AU APĂRUT fH COLECTIA NOASTRĂ:

Nr. 1-2-METEORITUl DE AUR (parteal,iall-al

de Octavian SA VA ·

Nr. 3-A 12·a VARIANTĂ

·de Leonid PETRESCU
A 12- a VARIANTA.
de ar. LEONJD PETRESCU

CAPITOLUL 1 •••

în c a re Frederic Tomescu frăieşfe cîteva întîmpleri

inexolicabile

- Unde sint protocoalele experientelor? înt re bă doctorul Ti­

beriu Pavel, punîndu-şi pălăria pe cap.
- Aici, in sertar, ii răspunse asistentul, arătînd cu mina spre
birou. te-am pus in do s arul albastru.
Doctorul P a vel făcu semn că a inteles.
- Spui că Azor a reactionat nor m a l ?
- Normal.
- B1:n .. . asta e interesant ... Ei, mai rămîi:?
Pavel privi la tinărul acesta înalt si slab care răspundea la dl'·
n u m i re ll de Frederic T om escu şi i se p ă ru că roşeşte. Dar asta nu-l
miră prea mult. Ştia, doar, că Fredt'ric Tomescu era o persoană
foarte emotivă, care roşea suprinzător de d es şi de nemotivat.
- Da... o sa m:�i rămîn citeva c;ecunde. răsnunse el, cu ochii
plecati
- Atunci, la revedere 1 Pe luni dimineata!
Rămas !'>ingur, Frederk Tom es cu se aşeză pe scaun, ap oi l �P.
păru că :1ude un zgomot si luă o pozitie care trebuia <;li sugere7e
n profundă preocupare. cu mîna suport al frunti! si cu och!J pierduti.
Dupl1 cîteva clipe, p ără si această atitu d ine shr<liatli şi lnce!)u �l\
se plimbe flirll rost prin laborator, lovind in trecere. cu pantoful,
pici orul unui ta buret rotund de metal care incepu să c;e invlrteasc?.
Se onri în dreptul dulapului de s tic lă. privf ln r�ftul de SU!I si
:�ranJă in linie, ca să se afle in treabă, cîteva b o rc a ne �� sfkle.
Purtau. toate, o literă mare: ,.T" pe etichetă. iar alături. mat mki,
s cr i s!' în cfreanta jos, se aflau u n ele cifre: 8. !1. 10 sau 11.
Fre<leric luă ultima sticlă, notată cu .. T-11'', o privi in zare.
o deschisE'. o închise. o rmse la loc şi apoi cont inuă �ă se plimbe prio
încăpere. SI' v e dea cit de colo că preocunările lui Frederic Tomesrn
nu eran îndreptate nici asuora borcănaşelor şi stictutetor din dtrlll"
si nici asnnra tahuret�lor din lahor�for. Un nou Z!!Omot iJ facu ""
·
tresară .. . De astă dafli, nu mai era tnsă o părere. U5a se deschi�A.
şi in pral!nl ei apăru o fală blondă, cu u n cap mai scundli dectt "1
si cu ochii zîmbitor!. Frederic (cunos�uf în intimitate sub nume1e
de Frcdi) s im lî că i se încălzesc. ne rînd. obra iii. bărbia şi urechile
şi blestemă in. �tnd această slăbkiune a sistemului său nervos.
- .\m mai avut puflnă treabă in laborator, tşl explică ea In·
tlrzierea.
� Am':i. şi eu, i n cepu el bilbi!ndu-se lamentabil, şi eu ...

1
 ŞI. ca intotdeauna cind v oia să î nl ăt u re starea sa cmotiv ă în­ ,
cepu să întrebuinţeze termeni teh n ic i .
- Era o ex pe r ien ţă ce reactivitate. Am urmărit o anumită
în le gă tură cu "T-11" şi am incercat să inlliturăm e fect ele
tem ll
.
post-active... A cest e efecte . .
Simo n a nu era biolog, ca Fredi, ci chimistă; lucra cu un etaj
mai sus, in laboratorul de chimie an a l it i c ă al a cel u i a ş i institut. Fra­
zele lui Freder ic Tomescu deveneau cîteodată greu de urmărit pen­
tru unul care nu era s p eci al ist . Dar, pe de altă parte, Simona il
cunoştea destul de bine, aşa incit nu a ş te p tă să termin e ceea ce pro­
mitea să fie i n c ep ut ul unui tr at a t despre reactiv itatea organismelor.
- Interesant, îl i nt r e r u p se ea. Mai rămîi ?
- Ba... ba vin şi eu.
,
De fapt drumul comu n era foa rte scurt - pînă la coiţul străr.ii.
De acolo, Frederic Tomescu mergea spre dreapta iar S i mon a la
stînga. In realitate, avea de multe ori dor i n ţ a de a o î n s oţ i pînă
acasă, dar i se părea că asta ar fi d in cale afară de îndrăznet.
Diagnosticul, ca să vorbim în t erm eni mcdicali, nu era greu de pus':
Frederic Tomescu era timid. Timid şi indră�tcstit. Cea mai neprac­
tică asoci ere cu putinţă.
Tn tăcere, străbătură a l ă turi (dar f ă ră să o jină de braţ, pentru
că aşa ce v a nu vi sase că ar fi cu putinţă) spaţiul, di n nefericire pen
tru el fo a rte scurt, care des pă r ţea poarta institutului de primul colţ.
­
Slmona ii întinse mina.
- La revedere !
,
- La re... Simona... pardon.. tova r ă ş ă Bogdan, îşi re ve ni el,
făcînd. o î nc erc are disperată. Am... Ce faceţi azi după ami a z ă ? /\rn

·
două bilete la un mat i neu la teatru şi dacă nu aveţi altceva de fă­
c u t; vă invit...
Totul, recitat foarte repede şi cu privirea afintită in p ămî n t,
exact ca o p oezie spusă pe dinafară. de către un ţine care n-ar în­
ţelege nici o boabă. Adevărul era că acea stă frază fusese repetată
de cel puţin zece ori şi că n umai aşa avusese curajul de a o rosti.
Tn acea zi, drumul de la colţul .de s t radă unde se despărţise de
Simona şi pînă acasă i se păru lui fr,_<;.�cric pav a t cu vată. Călca in
nori, se simţea in al şaptelea cer şi 'rui v edea nimic ni c i in dreapta,
� _sta .nu putea să-i ias ă din minte.
,
nici în stinga sa. Sirnona primi s �

-
lşl trecea, din cînd în c î nd miiia;ţprin"! p�rul vîlvoi ca şi cum ar fi
vrut să se dezmeticească ; se izbi .·.de vreo·' două ori de nişte trecă­
tori care-I priviră mi r a ţi pe a ces t � t i n ăr care visa z i ua în amia z a
mare iar un şofer îşi opri maşina � !ij,un scî rţ îit asurzitor la doi cen­
J.
timetri de pantoful său, fără ca 'âceasta.să-1 scoată di n starea de
reverie. Nici cînd ajunse acasă nu-Şf\;e"ni.Jn fire.

ri) .
Uită să-şi s diată haina de st
y , ,.&/ , :r
ă, uit ă să-şi mai pună papucii
-: o tradiţie di i!IJPuri imemoria ··n, casa ornescu :- uită chiar
.
sa se spele pe mum ŞI se a ş ez a ZI
. . .
1 il::�fenclt, la masa.
Pentr u ca să în ţ e l egem ceea ce afe ·să se petreacă acum, este
necesar să cunoaştem cit de cit \q:h!lalte personaje, in' număr de
(t
trei, care luau masa împreună cu F .d eri c Tomescu, cu toate că ele
apar in această p ovestire in mod 'Cr.i·:totul_.ep isodic, şi că, de bună
seamă, nu vom mai avea prilejul să le mai intilnim.
Mal întîi, în ordinea descrescîndă a vîrstei, se cu vi ne să-I pre­
zentăm pe P etre Tomescu, tatlll. Cu obrazul n eted şi cu părul ne­
,
ştirbit, deşi c ă ru n t arăta încă tînăr la c.ei 53 de a ni pe care-i avea.
,
Un om c umsţcade, liniştit, aşezat aşa-I cunoşteau toţi tovarăşii săi din
-��'
2

