenti,
o grupuri sanitare,
o camera curaenie,
o deeuri/gunoaie.
Operaiunile de autopsie i cele de determinri de laborator sunt
generatoare de noxe (mirosuri, degajri de vapori toxici) i implic pericol
de infectare. Va fi asigurat dotarea cu nie de laborator. Ventilarea
mecanic a încperilor este obligatorie.
Pereii camerelor vor fi perei tip camer curat cu sistem de
autocurare. Podeaua va fi prevzut cu sifon de pardoseal i cu pant
de scurgere racordat la reeaua de canalizare. Rezidurile se
dezinfecteaz înainte de deversare. Încperile vor fi prevzute cu
instalaii de ap cald i rece, instalaii electrice i duuri pentru personal.
Amplasarea serviciului se face în aa fel încât s se asigure un
acces direct din exterior pentru aparintori i pentru preluarea
cadavrelor. În zona acestui acces se va prevedea un spaiu pentru
staionarea mainii mortuare, ferit vederii dinspre saloanele bolnavilor.
Accesul dinspre spital va fi amenajat cu un filtru igienico-sanitar,
care s asigure izolarea circuitului intern al serviciului de restul cilor de
circulaie din spital. Dinspre acest acces se vor asigura legturi directe
cu blocul operator i nodul de circulaie vertical al sectorului de
spitalizare.
Sala de preparare corpuri va fi dotat cu:

o mese de splare cadavre, cu o construcie stabil din inox,
cu înlime reglabil hidraulic i posibilitate de înclinare
TR/ATR; prevazut cu cadru rulant pentru platourile de
spalare; prevazut cu scurgere,
o mese din inox transport cadavre, mobile, prevazute cu
suprafee detaabile i capace de acoperire,
75

o staie de splare din inox, cu margini înalte, scurgere cuplat

la canalizarea staiei i baterie ap cald/ap rece, inclusiv
du de mân cu furtun de 3m – se va folosi atât cu mas de
splat cadavre cât i cu mesele de transport.
Camera destinat conservrii corpurilor va fi dotat cu:

o o unitate de depozitare cu 10 posturi de refrigerare cadavre
cu ui individuale,
o o unitate de depozitare cu 4 posturi de refrigerare cadavre cu
2 ui.
Posturile au o dimensiune de minim 720 x 500 mm.
Pereii unitii sunt acoperii i protecie antimicrobian.
Sala de autopsie va fi dotat cu:

o mas autopsie din otel inoxidabil, electric, reglabil pe
înalime, cu posibilitate de rotire 180°, suprafa perforat cu
scurgere, margini înalte cu sistem de splare continu cu
jeturi de ap amplasate sub suprafaa de lucru, prevazut la
un capt cu bazin cu supap de preaplin, i conexiune la ap
cu du cu furtun, acionat cu genunchiul, posibilitate de
conectare la sistemul de ventilaie,
o sistem de iluminare pentru masa de autopsie, din oel
inoxidabil ce distribuie o iluminare echivalent cu lumina de
zi,
o 2 coloane cu cântar instalate în tavan, din oel inoxidabil, una
prevazut cu raft de cântrire, cealalt cu sistem de cântrire
cu cârlig i taler,
o mas mobil pentru instrumentar din inox, cu blat detaabil,
înalime reglabil hidraulic i valv de drenaj pentru scurgeri,
o mas pentru organe, din inox, prevazut cu lca de scurgeri,
i o suprafa special din polietilen pentru disecie organe
o lavoar din inox cu 2 posturi,
o troliu tip medicaie prevzut cu sertare de mai multe
dimensiuni, dispenser pentru substane specifice i
accesorii precum: suporturi pentru mnui, container pentru
76

deeuri îneptoare; deschiztor fiole; co din plastic pentru

deeuri; container catetere, stativ infuzie,
o dulap substane i materiale specifice, din inox, prevzut în
metalic în partea de jos,
o troliu mobil de stocare, prevzut cu couri din inox pentru
depozitare materiale specifice pe un stand mobil,
o suport pentru saci colectare reziduri – un cadru mobil din
inox, triplu compartimentat pentru 3 saci de colectare deeuri
cu capacitatea de minim 80l, fiecare compartiment s fie
prevazut cu capac colorat acionat de o pedal/ senzor de
proximitate.
Laboratorul anatomopatologic va fi dotat cu:

o mas de orientare cu aspiraie, din oel inoxidabil, cu aezare
la perete; prevzut cu chiuvet cu robinet de ap cald i
ap rece, sistem de splare cu du i furtun retractabil;
sistem de aspiraie a vaporilor; suprafa de lucru din placi de
inox perforate; sistem de splare continu cu jeturi de ap
amplasate sub suprafaa de lucru; prevazut cu chiuveta
pentru formalin; prevazut cu unitate de aspirare mobil
o plac de orientare i standardizare; suprafaa placii
prevzut cu rigle gradate, metalice, pentru dou laturi
ortogonale i dotat cu accesorii speciale pentru orientarea
standardizat,
o procesor de esut cu aezare pe podea i prelucrarea
esuturilor în cuva cu inchidere ermetic; cu o capacitate de
aproximativ 150 de casete de biopsie, sistem închis ermetic
cu filtrare prin filtru cu carbon active i baie de ap,
o staie de includere la parafin ce cuprinde modulul de
depozitare termostatat, dispenserul de parafin cu debit
reglabil i placa de rcire,
o microtom rotativ manual pentru tierea la parafin, cu
grosimea seciunii reglabil între 0,5-60 μm, tiere cu lame
de microtom, menghin universal de fixare a casetelor de
biopsie,
77

o placa de înclzire termostatat, seciune rectangular,

temperatur reglabil, protective la suprainclzire,
o baie de flotaie pentru prelevarea seciunilor la parafin pe
lame histologice; seciune circular, temperatura reglabil,
protective la supraînclzire,
o automat de colorare – histochinet automat, liniar, dublu
etajat,
o automat acoperire lame cu film,
o microscoape de laborator pentru diagnostic histologic i
citologic, cu iluminare în transmisie cu LED, prevzut cu
sistem de achiziie digital i analiz a imaginii i PC.
o histoteca modular pentru lame histologice i blocuri de
parafin,
o dulapuri materiale, din inox, prevazute în partea de sus cu 2
ui batante din sticl i seratare, i u metalic în partea de
jos.
Ploscarele vor fi utilizate pentru golirea, splarea, dezinfecia i

uscarea ustensilelor folosite la igiena pacientului. Utilizat cu dispozitiv de
tiere a sacilor colectori de urin i secreii provenite de la pacieni: pungi
urin, tuburi tip Redon, etc., ofer condiii de siguran pentru operator i
reduce semnificativ cantitatea deeurilor infecioase.
Instalarea acestuia se va face într-un spaiu special destinat i
necesit racordarea la ap curent, electricitate i canalizare. In procesul
de splare echipamentul va putea fi încrcat minim cu o plosc i un
urinar sau 3 urinare.
Sistemul de organizare a circulaiilor în interiorul cldirii va trebui
s raspund urmtorului deziderat: circulaia bolnavului (spitalizat sau
ambulator) de la primul contact cu spitalul i pân la prsirea acestuia,
parcurgând toate compartimentele medicale, de diagnostic i tratament,
trebuie s se desfaoare în flux continu, pe trasee clare, accesibile în
condiii de egal siguran, atât pentru deplasrile pedestre, cât i pentru
deplasri cu caruciorul rulant, targa sau patul.
Sistemul general de circulaii va fi astfel soluionat încât s permit
amplasarea de puncte de control i filtrare la trecerea spre diversele zone
sau compartimente care au restricii de circulaie. Se va avea în vedere
c amplasarea acestora s nu blocheze fluxurile principale care, prin
natura lor, trebuie s rmân deschise.
78

In funcie de categoriile de utilizatori, accesele din exterior în

cldirile spitalului pot fi: comune (accesul principal, accesul pentru
sectorul ambulator), restricionate - pentru unele categorii de utilizatori
(accesul de serviciu, accesul la sectorul de urgene, accesul forelor de
intervenie), sau specializate numai pentru o anumita grup de personal
sau de materiale (accesele de aprovizionare la farmacie, la buctrie, la
laboratorul de medicin nuclear).
Corpul B
La parter se regsesc spaii destinate cabinetelor de consultaii,

aferente trialurilor clinice multicentrice interne i internaionale,
cabinetelor de recoltri i laboratorului, precum i explorri funcionale,
farmacie, cabinete studii medicale, arhiv i spaii anexe (depozite
materiale sterile, garderoba etc).
Etajele 6, 7 i 8 sunt destinate exclusiv laboratoarelor pentru
cercetri tiinifice – în special cercetare fundamental, iar restul etajelor
1-5 sunt reprezentate de spaii generoase de cazare.
Cabinete consultaii - vor fi în numr de 8 cu diferite destinaii.
Fiecare va fi dotat în funcie de specialitatea deservit. De asemenea vor
fi prevzute 3 cabinete de consultaii de tip circuit inchis de pacieni.
Fiecare cabinet de consultaii va fi echipat cu o canapea de
consultaii, electric, cu posibilitatea reglrii pe înlime; lmpi de
examinare cu LED; dulap medicamente i materiale sanitare; birou i
scaun medic; chiuvet pentru splarea igienic a mâinilor personalului
medical, prevzut cu dispenser spun lichid, dispenser serveele de
hârtie de unic folosin i dispenser de alcool
Toate slile de consultaii vor fi dotate cu gaze medicale.
De asemenea va fi prevzut mobilier de inox specific necesar
fiecrei specialiti.
cabinetul de cardiologie va fi dotat cu un electrocardiograf cu
monitor, 12 canale i software de interpretare; cu sistem de
testare la efort i holtere pentru monitorizarea TA si ECG
conectat la foaia electronic a pacientului.
cabinetul de ginecologie va fi dotat i cu canapea consultaii
ginecologie electrica cu colposcop i monitor HD integrate –
în Corpul A .
Explorri funcionale – În cadrul acestui serviciu se grupeaz,
centralizat pe clinic, o mare varietate de tehnici de investigare, bazate
pe utilizarea unor aparaturi specializate de înalt tehnologie i care
permit obinerea de date referitoare la potenialul funcional al diferitelor
organe i sisteme ale corpului uman.
79

Amplasarea serviciului se va face în apropierea serviciului de

diagnostic roentgen i a laboratorului de analize medicale. Se va asigura
o legatur direct cu serviciul de urgen, cu sectorul ambulatoriu i cu
compartimentul de spitalizare de zi.
De asemenea va fi prevzut un spaiu dotat cu EKG, ecograf
multidisciplinar, sistem testare efort, dispozitive holter TA i EKG,
EEG+EMG, spirometrie, monitorizare cardiac i hemodinamica etc.
Cabinetul de consultaii va fi echipat cu o canapea de consultaii
electric, cu posibilitatea reglrii pe înlime; lmpi de examinare cu LED;
dulap medicamente i materiale sanitare; birou i scaun medic; chiuvet
pentru splarea igienic a mâinilor personalului medical, prevazut cu
dispenser spun lichid, dispenser erveele de hârtie de unic folosin
i dispenser de alcool.
Fiecare sector de activitate (cabinete consultaii, cabinete
recoltare, laborator, unitii de îngrijire, etc) va fi organizat conform
Ordinului 914/ 26 iulie 2006 pentru aprobarea normelor privind condiiile
pe care trebuie s le îndeplineasc un spital în vederea obinerii
autorizaiei sanitare de funcionare.
Toate spaiile vor fi dotate cu echipamente specifice fiecrei activiti:
crucioare lenjerie, crucioare transport, couri de gunoi cu pedal i
capac, carucioare curenie, supori pentru saci colectare reziduri,
dispensere spun lichid, serveele de hârtie de unic folosin i
dispensere alcool .
Laboratoare specifice i cercetare sunt spaii vaste destinate
cercetrii i inovaiilor tiinifice i vor fi localizate la etajele superioare.
Acestea vor curpinde urmtorele spaii dedicate:
ETAJ 6
- Laborator logic fuzzy,

- Laborator chimie analitic,
- Laborator chimie organic,
- Laborator fizic cuantic,
- Departamente soluii cercetare+securizare,
- Camera raport stadii evolutive,
- Cabinet chimie organic,
- Camera experimente,
- Departament substane inflamabile,
-Cabinet materiale speciale cubicals, Cabinet ef chimie-analitic,
Cabinet materiale booleane 1, 2,
-Altele: recepie generala cercetare, departament materiale
întreinere, departament materiale cercetare, bibliotec,
80

departament aparatur, oficii, camere de gard, meeting room,

grupuri sanitare personal, depozite.
ETAJ 7
- Laborator biofizic,
- Laborator cibernetic,
- Laborator cristalogie,
- Laborator electrotehnic,
- Laborator nanotehnologii,
- Laborator proteomic,
- Laborator metabolomica,
- Laborator genetica molecular,
- Laborator chimie anorganic,
- Cabinet cibernetic, Cabinet ef biofizic, Cabinet biostatistic,
Cabinet electrotehnic, Cabinet statistic generala, Cabinet ef
biologie, Cabinet ef inscriptologie, Cabinet ef statistic, Cabinet
chimie anorganic,
- Altele: departament materiale cercetare+aparatur, Inscriptionare
sisteme biologice, grupuri sanitare, depozitare, departament
echipamente curenie, departament substane inflamabile,
departament aparatur.
ETAJ 8
- Laborator sistem stop codon.

