Expertiză contabilă

CUPRINS
CAPITOLUL I – ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ACTIVITATII
PROFESIEI DE EXPERT CONTABIL SI DE CONTABIL
AUTORIZAT……………………………………………... 3
1.1. Expertiza contabilă – Introducere……………………………….. 3
1.2. Profesia de expert contabil si contabil autorizat………………… 5
1.3. Exercitarea profesiei de expert contabil si de contabil autorizat.. 7
1.3.1. Reguli cu privire la exercitarea profesiei de expert contabil….. 10
1.3.2. Stagiul experţilor contabili şi contabililor autorizaţi. tutorele de
stagiu…………………………………………………………………. 11
1.3.3. Onorariile profesionale………………………………………... 16
CAPITOLUL II – AUTORITATEA DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A
PROFESIEI DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ …… 18
2.1. Corpul Expertilor Contabil si Contabililor Autorizati din
Romania……………………………………………………………… 18
2.1.1. Organizarea C.E.C.C.A.R……………………………………... 18
2.1.1.1. Atribuţiile CECCAR……………………………………………… 18
2.1.2. Organele de conducere ale CECCAR…………………………. 19
2.1.2.1. Conferinţa Naţională ……………………………………….. 20
2.1.2. 2. Atributiile Consiliului Superior……………………………….. 21
2.1.2.3. Biroul permanent ………………………………………………… 22
2.1.2.4. Preşedintele Consiliului superior are următoarele atribuţii... 23
2.1.2.5. Organizarea activitatii C. E. C. C.A.R. in teritoriu…………. 25
2.1.2.5.1. Adunarea generală a filialei…………………………………... 25
2.1.2.5.2. Consiliul flialei …………………………………………………. 26
2.1.2.5.3. Biroul permanent al filialei…………………………………… 27
2.1.2.5.4. Veniturile şi cheltuielile Corpului……………………………. 30
2.1.2.5.5. Supravegherea publica………………………………………… 31
CAPITOLUL III -CONDUITA ETICĂ ŞI PROFESIONALĂ A CONTABILILOR
AUTORIZAŢI ŞI EXPERŢILOR CONTABILI…… 32
CAPITOLUL I V – TIPURILE SI MODUL DE EFECTUARE A EXPRTIZELOR
CONTABILE…………………………………………. 42
4.1. Expertiza contabilă judiciară……………………………………. 42
4.1.1. Relaţia dintre expertiza contabilă judiciară şi controlul
financiar……………………………………………………………… 45
4.2. Expertiza contabilă extrajudiciară………………………………. 56
4.3. Expertiza contabilă în procesul civil …………………………… 57
CAPITOLUL V – VALORIFICAREA LUCRARILOR DE EXPERTIZA.
RAPORTUL DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ…………. 60
CAPITOLUL VI – CONSULTANTA FISCALĂ. NOŢIUNI
INTRODUCTIVE……………………………………………………….. 64

CAPITOLUL VII - ORGANIZAREA ACTIVITATII DE CONSULTANTA

FISCALA…………………………………………… 66
7.1. Autoritatea de Organizare si exercitarea activitatii de consultanta
fiscala……………………………………………………. 66
7.1.1. Atributiile principale ale Camerei Consultatilor Fiscali ……. 66

Page | 1
 7.1.2. Organele de conducere ale Camerei…………………………... 67
7.1.2.1. Conferinţa nationala ……………………………………….. 67
7.1.3. Structura si atributiile organelor de conducere ale Camerei….. 69
7.1.3.1. Consiliul superior al Camerei…………………………………. 70
7.1.3.2. Biroul permanent…………………………………………………. 73
7.1.3.3. Comisia de auditori statutari……………………………………. 74
7.1.3.4. Aparatul executiv al Camerei………………………………….. 75
7.1.4. Sancţiuni disciplinare…………………………………………. 83
CAPITOLUL VIII - ATRIBUIREA CALITATII DE CONSULTANT FISCAL SI
EXERCITAREA ACTIVITATII DE CONSULTANTA
FISCALA………………………………………………………………... 86
8.1. Atribuirea calitatii de consultant fiscal………………………….. 86
8.1.1. Organizarea şi desfăşurarea examenului……………………… 87
8.1.1.1. Modul de desfasurare a examenului ………………………….. 88
8.1.1.2. Corectarea lucrarilor……………………………………………. 89
8.1.1.3. Contestarea rezultatelor………………………………………… 89
8.1.1.4. Cunostintele necesare prezentarii la examen…………………. 90
8.2. Registrul consultantilor fiscali ………………………………….. 94
8.3. Suspendarea activitatii de consultant fiscal……………………... 94
8.4. Exercitarea activitatii de consultanta fiscala …………………… 95
CAPITOLUL IX - CONDUITA ETICA SI PROFESIONALA A 96
CONSULTANTILOR FISCALI………………………………………...
9.1. Conduita etica si profesională. Introducere……………………... 96
9.2. Principii fundamentale ale eticii profesionale ………………….. 96
9.2.1. Prestigiul activităţii de consultanţă fiscală……………………. 96
9.2.2. Respectarea prevederilor legale……………………………….. 96
9.2.3. Integritatea…………………………………………………….. 97
9.2.4. Independenţa…………………………………………………... 97
9.2.5. Obiectivitate…………………………………………………… 98
9.2.6. Confidenţialitate………………………………………………. 98
9.2.7. Competenţa profesională……………………………………… 98
9.2.8.Neutralitatea……………………………………………………. 99
9.2.9. Atitudinea în profesie………………………………………… 99
9.3. Onorariile profesionale………………………………………….. 101
9.4. Controlul de calitate……………………………………………... 101
9.5. Pregătirea profesională continuă a consultanţilor fiscali………... 102
B I B L I O G R A F I E……………………………………………... 105

Page | 2
 CAPITOLUL I – ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ACTIVITATII PROFESIEI DE EXPERT
CONTABIL SI DE CONTABIL AUTORIZAT

1.1. Expertiza contabilă – Introducere

Prezentul curs işi propune să trateze în mod descriptiv profesia contabilă – modul în care a evoluat
până in prezent şi perspectivele de viitor, cât şi organizarea activității de expertiza contabila si consultanta
fiscala pentru sectorul public şi sectorul privat.
Provocările cu care se confruntă azi un profesionist contabil au schimbat sistemul de valori al acestei
profesii. Nu mai este suficient ca un profesionist contabil să dispună de cunoştinţe privind legea contabilă
naţională, ci mai mult, pentru a-i fi recunoscute abilităţile, el trebuie să respecte norme profesionale elaborate
în domeniu, standarde internaţionale de raportare financiară, de etică şi calitate şi de asemenea să adere şi să
respecte un Cod etic emis în concordanţă cu Codul etic IFAC (Federaţia Internaţională a Contabililor
Autorizaţi); şi, nu în ultimul rând, activităţile sale trebuie să fie gestionate şi controlate de un organism
profesional recunoscut de FEE (Federaţia Experţilor Contabili Europeni) şi IFAC.
Toate aceste condiţii, dacă sunt respectate de fiecare profesionist contabil, conduc spre obţinerea
încrederii publicului în informaţia financiară, în condiţiile în care exigenţele impuse de globalizarea pieţelor
cresc de la o perioadă la alta.
Servirea în cel mai înalt grad a interesului public este una din provocările cu care profesia contabilă se
confruntă în momentul actual. Pentru a fi demonstrat şi realizat acest lucru, trebuie ca atât organismul
profesional, dar şi profesionistul contabil, să respecte standardele profesionale emise de organismele mondiale
şi europene abilitate în domeniu.
Adoptarea şi implementarea în România a standardelor internaţionale de raportare financiară, a fost şi
este în continuare un obiectiv pentru asigurarea convergenţei la nivel naţional şi internaţional.
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) este organismul
reprezentativ al profesiei contabile din România, autonom neguvernamental, nonprofit şi de interes public.
Membrii CECCAR reprezintă mai mult de 50.000 de profesionişti contabili. La scară largă, la nivel european
şi internaţional, CECCAR este recunoscut ca fiind organismul profesiei contabile din România care se luptă şi
depune eforturi pentru ca normele naţionale din domeniul profesiei contabile să conveargă spre un set naţional
de standarde global acceptate, conforme cu standardele internaţionale.
Pe măsură ce economiile naţionale se dezvoltă şi devin mai implicate în piaţa globală, există o
necesitate mai mare de a raporta informaţiile financiare într-un mod uniform. Pentru a se asigura că auditurile
companiilor din întreaga lume sunt efectuate folosind un limbaj de raportare comun, Consiliul pentru
Standarde de Audit şi Asigurare (IAASB) al IFAC publică Standarde Internaţionale de Audit (ISA), precum şi
standarde de controlul calităţii, misiuni de asigurare şi servicii conexe. Directiva a VIII-a privind Legea
Societăţilor Comerciale, aprobată de Comisia Europeană, face apel pentru folosirea ISA în cadrul tuturor
Statelor Membre ale Uniunii Europene.
Din antichitate ne-au parvenit diferite liste de cheltuieli sau de provizii, fără ca ele să fie componente
ale unui sistem contabil articulat. În Evul Mediu, dezvoltarea comerţului în orăşelele-state italiene a condus la
apariţia unui sistem complex de evidenţă, şi anume contabilitatea în partidă dublă. În 1494, călugărul
franciscan Luca Paciolo a publicat un tratat de matematică - Summa de Arithmetica, Geometria, Proportione
et Proprotionalita - care cuprindea şi o descriere a practicilor negustorului veneţian al epocii, între care şi cea
a contabilităţii în partidă dublă.
Paciolo nu a pretins că a inventat contabilitatea în partidă dublă, dar această parte a cărţii sale a fost
tradusă în multe limbi, contabilitatea în partidă dublă fiind denumită „metoda italiană”. De aceea, o mare
parte a vocabularului contabil provine din limba italiană, de exemplu: casă, bancă, capital, jurnal, cont, debit,
credit, bilanţ etc.
Profesiunea contabilă liberală s-a dezvoltat mult mai târziu, în secolul al XVIII-lea, odată cu crearea
primului corp al contabililor în Marea Britanie (Institutul Scoţian al Contabililor Autorizaţi, în 1854). Tehnica
partidei duble s-a schimbat nesemnificativ de-a lungul timpului; s-a modificat, în schimb, perspectiva asupra
Page | 3
obiectului, scopului şi conţinutului raportărilor contabile. De la simpla evidenţă a averii negustorului şi a
afacerilor lui, prin implicaţiile sale sociale, contabilitatea s-a transformat într-un sistem informaţional care
afectează distribuţia resurselor la nivelul unei întregi economii 1.
Contabilitatea studiază efectele tranzacţiilor economice şi ale altor evenimente asupra situaţiei
economice şi financiare, precum şi asupra performanţei unei entităţi contabile, în scopul informării
utilizatorilor interni şi externi. Prin limbajul său, prin sistemul propriu de concepte şi proceduri, contabilitatea
este singura disciplină care poate furniza informaţii financiare despre o organizaţie. Aceste informaţii
formează baza pentru evaluarea organizaţiei de către un ansamblu de utilizatori din interiorul şi din exteriorul
organizaţiei 2.
Aceasta evaluarea a organizației se realizează de diferite profesii liberale cum sunt: experți
contabili ;auditori financiari ; consultanți fiscali; auditori interni cat si organe de control ale statului prin
contol financiar si inspectiile fiscale ;s.a.
Acestea profesii liberale se exercită însă de persoane fizice (sau juridice_ specializate si atestate care
sunt organizate ca asociaţii profesionale cu caracter nepatrimonial: Corpul Experţilor Contabili şi al
Contabililor Autorizaţi, Camera Auditorilor Financiari ; Camera Auditorilor Publici ; Camera Consultantilor
Fiscali ; s.a.
1.2. Profesia de expert contabil si contabil autorizat
Expertiza contabilă este o profesie liberală similară cu cea de auditor financiar, administrator
judiciar, lichidator, evaluator, ş.a.
În România după 1989 activitatea de expertiză contabilă s-a reorganizat în baza unei ordonanţe de
guvern emisa in 1994.3
Această ordonanţă organizează activitatea de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, suferind
modificări şi completări.
Ultima modificare care aliniază activitatea de expertiză contabilă la cerinţele normelor internaţionale şi
europene, vis-a-vis de Directiva IV, VII, VIII, sa facut printr-o ordonanta de guvern emisa in actualizarea si
completarea actului normativ din 19944..
Expertiza este activitatea de cercetare efectuată de un specialist, care are calitatea de expert, cu sensul
de a stabili adevărul într-o anumită situaţie, problemă sau litigiu. Expertiza înseamnă a încerca, a dovedi.
Expertiza este un mijloc de probă, de constatare, confirmare, evaluare, lămurire sau dovedire, pe baza
cercetării ştiintifice de specialitate, a adevărului obiectiv cu privire la o anumită faptă, împrejurare, problemă,
situaţie, cauză sau litigiu".
Ca mijloc de probă, expertiza este definită în multiple variante, ca formă, dar, în esenţă, cu conţinut
identic.
Conform literaturii de specialitate expertiza este:
• Operaţia făcută de unul sau mai mulţi experţi cu scopul de a constata unele fapte, de a controla, de a
examina, de a măsura şi de a evalua, anumite lucruri;
• Operaţia încredinţată unor persoane, pe baza cunoştinţelor lor speciale, asupra faptelor pe care
judecătorii nu le-ar putea aprecia;
• Un mijloc de investigaţie, prin care se ajunge fie la obţinerea unei probe, fie la evaluarea corectă a
unei probe existente;
• O cercetare care constă din diferite operaţiuni specifice fiecărei specialităţi;
• Un mijloc de dovadă reglementat de codul de procedură civilă, la care recurge instanţa în cazul că,
pentru stabilirea adevărului obiectiv, este nevoie de lămurirea unor împrejurări de fapt, pentru a căror

1
C. G. Demetrescu - "Istoria Contabilităţii" - Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972, pag. 108
2
M. Capron - "Contabilitatea in perspectivă" - Editura Humanitas, Bucureşti 1994, pag. 25
3
O,G. nr 65 /1994 privind organizarea si exercitarea activitatii de expertiza contabila. M. Of. Nr84/1994
4
O.G. nr. 17/31.01.2007 pentru modificarea şi completarea OG nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a
contabililor autorizaţi, M.Of. 84/februarie 2007
Page | 4
rezolvare se cer cunoştinţe de specialitate în domeniul ştiinţei, tehnicii, artei sau vreunei meserii pe care
judecătorul nu le posedă.
• Un mijloc de probă dispus sau cerut de organul juridic în materie civilă sau penală efectuat de un
specialist în materia litigiului, care prin cunoştinţele şi experienţa pe care le posedă trebuie să aducă lămurirea
diferitelor aspecte ce sunt necesare a fi cunoscute, în vederea soluţionării unor cauze;
În funcţie de natura şi conţinutul faptei, împrejurării, problemei, situaţiei, cauzei sau litigiului ce se
cercetează precum şi de domeniul de activitate în care se dispune sau se solicită efectuarea expertizei, aceasta
se prezintă sub mai multe tipuri şi anume:
• tehnică ; merceologică; medico-legala; criminalistică ; artistică: filatelică; comercială; agricolă;
contabilă - care poate fi specializată pe domenii sau ramuri: comercială, bugetară, operaţii valutare, industrie,
agricultură, construcţii s.a.
Prin expertiza contabilă se înţelege misiunea dată unui expert contabil de a controla registrele,
conturile şi actele justificative ale unui agent economic, cu scopul de a furniza părţilor interesate datele
necesare sau de a procura justiţiei informaţiile interesate pentru a se pronunţa, în cunoştinţă de cauză, asupra
unui proces sau a unei contestaţii de care a fost sesizată.5
Expertiza contabilă este o forma de cercetare ştiintifică efectuată în vederea lămuririi modului în care
sunt reflectate în documente, evidenţa tehnic-operativă şi contabilă, anumite fapte, împrejurări, situaţii de
natură economico-financiară.
Ca activitate specializată, expertiza contabila se caracterizează prin următoarele trăsături:
• are ca obiect cercetarea unor fapte sau situaţii de natură economico- financiară, gestionară şi
patrimonială;
• cuprinde în sfera sa de acţiune activitatea economică a unui agent economic pentru problemele şi
obiectivele stabilite de organul jurisdictonal ori de persoana juridică care o solicită;
• cercetează situaţiile şi împrejurările de fapt pe baza informaţiilor furnizate de evidenţa economică şi
a suporţilor ei materiali;
• interpretează datele de evidenţă şi formulează opinii cu privire la problemele investigate pe baza
legilor şi actelor normative care reglementează domeniul de activitate respectiv;
• elaborează concluzii pe baza constatărilor făcute care servesc ca mijloc de probă pentru organul
judiciar care a dispus efectuarea expertizei sau ca mijloc de fundamentare a unei decizii de către persoana
juridică care a solicitat efectuarea expertizei contabile.
Expertiza contabilă analizează cauzele care au determinat abaterile de la normele legale cu caracter
economic şi financiar, descifrează relaţiile economice şi financiare, dintre părtile aflate în litigiu,
caracterizează starea de fapt a agentului economic respectiv în raport cu legea şi actele normative care
reglementează domeniul investigat, stabileşte legăturile de cauzalitate şi responsabilitate. Din studierea
cauzelor generatoare de pagube în dauna patrimoniului, expertiza contabilă poate desprinde deficienţele
existente în organizarea şi conducerea sistemului de evidenţă, imperfecţiunile propagate pe traseul procesului
decizional, precum şi omisiunile sau erorile comise în executarea atribuţiilor de serviciu cu consecinţe
negative asupra patrimoniului agenţilor economici la care se efectuează expertiza.

1.3. Exercitarea profesiei de expert contabil si de contabil autorizat

Profesia de expert contabil şi contabil autorizat se exercită de persoanele care au această calitate
dobândită în condiţiile legii.
Expertul contabil este persoana care are competenţa profesională de a organiza şi conduce
contabilitatea, de a veghea gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua
expertiza contabilă.
Asupra concluziilor, constatărilor, opiniilor şi a recomandărilor sale, expertul întocmeşte raport.

5
M. Boulescu;M.Ghita. Expertiza contabila. Ed.Didactica si Pedagogica .Bucuresti .2001
Page | 5
 Contabilul autorizat – este persoana care a dobândit această calitate conform legii şi are competenţa
de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările în vederea întocmirii situaţiilor financiare.
-Accesul la profesia de expert contabil şi contabil autorizat6 se face pe baza de examen de admitere la
care să se obţină cel puţin media 7 şi minim nota 6 la fiecare disciplină.Disciplinele examenului de admitere
pentru accesul la profesia de expert contabil si contabil autorizat dupa caz, sunt:Contabilitate, Fiscalitate,
Drept, Audit, Evaluarea economica si financiara a intreprinderilor, Control financiar si Expertiza contabila.
-Efectuarea unui stagiu de 3 ani şi susţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiunii.
Se poate prezenta la admiterea pentru examenul de expert contabil, persoana care îndeplineşte
următoarele condiţii:
1. are capacitate de exerciţiu deplină;
2. are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de MEC;
3. nu a suferit nici o condamnare care potrivit legislaţiei interzice dreptul de gestiune şi administrare a
societăţilor comerciale.
La cererea persoanelor care au titlul de academician, profesor, conferenţiar universitar, doctor în
economie, doctor docent cu specialitatea finanţe/contabilitate au acces la profesia de expert contabil pe baza
titlului de doctor cu îndeplinirea condiţiilor 1-3, după care susţine un interviu privind normele de organizare şi
funcţionare a CECCAR.
Contabilul autorizat este persoana care se poate prezenta la admitere dacă îndeplineşte următoarele
condiţii:
- are capacitate de exerciţiu deplină;
- are studii medii cu diplomă recunoscută de MEC;
- nu a suferit nici o condamnare care potrivit legislaţiei în vigoare interzice dreptul de gestiune şi de
administrare a societăţilor comerciale.
Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice şi juridice următoarele lucrări:
- ţine / supraveghează contabilitatea şi întocmeşte / verifică şi semnează situaţiile financiare;
- acordă asistenţă privind organizarea şi ţinerea contabilităţii;
- efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoanele fizice /
juridice conform legii;
- îndeplineşte potrivit dispoziţiilor legale atribuţiile prevăzute în mandatul de cenzor 7
Dintre aceste atributii ale cenzorului se pot mentiona :8
(1) Cenzorii sunt obligaţi sa supravegheze gestiunea societăţii, sa verifice dacă situaţiile financiare
sunt legal întocmite şi în concordanta cu registrele, dacă acestea din urma sunt ţinute regulat şi dacă evaluarea
elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor
financiare.
(2) Despre toate acestea, precum şi asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la
situaţiile financiare şi repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunării generale un raport amănunţit.
Adunarea generală poate aproba situaţiile financiare anuale numai dacă acestea sunt însoţite de
raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari.
Cenzorii sau, după caz, auditorii interni vor aduce la cunostinta membrilor consiliului de administraţie
neregulile în administraţie şi încălcările dispoziţiilor legale şi ale prevederilor actului constitutiv pe care le
constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta adunării generale.
Cenzorii au dreptul sa obţină în fiecare luna de la administratori o situaţie despre mersul operaţiunilor.
Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor în particular sau terţilor datele referitoare la
operaţiunile societăţii, constatate cu ocazia exercitării mandatului lor.

6
O.G. nr.17/2007 pentru modificarea şi completarea OG nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a
contabililor autorizaţi, M.Of. 84/februarie 2007
7
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale actualizata si modificata, M.Of. 1066/17.11.2004
8
Art 163 din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale republicata si completata in29 -06-2007
Page | 6
 Pentru îndeplinirea obligaţiei prevăzute mai sus, cenzorii vor delibera împreună; ei însă vor putea
face, în caz de neînţelegere, rapoarte separate, care vor trebui sa fie prezentate adunării generale.
Pentru celelalte obligaţii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat.
Cenzorii vor trece într-un registru special deliberările lor, precum şi constatările făcute în exerciţiul
mandatului lor.
Întinderea şi efectele răspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.
Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generală, cu votul cerut la adunările extraordinare.
De asemenea expertii contabili efectuiaza si urmatoarele activitati:
- acordă asistenţă de specialitate pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor comerciale;
- efectuează pentru persoanele fizice şi juridice servicii profesionale care presupun cunoştinţe de
specialitate.
Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de expert contabil pot efectua activitate de audit financiar
şi consultanţă fiscală cu respectarea reglementărilor specifice acestor activităţi.
Experţii contabili pot să-şi exercite profesia individual. ori se pot constitui în societăţi comerciale
conform reglementărilor în vigoare.
Societăţile comerciale de expertiză contabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;
- majoritatea asociaţilor / acţionarilor să fie experţi contabili şi să deţină majoritatea părţilor sociale /
acţiunilor consiliului de administraţie a societăţii comerciale, să fie ales în majoritate dintre acţionarii /
asociaţii experţi contabili. Asociaţiile să fie nominative şi orice nou asociat sau acţionar admis de AGA.
Contabilul autorizat poate executa pentru persoanele fizice şi juridice următoarele lucrări:
- ţine contabilitatea operaţiunilor economico-financiare prevăzute în contract şi pregăteşte lucrările în
vederea elaborării situaţiilor financiare.
Aceştia îşi pot exercita profesia individual ori în societăţi comerciale
Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ,
civil şi penal, după caz, potrivit legii.
Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se stabilesc prin contractele
de prestări de servicii încheiate în condiţiile legii, în funcţie de uzanţele interne şi internaţionale ale profesiei
contabile.
Exercitarea oricărei atribuţii specifice calităţii de expert contabil şi de contabil autorizat de către
persoane neautorizate sau care se află într-o situaţie de incompatibilitate constituie infracţiune şi se
sancţionează potrivit legii penale.
Persoanele care exercită atribuţii specifice calităţii de expert contabil şi de contabil autorizat fără viza
anuală se sancţionează disciplinar potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi.
Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, în raport cu
gravitatea abaterilor săvârşite,acestea sunt următoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de
timp de la 3 luni la un an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
Hotărârile şi deciziile de interes general, adoptate de Consiliul superior, Biroul permanent şi
Conferinţa naţională, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 30 de zile de la
adoptare.
1.3.1. Reguli cu privire la exercitarea profesiei de expert contabil
1. Exercitarea în mod individual a profesiei se face numai în nume propriu.
2. Nu poate colabora cu un coleg pedepsit printr-o măsură disciplinară de suspendare sau interzicere de
exercitare a profesiei.
Page | 7
 3. Poate participa la administrarea unei singure societăţi comerciale de expertiză contabilă.
Poate accepta mandatul care îi este încredinţat pentru a fi arbitru între 2 părţi pentru litigii ce intră în
competenţa lui pe cale amiabilă şi dacă există acceptul ambelor părţi pentru aceasta.
Toate serviciile profesionale trebuie să aibă la bază existenţa contractului de prestări servicii semnat de
ambele părţi. În cazul în care pe parcursul executării lucrărilor se constată modificarea sau extinderea acestora
trebuie încheiat act adiţional la contract.
Nu pot fi încheiate contracte globale evazive. În toate cauzele obiectul contractului trebuie să
precizeze exact lucrările ce trebuie efectuate, astfel încât acestea din punct de vedere al executantului să nu fie
incompatibile.
Pentru serviciile profesionale prestate, experţii primesc onorarii. În afara primirii de onorarii pentru
lucrările executate, orice altă relaţie financiară cu un client este susceptibilă de a afecta obiectivitatea şi a
determina terţii să considere că această obiectivitate este compromisă.
Compromiterea poate fi declanşată de următoarele:
- participaţii la capital;
- darea / luarea de împrumuturi de bunuri, servicii sau bani.
Alegerea clienţilor trebuie făcută astfel încât să se prevină riscurile şi cu respectarea principiilor
independenţei şi competenţei. Factorii de risc trebuie apreciaţi în funcţie de lucrările executate şi anume:
- întârzieri importante şi repetate privind încheierea periodică a conturilor;
- neconducerea evidenţei contabile sintetice şi analitice;
- limitarea onorariilor;
- limitarea acţiunilor de verificare.
Înaintea acceptării şi încheierii contractului expertul contabil trebuie să:
- evalueze riscurile;
- verifice dacă sunt respectate principiul independenţei profesiei;
- să aprecieze eficienţa lucrărilor în raport cu competenţa sa şi cu mijloacele societăţii, ale clientului.
În cursul derulării lucrărilor expertul contabil poate exprima în scris faţă de client recomandări sau rezerve.
În caz de contestaţie a acestuia de către client, aceste avertismente scrise pot constitui probe de
exonerare a responsabilităţilor profesionistului în cauză.
Expertul trebuie să exercite lucrările cu conştiinţă şi profesionalism, abţinerea de la lucrări inutile,
efectuarea numai din dorinţa de a câştiga.
Respectarea criteriilor în cazul repartizării lucrărilor către colaboratori.
Studierea în folosul clienţilor în condiţiile respectării legalităţii, sincerităţii şi corectitudinii, a
măsurilor susceptibile pentru evitarea plăţilor unor cheltuieli nejustificate.
La finalizarea lucrărilor se întocmeşte un raport privind executarea acestora, în care se relatează
constatările efectuate, întinderea şi calitatea lucrărilor.
Raportul este util în cazul unor eventuale litigii ulterioare.
1.3.2 .Stagiul experţilor contabili şi contabililor autorizați. tutorele de stagiu.
După ce au promovat examenul de admitere pentru accesul la profesia de expert contabil şi contabil
autorizat aceştia au obligaţia să efectueze un stagiu de 3 ani.
Începe la data la care persoana a reuşit la examen şi a depus cerere de înscriere la stagiu. În perioada
stagiului, stagiarul este obligat să îndeplinească minim 200 de ore pe semestru, în timpul orelor normale de
muncă ale tutorelui de stagiu.
Nu sunt luate în calcul în timpul stagiului concediul legal de maternitate sau pentru creşterea copilului
şi alte întreruperi legale.
Tutorele de stagiu este o persoană fizică expert contabil sau persoană membră a unei societăţi
comerciale de expertiză contabilă membră a CECCAR. Lista persoanelor fizice sau a societăţilor comerciale
abilitate să primească stagiari se stabileşte de Consiliul Superior al Corpului la propunerea Consiliului
Filialelor.

Page | 8
Este publică, poate fi consultată de cei interesaţi şi se înmânează fiecărui tutore de stagiu odată cu
documentele de abilitare a acestuia. Această listă se publică anual, odată cu tabloul membrilor CECCAR şi se
actualizează trimestrial.
Cererea de abilitare de tutore de stagiu se adresează preşedintelui Consiliului Filialei Corpului, se
analizează de Consiliul Filialei şi se înaintează la CECCAR însoţită de un raport din care să rezulte că
persoana propusă pentru abilitare de tutore oferă garanţii suficiente în ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor
pentru formarea acestora. Cererea se analizează de Consiliul Superior al Corpului care hotărăşte în 30 de zile
de la primire.
Abilitarea poate fi solicitată în orice moment de orice persoană fizică cu o vechime în profesie de
minim 5 ani sau societate comercială de expertiză membră a CECCAR.
Abilitarea odată acordată rămâne valabilă până la retragerea de Consiliul Superior al Corpului.
Autorizarea de a avea în stagiu mai mult de o persoană se acordă pentru fiecare stagiar în plus de
comitetul filialei.
Acest tutore are obligaţia să creeze condiţii pentru ca stagiarii să:
- urmeze pregătirea prevăzută pe durata stagiului;
- se achită cu regularitate de obligaţiile lor;
- măreşte treptat nivelul de dificultate al lucrărilor încredinţate stagiarilor;
- întocmesc cu regularitate fişa semestrială a stagiarului;
- la sfârşitul stagiului întocmeşte un raport de stagii pe care le prezintă Consiliului Filialei;
- ajută stagiarul în găsirea unui loc de muncă;
- plăteşte stagiarul în funcţie de orele lucrate, calitatea lucrărilor şi baremele orare stabilite de Consiliul
Superior al Corpului.
Evidenţa stagiarilor
Registrul stagiarilor se ţine de Consiliul Filialei Corpului. Stagiarii se înscriu în ordinea sosirii
scrisorilor prin care se aduce la cunoştinţă începerea stagiului şi atestarea tutorelui stagiului că acceptă
primirea stagiului.
O copie sau o listă din Regulamentul stagiarilor sunt trimise la comisia de formare profesională a
CECCAR şi se actualizează semestrial.
Pentru fiecare stagiar se constituie un dosar şi pentru fiecare tutore de stagiu.
Numărul din registrul stagiarului se înscrie pe dosarul acestuia şi pe fiecare document / corespondenţă
care îl priveşte.
Fiecare stagiar primeşte un livret de stagiu. La terminarea acestuia primeşte un Certificat de Stagiu.
Acesta se eliberează pe baza raportului tutorelui de stagiu, a observaţiilor scrise a Controlorului de Stagiu şi
dă dreptul stagiarului de a se prezenta la examen în vederea obţinerii calităţii de expert contabil sau contabil
autorizat. Se prezintă in continuare formatul si conținutul raportului de stagiu ; livretului de stagiu precum si
modul de urmărire a numărului de ore de pregătire practica pe categorii de lucrări:9

(Raportul tutorelui de stagiu asupra

condiţiilor de derulare a stagiului)
RAPORT DE STAGIU
Subsemnatul ...................................... , tutore de stagiu abilitat prin…………….., certific că
domnul/doamna................................... , născut/născută la .................................. la data de…..,
cu domiciliul în ............................... a efectuat sub conducerea mea stagiul profesional prevăzut de Ordonanţa
Guvernului nr. 65/1994, aprobată şi modificată prin Legea nr. 42/1995, cu modificările ulterioare.
Stagiul s-a efectuat de la data de..................................... la data de ...........................................
Condiţii de derulare a stagiului: ………………………………………………………………..

9
Regulament privind efectuarea stagiului si examenului de aptitudini in vederea accesului la calitatea de expert contabil si contabil
autorizat . Ed. C.E.C.C.A.R. Bucuresti-2004
Page | 9
Localitatea:
Data: ................................................................................................................
Semnătura tutorelui de stagiu,
Observaţii şi viza controlorului de stagiu:
Semnătura controlorului de stagiu,
Structura raportului de stagiu:
I. Prezentarea lucrărilor efectuate
(grupate pe structura prezentată în anexa nr. 6, de exemplu)
II. Relaţiile cu tutorele de stagiu
III. Expunerea unei lucrări profesionale efectuate
IV. Observaţiile eventuale ale stagiarului asupra perioadei de stagiu efectuat
V. Observaţiile eventuale ale tutorelui de stagiu

Raportul secretarului de filială asupra

condiţiilor de derulare a stagiului
pentru "Pregătirea în sistem colectiv"

RAPORT DE STAGIU

Subsemnatul .................................................................... , în calitate de secretar de filială, certific că

domnul/doamna ........................................, născut/născută la ..................................... la data de..,
cu domiciliul în ........................................... a efectuat sub conducerea mea stagiul profesional prevăzut de
Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, aprobată şi modificată prin Legea nr. 42/1995, cu modificările ulterioare,
urmând "Pregătirea în sistem colectiv".
Stagiul s-a efectuat de la data de ........................ la data de ....................................
Condiţii de derulare a stagiului:
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………

Localitatea:

Data:

Semnătura secretarului de filială

Observaţii şi viza preşedintelui de filială

……………………………………………………………………………………………………………
……………….