�-���Ii�
atelierul de prototipuri, unde depunea o muncă de î n a ltă calitate. Urma
apoi Elena Tomescu , s oţ ia l ui, o femeie m ă runţică, tim i dă - pro­
babil că de aci m oşteni se sau învăţase şi Fredi timiditatea lui. In
sfirşit, nu tr e bui e s-o uităm pe Măriuca Tomescu, sor a l u i , o fată de
vreo paisprezece ani, grozav de şi de frumuşică, fără mof-
·
turi şi cu mul t bun simt pent ru
La i nceput , totul se desfăş Fredi t ă i e , cu aerul
unui chirurg, pîinea. Mai st ru! apre ci e cum se cu vine
ciorba şi ceru, d upă cum era :niţa pe care Fred i i-o în-
tinse cu un aer d i str at. Măriuca incepu să povestească, printre inrrhi­
ţituri, cum reu ş ise azi să ia un cinci la matematică. "Era o pro·
blemă grea , dar i-am dat eu de hac ... M-am gi n di t : cum să incep ?" ..•
Fredi p ăr ea că ascultă , rlar gindurile sale o lua�eră, in realitate,
inainte cu o oră, la clipa întîlnirii.
Si a stfel se scurseră cinci minute pot oli te. P r im ul se m n n eobi ş ­
nuit se manifestă la c a pătu l acestui scurt interval de timp.
"La fizică am făcut citeva e xp er ienţe foarte frumo a se " - spunea
tocmai Măriuca înflăcărată, conti n ui n d să tuntic.
Fredi simţi că i se urcă sîngele în cap. Era o s enzaţ ie destul
de rară la el, trebuia de obic ei să aibă motive foarte s eri oase pentru
ca să i se întîmple aşa c e va. Iar acum, după c i te se p ărea, nu se pe­
trecuse nimic deosebit: stăteau l i nişti î i la mas ă şi, ca î ntotdeauna,
Măriuc a le povestea ce mai era nou pe la şcoală. E adevăr a t că azi
se d ove dis e mult mai volubilă ca în a l t e rînduri. Din ace a stă cauză
gînd urile lui Fred i nu se puteau concentra s ufic ient de intens asupra
vi i toarelor ceasuri. Dar a sta nu era totu şi o p r i ei nă suficientă pen·
tru ca Fre d e r ic Tomescu să se s i m tă dintr-odată atît de înfuriat.
- la mai taci odată 1 iz l;u cni el. Ce-mi pasă m i e de fizica ta !
Dacă acea stă izbucnire s-ar fi prod u s în oric e altă zi, ceilal ti trei
ar fi că scat întîi ochii mari de surpriză, apoi s-ar fi n ă pu s tit asu,
pră-i cu cîteva gl ume inţepătoare, care I-ar fi domolit îndată.
ln deosebita zi despre care vorbim, r e a c ţ i a fu însă cu t ot ul neaş­
teptată . Mama - de ob i cei atît de liniştită şi de timi dă - izbi cu o
en�rgie neobişnuită cu palma pe masă şi se răsti c u gl a s tare, r:tsu­
nător.
- Frederic, nu vorbi urit cu so ra ta ! Cere-fi imedi at scuze !
- Nu striga aşa, răspunse Fre di zbi�rind, că nu s î nt surd! Şi
nu-mi cer n1ci o scHză.
Aşa ceva nu se mai î ntîm pl ase niciodată in familia Tomescu.
Tatăl - Petre Tomesc u - se rid i că în picioare.
- Nu admit mltgării 1 fipă el. Ieşi afară 1
La rîndul său, Frederic se ridică violent, răsturnînd scaunul.
- Bine, ies, dar o s-o aranjez eu pe mucoasa asta 1 Mă perse·
cutatl pentru ea ? Biae, o să vede ţi voi !...
Şi, păşi n d repede, străbătu camera, deschise cu o smucitură uşa,
ieşi şi o trinti în urmă-i.
Cititorul care nu- l cunoaşte încă bine pe Frederic Tomescu, să
nu-şi fa că deocamdată o păre r e proastă despre el. Pînă azi, ni ci o da t ă
Fredi nu-i spus e se Măriucăi ,.mucoasă"; despre expresia "o aranjez
eu" ştia mai mult dî111 auz.iie iar ameniRfări 11u rostise din clasele
şcol i i elelile n ta re, cîliKI lt41 p 11 şti neastimpărat îl l n f epa se cu bună
ş ti inţ ă mingea prililită cad&ll in aceeaşi zi.
Aerul curat şi rece al zi.lei de de&.mbrie nu-l domoli neastlmpă­
rul nici peste un ce a s , cînd se găsi la locul de întîlnir�. tropăind cu
nerăbdare şJ trecîmlu-şi adesea mîna prt n părul zburlit. ln sfîrşit, cu

3
o m i că întîrziere, Simona apăru, imbujorată de aerul rece şi zimbind.
Fredi uitase de m u l t întîmplările neplăcute de acasă şi acu111, zărind
ochii a l b&ştr i pe care-i aştepta, îi î nt oars e zîmbetul.
- Simona, dragă 1 stri gă el tare, făcînd vreo doi trccăt<.•ri să-I
privească mirati. Ce fericit că ai venit 1
Se îndreptă spre ea ş mî ini le, i se uită drept în ochi.
Frederi c Tomescu să ? El, care acum un ceas se
sHa s-o invite la teatru ? cu gura întredeschisă şi cu
ochii aţintiţi asu pra la faţă semăna leit cu frederic,
dar care se deosebea în î prin apucături.
- Bună ziua . . bun�. Fredi , spuse ea, neşt i i nd dacă trebuie să
.

zîmbească sau să se supere .

- Mai avem o jumătate de ceas pînă la spectacol, remarcă Fredi,
vorb i nd cu o uşurinţă nemaiîntiln1tă la el pînă atunci. Vrei să ne
plimbăm pufin ?
Şi, fără să mai aştepte încuviinţarea ei , o luă de braţ - de parcă
asta ar fi fost ceva foarte obişnuit pentru dînsul - şi porni spre o
grădi nă. Arborii n�gri, desfrunziţi, îşi proiectau siluetele pc cerul
alburiu. Cîteva fru nze gal bene pe alee, rămăşiţe ale toam nei întîrziate,
foşneau sub pi cioare. Se aşezară pe o bancă.
- Simc;na, începu Tomescu, vreau să-ţi spun ceva foarte impor­
tant pentru mi ne. Mi-eşti dragă ! Tare dragă ...
Pentru prima dată în viaţă, Frederic Tomescu făcea o deciMaţie
de dragoste şi nu era rea deloc. Simona îl asculta, la inceput sur­
prinsă, apoi incintată. Ochii lui Fredi străluceau aprinşi, trăsăturile
sale deveni seră parcli mai energice iar cuvintele curgeau într-un şirag
necurmat. Nu-l cunoscuse pînă acum, asta era 1 Ştiuse doar că e un
băiat care munceşte m u lt, că e bine·� pregătit şi crezuse că e cam
moale şi timid, dar iată, nu bănuia că are in el cuvintele astea cal de,
drăgăstoase, mîna care o apropie plăcut, stringind-o de umăr.
- Spune-mi, Simona, fata mea. dulce, îi şopti el, mă iubeşti
şi tu?
Sim o na simţi că roşeşte. Ar fi trebuit să spună, desigur, nu, dar
cuvintele·nu-i părăsiră buzele. De altfel , spre surpriza ei - şi a noas­
tră, din cite îl cu noaştem pî nă acum, Fredi nu-i lăsă nici măcar
vreme să se gîndească : o sărută fără nici o şovăială. Şi puse in acest
s ăr ut atîta d ragoste, încît Simona uită răs!;!unsul pe car� voia să-I
dea. După citeva minute, cînd se uită la ceas, Frederic Tomescu ex­
clamă:
- Tiii, am p ierdut primul · act 1... Dar. .. nu regret. Şi . . ia te uită 1
.

A nins!
- Şi noi... nici n-am băgat de seamă 1
După terminarea spectacolului, Fredi o conduse pînă la poarta
casei , ii sărută cu oarecare ezitare mîna şi se indreptă, încet, spre
casă. ti durea capul aşa de tare incit părea că-i plesneşte; două
ciocane, unul la dreapta, altul la stînga, ii izbeau ritmic timplele,
ca intr-o rană vie. Şi, pe rind, începură să-i treacă prin m inte, ca la
cinema, cele lntîmplate astăzi. Discuţia de la masă.. . Fredi se ruşină
şi hotărî să ceară scuze tuturor : fusese un bădăran. Dar... decla·
raţia de dragoste ? Sărutarea din parc? Simţi că se face roşu ca un
rac. Cum de îndrăznise ?
Acasă, lumea era foarte indispusă. Işi ceru scuze Măriucăi, care
avea ochii roşii - p llnsese.
- Nu-l. nimic, sînt şi eu vi novată, rosti ea.
 Maică-sa ave a o com p re să pe frunte. li ascultă s cuze l e zimbind,
împăcat?..
- Şi eu am fost prea nervoasă, remarcă ea.
Da1·, după ce se rcrrase in căm�;uţa lui şi după ce luă două pi­
ram!doane, Frcdi nu era mai lamurit
Ce se intimplase cu ei, toţi, in dup� am;aza asta ? Pentru ce plîn­
sese Măriuca, fata ca;e nu se lă� ; . \le uşor intimidată? Pen tr u
ce se înfuriaseră aşa de mult părinţii lui ? Şi, in s p e cial , cum se facuse
că el, frederic Tomcscu, care se blestemase ziinic pentru timidita­
tea-i de neînvins, se do ve d i s e a fi, azi dupli amiază, un om <'!1 ini­
ţiative de n ec rez ut ?
lată întrebări care aveau să rămînă multă vreme fără răspwts.

CAPITOLUL 11 ...
... în care un reporter află cîte ceva despre fiziologie

Doctorul P ave l îşi privi c easul de la încheietura miinii. Deşi era

încă devreme - abia şase după amiază - trebu i se �ă aprindă lumina.
Decembrie ! Da, asta scria şi i n calendar : ,.soarele răsare la oreie
7 şi 26 m i n ute şi a pune la orele 16 şi 4 minute". Zilele c e l e mai
scurte ale anului... Numai 8 ore şi 38 minute de l umină buna ...
- Tăticule, facem o partidă de loto ? îl trase de mînecă un
băieţaş durduliu, privindu-t plin de s!Jeran!ă.
- Nu acum, Nicuşor, il refuză tatăl său, mingîindu-1 pe cap. Ceva
mai tirziu. A c u m aştept pe cineva.
Ca pentr u a-i confirma cuvintele, sone r i a ţîrîi d isc ret. Doctorul
Pavel deschise singur uşa.
- Tovarăşul doctor Pavel?
- Dumneata eşti tovarăşul reporter?
- Vasile Lăzărescu, de la ,.Ştirea", se recomandă tîn�.rul ară-
tîndu-şi în fugă legitimaţia.
- Poftim!
Şi, cu un; gest larg, doctorul Paver îl fă cu loc.
Tînărul pătru ns e în cameră, îşi lăsă ra glanul în cu ie r şi apoi, in­
torcindu-se, îl privi atent pc doctorul Pavel. Acesta era deci cunos­
cutul cercetător. care la vîrsta de 35 de a n i devenise nu numai re­
numit dar chiar un fel de celebritate. O celebritate, în fe l ul ei, des­
tul de ciudată. Pentru că, de şi numele său era din ce in ce mai des
rostit in ccrcuril'! de specialişti, m a rel e public nu ştia încă nimic pre­
ci s despre expeiienţele sau lucrările pe care le înfăptnise. Reporterul
fu îndeosebi i z bit de t r ă s ăturile energice şi se vere , de ochii săi vii,
nţgri, pătrunzători şi de bărbia proeminentă care, după spusele unor
fizionomişti, ar insemna o voinţă de fier - fapt în ge n eral contes­
tabil dar, întîmplător, in cazul de faţă just.
- la loc, tovarăşe Lăzărescu, i se adresă doctorul Pavel.
Reporterul privi stinjenit în jur şi se aşeză pe un scaun, parci
fără să se simtă prea în largul său. tn a cea clipă, în o da i e pătrunse
o femeie înaltă, graţioasă, ca re se opri in prag, surprinsă.
- A, Mariana, să-ţi prezint...
Tînărul reporter se ridică în p ic i oa re şi, curtenitor, se aplecă
peste mina albă a soţ iei doctorului P avel, care şi-o retrase repede.
- l'ib�. vă las .. . aveţi desigur de discutat.