- Laborator sisteme inductive.
- Laborator sisteme regresive
- Laborator depozitare.
- Laborator farmacologie farmacogenomic.
- Laborator contradicii paradigme.
- Laborator sisteme bacteriologice.
- Laborator sisteme virusologice.
- Laborator sisteme parazitologice.
- Laborator sisteme micologie.
- Laborator sisteme semnalizare biologice.
- Laborator sisteme translaionale.
- Cabinet contradicii paradigme, cabinet ef farmacologie, ef
sisteme virusologice, ef sisteme bacteriologice, ef sisteme
micologie, ef sisteme semnalizare biologice.
81

- Altele: Decodificri sisteme biologice, camer brainstorming,

camer IT, depozite, grupuri sanitare, departament aparatur,
departament substane inflamabile.
Circuitul pacienilor-spitalizare
Spitalizare de zi
Pacienii internai în unitatea de spitalizare de zi sunt preluai dup

înregistrarea lor în baza de date a Spitalului de ctre asistenta medical
care asigur supravegherea lor în aceast perioad i condui în salon.
La terminarea perioadei de spitalizare, pacienii sunt externai prin biroul
de externri al Clinicii multifuncionale “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A i
Corp B.
Pacienii sunt înregistrai în baza de date a Clinicii Multifuncionale
“Dr. Calistrat Grozovici” Corp A i Corp B i conform programrii sunt
preluai de ctre medicul specialist din ambulator. Dup consult pacientul
este informat asupra etapelor urmtoare i este programat pentru
urmtoarea vizit.
Departament radioterapie
Pacienii sunt înregistrai în baza de date a Clinicii Multifuncionale
“Dr. Calistrat Grozovici” Corp A i Corp B i conform programrii i
numrului de ordine sunt condui de ctre infirmiera în zona
Departamentului de Radioterapie, unde este preluat de ctre medic sau
tehnicianul responsabil de realizarea tratamentului. La terminarea
tratamentului pacientul primete informaiile necesare urmtoarei etape
i este programat conform indicaiilor medicului.
Circuit efecte curate

Clinicia Multifuncional “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A i Corp B
va dispune pentru serviciul de spltorie de un contract de prestri
servicii cu firma autorizat.
Efectele curate ale clinicii vor fi împachetate individual în saci albi
imprimati cu mesajul efecte curate. Efectele curate sunt preluate de
ctre personal i depozitate la nivelul subsolului în spaiul special
amenajat - Depozit efecte curate. Depozitarea se face respectând
regulile de igien i pe circuitul curat. Din depozitul central de efecte
curate, în funcie de necesarul fiecrui departament sunt trasferate cu
ajutorul liftului pentru efecte curate – sistem robotic intraspitalicesc.
82

Lenjeria de pat este schimbat de fiecare dat pentru pacienii noi

internai, la nevoie i minim la un interval de 3 zile
Circuit efecte murdare

Clinica va dispune de un contract de prestri servicii, cu o firm
autorizat, pentru serviciul spltorie.
Efectele murdare de pe departamente sunt depozitate temporar în
spaiile amenajate (boxa efecte murdare). În fiecare zi la orele 20.00 sau
de fiecare dat când este nevoie sunt preluate de infirmiere i
transportate pe circuitul murdar al clinicii cu ajutorul liftului pentru efecte
murdare în zona de la subsol în spaiul amenajat (depozit efecte murdare
clinic). Efectele murdare sunt ambalate în saci galbeni cu inscripia efecte
murdare i preluate de sistemul robotic intraspitaliceasc pentru
transport i preluare de ctre furnizorul serviciului de spltorie.
Circuit deeuri
Deeurile rezultate în urma activitii clinicii sunt:
deeuri menajere,
deeuri infecioase,
deeuri înteptoare,
deeuri toxice,
deeuri radioactive.
Deeurile sunt colectate conform Ordinului MS 219/2002 în saci de
culori diferite, respectând codul de culori pentru fiecare tip de deeuri.
La nivelul departamentului va exista un spaiu amenajat-Boxa
deeuri pentru colectarea i depozitarea temporar a lor.
Deeurile sunt colectate de cel puin 2 ori pe zi sau ori decât este
nevoie i transportate cu ajutorul unui crucior special în boxa de deeuri.
La umplerea sacului la un nivel de maxim ¾ din volum se închide
i se transport pe circuitul efecte murdare cu liftul pentru efecte
murdare în spaiul amenajat în spatele cldirii. Spaiul este prevzut
conform normelor cu un perimetru închis cu ”lact”, acces controlat,
sifon de pardoseal i surs de ap. De aici deeurile medicale
infecioase, periculoase, îneptoare, sunt preluate iar pentru deeurile
menajere acestea sunt transportate la rampa de gunoi de unde sunt
preluate, conform contractului, de firma de salubritate. Înainte de
prealuare deeurile sunt cântrite. Cantitile rezultate sunt raportate la
DSP-deeurile infecioase, îneptoare i toxice i la agenia de mediu
pentru cele menajere.
83

Deeurile radioactive (dac este cazul) respect regimul special de

manipulare, depozitare i eliminare conform normelor în vigoare i
procedurilor interne.
Recipientele de transport a deeurilor sunt splate i dezinfectate
înainte de a ajunge pe fiecare compartiment.
La interval de 2 zile spaiul amenajat pentru depozitarea temporar
va fi splat i dezinfectat – sistem de decontaminare automat (auto-
curare).
Manipularea deeurilor se face utilizând normele de protecie a
personalului.
Recipientele de transport i depozitare a deeurilor respect codul
de culori i sunt inscripionate conform normelor.
Circuit medicaie
Farmacia este organizat ca farmacie cu circuit închis deservind
necesarul de medicamente.
Aprovizionarea cu medicamente a farmaciei se face direct din
exterior, prin comunicarea direct cu depozitul farmaciei.
Preluarea materialelor se face dup verificarea calitii i
conformitii acestora. Materialele i medicaia utilizate respect
cerinele normelor în vigoare.
Depozitul este organizat astfel încât permite depozitarea separat
a diferitelor categorii de produse cu/fr regim special de depozitare.
Accesul în depozit este restricionat i este permis numai
personalului autorizat.
Necesarul de medicamente de pe fiecare secie se face de ctre
asistenta ef a seciei în funcie de prescripia medicului. Reetele
pentru ambulator sunt onorate direct la nivelul cabinetului de consultaie.
Pregtirea medicaiei se face în laboratorul farmaciei i la nivelul
Recepturii de unde sunt trasferate în oficin, iar de aici sunt transferate
prin spaiul amenajat pentru primire i predare reete, personalului
medical responsabil pentru aceast activitate de pe fiecare secie –
sistem robotic intraspitalicesc.
Transportul medicaiei se face pe circuitul curat.
Circuitul activitii de aprovizionare

Materialele utilizate în activitatea spitalului sunt:
materiale de uz general,
materiale sanitare: sterile i nesterile.
Aprovizionarea cu materiale se face conform necesarului
desfurrii în condiii normale a activitii.
84

Preluarea acestora se face de ctre eful departamentului de

aprovizionare i sunt depozitate în spaiile special amenajate la subsolul
cldirii utilizând liftul.
Depozitarea se face în funcie de tipul materialelor i conform
cerinelor de depozitare a furnizorilor.
Dup depozitare, materialele sunt transportate în funcie de
necesar pe fiecare secie cu ajutorul cruioarelor, utilizând circuitul curat
al clinicii.
4.4. Condiiile tehnice actuale (încadrarea obiectivului în politicile

generale/sectoriale/regionale, legislaie existent, acorduri
internaionale care oblig/sugereaz realizarea obiectivului de
investiii etc.)
În principiu, implementarea proiectului nu necesit modificri
fundamentale din punct de vedere instituional.
Contractul de PPP este considerat, în principiu, un contract de
PPP de lucrri publice, având în vedere c obiectul su este, în esen,
realizarea, la începutul duratei contractului, a unui contract de lucrri de
construcie cu valoare semnificativ i servicii prestate de partenerul
privat (operarea i întreinerea unitii medicale) nu poate fi realizat
decât dup finalizarea acestor lucrri i nu prin utilizarea exclusiv a
instalaiilor existente.
În ceea ce privete instituiile care au un rol în semnarea i
executarea contractului, în conformitate cu legislaia în vigoare,
contractul de PPP va fi semnat de Comisia Naional de Stragie i
Prognoz, iar executarea acestuia va reveni Ministerului Sntii prin
Institutul Naional de Boli Infecioase „Prof.Dr.Matei Bal”.
Urmrirea dezvoltrii contractului va fi efectuat în principal de
Comisia Naional de Strategie i Prognoz, împreun cu reprezentani
ai Ministerului Sntii i ai Institutului Naional de Boli Infecioase
„Prof.Dr.Matei Bal”.
Partenerul privat va asigura finanarea proiectului (din resurse
proprii i/sau din resurse atrase din partea unpor finanatori, conform art.
11 din OUG nr. 39/2018 privind parteneriatul public – privat) i va
gestiona activitile de construcie i operare, inclusiv pe cele
subcontractare ctre un antreprenor/operator.
Problemele de mediu nu vor fi un capitol important al proiectului
tehnic. Mediul natural i cultural trebuie protejat atât în timpul construciei,
cât i în timpul funcionrii.
Acordul de mediu definete condiiile care trebuie respectate în
ceea ce privete construcia i funcionarea unitii medicale.
85

Titularul contractului de PPP va fi, conform capitolului 1.4. din

Studiul de fundamentare Ministerul Sntii prin Institutul Naional de
Boli Infecoioase „Prof. DR. Matei Bal”.
5. Studii i analize cu privire la modul de realizare a proiectului
5.1. Diferene între PPP vs. achiziia public tradiional

Pentru a stabili meritele relative ale metodelor alternative de
dezvoltare a proiectului, metoda abordat în cadrul studiului de
fundamentare s-a bazat pe compararea costurilor de dezvoltare a
proiectului în PPP, cu costurile de dezvoltare a proiectului în achiziiile
publice tradiionale. Aceast analiz va urma, în general, metodologia
utilizat anterior pentru generarea unei comparaii suficient de relevante
pentru a confirma în mod corespunztor rezultatele obinute anterior.
Deci, la nivel general, opiunile de realizare a Clinicii
Multifuncionale “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A i Corp B sunt dou:
a) atribuirea unui contract de proiectare i execuie lucrri pentru
construcia clinicii i, ulterior, dup finalizare, a unor contracte de
întreinere i operare;
b) atribuirea unui contract de PPP de lucrri publice, prin care s
fie acoperit întreg ciclul de via al proiectului, de la realizarea proiectrii
i obinerii finanrii pân la execuia lucrrilor i întreinerea ulterioar
permanent a unitaii medicale, sub forma unei structuri de parteneriat
public-privat.
Alegerea uneia sau alteia dintre cele dou opiuni se realizeaz pe
baza unei analize (studiu de fundamentare) din care s rezulte dac
realizarea proiectului în regim de PPP este mai eficient din punct de
vedere economic decât realizarea proiectului în regim de achiziie public
clasic sau nu.
Urmtoarele seciuni prezint diferenele dintre cele dou opiuni
de achiziie.
Modalitatea tradiional de achiziii publice

În domeniul infrastructurii, în funcie de infrastructura specific pe
care o autoritate public intenioneaz s o construiasc/reabiliteze,
autoritatea public alege de obicei între:
– achiziie bazat pe Condiii de contract pentru construcii (”Cartea
Rosie”) a FIDIC (Federaia Internaional a Inginerilor
Consultani),
86

– achiziie bazat pe Condiii de contract pentru echipamente i

construcii, inclusiv proiectare (”Cartea Galben”) a FIDIC
(Federaia Internaional a Inginerilor Consultani).
Ipoteza de baz este c toate mijloacele bneti (cu excepia
veniturilor provenite din anumite taxe impuse de unitatea medical în
conformitate cu legislaia acual) vor fi furnizate de guvern sub forma
"veniturilor" la proiect, în funcie de necesiti, în conformitate cu
prevederile OUG nr. 39/2018 privind parteneriatul public - privat.
Pe de alt parte, într-o abordare a proiectului în regim PPP,
necesarul de plat este defalcat în trane periodice distribuite pe
parcursul etapei de exploatare conform contractului PPP.
O prezentare schematic a modalitii de contractare în regim de
achiziie public este redat în figura de mai jos:
CompaniaI CompaniaII CompaniaIII
Contract pentru orice lucrri de Contract pentru orice lucrri de Contract pentru orice lucrri de
operare & intretinere operare & intretinere operare &
neexecutate de Autoritatea neexecutate de Autoritatea intretinereneexecutate de
Public Public Autoritatea Public
Dobând si
rambursare
Operare si Întretinere (O&I)
AutoritateaPublic Finantatori
Proiectare si Constructie
Credit contractat
Contract de Proiectare Contract de Proiectare Contract de Proiectare

&Constructie pentru o portiune &Constructie pentru o portiune &Constructie pentru o portiune
a construciei a construciei a construciei
CompaniaA CompaniaB CompaniaC
87

Parteneriat Public-Privat
Pentru proiectul PPP se presupune c partenerul privat va
asigura construirea i finanarea proiectului din resurse proprii, fr
implicarea direct a autoritii publice.
Cu toate acestea, compania de proiect / SPV care furnizeaz
serviciul va genera profituri pentru distribuirea ctre furnizorii de capitaluri
proprii i va genera astfel un flux de numerar înapoi ctre partenerul
public sub forma impozitelor pe venit. Dei exist în mod clar alte efecte
poteniale asupra colectrii impozitelor în întreaga economie care rezult
din proiect, s-a presupus c acestea sunt în general comune celor dou
metode de achiziie i, prin urmare, nu genereaz diferene între cele
dou.
Modelul compar fluxurile de numerar nete în cazul PSC i, în
cazul PPP, exprimate în total NPV din totalul fluxurilor de numerar, pentru
fiecare categorie de costuri.
Deoarece modelul utilizeaz fluxurile nominale de numerar, rata
nominal de actualizare utilizat este de regul 8%.
Deci diferenele semnificative între achiziia în regim de PPP i
metoda tradiional de achiziii publice constau în:
– responsabilitatea pentru lucrrile de întreinere i operare o
poart aceeai companie care este responsabil pentru
proiectare i construcie, fapt ce duce la optimizarea acestor
dou activiti în cadrul ciclului de via al proiectului;
– partenerul privat este o companie de proiect (denumit în
literatura de specialitate „Special Purpose Vehicle” - SPV sau
„Vehicul cu Scop Special” - VSS) al crei obiectiv este de a
îndeplini obligaiile care decurg din contract;
– finanarea acestei companii este una de tip non-recurs sau
recurs limitat i se bazeaz exclusiv pe fluxurile de numerar
viitoare estimate care vor fi obtinute din activitatea derulat de
aceast companie pentru scopul unic al implementrii
contractului i utilizate pentru rambursarea fondurilor puse la
dispoziie (capital propriu i împrumutul contractat);
– implicarea acionarilor companiei de proiect este în general
limitat la finanarea companiei de proiect prin contribuii la
capitalul social i împrumuturi ale acionarilor;
– activitile concrete de proiectare, construcie, operare i
întreinere se realizeaz de ctre partenerul
privat/subcontractani, afiliai ai companiei de proiect, care
constituie garanii de bun execuie în favoarea companiei de
proiect;
– plile ctre partenerul privat se realizeaz exclusiv în baza i în
funcie de disponibilitatea i calitatea serviciilor prestate în
88

perioada contractual, calitatea construciei fiind astfel asigurat

pe baza interesului comercial; plata de disponibilitate care
urmeaz a fi efectuat de ctre partenerul public este cunoscut
de la momentul procedurii de atribuire ca parte a unui proces de
selecie competitiv, inclusiv pe baza de pre; în consecin, la
semnarea contractului de operare i întreinere a clinicii
multifuncionale sunt cunoscute, spre deosebire de procedura
tradiional de achiziie public, unde deciziile privind realizarea
activitilor de operare i întreinere se iau la momente viitoare
de timp, când infrastructura va fi fost deja realizat, rezultând
astfel o predictibilitate a costurilor mult mai ridicat în cazul unui
PPP decât al unui proiect realizat în sistem de achiziie clasic;
– plile de disponibilitate de ctre partenerul public se efectueaz
în perioada de operare, dup finalizarea construciei i au în
vedere nivelul de performan în prestarea serviciilor de ctre
partenerul privat;
– majoritatea riscurilor sunt alocate partenerului privat, regula fiind
c partenerul public suport exclusiv riscurile alocate în mod
expres acesteia prin contract.
Proiectare, Constructie, finantare