Semnătura preşedintelui de filială

Page | 10
Structura raportului de stagiu:
I. Prezentarea lucrărilor efectuate
(grupate pe structura prezentată în anexa nr. 6, de exemplu)
II. Relaţiile cu conducătorul de stagiu '
III. Expunerea unei lucrări profesionale efectuate
IV. Observaţiile eventuale ale stagiarului asupra perioadei de stagiu efectuat
V. Observaţiile eventuale ale conducătorului de stagiu

CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI

DIN ROMÂNIA
Filiala ...........................................

LIVRET DE STAGIU
Stagiar: ............
Tutore de stagiu:

CERTIFICAT DE STAGIU

Subsemnatul ................................. , preşedintele Consiliului filialei Corpului Experţilor Contabili şi

Contabililor Autorizaţi din România ............... , atest că domnul (doamna) ................... stagiar(ă), a
efectuat succesiv următoarele perioade de stagiu:

de la ...................... la .............................. , tutore de stagiu

de la ...................... la .............................. , tutore de stagiu .
de la ...................... la .............................. , tutore de stagiu
de la ...................... la .............................. , tutore de stagiu .
de la ...................... la .............................. , tutore de stagiu .
de la ...................... la .............................. , tutore de stagiu .

însumând o perioadă de 3 ani, conform art. I pct. 1 art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994,
aprobată şi modificată prin Legea nr. 42/1995, cu modificările ulterioare:
Cu privire la modul de efectuare a stagiului menţionez următoarele:

Ţinând seama şi de rapoartele tutorelui/tutorilor de stagiu şi de observaţiile controlorului de stagiu,

apreciez
că stagiul domnului /doamnei .............................. este satisfăcător şi îl/o autorizez să se prezinte la
examenul de aptitudini pentru obţinerea calităţii de expert contabil (contabil autorizat).

Localitatea: ............................
Data: .....................................
Preşedintele Consiliului filialei,
(semnătura)
Recapitularea numărului de ore de pregătire practică pe categorii de
lucrări profesionale

Page | 11
 ani anii an III Total %

125 90 55 270 22,5%

II 50 60 70 180 15%
III 25 25 25 75 6,25%
IV 15 15 15 45 3,75%
V 10 10 10 30 2,5%
VI - 10 20 30 2,5%
VII 10 15 20 45 3,75%
VIII 10 15 20 45 - 3,75%
IX 30 30 30 90 7,5%
X 25 30 35 90 7,5%
XI 30 20 10 60 5,0%
XII 70 80 90 240 20%
Total 400 400 400 1.200 100%

1.3.3. Onorariile profesionale

Contabilii autorizaţi şi experţii contabili primesc pentru lucrările efectuate numai onorariile stabilite.
Onorariul se stabileşte prin contract de prestări servicii de către organele judiciare care au dispus efectuarea
lucrării.
Onorariile sunt convenite direct cu clientul, pe principiul libertăţii stabilirii preţului şi a liberei
concurenţe.
Onorariile pot varia, pot fi negociate funcţie de:
- Natura sau complexitatea lucrărilor;
- Calificarea contabilului autorizat, a expertului contabil precum şi a colaboratorilor acestora;
- Timpul necesar efectuării lucrărilor.
Onorariile nu pot fi influenţate de :
- Situaţiile financiare obţinute de client graţie intervenţiilor profesioniştilor contabili cum ar fi:
procentaj prin profit, pierdere evitată, impozite restituite sau economisite.
Onorariile se achită lunar la terminarea lucrărilor sau la finele exerciţiului. Sunt admise în condiţiile
contractuale plăţile în avans sau aconturi, cu lichidarea finală la terminarea lucrării.
Onorariile sunt impozitate conform legii.
Obligaţia calculării şi virării impozitelor aferente onorariilor revine persoanelor fizice contabil
autorizat şi expert contabil care a încasat sumele de la persoanele fizice.
În cazul persoanelor juridice impozitele se realizează prin stopaj la sursă pe lucrările ce s-au executat.
Onorariile se stabilesc prin încheierea sau ordonanţa de numire a experţilor contabili emise de
instanţele judecătoreşti, organele de urmărire penală sau alte organe cu activitate jurisdicţională.
Cu ocazia efectuării expertizelor sau a altor lucrări profesionistul contabil se deplasează şi în alte
localităţi decât cea de domiciliu, în care scop are dreptul pe lângă onorarii la cheltuieli de transport, cazare şi
diurnă în condiţiile stabilite de dispoziţiile legale pentru salariaţii din instituţiile publice.
Onorariile stabilite pentru expertize contabile dispuse din oficiu în cursul procesului penal se
avansează de la bugetul statului, iar sumele avansate se recuperează ulterior.
Recuperarea se face de la persoanele fizice incriminate, asupra cărora s-au pronunţat sentinţe
definitive, irevocabile şi executorii.

Page | 12
 Experţii contabili şi contabilii autorizaţi sunt înscrişi în Tabloul Corpului după ce au plătit taxa şi
îndeplinesc condiţiile.
Unii experţi sau contabili autorizaţi pot fi radiaţi din Tabloul experţilor contabili. Radierea se produce
în următoarele situaţii şi se pronunţă de către Consiliul Filialei:
1. Când membrul Corpului a fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni care potrivit legislaţiei
în vigoare interzice dreptul de administrare şi gestiune a societăţii comerciale.
2. Când nu a depus la bugetul de stat impozitul asupra onorariilor încasate de la persoanele fizice.
3. Neplata cotizaţiei profesionale şi a altor prevederi ale legii.
CAPITOLUL II – AUTORITATEA DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A PROFESIEI DE
EXPERTIZĂ CONTABILĂ
2.1. Corpul Experților Contabil si Contabililor Autorizați din Romania
2.1.1. Organizarea C.E.C.C.A.R.
În România funcţionează Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi (CECCAR), persoană
juridică de utilitate publică şi autonomă, din care fac parte experţii contabili şi contabilii autorizaţi.
Acest corp are sediul în municipiul Bucureşti şi îşi constituie filiale fără personalitate juridică în
reşedinţa de judeţ şi în municipiul Bucureşti.
2.1.1.1. Atribuţiile CECCAR
- organizează examenele de admitere;
- efectuarea stagiului şi susţinerea examenelor de aptitudini pentru accesul la profesia de expert
contabil şi contabil autorizat;
- elaborează programele de examene, reglementări privind stagiul şi examenele de aptitudini, acestea
fiind avizate de MEF, ocazie cu care se urmăreşte armonizarea cu directivele europene în domeniu;
- organizează evidenţa experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi si a societăților comerciale de
profil prin înscrierea acestora în Tabloul Corpului;
- asigură buna desfășurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi;
- elaborează normele privind activitatea profesională, ghidul profesional în domeniul financiar-
contabil precum şi conduita etică a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi;
- asigurarea activităţii de evaluare a membrilor corpului în baza Standardelor Internaţionale de
Evaluare;
- sprijină formarea si dezvoltarea profesională continuă a membrilor prin programul de formare şi
dezvoltare profesională adecvat;
- apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi in raportoarele cu autoritățile publice,
organismele specializate, precum si cu alte persoane juridice si fizice din tara si străinătate ;
- colaborează cu asociațiile profesionale din domeniu din ţară şi străinătate;
- editează publicaţii de specialitate.
- executa si alte atribuții stabilite prin legea de organizare si funcționare si regulamente .
Atât experţii contabili cât şi contabilii autorizaţi sunt înscrişi în Tabloul Corpului Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi din România, calitatea acestora fiind dovedită de legitimaţia de membru vizată
anual. În Tablou sunt înscrişi toţi membrii persoane fizice şi juridice grupate în funcţie de criteriul teritorial şi
împărţiţi pe 2 secţiuni:
- Secţiunea Experţilor Contabili
- Secţiunea Contabili Autorizaţi.
Tabloul corpului se publică anual în Monitorul Oficial.
În Tablou se înscriu membrii corpului la cererea acestora de către filialele judeţene şi a municipiului
Bucureşti, numai dacă cei în cauză îndeplinesc condiţiile necesare.
Contestaţia împotriva respingerii cererii de înscriere se depune în termen de 30 de zile de la data
primirii comunicării şi se soluţionează de secţiunile de experţi contabili şi contabili autorizaţi în termen de 30
de zile de la data înregistrării.

Page | 13
 Hotărârile secţiunilor pot fi atacate la Consiliul Superior al Corpului în termen de 15 zile şi se
soluţionează în termen de 15 zile de la depunere. Deciziile Consiliului Superior sunt definitive.
După înscrierea în tabelul corpului, experţii contabili şi contabilii autorizaţi depun jurământul scris.
Membrii Corpului Experţilor Contabili au obligaţia să plătească cotizaţia profesională. Neplata pe o
perioadă de 1 an atrage radierea din tabloul corpului. De asemenea, sunt radiaţi din evidenţă experţii contabili
şi contabilii autorizaţi care au suferit o condamnare şi care atrage interzicerea dreptului de gestiune şi de
administrare al societăţii comerciale, ori au săvârşit abateri grave de altă natură, prevăzute în regulament
precum şi cei care nu depun în contul bugetului statului la termenul şi la nivelul prevăzut de lege, impozitul
asupra onorariilor încasate ca urmare a desfăşurării activităţii.
Societăţile comerciale de expertiză contabilă şi societăţile comerciale de contabilitate, membre ale
Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, au obligaţia să comunice filialelor
acestuia toate modificările intervenite în componenţa asociaţilor sau acţionarilor lor.
În ceea ce priveşte publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei de expert contabil şi contabil
autorizat aceasta se efectuează şi autorizează de CECCAR în interesul profesiei membrilor săi.
2.1.2. Organele de conducere ale CECCAR
1. Conferinţa Naţională
2. Consiliul Superior al Corpului
3. Biroul Permanent al Consiliului Superior
La filiale (în teritoriu) organele de conducere sunt:
1. Adunarea Generală
2. Consiliul Filialei
3. Biroul Permanent al acesteia
Activitatea CECCAR la nivel central şi teritorial se controlează de cenzori aleşi de Conferinţa
Naţională, respectiv de Adunările Generale. Totodată activitatea CECCAR şi a filialelor este supusă
controlului organelor abilitate ale statului.
Organizarea şi funcţionarea CECCAR se stabileşte prin regulament aprobat de Conferinţa Naţională cu
avizul MEF şi al Ministerului Justiţiei.
2.1.2.1. Conferinţa Naţională a experților contabili si contabililor autorizați se constituie din membrii
Consiliului Superior al Corpului, membrii consiliilor filialelor, ai Comisiilor de Disciplină şi reprezentanţii
MEF de pe langa Consiliul Superior al Corpului si Consiililor filialelor precum si din cate un reprezentant la
100 de membrii din fiecare filiala desemnat de adunarea genrerala şi ai Ministerului Justiţiei .10
Conferinţa naţională este legal constituită cu participarea majorităţii membrilor acesteia, iar hotărârile
sunt valabil adoptate cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
Prima conferinţă va fi formată din preşedinţii filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi şi delegaţii experţilor contabili şi contabililor autorizaţi.
Dacă la prima convocare nu se întruneşte numărul necesar, este convocată din nou Conferinţa
naţională. Aceasta este legal constituită cu participarea a cel puţin 30% din numărul membrilor şi
reprezentanţilor prevăzuţi la participa la prima convocare.
Atribuţiile Conferinţei Naţionale:
- stabileşte direcţia de bază pentru buna exercitare a profesiei de expert contabil si contabil autorizat;
- aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare (ROF); codul etic al profesioniştilor contabili care
se vor publica in Monitirul Oficial al Romaniei, Partea I, bugetul de venituri şi cheltuieli, situaţiile financiare
anuale, sistemul de salarizare pentru conducerea CECCAR centrală şi la filiale;
- alege şi revocă membrii Consiliului Superior a Corpului si ai comisiei de cenzori a acestuia;
- hotărăşte sancţionarea disciplinară a membrilor Consiliului Superior şi ai Consiliului Filialelor
Corpului;

Art 30 din O.G. nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi republicata si
10

modificata, M.Of. 13/8.01.2008.

Page | 14
 - aprobă planurile anuale ale Consiliului Superior şi Consiliului Filialelor;
- alege preşedintele, îl revocă, precum şi 2 membri ai Comisiei Superioare de Disciplină.
2.1.2.2. Atributiile Consiliului Superior
Consiliul superior exercita drepturile Corpului aferente statutului sau de persoana juridică de utilitate
publica; în mod esenţial, are ca atribuţie reprezentarea profesiunii în fata autorităţilor publice prin preşedintele
sau şi coordonarea acţiunilor consiliilor filialelor judeţene.
Consiliul superior cuprinde maximum 24 de membri şi 8 supleanţi. Reprezentarea experţilor contabili
şi a contabililor autorizaţi se stabileşte în funcţie de procentajul experţilor contabili în raport cu totalul
membrilor Corpului la nivelul tarii.
Funcţiile membrilor Consiliului superior nu sînt remunerate; aceştia însă beneficiază de decontarea
cheltuielilor de deplasare şi de reprezentare. De asemenea, pot primi indemnizaţii pentru activităţile efectiv
prestate pentru Corp, în limitele şi în condiţiile aprobate de Conferinţa nationala.
Membrii titulari şi supleanţi ai Consiliului superior sînt aleşi prin vot secret, pentru 4 ani, cu excepţia
primului mandat, care este de 2 ani. Pentru asigurarea continuităţii activităţilor Corpului, mandatele a
jumătate din numărul celor aleşi se reinnoiesc la fiecare 2 ani, respectiv la un an, în cadrul primului mandat.
După un an de la primele alegeri, dar nu mai tirziu de prima adunare generală ordinară, stabilirea
nominală a celor cărora le încetează mandatul se face prin vot secret în plenul Conferintei naţionale; la
următoarele alegeri bianuale, locurile vacante provin prin încetarea mandatului celor care au împlinit 4 ani în
cadrul Consiliului superior, precum şi dintre cei care au suferit o sancţiune disciplinară care, potrivit legii,
interzice exercitarea dreptului de a fi organ ales în Consiliul superior.
Cei cărora le-a încetat mandatul pot sa-şi depună candidatura şi sa fie realeşi în Consiliul superior,
după o perioada egala cu cea a mandatului deţinut.
Alegerile pentru Consiliul superior se fac prin vot secret; sînt declaraţi aleşi candidaţii care au obţinut
minimum 2/3 din numărul voturilor exprimate. În cazul cînd candidaţii nu întrunesc majoritatea absolută a
voturilor, se organizează al doilea tur de scrutin, la care sînt declaraţi aleşi candidaţii care au întrunit
majoritatea simpla din voturile exprimate.
Consiliul superior se convoacă cel puţin o data pe semestru de către preşedintele sau şi ori de cîte ori
este necesar; de asemenea, poate fi convocat la cererea Biroului permanent, a majorităţii membrilor
Consiliului superior, precum şi la cererea Comisiei superioare de disciplina. Hotărîrile Consiliului superior
sînt valabile dacă au fost luate cu 2/3 din numărul membrilor săi, care trebuie sa reprezinte cel puţin 3/4 din
numărul acestora. Dacă nu s-a întrunit acest număr de voturi, al doilea tur de scrutin are loc în cursul unei alte
şedinţe, cu o participare de cel puţin 40% din numărul membrilor, cu aceeaşi ordine de zi şi făcînd obiectul
unei convocări speciale în termen de 15 zile. În acest caz, hotărîrile se iau cu majoritatea voturilor membrilor
prezenţi. La paritate de voturi, votul preşedintelui de şedinţa este hotaritor.
Deliberările Consiliului superior au caracter strict secret; hotărîrile sînt date publicităţii în revista
editata de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.
Consiliul superior are următoarele atribuţii:
a) alege dintre membrii săi pe preşedinte şi 5 vicepreşedinţi. Preşedintele şi 4 vicepreşedinţi sînt aleşi
dintre experţii contabili, iar un vicepreşedinte, dintre contabilii autorizaţi;
b) asigura elaborarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionarea a Corpului şi a
Codului privind conduita etica şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, cu avizul
Ministerului Finanţelor şi al Ministerului Justiţiei;
c) aproba normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor şi a verigilor
organizatorice ale Corpului;
d) asigura administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului;
e) deliberează asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil şi de contabil autorizat;
f) veghează ca Regulamentul privind dobindirea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat sa fie
strict aplicat;

Page | 15
 g) coordonează activitatea consiliilor filialelor Corpului; fixează cuantumul cotelor procentuale din
veniturile anuale ale acestora, ce urmează a fi virate Consiliului superior;
h) aproba statele de funcţii ale Corpului şi ale filialelor;
i) asigura participarea membrilor săi în cadrul unor comisii de studii şi cercetări destinate a face sa
progreseze profesia şi ştiinţa contabila sau în diverse grupe de lucru din cadrul instituţiilor guvernamentale şi
neguvernamentale, la solicitarea acestora;
j) decide, în termen de 30 de zile, asupra contestaţiilor făcute impotriva hotărîrilor luate de Comisia
superioară de disciplina.
2.1.2.3. Biroul permanent
Biroul permanent este compus din preşedinte şi vicepreşedinţi, aleşi de Consiliul superior.
Preşedintele Consiliului superior este şi preşedintele Biroului permanent.
Membrii Biroului permanent sînt aleşi, prin vot secret, dintre membrii Consiliului superior. Alegerea
la primul tur de scrutin este valabilă cu votul a 2/3 din numărul celor prezenţi, care trebuie sa fie cel puţin 3/4
din numărul membrilor Consiliului superior. La un al doilea tur, candidaţii sînt aleşi pe baza majorităţii
simple, dintr-o participare de cel puţin 40% din numărul membrilor; la egalitate de voturi, este ales cel mai în
virsta. După expirarea mandatului, membrii Biroului permanent pot fi realeşi după o perioada egala cu cea a
mandatului deţinut.
În cazul cînd postul devine vacant sau dacă un membru este în imposibilitatea de a-şi îndeplini
mandatul, se procedează la o noua alegere.
Biroul permanent se întruneşte lunar şi ori de cîte ori este necesar. Biroul permanent asigura
înfăptuirea hotărîrilor Conferintei naţionale şi ale Consiliului superior în perioadele dintre şedinţele acestuia.
Deciziile emise de Biroul permanent între şedinţele Consiliului superior se prezintă acestuia pentru validare.
Biroul permanent, cu doua luni înaintea începerii anului, stabileşte normativele de cheltuieli la nivelul
Corpului şi al filialelor, ce trebuie avute în vedere la elaborarea bugetului, privind:
- cheltuielile de deplasare în ţara şi în străinătate;
- cheltuielile de reprezentare la reuniunile Biroului permanent, ale secţiunilor, departamentelor şi ale
invitaţilor acestora;
- cheltuielile ocazionate de demersurile, sarcinile şi obligaţiile diverse ce revin membrilor Consiliului
superior, ţinînd seama de funcţiile acestora.
Funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte poate fi exercitată de aceeaşi persoana pe durata maxima a
doua mandate consecutive.
Preşedintele Consiliului superior asigura executarea hotărîrilor Consiliului superior şi a deciziilor
Biroului permanent şi coordonează activitatea curenta a Corpului.
2.1.2.4. Preşedintele Consiliului superior are următoarele atribuţii
a) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului superior şi ale Biroului permanent;
b) conduce şi coordonează dezbaterile potrivit condiţiilor prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul
regulament;
c) prezintă anual Consiliului superior, spre adoptare, proiectul de buget pentru exerciţiul viitor;
d) aproba angajarea şi efectuarea cheltuielilor în cadrul bugetului aprobat de Conferinţa nationala;
e) prezintă bilanţul contabil spre adoptare Consiliului superior şi spre aprobare Conferintei naţionale;
f) numeşte şi revoca, cu respectarea statelor de funcţii aprobate de Consiliul superior, personalul
propriu al Corpului şi îi stabileşte salariile, cu aprobarea Biroului permanent;
g) reprezintă Corpul în fata autorităţilor publice, a terţilor sau a organizaţiilor naţionale şi
internaţionale, aparind prestigiul şi independenta profesională a membrilor săi;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Conferinţa nationala, Consiliul superior şi Biroul
permanent.
Preşedintele Consiliului superior, cu acordul Biroului permanent, are acces la lucrările consiliilor
filialelor, secţiunilor şi departamentelor Corpului, participind la dezbateri fără drept de vot.

Page | 16
 Preşedintele Consiliului superior poate sa delege un membru al acestuia pentru o acţiune sau
activitate determinata.
Preşedintele Consiliului superior, cu acordul Biroului permanent, are competenta sa reunească, la
sediul uneia dintre filialele Corpului, pe preşedinţii consiliilor filialelor sau pe reprezentanţii lor, în vederea
examinării unor probleme deosebit de importante ale apărării unor interese generale ale profesiei, de studiere
a oricăror măsuri de ordin colectiv. Aceste reuniuni au numai un caracter de informare.
Preşedintele Consiliului superior îşi desfăşoară activitatea la sediul Corpului, în program normal de
lucru, cel puţin doua zile pe saptamina.
Fiecare vicepreşedinte al Consiliului superior conduce activitatea unei secţiuni sau a unui departament
al Consiliului superior, potrivit celor stabilite de Biroul permanent.
Vicepreşedinţii, cu acordul Biroului permanent, au acces la lucrările consiliilor filialelor, participind la
dezbateri fără drept de vot.
Pe lângă Consiliul Superior funcţionează Comisia Superioară de disciplina, compusă din: 7
membri titulari si 7 membri supleanţi , astfel . :
a) preşedintele şi 2 membri experţi contabili aleşi de Conferinţa naţională pentru un mandat de 4 ani
dintre experţii înscrişi în evidenţa Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, care
se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită;
b) 2 membri desemnaţi de ministrul economiei şi finanţelor;
c) 2 membri desemnaţi de ministrul justiţiei.
În aceleaşi condiţii se desemnează supleanţii.
Comisia superioară de disciplină aplică sancţiunile disciplinare prevăzute de regulament şi
soluţionează contestaţiile la hotărârile disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor.
Contestaţiile împotriva hotărârilor aplicate de Comisia superioară de disciplină se depun la Consiliul
superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi care decide.
Cenzorii sînt aleşi pentru o perioada de 4 ani, de Conferinţa nationala ordinară, prin vot deschis, dintre
membrii Corpului care nu fac parte din Consiliul superior, şi anume: doi din cadrul experţilor contabili şi unul
din cadrul contabililor autorizaţi. Cenzorii nu pot îndeplini mai mult de doua mandate consecutive.
Cenzorii au ca atribuţii verificarea gestiunii financiare a Consiliului superior pentru exerciţiul financiar
încheiat, a concordanţei dintre operaţiunile înregistrate în contabilitate şi cele aprobate prin bugetul de
venituri şi cheltuieli, raportind Conferintei naţionale în legatura cu regularitatea şi sinceritatea bilanţului şi a
execuţiei bugetare.
De asemenea, cenzorii controlează respectarea condiţiilor privind convocarea Conferintei naţionale.
Cenzorii îşi desfăşoară activitatea potrivit propriului regulament aprobat de Consiliul superior.
2.1.2.5. Organizarea activitatii C. E. C. C.A.R. in teritoriu
2.1.2.5.1. Adunarea generală a filialei
Adunarea generală este organul de conducere şi control al filialei şi este compusa din toţi membrii
activi ai acesteia înscrişi în Tabloul Corpului şi care sunt la zi cu plata cotizaţiilor profesionale. Un membru al
Corpului nu poate participa decât la adunarea generală a filialei de care aparţine.
Adunarea generală ordinară se convoacă anual, în primele doua luni ale anului, iar în cazuri
excepţionale se convoacă adunarea generală extraordinară. Convocarea adunării generale se publica într-un
ziar local de mare tiraj, cu cel puţin 15 zile înainte de data fixată pentru desfăşurarea adunării.
Adunarea generală este legal constituită dacă sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unul din numărul
membrilor prevăzuţi la regulament.
Nu este admisă participarea prin delegare a membrilor.
Dacă la prima convocare nu se întruneşte numărul necesar, se convoacă din nou adunarea generală, prin
aceleaşi mijloace, şi se considera legal constituită prin participarea a cel puţin 30% din numărul membrilor.
Hotărârile adunării generale sunt valabile dacă sunt adoptate cu majoritatea voturilor celor prezenţi.
Adunarea generală are următoarele atribuţii:

Page | 17
 a) ia cunostinta, dezbate şi aproba prin vot deschis raportul consiliului filialei pentru exerciţiul
financiar expirat şi raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a consiliului filialei;
b) aproba, prin vot deschis, bugetul de venituri şi cheltuieli al filialei pentru exerciţiul financiar viitor
şi execuţia bugetului pentru exerciţiul financiar expirat;
c) ia cunostinta de raportul consiliului filialei privind rezultatul analizei activităţii profesionale a
experţilor individuali şi a societăţilor comerciale controlate, în vederea asigurării bunei exercitari a profesiei
de expert contabil şi de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Adunarea generală aproba lista experţilor
individuali şi societăţilor comerciale ce vor fi analizate în anul următor;
d) alege şi revoca preşedintele şi 2 membri ai comisiei de disciplina a filialei;
e) alege şi revoca preşedintele şi membrii consiliului filialei şi ai comisiei de cenzori;
f) propune, dintre membrii săi, candidaţi pentru funcţia de preşedinte şi de membru al Consiliului
superior;
g) adopta lista cuprinzând membrii de onoare ai filialei;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, de Codul privind conduita etica şi
profesională sau hotărâte de Consiliul superior.
În cazuri excepţionale sau atunci când trebuie luate hotărâri urgente care depăşesc competenta
consiliului filialei, prin grija preşedintelui acestuia se convoacă adunarea generală extraordinară, folosindu-se
procedura de convocare pentru adunarea generală anuala.
Cenzorii sunt aleşi pentru o perioada de 4 ani de către adunarea generală, prin vot deschis, dintre
membrii Corpului care nu fac parte din consiliul filialei, şi anume: 2 din cadrul experţilor contabili şi unul din
cadrul contabililor autorizaţi. Cenzorii nu pot îndeplini mai mult de doua mandate consecutive.
Cenzorii au misiunea de a verifica şi de a raporta adunării generale asupra gestiunii financiare a
consiliului filialei pentru fiecare exerciţiu financiar din perioada pentru care au fost aleşi, asupra concordanţei
dintre operaţiunile înregistrate în contabilitate şi documentele aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli,
atestând regularitatea şi sinceritatea bilanţului şi a execuţiei bugetare.
Cenzorii controlează respectarea condiţiilor privind convocarea adunărilor generale ale filialei.
2.1.2.5.2. Consiliul flialei
Consiliul filialei cuprinde maximum 14 membri titulari şi 6 membri supleanţi.
Repartiţia locurilor între experţii contabili şi contabilii autorizaţi variaza de la o filiala la alta, în
funcţie de procentajul experţilor contabili în raport cu numărul total al membrilor Corpului la nivelul tarii şi
după cum numărul membrilor înscrişi în filiala este superior sau inferior totalului de 500 de membri la
filialele care au sub 100 de membri consiliul filialei este format din 4 membri titulari, dintre care 3 experţi
contabili, şi 2 membri supleanţi, unul expert contabil şi celălalt contabil autorizat.
Funcţiile membrilor consiliului filialei nu sunt remunerate; sunt acoperite însă cheltuielile de
deplasare şi de reprezentare. De asemenea, membrii consiliului filialei pot primi indemnizaţii în limitele şi în
condiţiile aprobate de Conferinţa nationala.
Membrii titulari şi supleanţi ai consiliului filialei sunt aleşi prin vot secret pentru o perioada de 4 ani.
Pentru asigurarea continuităţii activităţii mandatele a jumătate din numărul membrilor aleşi încetează după 2
ani.
Locurile vacante în consiliul filialei provin, de regula, din încetarea mandatului celor care au împlinit
4 ani de activitate în cadrul consiliului; mandatul membrilor care au fost sancţionaţi disciplinar sau care se
afla în situaţia prevăzută la alin. 3 al pct. 98 încetează.
Membrii cărora le încetează mandatul pot fi realeşi după o perioada cel puţin egala cu cea a mandatului
îndeplinit.
Modul de declarare a candidaturilor, de desfăşurare a votarii şi de stabilire a celor aleşi este prezentat
în in regulament.
Consiliul filialei este convocat de preşedintele sau ori de câte ori este nevoie şi cel puţin o data pe
trimestru.