5
 Şi, cu mişcări domoale, Mariana ieşi urmărită de privirea ad·
mfrativă a reporterului.
- In prim ul rind, incepu acesta, vreau să vă mulţumesc pentru
el m i-aji acordat prilejul de a vă vizita, de a vorbi cu oumneavoastră
şi asta tocmai într-o duminică ... zi cind poate că aţi fi vrut< să \'vă
odihniţi ... 1 1
- Mă rog, mă rog ..•

Doctorul P avel flutură din mînă parcă p l ictis it de p loaia de cu­

vlnte. tşi scoase ochelarii din buzunarul vestei, îi şterse cu grijă, apoi
fH puse şi, Indată, deveni parcă mai bătrîn, căpătă t r ăs ături mai
aspre.
- Aşadar, rosti el, să-fi povest.esc despre ... şi ezită o clipă.
- Despre minunatel e d u mneayoastră realizări, se repezi reporte-
rul. Toată lu mea vorbeşte cu a· d miraţie despre ele ş i pomeneşte c u
respect d e numele doctoru l u i Pavel. Am vrea s ă publicăm u n material
care să lămurească cititori i in lcglltură cu importanţa de netăgăduit
a descoperiri lor �.umneavoastră.
Tonul acesta· il făcu pe doctpru l Pave l să se strîmbe, de parcă
ar fi a vu t să înghită o doctorie â�Tiară. Cu noscuse pînă azi mai mulţi
ziarişti dar parcă nu ăsta era limbajul întrebuinţat de ei... Ce erau
cuvintele astea care nu se potrJveau d eloc : "mi n u n ate", "admiraţie",
"respect"?
Tn pri m u l rînd, se gîndi doctorul Pavel, aceste lucrări nici nu sint
măcar cunoscute m arelu i public .. Şi, in al doilea rînd, chiar între
specialişti se mai găsesc mulţi care le consi deră insuficient puse la
p u n ct .
Fără să scoată vreun cuvînt, îl pri vi pc Lăzărescu, cercctindu-1
critic. Era un tînăr de vreo douăzecişicinci de ani, îmbrăcat d estul
de ţipător, cu o haină verde de cat, i .fea, o cămaşă aproape neagră,
nişte pantaloni c::u manşete in�e �se/1patitofi cu talpă triplă şi ciorapi
in dun gi . Părul li era fixat cu ·cea mal mare grijă cu ajutorul unei
mari canti tăti de briantină.
- Aşad a r, continuă reporterul scoţînd u n carn et, v-aş ruga să-mi '
1puneţi despre ce este vorba 1
- Su bst a nţa pe . care o exp�roentez de cîţiva ani, începu doc­
,
torul, şi cărei a încer� sll-1 aduc. mereu îmbunătăţiri, trebuie să aibă,
In c on cepţia mea, un rol important·tn ·susţinerea anum itor funcţii ale
organismului.
Reporterul scrise ceva. apoi .întrebă, mirat.
- Bine, dar... nu· !lfi ajuns tndi' la realizarea acestei substanţe-?
Credeam că este._ temiinată faza .sJ:ce tări lor.
- Faza cercetărilor nu se fer:mină nicio d ată tn ştiinţă, spuse
sec doctorul. Nici .măcar după ce suB stanţa stu d i ată este d ată in fo­
losinţă. Chiar şi asupra aspir[nţi se mai fac azi cercetări, deş i au
trecut, n u-i a ş a, zeci de ani.. de Cînd este utilizată. Tn ce prive şte
.T-11"...
- "T71 1"? repetă Lăzărescu.
- Substanţa pe care o cercetez are deocamdată denumirea de
laborator "T-11". A 11-a variantă din seria "T". Cum spuneam, ,.'f-11"
aa este In că perfect pusă la p u nct. Ştii, desigur, că funcţionar·ea ; n­
__

tregului nostru organism este controlată şi d irijată de sistem u l ner­

YOS. Sistemul nervos este format din celulele nervoase c are se găsesc
ha creier şi în măduva spinării şi d i n prelungirile acestor celule,
prelungiri care alcătuiesc fibrele nervoase ce merg la periferie. Creic•
"'<�.'
-�.;�
 �
rul, forma unile nervoase situate mai jos de el şi măduva spinării
alcătuiesc ceea ce se cheamă sistemul nervos central.
Nervii, formaţi din mănunchiuri de Hbre nervoase. rep rez in tă le­
gătura dintr e sistemul nervos central şi or ganele cor�1ului nostru.
Reporterul nota de zor.
- Remarcă te rog, că aceste noţiuni reprezintă tot ce se poate
mai elementar. Le găseşti în orice carte ele fi z i olo g ie. Dar, pentru
a i ntele ge cît de cît în ce constă "T-It" este necesar să porni m de
la ele.
Reporterul dădu din cap cu mare importanţă ca şi cum lucru�
riie <:stea ar fi fost înţelese de la s i1:�.
- Ce aţi putea să ne spuneţi despre acpunea substanţelor dum­
neavoastră asupra creşterii puterii, a for ţ ei omului? întrebă Vasile
Lăzlirescu, cu nevinovăţie, pregătindu-se să noteze mai departe.
Pavel încruntă sprîncenele, ca şi cum n-ar fi priceput, apoi le
ridică în semn de mare surrrindere. Intrebarea asta se pot rivea cu
ceea ce spusese el pînă acum - ca nuca-n perete.
- Eu nu m-am ocupat de ?.ceastă problemă, răspunse scurt doc­
torul Pavel, privindu-1 pe reporter.
La rîndul siiu, acesta înregistră semnele celei mai autentice
mir;iri.
- Bine, dar . . . credeam . .. începu el şi se opri, cu creionul în aer.
- Nu, su bst a nţ a "T-11" are o acţiune de. .. dacă vrei, de for-
tif:Care a organismului, în sensul că-i creşte puterea de apărare îm­
potriva leziunilor, bolilor . .. în sfîrşit, despre asta nu pot să-ţi explic
pc l arg decît după expunerea celor citeva noţiuni elementare des p re
care vorbeam.
Aşadar, urm ă el, după ce am făl'ut cunoştinja cu alcătuirea ge­
ner:.dă a sistemului nervos, să trec em acum la rolul sistemului nervos
cenfr<:1. ·.'{:>•.'
!atre diferff ele organe a;e corpuiui n o s tr u, o legătură este for­
mată de lichidele care le scaldă, printre C(Are şi sîngele. Dar p ri nci ­
pala legătură între celulele, ţesuturile şi · organele separate a:e or­
ganismu lui nostru este asigurată de sistemul nervos central. El le
feagă, cum să spun... într-un tot unitar.
:�e!)orterul a p ro b ă din cap, surizător şi în acelaşi timp îşi privi
pe furiş c<!dranul ceasului.
- Dar, cum se înfăptuieşte tr an sm i te rea de la un nerv la altul
s au la diferitele celule �voase ? M.uJţi sint a cei care susţin că acestea
se petrec prin contactul c!if'ect între ele..• Alţii însă, au arătat că
această legătură se realizea�i'i prin mi j l oci rea unor subst:�nţe ca ace­
tilcciina, adrenalina sau oorivatele lor.
"Devine enervant" işi spwse doctorul Pavel, surprinzindu-1 din
nou pe Va&ilc Lăzi\rcscM, în clipa cînd arunca o discretă privire la
ceasul bră.ţ.e;ă. Ziaristu-l acesta părea i n te res at 111ai muH în mişcarea
acelor decît în cele ce i se spunea. In mod ostentativ, doderul Pa­
vel privi şi el ceasul pe can-I purta la mH1! - era 7 şi 10 minute.
- N-o să-ţi vorbesc despre tot ceea ce se întîmpl ă cînd corpul
nostru se întîlneşte cu agenţii patogeni, adică cu microbii, bacte­
riile sau ultravirusuri� ca re I-ar putea îmbolnăvi.
In general, înttkMrea dintre organism şi a genţi i> patogeni se poate
mărf!ini la reacţii de apărare.
Am putea să ne închipuim un fel de balanţă. Pe un t al ger se
află puterea de apărare a organismului, reprezentată de o mulţime
de (lrganisrrte, printre care sistemul nervos cu rolul său important.