Întretinere si Operare
AutoritateaPublic
Contract
PPP/conces
iune

Investitori Fonduri proprii Concesionar

Rambursari+
Finantatoriprincipali
Dobând
Actiuni în Contractarea de
societatea român
Contra Contract de datorie principalain
baza viitoarelor
ct de Întretinere si
Operare fluxuride numerar
constru
ctie estimate
Subcontractorpentrulucrrilede Subcontractor
construcie pentrulucrriledeîntreinere&operare
89

comparativ cu procesul de achiziie tradiional, costurile de

finanare ale partenerului privat pot fi mai ridicate în cazul unui
proiect de PPP; pe de alt parte, în mod corespunzator, achiziia
serviciilor aferente în sistem PPP fa de achiziia unor contracte
distincte, conduce la un nivel ridicat de transfer al riscurilor ctre
partenerul privat i eventual la economii pentru acesta, fapt ce se
poate traduce în licitarea unor preuri competitive pentru
partenerul public, cât i în existena stimulentelor
corespunztoare ale partenerului privat de a derula contractul în
termenele contractuale i în costurile stabilite (în caz contrar
fiindu-i afectat capacitatea de rambursare a împrumutului ca
urmare a lipsei de venituri, proiectul neintrând în etapa de
exploatare la termenele stabilite cu partenerul public i
finanatorii), beneficiile economico-sociale urmrite putând fi astfel
i atinse.
– având în vedere accentul pus asupra performanei partenerului
privat de a furniza servicii pe tot parcursul etapei operaionale a
proiectului, conform naturii contractelor de PPP, atenia
acordat utilizatorului final al investiiei este esenial.
5.2. Principalele activiti realizate în cadrul fiecarei

etape/perioade contractuale
Principalele etape contractuale

In scopul implementrii contractului de parteneriat public – privat
se înfiineaz societatea de proiect conform cu prevederile Legii nr.
31/1990 republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
Aportul în numerar la capitalul societii de proiect a partenerului
public const în suma minim prevzut de cerinele legislaiei în
vigoare.
Contractul de PPP este structurat în dou etape principale dup
cum urmeaz:
perioada de proiectare i execuie cu durata de 30 luni de la data
semnrii contractului,
perioada de operare cu durata de pân la 15 ani de la data
finalizrii perioadei de construcie.
În situaia devansrii lucrrilor perioadei de 30 luni aferent lucrrilor de
proiectare i execuie, partenerul privat va primi din partea partenerului public
o prim de succes echivalent cu ponderea într-un an a perioadei de
90

devansare, valoarea total anual a primei de succes fiind de 20% din

valoarea investiiei.
În situaia întârzierii finalizrii perioadei de proiectare i execuie,
partenerul privat va plti partenerului public o amend corespunztoare
ponderii în an a perioadei de întârziere, amenda total anual fiind de 20%
din valoarea investiiei.
Cota de contribuie a partenerului public la finanarea realizrii investiiei
reprezentat de resurse financiare de alt natur decât fonduri externe
nerambursabile i contribuia naional aferent unor astfel de fonduri nu
poate depi, conform OUG nr. 39/2018 art. 12. alin. (2), 25% din valoarea
total a investiiei.
Riscul de neacoperire a ocuprii paturilor se poate traduce îns, fie în
pli de disponibilitate, fie în prelungirea duratei contractului în cazul în care,
la finele acestuia, partenerul privat nu a obinut, din cauza numrului mai mic
de bolnavi, profitul scontat.
Calculul plii de disponibilitate se face pe baza rezultatelor activitilor
din perioada preliminar, activiti care prezint ieirile i întrrile de numerar
ale partenerului privat i care vor fi introduse în modelul financiar al acestuia.
O plat anual pe perioada de operare de maximum 2,5 milioane
euro. Aceast plat reprezint o contribuie la nivelul recuperrii investiiei,
întrucât procentul de acoperire a ocuprii paturilor i perioada de operare de
doar 15 ani, ar putea s nu permit recuperarea întregii investiii pe durata
contractului de parteneriat public - privat cu asigurarea profitului rezonabil la
nivelul partenerului privat.
Valoarea preconizat a investiiei poate fi modificat în funcie de
evoluia tehnologiilor medicale. În acest caz, investitorul privat poate s îi
mreasc cota de participare la finanare, czând sau nu de comun acord cu
partenerul public ca s participe i acesta la mrirea valorii de finanare.
Perioada preliminar
În perioada preliminar se vor desfura urmtoarele categorii de activiti:
a) Activiti de investigaii de teren i proiectare
Având în vedere modificrile efectuate în vederea optimizrii
aliniamentului i a soluiilor tehnice fa de cele existente în studiul de
fezabilitate, este necesar efectuarea unor studii de teren corespunztoare
pe noul aliniament pentru a se putea ajusta preul construciei, stabilit pe baza
condiiilor geotehnice determinate prin investigaii de specialitate ce urmeaz
a fi efectuate pe amplasament.
91

Studiile de teren urmeaz a fi realizate de o entitate specializat aflat sub

controlul ambelor pari ale contractului PPP – partenerul public i partenerul
privat, iar sumele cuvenite acesteia vor fi pltite de ctre ambele pri în
proporii egale pentru a asigura imparialitatea în exercitarea activitilor sale.
Dup executarea investigaiilor pe teren i actualizarea acordului de
mediu, costul de construcie va fi actualizat.
Actualizarea reprezint un proces matematic, nefiind supus negocierii
prilor, i se realizeaz prin aplicarea preurilor unitare din oferta final
aferente condiiilor determinate (dificile, medii i uoare) în funcie de
ponderea acestora.
Preul construciei ofertat de societatea/consoriul câtigtor a fost stabilit
prin ofertarea unor preuri unitare în funcie de condiiile precizate mai sus,
stabilite de partenerul public . Aadar, ajustarea preului construciei se va
realiza prin:
- aplicarea preurilor unitare ofertate de ofertantul câtigtor la
condiiile efective determinate în urma rezultatului investigaiilor,
- recalcularea automat a preului total al construciei.
Condiiile prezumate iniial au fost stabilite de partenerul public
pentru motive de comparabilitate a ofertelor prin luarea în considerare a
unor scenarii pesimiste, astfel încât s fie asigurate condiiile pentru o
eventual reducere a preului final al construciei în urma acestui proces.
Nu toate elementele pe baza crora a fost ofertat preul
construciei, stabilite de partenerul public, sunt supuse procesului de
revizuire, ci doar acelea susceptibile de a depinde de condiiile reale.
În plus fa de investigaiile efectuate în vederea ajustrii costului
de construcie, vor fi de asemenea efectuate toate investigaiile de teren
necesare pentru proiectarea de detaliu i pentru obinerea avizelor i
acordurilor necesare realizrii lucrrilor.
b) Activiti privind obinerea finanrii pentru întregul proiect

La momentul încheierii contractului de PPP, partenerul privat va
avea asigurat finanarea privat pentru realizarea activitilor din
perioada preliminar.
Având în vedere un eventual nou aliniament i o eventual nou
soluie tehnic rezultate în urma etapei de dialog i investigaiile
realizate în perioada preliminar, un pre fix ferm al construciei va fi
stabilit în urma mecanismului de ajustare pe baza acestora la sfâritul
acestei perioade, pentru aceasta urmând s fie obinut finanarea din
partea finanatorilor.
92

Aadar, cronologic, activitile având ca scop direct obinerea

finanrii urmeaz a fi realizate în interiorul perioadei preliminare dup
realizarea investigaiilor menionate anterior i vor avea ca scop
finanarea preului construciei rezultat în urma aplicrii algoritmului de
ajustare.
Similar condiiilor de teren, condiiile de finanare au fost stabilite
iniial de ctre partenerul privat pentru motive de comparabilitate a
ofertelor i au fost avute în vedere i incluse ca atare în modelul financiar
al ofertantului câtigator.
Structura de finanare a întregului proiect urmeaz a se stabili în
cadrul unei finanri competitive ce urmeaz a se desfsura potrivit
regulilor prevzute în contractul de PPP i cu ajutorul creia vor fi stabilite
costurile efective de finanare oferite de pieele financiare la momentul
respectiv.
Finanarea competitiv este un proces în cadrul cruia fondurile
necesare pentru implementarea proiectului vor fi obinute la cel mai
convenabil cost al finanrii disponibil, în condiiile de pia existente.
Procedura va fi realizat de ctre partenerul privat, sub
supravegherea partenerului public. Procedura va fi conform principiilor
i practicii finanrii de proiecte la nivelul pieei europene i va asigura o
competiie echitabil i transparent între sursele de finanare disponibile
la nivelul pieei europene în domeniul finanrii proiectelor de
infrastructur.
La finalul finanrii competitive, ulterior existenei unui acord cu
privire la structura de finanare, contractele de finanare pentru întregul
proiect vor fi semnate între partenerul privat i finanatori. Procedura de
semnare a contractelor de finanare, respectiv de tragere iniial a
fondurilor pe baza contractelor de finanare este denumit în mod generic
procedura de închidere financiar.
Având în vedere faptul c ofertele candidailor s-au bazat pe
ipotezele financiare avute în vedere, contractul de PPP include o
procedur detaliat, ce prevede mecanismul de ajustare a plii de
disponibilitate prin raportare la diferenele de costuri de finanare dintre
costurile prezumate de partenerul public i costurile efectiv rezultate din
procesul de finanare competitiv.
Scopul general al procedurii de ajustare este ca nivelul plii de
disponibilitate s fie ajustat de o asemenea manier încât orice
modificare a costurilor cu finanarea extern, prin raportarea ipotezelor
iniiale ale partenerului public la condiiile efective de finanare, valabile
la data închiderii financiare, s nu conduc la o cretere a profitului
partenerului privat i orice economii realizate s fie transferate
autoritii contractante. Aceast procedur de ajustare va asigura faptul
c partenerul public i partenerul privat nu se vor regsi la momentul
93

închiderii financiare în poziii inferioare sau mai bune, din perspectiva

echilibrului financiar al proiectului, fa de momentul ofertei finale.
În plus fa de ajustarea prin raportare la costurile de finanare,
plata de disponibilitate va fi ajustat la sfâritul perioadei preliminare prin
raportare la costul de construcie efectiv rezultat în urma investigaiilor de
teren.
c) Activiti de construcie
În paralel cu activitile menionate la literele a) i b) de mai sus,
partenerul privat va începe în perioada preliminar activiti de
construcie efectiv a celor dou corpuri A i B.
Soluia are în vedere optimizarea programului de construcie a
clinicii multifuncionale, beneficiind astfel de fondurile existente deja la
dispoziia partenerul privat.
Perioada preliminar se finalizeaz cu obinerea de ctre
partenerul privat a finanrii obiectivului. Închiderea financiar trebuie s
se finalizeze în maxim 3 luni de la data semnrii contractului de PPP, cu
posibilitatea prelungirii acestei perioade cu înc 3 luni.
În msura în care plata de disponibilitate ar crete în urma
perioadei preliminare, partenerul public are dreptul de a înceta contractul
de PPP.
De asemenea, în situaia în care partenerul privat nu reuete s
obin finanarea întregului proiect, contractul de PPP va înceta.
Perioada de construcie
Perioada de construcie începe la data închiderii financiare (data
obinerii finanrii pentru întregul proiect) i dureaz 30 de luni (maxim 6
luni proiectarea i maxim 24 luni construcia propriu-zis), timp în care
partenerul privat are obligaia de a finaliza construcia obiectivului.
Perioada de operare
Perioada de operare începe la data finalizrii construciei Clinicii
Multifuncionale “Dr. Calistrat Grozovici” corp A i corp B i dureaz 15
ani, perioad în care partenerul privat are obligaia de a opera i întreine
obiectivul conform standardelor de performan prevzute în contractul
PPP.
Obligaia partenerului privat de a opera i întreine Clinica
Multifuncional “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A i Corp B are ca obiect
toate activitile necesare pentru asigurarea permanent a unui obiectiv
deplin funcional i de înalt calitate pentru utilizatori.
Partenerul privat trebuie s demonstreze în mod frecvent, pe
parcursul contractului, c cerinele de operare i întreinere sunt
îndeplinite.
94

În cazul în care personalul nu îndeplinete cerinele prevzute

pentru operarea i întreinerea Clinicii Multifuncionale “Dr. Calistrat
Grozovici” Corp A i Corp B, acesta este penalizat de ctre partenerul
public, conform celor detaliate în cadrul seciunii 5.7.
Activitile derulate de partenerul privat au scopul de a asigura, în
principal, sigurana i sntatea utilizatorilor serviciilor Clinicii
Multifuncionale “Dr. Calistrat Grozovici” corp A i corp B pe toat
perioada contractului PPP.
5.3. Prezentarea costurilor i veniturilor proiectului, mecanismul

de plat, veniturile partenerului privat
Valoarea total a investiiei Clinica Multifunctional "Dr. Calistrat

Grozovici" Corp A i Corp B era estimat la sfâritul anului anterior
650.709.389 lei (fr T.V.A), din care valoarea construciilor-montaj era
de 379.453.978 lei (fr T.V.A) compus din:
-corp A: valoare investiie 359.170.601 lei (fr T.V.A), din care

valoarea construciilor-montaj era de 203.934.208 lei (fr T.V.A).
-corp B: valoare investiie 291.538.772 lei (fr T.V.A), din care
valoarea construciilor-montaj era de 175.519.770 lei (fr T.V.A).
Structura cheltuielilor de capital necesare realizrii obiectivului de

investiie este detaliat în continuare pentru fiecare corp în parte.
5.3.A. Corpul A:
cota TVA19%
lei/euro =4,6315 din data de 11.12.2017
Denumirea capitolelor i a
Nr. Valoare ( inclusiv
subcapitolelor de Valoare (fara TVA) TVA
crt. T.V.A. )
cheltuieli
Lei Euro Lei Lei Euro
1 2 3 4 5 6 7
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obinerea i amenajarea terenului
1.1 Obinerea terenului. 0 0 0 0 0
1.2 Amenajarea terenului. 0 0 0 0 0
Amenajri ptr. protecia
1.3 mediului i aducerea in 278.538 60.140 52.922 331.460 71.566
stare initiala
Cheltuieli pentru
relocarea/protecia utilitilor
1.4 0 0 0 0 0
(devieri reele de utiliti din
amplasament)
Total Cap. 1 = 278.538 60.140 52.922 331.460 71.566
95

CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitilor necesare obiectivului