Page | 18
 Convocarea, la cererea majorităţii membrilor săi, este obligatorie, data şi ordinea de zi comunicându-se cu
10 zile înainte.
Consiliul filialei nu poate delibera decât asupra problemelor ce sunt în competenta sa şi care sunt
înscrise pe ordinea de zi, cu excepţia celor care, datorită urgenţei lor, sunt supuse în şedinţa de către
preşedinte; dezbaterile sunt conduse potrivit condiţiilor prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul regulament.
Hotărârile consiliului filialei sunt valabile dacă întrunesc un număr de voturi mai mare de jumătate din
numărul membrilor săi. Dacă aceasta majoritate nu a fost asigurata, al doilea tur de scrutin va avea loc într-o
alta şedinţa, la care majoritatea voturilor celor prezenţi va fi suficienta dintr-o participare de cel puţin 40% din
numărul membrilor consiliului. La egalitate de voturi votul preşedintelui este decisiv.
Preşedinţii consiliilor filialelor se reunesc la intervale de timp regulate, sub preşedinţia preşedintelui
Consiliului superior, în vederea realizării unei informări reciproce şi armonizarii poziţiilor lor adoptate la
nivelul filialelor, în domeniul competentelor descentralizate.
Deliberările consiliului filialei au caracter strict secret; hotărârile sunt însă date publicităţii în revista
editata de Corp.
Consiliul filialei are următoarele atribuţii:
a) supraveghează modul de exercitare a profesiilor de expert contabil şi de contabil autorizat în raza de
activitate a filialei;
b) asigura apărarea intereselor filialei şi administrarea bunurilor acesteia;
c) asigura prevenirea şi concilierea tuturor contestaţiilor sau conflictelor de ordin profesional;
d) hotărăşte în ceea ce priveşte înscrierea în Tabloul Corpului sau asupra modificărilor ce se aduc
acestuia, potrivit precizărilor Consiliului superior;
e) urmăreşte încasarea cotizaţiilor profesionale datorate de membrii filialei,
f) sesizează Consiliul superior cu propuneri şi sugestii privind exercitarea profesiilor de expert contabil
şi de contabil autorizat;
g) sesizează Comisia de disciplina a filialei cu abaterile profesionale constatate în sarcina membrilor
Corpului;
h) efectuează sau autorizeaza pe întreg teritoriul filialei toate formele de publicitate colectivă
considerate utile intereselor profesiei, conform hotărârii Consiliului superior;
i) pronunţa radierea din Tabloul Corpului în cazurile prevăzute de prezentul regulament, precum şi
încetarea provizorie a calităţii de membru al Corpului, la cererea celui interesat;
j) analizează şi adopta proiectul bugetului filialei, potrivit normelor emise de Consiliul superior;
k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament, de hotărârile şi deciziile
organelor de conducere ale Corpului.
2.1.2.5.3. Biroul permanent al filialei
Biroul permanent al consiliului filialei este compus din 2-4 membri: un preşedinte şi 1-3
vicepreşedinţi; când sunt mai mulţi vicepreşedinţi, unul dintre aceştia este ales din cadrul contabililor
autorizaţi.
Preşedintele consiliului filialei este şi preşedintele biroului permanent.
Preşedinţii şi vicepreşedinţii filialelor nu pot fi în acelaşi timp preşedinte sau vicepreşedinţi ai
Consiliului superior.
Vicepreşedinţii Biroului permanent sunt aleşi prin vot secret dintre membrii Consiliului. Alegerea la
primul tur de scrutin este valabilă cu votul a doua treimi din numărul celor prezenţi, care trebuie sa reprezinte
cel puţin trei pătrimi din numărul membrilor consiliului filialei. Dacă un al doilea tur este necesar, votul
majorităţii simple este suficient dintr-o participare de cel puţin 40% din numărul membrilor consiliului. La
egalitate de voturi este ales cel mai în varsta.
Biroul permanent se întruneşte lunar şi ori de câte ori este necesar şi ia decizii cu votul majorităţii
membrilor săi.
Biroul permanent urmăreşte întocmirea proiectului bugetului filialei potrivit normelor emise de Corp
şi înaintarea acestuia în termen la Consiliul superior.
Page | 19
 Preşedintele consiliului filialei este ales de adunarea generală dintre membrii filialei Corpului pentru
un mandat de 4 ani.
Persoana respectiva poate sa cumuleze aceasta funcţie numai dacă îşi desfăşoară activitatea în
domeniul cercetării sau în învăţământul universitar de profil şi se bucura de autoritate profesională şi morala
deosebita.
O persoana poate deţine funcţia de preşedinte pe durata maxima a doua mandate consecutive.
Pentru asigurarea continuităţii, în primul an de mandat preşedintele ales îşi îndeplineşte atribuţiile
prevăzute de lege şi de regulament, putând solicita sprijinul fostului preşedinte.
Preşedintele Biroului permanent al filialei asigura executarea hotărârilor Consiliului superior şi ale
consiliului filialei, ca şi buna desfăşurare a activităţii membrilor filialei, având următoarele atribuţii
principale:
a) convoacă consiliul filialei şi conduce dezbaterile acestuia potrivit regulamentului;
b) reprezintă consiliul filialei pe lângă Consiliul superior şi pe lângă membrii Corpului;
c) reprezintă Corpul în fata reprezentanţilor autorităţilor publice şi ai colectivităţilor diverse din
cuprinsul teritoriului filialei sale, pe baza împuternicirilor stabilite de Consiliul superior;
d) angajează cheltuielile în cadrul bugetului aprobat;
e) face propuneri de angajare a salariaţilor din structurile executive ale filialei şi de stabilire a salariilor
acestora, în limitele statului de funcţii aprobat; propunerile se înaintează preşedintelui Consiliului superior
spre aprobare;
f) poate accepta sponsorizări şi donaţii acordate filialei, în limitele stabilite de Consiliul superior şi în
condiţiile legii;
g) organizează alegerile în consiliile Corpului potrivit prevederilor din regulament;
h) supune spre aprobare adunării generale execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul expirat;
i) arbitreaza eventualele litigii dintre membrii filialei şi clienţii acestora, în cazul când aceştia din urma
accepta acest arbitraj;
j) supune adunării generale anuale propunerile pentru acordarea de distincţii onorifice conform
procedurii prevăzute în regulament;
k) răspunde solidar cu consiliul filialei de încasarea cotizaţiilor profesionale datorate de membrii
filialei;
l) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament, de hotărârile şi deciziile
organelor de conducere ale filialei şi ale Corpului.
În cazul în care un membru al Corpului este confruntat cu o dificultate particulară, îndeosebi pe plan
etic, acesta poate cere sprijinul colegial al preşedintelui consiliului filialei; intervenţia preşedintelui este numai
de natura sa aplaneze aceste dificultăţi.
. În caz de deces al unui membru al Corpului, preşedintele poate, la cererea celor îndreptăţiţi, sa
desemneze un coleg care sa asigure administrarea profesională provizorie a lucrărilor acestuia. O asemenea
măsura poate fi luată, la cerere, şi în cazul incapacităţii temporare.
În cazul când Comisia superioară de disciplina sau comisia de disciplina a filialei sancţionează un
membru al Corpului cu suspendarea dreptului de a exercita profesia, preşedintele consiliului filialei
desemnează pe unul sau pe mai mulţi dintre membrii filialei Corpului, sub rezerva acceptării clientului
interesat, sa execute misiunile încredinţate celui suspendat, oricare ar fi durata suspendării.
Preşedintele desemnează pe unul dintre vicepreşedinţi ca înlocuitor de drept pe perioada cat el
absentează sau în caz de demisie. Vicepreşedintele desemnat ca înlocuitor de drept poate fi, la rândul sau,
înlocuit cu un alt vicepreşedinte desemnat în acest sens sau, în cazul în care şi acesta este nevoit sa lipsească,
de cel mai în varsta membru al consiliului filialei.
Sub conducerea preşedintelui Biroului permanent al filialei funcţionarea administrativă a consiliului
filialei se realizează de secretarul filialei, angajat la propunerea consiliului filialei, salariat, responsabil cu
buna funcţionare a compartimentelor administrative.
Secretarul filialei are următoarele atribuţii:
Page | 20
 a) executa hotărârile consiliului filialei;
b) elaborează proiectul bugetului filialei, conform normelor emise de Consiliul superior;
c) asigura execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat;
d) asigura executarea tuturor lucrărilor administrative şi de secretariat ale filialei;
e) organizează şi asigura evidenta experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi în cadrul Tabloului
Corpului existent la filiale;
f) asigura elaborarea documentelor primare şi a situaţiilor necesare în vederea ţinerii contabilităţii,
conform reglementărilor legale şi normelor emise de Consiliul superior;
g) propune anual consiliului filialei schema de funcţiuni şi salarizarea personalului necesar, care
urmează sa fie supuse aprobării Consiliului superior;
h) participa, fără drept de vot, la şedinţele biroului permanent al filialei, luând cunostinta de deciziile
adoptate;
i) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute în actele normative, precum şi în hotărârile şi deciziile
organelor de conducere ale filialei şi ale Corpului.
Secţiunea experţilor contabili este condusă de un vicepreşedinte expert contabil, iar Secţiunea
contabililor autorizaţi este condusă de vicepreşedintele contabil autorizat. În teritoriu, pe lângă Consiliul
Filialei funcţionează Consiliul Disciplinei, compus din 5 membri titulari, 5 supleanţi, condus de un preşedinte.
2.1.2.5.4. Veniturile şi cheltuielile Corpului
Corpul, având statut de persoana juridică de utilitate publica autonomă, îşi constituie veniturile din
activităţile stabilite potrivit prevederilor legale, acoperindu-şi cheltuielile în întregime din aceste venituri.
Contabilitatea patrimoniului şi a activităţilor desfăşurate de Corp se organizează şi se conduce potrivit
legii. Înregistrarea veniturilor în contabilitate se face pe baza documentelor legale care vor atesta crearea
dreptului de încasare sau în momentul încasării efective a acestora.
Contabilitatea sintetică şi analitica a cheltuielilor se organizează distinct, potrivit bugetului aprobat.
Înregistrarea cheltuielilor se face pe baza documentelor justificative vizate pentru controlul financiar
preventiv şi aprobate de preşedintele Consiliului superior sau de preşedinţii consiliilor filialelor.
Preşedinţii consiliilor filialelor au obligaţia ca, după aprobarea de către adunarea generală ordinară a
filialei, sa transmită preşedintelui Consiliului superior o copie de pe contul de execuţie a bugetului de venituri
şi cheltuieli.
Preşedintele Consiliului superior asigura centralizarea conturilor de execuţie ale filialelor, împreună
cu aceleaşi documente de sinteza ale Consiliului superior.
Veniturile Corpului se formează din:
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi filialele sale îşi acoperă cheltuielile din
venituri, care se constituie din:
- taxa de înscriere la examenul de expert contabil, respectiv de contabil autorizat;
- taxa de înscriere în evidenţa Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi;
- cotizaţiile membrilor stabilite pe tranşe de venituri;
- încasări din vânzarea publicaţiilor proprii;
- donaţii;
- alte venituri din activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi a filialelor sale,
stabilite prin regulament.
Taxele de înscriere în evidenţă şi cotizaţiile pe tranşe de venit se stabilesc anual de Conferinţa
Naţională a Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.
Hotărârile şi deciziile de interes general, adoptate de Consiliul superior, Biroul permanent şi
Conferinţa naţională, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 30 de zile de la
adoptare.
2.1.2.5.5. Supravegherea publica
Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România se desfăşoară sub
supravegherea autorităţii de stat, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Page | 21
 Persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să efectueze supravegherea publică a
activităţii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România au următoarele îndatoriri:
a) participă la Conferinţa naţională şi la şedinţele Consiliului superior, fără drept de vot;
b) sesizează ministrul economiei şi finanţelor ori de câte ori hotărârile Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România contravin reglementărilor legale. Ministerul Economiei şi Finanţelor
poate ataca hotărârile Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România la instanţa de
contencios administrativ, în condiţiile legii.
Pentru a-şi putea exercita atribuţia prevăzute mai sus, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România va pune la dispoziţia persoanelor desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor o
copie de pe hotărârile şi deciziile luate, precum şi toate materialele care au fost supuse aprobării în Consiliul
superior, Biroul permanent şi Conferinţa naţională, precum şi, la cererea acestora, toate documentele care au
stat la baza adoptării deciziilor şi hotărârilor, în termen de 7 zile de la adoptarea acestora.
Persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să supravegheze activitatea publică a
consiliului filialei au următoarele atribuţii:
a) participă la lucrările adunării generale, ale consiliului filialei, ale Biroului permanent şi ale comisiei
de disciplină, fără drept de vot;
b) sesizează Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România cu privire la aprobarea
sau refuzul de înscriere în evidenţa acestuia de către consiliile filialelor, pe care le consideră nelegale;
c) sesizează Comisia superioară de disciplină cu privire la hotărârile comisiei de disciplină a filialei pe
care le consideră nelegale;
d) sesizează persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să efectueze supravegherea
publică a activităţii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România asupra hotărârilor
consiliului filialei, care contravin reglementărilor legale.
Pentru exercitarea îndatoririlor şi atribuţiilor legale, materialele supuse dezbaterii organelor respective
se transmit persoanelor desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor cu cel puţin 7 zile înainte.
În cazul netransmiterii materialelor supuse dezbaterii organelor respective către persoanele desemnate
de Ministerul Economiei şi Finanţelor, acestea pot solicita fie amânarea dezbaterilor, fie eliminarea de pe
ordinea de zi a punctelor pentru care nu s-au transmis materialele ori Ministerul Economiei şi Finanţelor poate
exercita căile de atac, în condiţiile legii.
CAPITOLUL III -CONDUITA ETICĂ ŞI PROFESIONALĂ A CONTABILILOR AUTORIZAŢI ŞI
EXPERŢILOR CONTABILI
Etica profesională constituie o necesitate de a adera la cele mai înalte standarde, astfel încât activitatea
profesională să se poată bucura de credibilitate şi acceptare.
Activitatea este inutilă dacă este pusă la îndoială credibilitatea sau dacă experţii contabili şi contabilii
autorizaţi au o reputaţie îndoielnică.
Profesionistul contabil trebuie să aibă o etică corectă. Aceasta cerinta este statuata de Codul etic
national al profesionistilor contabiliali .
Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România stabileşte norme de conduită pentru
profesioniştii contabili şi formulează principiile fundamentale care trebuie respectate de către profesioniştii
contabili în vederea realizării obiectivelor comune. Profesioniştii contabili din România acţionează în diferite
entităţi şi ramuri ale economiei naţionale ca liber-profesionişti sau ca angajaţi; scopul de bază al Codului
trebuie însă întotdeauna respectat.
Consiliul Superior al CECCAR stabileşte cerinţele etice detaliate, pentru ca membrii săi să asigure cea
mai înaltă calitate prestării serviciilor profesionale şi să menţină în-credereaipublicului în profesie.
Codul recunoaşte că obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite să îndeplinească cele mai înalte
standarde de profesionalism, să atingă cele mai înalte niveluri de performanţă şi să răspundă cerinţelor
interesului public. Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerinţe de bază:
Credibilitate. În întreaga societate există nevoia decredibilitate în informaţie şi în sistemele de
informaţii.
Page | 22
 Profesionalism. Există o necesitate pentru clienţi, patroni şi alte părţi interesate de a putea fi clar
identificacate persoanele profesioniste în domeniul contabil.
Calitate a serviciilor. Este nevoie de asigurarea că toate serviciile obţinute din partea profesionistului
contabil sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanţă,
Incredere. Utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie să se poată simţi încredinţaţi că
există un cadru al eticii profesionale care guvernează prestarea acestor servicii. Necesitatea de a asigura
apărarea onoarei şi independenţei Corpului şi de a conferi lucrărilor membrilor săi autoritat impune acestor
profesionişti contabili să aibă calităţi esenţiale, cum sunt:
- ştiinţă, competenţă şi conştiinţă;
- independenţă de spirit, dezinteres material;
- moralitate/probitate şi demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului să facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi
îndeosebi:
a) să îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesională chiar şi Cunoştinţele de cultură generală;
singurele capabile să-i întărească discernământul;
b) să acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toată atenţia şi timpul necesar pentru a-şi
fundamenta o opinie personală, înainte de a face propuneri;
c) să îşi exprime opinia fără nici o reţinere faţă de dorinţa, chiar ascunsă, a celui ce îl consultă şi să se
pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, dacă e nevoie, rezervele necesare asupra valorii
ipotezelor şi concluziilor formulate;
d) să nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea să îşi exercite libertatea de gândire
sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;
e) să considere că independenţa sa trebuie să îşi găsească manifestarea deplină în exercitarea profesiei
şi în protejarea ei. cu respectarea integrală a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.
Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilităţii de a acţiona în interes
public. Aşadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile unui
client sau unui angajator individual. Acţionând în interes public un profesionist contabil ar trebui să respecte
şi să se conformeze prevederilor etice ale Codului .
Publicul profesiunii contabile este format din clienţi, ordonatori de credite, guvernanţi, angajatori,
angajaţi, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finanţatorilor şi alte persoane care se bazează pe
obiectivitatea şi integritatea profesioniştilor contabili pentru a menţine funcţionarea corespunzătoare a
economiei. Această încredere impune profesiunii contabile o răspundere publică. Interesul public este definit
drept bunăstarea colectivă a comunităţii şi a instituţiilor deservite de profesionistul contabil.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu:
- auditorii financiari independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor financiare
prezentate instituţiilor financiare ca suport parţial pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;
- directorii financiari au atribuţii în diverse domenii de management financiar şi contribuie la utilizarea
eficientă şi efectivă a resurselor entităţii economice sau publice;
Auditorii interni furnizează asigurarea în privinţa existenţei unui sistem de control intern corect, care
sporeşte încrederea în informaţiile financiare externe ale entităţii;
Experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la aplicarea corectă a
sistemului de impozitare;
Consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea luării unor decizii
manageriale corecte..
Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Investitorii, creditorii, patronii şi alte sectoare
ale comunităţii financiare, inclusiv guvernul şi publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o
contabilitate financiară şi raportări corecte, pentru un management financiar eficient şi sfaturi competente
referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite.

Page | 23
 Atitudinea şi comportamentul profesioniştilor contabili atunci când prestează astfel de servicii au un
impact asupra bunăstării economice a comunităţii şi tării lor.
Profesioniştii contabili pot rămâne în această poziţie avantajoasă numai continuând să ofere publicului
aceste servicii unice la un nivel care să demonstreze că încrederea publicului este bine fundamentată. Este în
interesul profesiunii contabile din România de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite de
profesioniştii contabili că ele sunt executate la cel mai înalt nivel de performanţă şi în conformitate cu
cerinţele etice asociate acestor servicii.
Codul este structurat în trei părţi.
Partea A stabileşte principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesioniştii contabili şi
oferă un cadru conceptual pentru aplicarea acestor principii. Cadrul conceptual oferă îndrumări legate de
principiile fundamentale de etică. Profesioniştilor contabili li se cere să aplice acest cadru conceptual în
identificarea ameninţărilor la adresa conformităţii cu principiile fundamentale, în evaluarea importanţei,lor şi
dacă aceste ameninţări sunt altfel decât în mod clar nesemnificative să aplice măsuri de protecţie pentru a le
elimina sau reduce la un nivel acceptabil astfel încât să nu fie compromisă conformitatea cu principiile
fundamentale.
Părţile B şi C ilustrează modul în care Cadrul conceptual trebuie aplicat în situaţii specifice. Ele oferă
exemple de măsuri de protecţie care va putea fi adecvate pentru a soluţiona ameninţările la adresa
conformităţii cu principiile fundamentale, de asemenea, oferă exemple de situaţii în care nu sunt disponibile
măsuri de protecţie pentru a soluţiona ameninţările şi, în consecinţă, activitatea sau relaţia care generează
ameninţările trebuie evitată. Partea B se adresează profesioniştilor contabili independenţi. Partea C se aplică
profesioniştilor contabili angajaţi. Profesioniştii contabili independenţi pot, de asemenea, găsi îndrumări
referitoare la situaţiile lor specifice, în partea C.
De asemenea Codul stabileşte cadrul general conceptual pentru condiţiile privind independenţa
profesionistului contabil în cazul misiunii de audit şi servicii conexe; niciunui organism membru sau cabinet,
societate, nu îi este permisă aplicarea unor standarde mai puţin riguroase decât cele prevăzute în această
secţiune.
Codul se bazează pe aceea că, dacă nu se prevede în mod special o limitare, obiectivele şi principiile
fundamentale sunt valabile în mod egal pentru toţi profesioniştii contabili, indiferent dacă ei practică în
calitate de liber-pro-fesionişti sau ca angajaţi în industrie, comerţ, sectorul public, învăţământ etc.
Principiile fundamentale:
Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principii fundamentale:
(a) Integritate. Un profesionist contabil trebuie să fie drept şi onest în toate relaţiile profesionale şi de afaceri.
(b) Obiectivitate. Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuiesă permită
prejudecăţilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenţelor nedorite să intervină în raţionamentele
profesionale sau de afaceri.
(c) Competenţa profesională şi prudenţa. Un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-şi
menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un
angajator 1 primeşte servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluţii din practică, legislaţie şi
tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu prudenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi
profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale.
(d) Confidenţialitate. Un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor
dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei
terţe părţi fără o autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau
profesională de a dezvălui aceste informaţii. Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii
profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor
terţe părţi.
(e) Comportament profesional. Un profesionist contabil ar trebui să se conformeze legilor şi normelor
relevante şi ar trebui să evite orice acţiune ce poate discredita această profesie.

Page | 24
 (f) Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale. Profesionistul contabil trebuie să-şi îndeplinească
sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice şi profesionale relevante. Profesioniştii contabili au
datoria de a executa cu grijă şi abilitate instrucţiunile clientului sau patronului în măsura în care sunt com-
patibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul liber-profesioniştilor contabili, cu independenţă
în plus, ei trebuie să se conformeze normelor profesionale şi tehnice emise de: IFAC, IASB, CECCAR,
CAFR şi legislaţia relevantă.
Circumstanţele în care acţionează profesioniştii contabili pot permite apariţia unor ameninţări la
adresa conformităţii cu principiile fundamentale. Este imposibil de definit fiecare situaţie care lasă loc unor
astfel de ameninţări şi de specificat măsurile care trebuie luate pentru a le diminua. Mai mult, natura
misiunilor şi sarcinile de serviciu pot varia, aşadar pot exista ameninţări diferite, care cer aplicarea unor alte
tipuri de măsuri de protecţie. Un cadru conceptual care îi cere profesionistului contabil să identifice, să
evalueze şi să răspundă acestor ameninţări conform principiilor fundamentale, şi nu doar pentru a respecta un
set de reguli specifice ce pot fi arbitrare, este, aşadar, în interesul publicului. Codul oferă un cadru general ce
îl poate asista pe profesionistul contabil în identificarea, evaluarea şi depăşirea acestor ameninţări în
conformitate cu principiile fundamentale. Dacă ameninţările identificate sunt altfel decât în mod clar
nesemnificative, un profesionist contabil ar trebui, dacă este cazul, să aplice măsuri de protecţie pentru a le
elimina sau reduce la un nivel acceptabil, astfel încât conformitatea cu principiile fundamentale să nu fie
compromisă.
Un profesionist contabil are obligaţia de a evalua orice ameninţări la adresa conformităţii cu
principiile fundamentale atunci când are cunoştinţă sau se preconizează că are cunoştinţă de circumstanţe sau
relaţii ce pot compromite conformitatea cu principiile fundamentale.
Un profesionist contabil trebuie să ia în calcul atât factorii calitativi, cât şi cantitativi atunci când
apreciază importanţa unei ameninţări. Dacă un profesionist contabil nu poate pune în practică măsuri de
protecţie adecvate, atunci profesionistul contabil va trebui să refuze să mai furnizeze serviciul profesional
respectiv, sau dacă este cazul să renunţe la clientul respectiv (în cazul unui profesionist contabil independent)
sau la organizaţia angajatoare (în cazul unui profesionist contabil angajat).
Un profesionist contabil poate să nu respecte involuntar o prevedere a acestui Cod.
O asemenea violare a Codului poate să nu compromită conformitatea cu principiile fundamentale
enunţate, dacă odată ce încălcarea a fost descoperită ea a fost corectată prompt şi s-au luat măsurile de
protecţie necesar
Părţile B şi C ale acestui Cod includ exemple menite să ilustreze modul de aplicare al acestui cadru
conceptual. Exemplele nu se doresc a fi, nici nu trebuie să fie interpretate ca fiind o listă exhaustivă a tuturor
circumstanţelor experimentate de un profesionist contabil ce pot constitui ameninţări la adresa conformităţii
cu principiile fundamentale, în consecinţă, nu este suficient ca un profesionist contabil să respecte exemplele
prezentate; este mai indicată aplicarea cadrului general situaţiilor specifice întâlnite de către un profesionist
contabil.
Cu privire la Integritate
Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a fi drepţi şi oneşti în
relaţiile profesionale şi de afaceri. Integritatea implica de asemenea, tranzacţii corecte şi juste.
Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte
informaţii când apreciază că acestea:
- conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;
- conţin declaraţii sau informaţii eronate;
- omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.
Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă paragraful 110.2 dacă el furnizează un raport
modificat pentru a respecta cerinţele paragrafului 110.2.
Cu privire la Obiectivitate

Page | 25
 Principiul obiectivitătii impune o obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a nu îşi compromite
profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei nedorite a unor alte persoane.

Un profesionist contabil poate fi pus în "situaţii în care obiectivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate
aceste situaţii să fie definite şf descrise. Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod
negativ raţionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.
Profesioniştii contabil îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi trebuie să-şi demonstreze
obiectivitatea în împrejurări diferite. Liber-profesioniştii contabili realizează rapoarte tie certificare, prestează
servicii fiscale şi alte servicii, de consultanţă managerială. Alţi profesionişti contabili angajaţi întocmesc
situaţii financiare fiind subordonaţi altora, execută serviciile de audit intern şi servesc în diferite funcţii
financiare de conducere din industrie, comerţ, sectorul public şi educaţie. De asemenea, unii profesionişti
contabili pregătesc şi instruiesc pe cei care aspiră să intre în profesie. Indiferent de poziţie sau serviciul
prestat, profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale şi să menţină
obiectivitatea în raţionamentul profesional.
În selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerinţelor etice legate de
obiectivitate trebuie acordată atenţia corespunzătoare următorilor factori:
a) Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot
diminua obiectivitatea.
b) Este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţiile în care ar exista aceste posibile
presiuni, în stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot ori par să afecteze obiectivitatea
profesionistului contabil trebuie să domine un caracter rezonabil.
c) Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute, părtinirea ori influenţele altora să încalce
obiectivitatea.
d) Profesioniştii contabili au Obligaţia de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile
profesionale contabile şi-au însuşit principiul obiectivitătii.
Profesioniştii contabili nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri sau incitaţii (la mese, spectacole)
care pot fi con-siderate a avea o influenţă importantă şi dăunătoare asupra raţionamentului lor profesional sau
asupra acelora cu care negociază.
Cu privire la Competenţa profesională şi prudenţa
Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii profesioniştilor
contabili:
a) menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii sau –
angajatorii săi să fie siguri că primesc servicii profesionale competente; şi
b) să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale, atunci când oferă
servicii profesionale.
Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi
aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii. Competenţa profesională poată fi împărţită în
două faze separate:
(a) obţinerea unui nivel de competenţă profesională;
(b) Obţinerea unui nivel de competenţă profesională.
Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă conştientizare şi înţelegere a
evoluţiei lor relevante pe plan profesional tehnic şi în mediul de afaceri. Dezvoltarea profesională continuă
elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate
competentă într-un mediu profesional.
Seriozitatea include responsabilitatea de a acţiona în conformitate cu prevederile unei sarcini, cu
atenţie şi meticulozitate ţinând cont de un interval de timp.
Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela
unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvată.

Page | 26
 Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi
utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei
opinii exprimate drept afirmarea unui fapt
Cu privire la Confidenţialitate
Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se abţine de la:
a) Dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca urmare a
unei relaţii profesionale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care a fost autorizat în mod special să facă
publică o anumită informaţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională de a face publice acele
informaţii.
b) Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în
avantajul personal sau în avantajul unei terţe părţi.
Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea, chiar şi într-un mediu
social. Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în special în
situaţii ce implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin. Un profesionist contabil
trebuie, de asemenea, să menţină confidenţialitatea în prezentarea de informaţii către un posibil client sau
angajator.
Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să ia în considerare menţinerea confidenţialităţii în
cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare.
Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub
controlul său şi persoanele care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă principiul confidenţialităţii.
Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea relaţiei dintre profesionistul contabil şi
client sau an gajator. Când profesionistul contabil schimbă organizaţia angajatoare sau obţine un nou client el
are dreptul să utilizeze experienţa anterioară. Profesionistul contabil nu ar trebui, totuşi, să folosească sau să
divulge informaţii confidenţiale primite sau obţinute dintr-o relaţie profesională sau de afaceri.
În următoarele situaţii profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi să divulge informaţii
confidenţiale:
- Atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator
- Atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de a furniza documente sau alte probe în cursul ^nor
proceduri judiciare; şi pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii.
- Atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga atunci când nu este interzis
prin lege:
• pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului profesional;
• pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau a unui organism
normalizator; pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul
procedurilor judiciare; şi pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele
Atunci când profesionistul contabil a determinat că informaţia confidenţială poate fi divulgată trebuie
avute în vedere următoarele aspecte:
- Dacă interesele tuturor părţilor, inclusiv ale terţelor părţi ale căror interese ar putea fi afectate, ar fi
prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimt ca profesionistul contabil să divulge informaţii;
- Dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative şi dacă pot fi susţinute cu dovezi, în măsura în
care acest lucru est posibil; când situaţia implică fapte sau opinii nefondate trebuie să se recurgă la
raţionamentul profesional Pentru a se determina tipul de prezentarecare trebuie făcută, dacă este disponibil; şi
- Ce tip de comunicare este preconizată şi cui i se adresează; mai exact, profesionistul contabil trebuie
să fie convins că părţile cărora li se adresează comunicarea sun| destinatarii adecvaţi şi că au responsabilitatea
să reacţioneze ca atare.
Cu privire la Comportamentul profesional
Principiul comportamentului profesional impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se
conforma legilor şi reglementărilor relevante şi de a evita orice acţiuni care pot discredita profesia contabilă.

Page | 27
Acestea includ acţiuni pe baza cărora o terţă parte raţională şi informată, la curent cu toate informaţiile
relevante, ar concluziona că este afectată în mod negativ buna reputaţie a profesiei.
În cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor şi a activităţii pe care o efectuează,
profesioniştii contabili nu trebuie să furnizeze informaţii eronate despre profesia lor. Profesioniştii contabili
trebuie să fie cinstiţi şi loiali şi nu trebuie
- să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care le posedă şi
experienţa pe care o deţin;
- să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de alţii.
Controlul de calitate
Buna activitate a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi este apreciată de CECCAR prin:
- Organizarea şi exercitarea examinării profesionale a persoanelor fizice membre ale corpului de către
Consiliul Superior al Corpului şi Consiliul Filialei.
- Supravegherea exercitării profesiei de expert contabil şi contabil autorizat de consiliile filialelor.
- Analiza de Consiliul filialelor a activităţii profesionale a experţilor individuali şi a societăţilor
comerciale de profil.
- Conducerea şi supravegherea permanentă şi efectivă de un expert sau contabil autorizat membru al
corpului, a societăţilor comerciale de expertiză contabilă, a sucursalelor şi birourilor acesteia.
Toate aceste îndrumări şi controale se realizează pe baza documentelor existente privind activitatea
profesională a societăţilor de expertiză contabilă, iar refuzul de a pune la dispoziţie aceste documente
organelor de control ale corpului constituie abatere disciplinară.
Controlul de calitate se realizează printr-o comisie numită de Preşedintele Corpului şi dintre membrii
Consiliului Superior al Corpului.
Această comisie este formată dintr-un preşedinte şi 8 membrii ca reprezentanţi teritoriali (filialele sunt
grupate pe 8 zone geografice).
Această comisie are următoarele responsabilităţi:
- stabileşte lista ce cuprinde controlorii hotărâţi de Consiliul filialei;
- alege cabinete de control;
- rezolvă prin reprezentanţi teritoriali în teritoriu problemele privind punerea în aplicare a controlului
de calitate;
- formulează recomandări către filiale rezultate în urma sintezei controalelor efectuate;
- întocmeşte sinteza anuală a controlului de calitate şi raportul anual destinat preşedintelui Corpului;
- întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli privind realizarea controlului de calitate, care este
încorporat distinct în Bugetul Anual al Corpului.
Controlul se exercită de controlori desemnaţi dintre experţi contabili în baza listelor stabilite de
consiliul de filială, iar aceştia, pentru a fi controlori, trebuie să efectueze un stagiu, să aibă calitatea de
membru activ de minim 3 ani, activitatea profesională să fi făcut obiectul a cel puţin unui control de calitate,
iar acesta să nu aibă abateri disciplinare.
Fiecare controlor este mandatat pentru o perioadă de 3 ani cu posibilitatea înnoirii contractului la
cererea acestuia şi hotărârii Consiliului filialei.
Urmare a efectuării controlului se stabilesc anual concluzii şi rapoarte.
Nota de sinteză
Se întocmeşte de controlori la sfârşitului unui control de calitate, se trimite cabinetului controlat şi
acesta poate prezenta în scris controlorului observaţii.
Raportul de control
Se întocmeşte de controlori, are ca anexe nota de sinteză şi eventualele observaţii ale cabinetului.
Prin aceasta se scot în evidenţă:
- lipsurile descoperite în cursul controlului efectuat;
- abaterile grave şi repetate de la regulamente, norme profesionale si alte reglementari legale.
Tot aici se înscriu recomandări, alte măsuri de remediere a deficienţelor.
Page | 28
 Raportul se transmite împreună cu nota de sinteză cu observaţiile cabinetului şi dosarul de control
reprezentantului teritorial din cadrul subcomisiei controlului de calitate.
Reprezentantul teritorial verifică raportul şi anexele şi propune subcomisiei controlul de calitate
formularea recomandărilor către filială.
În urma aprobării recomandărilor de subcomisia controlului de calitate, dosarul în cauză se trimite
preşedintelui Consiliului filialei care decide în legătură cu modul de valorificare şi comunicare a rezultatelor
controlului de calitate, în sensul că poate trimite o scrisoare de concluzii cu 3 modalităţi:
a) fără observaţii;
b) cu simple observaţii anexând eventual o convocare la biroul preşedintelui;
c) cu observaţii însoţite de o decizie de organizare a unui control după un an pentru a se asigura că s-a
ţinut cont de observaţiile făcute.
Raportul controlorului, dosarul de control şi scrisoarea de concluzii nu pot fi divulgate decât noului
controlor când are loc un control după expirarea perioadei de 1 an de la încheierea controlului efectuat şi
Consiliul filialei atunci când preşedintele decide acest lucru.
Preşedintele Consiliului filialei poate sesiza Comisia de Disciplină a Filialei corpului în cazul unei
abateri repetate.
Dosarul de control se păstrează 3 ani de la încheierea controlului, după care se distruge.
Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ,
civil şi penal, după caz, potrivit legii.
Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se stabilesc prin contractele
de prestări de servicii încheiate în condiţiile legii, în funcţie de uzanţele interne şi internaţionale ale profesiei
contabile
Exercitarea oricărei atribuţii specifice calităţii de expert contabil şi de contabil autorizat de către
persoane neautorizate sau care se află într-o situaţie de incompatibilitate constituie infracţiune şi se
sancţionează potrivit legii penale.
Persoanele care exercită atribuţii specifice calităţii de expert contabil şi de contabil autorizat fără viza
anuală se sancţionează disciplinar potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi.
Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, în raport cu
gravitatea abaterilor săvârşite,acestea sunt următoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o
perioadă de timp de la 3 luni la un an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
Hotărârile şi deciziile de interes general, adoptate de Consiliul superior, Biroul permanent şi
Conferinţa naţională, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 30 de zile de la
adoptare.
CAPITOLUL I V – TIPURILE SI MODUL DE EFECTUARE A EXPRTIZELOR CONTABILE
4.1. Expertiza contabilă judiciară
Expertizele contabile judiciare au o tradiţie mai îndelungată. De altfel, înseşi conceptele de bază ale
expertizei contabile s-au născut şi sau cristalizat în domeniul judiciar. Este suficient să menţionăm aici că, în
România, primele referiri la necesitatea expertizei contabile sunt conţinute în Codul Comercial din 1887, care
prevedea dreptul judecătorului de a ordona cercetarea scriptelor de către un specialist în materie de societăţi
(art. 155), asigurări (art. 460), falimente (art. 737 şi 751), litigii comerciale (art. 909). Dar asemenea prevederi
erau mai puţin precise şi adesea contradictorii, utilizându-se alternativ denumirea de experţi, comisari şi
arbitri, ceea ce demonstrează că la data respectivă noţiunea de expertiză contabilă şi rolul expertului în cadrul
procedurilor judiciare erau insuficient de clare. Un exemplu ar putea fi edificator în acest sens.