1
Pe celălalt talger se află agenţii patogeni. După c um balanta se in­
dină intr-o p arte sau a l ta, orga nismu l p o ate înv i n g e boala, eli mi·
nînd sau an ih ili nd microbii, sau poate deveni bolnav.
lată deci datele de bază care trebuie cunoscute ca să-ţi poţi da
seam a ce este "T-11" şi cum lucrează. "T-11" nu este altceva, dacă
continuăm comparaţia de mai sus, dec î t o greutate in plus pe care
o adă ugăm în talgerul unde se află puterile de apărare a organis­
mului.
Doctorul Pavel făcu o p auză . Reporterul pri v i încăodată ceasul
- era 8 fără 20 - şi, s pre marea surprindere a doctorului, se ridică
după scaun.
- Vă mulţumesc p e ntr u aceste lămuriri deosebit de intere­
sante, spu se el punîndu-şi carneţelul in buzunar. Nu vreau să vă mai
reţin şi să vă obose sc - ştiţi, dacă o să-mi daţi voie, o să r ev in
mîine, la laborator, pentru... pentru alte explicatii.
Şi, înşfăclnd u-şi r a gla nul, reporterul Vasile Lăzărescu i eşi repede
pe uşă, fără să mai aştepte un răspuns.
Doctorul Pavel rămase cu gura căscată. Aşa ceva n-ar fi cre­
zut că este posibil. A bia intrase în subiect... şi cîte ar fi fost de
spus 1. •. "Desigur are o întîlnire. Dar atunc i, de ce a mai ve nit ? Sau
poate credea că o chestiune ca asta se poate expl ica î ntr-un sfert
de ce a s ? Ce s pe c i m en 1 Cred că e u nic în pre s ă ; aşa c e va n-am
mai întîlnit!"
lnciud;,t, îşi tre cu palma pe ste frunte, işl scoase ochelarii şi,
ca prin minune, chipul i se lumină şi trăsăturile i se dest i n se ră.
Avea acum treburi importante! Unde-i fusese capul ? Pomul de iarnă !
Numai de I-ar l*sa Nicuşor liniştit măcar ·u n ceas, să îmrodo�asdi
âupă cum şti a el, cu beculeţe electrice, cu :·p.oleială şi cu jucării bra­
dul a dus azi dimineaţă cu atîta gri j ă şi plantat în.· dormitor, în sn·
portul său de lemn. · ..:·.:

Uşa de alături se d esch ise . In pragul ei se t�i' o m og î l d eaţ ă

care se apropie tipti l de el.. .
. - Tăticule... facem un loto ?
Nu, nu p ut ea impodobi pomul. Trebuia să am i n e treaba. După
ce se va culc a Nicuşor, atunci o să aibă răgaz ...
- Facem Nicuşor... sper c ă cel putin
' pe ăsta o să-I du c pînă
la capăt 1

CAPITOLUL III ...

•.. tn care Andrei Valeriu sparge un geam .••

Deşi calendarul a n un t a clar că, după to a t e regulile astronomice,

Iarna încep u s e de m ai mult t i m p, vremea am in tea totuşi de primele
zile ale primăverii. Nu era frig, i ar d i n f ul gi i cernuţi i eri pentru prima
dată din sita a c es t ei ierni, nu mai rămînea nici unnă.
Cu mîinile înfundate în buzunarul scurtei, A n drei fluieră ves e l ,
trecînd pe l î n gă grădi n ifa împodobită cu sute de globulele nmtti co­
lore, unde copiii arătau cu degetul, plini d e admiraţie, cîte o păpuşă
cu ochii albaştri sau un trenu l ef de tablă vopsit în roşu. Seara de
duminică era astăzi mai animată ca or i cind . R:imăseseră doar trei
sau p atr u zile pînă cind anul pe sfîrşite avea să-şi c e de z e locul nou­
lui �n. ioti, copiii Bucureştiului trăiau intr-o n e ră bda re febrilă. Aler-

8
gan pe străzi, puneau pocnitori, se u itau !a vitrine şi-şi ă<'reau care
mai rle care felurite cadouri .
An drei Valeri u trecu strad a şi aruncă o ultima pri vire s pre
grăd i n i ţa cu jucării unde venea şi el, pînă acum doi a ni . Zlmbi cu
superioritate. Acum ... gata ! Acum, se ocupa ' de lucruri serioase ...
Ş i - ş i aminti c ă va trebui să-şi com p l eteze număru l de eprubete î n la­
boratoru l său d e c h i m ist amator, de care era atit de mîndru.
Doar cîteva m i n ute ş i avea să aj u n gă acasă . .. li venea u n chef
grozav să treacă pe l a · doCtoru l Pavel, veci n u l său, să-I i a pe Nicu-
şnr la el şi să-I m i nu neze cu nişte arderi în oxigen. Dar ... nu 1 Lec-
ţ i i l e înainte de toate 1 la să vedem . Mîi ne avea geometria . . . dar pro-
blemele fuseseră s i m p l e . La i stor ie, mergea str u n ă . Doar l a f i zică nu
era prea si gur. Form u l a vitezei şi acceleraţiei. .. hm ! Par n-o să-I
scoată mîine tocmai pe el la tablă .
Toc m a i cind gînduri l e sale aj u n seseră l a această concluzie se opri
brusc. Era ceva care nu m e rgea. Ceva care n u era ca de obicei !
Ce anume ? N u-şi dădea seam a clar. Fusese cufun dat în · reca­
p i t u l area l ec t ii lor de mîine şi în acest t i mp păşise pe stradă fără s ă
fie atent la c e e a c e - l î nconjura. Ş i totuşi . . . văzuse ? a uzise ? în tot
cazul, înregi strase ceva ci u dat ...
Nu era lnc ă prea tîrz i u . Abia ora opt . . . dar î ntunericul serii se
l ăsase d e m u lt .. . Andrei se î ntoarse brusc în l oc. U rmări cu och i i dru­
m u l şi deodată î ş i d ă d u seama ce era : ferea stra asta ! Fereastra,
la c a re s e vedea o l u m i n ă s l a bă .
Ce căuta a i c i l um i n a ? Doct oru l Pavel n u l ucra niciodată î n i n­
�titut la ora asta, d u m inica. Şi pe u rm ă , l um i na nu era cea obiş­
nuită, a H l m p i lor f l uorescente d i n l aborator... era o l umină sl abă,
ca aceea a t!llei lumînări.;. sau a unei lanterne.
Era ceva ci u d at. Andrei se apro p i e iute . Di ncolo de gard u l scund
d e z id, com p l etat în partea de sus cu bare rare d e fier, fereastra
Jaboratorului de la etaj s e l u m i n ă o clipli, ca şi cum fascicol u l l umi­
nos a l unei lanterne s-ar fi indreptat spre geam. Apoi, fereast ra se
întunecă Iar . . . Se mai zărea doar o s l abă licărire.
Andrei împinse poarta. Era î n c u i ată .
Asta devenea d i n ce în ce m a i bizar . Apucă de barele de fier,
işi făcu vîn t şi sări deasupra gar d u l ui, atcrl zind în pămîntu l noroios
·
car e-i i ntră î n pantofi.
- Diseară o să f i u nevoit să-mi c urăţ pantof i i un ceas 1 mor­
măi el, s c ut u rî n d u- ş i p icioarele. Asta-mi trebu i e dacă vrenu să fac
p e Sherlock H o l m es ! O fi vreo pună de electricitate ş i e u .. .
Dar înd ată-şi d ă d u seama că nu putea fi nici un fel de pană de
e l e c t r i citate. S u s, la eta j u l trei, ti n d e l o c u i a p a z nicul, ferestre l e erau
l u m i n ate putern ic.
Tot era hm şi noro i u l l a ceva . Paş i i săi inăbuş i ţi n u se a u zeau.
Se apropie de i nt rare. Uşa, f ireşte, era închi să.
Ce să facă ? Andrei se scărpină după ceafă, nehotărît. Să sune
p ur ş i s i m p l u ? Dar, dacă î ntr-adevăr era ceva în neregulă, însemna
că ar fi dat alarm a î nai nte d e vreme. Ori c i n e ar fi fost acolo sus,
a r fi avut vreme să se ascu ndă s a u să d ispară.
Se uitll încă o dată spre fereastra de l a etaju l întîi. De-ar putea să
priveAscă prin ea ! Ş i deodată ii veni i deea s alvatoare. Desi gur !
Ce s i m ? l u era l Şi d i stanta nu era m a r e - abi a vreo p atru
m etri de la sol ! U n picior aici, pe margi nea balu stradei de la scara
el e i ntrare. Aşa ! Acum, ap ucă-te b i n e cu mii n i l e de ornamentele astea
de dea su pra. u ş i i şi saltă-te .. . Ura ! Piciorul ţi-I spri j ini pe pervazul
-' "'��:·
. - -��\;
9
 de s u s al ferestrei de la parter. B u n . . . Acum . . . cu m î n a pe b u r i a n . . •
puţină g i m nastică ş i i ată-te a gă ţat de marginea fe r e s t r ei cu pricina.
Căţărarea durase vreo ci nci m i nute şi A n d r e i ră s u f l ă u ş urat
cînd izbuti să se sprij i n e c u p ic i o r u l pe margi nea ferest rei. Se a p le c ă
puţin şi p r i v i p r i n t r - u n c o l t a l geam u ! u i , aşa ca o parte c i t mai mi c a
a cor p u l ui său să f i e v iz i bi l ă.
la i nceput, nu deosebi n i m ic. Era tot atit d e î nt u n e r i c c a ş i a f a ră.
Incet u l cu incet u l , însă, ochi i se ol>işnuiră cu l u m i n a d i fur.ă. In la­
borator nu e r a nimeni . Se puteau zări şirurile d e epru bete, s c i i p i n d
s l a b , a l i niate pe masa a l bă de fa i a n ţă. C o l o , î n colţ, se a f l a centri­
fuga m a r e pe care o a d m i r as e ac u m t re i săptăm î n i, cind vizitase.:
p t nt r u p r i m a d ată l a b o ratoru l . Zec i de m i i de învirtituri pe s ecu n dă !
De atunci, tot v i s a să l u c r ez e cî n d va intr- u n l a b orator la fel ca acesta.
laborat o r u l dormea l i n i ştit, parcă o d i h n : n du-se după o săptă­
m î n ă de act i v i tate. Nu se vedea n i ci o l u nu nare, n i c i un fel de l a n­
ternă. Oare totul fusese d o a r o p ărere ?
A n d rei începu să se î n d o i a s c ă .
- Şi d a c ă mă v e d e c ineva acu m privind p e fere astră ? Ar crede
că. . • Ptiu, Sherlock li o lmes î m i tre b u i a mie ? m o r m ă i e l , î n f llriat p e
s i ne însuşi.
Dar iocmai at unci părerea i i f u b r u s c i n f i rm ată. D i n camera a lii ­
t urată a laboratonl l u i zări o rază de l u m i n ă . Nu stătea pe loc. Pă­
rea că joacă u n d a n s n e s i g u r, şovă itor. Andrei p ri c ep u n u m a i decit
d e s p re ce era vorba. Asta e ra fascic o l u l l u m inos a l unei lanterne e l e c­
trice care căuta ceva. Ce a n u m e ? C i n e era poseso r u l ei ?
B raţ u l cu care se ţ i n e a a găţat de sus, de strea ş i n a ferestrei,
.cepuse să-I doară. lşi schimbă p o z i ţ i a , aşa încît să se poată spri j t ni
in­
cu m î na cealaltă.
1,
In sfî rşit, omul cu l u m i n a i ntră în la borator. Mai întîi se o p ri
in prag şi rot i î ncet l a nterna j u r î m pre j ur u l său. Cind razele aj u n­
s e r ă spre fereastră. A n d rei se trase brusc î napoi, apoi se a p lecă d i n
nou p r u d e nt, nădăj ci u i n d d i n toată i n i m a că n u fus ese văzut. D e a l t­
fel, nici el nu p utea di st i n ge trăsăt uri le om u l ui. l ş i d ă d e a c.ioar s e a m a
că era de î n ă l ţ i m e m i j locie, îtw brăcat î11tr-u n parde s i u cen u ş i H .
C o n u l l um i n o s aru ncat d11 �ter na p u te r n i c ă s e asemăna c u f î ş i a
de proi ecţi e de l a c i nemato�af. la capătul e i se pui'" d a u , pe rî n d ,
c e n t r ifu g a, şirurile d e rast e ! uri pentru sticlărie, eprubetele. Părea cii
necunoscutul nu e r a int�esat de aceste obiecte de laborator. Deo­
dată lumina se opri, încadrînd u n cl ulap de stidă c u suhsta nţe.
N e c u noscutul se îndreptă repede spre d u lap, a�eză l a nterna pe
podea ş i se scotoci prin bw.zuna re. Scoase o legătură de chei şi l e în­
cercă p e rînd . la a troia s a u a patra izbut i ş i uşa d u l ap u l ui se des­
chise.
Andrei se pleca, i n ce rdnd să vadă cît mai clar ce se întîmplă. In
a ceea şi c l i p ă însă, och ii neoo n o�ut<U l u i se îndre!Jt-Mă citre fe re as t r ă .
L u m i n a l nnternei nu bătea spre geam, dar Andrei a v u i m pre s i a că
l usese o bser v at . VGi să so fereasGă , insă p ioior!U U scăpă de p e
p ervaz. Cu n:W .na a găţată d e sireaşiRă, încercă s � (H jiUiă ech i l i br u l.
N u izbuti şi, într-un efort disperat, Andrei a�unet« îna� nt.e şi sparse
gea m u l ferestrei cu u mărul , căzînd î n l aborator î.nco n j u rat d e cio­
buri. In aceeaşi c l i Jiă, a u zi o det u nătură p uternică. Ceva îi ţi ui se pe
la ureche ...
Pri m u l gi nd a l lui A ndrei, deşi foarte normal în asemenea îm­
prcju!'ări, este destul de greu de mărturisit : i se făcuse fr ic ă . De fapt,