Reele de racord, utiliti
2.1 8.733.428 1.885.659 1.659.351 10.392.779 2.243.934
necesare obiectivului
2.2 Montaj utilaj 0 0 0 0 0
Utilaje, echipamente
2.3 tehnologice i funcionale cu 2.246.067 484.955 426.753 2.672.820 577.096
montaj
Total Cap. 2 = 10.979.495 2.370.613 2.086.104 13.065.599 2.821.030
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare i asisten tehnic
Studii de teren : geo., topo.-
3.1 65.180 14.073 12.384 77.564 16.747
teste materiale
Taxe ptr. Obinerea de
avize, acorduri, autorizaii, i
3.2 61.771 13.337 11.736 73.507 15.871
alte chelt. de aceeai natur
în sarcina investitorului.
3.3 Proiectare i inginerie 15.295.066 3.302.400 2.906.062 18.201.128 3.929.856
Organizarea procedurilor de
3.4 324.706 70.108 61.694 386.400 83.429
achiziie
3.5 Consultan 4.078.684 880.640 774.950 4.853.634 1.047.962
3.6 Asisten tehnic 2.039.342 440.320 387.475 2.426.817 523.981
Total Cap. 3 = 21.864.749 4.720.878 4.154.302 26.019.051 5.617.845
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiia de baz
4.1 Construcii i Instalaii 189.842.575 40.989.436 36.070.089 225.912.664 48.777.429
4.1.1 Clinica, regim de înlime 154.929.428 33.451.242 29.436.591 184.366.019 39.806.978
maxim S+P+6E
4.1.2 Parcare 11.877.861 2.564.582 2.256.794 14.134.655 3.051.852
4.1.3 Etajul 7 + Helioport 23.035.286 4.973.612 4.376.704 27.411.990 5.918.599
4.2 Montaj utilaje tehnologice 1.184.834 255.821 225.118 1.409.952 304.427
Utilaje, echipam.
4.3 tehnologice i funcionale cu 20.179.896 4.357.097 3.834.180 24.014.076 5.184.946
montaj
Utilaje fr montaj i
4.4 0 0 0 0 0
echipamente
4.5 Dotri i mobilier 984.182 212.497 186.995 1.171.177 252.872
Echipamente,dotri i
4.6 99.578.408 21.500.250 18.919.898 118.498.306 25.585.298
mobilier medical
Total Cap. 4 = 311.769.895 67.315.102 59.236.280 371.006.175 80.104.971
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de antier : 1.677.902 362.280 318.801 1.996.703 431.114
5.1.1 - Lucrri de construcii
1.648.766 355.990 313.266 1.962.032 423.628
+ instalaii
5.1.2 - Cheltuieli conexe
29.136 6.291 5.536 34.672 7.486
organizarea antierului
Comisioane, taxe, cote
5.2 4.115.184 888.521 781.885 4.897.069 1.057.340
legale, costuri de
5.2.1 - Comisioane, taxe i
0 0 0 0 0
cote legale
5.2.2 - Costul creditului 0 0 0 0 0
Cheltuieli diverse i
5.3 8.484.853 1.831.988 1.612.122 10.096.975 2.180.066
neprevzute 10 %
Total Cap. 5 = 14.277.939 3.082.789 2.712.808 16.990.747 3.668.519
CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru darea în exploatare
Pregtirea personalului de
6.1 0 0 0 0 0
exploatare.
96

6.2 Probe tehnologice i teste 0 0 0 0 0

Total Cap. 6 = 0 0 0 0 0
TOTAL GENERAL = 359.170.616 77.549.523 68.242.417 427.413.033 92.283.932
Din care C+ M = 203.934.208 44.032.000 38.747.500 242.681.708 52.398.080
Costuri de exploatare (recurente)

Costurile de exploatare sunt acele costuri generate în cursul
activitii curente, ca urmare a implementrii proiectului. În vederea
determinrii indicatorilor financiari se vor evalua incremental dou
variante:
varianta 0 - fr investiie – (situaia actual);
varianta 2 - cu investiie maxim.
Analiza incremental va urmri numai modificrile survenite ca
urmare a implementrii proiectului.
Indiferent de varianta aleas, se va pune accent pe faptul c elementul
definitoriu în cadrul contractului ce urmeaz s se încheie nu va fi urmrirea
profitului de ctre investitorul privat, ci acordarea unor îngrijiri medicale
pacienilor care se adreseaz Institutului.
Costuri cu energia electric

Situaia costurilor cu energia electric, în scenariului fr investiie,
este urmtoarea:
97

VALOARE FACTUR
NR.FACTUR DATA EMITERII PERIOAD FACTURAT
CUTVA
5FM08589194 5.08.2015 70.143,87 1.07-2015-01.08.2015

5FM09407074 3.09.2015 59.851,73 1.08.2015-01.09.2015
5FM09781031 8.09.2015 80.559,22 01.09.2015-30.09.2015
5FM13275783 7.12.2015 52.898,14 01.11.2015-01.12.2015
5 MF13280444 9.12.2015 80.559,22 01.12.2015-31.12.2015
5MF03095820 23.03.2015 46.648,18 01.02.2015-01.03.2015
5 MF03842129 7.04.2015 48.370,95 01.03.2015-01.04.2015
5MF03848910 10.04.2015 81.821,51 01.04.2015-30.04.2015
5MF01159231 05.02.2015 63.685,18 01.01.2015-01.02.2015
5FMF01529874 10.02.2015 81.801,60 01.02.2015-28.02.2015
5 MF00375852 13.01.2015 80.911,19 01.01.2015-31.01.2015
5 MF00370454 08.01.2015 54.463,88 01.12.2014-01.01.2015
5MF08619143 11.08.2015 80.559,22 01.08.2015-31.08.2015
5MF10942875 5.10.2015 43.105,14 01.09.2015-.1.10.2015
5MF05010258 12.05.2015 81.821,51 01.05.2015-31.05.2015
5 MF06967249 03.07.2015 44.864,80 01.06.2015-01.07.2015
5 MF10947852 09.10.2015 80.559,22 01.10.2015-31.10.2015
5 MF11736134 4.11.2015 39.994,87 01.10.2015-01.11.2015
5 MF12115983 11.11.2015 80.559,22 01.11.2015-30.11.2015
5 MF02681525 05.03.2015 46.648,18 01.02.2015-01.03.2015
5 MF06166449 05.06.2015 19.066,78 01.05.2015-01.06.2015
5 MF06174948 15.06.2015 81.821,51 01.06.2015-30.06.2015
5 MF07342098 09.07.2015 80.559,22 01.07.2015-31.07.2015
TOTAL/AN (FR T.V.A.) 1.244.768,35 lei

TOTAL/AN (CU TVA) 1.481.274,34 lei
În situaia scenariului fr proiect, costurile lunare medii cu energia

electric sunt de circa103.730,70 lei/lun, fr TVA. În urma
implementrii proiectului se estimeaz, având la baz puterea instalat
i consumurile specifice noilor dotri/echipamente, un consum lunar
suplimentar de energie electric de circa 333.334 kWh. Costul kwh/ora
este de aproximativ 0,41lei/KWh, de unde rezult un cost estimat lunar
în varianta 2 cu investiie maxim de 136.666,94 lei. Conform principiului
incremental creterea costurilor cu energia electric va fi aproximativ
395.235 lei/an.
98

Costuri cu apa
Situaia costurilor cu apa potabil i apa pentru canalizare, în scenariul

fr proiect, este urmtoarea:
VALOARE
NR.FACTUR DATAEMITERII FACTURA PERIOADAFACTURAT MC/AN
CUTVA
ANB150015827 20.01.2015 49.792,05 09.12.201413.01.2015 6.770
ANB150770163 17.11.2015 48.583,83 10.10.201509.11.2015 6.595
ANB150861104 22.12.2015 37.516,54 10.11.201510.122015 5.032
ANB150621784 17.09.2015 43.189,20 12.08.201508.09.2015 5.859
ANB1505444184 18.08.2015 50.219,89 10.07.201511.08.2015 8.370
ANB150696571 19.10.2015 47.847,42 09.09.201509.10.2015 7.975
ANB150091119 18.02.2015 42.516,53 14.01.201510.02.2015 5.764
ANB150163255 18.03.2015 40.045,33 11.02.201510.03.2015 6.674
ANB150239027 17.04.2015 37.606,86 11.03.201508.04.2015 5.062
ANB150316509 19.05.2015 43.115,18 09.04.201512.05.2015 5.797
ANB150392591 17.06.2015 35.298,52 13.05.201510.06.2015 4.736
TOTAL/AN(CUT.V.A24%) 475.731,35
TOTAL/AN(FRTVA) 383.654,31

În situaia scenariului fr proiect, costurile lunare medii cu apa

potabil i pentru canalizare sunt de circa 31.917,20 lei/lun (fr
T.V.A). Ca urmare a creterii numrului de grupuri sanitare i a fluxului
de pacieni se estimeaz o cretere a consumului zilnic cu aproximativ
100 mc, echivalentul a 3.000 mc/lun. Preul de cost al unui metru cub
de ap este aproximativ 6 lei/mc, rezultând un cost lunar de 18.000
lei/lun. Consumul incremental de ap potabil i ap pentru canalizare,
este de cca 216.000 lei/an.
Costuri cu abonamentul telefonie/internet
Având în vedere creterea numrului de cadre medicale se

estimeaz c actualizarea abonamentelor la reelele locale de internet
i telefonie va conduce la un cost lunar suplimentar de aproximativ
3.450 lei/lun. Conform principiului incremental creterea costurilor cu
abonamentul de telefonie/internet va fi de cca 41.400 lei/an.
99

Costuri cu personalul
Se preconizeaz c, fa de situaia existent, se vor înfiina
urmtoarele locuri de munc:
85 medici cu un salariu lunar brut, mediu, de aproximativ 24.126

lei/lun;
401 asistente medicale cu un salariu lunar brut mediu, de
aproximativ 8.032 lei/lun;
65 infirmiere cu un salariu lunar brut mediu, de aproximativ 3.581
lei/lun;
205 îngrijitoare cu un salariu lunar net mediu,de aproximativ 3.526
lei/lun;
5 farmaciti cu un salariu lunar brut mediu, de aproximativ 8.576
lei/lun;
40 statisticieni medicali cu un salariu lunar brut mediu, de
aproximativ 3.205 lei/lun;
48 brancardieri cu un salariu lunar brut mediu, de aproximativ 3.413
lei/lun;
59 muncitori cu un salariu lunar brut mediu, de aproximativ 2.818
lei/lun;
20 personal TESA cu un salariu lunar brut mediu, de aproximativ
5.500 lei/lun.
Costuri cu personalul nou corpul A + B
Nr. Salariu net,

Cost anual (lei)
Personal posturilor mediu, pe lun
MEDIC 85 24.126 24.608.520

ASISTENTE MEDICALE 401 8.032 38.649.984
INFIRMIER 65 3.581 2.793.180
ÎNGRIJITOARE 205 3.526 8.673.960
FARMACIST 5 8.576 514.560
STATISTICIENI 40 3.205 1.538.400
MUNCITORI 59 2.818 1.995.144
TESA 20 5.500 1.320.000
Total/AN 880 80.093.748
Costurile salariale anuale incrementale vor fi de cca 80.093.748

lei/an.
Guvernul României i Ministerul Sntii au obligaia s suplimenteze
listele de personal conform necesarului.
100

Noua structur, astfel creat trebuie s aib posibilitatea s poat

angaja personal, pe perioade determinate/nedeterminate în conformitate cu
actele normative în vigoare la data efecturii angajrilor.
Structura de personal trebuie s rspund nevoilor de îngrijiri de
sntate, în funcie de severitatea cazurilor i de nivelul de dependen la
pat.
Personalul va putea fi angajat atât de partenerul public cât i de cel
privat, aceste aspecte urmând a fi reglementate prin contractul de PPP ce
se va încheia.
Costuri de întreinere
Costurile de întreinere sunt acele costuri care apar ca urmare a
utilizrii echipamentelor i a materialelor consumabile. Ele se compun
din urmtoarele categorii:
Costuri cu consumabilele
În urma implementrii proiectului, vor exista costuri suplimentare
cu materialele consumabile, ca urmare a creterii numrului de pacieni
i a noilor echipamente prevzute prin proiect. Estimm un cost total
anual suplimentar de 108.000 lei/an.
Servicii de salubritate – estimm un cost anual incremental de
24.000 lei/an.
Costuri cu reparaiile
Costurile cu reparaiile sunt acele costuri care apar ca urmare a
uzurii anormale a finisajelor, precum i datorit intemperiilor i
vandalizrilor. Estimm un cost suplimentar cu reparaiile, fa de
varianta fr proiect, de 0,1% din valoarea construciilor-montaj. Rezult
un cost anual de întreineri i reparaii, de 135.252 lei/an.
Costuri de înlocuire
Costurile de înlocuire a echipamentelor, dotrilor i mobilierului
medical, montate în urma implementrii proiectului sunt acele costuri
care apar ca urmare a uzurii normale i îmbtrânirii precum i datorit
vandalizrilor.
Estimm urmtoarele costuri de înlocuire:
mobilierul de specialitate i dotrile suplimentare au o durat de
viat între 10 i 20 de ani. Estimm c aceste costuri de înlocuire
vor fi de 0,2% în anul 3, de 0,5% în anul 7, respectiv 1% în anul 11
de exploatare, deoarece nu toate echipamentele vor rezista pan
la sfâritul duratei nominale.
101

Valoarecf.DG Echipamente,dotri i 100.562.590 lei

mobilier medical
Anul 3 0,2% 201.256 lei
Anul 7 0,5% 502.813 lei
Anul 11 1,0% 1.005.625 lei
Costuri diverse i neprevzute

Costurile diverse i neprevzute le estimam la nivelul de 1% din
media tuturor costurilor recurente anuale.
Proiectul are ca obiectiv general, îmbuntirea calitii serviciilor

medicale prin realizarea obiectivului, Clinica multifuncional "Dr.
Calistrat Grozovici" Corp A i Corp B i echiparea acestuia cu aparatur
performant-modern.
Necesitatea acestui proiect este justificat de situaia actual a
spitalului, de nevoile grupurilor int, de îndeplinirea obiectivelor etc.
În acest context, implementarea acestui proiect va rspunde
problemelor de eficacitate, eficien, continuitate a îngrijirilor, sigurana
pacientului, competena echipei medicale, satisfacia pacientului, dar i
a personalului medical i a problemelor de mediu identificate în acest
areal.
Analiza financiar
Scopul analizei financiare este de a determina fluxurile de numerar
generate de proiect, actualizate la o rat de actualizare i de a identifica
dac un proiect este viabil din punct de vedere financiar.
Valoarea actualizat net reprezint suma fluxurilor de numerar
viitoare, intrri i ieiri, actualizate cu o rat de actualizare astfel încât,
s obinem valoarea lor curent. Valoarea actualizat net se calculeaz
astfel:
Rata intern de rentabilitate financiar este acea rat de

actualizare care egalizeaz costurile actualizate ale proiectului cu
veniturile sale. Rata de rentabilitate financiar este acea rat de
actualizare la care se obine VAN=0.
Durabilitatea financiar se determin prin analiza tuturor fluxurilor
de numerar anuale. Proiectul este considerat fezabil i se justific
intervenia, dac genereaz fluxuri de numerar cumulate mai mari sau
egale cu zero pe toat perioada urmtoare implementrii.
102

Raportul beneficiu – cost se calculeaz ca raport între totalul

încasrilor i totalul plilor efectuate în anul respectiv. Raportul beneficiu
- cost trebuie s fie mai mare sau egal ca zero, pentru ca proiectul s fie
considerat viabil în viitor i mai mic ca unu pentru a considera intervenia
necesar.
Analiza economic, inclusiv calcularea indicatorilor de
performan economic: valoarea actual net, rata intern de
rentabilitate i raportul cost-beneficiu.
Analiza financiar luat ca i element singular nu este suficient
pentru a identifica dac un proiect este eficient din punctul de vedere al
finanrii. Având în vedere c majoritatea proiectelor cu caracter de
utilitate public nu au ca scop generarea de venituri, trebuie identificate
toate aspectele financiare sau cele cuantificabile din punct de vedere
financiar legate de implementarea lor.
Metoda incremental presupune determinarea costurilor i a
beneficiilor economice generate de implementarea proiectului prin
analiza variantelor fr proiect, respectiv cu proiect, conform analizei
opiunilor. Presupune calcularea indicatorilor de eficien economic
având la baz doar creterile de costuri sau veniturile suplimentare
generate de proiect.
Analiza economic identific toate elementele care duc la
bunstarea regiunii i încearc o cuantificare în bani a implicaiilor
sociale, de mediu, etc.
Analiza economic presupune aplicarea unor corecii i anume:
-corecii fiscale – având în vedere c instituiile publice obin bani
din taxe, coreciile fiscale sunt absolut necesare deoarece reprezint
mutarea unor sume în cadrul aceluiai buget; astfel, trebuie eliminat
TVA-ul i alte taxe care genereaz fluxuri de ieire de bani pe de-o parte,
dar i de intrare pe de alt parte.
-corecii ale externalitilor – presupune identificarea beneficiilor i
costurilor externe recepionate de ceilali participani din viaa social, alii
decât autoritatea solicitant;
-conversia preurilor de pia în preuri contabile-asemenea
conversie se impune datorit faptului c preurile curente reale nu pot
reflecta valoarea lor social datorit distorsiunilor pieei (regim de
monopol, bariere comerciale, etc.) afectând rezultatele analizei. Preurile
contabile vin s rezolve aceast problem, deoarece elimin asemenea
distorsiuni, reflectând costurile de oportunitate social ale resurselor.
Aceste elemente de distorsionare a pieei se pot corecta cu ajutorul
preurilor umbr.
În determinarea impactului economic au fost identificate urmtoarele
tipuri de corecii aferente corpului A:
103

Corecii fiscale
Costul cu investiia este afectat de mai multe taxe: T.V.A., taxe
privind avizele, taxele ctre ISC i CSC. Valoarea investiiei dup
aplicarea coreciei fiscale este urmtoarea:
Corecie fiscal lei

Valoare
Indicator Investi
ie corec
ie
Valoarea
investiie 427.413.033
Eliminare
TVA -85.482.607
Eliminarea
taxelor -1.976.617
Sum
corecii -87.459.224
Valoare
corectat 339.953.809
Corecii ale externalitilor

Acestea pot avea:
- influene negative, ce se includ în analiz ca i costuri economice;
ele apar atât în perioada construciei cât i în perioada de via a
proiectului;
- influene pozitive, ce se includ în analiz ca i beneficii; toate
aceste influente se vor împri dup natura lor (de mediu,
economice, sociale).
5.4. Beneficii aduse de realizarea investiiei

5.4.1.A. Beneficii pentru mediu
Impactul asupra mediului este unul pozitiv.