Page | 29
 Astfel, în art. 155 este prevăzut dreptul asociaţilor de a se adresa Tribunalului de Comerţ atunci când
au bănuieli că directorul, administratorii sau cenzorii se fac vinovaţi de neregularităţi. „Tribunalul, ascultând
pe administratori şi cenzori, dacă recunoaşte urgenţa de a lua măsuri înainte de întrunirea adunării generale,
poate dispune printr-o încheiere a se inspecta registrele societăţii, numind în acest scop unul sau mai mulţi
comisari, al căror onorar va fi în sarcina reclamantului". După cum se vede, este vorba de o veritabilă
expertiză contabilă ordonată de o instanţă, deşi textul de lege nu o califică în mod explicit ca atare.11
În prezent, dar şi în etapele anterioare, expertizele contabile judiciare propriu-zise sunt cele ce au ca
scop şi finalitate administrarea lor ca mijloace de probă în justiţie. Ele sunt ordonate fie de către organele de
jurisdicţie (Judecători, Tribunale, Curţi de Apel), fie de către organele de cercetare sau de urmărire penală
(Parchet şi, respectiv Poliţia pentru combaterea criminalităţii economico-financiare), în scopul clarificării
unor probleme de esenţă economico-juridică reflectate de documentele contabile. Avem în vedere faptul că
cele mai multe dintre cauzele judiciare au un conţinut material, implicând adesea stabilirea răspunderilor
civile, materiale sau chiar penale ale persoanelor vinovate, iar acest lucru este condiţionat de determinarea
cuantumului valoric al unor drepturi, obligaţii, prejudicii, despăgubiri, locaţii etc. în asemenea situaţii, rolul
experţilor contabili nu se poate reduce la culegerea şi prelucrarea datelor din contabilitate, principala lor
misiune fiind aceea de a interpreta profesional aceste date şi de a dezvălui eventualele manopere prin care au
fost săvârşite delictele civile sau infracţiunile economice. 12
Principala necesitate a expertizelor contabile judiciare decurge din faptul că sistemul contabil din
întreprinderi, instituţii şi organizaţii poate fi structurat şi condus numai de către specialişti în materie, iar
informaţiile furnizate de contabilitate pot fi interpretate corect numai de profesionişti ai domeniului. Cu atât
mai mult, folosirea datelor şi documentelor contabile ca probe în justiţie nu se poate face în orice condiţii.
Avem în vedere complexitatea şi diversitatea mişcărilor de valori, particularităţile acestora în diferite
sectoare şi ramuri de activitate economică şl socială, ca şi existenţa mai multor posibilităţi tehnice de tratare
şi de reflectare a lor în documentele specifice şi în conturi. în plus, documentele justificative, cele de
evidenţă operativă sau contabile nu pot fi administrate direct ca probe, şi asta din cel puţin trei motive
esenţiale:
a) volumul lor foarte mare;
b) faptul că ar lipsi unităţile patrimoniale, fie şi numai temporar, de documentele care le aparţin;
c) necesitatea de interpretare ştiinţifică/profesională a respectivelor documente.
Asemenea exigenţe impun intervenţia unui profesionist care să efectueze toate investigaţiile şi
diligentele specifice, iar în final să exprime opinii autorizate asupra informaţiilor contabile, opinii care vor
folosi organelor judiciare în rezolvarea (soluţionarea) problemelor în litigiu.
Pe de altă parte, dovedirea adevărului material în problemele încredinţate spre soluţionare justiţiei
presupune cercetarea atentă a tuturor izvoarelor de informaţii, care (din punctul de vedere al magistraţilor)
poartă denumirea generica de probe. între acestea, datele contabilităţii şi ale altor forme de evidenţă (piesele
justificative, evidenţele tehnico-operative) au o pondere şi o importanţa foarte mari. Fenomenul este cât se
poate de explicabil. Contabilitatea reflectă operaţiunile economice pe baza unor norme unitare şi foarte
riguros reglementate. în felul acesta documentele contabile dobândesc caracterul unor probe preconstituite.
Asta înseamnă ca documentele contabile se întocmesc înainte de declanşarea unui litigiu şi nu sunt
nemijlocit legate de eventualitatea folosirii lor ca mijloace de proba.
O prima concluzie ne conduce la constatarea că expertiza contabila judiciara se găseşte la confluenţa
dintre domeniul contabilităţii şi domeniul dreptului, îndeplinind funcţia unei probe de o factura aparte, care
poate contribui hotărâtor la restabilirea adevărului material în conflictele de interese ajunse în faza judiciara.
Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul ca expertiza contabilă judiciara nu poate avea valoare de
proba absolută. în sistemul nostru de drept este caracteristic principiul neierarhizării probelor. Ca urmare,
expertiza contabila trebuie considerata teoretic egală cu celelalte mijloace de probaţiune, deşi practica arată ca

11
I.Florea si colectiv.Introducerea in expertiza contabila si auditul financiar. Ed. CECCAR, Bucuresti, 2005, pag 11
12
I. Florea. Op.Cit. pag 12.
Page | 30
rolul ei în dovedirea adevărului material este, cel mai adesea, decisiv. Subliniem şi faptul ca expertiza
contabila este o investigaţie ştiinţifică, efectuata într-o perioada rezonabilă de timp, de către un profesionist
recunoscut şl are la bază documente întocmite anticipat.
Intr-o asemenea fază merită să fie adusă în discuţie şi o altă problemă. Pentru a putea fi utilizate ca
bază de plecare în efectuarea unor expertize contabile judiciare, datele şi documentele contabile trebuie să
îndeplinească anumite condiţii de formă şi de fond. Condiţiile formale sunt, în general, legate de valoarea
probatorie a contabilităţii, expertul putând constata fie temeinicia actelor şi înregistrărilor contabile, fie
anumite nereguli sau chiar delicte în sistemele de evidenţa. în acest din urma caz, expertul va trebui sa
determine natura, cauzele şi mai ales implicaţiile acestor nereguli şi să aprecieze daca şi în ce măsură mai
poate pune temei pe respectivele documente.13
În esenta se poate concluziona ca expertiza contabila judiciara :
-Este un mijloc de probă în justiţie, o formă de cercetare şi lămurire a unor fapte şi împrejurări de
natură economico-financiară solicitate de organe judiciare în scopul soluţionării litigiilor dintre persoanele
juridice, dintre acestea şi persoanele fizice precum şi în cazul proceselor penale privind infracţiunile prin care
s-a prejudiciat patrimoniului entitatilor.14
- Constituie mijloc de probă la care organele de cercetare sau instanţa de judecată apelează atunci când
părţile solicită sau din oficiu în vederea lămuririi unor împrejurări de fapt pentru a se stabili adevărul.
- Sunt încredinţate de instanţele în cauză unor specialişti pentru a constata şi evalua anumite fapte pe
care judecătorul sau organul de cercetare penala nu le-ar putea procura sau aprecia, în care scop stabilesc
punctele si obiectivele asupra cărora experţii numiţi urmează să se pronunţe.
-Expertiza contabilă judiciară depăşeşte acţiunile de control prin aceea că include şi opinia expertului
în legătură cu operaţiile asupra cărora se efectuează şi asupra cărora trebuie să se pronunţe.
- Este o lucrare personală şi critică care pe lângă rezultatul examinării faptelor din punct de vedere al
exactităţii formale şi de fond cuprinde şi părerea expertului asupra cauzelor şi efectelor în legătură cu obiectul
supus expertizei.
Concluziile privind expertiza sunt un îndrumător în deciziile ce urmează a fi luate de magistraţi,
manageri şi terţi.
4.1.1. Relaţia dintre expertiza contabilă judiciară şi controlul financiar
Între expertiza contabilă şi controlul financiar există asemănări şi deosebiri.
Trăsături comune15
- ambele activităţi sunt instrumente principale de apărare a patrimoniului şi respectare a legalităţii;
- se efectuează de specialişti în domeniu cu reputaţie neştirbită;
- examinează anumite probleme ale activităţii economico-financiare după criterii care au la bază
aceleaşi dispoziţii legale şi acelaşi domeniu de activitate;
- utilizează aceleaşi metode de investigare.
Atunci când cauzele cercetate de organele de urmărire penală şi instrumentate de organele
judecătoreşti, sunt constatate de control financiar, expertiza contabilă utilizează şi analizează concluziile
controlului financiar pentru a preciza existenţa şi mărimea pagubei, cele 2 activităţi completându-se reciproc
pentru stabilirea adevărului în cauza supusă anchetei sau judecării.
Comparand cele doua activitati de aparare a patrimoniului entitatilor rerulta urmatoarele concluzii: 16
Control financiar ulterior Expertiza
Funcţie a conducerii, latură a perfecţionării Mijloc de probă în justiţie care intervine
conducerii ştiinţifice, o latură a cunoaşterii numai atunci când organele judiciare
problemelor economice apreciază ca fiind necesar pentru elucidarea
cauzelor în curs de anchetă / judecată

13
I.Florea. Op.Cit.pag 13
14
M. Boulescu. M. Ghita . Expertiza contabila .Ed.Didactica si Pedagogica. Bucuresti -2001 .pag 122
15
M. Boulescu. Op. Cit. pag .123
16
Pag.124. M. Boulescu . M . Ghita. Expertiza contabila Ed. Didactica si Pedagogica. Bucuresti .2001
Page | 31
Activitate prin care managementul entităţii Este activitatea prin care organele judiciare
cunoaşte modul în care se îndeplinesc primesc lămuriri de natură economico-
sarcinile economice, se păstrează, utilizează
financiară cu scopul de a stabili adevărul
şi valorifică patrimoniul în scopul prevenirii,
necesar soluţionării temeinice şi legale a
constatării şi înlăturării abaterilor, stabilirea
cauzelor privind faptele cercetate, anchetate /
răspunderilor şi îmbunătăţirea activităţii judecate.
Cuprinde pe o anumită perioadă întreaga Se limitează la cercetarea problemelor cu
activitate economico- financiară sau unele caracter economic şi financiar indicate de
segmente ale acestora organele judiciare
Pe baza constatărilor şi concluziilor Intervine ca probă administrată de organele
controlului financiar se acţionează cauzele de urmărire penală şi de judecată în vederea
respective în justiţie convingerii asupra realităţii şi condiţiilor
apariţiei pagubelor şi deficienţelor abaterii
cercetate si judecate
Este o activitate cu caracter permanent Activitate ocazională care are loc numai
atunci când se dispune de organele judiciare
Examinează întregul sistem de evidenţe Are competenţă de examinare a documentelor
tehnice operative şi contabile prevăzute şi evidenţei tehnico operative necesare pentru
activităţii şi perioadei controlate lămurirea obiectivelor stabilite de organele
judiciare
Constată pagubele, abaterile, deficienţele, Confirmă / infirmă constatările controlului cu
lipsurile privire la pagube, abateri, deficienţe, lipsuri,
ş.a.

Stabilirea obiectivelor expertizei judiciare

Obiectivele contabilităţii judiciare care se dau spre rezolvare experţilor contabili sunt întrebări
concrete care se stabilesc de organul judiciar de urmărire penală sau instanţa de judecată care a dispus
efectuarea expertizei contabile.
Se efectuează din oficiu sau din cererea părţilor.
Se limitează din punct de vedere al conţinutului şi perioadei. la fapte şi împrejurări care au generat
litigii.
Se dispune prin ordonanţă de organele de urmărire penală de catre Parchet şi prin încheiere de
instanţele de judecată.
Actul de dispunere al expertizei contabile (ordonanţa sau încheierea) cuprinde în mod obligatoriu:
- organul care a dispus efectuarea expertizei;
- numărul dosarului;
- părţile implicate în litigiu;
- scopul efectuării expertizei;
- încadrarea juridică a faptei dispuse pentru soluţionare;
- numele expertului desemnat;
- obiectul expertizei respectiv întrebările la care se solicită răspuns;
- actele ce urmează a fi avute în vedere spre expertizare;
- onorariul provizoriu cuvenit expertului;
- termen de depunere al raportului.
Expertiza contabilă rezolvă numai obiectivele si problemele indicate şi persoanele stabilite pentru care
s-a dispus efectuarea acesteia.
Întrebările care se dau spre rezolvare experţilor contabili trebuie să fie:
- formulate clar şi complet în ordine succesivă logică, în limita cauzelor cercetate :

Page | 32
 - să se refere numai la problemele care necesită cunoştinţe tehnice şi practice din domeniul economic;
- să fie în strânsă legătură cu conţinutul cauzei ce se judecă;
- să epuizeze toate aspectele neclare din dosarul respectiv;
- să cuprindă toate împrejurările cauzei, astfel încât să se prevină formularea ulterioară de noi
obiective;
- să nu solicite expertului contabil încadrări juridice ale faptelor cercetate.
Expertul contabil trebuie să:
- atunci când obiectivele expertizei contabile nu sunt suficient formulate si clare să solicite organului
care a dispus efectuarea expertizei să precizeze în scris problemele care trebuie să formeze obiectul expertizei;
- sesizeze organul care a dispus expertiza atunci când în timpul efectuării acesteia se ivesc situaţii care
necesită extinderea obiectivelor fixate sau efectuarea prealabilă a unor expertize tehnice / grafologice, ş.a.
Expertului nu-i este admis să extindă din proprie iniţiativă obiectivele şi astfel să răspundă la
întrebările care nu i-au fost puse sau nu sunt de competenţa sa.
Pentru clarificarea celor mentionate mai sus , se prezinta in continuare doua exemple privind structura unui
raport de expertiza contabila judiciara:

ISPECTORATUL DE POLIŢIE
AL JUDEŢULUI „Z”
SERVICIUL „Z1”
DOSAR NR. 000/ /P200X

RAPORT de expertiză contabilă judiciară

CAPITOLUL I - INTRODUCERE
Subsemnatul „X”, domiciliat în „Z”, str. _______, nr. ____, expert contabil, posesor al carnetului de
expert contabil nr. 001/200X, înscris în Tabloul C.E.C.C.A.R., partea a III-a, am fost desemnat prin ordonanţa
de efectuare a expertizei dată în data de 16.12.2003 să efectuez expertiza contabilă în dosarul penal nr.
000/200X instrumentat de către Serviciul „Z1” al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului „Z”.
Dosarul penal nr. 000/200X are ca obiect cercetarea împrejurărilor în care numitul „Y”, domiciliat în
„Z”, str. ______, nr. ___, judeţul Galaţi, învinuit de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 215^1 alin. 1 din
C.Pen., a creat un plus în gestiune de 200 litri de motorină, pe care ulterior l-a valorificat .
Proprietarul gestiunii de motorină a dosarului în cauză este S.C. „A” . Gestiunea este organizată cu
caracter permanent, în schimburi, predarea şi primirea gestiunii efectuându-se la fiecare schimb.
Expertiza contabilă face precizarea că gestiunea motorinei din prezentul dosar se face cantitativ, prin
cântărire la intrarea în gestiune (în kilograme) şi prin măsurare (litri) şi transformare în kilograme la ieşire,
respectiv atunci când se predă beneficiarilor.
Pentru organizarea gestiunii potrivit normelor legale în vigoare, conducerea S.C. „A” , a emis Ordinul
de serviciu nr. 002/200X (anexa nr. 3 ), care prevede stabilirea şi avizarea densităţii de motorină de către
„Laboratorul de determinări fizico-chimice”, adică stabilirea şi avizarea coeficienţilor de transformare pe baza
densităţii din litri în kilograme a motorinei livrate la beneficiari.
Aceeaşi decizie prevede că densitatea se determină zilnic de către laborator la un interval de 6 ore,
respectiv de 4 ori pe zi.
Măsurile din acest Ordin sunt în conformitate cu prevederile legale pentru organizarea gestiunilor
acestor produse specifice.
Termenul de depunere al raportului de expertiză este data de 20.01.200X.
Obiectivele la care trebuie să răspundă expertiza sunt următoarele:
1. Care a fost cantitatea de motorină livrată de către învinuitul „Y” în data de 12.08.200X conform
scriptelor întocmite de acesta?

Page | 33
 2. Cum a fost determinată această cantitate de către învinuit având în vedere că evidenţa gestionară era
ţinută folosindu-se ca unitate de măsură kilogramul iar livrarea s-a efectuat utilizându-se ca unitate
de măsură litrul?
3. Ce mărimi ale densităţii motorinei a folosit învinuitul pentru transformarea kilogramelor în litri?
4. Care era valoarea densităţii ce trebuia folosită legal şi corect de către învinuit?
5. Dacă variaţia densităţii motorinei intrate în gestiune avea influenţă asupra stocului de motorină aflat
în gestiunea învinuitului „Y”?
6. Dacă prin folosirea incorectă a valorii densităţii motorinei s-a putut crea un plus în gestiunea
învinuitului „Y” şi care este aceasta în perioada cuprinsă între 01.08 – 15.08.200X?
Pentru a răspunde la obiectivele expertizei contabile, expertul a studiat următoarele:
- Raportul de cercetare întocmit de către S.C. „A” la data de 05.09.200X;
- Documente de provenienţă şi intrare a cantităţilor de motorină în gestiunea de motorină S.C.
„A” , aflate la dosarul cauzei.
- Documentul centralizator al densităţilor motorinei la gestiunea de motorină, determinate de
către Laboratorul de determinări fizico-chimice pentru perioada 31.07.200X – 15.08.200X.
- Registrul de evidenţă al alimentărilor cu motorină organizat conform Ordinului de serviciu nr.
002/200X.
- Documente care atestă pentru perioada 01.08.200X – 31.08.200X, orele între care învinuitul
„Y” a lucrat la gestiunea de motorină.
- Inventarierea efectuată în data de 15.08.200X la gestiunea de motorină S.C. „A” , aflată la
dosarul cauzei.
CAPITOLUL II – DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI
Obiectivul nr. 1:
“Care a fost cantitatea de motorină livrată de către învinuitul „Y” în date de 12.08.200X conform
scriptelor întocmite de acesta?”
Răspuns la obiectivul nr. 1
În ziua de 12.08.200X, învinuitul „Y”, a lucrat la gestiunea de carburanţi între orele 0600 - 1400.
În această perioadă s-a livrat conform scriptelor întocmite de către gestionarul „Y”, cantitatea de 7.537
kg motorină, cantitate stabilită pe baza Registrului de evidenţă întocmit conform Ordinului de serviciu nr.
002/200X, de către gestionarul „Y” pentru livrările din ziua de 12.08.200X între orele 0600 - 1400, Registru în
care este înscrisă cantitatea livrată de motorină în kilograme.
Obiectivul nr. 2:
“Cum a fost determinată această cantitate de către învinuit având în vedere că evidenţa gestionară era
ţinută folosindu-se ca unitate de măsură kilogramul iar livrarea s-a efectuat utilizându-se ca unitate de
măsură litrul?”
Răspuns la obiectivul nr. 2
Din evidenţa întocmită de către gestionarul „Y”, respectiv a Registrului de evidenţă întocmit conform
Ordinului de serviciu nr. 002/200X, reiese că în ziua de 12.08.200X, în 3 cazuri, pentru livrările la S.C. „B” (2
cazuri) şi la S.C. „C” (un caz), s-a utilizat coeficientul de transformare de 0,855 kilograme pentru un litru de
motorină, în loc de 0,835 kilograme pentru un litru de motorină, cât era coeficientul de transformare stabilit de
laborator.
Expertiza contabilă constată că din cele 7 livrări efectuate în ziua de 12.08.200X de către gestionarul
„Y”, la 4 livrări s-a aplicat coeficientul de transformare corect de 0,835 kilograme pentru un litru de motorină,
iar în celelalte 3 cazuri menţionate mai sus, s-a aplicat un coeficient de transformare de 0,855 kilograme
pentru un litru de motorină.
Cantitatea de motorină pentru cele 3 cazuri la care s-a calculat transformarea din litri în kilograme cu
coeficientul de 0,855 este de 4.447 kg motorină, cantitate scăzută din gestiune de gestionarul „Y” faţă de
cantitatea corectă de 4.342 kg, rezultând o diferenţă de 105 kg de motorină scăzută în plus din gestiune.
Obiectivul nr. 3:
Page | 34
 “Ce mărimi ale densităţii motorinei a folosit învinuitul pentru transformarea kilogramelor în litri?”
Răspuns la obiectivul nr. 3
Aşa cum am prezentat la obiectivul nr. 2, învinuitul a folosit pentru cantitatea de 4.446 kg, livrată în
trei cazuri densitatea de 0,855 kilograme pentru un litru de motorină, iar pentru cantitatea de 3.089,5 kg a
utilizat densitatea de 0,835 kilograme pentru un litru de motorină stabilită de laborator.
Obiectivul nr. 4:
“Care era valoarea densităţii ce trebuia folosită legal şi corect de către învinuit?”
Răspuns la obiectivul nr. 4
Densitatea legală stabilită de laborator pentru data de 12.08.2003, în intervalul orar 0400 – 1600, era de
0,835 kilograme pentru un litru de motorină, densitate care trebuia folosită pentru calcularea cantităţii de
motorină ce trebuia descărcată din gestiune.
Obiectivul nr. 5:
“Dacă variaţia densităţii motorinei intrate în gestiune avea influenţă asupra stocului de motorină aflat în
gestiunea învinuitului „Y”?”
Răspuns la obiectivul nr. 5
Gestiunea de motorină la “intrare” şi “ieşire” s-a ţinut în kilograme, iar variaţia densităţii motorinei,
care este în funcţie de temperatură, nu influenţează cantitatea intrată în gestiune, recepţia efectuându-se prin
cântărire.
Obiectivul nr. 6:
“Dacă prin folosirea incorectă a valorii densităţii motorinei s-a putut crea un plus în gestiunea
învinuitului „Y” şi care este aceasta în perioada cuprinsă între 01.08 – 15.08.200X?”
Răspuns la obiectivul nr. 6
În perioada 01 – 15.08.200X, învinuitul „Y” a lucrat la gestiunea de motorină în 11 de zile, conform
adresei nr. 002/200X emise de către S.C. „A” .
În anexa nr. 1, sunt prezentate comparativ, livrările de motorină către diverşi beneficiari pentru
perioada 01 – 15.08.200X, efectuate în timpul gestionării motorinei la acest depozit de către învinuitul „Y”.
Din datele anexei nr. 1, reiese că în perioada 01 – 15.08.200X, în timpul cât motorina din gestiunea în
cauză, a fost gestionată de către „Y”, s-au executat 78 operaţiuni de predare – primire la beneficiari (la
locomotive) pentru cantitatea totală de 90.220 kg, din care în 27 cazuri pentru cantitatea de 51.135 kg, s-a
utilizat un coeficient de transformare a volumului în kilograme mai mare decât densitatea stabilită de
laborator.
Cantitatea pentru care s-a operat la ieşiri din gestiune mai mult decât cantitatea reală rezultată prin
transformarea de mai sus este de 1.203,75 kg, cantitate calculată ca diferenţă între cantitatea determinată pe
baza coeficienţilor de transformare stabiliţi de laborator, şi cea determinată prin utilizarea coeficienţilor de
transformare utilizaţi de către învinuitul „Y” pentru scăderea din gestiune a cantităţilor de motorină pentru
livrările sintetizate în anexa nr. 2.
Anexa nr. 2, cuprinde extras din anexa nr. 1 cu livrările de motorină, pentru care s-au utilizat
coeficienţi de transformare diferiţi de densităţile stabilite de laborator, pentru determinarea cantităţilor scăzute
din gestiune, pentru a prezenta într-un mod mai concis diferenţele rezultate.
CAPITOLUL III – CONCLUZII
La obiectivul nr. 1
Învinuitul „Y”, în data de 12.08.200X, conform scriptelor întocmite de către acesta, a livrat cantitatea
de 7.537 kg motorină.
La obiectivul nr. 2
În ziua de 12.08.200X, învinuitul „y” a efectuat 7 livrări de motorină, din care pentru livrările
efectuate în 3 cazuri a scăzut din gestiune 4.447 kg de motorină, cantitatea reală calculată pe baza densităţii
stabilite de laborator fiind de 4.342 kg motorină, rezultând o diferenţă de 105 kg descărcată în plus din
gestiune.
La obiectivul nr. 3
Page | 35
 Învinuitul a folosit pentru cantitatea de 4.447 kg, livrată în trei cazuri densitatea de 0,855 kilograme
pentru un litru de motorină, iar pentru cantitatea de 3.090 kg a utilizat densitatea de 0,835 kilograme pentru un
litru de motorină.
La obiectivul nr. 4
Densitatea legală stabilită de laborator pentru data de 12.08.200X, în intervalul orar 0400 – 1600, era de
0,835 kilograme pentru un litru de motorină, densitate care trebuia folosită pentru calcularea cantităţii de
motorină ce trebuia descărcată din gestiune.
La obiectivul nr. 5
Variaţia densităţii motorinei, care este în funcţie de temperatură, nu influenţează cantitatea intrată în
gestiune, recepţia efectuându-se prin cântărire.
La obiectivul nr. 6
Prin folosirea altor valori ale densităţii motorinei, mai mari decât cele stabilite de către Laboratorul de
determinări fizico-chimice, în perioada cuprinsă între 01.08 – 15.08.200X, în timpul gestionării motorinei de
către învinuitul „y” s-a creat un plus în gestiune de 1.203,75 kg, cantitate care ar fi trebuit să fie găsită plus la
inventarierea din data de 15.08.200X.
Expert contabil,

„x”

TRIBUNALUL “Z”
Dosar civil nr. 001/200X

RAPORT de expertiză contabilă judiciară

CAPITOLUL I – INTRODUCERE
Subsemnatul „X”, domiciliat în „Z”, str. ______, nr. _____, expert contabil, posesor al carnetului de
expert contabil nr. 002/200X, înscris în Tabloul C.E.C.C.A.R. Filiala „Z”, partea a III-a, am fost desemnat de
instanţă să efectuez expertiza contabilă în Dosarul nr. 001/200X aflat pe rol al Tribunalul „Z”.
Cauza civilă din Dosarul nr. 001/200X aflat pe rol la Tribunalul „Z” are ca obiect litigiul de muncă
intervenit între contestatorul „Y” domiciliat în „Z”, str. _________, nr. _____ şi intimata Ministerul …, cu
sediul în Bucureşti str. …, nr. …, pentru Unitatea „A”.
Între părţi a existat o relaţie contractuală de muncă până în data de 31.05.200X, dată la care prin
Ordinul de zi pe unitate nr. 003/25.05.200X, Dl. „Y” este trecut în rezervă în baza art. 43 alin. 1 lit. b) din
Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, prin aplicarea art. 85 alin. 1 lit. e) din aceeaşi lege,
îndeplinind condiţiile prevăzute de art. 6 şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/1998.
Întrucât, la data trecerii în rezervă a contestatorului „Y”, prevederile art. 7 şi art. 8 alin. (1) din
Ordonanţa Guvernului nr. 7/1998, referitoare la neimpozitarea sumelor primite sub formă de plăţi
compensatorii au fost abrogate în mod expres de art. 86 din Ordonanţa Guvernului nr. 73 din 27 august 1999
privind impozitul pe venit, contestatorul „Y” a beneficiat la trecerea în rezervă de următoarele sume
impozabile:
- Ajutor de trecere în rezervă, corespunzător vechimii în serviciu, de 20 solde lunare brute din ultima
lună de activitate, respectiv suma de 121.332.780 lei (6.066.639 lei x 20);
- Plată compensatorie, egală cu două solde lunare brute din ultima lună de activitate pentru fiecare an
rezultat ca diferenţă între vârsta de 55 de ani şi vârsta pe care o avea la data trecerii în rezervă,
respectiv suma de 48.533.112 lei (6.066.639 lei x 2 x 4 ani);
Suma cuvenită, a fost încasată de către D-l „Y” în trei etape, Unitatea „A” reţinând din aceasta un
impozit total de 65.226.121 lei, după cum urmează:

Nr. Explicaţie Data Suma brută Impozit Suma netă

Page | 36
crt. acordării (lei) (lei) (lei)
1 Plăţi compensatorii 20.07.200X 48.533.112 18.991.929 29.541.183
2 Ajutor trecere în rezervă 24.08.200X 113.636.696 44.305.218 69.331.478
3 Ajutor trecere în rezervă 28.09.200X 7.696.084 1.928.974 5.767.110
TOTAL 169.865.892 65.226.121 104.639.771

Obiectivele la care trebuie să răspundă expertiza sunt următoarele:

7. Care sunt elementele componente şi care este cuantumul soldei lunare brute din ultima lună de
activitate;
8. Să se calculeze de către expert sumele băneşti cuvenite la trecerea mea în rezervă şi să se stabilească
sumele cu care am fost prejudiciat;
9. Să se precizeze de către expert dacă a fost corect aplicată legislaţia în vigoare privind impozitarea
ajutorului şi a plăţilor compensatorii primite în momentul trecerii mele în rezervă;
10. Să se actualizeze la zi în raport de coeficienţii de inflaţie a sumelor reţinute nejustificat.