10
era pri m a dată cin d auzea aşa de aproape detunătura u n u l p i stol şi
n u- i plăcuse de loc.
Al doi l e a gînd f u c u tot u l neaşteptat. ,.Ca-n cărţi 1 Exact ca- n
« I nsula comori lor». D a că ar fi p u t u t să-I vadă Monica, feti ţa de l a
l iceul de fete de vizavi. Adevărat er ou , asupra căruia se trage cu
pistol u l !"
Dar î n c el e citeva secunde care trecuseră d e la c ădere a sa, î n
laborator se m a i int i m p l a s e ceva. Int u ner i c u l deveni s e depli n ş i u ş a
laboratorul u i fu sese trîntită zgomotos .
A:.ta insemna că necunoscutul fugise 1 Că-I era frică de el, de
Andrei ! C u raj ul i se întoarse p e loc. Sări î n p i cioare... şi ge m u . I l
d u rea amarnic gen u nch i u l drept p e c a r e aterizase i n c ă de r e . Ş chio­
p'lti n d , fu g i spre u şă, o deschi se şi se î n dreptă pri n camera alătu­
r ată şi ea goală , spre uşa d i nspre scară. U ndeva, de d e s ubt, răsu nau
paşi i nenmoscutului care alerga pe trepte. Cu toată d u r e re a d e l a
genu nchi, î ntovără ş i t ă acum şi de nişte în ţ ep ă tur i neplăcute pe ceafă
şi la timp le, A n drei se luă du p ă· el. Peste o clipă auzi scirţHtul
portii de · la intrarea clădirii. Andre i ajunse î n c u rte la ti mp ca s ă-I
vadă pe n e c uno s c u t luînd-o l a sănătoa s a pe stradă - avea să- i sc ape.
- Ajutor, aj utor, stri gă el disperat.
Sări gard u l . . . şi căzu pentru a doua
oară, a găţîndu-ş i scur t a d e o b ară.
Intr-o c l i pă, se văzu înconj urat de zeci
d e oam e n i . U n u l îl a jută să se r i d ice . O fe­
m e i e îl căi nă : " V a i , vai, bietul bă i at 1" U n
bătrîn i l apostrofă : ,,Vezi, dacă sări gar­
d u r i l e !" Ci neva ap ri n s e Uf! chibrit şi un cor
genera l de excl a m a ! i i răsună înd at ă :
" Sîn ge, e ră nit 1" " Ce tînăr e ! " " P are cum­
secade". ,,Ce s-a intimplat ?" "Ce e, ce e ?"
Ş i în timpul acesta, n ecunoscutul alerga.
Stri ga :
- După el 1 H o t u l 1
Lumea se uită împrej ur ni!d umerită. Pe
stra dă era o î m b u l z e a l ă şi o fier here ca î n
.
ajun de sărbători. Oame n i i grăbiţi se î n dreptau spre casă cu pachete,
cu cadouri, c u brazi. Necunoscut u l se pierduse î n m u lţ ime. A ndrei il'i
dădu seama de inutil itatea u nei even t u a l e urmăriri.
O voce groasă ii răsună în u reche.
- Ei, ce se întîmplă aici ? Ce-i cu t i ne băiatule ? Cum te-ai
rănit ?
Era un mili jian care-I pri vea scrutător. Andrei işl aruncă ceh i i
jur impreju r. Să spună ? Era a d u n ată lume m u l t ă ş i .. . c i ne ştie ? . . .
poate că în această clipă v re u n com pl ice nu stătea oeparte de e L
M i l i ţ i a n u l întelese.
- Vrei să vii cu m i n e ? •

Andrei încuviinfă, dînd di n cap. Se î n depărtaseră de l umea adu-

nată, cî nd începu să-i povestească.
- Trebui a să chemi m i liţia de la început, cum a i observat c ă
tra ceva suspect. E i , acum nu n e m a i rămî ne altceva d e făcut decit
să-I anunţăm pe doctorul Pavel.

CAP ITOLUL IV ...

... în c a re o partidă de loto e întreruptă . . .

O pt 1
N u merge.
Tra ge tu, acum.
Cinci.
Gata. M-ai bătut.
Te-am bătut ! Te-am bătut 1 Bravo ! se a utoavrobă Nicuşcr,
blttnd din palme fericit.
- Ş i iată, dragă Mariana, c um legile şansei pot precumpăni
asupra şti i nţei. .. declară doctoru l Pavel, a d resl n d u- se soţiei sa l e
care croşeta u n f u l a r de lînă.
Mariana zimbi :
- Asta-i o scuzi neîndemînat ică, Tibi. Te contrazic! s i ng u r.
Cum, ad ic ă, legile şansei nu s i nt şi ele o şti i n lă ? Dup ă cît î m i
am i ntesc, calcul u l probab i l ităţi i f a c e parte d i n tr-o foarte comp l i c �tă
ramură a m atem aticii . . .
- Uf ! Nu mai poate omul să piardă l i n i ştit n ici măcar o p n r­
Hdll de loto.
Şi doctorul Pavel, prefăcîndu-se că era foarte sup ăr at, strî nse
bucăţelele de celuloid şi se r i d ică de pe scaun, făcî nd u-! în acel a ş i
t i m p cu ochi ul băieţel u l ul . N i c u ş o r bătu d i n palme, fericit că e r a l u ;tt
complice de tatăl s ă u. I n aceeaşi cli pă, răsună soneri a telefo n u l u i de
pe m ă s u ţ a din colţ.
-Alo ? Da, doctor u l P a vel la aparat.� C u m ?
Cin d l u ase receptorul în mînă, doctoru l P avel încă mai suridea.
După primele cuvi nte, figura s a se posomorî ş i căpătă trăsături care
exprimau în acel a ş i timp consternarea şi s urpriza.
- Da . . . înţeleg .. . rosti el încet în aparat. Vin imediat.
lnchis e telefonul şi rămase o clipă pe gînduri, închizindu-şi
ochii pe jumătate. M a r i a n a î l privi îngrijorată.