Obiectivul de investiie va avea la baza conceptul de cldire verde
care propune o construcie nou, sustenabil, durabil, non-toxic cu un
impact minim asupra mediului înconjurtor, cu eficien energetic
ridicat, consum de ap redus, confort interior sporit i emisii reduse de
noxe. Pentru realizarea acestui deziderat:
se va prevedea un sistem tip pompe de caldur - tip ap-ap- cu un
foraj de adâncime mare 80-120 m, reinjecie de ap la 40 m
adâncime, în funcie de rezultatele obinute de forajul de prob i de
studiul hidrologic, care se va lega în camera de pompe i
104

schimbtorul de cldur, care ulterior va distribui ctre sistemele de

înclzire/rcire (climatizare) prezente în cldire;
se va dispune un sistem avansat de management al consumurilor
prezente în cldire de tip BMS cu sistem centralizat de control al
cldirii - inclusiv sistemele antiefracie i paz; se va gestiona i
modul de iluminat interior pentru asigurarea unei eficiene sporite
(reducerea consumurilor);
pentru creterea eficienei energetice se vor prevedea sisteme
pasive de tip parasolare pentru protecia solar pe timpul verii
(reducerea consumurilor cu climatizarea) i asigurarea de aport solar
pe timpul anotimpului rece;
pe terasa cldirii se vor amplasa panouri solare foto-voltaice, cu
sistem propriu de auto-cleaning i degivrare, care s asigure
necesarul de energie electric pentru funcionarea echipamentelor
spitaliceti, a sistemelor de climatizare, lifturi, i altor consumatori pe
perioada zilei; se va studia un parteneriat pentru cogenerare cu
surplusul de energie;
pentru eficientizarea consumurilor se vor folosi corpuri de iluminat cu
sisteme tip LED;
spaiile verzi i plantaiile se vor face cu specii locale rezistente i se
va asigura un sistem de management al spaiilor verzi, pentru
reducerea impactului de consum de ap i o întreinere minim;
sistemele de anvelopare a cldirii vor fi constituite din materiale
izolatoare cu eficien ridicat pentru reducerea consumurilor cu
climatizarea;
prin amplasarea cldirilor se asigur iluminatul natural, iar vederile
din interior nu vor fi obturate de cldiri înalte, acestea nefiind
prezente în zon;
materialele puse în opera nu vor conine compui de tip VOC
(volatile organic compounds) i se vor folosi materiale care s
incorporeze un minim de 20% materiale reciclate, acolo unde acest
lucru este posibil.
5.4.2.A. Beneficii economice
Unul din cele mai importante beneficii ale proiectului este

reprezentat de economiile de timp obinute ca urmare a reducerii
timpului necesar pentru spitalizare pentru cazurile medicale care
105

necesit acest lucru, având în vedere aparatura modern prevzut

prin proiect.
Economiile de timp sunt cuantificate pentru persoanele
salariate,spitalizate.
Costul mediu al unei ore de munc s-a estimat la 15 euro/or.
Conform proiectului s-au creat în Corpul A un numr de 256 de
paturi. Se estimeaz un grad de ocupare medie anual de 95%,
rezultând un numr anual de persoane spitalizate de aproximativ
89.462, din care 75% persoane apte de munc.
Considerând o economie de timp de 4h/zi/persoan, rezult un
beneficiu anual de 18.645.342 lei.
Un alt beneficiu îl reprezint reducerea costului cu spitalizarea,
având în vedere ca preurile practicate în spitalele private sunt de
aproximativ 750 lei/zi.
Principalele venituri vor fi asigurate de la Casa Naional de
Asigurri de Sntate.
Se estimeaz îns ca 25% dintre persoanele spitalizate anual s
suporte costul spitalizrii (excluzând pensionarii, persoanele asigurate,
elevi i studeni, sau intervenii chirurgicale care prin lege sunt scutite de
taxe). Ne rezult un beneficiu anual de 20.128.838 lei.
Din experiena anilor anteriori costul unei spitalizri de cinci zile
decontat de CNAS se ridic la aproximativ 2.930 lei/pat.
Deci, în condiiile în care 75% din cele 256 paturi ale Corpului A vor
fi ocupate în proporie de 95% de bolnavii asigurai, rezult un venit anual
de la CNAS estimat la circa 39 milioane lei.
La acestea se pot aduga abonamentele de sntate pe care
persoanele fizice sau juridice le pot încheia cu Clinica Multifuncional
“Dr. Calistrat Grozovici”, precum i sume rezultate din contractele de
asigurri încheiate de societile de asigurri cu persoane fizice i/sau
juridice.
De asemenea se pot asigura venituri din taxarea celor circa 300
locuri de parcare disponibile pacienilor sau însoitorilor acestora.
5.4.3.A. Beneficii sociale
Un impact pozitiv ce este înregistrat atât în perioada de

implementare a investiiei cât i ante i post implementare îl reprezint
locurile de munc nou create.
Se estimeaz c, în faza de execuie a lucrrii vor fi angajai un
numr de aproximativ 200 lucrtori care vor înregistra venituri din
contribuii la bugetul de stat de aproximativ 18.000.000 lei, beneficii care
nu ar fi fost generate în cazul în care proiectul nu ar fi implementat.
106

Conform estimrilor în faza de exploatare vor fi create 880 noi

locuri de munc din care: 85 cadre superioare (medici) i 795 cadre
medii i personal auxiliar. Acestea vor genera de asemenea venituri din
taxe i impozite pe salarii de aproximativ 36.042.187 lei/an, beneficii care
de asemenea nu ar fi fost generate în cazul în care proiectul nu ar fi
implementat.
5.5.A. Analiza de senzitivitate
Conversia preurilor de pia în preuri contabile
În afara distorsiunilor fiscale i a influenei externalitilor, exist i

ali factori care plaseaz preurile în afara unei pieei competitive:
- existena unui regim de monopol,
- reglementrile legale pe piaa muncii (salariul minim de exemplu),
politicile guvernamentale protecioniste, sau de subvenionare.
Aceste elemente de distorsionare a pieei se pot corecta cu ajutorul
preurilor umbr.
Preurile umbr trebuie s reflecte costul de oportunitate i
disponibilitate de plat a consumatorilor pentru bunurile i serviciile
oferite de infrastructura respectiv.
Se consider c preul economic se stabilete astfel:
- pentru bunurile tangibile, valoarea lor economic este dat de
preul de paritate internaional (preul de import);
- pentru factorii de producie,valoarea lor economic este dat de
costul lor de oportunitate.
Preurile umbr se calculeaz prin aplicarea unor factori de
conversie asupra preurilor utilizate în analiza financiar, iar în acest caz,
pentru simplificarea calcului, s-a folosit ca valoare a factorului de
conversie standard, valoarea medie de circa 0,64 .
Factorul de conversie pentru fora de munc se determin inând

cont de rata de omaj regional i nivelul taxelor salariale. Pentru o rat
de omaj de 6% i un nivel al taxelor salariale pltite de angajat de 45%
factorul de conversie este de 0,40 inând cont de mutarea sarcinilor de
plat.
Investiia iniial presupune utilizarea în proporie de 99% a
mrfurilor din Uniunea European, nefiind aplicabil o conversie bazat
pe preurile de import. Pornind de la aceste valori se calculeaz
urmtoarele rate pentru costuri investiionale:
107

Structura cost Pondere Factor Conversie Rata pre

umbra
Manopera 25% 0,40 0,10
Materiale 68% 0,80 0,54
Profit antreprenor 7% - -
Total 100% 0,64
Costuri mentenan
Structura cost Pondere Factor Conversie Rata pre

umbr
Manopera 30% 0,40 0,12
Materiale 60% 0,80 0,48
Profit antreprenor 10% - -
Total 100% 0,60
Indicatorii rezultai din analiza economic:

Rata Interna de rentabilitate economica
Indicator Valoare obinut
Rata Interna de rentabilitate economica 6,47 %
Valoarea Actualizata Neta Economica 25.284.475
Durabilitatea financiara (Beneficiu/Cost) 2,17
Costurile specifice ale investitiei raportat la numarul de posturi i la

suprafaa desfurat:
Paturi =256
curs=4,6315 lei/euro
Cost 256 paturi (fara
Valoare investitie ( fara TVA )
TVA)
lei euro lei euro
Valoare investiie = 359.170.616 77.549.523 1.403.010 302.928
din care
Valoare C+M = 203.934.208 44.032.000 796.618 172.000
Utilaje i echipamente = 20.179.896 4.357.097 78.828 17.020
Echipamente, Dotri,
mobilier medical =
99.578.408 21.500.250 388.978 83.985
Alte cheltuieli= 14.277.939 3.082.789 55.773 12.042
Suprafata = 27.520 mp
curs= 4,6315 lei/euro
Cost 256 paturi (fara
Valoare investitie ( fara TVA )
TVA)
108

lei euro lei euro

Valoare investiie = 359.170.616 77.549.523 13.051 2.818
din care
Valoare C+M = 203.934.208 44.032.000 7.410 1.600
Utilaje i echipamente = 20.179.896 4.357.097 733 158
Echipamente, Dotri,
mobilier medical =
99.578.408 21.500.250 3.618 781
Alte cheltuieli= 14.277.939 3.082.789 519 112
Analiza de senzitivitate
Analiza de senzitivitate este o tehnic prin care se investigheaz
impactul modificrii unor factori asupra principalilor indicatori ai
proiectului.
În mod normal, se analizeaz numai variaiile nefavorabile ale
acestor variabile critice.
Scopul analizei de senzitivitate este de:
-a contribui la identificarea variabilelor cheie cu influen
important asupra costurilor i beneficiilor generate de proiect;
-a investiga consecinele unor modificri nefavorabile ale acestor
variabile-critice;
-a evalua dac deciziile ce vor fi luate în cadrul proiectului pot fi
afectate de aceste schimbri;
-a identifica aciunile de prevenire sau limitarea posibilelor efecte
nefavorabile asupra proiectului.
Concluzia analizei cost - beneficiu se bazeaz pe un singur set de
valori pentru fiecare factor sau variabil. Un numr de factori s-ar putea
îns schimba pe parcursul proiectului i este necesar s testam cât de
sensibile sunt valorile de eficien a proiectului (VAN, RIR) la modificri
ale valorilor acestor factori.
Elementele critice relevante ale analizei de senzitivitate sunt:
- costurile cu investiia – în cazul în care acestea cresc cu mai mult
de 30%, fac investiia nefezabil. Impactul este unul minor. Nu
considerm c acest scenariu este plauzibil deoarece preurile utilizate
sunt preuri curente de pia, iar licitaia pentru atribuirea contractului se
va face cu valoare minimal.
109

Analiza de senzitivitate în raport cu investi

ia
Costuri mai mari
cu investiia 5% 20,00% 30,00% 40,00% 60,00%
VNAE 6.339.222 -50.496.536 -88.387.042 -126.277.547 -202.058.558
RIRE 5,8643% 4,3487% 3,5360% 2,8412% 1,7151%
B/C 2,13 2,03 1,97 1,91 1,82
Se constat c investiia este sensibil la creterea costurilor, de

aceea vor trebui eficientizate costurile i se vor alege acele soluii care
s nu duc la creterea costurilor prevzute.
Analiza de senzitivitate în raport cu cheltuielile anuale

Cheltuieli anuale
mai mari cu 5,00% 20,00% 30,00% 40,00% 60,00%
VNAE 18.721.799 -966.227 -14.091.577 -27.216.928 -53.467.629
RIRE 6,2663% 5,6453% 5,2304% 4,8148% 3,9814%
B/C 2,17 2,16 2,14 2,15 2,14
Se observ c investiia este mai puin sensibil la creterea

costurilor de exploatare, aceasta nu înseamn îns c acestea nu
trebuie optimizate.
5.3.B. Corp B
cota TVA 19%
lei/euro = 4,6315 din 11.12.2017

Denumirea capitolelor
i a subcapitolelor de Valoare (fr TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)
Nr. lucrri
crt. Lei Euro Lei Lei Euro
1 2 3 4 5 6 7
CAPITOLUL 1 - Cheltuieli pentru obinerea i amenajarea terenului
1.1 Obinerea terenului 0 0 0 0 0
1.2 Amenajarea terenului 560.000 120.911 106.400 666.400 143.884
Amenajri pentru
1.3 122.500 26.449 23.275 145.775 31.475
protecia mediului
Cheltuieli pentru
relocarea/protecia
1.4 utilitilor (devieri reele 185.000 39.944 35.150 220.150 47.533
de utiliti din
amplasament)
TOTAL CAPITOL 1 867.500 187.304 164.825 1.032.325 222.892
CAPITOLUL 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilitilor necesare obiectivului
Chelt. pt asig. utilitilor
2.1 75.000 16.193 14.250 89.250 19.270
necesare obiectivului
TOTAL CAPITOL 2 75.000 16.193 14.250 89.250 19.270
110