CAPITOLUL II – DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI

În vederea efectuării expertizei contabile dispuse prin încheierea de şedinţă din 10.10.200X în dosarul
civil nr. 001/200X aflat pe rol la Tribunalul „Z”, expertul contabil a procedat la expertizarea documentelor
depuse la dosar.
Obiectivul nr. 1:
“Care sunt elementele componente şi care este cuantumul soldei lunare brute din ultima lună de
activitate”
Răspuns la obiectivul nr. 1
La obiectivul nr. 1, expertul contabil a studiat Extrasul din baza de calcul a drepturilor băneşti anexă la
statul de plată (Anexa nr. 1 la Raport), din care rezultă că în luna mai 200X, componenţa soldei lunare brute a
contestatorului „Y” era următoarea:

Nr. Valoare
crt. Elemente componente
(lei)
1 Solda de funcţie 2.198.400
2 Solda de grad 1.219.425
3 Gradaţie 42% 1.435.486
4 Dispozitiv 25% 1.213.328

TOTAL 6.066.639

Expertiza menţionează faptul că în statul de plată aferent lunii mai 200X (anexa nr. 2 la Raport), sunt
înscrise şi alte sporuri de care contestatorul a beneficiat, dar acestea nu constituie elemente de calcul a soldei
lunare brute în conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 138 din 20 iulie 1999 privind salarizarea şi alte
drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă
naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii:
“Cadrele militare în activitate şi militarii angajaţi pe bază de contract au dreptul la o soldă lunară,
compusă din: solda de funcţie, solda de grad, solda de merit, indemnizaţia de comandă, gradaţii şi
indemnizaţia de dispozitiv.”
Astfel, expertiza stabileşte că în luna mai 200X, componenţa soldei lunare brute a contestatorului „Y”
era următoarea:

Page | 37
 - Solda de funcţie 2.198.400 lei
- Solda de grad 1.219.425 lei
- Gradaţie 42% 1.435.486 lei
- Dispozitiv 25% 1.213.328 lei
Cuantumul soldei lunare brute în ultima lună de activitate a contestatorului „Y” a fost de 6.066.639 lei.
Obiectivul nr. 2:
“Să se calculeze de către expert sumele băneşti cuvenite la trecerea mea în rezervă şi să se
stabilească sumele cu care am fost prejudiciat”
Răspuns la obiectivul nr. 2
La data trecerii în rezervă, contestatorului „Y” i se cuveneau următoarele drepturi impozabile:
- Ajutor de trecere în rezervă, corespunzător vechimii în serviciu, de 20 solde lunare brute din ultima
lună de activitate, respectiv suma de 121.332.780 lei (6.066.639 lei x 20);
- Plată compensatorie, egală cu două solde lunare brute din ultima lună de activitate pentru fiecare an
rezultat ca diferenţă între vârsta de 55 de ani şi vârsta pe care o avea la data trecerii în rezervă,
respectiv suma de 48.533.112 lei (6.066.639 lei x 2 x 4 ani);
Suma cuvenită, a fost încasată de către D-l „Y” în trei etape, Unitatea „A” reţinând din aceasta un
impozit total de 65.226.121 lei, după cum urmează:
Nr. Data Suma brută Impozit Suma netă
Explicaţie
crt. acordării (lei) (lei) (lei)
1 Plăţi compensatorii 20.07.200X 48.533.112 18.991.929 29.541.183
2 Ajutor trecere în rezervă 24.08.200X 113.636.696 44.305.218 69.331.478
3 Ajutor trecere în rezervă 28.09.200X 7.696.084 1.928.974 5.767.110
TOTAL 169.865.892 65.226.121 104.639.771

Expertiza constată că asupra drepturilor băneşti cuvenite contestatorului „Y”, s-a aplicat un barem
lunar de impozitare stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 611 din 13 iulie 2000 pentru veniturile lunare din
salarii şi pensii definite la art. 22 şi art. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 73 din 27 august 1999 privind
impozitul pe venit, fără a se ţine cont de caracterul excepţional al acestui venit.
Întrucât drepturile băneşti cuvenite contestatorului „Y” nu pot fi asimilate veniturilor din salarii sau
pensii şi nu sunt prevăzute în mod expres de Ordonanţa Guvernului nr. 73 din 27 august 1999 privind
impozitul pe venit, expertiza stabileşte că impunerea lor trebuie efectuată conform prevederilor legale în
vigoare la data schimbării poziţiei de activitate, respectiv data de 31.05.200X, în baza art. 43 alin. (1) din
Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 87/2000, care stabileşte că:
“Veniturile care nu se regăsesc în mod expres menţionate în prezenta ordonanţă se supun impunerii
cu o cotă de 10% aplicată asupra veniturilor brute, impozitul fiind final.”
Aplicând prevederile art. 43 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit,
modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 87/2000, expertiza contabilă a stabilit că din drepturile
cuvenite contestatorului „Y”, i-a fost reţinută în plus cu titlu de impozit suma de 48.239.532 lei conform
tabelului de mai jos:
Impozit
Diferenţă
Impozit calculat
Nr. Data Suma impozit
Explicaţie reţinut de
crt. acordării brută (lei) reţinut în
(lei) expertiză
plus (lei)
(lei)
Plăţi
1 compensatorii 20.07.200X 48.533.112 18.991.929 4.853.311 14.138.618
2 Ajutor trecere 24.08.200X 113.636.696 44.305.218 11.363.670 32.941.548

Page | 38
 în rezervă
Ajutor trecere
3 în rezervă 28.09.200X 7.696.084 1.928.974 769.608 1.159.366
TOTAL 169.865.892 65.226.121 16.986.589 48.239.532

Obiectivul nr. 3:
“Să se precizeze de către expert dacă a fost corect aplicată legislaţia în vigoare privind impozitarea
ajutorului şi a plăţilor compensatorii primite în momentul trecerii mele în rezervă”
Răspuns la obiectivul nr. 3
Ordonanţa Guvernului nr. 73 din 27 august 1999 privind impozitul pe venit defineşte la art. 4
categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit, astfel:
a) venituri din activităţi independente;
b) venituri din salarii;
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
d) venituri din dividende si dobânzi;
e) alte venituri.
Expertiza contabilă arată la răspunsul de la obiectivul nr. 2 că asupra drepturilor băneşti cuvenite
contestatorului „Y”, s-a aplicat un barem de impozitare stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 611 din 13 iulie
2000 pentru veniturile lunare din salarii şi pensii, fără a se ţine cont de caracterul excepţional al acestui venit,
acestea nerezultând din efectuarea unei activităţi în baza unui contract de muncă, ci în baza unor prevederi
legale speciale de protecţie a personalului disponibilizat din armată.
Plăţile compensatorii cuvenite contestatorului „Y” nu sunt caracterizate prin periodicitate lunară, nu
izvorăsc dintr-o activitate remunerată în baza unui contract de muncă şi nu sunt prevăzute în mod expres de
Ordonanţa Guvernului nr. 73 din 27 august 1999 privind impozitul pe venit la secţiunea unde sunt definite
veniturile din salarii sau asimilate salariilor, astfel încât expertiza apreciază că impunerea lor trebuie efectuată
în baza art. 43 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, modificată prin
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 87/2000, în vigoare la data schimbării poziţiei de activitate, care
stabileşte că:
“Veniturile care nu se regăsesc în mod expres menţionate în prezenta ordonanţă se supun impunerii
cu o cotă de 10% aplicată asupra veniturilor brute, impozitul fiind final.”
În opinia expertului aplicarea prevederilor art. 43 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999, este
justificată şi de prevederile art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 136/2000, care prevede:
“Plăţile compensatorii şi ajutoarele prevăzute la art. 1, plătite de la data de 1 ianuarie 2000, nu sunt
supuse globalizării.”
Astfel, dacă drepturile cuvenite contestatorului „Y” ar fi fost supuse globalizării, impozitul reţinut
pentru acestea, ar fi fost adunat cu impozitul reţinut pentru veniturile de natură salarială realizate în cursul
anului înainte de trecerea în rezervă, şi pe baza normelor de impunere anuală, ar fi fost regularizate.
Art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 136/ 14.09.2000 privind modul de stabilire a plăţilor
compensatorii şi a ajutoarelor care se acordă personalului militar, exceptează de la globalizare drepturile
cuvenite contestatorului „Y”, confirmă caracterul excepţional al acestora, plăţile compensatorii şi ajutoarele
neputând fi asimilate veniturilor din salarii, impunerea acestora efectuându-se în baza art. 43 alin. (1) din
Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999, impozitul fiind final.
Obiectivul nr. 4:
“Să se actualizeze la zi în raport de coeficienţii de inflaţie a sumelor reţinute nejustificat”
Răspuns la obiectivul nr. 4
Expertiza a calculat în Anexa nr. 3 la Raport valorile actualizate la finele lunii octombrie 2003 în
raport cu indicii preţurilor de consum pentru actualizarea la inflaţie a elementelor patrimoniale, raportaţi de

Page | 39
către Institutul Naţional de Statistică al României, pentru sumele reprezentând diferenţe reţinute în plus cu
titlu de impozit, sume determinate la obiectivul nr. 2, rezultând următoarele valori:

Valoarea
Valoarea reţinută în
Nr. Data Data
Explicaţie sumă reţinută în plus
crt. reţinerii actualizării
plus (lei) actualizată
(lei)
Impozit reţinut în plus pentru plăţi
Mai 200X
1 compensatorii 20.07.200X 14.138.618 27.386.252
Impozit reţinut în plus pentru ajutor
Mai 200X
2 trecere în rezervă 24.08.200X 32.941.548 62.678.971
Impozit reţinut în plus pentru ajutor
Mai 200X
3 trecere în rezervă 28.09.200X 1.159.366 2.145.879
TOTAL 48.239.532 - 92.211.102

Valoarea totală actualizată la luna octombrie 2003 cu indicii de inflaţie a impozitului reţinut în plus cu
ocazia acordării plăţilor compensatorii şi a ajutoarelor contestatorului „Y” este de 92.211.102 lei.
CAPITOLUL III – Concluzii
La obiectivul nr. 1
Expertiza contabilă stabileşte că în luna mai 2000, componenţa soldei lunare brute a contestatorului
„Y” era următoarea:
- Solda de funcţie 2.198.400 lei
- Solda de grad 1.219.425 lei
- Gradaţie 42% 1.435.486 lei
- Dispozitiv 25% 1.213.328 lei
Cuantumul soldei lunare brute în ultima lună de activitate a contestatorului „Y” a fost de 6.066.639 lei.
La obiectivul nr. 2
Expertiza contabilă a stabilit că din drepturile cuvenite contestatorului „Y”, prin aplicarea eronată a
baremului lunar de impozitare a veniturilor din salarii şi pensii, s-a reţinut în plus cu titlu de impozit suma de
48.239.532 lei.
La obiectivul nr. 3
Expertiza contabilă stabileşte că ajutoarele şi plăţile compensatorii trebuiau impozitate întrucât
cuantumul acestora a fost stabilit în baza soldei lunare brute, dar impunerea nu trebuia făcută în baza
baremurilor lunare de impozitare stabilite pentru veniturile din salarii şi pensii.
Drepturile cuvenite contestatorului „Y” odată cu trecerea în rezervă, trebuiau impozitate cu un procent
de 10% din cuantumul acestora, impozitul fiind final, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1) din
Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit.
La obiectivul nr. 4
Valoarea totală actualizată la luna octombrie 200X cu indicii de inflaţie a impozitului reţinut în plus cu
ocazia acordării plăţilor compensatorii şi a ajutoarelor contestatorului „Y” este de 92.211.102 lei.
Expert contabil,

„X”
Expert contabil consilier „W”
Semnează cu opinie separată, pe care o va prezenta în raport separat după ce Ministerul… - Unitatea
„A” va depune la dosarul cauzei în xerocopie extras din statul de plată a drepturilor de salarii pentru luna mai
200X semnat de „Y”.

Page | 40
 Din statul de plată respectiv trebuie să rezulte structura tuturor veniturilor, venitul impozabil în sumă
de 5.751.566 lei, impozitul pe venit în sumă de 1.627.470 lei, aşa cum rezultă din fişa fiscală FF1 depusă la
dosar şi suma netă achitată reclamantului, care constituie baza de calcul a ajutoarelor şi a salariilor
compensatorii la care avea dreptul reclamantul în cauză.
Expert contabil consilier,
„W”
4.2. Expertiza contabilă extrajudiciară
Expertizele contabile extrajudiciare au o arie de utilizare sau o sferă de acţiune mult mai largă decât
cele judiciare. Ele vizează diferite aspecte economice, patrimoniale, gestionare, financiare şi fiscale,
informaţionale, depăşind în cele mai multe cazuri însuşi cadrul informaţiilor şi al activităţilor financiar-
contabile. Efectuarea lor reclamă cunoştinţe economice mai ample, calcule specifice cum sunt cele de
normare şi de randament, studii de conjunctură, experimentări şi testări speciale, motiv pentru care ele mai
sunt cunoscute în lume şi sub numele de expertize economico-contabile.
In practica internaţională expertizele extrajudiciare sau economicocontabile sunt folosite atât pentru
fundamentarea unor importante decizii economice, cât şi pentru corecta informare a tuturor utilizatorilor de
informaţie contabilă, pentru atestarea unor calcule sau informaţii, pentru raţionalizarea fluxurilor
informaţionale etc.17
Are loc în afară de orice intervenţie judecătorească, direct între părţile în litigiu sau este solicitată de
persoane fizice şi juridice în vederea stabilirii respectării adevărului şi legalităţii în activitatea acestora. 18
Contribuie la prevenirea pagubelor în patrimoniu, păstrarea integrităţii acestuia şi respectarea
legalităţii.
Este utilizată şi ca mijloc de fundamentare a acţiunilor de arbitraj judecătoresc care se declanşează prin
acţiuni adresate organelor judiciare.
Este un mijloc de fundamentare şi asigurare a calităţii, realităţii, exactităţii şi legalităţii informaţiilor ce
stau la baza acţiunilor arbitrare, judecătoreşti şi este declanşată de regulă de conducerea agentului economic
care promovează acţiunea de judecată.
Poate fi utilizată şi pentru certificarea bilanţului contabil, a contului de profit şi pierdere, a situaţiei
patrimoniului agentului economic.
Aceste analize şi certificări asupra situaţiei patrimoniului constituie o dovadă demnă de încredere
pentru terţi în vederea intrării în relaţii de colaborare.
Poate fi solicitată de manageri pentru a cunoaşte anumite situaţii ale patrimoniului, de asociaţi în
cursul funcţionării, fuziunii, dizolvării societăţii, de părţile în litigiu sau de particulari la constituirea si
fuziunea societăţii comerciale.
Poate avea ca obiect de cercetare următoarele:
- fapte, împrejurări sau situaţii ce apar în activitatea economico-financiară şi gestionară a unei unităţi
patrimoniale pentru a căror soluţionare este necesar verdictul unui expert contabil;
- aspecte ale situaţiei economico-financiare a patrimoniului şi a capacităţii entităţii de a genera profit
cu scopul final de a stabili în mod ştiinţific corectitudinea sau incorectitudinea administrării patrimoniului;
- analiza economico-financiară a activităţii unei entităţi patrimoniale cu scopul de a determina
comportamentul managementului şi a persoanelor din compartimentele funcţionale şi de producţie în raport
cu atribuţiile stabilite prin Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Fişa postului.
Expertiza contabilă cuprinde latura economico-financiară a faptelor şi împrejurărilor, latura juridică
fiind în exclusivitate în competenţa organelor judiciare.
4.3. Expertiza contabilă în procesul civil
Orice persoană în conformitate cu Constituţia României se poate adresa justiţiei pentru apărarea
drepturilor şi intereselor sale legitime. În acest sens, persoana vătămată intră într-un drept al său de o

17
I.Florea.Op. Cit.pag 15
18
M. Boulescu . Op. Cit. pag.125 .
Page | 41
autoritate publică, printr-un act administrativ sau nesoluţionarea la termen a unei cereri este îndreptăţit să
obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei. Aceasta se poate realiza printr-un
proces civil.19
Procesul civil – reprezintă activitatea desfăşurată de instanţă, părţi, organul de executare ş.a. organe /
persoane care participă la înfăptuirea justiţiei în cauzele civile precum şi raportul dintre aceşti participanţi în
vederea realizării / stabilirii drepturilor ori intereselor civile supuse judecăţii precum şi executării silite a
hotărârilor judecătoreşti sau altor titluri executorii aferente procedurii stabilite de lege.
Procesele privind drepturile civile, drepturile juridice civile, se judecă de către instanţe.20
Fazele şi etapele procesului civil
I. Faza care judecă şi pronunţă hotărâri definitive.
1. Înştiinţarea părţilor despre pretenţiile avute şi probele de care se dispune.
2. Dezbaterea proceselor în şedinţa de judecată, deliberarea şi pronunţarea hotărârii.
3. Căile de atac.
II. Executarea silită a hotărârilor judecătoreşti.
Acţiunea civilă este mijlocul legal prin care o persoană cere instanţei judecătoreşti recunoaşterea sau
realizarea dreptului său prin încetarea piedicilor puse în exercitarea sa de o altă persoană sau printr-o
despăgubire corespunzătoare. Presupunem 3 elemente:
●părţile în procesul civil
●obiectul acţiunii civile
- măsurile asiguratorii
- căile de atac
- executarea silită
●cauza acţiunii civile
Părţile în procesul civil – sunt: 21
- persoana interesată în apărarea dreptului său nesocotit / încălcat
- persoana care a tulburat exerciţiul normal al dreptului subiectiv
- terţe persoane care sunt părţi pe care reclamantul / pârâtul au posibilitatea să le cheme în cadrul
procesului aflat pe rol.
Fazele procesului civil
- judecarea în fond
- apelul
- recursul
- contestaţia în anulare
- revizuirea
- executarea silită
Părţile în procesul civil - reclamant şi pârât
- apelant şi intimat
- recurent şi intimat
- contestator şi intimat
- revizuent şi intimat
- creditor şi debitor
Obiectul acţiunii civile – este ceea ce se cere prin acţiunea respectivă şi reprezintă pretenţia
reclamantului.
Ex.: - plata / predarea unei sume de bani
- contestarea unui drept
- protejarea unor interese
19
M.Boulescu. Op. Cit. pag145
20
M.Boulescu. Op. Cit. pag 145.
21
Ibidem .pag 146-147
Page | 42
 Obiectul măsurilor asiguratorii
- Luarea unor măsuri de indisponibilizare şi conservare pentru a evita distrugerea ori înstrăinarea
bunurilor în litigiu.
Obiectul căilor de atac – îl reprezintă desfiinţarea hotărârii judecătoreşti.
Obiectul executării silite – bunurile debitorului care pot fi vândute pentru îndestularea creanţei
creditorului; sau obligaţia debitorului de a preda creditorului bunurile determinate prevăzute în titlul
executoriu.
Cauza acţiunii civile 22
- termenul juridic al cererii fundamental legal a dreptului pe care una dintre părţi îl valorifică
împotriva celeilalte părţi;
- neînţelegerea / conflictul care există între reclamant şi pârât cu privire la temeiul dreptului subiectiv;
- scopul către care se îndreptă voinţa celui ce reclamă / apără.
Condiţiile acţiunii civile:
- să existe
- să fie reală, licită şi morală
Actele procesului civil 23
Procesul civil se concretizează într-un complex de acte procedurale cum sunt:
a) actele părţilor - cererea de chemare în judecată
- întâmpinarea
- cererea neconvenţională
- cererea de exercitare a unei căi de atac
- cererea de punere în executare a hotărârii
b) actele instanţei - încheierile
- hotărârea judecătorească
- dispoziţia de comunicare a hotărârii
- dispoziţia pentru punerea în executare a hotărârii
c) actele altor participanţi la proces
- dispoziţia de martor
- raportul de expertiză
- cererea de anulare a unor amenzi
d) actele unor organe auxiliare justiţiei
- dovezi de comunicare a actelor de procedură
- PV de luare la cunoştinţă a măsurilor asiguratorii
- actele de executare silită ale organelor
Codul de procedură civilă reglementează ca mijloc de probă înscrisurile, declaraţia martorilor,
recunoaşterea sau mărturisirea, interogatoriul, cercetarea la faţa locului, prezumţiile probă prin rapoartele de
expertiză.
În procesul civil se efectuează şi expertiză contabilă.
Expertul contabil este un consultant care ajută judecătorul în rezolvarea unor probleme de specialitate
în lămurirea anumitor împrejurări ale procesului.
Nu se substituie judecătorului. Judecătorul recurge la cunoştinţele de specialitate ale expertului
contabil, dar aceasta nu înseamnă că expertul contabil se substituie judecătorului.
Judecătorul are dreptul de liberă apreciere a probei cu expertiza contabilă, să-şi formuleze convingerea
intimă asupra adevărului în cauza ce se judecă.
Nu se confundă cu judecătorul, nu este martor, experţii se numesc de părţi de comun acord şi în caz de
neînţelegerile între ele se numesc din oficiu de instanţă într-un termen cât mai scurt.

22
Ibidem.pag 149
23
Ibidem . pag 152
Page | 43
 CAPITOLUL V – VALORIFICAREA LUCRARILOR DE EXPERTIZA. RAPORTUL DE
EXPERTIZĂ CONTABILĂ
Ca principiu, orice verificare şi expertiză contabilă se finalizează printr-un document scris, care poartă
denumirea de raport şi care conţine principalele constatări, aprecieri şi concluzii ale experţilor sau
cenzorilor.
În cazul cenzorilor, aceştia întocmesc rapoarte obligatorii la sfârşitul fiecărui an, în care fac analiza
conturilor anuale. Acest raport este prezentat Adunării generale a acţionarilor, reprezentând un aviz pentru
descărcarea administratorilor de gestiunea anului expirat.
De asemenea, cenzorii întocmesc rapoarte speciale din însărcinarea Adunării generale a acţionarilor
pentru verificarea sau analiza unor aspecte sau situaţii privind gestiunea întreprinderii. 24
În cazul experţilor contabili, conţinutul şi modul de redactare a rapoartelor diferă în funcţie de natura
expertizelor contabile sau de beneficiarii acestora.
Deci lucrările de expertiză contabilă se concretizează într-un raport de expertiză contabilă care se
înaintează partilor interesate.
În raport, prezentarea materialului trebuie să fie completă, să răspundă la toate întrebările puse, iar
concluziile să fie suficient motivate ca instanţa să fie în măsură să aprecieze asupra valorii acestor concluzii.
Raportul de expertiză trebuie să fie concis, clar, redactat într-un limbaj accesibil, să cuprindă constatări şi
concluzii bazate pe date şi documente contabile, să excludă subiectivismul şi arbitrariul.
În general, se consideră că raportul de expertiză trebuie să facă dovada competenţei profesionale,
principialităţii şi probităţii expertului.25
Expertul are datoria să prezinte determinări exacte, nu propuneri de variante în formularea
răspunsurilor la întrebările puse.
Răspunsurile se dau în felul următor:
„Pentru a da răspuns la întrebarea stabilită am cercetat şi analizat următoarele documente: dosarul
cauzei (x file), dosarul de control întocmit de…, documentele de evidenţă contabilă, bilanţul, contul de profit
şi pierdere. Se consemnează că legătura cu părţile a fost luată cu scrisorile recomandate nr…
Expertiza s-a efectuat la sediul judecătoriei şi la sediul părţilor cu consemnarea adresei şi înscrierea
zilelor când s-a făcut această acţiune.
Raportul de expertiză a fost întocmit în zilele…
Termenul de depunere al raportului a fost fixat la… şi prelungit ca urmare a cererii subsemnatului la data…
În urma cercetării actelor din dosarul cauzei cât şi a celorlalte elemente stabilite în preambulul
raportului de expertiză, am consemnat următoarele:
- aceste afirmaţii fac parte din introducerea în raportul de expertiză în care se înscrie şi încheierea
judecătorească prin care s-a dispus efectuarea expertizei cu enumerarea obiectivelor supuse expertizei”.
Desfăşurarea expertizei - întrebarea 1
- răspuns la întrebarea 1
- întrebarea 2

24
I.Florea. Op. Cit. pag.82.
25
I. Florea. Op.Cit. .pag.83- Aceste aspecte au fost interpretate şi explicate de diferiţi autori în diverse moduri. Dintre toate, cel mai
semnificativ credem că este celebrul „decalog" al lui MUlendorf, preluat şi citat în prima jumătate a secolului nostru de majoritatea autorilor
de specialitate (vezi Paul Oerstner, Revisions Technik, Berlin, 1920, p. 282; vezi şi V.M. loachim, Manual de verificări şi expertize
contabile, Ediţia a Il-a, Bucureşti, 1947, p. 189):
1. Serveşte cazul în sine, nu persoana, nici chiar a ta;
2. Fii mai presus decât părţile, ca şi judecătorul pe care îl ajuţi;
3. Nu te lăsa intimidat de atacurile personale în activitatea ta obiectivă şi nepărtinitoare;
4. Nu te considera infailibil;
5. Refuza răspunsurile la întrebările care depăşesc cadrul cunoştinţelor tale;
6. Foloseşte obiecţiunile contra raportului de expertiză, respectiv împotriva
constatărilor tale, nu pentru a te apăra, ci pentru a descoperi adevărul;
7. îndreaptă orice greşeală, chiar daca ai comis-o tu;
8. Fii drept şi clar;
9. Străduieşte-te mai întâi să înţelegi chestiunea, altfel nimeni nu va pricepe răspunsul tău;
10. Apără prestigiul profesiunii.
Page | 44
 - răspuns la întrebarea 2
Concluzii cu privire la obiectivele tratate în cuprinsul raportului, dau următorul răspuns: -
întrebarea 1
- întrebarea 2 …
Data, semnătura expertului
Fiecare raport de expertiză conţine deci:
1.Introducere ;
2.Desfasurarea expertizei ;
3. Concluzii;
Preambulul care face parte din introducere– în care se spune: „Subsemnatul … expert contabil,
posesor al legitimaţiei nr. …, domiciliat în …, prin încheierea judecătoriei (instanţei judecătoreşti), am fost
numit să efectuez expertiza contabilă în dosarul civil/penal cu termen de judecată la data …
Părţile în proces sunt: -SC xxx în calitate de reclamant
- XY în calitate de pârât.
Obiectul litigiului îl formează despăgubirea în sumă de x lei pretinsă de reclamant, pretenţii
nerecunoscute de pârât.”
Raportul de expertiza cuprinde trei capitole:
1. Introducerea, care cuprinde date despre expert, despre beneficiar, despre părţi, despre dosar, despre
împrejurările în care s-au produs şl au fost identificate faptele expertizate, cuantumul sumelor în litigiu şi
modul de stabilire a lor, documentele ce stau la baza expertizei, colaborarea expertului cu alţi experţi, termene
şi prelungiri.
2. Desfăşurarea expertizei conţine o descriere amănunţită a modului în care a decurs cercetarea:
- obiectivele fixate sunt abordate în ordine;
- sunt prezentate datele aferente acestora, calculele efectuate de expert, interpretările economice
şi juridice, opiniile expertului, eventualele variante de soluţionare.
Datele prezentate în această parte a raportului pot fi susţinute prin anexe, reprezentând tabele, grafice,
scheme, extrase de date, care vor face parte integranta din raport.
3. Concluziile cuprind răspunsurile expertului la obiectivele formulate sau la întrebările puse de
beneficiar. Obligatoriu, se va menţiona cuantumul sumei în litigiu, respectiv mărimea drepturilor, obligaţiilor,
prejudiciilor, despăgubirilor stabilite (calculate) de expert.
În final, experţii sunt în drept sa facă aprecieri cu privire la:
- calitatea evidenţelor cercetate;
- respectarea normelor financiar-contabile;
Valorificarea expertizei contabile (forţa probantă a expertizei)
Valorificarea rapoartelor de expertiză contabilă constă, de fapt, în folosirea acestora pentru adoptarea
unor decizii economico-financiare sau pentru administrarea lor ca mijloace de probă în justiţie. în acest fel,
expertiza contabilă dobândeşte un statut aparte, un rol social bine definit, favorizând adoptarea unor decizii în
conformitate cu realităţile din economie, în definitiv, expertiza contabilă asigură actelor de decizie garanţia
unei exactităţi cifrice care nu poate fi asigurată pe alte căi.
Reţinem şi faptul că raportul de expertiză contabilă este utilizat în justiţie alături de alte mijloace de
probă. Chestiunea este cu atât mai importantă cu cât, în practica noastră judiciară, este caracteristic sistemul
de neierarhizare a probelor, ceea ce vrea să însemne că ponderea raportului de expertiză contabilă în
dovedirea adevărului material este teoretic egală cu a oricarei alte probe .26
Experţii contabili sunt obligaţi să se prezinte înaintea instanţei pentru a da lămuriri ori de câte ori i se cere.
Instanţa trebuie să se asigure în condiţiile legii procesuale posibilitatea de a invoca obiecţii la raportul
de expertiză.

26
I. Florea. Op. Cit. pag.84.
Page | 45
 În cauzele civile raportul de expertiză contabilă este examinat în primul rând de părţile în litigiu care
formulează observaţii şi obiecţii în scris asupra acestuia, pe care le depun la dosarul cauzei.
Expertul contabil este obligat să depună la organismul beneficiar răspunsul scris la observaţiile
formulate de părţile în litigiu asupra raportului de expertiză contabilă.
Dacă părţile invocă obiecţii întemeiate sau instanţa nu este lămurită prin expertiza făcută, se poate
decide completarea expertizei printr-un supliment sau o nouă expertiză.
Instanţa are posibilitatea să ordone o expertiză contrarie efectuată de un nou expert. De regulă se
numesc 3 experţi contabili.
Chiar dacă în cauză s-au efectuat o expertiză şi o contraexpertiză, nu există nici un impediment de a se
admite o nouă expertiză contabilă.
Concluziile expertizei contabile constituie numi elemente de convingere lăsate la libera apreciere a
judecătorului ca toate celelalte probe. Foloseşte sau nu concluziile expertizei contabile, instanţa are obligaţia
să motiveze poziţia sa.
Dacă sunt administrate expertize contradictorii instanţa acceptă motivat una dintre ele sau le înlătură
pe amândouă.
În ceea ce priveşte forţa probantă a expertizei contabile, judecătorii sunt legaţi de constatările de fapt
ale experţilor şi anume:
- data raportului de expertiză contabilă;
- arătarea cercetărilor făcute în prezenta părţilor;
- susţinerile acestora în prezenţa experţilor contabili.
Nulitatea actelor de procedură civilă este în funcţie de vătămarea pricinuită unei părţi.
Instanţa nu pronunţă nulitatea expertizei contabile dacă neregularitatea invocată poate fi invocată. Ex. :
raportul de expertiză contabilă nu a fost semnat de toţi experţii sau părerile nu au fost motivate.
Expertiza contabilă poate fi declarată nulă atunci când a fost făcută fără a cita părţile. În acest caz
nulitatea poate fi făcută înaintea începutului dezbaterilor asupra fondului.
Se atrage nulitatea şi prin nedepunerea la termen de raportului expertizei contabile şi s-a produs părţii
o vătămare ce nu poate fi înlăturată în alt mod.
CAPITOLUL VI – CONSULTANTA FISCALĂ.
NOŢIUNI INTRODUCTIVE
Perspectiva aderării României la Uniunea Europeană a impus în mod inevitabil armonizarea
reglementărilor legale ale contabilităţii , ale auditului, ale expertizei contabile si in ale consultantei fiscale cu
principiile şi normele dreptului contabil practicate de statele membre ale Uniunii Europene, urmărindu-se o
cât mai bună armonizare cu prevederile Directivelor Europene şi ale Standardelor Internationale si Naţionale
de Contabilitate şi Audit.
În acest context, dezvoltarea unui sistem contabil, de audit financiar, de consultanta fiscala, expertiza
contabila s.a trebuie sa fie compatibil pe plan european şi internaţional, aplicarea corectă a acestora în
practică, dă rigoarea atât de necesară economiilor în tranziţie şi conduce la creşterea încrederii investitorilor
interni şi internaţionali, dar şi a instituţiilor de credit, de asigurare-reasigurare şi a pieţei de capital în general,
prin protecţia pe care informaţia contabilă construită si atestata profesional, o oferă.
În acest scop si Romania a asimilat cu interes profesia de consultant fiscal. Pentru aceasta Guvernul a
emis in 2001 o ordonanta prin care reglementeaza cadrul juridic privind organizarea şi exercitarea activităţii
de consultanţă fiscală ca activitate independentă, de către persoanele care au dobândit această calitate.
Activitatea de consultanţă fiscală constă în acordarea de servicii profesionale privind asistenţa de
specialitate la întocmirea declaraţiilor de impozite şi taxe, asistenţă pe probleme fiscale şi referitor la creanţe
bugetare, cum sunt: amenzi, penalităţi şi majorări, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, precum şi de
reprezentare în faţa organelor fiscale, iar în faţa organelor judecătoreşti, în calitate de expert.
Exercitarea independenta a calitatii de consultant fiscal se realizeaza numai pe baza raporturilor
juridice civile si comerciale cu persoanele fizice sau juridice carora le acorda consultanta si fata de care

Page | 46
acesta nu are nici un fel de interese materiale directe sau indirecte, cu exceptia onorariilor cuvenite pentru
munca prestata in aceasta calitate.
Prin comportamentul si atitudinea in fata legilor fiscale, consultantul fiscal trebuie sa asigure si sa
contribuie la respectarea prevederilor legale in domeniul fiscal, la consolidarea increderii publice in institutia
consultantului fiscal si totodata are obligatia de a contribui activ si permanent la apararea prestigiului profesiei
de consultant fiscal.
Activitatea de consultanta fiscala consta in:27
a) acordarea de servicii profesionale in domeniul fiscal;
b) acordarea de servicii si asistenta de specialitate pentru intocmirea declaratiilor de impozite si taxe;
c) asistenta si servicii pe probleme de procedura fiscala;
d) asistenta privind intocmirea documentatiei pentru exercitarea cailor de atac impotriva titlurilor de
creanta si a altor acte administrative fiscale;
e) asistenta privind creantele bugetului general consolidat, cu respectarea prevederilor legale in
vigoare;
f) asistenta si reprezentare in fata organelor fiscale, inclusiv acordarea de asistenta de specialitate pe
parcursul derularii inspectiei fiscale;
g) realizarea de expertize fiscale la solicitarea organelor judecatoresti, organelor de cercetare penala,
organelor fiscale sau a altor parti interesate;
h) asistenta fiscala in cauzele aflate pe rolul unei autoritati jurisdictionale
Activitatea consultantului fiscal trebuie sa aiba un caracter obiectiv si impartial, fara a fi afectata de
interese personale sau exterioare. Consultantul fiscal este obligat sa pastreze secretul in legatura cu
informatiile, faptele si documentele probante despre care ia cunostinta si pe care le detine ca urmare a
exercitarii atributiilor de consultanta fiscala, fiindu-i interzisa cu desavarsire utilizarea acestora in interesul
propriu ori in interesul unui tert.
Pentru exercitarea activitatii de consultanta fiscala este obligatorie asigurarea pentru raspunderea
profesionala.
Consultantii fiscali si societatile comerciale de consultanta fiscala pot desfasura, pe langa activitatea
de consultanta fiscala, cu respectarea conditiilor prevazute de actele normative in materie, si activitati de:
a) expertiza contabila;
b) audit financiar;
c) instruire si perfectionare in domeniul fiscal.
Legiutorul a stabilit ca utilizarea ilegala a titlului de “consultant fiscal” constituie contraventie si se
sanctioneaza cu amenda care se actualizeaza periodic prin hotarire de Guvern.
CAPITOLUL VII - ORGANIZAREA ACTIVITATII DE CONSULTANTA FISCALA
7.1. Autoritatea de Organizare si exercitarea activitatii de consultanta fiscala.
Autoritatea de Organizare si exercitarea activitatii de consultanta fiscala se realizeaza de Camera
Consultantilor Fiscali care este organizatie profesionala de utilitate publica, persoana juridica fara scop
lucrativ, cu sediul in municipiul Bucuresti. Sediul respectiv a fost acordat de Guvern in folosinta gratuita pana
la data la care veniturile Camerei Consultantilor Fiscali permit achizitionarea unui sediu propriu, dar nu mai
tarziu de 31 decembrie 2012.28
Camera Consultantilor Fiscali, denumita in continuare Camera, se organizeaza si functioneaza in baza
unui regulament de organizare si functionare propriu, aprobat prin hotarare a Consiliului superior al Camerei.
Camera isi poate constitui unitati teritoriale, conform regulamentului propriu de organizare si
functionare .
7.1.1. Atributiile principale ale Camerei Consultatilor Fiscali