12
 - Sint chem a t . Este c e va in neregulă la l aborator ... explică el.
I ş i puse i n grabă sc u rt a im blănită, i l sărută pe N i c u şor ş i, tn­
tr.rcîndu-sc către uşă, a dăugă :
- La revedere. .. mă î ntorc curind... S per că nu s-a intimplat
n imic grav.
Mariana oftă şi-şi lăsă l ucr u l . Se î ndreptă către sca u n u l lăsat
l i b er de către soţu l e i .
- Ei, N icuşor, i a să v e d e m , care-i ma i tare l a lot o ? Cine clş­
ti gă, capătl u n p a chet de cioco l ată.
- De c i oc ol a tă ? stri gă N i c u şor entu z i a s m at. Dar de ce s-a dus
t ă t ic u l ?
- Tăti c u l s-a d u s la l abo r at or , şi nu mai î ntreba atîta fără
rost. la să vedem, mai bin e, ce număr a i tras ? Ş t i i ce n l!măr este
scris acolo ?
Asta era mei:o d a pri n care ' N icuşor î nvăţase cifrele.
- Păi se poate să n u şt i u , re p l i c ă N ic u ş o r j i gnit •
. . . In aceeaşi c l i pă, a p i ecat pe ghi d o n u l mctccicletei s a l e, d o ctoru l
F[.ve l acceleră. Lăm p i l e de pe marginea trotu a ru l ui se sqccedau tot
mni repede. Nu mai avea de mert decît vreo c inci minute. Ce s-o fi
i r.tîmplat ? M e s a j u l fusese foarte laco n i c . . . d a r spera t ot u ş i să nu
fie n:mic grav. V î n t u l rece îi îmbujorase faţa,
- Atenţi e , ce fac i ! i i şopti c e nt nt l de control a l creier u l u i. Adl­
u::auri ai trccll t prea aproape pe lî ngă maşina aceea 1 Tr e b ui e să fii
mai atent !
Dar acolo, ce s-o fi întî m p lat, la institut ? Dacă este ceva rău . •
fcarte rău ? Altfel nu mi s - ar fi telefonat. U n i n cen:li u ? O explozie ?
M u nc a n oastră de a n i de z i l e este toată acolo, în fişe, în dosare şi in
fla c o a ne l e din d u l a p u r i .
Acum, pe aci l a dreapta. .. Motoc iclet a zboară pe stra d a pustie la
ora a s t a . Desi g u r, dacă n u era c e v a grav, n u mi-ar fi telefonat.. .
Parcă văd la!Joratorul, cu centri fuga, cu eprubetelc şi d ist i l atoarele
şi i ată, peste ele se . proi ectează dormitorul, împodobit cu u n brad
1:oare, m are, lumi nat de sute de beculefe . . . Bradul l u i Nicuşor . . . Uite că
l-am uitat, bietul bă i at ! Acum, mai am un m i nut şi o să ş ti u , 1n
s iî.rşit... Di ncolo d e încruc i ş area asta. At e n ţi e 1 Camionul ! ... La
s!\n gn ! ...
U n scrîşr.et înfiorător de fri ne. Maşina grea se opri , dar era prea
t irzi u . Motoc i c leta se lovi ru to ată viteza de roata din urmă a ca­
m i on u l u i, proiect î n d u - 1 ca di ntr-o praştie pe doctoru l Pavel cu capul
i n a ! nte ...

. CAPITOLUL V . . .
. . .tn care se constată o disparitie fără i m p ortantă
• �h�rurgul de serv i c i u de la Spita lul de u rgenţă clăti nă capul, cu
tr.d mala.
- E greu de spus . . . Vom incerca totul. Deocamdată, însă . . .
Frederic Tomescu o privi pe Mariana. Era palidă, trasă. Ochii .
ii era u umezi, dar nu plîngea.
- Tovarăşe doctor, aş putea să-I văd ? . . . intrebi ea.
 Chi rurgul dădu din umeri .
- N u o să v ă fo l o s ească la m m tc, dar._ poftiţi !
l i conduse în tr-o rezervă. I ntins pe un p at , îmbrăcat in p ijam a u a
spit alului, acoperit de o pătură, se a f l a in completă ne s i m ţ i re doc­
tor u l Pavel. Capul îi era î nfă ş u r at de un pansament al b, care ii l ă s a
li ber numai och ii. Resp ira slab, a b i a percepti bi l. Chirurgul şopti
incet :
- Fracturi m u ltip le. A fost o m uncă titanică. Trei ore pe m a s a
de operaţie .. . N u ş i - a rel u at nici o cl ipă c u noşti n ra. Acum ... strică­
c i u n i l e sînt reparate, dar m a ş i n a nu vrea să m ea r g ă, să o pornească
d 1 n loc . ..
ti a uzi s e oare Mariana ? In tot cazul, se î n d reptă hotărîtă spre.
Fre ll c ri c ş i-i vorbi, cu voce e ga l ă , m o notonă, d i n c a r e î ncerca s ă -şi
ascundă amărăci u nea.
- Tovarăşe Tomescu . . s p u ne-m i . . . nu s-ar p utea intrebuinta aici
.

substanta .,T- 1 1 " ?

Fre d eric clătină d i n c<:p, încet.
- Nu . . . Şopti el. Mai sin t încă unele neajunsuri destul d e imprr­
tante. I n p r i m u l rî n d , n-am făcut experienţe decît pe a ni m a le. La om
încă nu s-a î n c e rcat. In a c e l a ş i timp, şti ţ i probabi l . . . la înc e p ut , efec­
t u l este foarte bun... dar după aceea... In scurtă vreme apar feno­
mene nep lăcute - dureri, o uŞ<>uă parali zie . . .
Mariana îşi plecă privirea, des<- urajată.
- Ce i ronie 1 rosti chiruf"�UI. Omul ăsta, care a descnperit un
rem e d i u m inunat... să nu se po a t ă folosi de el, la nevoie . . . şi, i n spe­
cial, a c u m , cînd i-ar fi a t i t de necesar ... Organi smul său are nevoie
de t; n s p ri j i n , de u n ajutor puternk ..
frederic tăcu. Do ct or u l Pavel îi vorbise, cu citeva z i l e in urmă,
despre o nouă ameliorare, o lorn'lă modificată a lui ,.T- 1 1 ", c are,
spera el, va fi l i p s ită de aceste efecte nedorite. Lucra la aşa ceva,
avea u n plan de experi enţe. Asta ar fi f o s t ultima fază a cercetăr:­
lor ; după aceea, p ut e a u t rece la aplicarea substan)ei l a oameni. Dar ...
care era acea m o d i f icare a substanţei ,,T- 1 1 " ce urma să fie reali­
zată ? Despre aceasta, doctorul Pavel voia să d i scute abia mîine, sau
peste cîteva zile, cînd, după cum spu sese, "o să-şi c l a ri f ice toate
idei le" ...
Dar dacă - şi Fredi se cutremură l a ace st g.ir. d - dacă.� aceste
clteva z i l e or să se ex•indi Iti i n finit, d acă acest "mîine" n-o să mai
sosească niciodată pentru doctorul Pavel ?
Era m i ezu l nopţi i cînd frederic ToTAescu ajunse acasă. D u p ă un
somn foarte a g i t at , m u n c it de coşmaruri, descltise oohi i parcă mai
o b o s i t decit l a culcare, şi -1 i ntîmp i n ă o strălucin acobişn uit ă . N i n­
sese spre d i m i neaţă ş i acum străzi l e, casele, arborii, g a r dur i l e se
t m br ă cas e ră in straie noi , albe.
Nerăbd ător, se i n d repti spre i n s ti t ttt inai nte de vreme. l ncepea
o n o u ă săptămînă - dar Hl ce condljM 1 Doctorul Pavel, între via1ă
şi m o a rt e . . . spa rgerea de ieri, de l a i nstiNtt ...
Cînd a ju n s e ÎA l abora6er, trecu din nou în rev i s t ă cu atenţ ie,
,

diferitele rafturi. Ieri seal'ft, M!td flt6e4l e chemat de acasă "cu mare
urgenţă", nu descoperise Rimk 34Mrmal . Privi d i n nou în poli ţe,
pe masa de fai anţă . .. Totu l părea să se afle în cea mai bună ordi ne.
Aru ncă o privire în dulapul de sticlă_ Sticlele cu eticheta "T" erau
toate... Dar" parcă."