CAPITOLUL 3 - Cheltuieli pentru proiectare i asisten tehnic

3.1 Studii de teren 34.000 7.341 6.460 40.460 8.736
Taxe pt obinerea de
3.2 avize, acorduri i 97.160 20.978 18.460 115.620 24.964
autorizaii
3.3 Proiectare i inginerie 13.163.983 2.842.272 2.501.157 15.665.139 3.382.304
Organizarea
3.4 procedurilor de 264.214 57.047 50.201 314.414 67.886
achiziie
3.5 Consultan 3.510.395 757.939 666.975 4.177.371 901.948
3.6 Asisten tehnic 1.755.198 378.970 333.488 2.088.685 450.974
TOTAL CAPITOL 3 18.824.950 4.064.547 3.576.740 22.401.690 4.836.811
CAPITOLUL 4 - Cheltuieli pentru investiia de baz
Construcii i
4.1 149.404.533 32.258.347 28.386.861 177.791.394 38.387.433
instalaii
Demolare Corp C4, C8
4.1.1 150.000 32.387 28.500 178.500 38.540
si C14
4.1.2 Clinica multifunctionala 148.564.533 32.076.980 28.227.261 176.791.794 38.171.606
Extindere retele
4.1.3 540.000 116.593 102.600 642.600 138.746
exterioare
Sistematizare verticala
4.1.4 150.000 32.387 28.500 178.500 38.540
in zona noii clinici
Montaj utilaje
4.2 tehnologice fara 24.115.951 5.206.942 4.582.031 28.697.982 6.196.261
montaj
Montaj utilaje
4.2.1 24.115.951 5.206.942 4.582.031 28.697.982 6.196.261
tehnologice fara montaj
Utilaje, echip.
4.3 tehnolog. i 44.722.300 9.656.116 8.497.237 53.219.537 11.490.778
funcionale cu montaj
Montaj utilaje
4.3.1 44.722.300 9.656.116 8.497.237 53.219.537 11.490.778
tehnologice cu montaj
Utilaje fr montaj si
4.4 echipamente de 0 0 0 0 0
transport
4.5 Dotri 43.879.943 9.474.240 8.337.189 52.217.132 11.274.346
4.5.1 Dotari medicale 43.879.943 9.474.240 8.337.189 52.217.132 11.274.346
4.6 Active necorporale 0 0 0 0 0
TOTAL CAPITOL 4 262.122.727 56.595.644 49.803.318 311.926.045 67.348.817
CAPITOLUL 5 – Alte cheltuieli
5.1 Organizare de antier 1.148.596 247.997 218.233 1.366.829 295.116

Constr. i instalaii afer.
5.1.1 1.056.786 228.174 200.789 1.257.575 271.527
organizrii de antier
Cheltuieli conexe
5.1.2 91.810 19.823 17.444 109.254 23.589
organizrii de antier
Comisioane, cote
5.2 0 0 0 0 0
legale, taxe, cost credit
Cheltuieli diverse i
5.3 8.500.000 1.835.259 1.615.000 10.115.000 2.183.958
neprevzute
TOTAL CAPITOL 5 9.648.596 2.083.255 1.833.233 11.481.829

2.479.074
111

CAPITOLUL 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice i teste i predare la beneficiar

Pregtirea personalului
6.1 0 0 0 0 0
de exploatare
Probe tehnologice i
6.2 0 0 0 0 0
teste
TOTAL CAPITOL 6 0 0 0 0 0
TOTAL GENERAL 291.538.772 62.946.944 55.392.367 346.931.139 74.906.864
Din care C + M 175.519.770 37.896.960 33.348.756 208.868.526 45.097.382
Costuri de exploatare
Costuri cu energia electric
Situatia costurilor cu energia electric, în scenariului fr proiect,
este:
DATA VALOARE
NR. FACTURA PERIOADA FACTURATA
EMITERII FACTURA
1 17F05572528 15.05.2017 100.249,99 01.04.201701.05.2017
2 17MF04370727 18.04.2017 114.553,87 01.03.201701.04.2017
3 17MF03172684 13.03.2017 122.153,56 01.02.201701.03.2017
4 17MF01615252 13.02.2017 133.278 01.01.201701.02.2017
5 17MF00789283 16.01.2017 185.348,91 01.12.201601.01.2017
6 6MF13510792 13.12.2016 158.947,98 01.11.201601.12.2016
7 6MF12678507 14.11.2016 142.135,08 01.10.201601.11.2016
8 6MF12288578 09.11.2016 45.279,22 08.09.201609.10.2016
10 6MF11095680 11.10.2016 50.561,61 01.10.201631.10.2016
11 6MF11093615 10.10.2016 83.061,29 02.08.201601.10.2016
12 6MF11506239 18.10.2016 9.608,54 01.10.201631.10.2016
13 6MF10316150 20.09.2017 93.312,96 01.04.201608.09.2016
14 6MF09905796 09.09.2016 50.561,61 01.09.201630.09.2016
15 6MF09901158 06.09.2016 5.645,03 01.08.201601.09.2019
16 6MF09002481 17.08.2016 6.858,04 12.07.201612.08.2016
17 6MF08617980 09.08.2016 50.561,61 01.08.201631.08.2016
18 6MF08236521 04.08.2016 139.203,30 01.07.201602.08.2016
19 6MF07843642 18.07.2016 50.561,61 01.07.201631.07.2016
20 6MF07446539 13.07.2016 6.705,44 12.06.201612.07.2016
21 6MF07431596 06.07.2016 225.227,98 01.06.201601.07.2016
22 6MF06662450 17.06.2016 52.875,96 01.06.201630.06.2016
23 6MF06594104 13.06.2016 6.965,97 12.05.201612.06.2017
24 6MF06249034 07.06.2016 58.418,85 01.05.201601.06.2016
25 6MF05476575 16.05.2016 9.186,93 01.04.201612.05.2016
26 6MF05077862 11.05.2016 52.875,96 01.05.201631.05.2016
27 6MF05071220 06.05.2016 53.145,86 01.04.201601.05.2016

TOTAL 2.007.285,16
112

În situaia scenariului fr proiect, costurile lunare medii cu

energia electric sunt de circa 167.273 lei/lun fr TVA. In urma
implementarii proiectului se estimeaz, având la baz puterea instalat
i consumurile specifice noilor dotri/echipamente, un consum lunar
suplimentar de energie electric de circa 136.087 kWh.
Costul kwh/or este de aproximativ 0,41lei/KWh, de unde rezult
un cost estimat lunar în varianta 2, cu investiie maxim, de 55.796 lei.
Conform principiului incremental, creterea costurilor cu energia
electric va fi aproximativ 312.456 lei/an.
Costuri cu apa
Situatia costurilor cu apa potabil i apa pentru canalizare, în
scenariul fr proiect, este urmtoarea:
VALOARE
DATA FACTURA PERIOADA
NR. FACTURA MC/AN
EMITERII CU TVA FACTURATA
FACTURA
1 ANB170619542 14.06.2017 43.394 06.05.2017-06.06.2017 7.232
2 ANB170497041 15.05.2017 37.213 04.07.2017-05.05.2017 6.202
3 ANB170260622 14.03.2017 32.908 07.02.2017-06.03.2017 5.485
4 ANB170136431 14.02.2017 34.410 07.01.2016-06.02.2017 5.735
5 ANB170020817 18.01.2017 24.507 10.12.2016-06.01.2017 4.084
6 ANB160992111 16.12.2017 28.516 09.11.2016-09.12.2016 4.753
7 ANB160975577 13.12.2016 25.650 11.10.2016-08.11.2016 4.275
8 ANB160753479 18.10.2016 25.643 10.09.2016-10.10.2016 4.274
9 ANB160662323 26.09.2016 23.799 10.08.2016-09.09.2016 3.966
10 ANB160548492 17.08.2016 32.171 12.07.2016-09.08.2016 5.362
11 ANB160469545 15.07.2016 56.678 10.06.2016-11.07.2016 9.446
12 ANB160395618 16.06.2016 55.772 12.05.2016-09.06.2016 9.295
TOTAL AN 420.659 70.110

În situaia scenariului fr proiect, costurile lunare medii cu apa
potabil i pentru canalizare, sunt de circa 35.055 lei/luna (fr T.V.A).
Ca urmarea a creterii numrului de grupuri sanitare i a fluxului de
pacieni, se estimeaz o cretere a consumului zilnic cu aproximativ
110 mc, echivalentul a 3.300 mc/lun. Preul de cost al unui metru cub
de ap este aproximativ 6 Iei/mc, rezultând un cost lunar de 19.800
lei/lun. Consumul incremental de ap potabil i ap pentru
canalizare, este de 237.600lei/an.
113

Costuri cu abonamentul telefonie/internet

Având în vedere creterea numrului de cadre medicaIe se
estimeaz c actualizarea abonamentelor la reelele locale de internet i
telefonie va conduce la un cost lunar suplimentar de aproximativ
3.450lei/lun.
Conform principiului incremental creterea costurilor cu
abonamentul de telefonie/internet va fi de cca 41.400 lei/an.
Costuri cu personalul
Costurile cu personalul se regsesc în capitolul 5.3.A
Costurile de întreinere
Costuri cu consumabilele
În urma implementrii proiectului, vor exista costuri suplimentare cu
materiarele consumabile, ca urmare a creterii numrului de pacieni i a
noilor echipamente prevzute prin proiect. Estimm un cost total anual
suplimentar de 220.000 lei/an.
Servicii de salubritate
Estimm un cost anual incremental, de 24.000 lei/an.
Costuri cu reparaiile
Rezult un cost anual pentru întreinere i reparaii, de 132.400
lei/an.
Costuri de înlocuire
Estimm urmatoarele costuri de inlocuire:
Mobilierul de specialitate si dotarile suplimentare au o durat de
via între 10 si 20 de ani. Estimm c, costurile de înlocuire vor fi de
0,2 % in anul 3, de 0,5 % in anul 7, respectiv 1 % în anul 11 de
exploatare, deoarece nu toate echipamentele vor rezista pân la
sfâritul duratei nominale.
Valoarecf.pct.4.5DG Echipamente,dotrisimobiliermedical 70.202.500 lei
Anul3 0,2% 140.405 lei

Anul7 0,5% 351.012 lei
Anul11 1% 702.025 lei
114

Costuri diverse i neprevzute

Costurile diverse i neprevzute Ie estimm la nivelul de 1 % din
media tuturor costurilor recurente anuale.
Corecii fiscale
Costul cu investiia este afectat de mai multe taxe: T.V.A., taxe
privind avizele, taxele ctre ISC i CSC. Valoarea investiiei la corpul B,
dup aplicarea coreciei fiscale este urmtoarea:
Corecie fiscal lei

Valoare
Indicator Investi
ie corec
ie
Valoarea
investiie 346.931.139
Eliminare
TVA -68.242.417
Eliminarea
taxelor -1.604.557
Sum
corecii -70.891.785
Valoare
corectat 276.039.354
115

Corecii ale externalitilor

Acestea pot avea:
- influene negative, ce se includ în analiz ca i costuri economice;
ele apar atât în perioada construciei, cât i în perioada de via a
proiectului;
- influene pozitive, ce se includ în analiz ca i beneficii; toate
aceste influene se vor împri dup natura lor (de
mediu,economice, sociale).
5.4. B. Beneficii aduse de realizarea investiiei

5.4.1.B Beneficii pentru mediu
Idem 5.4.1.A. Cele dou corpuri A i B vor urmri realizarea
conceptului de "cas verde" i vor avea un impact pozitiv asupra
mediului.
5.4.2.B. Beneficii economice

Conform proiectului la nivelul Corpului B s-au creat un numr de
380 de paturi. Se estimeaz un grad de ocupare medie anual de 90%,
rezultând un numr anual de persoane de aproximativ 124.830, din care
70% de persoane apte de munc. Considerând o economie de timp de 4
h/zi/persoan, rezult un beneficiu anual de 24.282.306 lei.
Un alt beneficiu îl reprezint reducerea costului cu spitalizarea.
La preul de 750 lei/zi i estimarea ca 20% dintre persoanele
spitalizate anual s suporte costul spitalizrii (excluzând pensionarii,
persoanele asigurate, elevii i studenii, sau intervenii chirurgicale care
prin lege sunt scutite de taxe), rezult un beneficiu anual de 18.724.500
lei, la care se adaug abonamentele de sntate pe care persoanele
fizice sau juridice le pot încheia cu Clinica multifuncional “Dr. Calistrat
Grozovici”, precum i sume rezultate din contractele de asigurri
încheiate de societile de asigurri cu persoane fizice i/sau juridice.
Cele mai importante venituri vor fi cele asigurate de Casa Naional
de Asigurri de Sntate.
Din experiena anilor anteriori, costul unei spitalizri de cinci zile
decontat de CNAS se ridic la aproximativ 2.930 lei/pat.
Deci în condiiile în care 70% din cele 380 paturi vor fi ocupate în
proporie de 90% de bolnavii asigurai, rezult un venit anual de la CNAS
estimat la circa 51,2 milioane lei.
La acestea se pot aduga abonamentele de sntate pe care
persoanele fizice sau juridice le pot încheia cu clinica, precum i sume
116

rezultate din contractele de asigurri încheiate de societile de asigurri

cu persoane fizice i/sau juridice.
De asemenea, în cele dou corpuri, se estimeaz prestarea lunar
a aproximativ 9.000 servicii medicale de zi cu o valoare lunar de circa 3
milioane lei. Deci venitul anual rezultat în urma prestrii acestor servicii
se ridic la aproximativ 36 milioane lei.
5.4.3.B. Beneficii sociale

Conform estimrilor în faza de exploatare vor fi create 191 noi locuri
de munc din care: 35 cadre superioare (medici) si 156 cadre medii.
Astfel, se vor înregistra venituri de aproximativ 10.036.215 lei/an,
beneficii care nu ar fi fost generate in cazul in care proiectul nu ar fi
implementat.
5.5.B. Analiza de senzitivitate

S-au folosit aceleai rate pentru preurile umbr ca i pentru
corpul A (v. 5.5.A) i au rezultat din analiza economic urmtorii
indicatori:
Rata Intern de rentabilitate economic
Indicator Valoare obinut

Rata intern de rentabilitate economic 13,29%
Valoarea actualizat net economic 140.934.600
Durabilitatea financiara (beneficiu/cost) 2,96
Costurile specifice ale investiiei raportat la numrul de posturi

i la suprafaa desfurat:
Paturi 380
curs 4,6315 lei/euro
Valoare investitie ( fara
Valoare lei/pat (fara TVA)
TVA )
Lei euro lei euro
Valoare investitie
291.538.772 62.946.944 767.207 165.650
=
din care
Valoare C+M = 175.519.770 37.896.960 461.894 99.729
117

Utilaje si
44.722.300 9.656.116 117.690 25.411
echipamente =
Echipamente,
Dotari, mobilier 24.115.951 5.206.942 63.463 13.702
medical =
Alte cheltuieli= 45.028.539 9.722.237 118.496 25.585
Indicatorii de cost referitori la raportul cost/ suprafa:

Suprafata 23.685.60 mp
curs 4,6315 lei/euro
Valoare investitie ( fara TVA ) Valoare lei/mp (fara TVA)
Lei euro lei euro

Valoare
291.538.772 62.946.944 12.309 2.658
investitie =
din care
Valoare C+M
175.519.770 37.896.960 7.410 1.600
=
Utilaje si
echipamente 44.722.300 9.656.116 1.888 408
=
Echipamente,
Dotari,
24.115.951 5.206.942 1.018 220
mobilier
medical =
Alte
45.028.539 9.722.237 1.901 410
cheltuieli=
Analiza de senzitivitate în raport cu costul investi

iei
Modificare indicator ERR % VAN (lei)

Costuri cu investiia mai mari cu 5% 12,71 136.222
Costuri cu investiia mai mari cu 60% 5,51 -6.120
118