27
O.G .nr.71/2001 actualizata dec.2007 art.3. M. Of .nr429/2007
28
. Art. 10 din O.G. nr.71/2001 privind organizarea si exercitarea activitatii de consultanta fiscala actualizata 2007, M. Of.
nr.429/2007
Page | 47
 În baza prevederilor din ordonanta de infintare, Camera are următoarele atribuţii principale:29
a) coordonează activitatea de consultanţa fiscală;
b) apara interesele profesionale ale tuturor membrilor Camerei;
c) oferă sprijin şi asistenta membrilor Camerei în problemele profesionale;
d) elaborează norme şi proceduri privind activitatea de consultanţa fiscală;
e) tine Registrul consultantilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţa fiscală;
f) autorizeaza exercitarea activităţii de consultanţa fiscală;
g) controlează calitatea activităţii de consultanţa fiscală;
h) elaborează propuneri privind actualizarea legislaţiei, precum şi a normelor de consultanţa fiscală, în
concordanta cu reglementările organizaţiilor profesionale internaţionale;
i) reprezintă profesia de consultant fiscal din România în cadrul instituţiilor şi organizaţiilor
profesionale internaţionale;
j) mediază între membrii Camerei în caz de diferende şi la cerere;
k) mediază între membrii Camerei şi clienţii lor în caz de diferende, precum şi la cerere;
l) elaborează programul de pregătire şi perfecţionare continua a membrilor Camerei şi asigura
materielele pentru pregătirea profesională şi informarea periodică a acestora;
m) editează publicaţii de specialitate;
n) colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţara şi din străinătate;
o) stabileşte măsuri disciplinare;
p) exercita alte atribuţii prevăzute de ordonanta sau de regulament.
(2) Camera poate infiinta unităţi teritoriale fără personalitate juridică în ţara şi reprezentante în
străinătate.
7.1.2. Organele de conducere ale Camerei.
Organele de conducere ale Camerei sunt: Conferinţa nationala, Consiliul superior al Camerei şi Biroul
permanent al Consiliului superior al Camerei, denumite în continuare Conferinţa, Consiliul superior şi Biroul
permanent.30
7.1.2.1. Conferinţa nationala este formată din toţi consultanţii fiscali înscrişi în evidenta Camerei, cu
drept de vot.
Membrii Camerei cu drept de vot sunt consultanţii fiscali care şi-au îndeplinit obligaţiile fata de
Camera, conform regulamentului.
Conferinţa este ordinară sau extraordinară.
Conferinţa ordinară se întruneşte anual, la convocarea Consiliului superior, în cel mult 4 luni de la
încheierea exerciţiului financiar precedent.
Conferinţa ordinară are următoarele atribuţii principale:
a) dezbaterea şi aprobarea raportului anual de activitate al Consiliului superior;
b) dezbaterea, aprobarea sau modificarea situaţiilor financiare anuale ale Camerei;
c) dezbaterea şi aprobarea raportului Comisiei de auditori statutari privind gestiunea financiară;
d) aprobarea execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul financiar încheiat;
e) stabilirea nivelului taxei de autorizare pentru societăţile comerciale de consultanţa fiscală, al taxei
de înscriere în evidenta Camerei şi al cotizaţiilor profesionale anuale datorate de membrii Camerei;
f) stabilirea nivelului şi condiţiilor de acordare a indemnizaţiilor cuvenite membrilor Consiliului
superior pentru activităţile efectiv prestate către Camera şi pentru indemnizaţia/diurna de deplasare;
g) aprobarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul financiar următor;
h) alegerea şi eliberarea/revocarea membrilor Consiliului superior;
i) alegerea şi eliberarea/revocarea membrilor Comisiei de auditori statutari;
j) alegerea şi eliberarea/revocarea membrilor Comisiei de apel;
29
.Art.11.din O.G. nr.71/2001 privind organizarea si exercitarea activitatii de consultanta fiscala actualizata actualizata 2007 . M.
Of. nr.429/2007
30
Art.12. din O.G. nr.71/2001 actualizata 2007 . M. Of. Nr.429/2007
Page | 48
 k) stabilirea obiectivelor strategice ale Camerei;
l) aprobarea programului de activitate al Consiliului superior pe anul în curs;
m) aprobarea constituirii, reorganizării sau desfiinţării structurilor din ţara şi din străinătate ale
Camerei;
n) modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Camerei, a Codului
privind conduita etica şi profesională în domeniul consultantei fiscale şi a normelor de pregătire şi
perfecţionare a consultantilor fiscali;
o) hotărăşte asupra propunerilor de sancţionare disciplinară a membrilor Consiliului superior;
Validarea deliberarilor Conferentei ordinare
(1) Pentru validitatea deliberărilor Conferintei ordinare este necesară prezenta majorităţii simple a
membrilor cu drept de vot, iar hotărârile trebuie sa fie adoptate cu votul majorităţii simple a celor prezenţi.
(2) În cazul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute mai sus mentionate, Conferinţa va fi întrunită la a doua
convocare poate sa hotărască asupra problemelor de pe ordinea de zi, indiferent de numărul membrilor
prezenţi.
Conferinta extraordinara
(1) Conferinţa extraordinară poate fi convocată la cererea Biroului
permanent sau la cererea a cel puţin doua treimi din numărul membrilor Consiliului superior ori la cererea
unei cincimi din numărul membrilor Camerei cu drept de vot, care adresează cererea secretarului general,
specificand problemele propuse a fi dezbătute în cadrul Conferintei extraordinare.
(2) Conferinţa extraordinară va fi convocată şi pentru completarea locurilor de membri în cadrul
organelor alese, rămase vacante ca urmare a retragerii, demisiilor, excluderii sau decesului a mai mult de o
treime din numărul locurilor prevăzute în prezentul regulament.
Conferinţa extraordinară poate adopta hotărâri privind:
a) modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Camerei, a Codului
privind conduita etica şi profesională în domeniul consultantei fiscale şi a normelor de pregătire şi
perfecţionare a consultantilor fiscali;
b) schimbarea sediului social al Camerei;
c) îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de ordonanta sau de prezentul regulament.
Validarea deliberarilor Conferentei extraordinare:
(1) Pentru validitatea delilberarilor Conferintei extraordinare este necesară prezenta majorităţii simple
a membrilor cu drept de vot ai Camerei, iar hotărârile se iau cu votul majorităţii simple a celor prezenţi.
(2) În cazul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la mai sus, Conferinţa întrunită la a doua convocare
poate sa hotărască asupra problemelor de pe ordinea de zi, indiferent de numărul membrilor prezenţi, cu
majoritatea simpla de voturi a acestora.
Convocarea si derularea Conferintelor
(1) Convocarea conferinţelor se face cu 30 de zile înainte de data întrunirii. Anunţul privind
convocarea se publica în doua cotidiene de circulaţie nationala şi pe site-ul Camerei şi cuprinde locul, data şi
ora de desfăşurare, precum şi ordinea de zi. În acelaşi anunţ se stabilesc locul, data şi ora pentru o a doua
convocare a Conferintei, în caz de neintrunire a cvorumului statutar, care urmează sa aibă loc în cel mult 5
zile.
(2) Fiecare membru cu drept de vot al Camerei are dreptul la un singur vot.
(3) Membrii Camerei cu drept de vot pot fi reprezentaţi în Conferinţa de alţi membri, în baza unei
procuri speciale, autentificată de un notar public. Procurile se depun în original la Secretariatul general,
înainte de data la care are loc Conferinţa, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal de şedinţa.
Un membru nu poate reprezenta mai mult de 5 persoane. Membrii aleşi şi cei care şi-au depus candidaturile
nu pot reprezenta alţi membri.
(4) Lucrările Conferintei sunt conduse de preşedintele Consiliului superior sau de inlocuitorul de drept
al acestuia.

Page | 49
Preşedintele propune un secretariat format din 3 membri, pe care îl supune la vot plenului Conferintei. După
constatarea îndeplinirii cerinţelor legale pentru desfăşurarea Conferintei se trece la dezbaterea subiectelor
înscrise pe ordinea de zi.
(5) Hotărârile Conferintei se adopta prin vot deschis.
(6) Alegerea membrilor Consiliului superior, ai Comisiei de auditori statutari şi ai Comisiei de apel se
face prin vot secret.
(7) Prin procesul-verbal semnat de preşedintele şi de membrii secretariatului lucrărilor Conferintei se
constata şi se consemnează îndeplinirea formalităţilor referitoare la convocare, data şi locul de desfăşurare a
Conferintei, numărul membrilor prezenţi, numărul de voturi valabil exprimate, dezbaterile în rezumat,
hotărârile luate, iar la cererea celor care au luat cuvântul, afirmatiile acestora în cadrul şedinţei.
7.1.3. Structura si atributiile organelor de conducere ale Camerei
(1) Organele de conducere alese ale Camerei sunt: Consiliul superior şi Biroul permanent.31
(2) Consiliul superior alege dintre membrii săi Biroul permanent, respectiv persoanele care îndeplinesc
funcţiile de conducere în cadrul acestuia.
Organizarea şi funcţionarea Camerei sunt asigurate de organele alese, care au funcţie reprezentativa,
de conducere, decizie şi control. Aplicarea hotărârilor organelor alese ale Camerei se realizează de aparatul
executiv al acesteia.
Membrii organelor alese care în perioada mandatului devin, potrivit legii, incompatibili cu aceasta
calitate sunt obligaţi sa solicite renunţarea la funcţie în termen de 5 zile de la data la care au devenit
incompatibili.
7.1.3.1. Consiliul superior al Camerei:
(1) Membrii Consiliului superior sunt aleşi în cadrul Conferintei ordinare pentru o perioada de 5 ani,
conform procedurilor prevăzute în prezentul regulament, având posibilitatea de a îndeplini cel mult doua
mandate. Consiliul superior are în componenta sa 15 membri.
(2) Orice membru cu drept de vot al Camerei poate fi ales în Consiliul superior.
(3) Candidaturile se depun la Secretariatul general cu cel puţin 10 zile înainte de data alegerii, pe baza
unei cereri, cu îndeplinirea următoarelor condiţii:
a) sa aibă capacitate deplina de exerciţiu la data depunerii candidaturii sale;
b) sa nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii 5 ani de Camera;
c) sa nu detina o funcţie eligibilă într-un alt organism profesional.
(4) Consiliul superior are dreptul sa solicite declaraţii candidaţilor privind respectarea condiţiilor de
eligibilitate menţionate mai sus. Consiliul superior poate respinge candidatura persoanei care refuza sa facă
asemenea declaraţii sau care face o declaraţie falsa ori incompleta. În cazul în care un candidat a fost ales
membru al Consiliului superior, iar declaraţiile sale au fost incorecte, Consiliul superior declara alegerea sa ca
fiind nulă, ceea ce nu afectează validitatea alegerii celorlalţi candidaţi, iar locul rămas vacant se ocupa potrivit
prevederilor legale .
A-Candidaturile admise de Consiliul superior vor fi anunţate în Conferinţa de către preşedinte, pentru
fiecare dintre candidaţi făcându-se o scurta prezentare a activităţii desfăşurate anterior.
B-Votarea se efectuează pe baza unui buletin de vot, în forma aprobată de Consiliul superior.
C- Fiecare membru cu drept de vot al Camerei poate vota dintre candidaţii propuşi un număr care sa
nu depăşească numărul locurilor eligibile, prin taierea numelor celorlalţi candidaţi. În caz contrar, votul se
considera nul.
D- La propunerea preşedintelui Consiliului superior, Conferinţa alege comisia de votare, care are
următoarele atribuţii principale:
a) primirea şi distribuirea buletinelor de vot;
b) numărarea voturilor exprimate şi constatarea voturilor nule;

31
H..G. nr. 1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei Consultantilor Fiscali . M.Of.
nr.732/ 28 .08.2006
Page | 50
 c) stabilirea candidaţilor care au fost aleşi;
d) elaborarea unui raport scris către Conferinţa cu privire la rezultatul alegerilor;
e) predarea buletinelor de vot Secretariatului general al Camerei, în vederea sigilarii şi păstrării
acestora pe o perioada egala cu mandatul Consiliului superior;
f) alte atribuţii stabilite de Conferinţa.
E- Sunt declaraţi aleşi candidaţii care au întrunit numărul cel mai mare de voturi. În caz de egalitate,
candidaţii aflaţi în aceasta situaţie sunt supuşi din nou votului Conferintei, urmând a fi declarat ales candidatul
care a întrunit numărul cel mai mare de voturi.
Alegera presedintelui , a prim- vicepresedinte si a vecepresedintilor :
(1) La prima şedinţa de după alegeri membrii Consiliului superior aleg din rândul lor, prin vot secret,
un preşedinte, un prim-vicepreşedinte şi 5 vicepreşedinţi, ale căror mandate se încheie, ca şi în cazul celorlalţi
membri ai Consiliului superior, la data următoarelor alegeri desfăşurate în cadrul Conferintei, dacă între timp
nu le încetează calitatea de membru al Consiliului superior.
(2) Orice loc vacant de membru al Consiliului superior va fi ocupat de următorul candidat în ordinea
descrescătoare a numărului de voturi întrunit la Conferinţa, conform raportului comisiei de votare, cu
respectarea condiţiilor de eligibilitate .
(3) Orice loc vacant de preşedinte, prim-vicepreşedinte sau de vicepreşedinte trebuie ocupat în
condiţiile mentionate mai sus.
(4) Orice membru al consiliului poate comunica în scris, cu 30 de zile înainte, Secretariatului general
intenţia sa cu privire la retragerea din Consiliul superior, iar de la data demisiei locul sau devine vacant.
(5) Consiliul superior nu poate funcţiona în condiţiile în care s-a vacantat o treime din numărul
locurilor prevăzute în regulament. Pentru completarea locurilor vacante se convoacă Conferinţa extraordinară
în vederea alegerilor.
Incetarea calitatii de membru al Consiliului superior
Calitatea de membru al Consiliului superior încetează în următoarele situaţii:
a) pierderea calităţii de membru al Camerei;
b) pierderea capacităţii de exerciţiu;
c) interzicerea exercitării, în condiţiile legii, a unor drepturi incompatibile cu calitatea de membru al
Consiliului superior;
d) aplicarea de către Camera a unei sancţiuni disciplinare rămase definitiva impotriva sa;
e) neparticiparea la 3 şedinţe consecutive ale Consiliului superior, fără un motiv obiectiv;
f) demisia din aceasta calitate.
Desfasurare activitatii Consiliului superior : 32
Consiliul superior se întruneşte trimestrial şi ori de câte ori se considera necesar, la cererea
preşedintelui sau cel puţin a unei treimi din numărul membrilor săi. Convocarea şedinţelor se face prin
Secretariatul general.
(1) Şedinţele Consiliului superior pot avea loc în prezenta majorităţii simple a membrilor săi.
(2) În absenta preşedintelui sau a prim-vicepreşedintelui, şedinţele sunt conduse de un vicepreşedinte
desemnat de preşedinte sau de Biroul permanent.
(3) Hotărârile Consiliului superior sunt adoptate cu majoritatea simpla a voturilor membrilor prezenţi.
(4) Fiecare membru al Consiliului superior are dreptul la un singur vot, iar în cazul egalităţii voturilor,
votul preşedintelui de şedinţa determina rezultatul final.
(5) Secretariatul general păstrează procesele-verbale ale tuturor şedinţelor într-un registru special
întocmit în acest scop. Procesele-verbale trebuie semnate de toţi membrii prezenţi la şedinţa.
Consiliul superior coordonează, conduce şi controlează activitatea Camerei.
Atributiile Consiliului superior:

32
Art. nr.24 din H.G. nr. 1052/2006 . pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei Consultantilor
Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006
Page | 51
 (1) Consiliul superior are următoarele atribuţii principale:
a) asigura ducerea la îndeplinire a hotărârilor Conferintei;
b) asigura condiţiile pentru administrarea şi gestionarea patrimoniului Camerei, potrivit legii;
c) stabileşte strategia şi adopta proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al Camerei;
d) prezintă spre aprobare Conferintei raportul de activitate pe perioada anterioară, proiectul bugetului
de venituri şi cheltuieli, situaţiile financiare şi proiectul programului de activitate a Camerei;
e) aproba norme de organizare şi funcţionare a Biroului permanent;
f) aproba organigrama şi politicile privind resursele umane ale Camerei;
g) aproba normele privind desfăşurarea activităţii curente a aparatului executiv al Camerei;
h) stabileşte anual indemnizaţiile membrilor Comisiei de auditori statutari şi ai Comisiei de apel;
i) elaborează propuneri de modificare şi completare a Regulamentului de organizare şi funcţionare al
Camerei, a Codului privind conduita etica şi profesională în domeniul consultantei fiscale şi a normelor de
pregătire şi perfecţionare a consultantilor fiscali;
j) aproba normele privind condiţiile şi termenele de plata a cotizaţiilor membrilor Camerei;
k) emite hotărâri în cazurile de abateri disciplinare sesizate de Direcţia de conduita şi disciplina
profesională, potrivit procedurilor prevăzute la cap. IX;
l) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament şi de hotărârile
Conferintei.
(2) Pentru activităţile prestate pentru Camera, membrii Consiliului superior primesc indemnizaţii, iar
pentru deplasări şi reprezentari cheltuielile se decontează. Nivelul şi condiţiile de acordare a acestor drepturi
sunt aprobate de Conferinţa.
(3) În exercitarea atribuţiilor sale Consiliul superior emite hotărâri.
Atributiile presedintelui Camerei :33
(1) Preşedintele ales de Consiliul superior devine de drept şi preşedintele Camerei, precum şi al
Biroului permanent şi are următoarele atribuţii principale:
a) reprezintă Camera în raporturile cu terţe persoane fizice şi juridice, cu autorităţile publice, precum şi
cu organizaţiile naţionale profesionale din alte tari şi organismele internaţionale ale profesiei de consultant
fiscal, aparand prestigiul şi independenta profesională a membrilor Camerei;
b) semnează acorduri/convenţii privind exercitarea profesiei de consultant fiscal în străinătate şi pe
teritoriul României cu organizaţii similare din alte tari;
c) convoacă şi conduce lucrările Conferintei, Consiliului superior şi Biroului permanent;
d) semnează hotărârile emise de Consiliul superior şi deciziile adoptate de Biroul permanent;
e) prezintă anual, spre adoptare, Consiliului superior proiectul de buget pentru exerciţiul viitor;
f) aproba angajarea şi efectuarea cheltuielilor prevăzute în buget;
g) prezintă situaţiile financiare anuale şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli spre adoptare
Consiliului superior şi spre aprobare Conferintei;
h) numeşte şi revoca în baza aprobării prevăzute la art. 31 secretarul general şi personalul din cadrul
aparatului executiv al Camerei prevăzut în organigrama;
i) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Conferinţa, Consiliul superior şi Biroul permanent.
(2) În lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt duse la îndeplinire de către prim-vicepreşedinte.
(3) Preşedintele poate sa delege un membru al Consiliului superior pentru o acţiune sau o activitate
terminata.
(4) În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele Consiliului superior emite ordine.
7.1.3.2. Biroul permanent :34
(1) Biroul permanent are în componenta sa: preşedintele, prim-vicepreşedintele şi 5 vicepreşedinţi.

33
Art nr.29. din H.G. nr.1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei Consultantilor
Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006
34
Art. nr. 30 din H.G. Nr.1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei Consultantilor
Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006
Page | 52
 (2) Biroul permanent se întruneşte cel puţin o data pe luna şi ori de câte ori este necesar şi ia decizii cu
votul majorităţii simple a membrilor săi. Deciziile emise de Biroul permanent, între şedinţele Consiliului
superior, se prezintă acestuia pentru validare.
(3) Biroul permanent exercita următoarele atribuţii principale:
a) avizează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli anual, pe care îl înaintează spre adoptare
Consiliului superior, nu mai târziu de data de 15 decembrie a fiecărui an anterior anului la care se referă
bugetul respectiv;
b) supraveghează lunar execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al Camerei;
c) examinează şi propune spre aprobare Consiliului superior programul de activitate al Camerei;
d) aproba programele de activitate ale direcţiilor executive;
e) aproba programul deplasarilor în străinătate;
f) aproba numirea, sancţionarea şi revocarea secretarului general, sefilor direcţiilor Camerei şi a altor
persoane cu funcţii de conducere din aparatul executiv al Camerei;
g) aproba salarizarea pentru fiecare funcţie prevăzută în organigrama;
h) monitorizează Registrul consultantilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţa fiscală;
i) aproba eliberarea carnetelor profesionale şi a autorizaţiilor de funcţionare;
j) aproba documentele emise de Camera, supuse publicării;
k) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de Conferinţa şi de Consiliul superior.
(4) Activitatea direcţiilor de specialitate ale Camerei este coordonata de către vicepreşedinţi.
(5) În exercitarea atribuţiilor sale Biroul permanent adopta decizii.
7.1.3.3. Comisia de auditori statutari.35
Comisia de auditori statutari este alcătuită din 3 persoane alese dintre membrii Camerei, care pentru
activitatea depusa primesc indemnizaţii. Membrii comisiei participa la şedinţele Consiliului superior, fără
drept de vot.
Comisia de auditori statutari a Camerei are următoarele atribuţii:
a) efectuează auditul situaţiilor financiare ale Camerei;
b) întocmeşte raportul anual de audit, precum şi alte rapoarte solicitate de Consiliul superior şi le
prezintă Conferintei spre dezbatere şi aprobare.
Mandatul Comisiei de auditori statutari este de 5 ani şi poate fi reînnoit o singura data.Următoarele
categorii de persoane nu pot îndeplini mandatul de auditor statutar al Camerei:
a) membrii Consiliului superior;
b) personalul executiv al Camerei;
c) asociaţii, angajaţii, rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea ai membrilor Consiliului superior.
Comisia de apel este compusa din 5 membri: 3 consultanţi fiscali, membri ai Camerei, aleşi de
Conferinţa, care nu fac parte din alte organe de conducere ale Camerei, un reprezentant al Ministerului
Finanţelor Publice şi un reprezentant al Ministerului Justiţiei. Membrii Comisiei de apel aleg dintre ei un
preşedinte, care este consultant fiscal.
Pentru activitatea depusa membrii comisiei primesc indemnizaţii.
Mandatul Comisiei de apel este de 5 ani şi poate fi reînnoit o singura data.
7.1.3.4. Aparatul executiv al Camerei36
Aparatul executiv al Camerei este format din:
a) secretarul general;
b) Secretariatul general;
c) Direcţia de învăţământ;
d) Direcţia de servicii pentru membri;

35
Art. nr. 32 din H.G nr 1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei Consultantilor
Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006
36
Art. nr . 38.din H.G. nr. 1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei Consultantilor
Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006
Page | 53
 e) Direcţia de monitorizare şi competenta profesională;
f) Direcţia de conduita şi disciplina profesională;
g) Direcţia de servicii generale;
h) Direcţia de relaţii internaţionale.
- Secretarul general coordonează activitatea Secretariatului general, a Direcţiei de servicii pentru
membri şi a Direcţiei de servicii generale.
- Structura Secretariatului general şi a direcţiilor se stabileşte prin organigrama Camerei.
Secretarul general al Camerei este propus de Biroul permanent şi numit de preşedintele Consiliului
superior.
Atributiile Secretariatului general
- Secretarul general are, în principal, următoarele atribuţii:
a) prezintă Biroului permanent proiectul programului de activitate al Camerei;
b) propune spre aprobare preşedintelui Biroului permanent angajarea personalului executiv, potrivit
organigramei Camerei;
c) asigura punerea în aplicare a deciziilor Biroului permanent cu privire la execuţia bugetului de
venituri şi cheltuieli al Camerei;
d) propune Biroului permanent ordinea de zi a şedinţelor acestuia şi ale Consiliului superior, asigurând
elaborarea şi prezentarea documentelor care fac obiectul şedinţelor respective;
e) executa alte atribuţii stabilite de Consiliul superior şi Biroul permanent.
De asemene Secretariatul general mai exercita următoarele atribuţii:
a) serviciile de secretariat pentru lucrările Conferintei, Consiliului superior şi Biroului permanent;
b) conducerea Registrului de procese-verbale de şedinţa şi urmărirea realizării sarcinilor stabilite;
c) serviciile juridice pentru activităţile proprii ale Camerei;
d) serviciile de registratura, relaţii publice şi protocol;
e) întocmirea raportului de activitate pe perioada anterioară şi elaborarea proiectului programului de
activitate al Camerei;
f) executarea altor atribuţii stabilite de Consiliul superior şi Biroul permanent.
Direcţia de învăţământ are, în principal, următoarele atribuţii:
a) stabileşte cerinţele de pregătire profesională şi organizarea acestei activităţi;
b) elaborează normele privind pregătirea profesională a consultantilor fiscali;
c) întocmeşte evidenta şi documentaţia privind pregătirea profesională a consultantilor fiscali;
d) asigura asistenta profesională pentru membrii Camerei;
e) asigura materialele pentru pregătirea profesională şi informarea periodică a consultantilor fiscali;
f) executa alte atribuţii stabilite de Biroul permanent.
Direcţia de servicii pentru membri are, în principal, următoarele atribuţii:
a) conduce Registrul consultantilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţa fiscală şi toate
evidentele operative privind consultanţii fiscali, în sistem informatizat;
b) eliberează carnetele profesionale şi autorizaţiile de funcţionare;
c) primeşte declaraţiile cu veniturile realizate şi acorda viza anuala pe carnetele profesionale şi
autorizaţiile de funcţionare;
d) publica anual lista consultantilor fiscali şi comunica modificările intervenite pe parcurs direcţiilor
generale ale finanţelor publice;
e) organizează activitatea de documentare şi informare;
f) la cererea membrilor Camerei, acorda sprijin privind asigurarea pentru riscul profesional;
g) gestionează dosarele profesionale ale consultantilor fiscali şi ale societăţilor comerciale de
consultanţa fiscală;
h) executa alte atribuţii stabilite de Biroul permanent.
Direcţia de monitorizare şi competenta profesională are, în principal, următoarele atribuţii:
a) controlul calităţii activităţii profesionale a consultantilor fiscali;
Page | 54
 b) controlul respectării normelor financiar-contabile în vederea stabilirii realităţii veniturilor declarate
Camerei;
c) urmărirea respectării normelor de conduita etica şi profesională în domeniul consultantei fiscale;
d) elaborarea normelor şi procedurilor privind activitatea de consultanţa fiscală;
e) executarea altor atribuţii stabilite de Biroul permanent.
- În cazul unor constatări privind încălcarea Codului privind conduita etica şi profesională în domeniul
consultantei fiscale, precum şi a actelor cu caracter intern, Direcţia de monitorizare şi competenta profesională
sesizează Direcţia de conduita şi disciplina profesională.
Direcţia de conduita şi disciplina profesională analizează cazurile abaterilor disciplinare prevazute
de regulamentul de oganizare .
Direcţia de conduita şi disciplina profesională executa şi alte atribuţii stabilite de Biroul permanent.
Direcţia de servicii generale are, în principal, următoarele atribuţii:
a) elaborarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli al Camerei, pe care îl prezintă spre
dezbatere şi avizare Biroului permanent;
b) conducerea şi organizarea activităţii financiar-contabile, precum şi asigurarea execuţiei bugetare, în
sistem informatizat;
c) urmărirea încasării cotizaţiilor, taxelor şi a altor venituri ale Camerei;
d) asigurarea functionarii serviciilor de tehnologia informatiei, administrative şi de gestionare a
patrimoniului Camerei;
e) executarea altor atribuţii stabilite de Biroul permanent.
Direcţia de relaţii internaţionale are, în principal, următoarele atribuţii:
a) efectuarea documentarilor referitoare la activitatea de consultanţa fiscală şi la organizaţiile
profesionale din alte tari şi prezentarea de informări Consiliului superior şi Biroului permanent;
b) asigurarea realizării măsurilor necesare în vederea aderării Camerei la organismele profesionale
internaţionale de profil, iniţierea şi încheierea acordurilor/convenţiilor cu organizaţii similare din alte tari
privind exercitarea profesiei de consultant fiscal în străinătate şi pe teritoriul României;
c) asigurarea colaborării şi cooperării cu instituţiile din alte tari, care activează în domeniul
consultantei fiscale;
d) asigurarea participării reprezentanţilor Camerei la diverse manifestări internaţionale pe teme
profesionale;
e) elaborarea de propuneri privind actualizarea legislaţiei, precum şi a normelor de consultanţa fiscală,
în concordanta cu reglementările organizaţiilor profesionale internaţionale;
f) executarea altor atribuţii stabilite de Biroul permanent.
Registrul consultantilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţa fiscală :37
(1) Conform prevederilor din ordonanta, Camera are obligaţia sa întocmească Registrul consultantilor
fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţa fiscală, structurat în plan administrativ-teritorial.
(2) Pentru consultanţii fiscali înregistrarea se face în ordine alfabetica, cu menţionarea numelui,
prenumelui, CNP-ului persoanei, domiciliului, numărului şi datei carnetului profesional, denumirii biroului şi
sediului profesional, după caz.
(3) Pentru societăţile comerciale de consultanţa fiscală se vor mentiona, în ordine alfabetica,
denumirea, sediul social, numărul şi data înregistrării la registrul comerţului, codul unic de înregistrare fiscală,
numărul şi data autorizaţiei, precum şi numele, prenumele, domiciliul, numărul şi data carnetului profesional,
pentru persoanele fizice care efectuează consultanţa fiscală în numele societăţilor comerciale, şi
asociaţii/actionarii, directorii şi membrii consiliilor de administraţie ale societăţilor comerciale.