14
 Fredi se încruntă . . . l şi ami mea p rec is că aici se aflase o s t i c l ă
cu ,.T- l l ". E ade vărat, o solu ţi e c e v a m ai veche, l a care ren unta seră
·
toc mai din această cauză şi pe care o in l o cu i s e ră î n u l ti m el e expe­
"
rienţe. Tot u ş i . . . u n d e se află ac um s ti c l a ?
l nălţă d in u m er i . Oare pe asta · o fi l u at - o spărgătorul de ieri
s e a ra ? I n cazul acesta, n - o p r e a nim e r i se 1 S u b s t a n t a era pro b abi l
a l terată ş i , în genera l, chiar de' n-ar fi fost a ş a , un speci a l i st n-ar
fi putut face m are l u c ru . c u ea.
In această d i p ă s i m ţi pe u m ăr o m î n ă . Se întoarse bru s c , spe-
riat. Era S îm o n a .
- Doctor u l Pavel... Am a n z i t des pre el ... ş o p t i e a .
- Da. E foarte gra v .
Simona rămase pe gî n d ur i . To m esc u îşi aminti c e l e ce s e întîm­
p l aseră a l altă i e r i . i n s e a ra aceea de sî m b ăt ă ş i ro ş i . Voia să-şi ceară :
scuze pentru î n d răzneala sa iuexp l i c a b il ă , dar nu găsi c u v i ntele.
- Ştii . . . spuse el, bi l bîi ndu-se ca de obicei, eu sîmbătă . . . în gr/t­
d i n ă ... şti i , nu . . . nu am înţc.>les . • .
Simona î l opri .
- Fre d i , a c u m nu e t im p u l să vorbeşti despre aşa ceva. Vreau
n u m a i să-li spun c ă n t!-mi iau c u vî n tu l î napoi .
Ar fi vrut să a d a u ge că aproape n u - l recunosc u s e , a ş a cu m a$­
tăzi i a răşi n u rec u noştea în acest Frederic To m e s c u, sfios ş i roşu l a
faţă, pe o m u l acda în d r ă z n eţ şi vol u b i l d i n d upă a m i aza de sî m b ătă .
- Şi a c u m , conti n u ă e a , fără să- ş i m a l de a pe faţă ginduri le,
mă duc i n laborator, - sus.
Tăcu. Se gîndea că acum două z i l e , cînd t r e c u s e prin l aborator u l
u nde lucra e a , doctorul Pavel se o p r: s e o c l i p ă şi discutase voi os
despre unele p o s i b i l i tăţi no i de pu r i f i c a re a s u bstanţei cercetate. Ce
plăcut era să l u c rezi a l ă t ur i de e l i S i m o n a i l inv i d i a p e Fred i pentru
asta. Doctorul Pavel nu rămînea închis în cabi netul său . Se pl imba
ade s ea pri n l abo r atoare , schimba p ă reri cu cercetăto r i i , ii c o n t razicea,
se l ă s a contra z i s , m u ncea cî t zece. . . şi totul, c u o voi e bună conta­
gioasă.
� Nădă j d u iesc, adă u gli ea tresări n d , trezindu-s e din vis are, că
o să putem face ceva pentru doctorul Pavel ! . ..
Fre d i c l ă t i n ă din cap m oh o rît şi o u rm ări cu p r i v i rea pînă ce
uşa se î nchise. Apoi, formă l a telefon numărul i n d i c a t de m i li ţi a n u l
d e ieri.
- Da, eu. Am descoperit ceva.. . Un fleac . . . Lipseşte o sticlă cu
substanţă. Cred că n u era bună de nimic. B ine, o s ă caut.
Puse receptoru l in furc ă şi se aşeză pe taburetut rot u n d de me­
tal d i n fata m e s ei de l ucru a doctor u l u i Pa v e l . Sertarul era întredcs­
ch i s . Asta e r a bizar ; doct or u l nu u ita n i c i o dată să-I încuie. Oare să
fi umblat ş i p e aici nec u n o s c u t u l de ieri seara ? Trase s ertarul. Nu,
·totul p ă re a s ă fie î n ordine.
Deo dată, ochii îi fură atraşi de dosarul care se ana deasupra.
E ra u n do s ar nou, cu u n t i t l u scurt. Cu litere roşii - rec unoşt e a
c re ionu l cel gros, pe c a re - I p u rta d o c t o ru l Pavel in buzu narul hala­
tu l u i - sta sc r i s doa r atît : "T- 1 2".
"T- 1 2 " ? Ce m a i era şi asta ? Doar "T- 1 2" nu e x i s ta 1 C i ne pu­
sese dosa r u l acolo ?
Scri s u l era, fără n ici o i n d o ia l ă , al doctorului P a ve l . Şi, deodată,
Inima sa prinse să-I bată mal rep ede ... Dacă acest "T- 1 2 " era toc mai
substanţa ameliorată? Varianta a 1 2-a, cea mai bună, d i n seri a "T" ?
-Deschisţ dosarul şi-1 frunzări i ute.

15
 Mai tnm, date amestecate . . . Fre di u rmărea, din ce in ce mai tul­
burat, rîndurile încă neordonatc, a ru n c ate parcă aşa cum ii veniseră
iddle ... Despre une!e i m p urităţi .. . a p oi o notă marginală : "i d ee,a l ui
Simona Bo gdan - de în�ercat"... După ace e a. un procedeu nou <!e
obri nere a P H -u l u i necesar . . . "in ac e s t fel se e l imină de la început
uni i prod uşi secundari".� U n plan de experiente pe ciini . . .
E r a c l a r 1 Scoase u n c h i o t d e b u cu r i e şi punind d i n n o u m i n a p a
telefon f o r m ă un n u m ăr de interior :
- Si mona ? V i no, te rog. Da, te aştept. ..
Se c u fu n d ă din nou în shH! ierea textului. Părea foarte s i m p l u !
Se adăugau citeva p i căt u r i de aci d, a p o i 5 % d i n substanta neutra-.
lizantă... Da, da 1 Asta era !
Uşa se deschise şi in pra g u l ei apăru S i m o n a. Fredi o tfnbrlî·
fişă şi apoi stri gă, ent uziasmat :
· - Simona 1 Am descoperit 1 Sa u mai bi ne zis, doctorul Pavel a
descoperit ! I l vom s a l va 1 H a i , să facem prepararea a sta.
Abia a t u n c i îşi dădu s e a m a că o sărutase . . . şi se î n roşi ca un
r ac.
- Dar .. . ce s-a întîmp lat ? i l întrebli Simc n a .
Fredi îi arlltă dos a r u l , en tuziasmat.
- U ite 1 scrie şi desJlre tine.
- Da, mu rmură e a pe g·inu uri. Dar. . • vezi t u . . . astea sînt deo-
cam d ată de încercat... Să vedem ma i intii dacă putem obţine s u b­
stanţa ... iar a p o i să o p u r i fic ă m . Dar dacă nu izbutim ?
- Trebuie 1 Trebuie... p e nt ru doctorul Pavel . . .
D a r Fredi e ra mai î n gri jorat decit v o i a s ă pară. Cuvintele e t 1 1
ami ntiscră ş i d e altceva. După obti nerea su bstanţei, e a trebuia d i n
nou experi mentată. Şi asta putea dura m u l te zile. Abia după c e e::: ·
perienţele pe animale avea u să dovedească dacă substanţa era ino­
fensivă şi dacă avea aceeaşi actiune binefăcătoare ca şi , . T- 1 1 " , de
creştere a capacităj i i de l ucru şi ele apărare a ,si stem ului n er v o s ... abia
at u n c i ar fi putut fi a p l i cată pc om .. . Şi, pînă a t u n c i ...
Fre<leric îşi trecu, abătut, m în a pri n p i\ rul c!ufulit ca întotdeauna,
şi u rc ă d u pă S i m o n a fn l a boratorul de chimie.

CAPITO L U L VI . . .
• . . u nde s e petrec ctteva lucruri ciudate

Pe această stradă l iniştită, cu a r bo r i ti n eri p l an t a ţ i pe m arginea

trotu arelor în dreptu ngh i u ri le d e pămînt, cu g a r duri vopsite vesel
în c u lori vi i, nu se înt î mpl ase încă n i ciodată ceva ieşit d in c o m u n .
Strada e r a locuită de o a m e n i a şezaţi, cărora i n genera l l e p'lă­
cea grădi nărit u l . După ce, întorşi de la lucru, îşi luau ma sa, e ra
mai m a re plăcerea să-i vezi ieşind în gră d ini ţ e l e lor din faţa caselor,
îngrij in du-şi r o n d u r i !e de flori s a u cercetî nd cu l u are aminte gra d ul
de co a c e re a roşi i l o r. Adesea, se a d u na u în poartă şi d i scutau cu î n­
f l ă c ă ra r e des pre cele m a i b u n e metode de cultivare a vi netelor sau
a garoa felor sau d e spre proiectele lor de p l a n t a re pent r u anul viitor.
Aşadar, n u mică a fost surprin derea unora di ntre ce! ce l o cu i a u
pe această stradă, cîn d a u avut pri l e j u l să-i vadă pe priete nii lor,
d e obicei aHt de liniştiţi, pe c u n o s c u ţ i i lor atît d e cum secade, schim­
bajl în aşa hai, i ncit era greu să-i mai recunoşti.