Evoluia costurilor cu investiia nu influenteaz major rentabilitatea

proiectului, acesta ramâne stabil la variaii importante ale costurilor.
Analiza de senzitivitate in raport cu costurile anuale

Modificare indicator ERR % VAN (lei)
Costuri anuale mai mari cu 5% 13,70 148.857
Dupa cum se observ din tabelul de mai sus, valorile i raportul

cost/beneficiu nu se schimb semnificativ, proiectul este stabil financiar.
5.6. Analiza de risc

Managementul riscului presupune urmtoarele etape:
x identificarea riscului;
x analiza riscului;
x reacia la risc;
Identificarea riscului - se realizeaz prin întocmirea unor liste de
control. Pentru identificarea riscului se va realiza matricea de evaluare
a riscurilor.
Analiza riscului - utilizeaz metode cum sunt: determinarea valorii
ateptate, simularea Monte Carlo i arborii decizionali. Aceast etap
este util în determinarea prioritilor în alocarea resurselor pentru
controlul riscurilor. Pentru aceast etap, este esenial matricea de
evaluare a riscurilor, în funcie de probabilitatea de apariie i impactul
produs.
Reacia la risc - cuprinde msuri i aciuni pentru diminuarea,
eliminarea sau repartizarea riscului. Numim risc nesigurana asociat
oricrui rezultat. Riscul apare atunci când:
- un eveniment se produce sigur,dar rezultatul acestuia e
nesigur;
- efectul unui eveniment este cunoscut,dar apariia
evenimentului este nesigur;
- atât evenimentul cât i efectul acestuia sunt incerte;
119

Tehnici de control al riscului recunoscute în literatura de

specialitate se împart în urmtoarele categorii:
- evitarea riscului implic schimbri ale planului de management
cu scopul de a elimina apariia riscului;
- transferul riscului – împrirea impactului negativ al riscului cu
o ter parte(contracte de asigurare, garanii);
- reducerea riscului – tehnici care reduc probabilitatea i/sau
impactul negativ al riscului.
Tip de risc Elementele riscului Tip Ac

iune Metoda Eliminare
Corectiv
Riscul Riscul de aparii a unui eveniment care Eliminare risc Semnarea unui contract cu termen
construciei s conduc la imposibilitatea finalizrii De finalizare fix
acesteia la timp ila costul estimat
Riscul de Riscul de apariie a unui eveniment care Eliminare risc Semnarea unui contract
întreinere genereaz costuri suplimentare de Cu clauze de
întreinere datorit execuiei lucrrilor; garanii extinse astfel încât aceste
costuri s fie susinute de executant;
Obinerea Riscul ca beneficiarul s nu obin Eliminare risc Beneficiarul împreun cu

finanrii finanarea; Proiectantul / consultantul vor studia
amnunit documentaia astfel încât s nu
apar o astfel de situaie;
Soluiile Riscul ca soluiile tehnice s nu fie Eliminare Beneficiarul împreun cu proiectantul vor
tehnice corespunztoare din punct de vedere Risc studia amnunit documentaia astfel
tehnologic încât s fie aleas soluia tehnic cea mai
bun.
Grad de Riscul ca oamenii s nu aprecieze spaiul Eliminare Realizarea unei promovri intense a unitii
atractivitate nou creat, i prin urmare, persoanele ar Risc de sntate ctre grupurile int.
sczut a putea s se îndrepte ctre alte uniti (de
proiectului
stat sau private)
Preurile Riscul ca preurile materialelor s creasc Diminuare Semnarea unui contract de execuie ferm
materialelor peste nivelul contractat Risc pe perioada implementrii proiectului i
urmrirea realizrii programului conform
graficului.
Dup cum se poate observa, riscurile de realizare a investiiei,

sunt destul de reduse iar gradul lor de impact nu afecteaz eficacitatea
i utilitatea investiiei.
120

Costurile proiectului vor fi suportate de ctre partenerul privat i

vor consta în principal din urmatoarele:
x costurile aferente lucrrilor de construcie (proiectarea,
organizarea proiectului, managementul de proiect, studii de teren,
demolarea celor 4 cldiri i lucrrile efective de construcie i
dotare a corpurilor A i B);
x costurile aferente activitii de operare i întreinere, ce acoper
costurile de exploatare, întreinere curent, costurile finanrii pe
întreaga durat a proiectului, constând în costurile împrumuturilor
acordate pe termen lung, costurile contribuiei de capital propriu
ale acionarilor, comisioane bancare, costurile de hedging în ceea
ce privete rata dobânzii etc.
Costurile de construcie acoper nu doar construcia propriu-zis,
ci i numeroase alte lucrri auxiliare (demolri, utiliti, racordri la
utiliti etc).
Conform mecanismului de pli de disponibilitate, partenerului

privat i se fac pli regulate pentru serviciul furnizat. Aceste pli se
realizeaz conform ofertei câstigtoare depuse în cadrul procedurii de
licitaie.
Principiul este c partenerul public va efectua pli integrale de
disponibilitate pentru o anumit perioad, numai în cazul disponibilitii
totale i corespunztoare a activelor pe durata respectiv, astfel cum
este definit în contract (100% disponibilitate – 100% plat, 0
disponibilitate – 0 plat).
Plata anual de disponibilitate poate fi pltit i sub forma unor
pli lunare, dup cum se va conveni în cadrul contractului de PPP.
Plata de disponibilitate care este stabilit pentru fiecare perioad
conform regulilor contractuale este una din sursele de venituri ale
partenerului privat, care trebuie s îi acopere toate costurile (pentru
construcie, întreinere, operare, finanare etc.) din veniturile specificate
anterior.
Valoarea plii de disponibilitate din prezent urmeaz s fie
ajustat i definitivat, ca urmare a ajustrii costului de operare i
întreinere i a stabilirii costurilor efective de finanare la momentul
închiderii financiare, în conformitate cu prevederile contractului de PPP,
dac acesta va prevedea expres aceast situaie.
Cuantumul efectiv al plii de disponibilitate achitate de partenerul
public va fi redus fa de valoarea ajustat i definitivat conform celor
de mai sus, dup cum urmeaz:
- plata de disponibilitate achitat de ctre partenerul public
partenerului privat se va diminua cu valoarea încasrilor acestuia
din urm, din tarifele obinute;
121


partenerului privat se va diminua cu 60% din valoarea încasrilor
acestuia din urm, din utilizarea infrastructurii secundare;
partenerului privat se va diminua în cazul aplicrii de deduceri
pentru nerespectarea standardelor de performan/indisponibilitate.
Pentru Clinica Multifuncional “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A i

Corp B, costurile estimate de execuie au fost actualizate în 2016. În
ceea ce privete actualizarea indicatorilor tehnico-economici, a fost
luat în considerare indicele preurilor.
5.7. Sistemul de penaliti

Mecanismul de plat al contractului de PPP conine prevederi
care îndreptesc partenerul public s perceap deduceri la plile de
disponibilitate.
Sunt prevzute trei tipuri de penaliti care pot fi percepute: în
primul rând, exist deduceri aplicate în situaia în care Clinica
Multifuncional “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A i Corp B nu este
complet funcional; în al doilea rand, exist deduceri aplicate în
situaia în care partenerul privat nu ii îndeplinete obligaiile sale în
cadrul contractului (neîndeplinirea nivelului de serviciu conform
prevederilor contractuale), iar, în final, partenerul public poate aplica
penaliti pentru situaia în care clinica este funcional, dar prevede
lucrri considerabile ce nu sunt înc finalizate. Sistemul de penaliti
este astfel conceput încât partenerul privat s fie încurajat s deruleze
lucrrile necesare de întreinere, cu cât mai puine întreruperi ale
fluxului de pacieni – cu cât este mai îndelungat afectarea utilizatorilor
finali, cu atât mai mult cresc deducerile din plaile de disponibilitate. Cu
cât este mai extins închiderea parial a unei secii/sli de consultaie
operaie etc., cu atât mai mare este deducerea.
Exemple ale modalitilor în care partenerul privat este încurajat
s minimizeze disconfortul creat utilizatorilor de servicii medicale sunt
dup cum urmeaz:
x nu se percep deduceri dac lucrrile se realizeaz în afara
programului normal de lucru;
x derularea lucrrilor necesare pe timpul programului de
lucru crete nivelul deducerilor aplicabile pe ora cu multiplu
de 3, comparativ cu deducerile aplicabile pentru lucrul în
afara programului.
Partenerul privat trebuie s respecte nivelul cerut al serviciului

atât în raport cu utilizatorul final (pacientul), cât i cu partenerul public,
122

în caz contrar acesta fiind îndreptit s perceap deduceri din plile

de disponibilitate. Obligaiile de prestare a serviciilor constau în
gestionarea, exploatarea i întreinerea obiectivului de investiii,
conform urmtoarelor dou categorii:
x neconformiti privind cerinele de performan, care afecteaz
sigurana utilizatorilor;
x neconformiti privind cerinele de performan, care nu afecteaz
sigurana utilizatorilor.
În cele mai multe situaii, partenerul privat are la dispoziie un interval
de timp pentru remedierea situaiei de neconformitate aprute, înainte de
a-i fi aplicate “puncte de servicii” pentru fiecare zi în care respectiva
neconformitate nu a fost remediat. Cu cât este mai grav neconformitatea
cu atât mai multe puncte de servicii sunt aplicate.
În activitile de gestionare, exploatare i întreinere ale unei clinici
medicale, se poate atepta în mod rezonabil c vor aprea situaii în care
partenerul privat, din varii motive, nu va putea s îndeplineasc integral
sau în timp util toate obligaiile avute fr a cauza utilizarea unui nivel foarte
mare de resurse care vor conduce la suportarea unor costuri excesive de
ctre partenerul public, iar o astfel de abordare conservatoare nu ar
reprezenta un beneficiu economico-financiar pentru aceasta din urm. Ca
atare, principiul folosit este de a permite partenerului privat s “adune” un
anumit numr de puncte de servicii în fiecare lun, pân la pragul la care
vor începe sa fie percepute penaliti financiare, reprezentând un semnal
de alarm pentru ca acesta s îi rectifice prompt orice neconformiti, în
caz contrar fiind pasibil de suportarea penalitilor respective. În acelai
timp, pentru a descuraja orice tentativ din partea partenerului privat de a
omite îndeplinirea obligaiilor sale, odat ce pragul respectiv este atins,
valoarea deducerilor crete progresiv, pe msur ce crete numrul
punctelor acumulate.
Valoarea punctului de deducere a fost un element al ofertrii, propus
de ctre fiecare candidat preselectat în cadrul procedurii de licitaie,
acestora fiindu-le pus la dispoziie o plaj între 100 si 120 de uniti.
Valoarea licitat de ofertantul câtigtor ar trebui s fie cea maxim,
de 120 de uniti, i ar trebui inclus ca atare în cadrul prevederilor
contractuale. Mecanismul de deduceri trebuie astfel conceput, încât, în
situaia în care o secie/salon din clinic este indisponibil într-o anumit
perioad de timp, deducerile vor fi într-atât calculate încât plile care ar fi
fost alocate pentru respectiva secie/salon în perioada de timp relevant s
nu fie deloc achitate (cu alte cuvinte, un exemplu extrem ar fi c dac
întreaga clinic nu ar fi disponibil pentru pacieni, pe tot parcursul anului,
atunci partenerul privat nu ar primi nicio plat de disponibilitate anual
pentru anul respectiv). De asemenea, contractul de PPP conine prevederi
123

conform crora în cazul unor evenimente de încalcare de durat (situaie

echivalent cu acumularea unui anumit numr de puncte de deduceri)
partenerul privat poate demara procedura de încetare a contractului din
culpa partenerului privat.
De asemenea trebuie avut în vedere, dac este cazul sistemul de
penalizare prevzut la capitolul 5.7.
Mecanismul de plat al contractului de PPP conine prevederi care
îndreptesc partenerul public s perceap deduceri la plile de
disponibilitate.
5.8. Încetarea contractului PPP i compensaiile pltibile

a) Încetarea din culpa partenerului public
În cazul în care contractul de PPP înceteaz din culpa partenerului
public, acesta va achita o compensaie partenerului privat, suma pltibil
drept compensaie urmând s permit partenerului privat:
x rambursarea sumelor datorate la acel moment de partenerul privat
finanatorilor conform contractelor de finanare principal;
x recuperarea sumelor investite în proiect de ctre acionarii
partenerului privat (mai puin eventualele sume deja recuperate);
x plata eventualelor costuri de reziliere a subcontractelor de ctre
partenerul privat, ca urmare a încetrii contractului de PPP (de
exemplu, a contractului de proiectare i construcie i/sau a
contractului de operare i întreinere);
x asigurarea ratei de rentabilitate a sumelor investite de partenerul
privat la momentul respectiv.
b) Încetarea ca urmare a denunrii unilaterale de ctre partenerul

public
În cazul în care contractul de PPP înceteaz ca urmare a denunrii
unilaterale de ctre partenerul public, partenerul public va achita o
compensaie partenerului privat echivalent celei pltibile în caz de
încetare din culpa autoritii publice.
c) Încetarea din cauz de for major

În cazul în care contractul de PPP înceteaz ca urmare a unui
eveniment de for major, partenerul public va achita o compensaie
partenerului privat, suma pltibil drept compensaie urmând s permit
partenerului privat:
124

x rambursarea sumelor datorate la acel moment de partenerul privat

finanatorilor, conform contractelor de finanare principal;
x recuperarea sumelor investite în proiect de ctre partenerul privat
(mai puin eventualele sume deja recuperate);
x plata eventualelor costuri de reziliere a subcontractelor de ctre
partenerul privat ca urmare a încetrii contractului de PPP (de
exemplu, a contractului de proiectare i construcie i/sau a
contractului de operare i întreinere).
Fa de compensaia pltibil în caz de încetare a contractului de
PPP din culpa partenerul public, compensaia pltibil în caz de încetare a
contractului ca urmare a unui eveniment de for major nu cuprinde rata de
rentabilitate a sumelor investite, ci doar investiia efectiv nerecuperat a
partenerului privat, motivul de încetare fiind unul în afara controlului ambelor
pri, riscul încetrii fiind astfel împrit între partenerul public i cel privat.
d) Încetarea din culpa partenerului privat