37
Cap. IV. Din H.G. nr.1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei Consultantilor
Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006
Page | 55
 (4) Înscrierea în registrul ,conferă dreptul exercitării profesiei pe întreg teritoriul tarii, precum şi în
străinătate, în conformitate cu prevederile din acordurile/convenţiile încheiate cu organizaţii similare din alte
tari.
(5) Registrul consultantilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţa fiscală este format din
doua capitole:
a) capitolul I - Consultanţii fiscali persoane fizice, activi şi inactivi;
b) capitolul II - Societăţile comerciale de consultanţa fiscală.
(6) Modelul Registrului consultantilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţa fiscală este
prevăzut în Regulament.
(7) Registrul consultantilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţa fiscală se conduce
informatizat.
(8) Arhivarea dosarelor consultantilor fiscali şi ale societăţilor comerciale de consultanţa fiscală se
face de către Direcţia de servicii pentru membri, iar gestiunea acestora se conduce informatizat.
Drepturile şi îndatoririle consultantilor fiscali şi ale societăţilor comerciale de consultanţa
fiscală, membri ai Camerei38
(1) Consultanţii fiscali înscrişi în evidentele Camerei au dreptul sa desfăşoare activităţile specifice
profesiei, potrivit ordonanţei şi regulamentului.
(2) Consultanţii fiscali pot folosi în exercitarea profesiei titlul profesional de consultant fiscal.
(3) Consultanţii fiscali au dreptul sa-şi instaleze firma la sediul profesional.
(4) Consultanţii fiscali au dreptul la apărare şi mediere din partea Camerei în activitatea profesională.
(5) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţa fiscală care doresc sa renunţe la
calitatea de membru al Camerei comunica în scris acest lucru Consiliului superior.
(6) Consiliul superior poate hotărî amânarea încetării calităţii de membru şi implicit a radierii
persoanei respective din Registrul consultantilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţa fiscală în
următoarele situaţii:
a) existenta unor datorii ale consultantilor fiscali şi ale societăţilor comerciale de consultanţa fiscală
fata de Camera;
b) existenta unor măsuri sanctionatorii disciplinare impotriva consultantului fiscal, aflate în curs de
soluţionare, potrivit legii.
Orice consultant fiscal care a renunţat sau căruia i s-a retras calitatea de membru al Camerei poate
solicita redobandirea acesteia, respectând condiţiile prevăzute de ordonanta şi de regulamentul referitor la
procedura de atribuire a calităţii de membru al Camerei.
În fata organelor de conducere ale Camerei, problemele, interesele şi propunerile societăţilor
comerciale de consultanţa fiscală pot fi susţinute şi de către asociaţii/actionarii sau administratorii acestor
societăţi, care sunt membri ai Camerei şi care au drepturile prevăzute de ordonanta şi de prezentul regulament.
Consultanţii fiscali, în exercitarea profesiei, precum şi societăţile comerciale de consultanţa
fiscală aplica şi respecta:
a) Codul privind conduita etica şi profesională în domeniul consultantei fiscale;
b) normele privind pregătirea profesională continua a consultantilor fiscali, emise de Camera;
c) procedurile de control al calităţii activităţii de consultanţa fiscală, emise de Camera;
d) normele referitoare la obligaţiile financiare privitoare la cotizatii şi taxe, elaborate de Camera;
e) normele privind asigurarea pentru riscul profesional, elaborate de Camera.
Consultanţii fiscali sunt obligaţi sa transmită Camerei, în scris, în termen de 15 zile:
a) schimbarea numelui, situaţie în care persoana în cauza va solicita eliberarea unui nou carnet
profesional;
b) schimbarea adresei ori a adresei de corespondenta;

38
. Cap,V. din H.G. nr.1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei Consultantilor Fiscali .
M.Of. nr.732/ 28 .08.2006
Page | 56
 c) modificările privind statutul de angajat, asociat/acţionar, administrator al unei societăţi de
consultanţa fiscală;
d) orice alte date care se referă la identitatea şi statutul juridic ale acestora.
Odată cu cererea înaintată Camerei vor fi depuse şi actele prin care se dovedesc situaţiile prevăzute în
copie legalizată.
Consultanţii fiscali sunt obligaţi sa comunice Camerei, în scris, în termen de pana la 15 zile,
producerea unor evenimente în activitatea acestora, menţionând toate informaţiile corespunzătoare, după cum
urmează:
a) aplicarea unor sancţiuni pe linie profesională consultantului fiscal de către o autoritate sau un alt
organism profesional al cărui membru este persoana în cauza;
b) orice condamnare penală definitiva pronunţată de instanta competenta;
c) existenta unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care i se interzice consultantului
fiscal exercitarea funcţiei de administrator al unei societăţi comerciale sau, în general, exercitarea de funcţii
care privesc gestiunea ori conducerea unei societăţi comerciale;
d) orice alte informaţii pentru evaluarea reputaţiei profesionale şi etice a consultantului fiscal.
Societăţile comerciale de consultanţa fiscală sunt obligate sa comunice, în scris, Camerei, în termen
de 15 zile, următoarele:
a) schimbarea denumirii sau sediului social, solicitând eliberarea unei noi autorizaţii;
b) schimbarea adresei de corespondenta;
c) deschiderea sau închiderea unei filiale sau a unei subunitati;
d) orice modificare privind calitatea de asociat/acţionar, administrator sau consultant fiscal care
desfăşoară activitate în numele societăţii;
e) orice alte date care se referă la calitatea de membru al Camerei;
(2) Odată cu comunicarea înaintată Camerei vor fi depuse şi actele prin care se dovedesc situaţiile
prevăzute la alin. (1), în copie legalizată.
Societăţile comerciale de consultanţa fiscală sunt obligate sa comunice în scris, în termen de 15 zile:
a) schimbarea administratorilor, directorilor sau asociaţilor/actionarilor;
b) aplicarea unor sancţiuni pe linie profesională cu privire la activitatea societăţii de consultanţa fiscală
ori luarea de măsuri impotriva acesteia de către o autoritate sau un alt organism profesional al cărui membru
este persoana juridică în cauza;
c) orice condamnare penală definitiva, pronunţată de instanţele competente din ţara şi din străinătate
impotriva consultantului fiscal ca reprezentant al societăţii de consultanţa fiscală;
d) existenta unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care i se interzice reprezentantului
legal al societăţii de consultanţa fiscală exercitarea funcţiei de administrator sau exercitarea de funcţii care
privesc gestiunea ori conducerea unei societăţi;
e) orice modificări survenite în conţinutul informaţiilor furnizate anterior Camerei;
f) dacă se afla în procedura de insolventa sau lichidare.
În desfăşurarea independenta a activităţii consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţa
fiscală au următoarele obligaţii:
a) păstrarea secretului profesional care vizează toate informaţiile şi datele de orice tip, în orice forma şi
pe orice suport, puse la dispoziţie de client, documentaţia întocmită de consultant, precum şi gestionarea şi
arhivarea corespunzătoare a acestora la sediul profesional;
b) plata taxelor şi cotizaţiilor, în cuantumurile şi la termenele stabilite;
c) conducerea evidentelor financiar-contabile şi fiscale, potrivit legii, precum şi orice alte evidente în
legatura cu desfăşurarea activităţii, solicitate de Camera, conform prezentului regulament;
d) conducerea evidentei contractelor de consultanţa fiscală, gestionarea şi arhivarea corespunzătoare a
acestora;
e) utilizarea ştampilei şi parafei profesionale;
f) participarea la cursurile de pregătire profesională;
Page | 57
 g) declararea cu exactitate a veniturilor realizate şi respectarea termenelor de depunere a declaraţiilor;
h) punerea la dispoziţie organelor de control ale Camerei a tuturor documentelor privind activitatea
profesională;
i) îndeplinirea altor obligaţii, potrivit prevederilor ordonanţei şi prezentului regulament.
Exercitarea profesiei de consultant fiscal
(1) Consultantul fiscal isi poate exercita în mod independent profesia numai dacă întruneşte cumulativ
următoarele condiţii:
a) are calitatea de consultant fiscal;
b) este membru activ al Camerei;
c) îndeplineşte condiţiile stabilite de prezentul regulament.
(2) Pentru a putea desfasura activităţile de consultanţa fiscală, este obligatorie vizarea anuala a
carnetelor profesionale şi a autorizaţiilor societăţilor comerciale de consultanţa fiscală. Vizarea se efectuează
în luna decembrie a anului în curs, pentru anul următor.
(3) Consultantul fiscal isi exercita profesia conform prevederilor ordonanţei şi este liber sa opteze
pentru una dintre formele de exercitare a profesiei , fiind obligat sa înştiinţeze în scris Camera în legatura cu
modificările intervenite.
(4) Potrivit ordonanţei, consultantul fiscal poate exercita activitate de consultanţa fiscală la doua sau
mai multe societăţi comerciale, atâta timp cat nu sunt afectate obiectivitatea şi independenta lui profesională.
(5) Consultanţii fiscali nu pot efectua şi activitate în nume propriu la societăţile de consultanţa la care
au calitatea de asociat/acţionar, administrator.
(6) Exercitarea activităţii se face pe baza de contract de consultanţa fiscală încheiat cu clientul.
(7) Contractul de consultanţa fiscală se încheie în forma scrisă, dobândind data certa prin înregistrarea
sa în Registrul de evidenta a contractelor de consultanţa fiscală .
(8) Consultantul fiscal va tine o evidenta stricta a contractelor încheiate, în registrul şi va păstra,
conform legii, în arhiva sa un exemplar original al fiecărui contract şi o copie a împuternicirii de reprezentare
primite în executarea contractului, dacă este cazul.
(9) Contractul de consultanţa fiscală trebuie sa cuprindă următoarele:
a) numărul şi data contractului;
b) datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional şi
reprezentantul firmei de consultanţa;
c) datele de identificare ale clientului şi, după caz, ale reprezentantului legal;
d) obiectul contractului, care cuprinde activităţile prevăzute de ordonanta;
e) onorariul;
f) cheltuielile aferente activităţii, care sunt suportate de client separat de plata onorariului;
g) alte clauze prevăzute de lege sau convenite între părţi;
h) locul şi data încheierii contractului;
i) numărul şi data înregistrării în registrul de evidenta a contractelor;
j) semnăturile părţilor.
(10) Părţile pot modifica contractul de consultanţa fiscală cu respectarea dispoziţiilor legale, a
prezentului regulament, şi după caz, a condiţiilor prevăzute în contract.
( 11) Contractul de consultanţa fiscală prevede în mod expres activităţile pe care consultantul urmează
sa le presteze la solicitarea clientului. Contractul de consultanţa fiscală încheiat cu clientul trebuie sa cuprindă
clauza de confidenţialitate şi eventualele condiţii speciale, adaptate de la caz la caz. În baza acestuia,
consultantul se legitimează fata de terţi prin împuternicireace o poseda..
(12) Pentru activitatea sa consultantul fiscal are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor
făcute în interesul clientului. Stabilirea onorariului se face în mod liber între consultant şi client, avându-se în
vedere timpul şi volumul de munca, natura, noutatea şi dificultatea cazului, reputaţia şi experienta
profesională ale consultantului, precum şi alte elemente relevante.

Page | 58
 (13) Dacă pe durata exercitării profesiei consultantul fiscal nu mai îndeplineşte condiţiile de exercitare
a profesiei, acesta are obligaţia sa renunţe imediat la îndeplinirea contractului de consultanţa fiscală şi sa
notifice clientului motivul renunţării la acesta.
Consultanţii fiscali trebuie sa se conformeze următoarelor reguli generale:
a) sa nu încheie un contract de consultanţa fiscală dacă în conducerea sau în actionariatul semnificativ
al clientului ori al unei entităţi economice din cadrul aceluiaşi grup se regăsesc rude sau afini pana la gradul al
II-lea inclusiv ai consultantului fiscal;
b) sa nu se implice direct sau indirect în desfăşurarea activităţii financiare a clientului, neavând dreptul
sa detina acţiuni ori părţi sociale, sa încheie contracte de împrumut sau de garantare a unor împrumuturi,
precum şi alte acte de comerţ ori sa beneficieze de alte avantaje din partea clientului, cu excepţia onorariilor;
c) sa isi organizeze propriile mecanisme de evaluare privind acceptarea sau continuarea în mod
corespunzător a fiecărui angajament.
Alte obligatii:
(1) Consultanţii fiscali au obligaţia ca în exercitarea profesiei sa coopereze cu Camera potrivit
ordonanţei şi prezentului regulament.
(2) Pentru desfăşurarea în mod eficient a procesului de monitorizare consultanţii fiscali vor prezenta
Camerei toate datele şi informaţiile solicitate.
(3) Monitorizarea activităţii consultantilor fiscali se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu
normele privind procedurile de control al calităţii consultantei fiscale emise de Camera, potrivit cărora
consultanţii fiscali au obligaţia de a întocmi şi de a prezenta acesteia, pana la data de 31 martie a anului
următor, raportul anual asupra activităţii pentru anul expirat.
(4) Direcţia de monitorizare şi competenta profesională a Camerei va organiza inspecţii asupra realităţii şi
legalităţii informaţiilor cuprinse în rapoartele înaintate Camerei de către consultanţii fiscali.
(5) Anual, Camera va întocmi şi va transmite Ministerului Finanţelor Publice un raport sintetic asupra
calităţii activităţii de consultanţa fiscală.
Consultanţii fiscali nu pot desfasura activităţi care prejudiciază sau care pot prejudicia integritatea,
obiectivitatea, independenta ori reputaţia profesională, astfel cum acestea sunt definite în Codul privind
conduita etica şi profesională în domeniul consultantei fiscale.
Retragerea calităţii de consultant fiscal şi a autorizaţiei de funcţionare, suspendarea şi încetarea
dreptului de exercitare a profesiei
Retragerea calităţii de consultant fiscal şi a autorizaţiei de funcţionare se face în conformitate cu
prevederile din ordonanta.
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de consultant fiscal se face în următoarele situaţii:
a) la cerere;
b) în caz de incompatibilitate;
c) în cazul executării unei pedepse privative de libertate pentru săvârşirea unei fapte care nu îi interzice
dreptul de gestiune şi de administrare a unei societăţi comerciale;
d) ca urmare a interdicţiei de a profesa pe o anumită perioada, dispusă prin hotărâre judecătorească sau
ca urmare unei sancţiuni disciplinare aplicate de Camera.
Exercitarea profesiei de consultant fiscal încetează în următoarele situaţii:
a) la cerere;
b) prin deces;
c) în cazul excluderii din profesie, ca sancţiune disciplinară aplicată de Camera;
d) în cazul condamnării definitive pentru o fapta prevăzută de legea penală, dacă aceasta îl face
nedemn de a fi consultant fiscal.
7.1.4. Sancţiuni disciplinare:39

39
Cap. IX. Din H. G. nr. 1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei Consultantilor
Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006
Page | 59
 Fapta săvârşită de un membru al Camerei, prin care se incalca dispoziţiile ordonanţei, ale
Regulamentului de organizare şi funcţionare a Camerei, ale Codului privind conduita etica şi profesională în
domeniul consultantei fiscale, hotărârile, normele sau alte acte emise de Camera, constituie abatere
disciplinară.
(1) Consultanţii fiscali, membri ai Camerei, pot fi sancţionaţi pentru abateri disciplinare cu:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioada de la 3 luni pana la un an;
d) excluderea din Camera şi interzicerea dreptului de exercitare a profesiei de consultant fiscal.
(2) Hotărârile de sancţionare se publica pe site-ul Camerei.
(3) Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de 3 luni de la constatare, dar nu mai mult de un
an de la data săvârşirii faptei.
(4) Răspunderea disciplinară a consultantului fiscal nu exclude răspunderea civilă, penală sau
patrimonială a acestuia.
Abaterile disciplinare săvârşite de consultanţii fiscali sunt următoarele:
a) comportament necuviincios fata de membrii Camerei, fata de alţi participanţi la lucrările Conferintei
sau fata de organele de conducere şi control ale Camerei;
b) exercitarea profesiei în perioada de suspendare;
c) nerespectarea prevederilor codului privind conduita etica şi profesională a consultantilor fiscali;
d) absente nejustificate de la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională;
e) neplata cotizaţiilor şi a celorlalte obligaţii băneşti pe o perioada de un an;
f) nerespectarea normelor privind apărarea şi păstrarea secretului profesional;
g) încălcarea normelor de lucru şi desfăşurarea unei activităţi profesionale în condiţii de incompetenta,
cu prejudicierea reputaţiei profesionale;
h) prestarea de servicii de consultanţa fiscală fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui
contract în care nu au fost înscrise toate elementele cu privire la identitatea consultantului fiscal;
i) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizatiei prevăzute
în prezentul regulament;
j) refuzul de a pune la dispoziţie organelor de control ale Camerei a documentelor privind activitatea
profesională;
k) nedepunerea raportului şi a declaraţiei prevăzute de regulament pana la data de 31 martie a anului
următor;
l) declaraţii neconforme cu realitatea, în relaţiile cu Camera sau cu terţii, în vederea producerii de
consecinţe juridice, precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale;
m) nedeclararea în termen de 15 zile a situaţiilor prevăzute in regulament.
(2) Faptele prevăzute mai sus se sancţionează cu:
a) mustrare ;
b) avertisment ;
c) suspendarea calităţii de membru al Camerei pe o perioada de la 6 luni pana la un an ;
d) excluderea din Camera .
(3) La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va tine seama de gravitatea încălcării şi de
urmările acesteia, precum şi de calităţile profesionale şi morale ale celui în cauza. În cazul repetarii unei
abateri disciplinare, se va aplica sancţiunea imediat următoare ca grad de severitate.
(4) Abaterile disciplinare se constata de Direcţia de conduita şi disciplina profesională, iar sancţiunile
disciplinare se aplica de Consiliul superior şi de Comisia de apel, potrivit competentelor.
(5) Actele, contractele şi convenţiile încheiate de persoane care nu au dreptul de a practica profesia de
consultant fiscal, conform ordonanţei şi regulamentului, sunt considerate nule.
(6) În cazul aplicării sancţiunii de suspendare a dreptului de exercitare a profesiei de consultant fiscal,
cel în cauza este obligat sa depună sub luare de semnatura carnetul profesional şi parafa, în termen de 5 zile
Page | 60
de la data aplicării sancţiunii. În situaţia refuzului, se procedează la radierea din Registrul consultantilor
fiscali. Aceeaşi obligaţie îi revine şi în cazul aplicării măsurii de excludere şi de interzicere a exercitării
profesiei de consultant fiscal.
(7) La expirarea termenului de suspendare se restituie consultantului fiscal carnetul profesional şi
parafa.
Veniturile si cheltuielile Camerei:40
(1) Veniturile Camerei se constituie din următoarele surse:
a) taxa de autorizare a societăţilor comerciale de consultanţa fiscală;
b) taxa de înscriere în evidenta Camerei;
c) cotizaţiile profesionale ale membrilor Camerei, respectiv cotizaţiile fixe anuale;
d) cotizaţiile anuale calculate asupra veniturilor realizate de membrii Camerei care isi exercita profesia
individual sau de societăţi comerciale de consultanţa fiscală autorizate de Camera;
e) încasările din vânzarea publicaţiilor proprii;
f) donaţiile şi sponsorizarile;
g) alte venituri din activitatea Camerei.
(2) Taxa de înscriere în evidenta Camerei este datorată şi se achită anticipat depunerii cererii de
înscriere.
(3) Consultantul fiscal care a fost radiat din registrul Camerei şi căruia i se aproba reînscrierea
datorează taxa de înscriere.
4) Taxa de înscriere în evidenta Camerei se stabileşte în suma fixa, anual, de Conferinţa ordinară.
(5) Cotizaţiile profesionale anuale datorate de membrii Camerei, persoane fizice şi juridice, se
stabilesc în cadrul Conferintei ordinare.
(6) Condiţiile şi termenele de achitare a cotizaţiilor se stabilesc prin hotărâri ale Consiliului superior.
Consultanţii fiscali, membri activi şi inactivi, sunt obligaţi sa plătească cotizaţiile şi taxele datorate
către Camera, după caz, în condiţiile prevăzute prin hotărârile Consiliului superior.
CAPITOLUL VIII - ATRIBUIREA CALITATII DE CONSULTANT FISCAL SI EXERCITAREA
ACTIVITATII DE CONSULTANTA FISCALA
8.1. Atribuirea calitatii de consultant fiscal
În baza prevederilor din Ordonanţa Guvernului privind organizarea şi exercitarea activităţii de
consultanţă fiscală, atribuirea calitatii de consultant fiscal se realizeaza in felul urmator :
Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, întrunit în şedinţa hotărăşte:
(1) Examenul de atribuire a calităţii de consultant fiscal va avea loc de regula în municipiul Bucureşti.
(2) Locul si datade desfăşurare a examenului se publica pe site-ul Camerei Consultanţilor Fiscali.
Examenul va fi susţinut din tematica şi bibliografia pentru examen elaborta de Camera şi va consta
într-o probă scrisă sub formă de test-grilă.
Înscrierile la examen se fac în perioada prevazut pe site-ul Camerei şi dosarele se transmit prin servicii
poştale cu confirmare de primire pe adresa Camerei.
Colectivul pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de atribuire a calităţii de consultant fiscal şi
comisiile de examinare şi de soluţionare a contestaţiilor vor duce la îndeplinire prevederile hotărâri Camerei.
Hotărârea va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Examenul pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal se organizează de către Camera Consultanţilor
Fiscali.
Prin ordin al preşedintelui Camerei Consultanţilor Fiscali, se constituie Colectivul pentru organizarea
examenului de atribuire a calităţii de consultant fiscal, denumit în continuare Colectiv.

40
Art.13. din O.G.nr.71/2001 privind organizarea si exercitarea activitatii de consultanta fiscala actualizata 2007, M. Of.
Nr.429/2007
Page | 61
 Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali stabileşte componenţa comisiei de examinare, a
comisiei de evaluare, a comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi atribuţiile acestora, denumite în continuare
comisii de examen.
La solicitarea Camerei Consultanţilor Fiscali, ministrul economiei şi finanţelor poate desemna prin
ordin specialişti din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor care să facă parte din comisiile de examen.
- Componenţa comisiilor de examen se va stabili la fiecare examen organizat central sau teritorial.
Aceste comisii vor fi formate atât din consultanţi fiscali membri ai Camerei Consultanţilor Fiscali, cât şi din
specialişti în domeniul disciplinelor de examen.
- Responsabilii de săli şi membrii personalului de supraveghere şi corectare la examen pot fi
contractaţi şi din mediul universitar.
Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali stabileşte prin hotărâre, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, data de susţinere şi locul desfăşurării examenului, precum şi locul de depunere a
dosarelor de înscriere şi perioada în care se depun.
8.1.1. Organizarea şi desfăşurarea examenului
Pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal, conform prevederilor din ordonanţă, candidaţii trebuie să
îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:
a) să fie licenţiaţi ai unei facultăţi cu profil economic;
b) să aibă o experienţă de minimum 5 ani după obţinerea licenţei, în una dintre următoarele activităţi:
- elaborarea, avizarea, aprobarea sau aplicarea legislaţiei fiscale;
- servicii de administrare a legislaţiei fiscale;
- elaborarea sau aplicarea reglementărilor contabile;
- activitatea financiar-contabilă;
c) să nu aibă antecedente penale;
d) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
e) să promoveze examenul pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal.
Dosarul de înscriere se depune sau se transmite prin servicii poştale, cu confirmare de primire, la
Camera Consultanţilor Fiscali şi va conţine documentele care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute din
ordonanţă, astfel:
a) cererea de înscriere la examen;
b) curriculum vitae;
c) diploma de studii superioare, în copie legalizată, precum şi copii legalizate ale actelor doveditoare,
în cazul schimbării numelui;
d) carnetul de muncă, în copie certificată de angajator sau în copie legalizată, după caz, adeverinţă
eliberată de angajator, adrese eliberate de asociaţiile profesionale din care fac parte, în cazul profesiilor
liberale;
e) actul de identitate, în copie;
f) certificatul de cazier judiciar;
g) certificatul de cazier fiscal;
h) adeverinţă medicală eliberată de medicul de familie sau de instituţia medicală la care este
înregistrat;
i) trei fotografii 2/3 cm.
Colectivul verifică dosarele depuse şi respinge dosarele candidaţilor care nu îndeplinesc condiţiile
prevăzute .
Pentru dosarele aprobate ale candidaţilor înscrişi la examen se editează legitimaţia de examen , care se
aplică pe mese în sălile de examen.
În dosarul de înscriere candidatul va depune în original documentul de plată a taxei de înscriere la
examen.
Nivelul taxei se stabileşte anual prin hotărâre a Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali.
8.1.1.1. Modul de desfasurare a examenului
Page | 62
 Intrarea în sălile de examen se face în baza actului de identitate sau a unui alt act prin care se poate
dovedi identitatea.
Colectivul afişează la locul de desfăşurare a examenului şi pe site-ul Camerei Consultanţilor Fiscali,
cu cel puţin 48 de ore înaintea începerii acestuia, listele nominale ale candidaţilor înscrişi, indicându-se data şi
ora începerii probei şi repartizarea pe săli a candidaţilor.
Candidaţii au obligaţia de a verifica exactitatea datelor înscrise în listele afişate şi de a sesiza imediat
Colectivul cu privire la eventualele neconcordanţe între înregistrările din liste şi datele din documentele
depuse la înscriere.
Orice modificare a listelor afişate se face cu cel puţin 24 de ore înainte de începerea examenului.
Preşedintele comisiei de examinare, cu 3 ore înainte de începerea examenului, numeşte responsabilii
de sală şi repartizează membrii personalului de supraveghere şi corectare pe săli, proporţional cu numărul
candidaţilor din sălile respective.
Examenul se desfăşoară în săli în care se poate asigura aşezarea candidaţilor la distanţă
corespunzătoare, păstrându-se un loc liber între candidaţi.
Responsabilii de sală şi supraveghetorii sunt răspunzători de modul în care se derulează examenul,
începând cu accesul candidaţilor în săli, derularea propriu-zisă a examenului şi predarea lucrărilor.
La examenul scris, accesul candidaţilor în sală este permis cu maximum o oră înainte de începerea
examenului, conform listelor afişate, sub supravegherea responsabilului de sală.
Responsabilii de săli primesc de la comisia de examinare lista candidaţilor repartizaţi în sala
respectivă, instrucţiunile de derulare a examenului şi subiectele.
După expirarea termenului legal de susţinere a examenului, responsabilii de săli primesc de la comisia
de examinare grilele de corectare a probelor de examen.
Responsabilul de sală notează în listă candidaţii prezenţi şi absenţi.
Actul de identitate şi legitimaţia de examen vor rămâne pe masa candidatului pe toată durata
examenului, pentru a putea fi efectuate verificări suplimentare.
Candidaţii care nu sunt în sală în momentul comunicării subiectelor pierd dreptul de a susţine
examenul.
Pe parcursul desfăşurării examenului, candidaţii nu au voie să părăsească sala şi să revină.
În situaţii cu caracter medical, un membru delegat dintre supraveghetori va însoţi candidatul de la
ieşirea şi până la revenirea în sală.
Examenul va consta într-o probă scrisă/interviu.
Proba scrisă va fi sub formă de test-grilă/lucrare scrisă, care va conţine de regulă întrebări din:
a) legislaţia fiscală, legislaţia privind administrarea fiscală şi legislaţia vamală, 90%;
b) dreptul comercial şi dreptul financiar-fiscal, 5%;
c) gestiunea financiară şi contabilitatea întreprinderii, 5%.
(3) Durata de elaborare a răspunsurilor pentru proba scrisă este de 3 ore.
Comisia de examinare va elabora subiectele pentru examen conform tematicii.
Comisia de examinare stabileşte punctajul fiecărui subiect.
Pentru promovarea examenului, candidaţii trebuie să acumuleze un minimum de 80 de puncte dintr-un
total de 100 de puncte.
În arhivă se vor păstra toate subiectele, atât cele propuse, cât şi cele extrase.
Camera Consultanţilor Fiscali va publica tematica şi bibliografia pentru examen cu cel puţin 30 de zile
înainte de data susţinerii acestuia.
După terminarea examenului, Colectivul afişează la avizierele de la locul de desfăşurare a examenului
şi pe site-ul Camerei Consultanţilor Fiscali răspunsurile corecte şi punctajul aferent fiecărui răspuns.
8.1.1.2. Corectarea lucrarilor
După expirarea termenului legal de susţinere a probei, fiecare lucrare se corectează în prezenţa
candidatului şi a unui martor din rândul candidaţilor, care semnează procesul-verbal de luare la cunoştinţă a

Page | 63
punctajului obţinut. În situaţia în care candidatul refuză să semneze sau nu este prezent în sală, la corectarea
formularului probei sale de concurs este chemat un al doilea martor, care va semna în locul acestuia.
După încheierea corectării, responsabilul de sală preia lucrările şi împreună cu lista candidaţilor
repartizaţi în sala respectivă le predă pe baza unui proces-verbal preşedintelui comisiei de examinare.
Rezultatele obţinute la examen se aduc la cunoştinţă candidaţilor de către Colectiv, prin afişare la locul
de desfăşurare a examenului şi pe site-ul Camerei Consultanţilor Fiscali.
8.1.1.3. Contestarea rezultatelor
Rezultatele obţinute la examen se pot contesta o singură dată, în termen de 48 de ore (două zile
lucrătoare) de la data afişării rezultatelor, sub sancţiunea decăderii. Contestaţia se depune la sediul Camerei
Consultanţilor Fiscali.
Contestaţiile se soluţionează de către comisia de soluţionare a contestaţiilor în termen de 5 zile
lucrătoare de la depunerea acestora, iar rezultatele vor fi publicate pe site-ul Camerei Consultanţilor Fiscali.
După soluţionarea contestaţiilor, rezultatele examenului rămân definitive.
Persoanele care au titlul de academician, profesor sau conferenţiar universitar, doctor în economie,
doctor docent, cu specialitatea finanţe-contabilitate, precum şi membrii şi specialiştii Comisiei pentru buget,
finanţe şi bănci din Parlamentul României, care verifică şi analizează actele normative din domeniul fiscal
supuse spre aprobare Parlamentului, pot solicita dobândirea calităţii de consultant fiscal , iar examenul se va
susţine sub formă de interviu în faţa Comisiei de evaluare a Camerei Consultanţilor Fiscali.
8.1.1.4. Cunostintele necesare prezentarii la examen
Pentru accesul la aceasta profesie, candidatul trebuie sa aiba cunostinte privind :
1. Noţiuni de drept comercial:
- faptele de comerţ;
- comercianţi;
- constituirea şi funcţionarea societăţilor comerciale;
- reorganizări, fuziuni, divizări şi lichidări.
2. Noţiuni generale privind finanţele publice şi principiile directivelor europene:
- cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor
publice, precum şi responsabilităţile instituţiilor publice implicate în procesul bugetar;
- principiile fiscalităţii.
3. Impozitul pe profit:
- contribuabili şi sfera de cuprindere;
- contribuabili scutiţi de la plata impozitului pe profit;
- determinarea profitului impozabil pentru organizaţiile nonprofit;
- determinarea bazei de calcul a impozitului (venituri supuse impozitării, venituri neimpozabile,
cheltuieli aferente veniturilor realizate, cheltuieli care se deduc limitat, cheltuieli nedeductibile, amortizare
fiscală);
- rezerve şi provizioane fiscale;
- reguli fiscale privind reorganizările juridice (fuziuni, divizări, divizări parţiale, schimburi de titluri de
participare), în context transfrontalier;
- reguli fiscale aplicabile dividendelor distribuite de filiale din state membre ale Uniunii Europene
persoanelor juridice române, societăţi-mamă, respectiv sediilor permanente din România ale persoanelor
juridice străine din state membre ale Uniunii Europene, societăţi-mamă;
- termene de plată şi de declarare a impozitului;
- facilităţi fiscale;
- aspecte fiscale internaţionale (sediul permanent);
- reguli speciale de determinare a profitului impozabil;
- impunerea persoanelor juridice străine care realizează venituri din sau în legătură cu
proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o
persoană juridică română.
Page | 64
4. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor:
- definiţia microîntreprinderii;
- condiţiile pe care trebuie să le întrunească o microîntreprindere şi procedura de formulare a opţiunii
pentru acest sistem de impunere;
- cota de impozitare;
- determinarea bazei impozabile (veniturile care se scad din baza impozabilă);
- termenul de plată;
- impunerea asocierilor cu persoanele fizice.
5. Impozitul pe venit:
- contribuabili şi sfera de cuprindere;
- categorii de venituri impozabile;
- venituri neimpozabile;
- cote de impozit;
- determinarea bazei de calcul a impozitului pe categorii de venit;
- plăţi anticipate în contul impozitului pe venit;
- obligaţiile plătitorilor de venituri şi ale contribuabililor;
- venitul net anual impozabil;
- venituri supuse impozitului final cu reţinere la sursă;
- termene de plată;
- aspecte fiscale internaţionale;
- reguli privind asociaţiile fără personalitate juridică.
6. Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine
înfiinţate în România:
- contribuabili;
- sfera de cuprindere a impozitului;
- venituri impozabile obţinute din România;
- scutiri;
- coroborarea prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare, cu cele ale convenţiilor de evitare a dublei impuneri;
- certificatele de atestare a impozitului plătit de nerezidenţi;
- impozitul pe reprezentanţe (cuantum, termen de plată şi depunerea declaraţiei fiscale);
- principiile privind impunerea veniturilor din economii obţinute din România de persoanele fizice
rezidente în alte state membre ale Uniunii Europene; definiţia beneficiarului efectiv; definiţia agentului
plătitor, definiţia plăţii dobânzilor, eliminarea dublei impuneri în cazul plăţilor din dobânzi primite de la
rezidenţi români din Austria, Luxemburg şi Belgia, care au perioadă de tranziţie în ceea ce priveşte aplicarea
schimbului automat de informaţii;
- principiile prevăzute în aplicarea reţinerii la sursă a impozitelor asupra redevenţelor şi dobânzilor
primite/plătite între întreprinderi asociate rezidente în state membre ale Uniunii Europene; definiţia dobânzilor
şi redevenţelor, definiţia întreprinderilor asociate, reguli tranzitorii în aplicarea prevederilor legate de
impunerea redevenţelor şi dobânzilor la întreprinderile asociate.
7. Impozitul pe proprietate şi taxele locale:
- baza de impozitare;
- contribuabili;
- mod de calcul;
- termene de plată;
- facilităţi fiscale acordate;
- modul de declarare a proprietăţilor.
8. Taxa pe valoarea adăugată:
- sfera de aplicare;
Page | 65
 - persoane impozabile;
- operaţiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată;
- locul operaţiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată;
- faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată;
- baza de impozitare;
- cote de taxă pe valoarea adăugată;
- operaţiuni scutite;
- regimul deducerilor;
- persoanele obligate la plata taxei pe valoarea adăugată;
- obligaţii;
- regimuri speciale pentru: întreprinderi mici, agenţii de turism, bunuri second-hand, opere de artă,
obiecte de colecţie şi antichităţi; aurul de investiţii; persoanele impozabile nestabilite în Comunitatea
Europeană, care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile;
- măsuri de simplificare;
- răspunderea pentru plata taxei pe valoarea adăugată;
- dispoziţii tranzitorii.
9. Accize:
a) Accize armonizate:
- sfera de aplicare, fapt generator, eliberare pentru consum, exigibilitate, calculul accizelor;
- regimul de antrepozitare:
* reguli generale;
* autorizarea ca antrepozite fiscale;
* condiţii de autorizare;
* obligaţiile antrepozitarilor autorizaţi;
* anularea, revocarea, suspendarea autorizaţiei;
- operatori înregistraţi, operatori neînregistraţi, reprezentant fiscal;
- deplasarea şi primirea produselor aflate în regim suspensiv;
- deplasarea intracomunitară a produselor cu accize plătite;
- vânzarea la distanţă;
- scutiri de la plata accizelor;
- restituiri;
- sistemul de marcare.
b) Accize nearmonizate:
- sfera de aplicare;
- calculul accizelor;
- plătitori;
- scutiri.
10. Taxele vamale:
- tariful vamal şi clasificarea tarifară a mărfurilor;
- originea mărfurilor (originea nepreferenţială şi originea preferenţială);
- regimuri suspensive şi regimuri vamale economice (tranzit, antrepozitare vamală, perfecţionare
activă, transformare sub control vamal, admitere temporară, perfecţionare pasivă);
- datoria vamală (garantarea cuantumului datoriei vamale, naşterea datoriei vamale, stingerea datoriei
vamale, rambursarea şi remiterea drepturilor);
- categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale.
11. Contabilitate:
- obligaţiile ce revin, potrivit legii, persoanelor juridice pe linia organizării şi conducerii contabilităţii;
- contabilitatea activelor, datoriilor şi a capitalurilor proprii;
- contabilitatea veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatului exerciţiului financiar;
Page | 66
 - forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale.
12. Sancţiuni şi căi de contestare:
- sancţionarea contravenţiilor la legislaţia fiscală;
- contestarea sancţiunilor aplicate de organul fiscal, precum şi a deciziilor de impunere.
13. Aspecte privind procedura fiscală:
- principii generale de conduită în administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume
datorate bugetului general consolidat;
- creditori fiscali, debitori, plătitori ai obligaţiilor fiscale;
- domiciliul fiscal;
- competenţa organului fiscal, actele emise de organele fiscale, administrarea şi aprecierea probelor;
- înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite, taxe şi contribuţii;
- obligaţia de a depune declaraţii fiscale, conţinutul declaraţiei fiscale, termene de declarare, corectarea
declaraţiilor fiscale şi sancţiuni pentru nedepunerea acestora;
- procedura de stabilire a impozitelor şi taxelor;
- procedura de colectare a creanţelor fiscale;
- soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale;
- inspecţia fiscală;
- stabilirea preţului de piaţă al tranzacţiilor dintre persoane afiliate;
- acordul de preţ în avans şi soluţia fiscală individuală anticipată;
- procedura de începere, derulare şi finalizare a inspecţiei fiscale;
- stabilirea condiţiilor şi declararea contribuabililor inactivi.
8.2. Registrul consultantilor fiscali
Membrii Camerei vor fi inscrisi in Registrul consultantilor fiscali si al societatilor comerciale de
consultanta fiscala ca membri activi sau inactivi. Registrul consultantilor fiscali si al societatilor comerciale
de consultanta fiscala se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va fi actualizat anual cu
modificarile intervenite.
In Registrul consultantilor fiscali si al societatilor comerciale de consultanta fiscala vor fi mentionate
urmatoarele date referitoare la membrii Camerei:
a) pentru persoanele fizice:
- numele si prenumele;
- numarul carnetului profesional;
- localitatea de domiciliu;
- alte date de identificare a persoanei;
b) pentru societatile comerciale de consultanta fiscala:
- denumirea si sediul social;
- numele si prenumele, numarul carnetului profesional si localitatea de domiciliu ale persoanelor fizice
care efectueaza consultanta fiscala in numele societatii comerciale de consultanta fiscala;
- numele si prenumele asociatilor/actionarilor, administratorilor care au calitatea de consultant fiscal;
- alte date de identificare.
Membrii Camerei sunt obligati sa anunte orice modificare a datelor inscrise in Registrul consultantilor
fiscali si al societatilor de consultanta fiscala, in termen de 30 de zile.
Consultantii fiscali vor depune o declaratie pe propria raspundere pentru a fi inregistrati la sectiunea
«persoane inactive» din Registrul consultantilor fiscali si al societatilor comerciale de consultanta fiscala.
8.3. Suspendarea activitatii de consultant fiscal
Carnetul profesional de consultant fiscal, respectiv autorizatia de functionare, se retrage consultantilor
fiscali in urmatoarele situatii:
1. In cazul persoanelor fizice:
a) cand atribuirea calitatii de consultant fiscal a fost obtinuta ca urmare a savarsirii infractiunii de fals
si uz de fals;
Page | 67
 b) cand consultantul fiscal incalca prevederile Codului privind conduita etica si profesionala in
domeniul consultantei fiscale;
c) când plata cotizaţiei nu s-a efectuat la termen, iar întârzierea depăşeşte 12 luni.
2. In cazul persoanelor juridice, in situatia in care:
a) societatea comerciala s-a dizolvat;
b) dupa data de inregistrare la Camera se constata ca nu mai indeplinesc conditiile legale de
functionare potrivit prezentei ordonante si Regulamentului de organizare si functionare al Camerei;
c) când plata cotizaţiei nu s-a efectuat la termen, iar întârzierea depăşeşte 12 luni.
8.4. Exercitarea activitatii de consultanta fiscala
Activitatea de consultanţa fiscală se exercita numai de persoanele care au obţinut certificatul de
atestare a calităţii de consultant fiscal, emis de Ministerul Finanţelor Publice, ca urmare a promovării unui
examen, şi sunt înregistrate la Camera.
Exercitarea independenta a activităţii de consultant fiscal se realizează numai pe baza raporturilor
juridice civile şi comerciale cu persoanele fizice sau juridice cărora le acorda consultanţa şi fata de care acesta
nu are interese materiale directe sau indirecte, cu excepţia onorariilor cuvenite pentru munca prestată în
aceasta calitate.
În exercitarea profesiei consultantul fiscal se supune legii, prezentului regulament şi Codului privind
conduita etica şi profesională în domeniul consultantei fiscale.
Exercitarea profesiei de consultant fiscal se realizează de persoane fizice independente, cabinete
individuale şi societăţi comerciale de consultanţa fiscală.
Exercitarea activitatii de consultanţa fiscală se desfăşoară conform prevederilor din ordonanta şi
consta în:
a) acordarea de servicii profesionale privind asistenta de specialitate la întocmirea declaraţiilor de
impozite şi taxe;
b) asistenta pe probleme fiscale;
c) asistenta privind creanţele bugetare, cum sunt: amenzi, penalităţi şi majorări, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare;
d) reprezentare în fata organelor fiscale;
e) reprezentare în fata organelor judecătoreşti, în calitate de expert fiscal.
Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţa fiscală pot desfasura, în baza ordonantei, pe
lângă activitatea de consultanţa fiscală, cu respectarea condiţiilor prevăzute de actele normative în materie, şi
activităţi de:
a) expertiza contabila;
b) audit financiar;
c) instruire şi perfecţionare în domeniul fiscal.
CAPITOLUL IX - CONDUITA ETICA SI PROFESIONALA A CONSULTANTILOR FISCALI
9.1. Conduita etica si profesională. Introducere.
Codul privind conduita etică şi profesională în domeniul consultanţei fiscale reprezintă un ansamblu
de principii morale şi reguli de comportament şi atitudine care guvernează întreaga activitate profesională a
consultanţilor fiscali.
Prevederile codului se aplică tuturor consultanţilor fiscali, membri ai Camerei Consultanţilor Fiscali,
precum şi societăţilor comerciale de consultanţă fiscală, autorizate potrivit legii.
Cod reglementează cadrul necesar desfăşurării de către consultantul fiscal a activităţii de consultanţă
fiscală cu profesionalism şi corectitudine, fără a aduce prejudicii clientului său.
Conduita etică şi profesională a consultanţilor fiscali este esenţială pentru calitatea, independenţa şi
imparţialitatea activităţii de consultanţă fiscală.
Dispoziţiile codului nu sunt aplicabile manifestărilor comportamentale ale consultantului fiscal care
au legătură nemijlocită cu viaţa privată ori cu activităţi extraprofesionale ale acestuia şi care nu implică
integritatea profesiei de consultanţă fiscală ori competenţa profesională a consultantului fiscal.
Page | 68
 9.2. Principii fundamentale ale eticii profesionale 41
9.2.1. Prestigiul activităţii de consultanţă fiscală
Prin comportamentul şi atitudinea în faţa legilor fiscale, consultantul fiscal trebuie să asigure şi să
contribuie la respectarea prevederilor legale în domeniul fiscal, la consolidarea încrederii publice în instituţia
consultantului fiscal.
Consultantul fiscal are obligaţia de a contribui activ şi permanent la apărarea prestigiului profesiei de
consultant fiscal.
9.2.2. Respectarea prevederilor legale
Consultantul fiscal va respecta dispoziţiile legale aplicabile activităţii pe care o desfăşoară, precum şi
dispoziţiile codului profesiei.
9.2.3. Integritatea
Consultantul fiscal trebuie să fie corect, cinstit şi incoruptibil în desfăşurarea activităţii de consultant
fiscal, fără a se implica în acţiuni care nu au un interes legitim.
Consultantul fiscal trebuie să respecte şi să aplice întocmai dispoziţiile legale în domeniul fiscal şi să
acţioneze în conformitate cu cerinţele profesiei, contribuind prin aceasta la apărarea prestigiului profesiei şi la
buna percepţie publică asupra modului de realizare a activităţii de consultanţă fiscală.
Un consultant fiscal trebuie să fie direct şi onest în desfăşurarea serviciilor profesionale.
Integritatea implică nu doar onestitatea, ci şi desfăşurarea corectă a activităţilor şi sinceritatea.
Principiul integrităţii impune tuturor consultanţilor fiscali obligaţia de a fi corecţi, oneşti din punct de vedere
profesional şi neimplicaţi în conflicte de interese.
În procesul de selectare a situaţiilor şi practicilor care să fie în mod specific tratate în cadrul cerinţelor
de etică legate de obiectivitate, o atenţie adecvată trebuie acordată următorilor factori:
a) consultanţii fiscali sunt expuşi unor situaţii care implică posibilitatea exercitării de presiuni asupra
lor. Aceste presiuni pot afecta obiectivitatea consultanţilor fiscali;
b) consultanţii fiscali nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri de orice natură, care în mod rezonabil
pot avea o influenţă considerabilă şi necorespunzătoare asupra raţionamentului lor sau al celor cu care intră în
contact;
c) consultanţii fiscali trebuie să evite situaţiile care ar discredita poziţia lor profesională.
Un consultant fiscal ce oferă servicii de consultanţă fiscală este îndreptăţit să apere interesul clientului
sau al angajatorului, cu condiţia ca serviciul prestat cu competenţă profesională să nu afecteze sub nicio formă
integritatea şi obiectivitatea, iar opinia sa de consultant fiscal trebuie să fie în concordanţă cu legea.
Neclarităţile pot fi rezolvate în favoarea clientului sau a angajatorului dacă pentru aceasta există o justificare
rezonabilă.
Un consultant fiscal care întocmeşte sau asistă la întocmirea declaraţiilor fiscale trebuie să-şi
informeze clientul sau angajatorul că responsabilitatea pentru conţinutul declaraţiilor fiscale cade, în principal,
în sarcina clientului sau angajatorului. Consultantul fiscal trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura
că declaraţiile fiscale sunt corect întocmite în baza informaţiilor primite.
9.2.4. Independenţa
Independenţa presupune:
a) exprimarea unei opinii fără a fi afectată de influenţe care pot compromite raţionamentul profesional,
îngăduind unui individ să acţioneze cu integritate şi să îşi exercite obiectivitatea şi scepticismul profesional;
b) evitarea evenimentelor şi circumstanţelor care sunt atât de semnificative încât o terţă parte raţională
şi informată, cunoscând toate informaţiile relevante, inclusiv metodele de siguranţă aplicate, ar putea
concluziona că integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al unui consultant fiscal au fost
compromise.

41
Hotararea Camerei Consultantilor Fiscali nr.3/30 -07- 2007 privind aprobarea Codului privind conduita etica si profesionala in
domeniul consultantei fiscale. M. Of. nr.647/21 sept 2007
Page | 69
 - Consultantul fiscal trebuie să evite orice diminuare a independenţei sale şi trebuie să fie atent să nu
compromită standardele profesiei în scopul de a asigura realizarea intereselor personale ale clienţilor,
instanţelor de judecată ori ale altor autorităţi sau instituţii ori ale terţelor persoane.
- Pentru soluţionarea situaţiilor de natură să afecteze independenţa şi imparţialitatea profesiei (conflict
de interese), consultanţii fiscali vor aplica regulile profesionale de practică sau se vor adresa Camerei
Consultanţilor Fiscali.
9.2.5. Obiectivitate
Un consultant fiscal trebuie să fie corect şi nu trebuie să îngăduie ca obiectivitatea să fie afectată de
prejudecăţi, conflicte de interese sau influenţe externe.
Activitatea consultantului fiscal trebuie să se bazeze pe obiectivitate, fără a fi afectată de alte interese,
de orice natură.
9.2.6. Confidenţialitate
Consultantul fiscal este obligat să păstreze secretul în legătură cu informaţiile, faptele şi documentele
probante despre care ia cunoştinţă şi pe care le deţine ca urmare a exercitării atribuţiilor de consultanţă fiscală,
fiindu-i interzisă cu desăvârşire utilizarea acestora în interesul propriu ori în interesul unui terţ.
Un consultant fiscal trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite pe parcursul
derulării serviciilor profesionale şi nu trebuie să folosească sau să dezvăluie nicio astfel de informaţie fără o
autorizare corespunzătoare şi specifică, cu excepţia situaţiilor în care există un drept sau o obligaţie legală ori
profesională care impune dezvăluirea acelor informaţii.
Furnizarea acestor informaţii are loc numai în condiţii expres şi limitativ prevăzute de lege.
Obligaţia de confidenţialitate este nelimitată în timp.
9.2.7. Competenţa profesională
Competenţa profesională constă în ansamblul abilităţilor şi capacităţilor necesare pentru a analiza şi
rezolva, în concordanţă cu dispoziţiile legale în materie, problemele fiscale care îi sunt încredinţate, făcând o
evaluare estimativă a eventualelor riscuri juridice şi fiscale generate de soluţiile adoptate.
Competenţa profesională reprezintă capacitatea consultantului fiscal de a acorda, pe temeiul unei
adânci cunoaşteri, teoretice şi practice, a legislaţiei fiscale, servicii profesionale privind asistenţa pe probleme
fiscale şi referitor la creanţele bugetare, instruire şi perfecţionare în domeniul fiscal şi reprezentare în faţa
autorităţilor fiscale şi judecătoreşti.
Un consultant fiscal trebuie să desfăşoare serviciile profesionale cu atenţia cuvenită, competenţă şi
conştiinciozitate şi are datoria permanentă de a menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul
necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator beneficiază de avantajele unui serviciu profesional
competent, bazat pe cele mai noi aspecte de practică şi legislaţie.
Consultantul fiscal trebuie să se angajeze, cu bunăcredinţă, numai în acele acţiuni pentru care are
cunoştinţe, aptitudini şi experienţa necesară în materie, în funcţie de specificul activităţii clientului şi în
conformitate cu prevederile contractului încheiat.
În cazul în care există riscul ca soluţiile furnizate să fie incorecte sau riscul asociat pe care
consultantul şi-l asumă este de natură să aducă atingere reputaţiei consultantului, profesiei sau Camerei
Consultanţilor Fiscali, în raport cu terţii, consultantul fiscal poate să-şi decline competenţa, să comunice acest
fapt clientului şi cu acordul acestuia să colaboreze cu alţi consultanţi fiscali ori specialişti în domeniu.
Colaborarea cu alţi consultanţi în obţinerea unei a doua soluţii este obligatorie dacă clientul consideră
acest fapt necesar, chiar dacă pentru consultantul fiscal o altă opinie nu este relevantă.
Consultantul fiscal poate participa, în această calitate, la elaborarea de studii, articole, publicaţii,
lucrări ştiinţifice şi la emisiuni audiovizuale.
9.2.8.Neutralitatea
În scopul îndeplinirii activităţii de consultanţă fiscală în mod imparţial, consultantul fiscal trebuie să
acţioneze echidistant şi independent de orice influenţe de natură politică, rasială, de naţionalitate etc.
9.2.9. Atitudinea în profesie

Page | 70
 Consultantul fiscal, în desfăşurarea activităţii, trebuie să fie conştient că prin serviciile sale are o
responsabilitate atât faţă de client, cât şi în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor legale şi ca urmare nu va
putea să-şi asume în exercitarea profesiei riscuri ce pot aduce atingere imaginii proprii, profesiei, Camerei
Consultanţilor Fiscali sau pot antrena răspunderea sa materială, contravenţională ori penală.
În relaţiile cu clienţii, cu colegii, cu organele fiscale, cu organele de poliţie şi de justiţie, consultantul
fiscal trebuie să manifeste o atitudine corectă şi de bună-credinţă.
Consultantul fiscal este dator să răspundă cu solicitudine la orice comunicare venită din partea
colegilor de profesie ori din partea Camerei Consultanţilor Fiscali.
Consultantul fiscal trebuie să fie prompt şi punctual în îndeplinirea angajamentelor profesionale
asumate faţă de clienţi şi colegi.
Consultantul fiscal poate refuza să mai acorde consultanţă fiscală clientului său, pe perioada derulării
contractului cu acesta, dacă:
a) clientul insistă asupra unei atitudini ilegale faţă de legislaţia fiscală;
b) clientul foloseşte activitatea consultantului fiscal pentru a ascunde o conduită ilegală;
c) clientul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract.
Consultantul fiscal are datoria de a acţiona constant şi activ pentru crearea şi menţinerea unui climat
de încredere şi cooperare între membrii Camerei Consultanţilor Fiscali.
În situaţia reprezentărilor în faţa instanţelor judecătoreşti consultantul fiscal nu se va adresa colegilor
pe un ton agresiv şi ofensator şi nici nu va avea un limbaj denigrator ori jignitor la adresa colegilor sau a
instanţei, evitând tacticile agresive, remarcile personale ori atacurile la persoană.
Divergenţele profesionale între membrii Camerei Consultanţilor Fiscali se conciliază pe cale amiabilă,
iar în caz de nerezolvare se vor supune dezbaterii Direcţiei de disciplină din cadrul Camerei Consultanţilor
Fiscali.
Consultantului fiscal îi este interzis să se folosească de informaţiile pe care le deţine şi de actele pe
care le întocmeşte în scopul exprimării convingerilor sale politice sau apărării intereselor politice personale
ori ale altei persoane.
Consultantul fiscal trebuie să aibă o ţinută demnă şi decentă, iar în faţa organelor de judecată ori ale
instituţiilor publice trebuie să aibă o vestimentaţie corespunzătoare.
Consultantul fiscal poate să îşi facă publicitate profesională, cu respectarea următoarelor reguli:
a) prezentarea corectă a experienţei şi a aptitudinilor profesionale;
b) evitarea oricăror precizări cu privire la calitatea serviciilor de consultanţă fiscală oferite şi la
onorariile practicate de alţi consultanţi fiscali;
c) evitarea oricăror afirmaţii care aduc atingere intereselor profesionale ale altor consultanţi fiscali.
Consultantul fiscal poate folosi în desfăşurarea activităţilor profesionale menţiuni cu privire la
apartenenţa la Camera Consultanţilor Fiscali, sigla sau emblema Camerei Consultanţilor Fiscali.
Onorariile profesionale trebuie să fie o reflectare corectă a valorii serviciilor profesionale derulate în
favoarea clientului.
Încălcarea dispoziţiilor codului atrage răspunderea consultanţilor fiscali, potrivit prevederilor legale
în materie. Codul se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
9.3. Onorariile Profesionale
Onorariile profesionale trebuie să fie o reflectare corectă a valorii serviciilor profesionale derulate în
favoarea clientului.
Consultantul fiscal care îndeplineşte servicii pentru un client îşi asumă responsabilitatea de a derula
astfel de servicii cu integritate şi obiectivitate şi în concordanţă cu standardele tehnice adecvate. Această
responsabilitate este îndeplinită prin aplicarea cunoştinţelor profesionale şi a cunoştinţelor pe care consultantii
fiscali le-au obţinut prin pregătire şi experienţă. Pentru serviciile prestate consultantul fiscal este împuternicit
să primească o remuneraţie. Onorariile profesionale trebuie să fie o reflectare corectă a valorii serviciilor
profesionale derulate în favoarea clientului, luând în considerare următoarele cerinţe :
1. Îndrumările şi cunoştinţele cerute pentru tipul de serviciu profesional solicitat;
Page | 71
 2. Nivelul de pregătire şi experienţa necesară a persoanelor angajate în derularea serviciilor
profesionale.
3. Fondul de timp necesar cuantificat pentru fiecare consultant fiscal angajat în derularea serviciilor
profesionale.
4. Gradul de responsabilitate necesar în derularea serviciilor profesionale.
Onorariile profesionale sunt calculate pe baza tarifului orar sau pe zi pentru fiecare persoană angajată
în misiunea de consultanta fiscala , avându-se în vedere condiţiile legale, sociale şi economice ale fiecărei ţări.
Aceste tarife trebuie să fie bazate pe premisa fundamentală că organizarea şi derularea srviciilor
profesionale de consultanta fiscala sunt bine executate, controlate şi administrate.
Este sarcina fiecărui consultant fiscal să-şi determine tarife adecvate. Este în interesul ambelor părţi,
client şi consultant fiscal, ca baza după care sunt calculate onorariile şi oricare alte angajamente de plată să fie
clar definită, de preferat în scris, înainte de începerea angajamentului, pentru a se evita neînţelegerile cu
privire la onorarii42.
Cheltuielile conexe legate de călătorie cu ocazia îndeplinirii serviciilor profesionale (cheltuieli de
transport, cazare, diurna ş.a.) vor fi acoperite de către client, în plus faţă de onorariile profesionale.
9.4. Controlul de calitate
Controlul de calitate al activitatii de consultanta fiscala se realizeaza prin Directia de monitorizare si
competenta profesionala care asigura:
a) controlul calităţii activităţii profesionale a consultantilor fiscali;
b) controlul respectării normelor financiar-contabile în vederea stabilirii realităţii veniturilor declarate
Camerei;
c) urmărirea respectării normelor de conduita etica şi profesională în domeniul consultantei fiscale;
d) elaborarea normelor şi procedurilor privind activitatea de consultanţa fiscală;
e) executarea altor atribuţii stabilite de Biroul permanent.
În cazul unor constatări privind încălcarea Codului privind conduita etica şi profesională în domeniul
consultantei fiscale, precum şi a actelor cu caracter intern, Direcţia de monitorizare şi competenta profesională
sesizează Direcţia de conduita şi disciplina profesională.
9.5. Pregătirea profesională continuă a consultanţilor fiscali43
Pregătirea profesională continuă a consultanţilor fiscali constă în însuşirea tuturor noutăţilor şi
modificărilor legislative în materie fiscală, atât în ceea ce priveşte legislaţia internă, cât şi în ceea ce priveşte
legislaţia comunitară în domeniu, precum şi a normelor deontologice ale profesiei de consultant fiscal.
În procesul de pregătire individuală permanentă, consultantul fiscal este asistat de Direcţia de
învăţământ a Camerei Consultanţilor Fiscali, care poate recomanda sau, după caz, poate furniza materialele de
specialitate necesare pentru pregătirea profesională şi pentru informarea periodică.
Pregătirea profesională continuă a consultanţilor fiscali se realizează în conformitate cu Programul de
pregătire profesională continuă, elaborat de Direcţia de învăţământ a Camerei Consultanţilor Fiscali, aprobat
de Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali.
La elaborarea Programului de pregătire profesională continuă a consultanţilor fiscali, Direcţia de
învăţământ a Camerei Consultanţilor Fiscali va avea în vedere următoarele considerente:
a) modificările legislaţiei fiscale;
b) propunerile consultanţilor fiscali cu privire la domeniile de formare şi temele de interes ce urmează
a fi dezbătute;
c) propunerile specialiştilor din Ministerul Economiei şi Finanţelor;
d) propunerile asociaţiilor profesionale;
e) evaluarea rezultatelor formării profesionale din anii anteriori.

42
CAFR op.cit., pag.528
43
Hotararea Camerei Consultantilor Fiscali nr. 7 /2007 . pt. aprobarea Normelor privind pregatirea profesionala continua a
consultantilor fiscali .M. Of. Nr. 50/2008
Page | 72
 (1) Programul de pregătire profesională continuă este structurat pe domenii de activitate şi pe teme de
pregătire profesională şi se aprobă de conducerea Camerei Consultanţilor Fiscali la sfârşitul anului în curs
pentru anul următor.
(2) Programul de pregătire profesională continuă va fi actualizat operativ în timpul anului, cu
aprobarea conducerii Camerei Consultanţilor Fiscali, atunci când apar cauze obiecte sau când există noi teme
prioritare de larg interes pentru consultanţii fiscali.
(3) Programul de pregătire profesională continuă se desfăşoară, de regulă, sub formă de cursuri,
seminarii cu aplicaţii practice, colocvii, mese rotunde sau sesiuni de dezbateri.
(4) Domeniile de pregătire, tematica, durata/perioada, taxa de participare, locul şi modul de organizare
şi desfăşurare a cursurilor se stabilesc de către Direcţia de învăţământ a Camerei Consultanţilor Fiscali şi se
fac publice în mod obligatoriu, după aprobare, tuturor consultanţilor fiscali, în vederea formulării de către
aceştia a opţiunilor de participare.
(5) Camera Consultanţilor Fiscali editează publicaţii de specialitate, colaborează cu asociaţiile
profesionale de profil din ţară şi din străinătate, asigură suportul material auxiliar şi informarea periodică a
membrilor Camerei, în scopul asigurării îmbunătăţirii cunoştinţelor profesionale la standarde ridicate ale
consultanţilor fiscali.
(6) În vederea menţinerii unui grad ridicat de pregătire şi competenţă profesională în activitate,
membrii activi ai Camerei Consultanţilor Fiscali sunt obligaţi să efectueze anual un număr minim de 60 de ore
de pregătire profesională, iar membrii inactivi un număr de 30 de ore de pregătire profesională, urmând
domeniile şi temele din Programul de pregătire profesională continuă.
Pentru efectuarea înscrierilor la cursuri, membrii vor fi convocaţi în scris de către Camera
Consultanţilor Fiscali cu cel puţin 30 de zile înaintea organizării acestora. Înscrierile se vor face pe baza unui
formular de cerere de înscriere, în care se vor specifica în mod obligatoriu domeniul şi forma de pregătire.
Direcţia de învăţământ a Camerei Consultanţilor Fiscali ţine evidenţa orelor de pregătire profesională
desfăşurate şi a membrilor participanţi la diferite instruiri, conducând un registru în acest sens şi arhivând
documentaţia privind pregătirea profesională a consultanţilor fiscali.
Camera Consultanţilor Fiscali va organiza gratuit, în limita veniturilor bugetare, programe de pregătire
profesională în domeniile aprobate pentru anul în curs. Pentru celelalte activităţi desfăşurate de Direcţia de
învăţământ a Camerei Consultanţilor Fiscali, taxele de participare la cursuri se stabilesc pe principiul
acoperirii cheltuielilor impuse de organizarea şi derularea acţiunilor de pregătire profesională, cu respectarea
tarifelor pentru plata lectorilor aprobate de Biroul permanent al Camerei Consultanţilor Fiscali.
Membrii Camerei Consultanţilor Fiscali care au absolvit într-un an calendaristic cursuri organizate de
Ministerul Economiei şi Finanţelor, specialişti ai asociaţiilor profesionale sau societăţilor de profil din ţară şi
din străinătate cu care colaborează Camera Consultanţilor Fiscali, pot solicita includerea numărului de ore în
pregătirea profesională prevăzută de prezentele norme.
Cazuri speciale:
(1) Membrii Camerei Consultanţilor Fiscali care, în mod justificat, nu efectuează anual numărul de ore
de curs prevăzut în prezentele norme şi nu fac dovada urmării unei forme de instruire organizate de Camera
Consultanţilor Fiscali vor efectua pregătirea profesională obligatorie în anul următor, în caz contrar nu vor
putea obţine viza anuală pentru exercitarea profesiei.
(2) Refuzurile nejustificate ale unor membri ai Camerei Consultanţilor Fiscali de a urma cursuri de
pregătire profesională, stabilite de Camera, deşi au fost convocaţi în scris pentru aceasta, se sancţionează cu
suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadă de la 3 luni la un an. În cazul persistenţei în
abatere după expirarea termenului măsurii suspendării de un an, cei în cauză vor fi sancţionaţi cu excluderea
din Camera Consultanţilor Fiscali şi interzicerea dreptului de exercitare a profesiei de consultant fiscal.
Controlul asupra efectuării programului de pregătire profesională continuă şi asupra calităţii acestuia
se realizează prin Direcţia de învăţământ a Camerei Consultanţilor Fiscali.

Page | 73
 BIBLIOGRAFIE
C. Afanase – Control economic financiar şi fiscal, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004
C. G. Demetrescu – Istoria Contabilităţii. Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972
E. Ţurlea – Expertiza contabilă, Ed. Scripta, 1998
I.Florea si colectiv – Introducerea in expertiza contabila si auditul financiar. Ed. CECCAR, Bucuresti, 2005
M. Boulescu; M.Ghita – Expertiza contabila. Ed. Didactica si Pedagogică. Bucuresti, 2001
M. Capron - Contabilitatea in perspectivă - Editura Humanitas, Bucureşti 1994
P. Oerstner - Revisions Technik, Berlin, 1920
V.M. loachim – Manual de verificări şi expertize contabile, Ediţia a Il-a, Bucureşti, 1947
CECCAR – Cartea expertului contabil şi a contabilului autorizat – Culegere de acte normative şi
reglementări ale profesiei elaborate de CECCAR în perioada 1994-2004, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2004
CECCAR – Ghidul pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 privind expertizele contabile, Ed.
CECCAR, Bucureşti, 2003
CECCAR – Ghidul pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 privind expertizele contabile, Ed.
CECCAR, Bucureşti, 2003
CECCAR – Reglementări privind profesia, etica şi deontologia
Colecţia legislativă – Codul civil şi Codul penal, codurile specifice de procedură
H..G. nr. 1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei Consultantilor
Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicată, actualizata si modificata;
M.Of.1066/17.11.2004
O.G. nr. 17/2007 pentru modificarea si completarea O.G nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de
expertiza contabila si a contabililor autorizati; M.Of. 84/2.02. 2007
O.G. nr. 65/1994 - privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare; M.Of. 13/8.01.2008
O.G. nr.71/2001 privind organizarea si exercitarea activitatii de consultanta fiscala actualizata 2007, M. Of.
Nr.429/2007
Regulament privind efectuarea stagiului si examenului de aptitudini in vederea accesului la calitatea de
expert contabil si contabil autorizat . Ed. C.E.C.C.A.R. Bucuresti-2004
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România, M.Of. 276/1995
Codul Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili din 25 mai 2007; M.Of. 429 bis. din 27.05.2007
www.ccfiscali.ro

Page | 74