Conform practicii internaionale în materie de PPP, partenerul public
va achita o compensaie partenerului privat i în cazul încetrii contractului
din culpa acestuia, pentru a se evita îmbogatirea fr just cauz a
partenerului public, care primete, la încetarea contractului, un bun cu o
valoare semnificativ.
Principiul stabilirii compensaiei în caz de încetare a contractului din
culpa partenerului privat este cel al raportrii la valoarea bunurilor care
revin partenerului public la încetare/valoarea proiectului coninuat de
partenerul public/sumele avansate de finanatori. Sumele stabilite drept
compensaie vor reveni finanatorilor i vor servi rambursrii (totale sau
pariale) a sumelor datorate acestora de partenerul public la acel moment,
conform contractelor de finanare principal, partenerul public i acionarii
si fiind sancionai cu nerecuperarea investiiei efectuate pân la
momentul respectiv - valoarea acesteia regsindu-se în bunurile care revin
autoritii contractante, iar subcontractanii neprimind nici o plat ca urmare
a încetrii contractului de proiectare i construcie/contractului de operare
i întreinere.
6. Concluzii
Amplasarea celor dou Corpuri A i B a fost gândit în aa fel încât

s fie facilitat accesul rapid la cele dou corpuri din strada dr. Grozovici i
alturarea cu incinta spitalului Colentina.
Pe tot parcursul realizrii noii Clinici Multifuncionale “Dr. Grozovici”
Corp A i Corp B, Institutul Naional de Boli Infecioase ”Prof.Dr.Matei Bal”
125

va funciona normal, asigurându-se conexiunea între cele dou corpuri din

punct de vedere al reelelor.
Din punct de vedere al volumetriei generale, compoziia
arhitectural trimite la o soluie unitar, organic care insereaz volumul în
situl existent.
Legtura dintre cele dou Corpuri A i B este realizat plastic, prin
sinuozitatea formelor i crearea unor terase de relaxare agrementate cu
vegetaie.
Plastica arhitectural este conceput în ideea realizrii unei imagini
unitare i contemporane, cu trimiteri în viitor, pentru includerea tuturor
sectoarelor medicale într-un tot unitar.
Exprimarea formelor i a materialelor, atât pe vertical cât i pe
orizontal este în concordan cu concepia modern de transformare a
rigiditii arhitecturii spitaliceti într-o soluie primitoare i uman.
De menionat c toate cifrele aferente fluxului de pacieni, costurile
investiiei i ale facilitilor, precum i veniturile realizate sunt date
estimative, la nivelul anilor 2016 – 2017, date calculate în condiii de
normalitate i care nu au fost indexate cu indicii preurilor de consum i cu
indicii de cretere a salariilor.
126

Anex la Studiul de fundamentare
Clinica „SMART”
În primul rând pentru realizarea unui astfel de proiect este necesar

crearea unei infrastructuri bazat pe ultimele standarde i tehnologii ceea
ce ne conduce ctre sintagma de clinic inteligent sau clinic smart.
Facilitile de sntate evolueaz continuu pentru a acoperi mai
bine nevoile pacienilor, medicilor i personalului, pentru conformarea la
noile standarde, funcionarea eficient i îmbuntirea procesului de
îngrijire. Ca urmare, spitalele trebuie s implementeze tehnologii de
ultim or la toate nivele funcionale. Administratorii de spitale trebuie s
se adapteze i s rspund noilor provocri din domeniu, trebuie s
asigure:
- un mediu sigur i securizat,
- conectivitate reea,
- aplicaii informatice interconectate,
- reea de alimentare cu energie electric,
- mijloace rapide i moderne de comunicare,
- interconectarea acestor sisteme.
Managementul riscului
Primul pas în crearea unui mediu sigur i securizat pentru pacieni,

vizitatori i angajai.
- sistem control acces,
- iluminat inteligent,
- sistem climatizare/ventilare,
- sistem comunicare,
- supraveghere video,
- sisteme antiefracie (senzori de micare, presiune, etc.),
- sistem detecie incendiu.
Toate aceste sisteme trebuie administrate printr-un sistem

centralizat de tip BMS (Building Management System)
Re
ea performant
Mai mult ca niciodat o reea bazat pe un sistem performant de

cablare structurat joac un rol esenial în funcionarea i administrarea
127

unui spital modern. Fr aceasta nu se poate susine implementarea

noilor tehnologii care permit o interconectare a tuturor echipamentelor.
(helthcare connected technology)
Pentru:
- flexibilitatea reelei,
- topologia reelei,
- selecia tipului de cablu,
- Wifi.
1. Reea de comunicaii
2. Salon
3. Asistente
4. Medici
5. Lan
6. Wi-fi
7. Servere
8. Aparatur medical
Medical
SALON
Pat inteligent
o Cântrire
o Senzor prezen (cu alertare)
o Reglare
o Protecie cdere
o Protecie escare (saltea smart)
o Toate datele monitorizate vor fi transmise în fia
electronic a pacientului
Echipamente monitorizare i suport parametri vitali (Toate
datele monitorizate vor fi transmise în fia electronic a
pacientului)
Ecran tactil de min 17”
Iluminat inteligent
Sistem climatizare/ventilaie
Control acces
Toaleta inteligent (auto-splare i dezinfectare), chiuvet cu
senzori, du cu termostat
Pardoseal cu senzor de oc (cu activare i alertare în caz de
cdere)
128

Sistem integrat informatic (colectare, trasmitere, afiare

informaii)
Tablet comunicare i control pentru pacient (posiblitatea
consult la distan)
Pentru saloane VIP sistem media cu control pe tablet
(prestabilire meniu, etc)
Monitorizare video cu detectarea micrii, eventual alertare
Cititor cod de bar
OFICIU ASISTENTE
Sistem de management i monitorizare pacieni (nurse call, etc)

Control acces
Ecran multifuncional (supraveghere video pacieni, afiare
parametrii vitali pacieni critici)
Spaii stocare pentru medicamente cu sistem automat de
scanare coduri de bar i inventariere automat
Crucioare inteligente dotate cu tablete i cititor cod bar
Sistem de pot pneumatic (pentru trimitere analize, etc) –
robotic intraspitaliceasc
Spaiu stocare documente medicale securizat i cu protecie la
foc
Staii de lucru All in One (sau Thin Clients, Zero Clients) cu
autentificare prin smart card (ref id etc)
OFICIU MEDICI
Control acces
Ecran multifuncional (supraveghere video pacieni, afiare
parametrii vitali pacieni critici)
Staii de lucru All in One (sau Thin Clients, Zero Clients) cu
autentificare prin smart card (ref id etc).
129

CAMER TEHNIC – INFRASTRUCTUR IT (SERVERE, NAS,

ACTIVE REEA)
130

131

Salon:
Fr fire. Toate echipamentele, senzorii, care colecteaz

parametrii vitali s fie Wi-fi sau Bluetooth (de tip wareable
Technology: termometre, monitorizare glicemie,
electrocardiogram etc). Unde nu se pot folosi tehnologii fr fir, se
pot conecta printr-o reea prin fir bine mascat. Toate aceste
echipamente vor transmite în timp real datele colectate, atât în
server (fia electronic a pacientului), cât i pe ecranul de
monitorizare al pacientului.
132

Un singur ecran tactil, versatil pentru fiecare pat/pacient, acesta

putând afia informaii din mai multe surse (server, evoluie
pacient, parametrii vitali, tehnologii de tip mirroring pentru smart
phones i tablete). În acest fel se vor elimina monitoarele multiple
i cablurile aferente fiecrui aparat/echipament de monitorizare.
La pat se va aduga un recipient inteligent de colectare a urinei,
care la fel ca celelalte echipamente s transmit la intervale
prestabilite cantitatea + posibilitatea unei mici evaluri cu analiza
compoziiei în timp real.
Ideal este ca administrarea tuturor echipamentelor din salon s
poat fi fcut atât prin intermediul unei console locale (tablet),
cât i centralizat la nivel de etaj, spital, etc.
Posiblitatea implementrii IoT
Internet of Things (abreviat i IoT; Internetul Obiectelor) este un concept

ce presupune folosirea Internetului pentru a conecta diferite dispozitive
între ele, servicii i sisteme automate, formând astfel o reea de obiecte.
Aceast tehnologie va permite efectuarea de consulturi/monitorizori de
la distan, oferind practic baza pentru telemedicin. (medicul poate
primi automat de la echipamentele interconectate, un raport pe telefonul
mobil, tablete, email, etc., automat, la intervale prestabilite).
Re
ea (Cablu CAT 6a sau 7 i Wi-Fi)
Active de reea cu management centralizat, toate conexiunile vor fi

grupate într-o camer tehnic dedicat, prevzut cu:
Soluie Wi-Fi Enterprise, care s conin pe lâng active (AP-uri,

switch-uri POE) i aplicaie de management centralizat.
Rack-uri pentru echipamente (server cldire).
Protecie la incendiu (gaz inert).
Protecie la cderi de tensiune (UPS).
Monitorizare control acces.
Monitorizare video.
Senzori umiditate i temperatur.
Soluie alertare integrat (prin sms, telefon, e-mail).
133

Cldirea va fi conectat prin FC cu Centrul de Date existent.
134

Oficiul asistente/medici
135

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
&JUYEJT|084631]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1000 bis/27.XI.2018 conține 138 de pagini. Prețul: 69 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

1000bis PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1000bis PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I

Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 920/2018 privind aprobarea

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

București, 15 noiembrie 2018.

COMISIA NAIONAL DE STRATEGIE I PPROGNOZ

1. Informaii generale privind obiectivul de investiii

1.1. Denumirea obiectivului de investiii

2. Situaia existent i necesitatea realizrii proiectului

3. Prezentarea fluxului de pacieni

5. Studii i analize cu privire la modul de realizare a proiectului

1. Informaii generale privind obiectivul de investiii

1.1. Denumirea obiectivului de investiii:

1.2. Descrierea general a proiectului

Strategia Naional din 18 noiembrie 2014

x consolidarea calitii i eficacitii serviciilor furnizate în

x un punct important în concepia noului spital este adaptarea

1.3. Oportunitatea realizrii proiectului

coala de boli infecioase de la “Spitalul Colentina”, iniiat de

x Externalizarea parial i extinderea activitii (servicii de

Matricea de prioritizare a problemelor/matricea multicriterial

4 – prioritate maxim; 3 – prioritate medie; 2 – prioritate mic; 1 – neprioritar.

1.4. Propuneri de parteneri publici

1.5. Beneficiarul investi

1.6. Durata estimat de realizare a proiectului

2.1. Prezentarea contextului actual

Pe suprafaa terenului în prezent se afl urmtoarele construcii:

Cldirile nou propuse, vor fi independente din punct de vedere

natural corespunztoare a tuturor spaiilor interioare i o protecie

Toate lucrrile, de orice tip, se vor executa conform avizelor

2.2. Analiza situa

ateptare la investigaiile paraclinice i de laborator de

La acestea se adaug i urmtoarele ameninri:

2.3. Analiza cererii de bunuri i servicii, inclusiv prognoze pe

Mileniul III a venit cu o nou abordare în patologia bolilor

domeniul bolilor infecioase i terapie intensiv asociat, atât pentru

3. Prezentarea fluxului de pacieni

o ascensoare pentru personal, transportul materialelor i

4. Principalele caracteristici tehnice, financiare i contractuale

4.1. Descrierea tehnic a proiectului

Având în vedere amplasamentul, sursele de poluare sunt cele

4.2. Situaia de ansamblu actual

Descrierea configuraiei funcionale i spaial - volumetrice a

Situaia existent a cldirilor din incint este urmtoarea:

C1 37 Post control - Parter; Sc.desf.=37mp

Pavilion nr.6 - parter; Sc.desf.=1271mp Autorizaie de

C3 433 Pavilion administrativ - P+2E; Sc.desf.=1299mp

Pavilion nr.2 - Parter; Sc.desf.=368mp; Autorizaie de

C5 386 Pavilion nr.3 - P+2E+M; Sc.desf.=1544mp

C6 749 Bloc alimentar _Ss+P+1E; Sc.desf.=2247mp

Pavilion nr.1 - Parter; Sc.desf.=368mp; Autorizaie de

C9 82 Post trafo - Parter; Sc.desf.=82mp

Pavilion nr.4; Sc.desf.=9775mp. Se compune din

C11 770 Pavilion nr.5 - Ss+P+3E+M; Sc.desf.=4615mp

C12 12 Tanc ap - construcie subteran; Sc.desf.=12mp

C13 82 Sera - Parter; Sc.desf.=82mp

Pavilion Genetic molecular-S+P; Sc.desf.=326mp.

C15 357 Spltorie - P+1E; Sc.desf.=714mp

C16 39 Sera mic - parter; Sc.desf.=39mp

Co incinerator cu instalaia de incinerare a

Spaii de învmânt i cazare (fosta arhiva) -

C19 34 Depozit tuburi de oxigen - Parter; Sc.desf.=34mp

C21 126 Atelier - Parter; Sc.desf.=126mp

1. Informaii generale privind obiectivul de investiii

2. Situaia existent i necesitatea realizrii proiectului

3. Prezentarea fluxului de pacieni

5. Studii i analize cu privire la modul de realizare a proiectului

1. Informaii generale privind obiectivul de investiii

1.1. Denumirea obiectivului de investiii:

coala de boli infecioase de la “Spitalul Colentina”, iniiat de

Pe suprafaa terenului în prezent se afl urmtoarele construcii:

natural corespunztoare a tuturor spaiilor interioare i o protecie

ateptare la investigaiile paraclinice i de laborator de

La acestea se adaug i urmtoarele ameninri:

2.3. Analiza cererii de bunuri i servicii, inclusiv prognoze pe

domeniul bolilor infecioase i terapie intensiv asociat, atât pentru

3. Prezentarea fluxului de pacieni

o ascensoare pentru personal, transportul materialelor i

4. Principalele caracteristici tehnice, financiare i contractuale

4.2. Situaia de ansamblu actual

Descrierea configuraiei funcionale i spaial - volumetrice a

Situaia existent a cldirilor din incint este urmtoarea:

Pavilion nr.6 - parter; Sc.desf.=1271mp Autorizaie de

Pavilion nr.2 - Parter; Sc.desf.=368mp; Autorizaie de

Pavilion nr.1 - Parter; Sc.desf.=368mp; Autorizaie de

C12 12 Tanc ap - construcie subteran; Sc.desf.=12mp

Co incinerator cu instalaia de incinerare a

Spaii de învmânt i cazare (fosta arhiva) -

Clima este temperat continental, cu veri fierbini i ierni deseori

Norme i normative în vigoare ce definesc domeniul

- Legea 95/2006, privind reforma în domeniul sntii, republicat

Prezentarea investiiei Clinica Multifuncional “Dr. Calistrat

Descrierea activitilor i funciunilor

- staia de clorinare va rmâne pe acelai amplasament i i se va

Respectându-se cerinele de securitate în vigoare, noile cldiri

4.3. Descrierea fluxurilor medicale i a dotrii cu

Documentaia tehnic întocmit pân în prezent st la baza dotrii

Principiile utilizate în alctuirea spaiilor i structurarea

- B. Sector ambulatoriu (pentru pacieni neinternai)

- C. Servicii tehnico-medicale de diagnostic i tratament

- E. Conducere medical i administraie

Atât la proiectarea, cât i la amenajarea spitalului se recomand

- zona "intermediar" din punct de vedere al condiiilor igienico-

În funcie de numrul de paturi chirurgicale i inând seama de

- depozite pentru materiale sterile i farmaceutice,

o 1 sal de operaie hibrid pentru cardiologie intervenional/

Fluxul de acces i evacuare a pacientului din blocul operator

În centrul ateniei, trebuie s se afle pacientul i echipa medical.

de primiri urgene sau heliport, în cadrul blocului operator, printr-un SAS

A. Sala de operaie cardiologie

B. Sal de operaie neurochirurgie

C. Sala de operaie chirurgie general

Mesele de operaie tip sistem vor fi radiotransparente i cu

x ventilator mecanic de performan medie – pentru trecerea de

Accesul în fiecare din spaiile ATI se va face numai printr-o zon

Fiecare pat ATI va fi însoit de urmtoarele echipamente necesare

Pentru întreaga unitate ATI vor fi prevzute i urmtoarele

x set video laringoscop portabil pentru intubaii dificile video-

livrarea materialelor folosite ce urmeaz a fi reprocesate (sterilizate) i

Zona de curare include:

Staie/staii de lucru mobile pentru pregtirea dispozitivelor medicale

I. Serviciul de anestezie i terapie intensiv (ATI)