16
 Şi totul se intim pl ase atit de br u5c 1
Era în pr i mel e ore a l e d u pă a m i e z i i . Soare le se i v i s e de după
nori şi făcea ză:>ada să stră!ucească în m i i de st e l u ţ e . Pe t r otua r,
un băieţel 5e o pi n t e a , suflind d i n gre u , să tr�gă o s a n ie pe care se
an a o ietiţă.
Deodată, i n acest pei saj s e n i n de iarnă, o yoartă se deschise
cu zgomot şi u n om î n toată fi r ea , îmbrăcat numai în ha ine, fără
p a l ton, fără căc i u l ă ş i - cul mea 1 - cu pap uci i n pici aare, o zbughi
·
fugind cu ce a mai mare v iteză. D utJă el, numai la vreo c i nc i paşi
în urmă, ale r�ra u n alt i ndivid, ac e s t a încălţat cu p a nt o f i , dar tot nu­
mai în h11ină ş i cu capul descoperit.
C e l d i n faţă st r i g a , c e l din urmă ţipa, ş i ca!)etele vecinilor tn­
c e p u ră să se a d u n e pe la ferestre. Sitt:afia p ă r u la i n c e p u t comică.
O m u l fără pantofi îşi pierdu un papuc, p i c ioare l e i s e împleticiră
şi căzu. Cel din urmă, luat de elan, se împiedică de primul, şi căzu
l a rindu l său.
Dar l ucruri l e deveniră tra g i c e cî nd cei d o i se pri n s er ă de m i jl o c
şi începură să-şi care l a p u m n i. Cîţiva vec i n i i e ş i r ă d i n c a s e şi se
repez i ră spre ei, despărfi n d u-i cu g r e u . Şi a b ia atu n ci îi recu nos­
c u ră : erau doi cetăţeni foarte de tr ea b ă , cul mea ! chiar fr aţ i , care
se î n ţelegeau d e minune. Dar cum arătau acum ! O c h i i lor scăpărau
parcă scîntei ! Fetele l e erau congestionate. Părul, vîlvo i . Era cert că
n u simteau frigul, c u · toată î m brăcămi ntea lor uşoară.
l ar mot ivu l ccrte i ? U n f l eac. Nimic important, ceva p e nt ru care
de oi>icci nu s-ar fi năsrut decit cel m u l t un zimbet . Totul p or n is e -
după cum aJiară ve ci ni i d i n exp l i ca t i i l e i n flăcărate, i nsolite de a m e ­
ninţări cu pumnul ale bătă u şi lor - de la un pahar cu apă vărsat di n
greşeală de u n u l d i n ei . Urmară a pcstrofe, acuzafii, incri minări,
c e a rtă şi... p u m n i . Şi nici acum, cî n d pe f e ţe l e cetăţenilor începură
să se i ve11scă zîmbete, ce i · doi fraţj n u se d o m ol ea u , ci se tot p rive a u
i nc runtati, vorb ind re pe d e şi violent.
A i fi putut crede că de vi nă în to a t ă această treabă era o d o z ă
prea mare de a.Jcool. Dar l ucrurile nu stătea u aşa, căci consumul m ă­
r it de a l cool este î n so ţ i t şi de alte s e m ne trădătoare. Şi, pe urmă, nu
se p u te a a d m ite ca în acel a ş i t i m p m a i m u l ti cetăţeni de pe aceeaşi
stradă să fi păcătuit la fel.
Spun asta, p e nt ru că indată d u p ă aceea, se p etrecură cîteva
fapte n ::: i ş i tot atit de ciudate. Di ntr-o casă se auzi un glas cîntînd
rărru�it şi e xtrem de fal s. La fereastra unei camere a casei re s pe ct i ve
ap ăru o faţă congcstionat1!, dar foarte veseH'i.. Era un om sobru, func­
ţionar la poştă. Vese l i a sa păru cu atît mai s u spect ă cu c it , după ce
deschise ferens�ra, dădu u n i� dt vărat concert, finî n d u-se cu mîna in
d r e ptul i n i mi i, ca un tenor pe scenă.
, Ş i se mai petr ec u ră şi alte l ucruri, tot atit d e ciudate. Să a mi n ­
t im numa i de fa pt u l că oamenii din ca rtier avură prilejul să-I v a d ă
pe u n u l d i n veci n i i lor tăind l emne cu o energie ncobi � n u i t ă . O să
spuneţi că nu - i n i m ic ciudat ca u n om să taie lemne iarna. Intr-adevăr.
Dar dacă această a ct i vi t a t e se conti n u ă , n ec u rm ată , t im p de şase c ea­
s u r i , c n o viteză de necrez u t şi fără o c l i p ă de o d i hn ă , la un om n e­
a n trenat, at u n c i trebu ie să recunoaşteţi că l u c r uri l e nu mai sint atît
de banale ! Şi alţii avură perioade d e . i ntensă a c t ivitate, atît de ne­
cont enită î n c î t nu puteai să-fi crezi ochilor.
N11meroase a lte l u c ru r i stra nii s-a u mai întîmplat, dar n-o să vi
le mai povestim. Destul că, în acea vestită după amiază, de luni,

17
mulţi dtn oa m e n ii de pe acea stă st r a d ă p ă r eau că au î n n e b u n it de-a
binelea.
Pe l a ora 8 sea ra , însă, l u c r uri l e reintrară, i ncetul cu î n c et u l ,
în n orm a l . Cel doi fraţi se tm p ă c a ră , r u ş i naţi . C î n tă rcf u l făcu şi în­
cepu să se t r ate z e de l a r i n gi t ă . Cel c are tăia l e m n e se întinse, isto­
vit, pe pat.
Ş i toţi, s u feriră n o a p t e a aceea de o durere de c a p cumplită.
Chiar şi d oc tor u l Vasi l e l o n a ş c u , de pe a c ee a ş i stradă, care scrisese
în d u pă amiaza respectivă vreo c i nc i zeci de p a gini m a r i d i ntr- u n
stu d i u . A d o u a z i i n s ă a v e a să constate că o mare parte d i n cele
scrise n u erau demne d e publ icare. Care p u t e a fi explicaţia acestor
fapte c i u da te ? Nici doctorul nu le p u t ea bănui.

CAP I TOLUl VI I . . .
. . . t n care a f l ă m m a i m u fte daspre "T-1 1 "
M a r f i dimineaţa,_ cind S i m o n a i ntră i n laborator u l î n c ar e l u c ra
F're d i , î l găsi stînd pe taburet, la m a s a de l a b o r ato r , cu bărbia spri­
jinită i n pu m n i . Era n ebărbierit, c u părul m ai d ez o rdon at ca ori c î n d ,
c u o c hi i r o şi i şi cu ceardine.
- Nu m erge . . . ii s p u s e el . To at ă n o a ptea am în ce r c at . . . Au murit
doi c î i n i .
Simona clătină d i n cap.
- Tre b u i e să încercăm d i n nou. Subst a n ţ a n u e pură, asta e.
P o a t e d a c ă o s - o c e n t r i î u g ă m ...
Se au zi un ciocănit sfios, apoi u ş a l aboratoru l u i se deschise ş i
apăru An d re i , î n acee a şi s c urtă c a i n scara î n c a r e trăise avent ura
s a de neuitat.
- A, i ată-! pe An d re i, spuse S imona. L-am rugat să afle c a re e
starea doc t or u l u i Pavel.
Andrei işi aşeză geanta c u cărll şi caiete p e birou .
- Rău, spuse e l . Mi-a spus chiru r g u l d_e acolo că starea sa s e
men ţi n e p roastă. N u şi-a r e ven i t î ncă şi are febră . . Eu fug l a şcoală . . .
ne dă azi vacanţă ...
Andrei işi l uă geanta, vru să plece, se o p ri în uşă. Vorbi fără să
se întoarcă.
Dar ... fac e ţi ceva pentru eL. vindecaţi-! 1
Tn urma lu i, l a b o r a to ru l rămase tăcut. A p oi , Simona vorbi ho­
tărîtă .
- Da, o să f acem tot ce ne s tă în putinţă 1 Mă d u c să l u c rez l a
o n o u ă preparare . Tu, o d i h neşte-te. Aşa, nu eşti bu n de n i m i c . I n ­
toarce-te p e s t e p atr u c e a su r i.. . atu n c i o să fi e gata s u b sta n ţa . . .
Fre d i se r i d i c ă de la masă. S iq10n a avea d rept at e . Aşa obosit, n u
mai e r a bun de n i m ic . . • Tîrîn du-şr p ic i oa re l e, se tn d reptă s p r e c a s ă .
Peste trei ore, soneria telefo n u l u i il d eşte p t ă d i n tr-un somn greu
şi n e l iniştit. L o co t en e nt u l de s ec u ri tate lordă nescu i l a ştepta la 1:\­
borator.
*
- Doctorul Pavel, î ndeobşte, es t e foarte m o dest. A ş a se şi ex-
plică f ap tu l că m a rele public nu c u n oa şte m ai n i m ic în legătură c u
lucrări le s a le. Şi trebuie să vă s p un c ă , în sta d i u l înai ntat î n c a re
se află ele, cercetări le au aj u n s la rezultate e xt r ao r d i n a re 1

18
 Insta l at în faţa biro u l u i d i n l a borator, fredcr1c Tomescu îi ·ex•
plica l ocotenentului l o r d ă nescu despre rea l i z ă r i l e doctoru l u i Jl'ave l.
- N u ne exp i i c ă m ce a vrut necu noscut u l c a re a pătruns in
seara de d u m i n i că i n l a borator, i i spuse l ocote n e n t u l . Poate că, dacă
m i -aţi d a unele l ă m u ri ri despre ceea ce l u craţi aici, a m putea să
găsim o cale, un m ot i v.
Si Tomescu ii dădu e x p l i caţi i l e cerute. Locot e n e n t u l lordănescu il
a s c u l t a cu atenţie pe asistent u l d octorului Pavel.
- Tot u ş i , d u p ă c îte am inteles, rep l i c ă locotenent u l , î n cerc u r i l e
şti i n ţ i f i c e l u cră ri l e do ctoru l u i sint c u noscute ş i foarte aprec i a l e .
- Cunoscute, d a r nu în total itatea lor. Doctorul Pavel nu a p u­
b l i cat decît acele rez u l tate care constitu i e , ca să zic aşa . .. b i l a n j u l,
co n c l u z i a u n e i etape. J n ţe l e geţi ce vreau să s p u n ?
Fre d e r i c Tomescu î l p r i v i cercetător pe l ocote ne nt, care î n c l i n ă
afirma ! i v c u p u l .
- Ei b i ne, de la u l t i m a etapă, care este c u noscută d i n publicaţii,
s-au fă c u t progrese extrem de mari. După m i ne, e st e una d i n cele
m a i i m portante des coperiri m e d i c a l e a l e seco l u l u i. Da, da 1 "T- 1 1•
poate d eve ni un m e <i i ca m e n t m i n u na t !
Fre d i se î n f l ăc ă r ; : s c .
- De ce spu neţ i ,.poate deveni'' ? î n trebă locot eneilt u l .
- Pentru că . . . ş i Tom escu se întristă, pentr u că doctorul Pa vel
e s te bolnav ş i . . . nu se ş t i e . . . Ved e ţ i , m e d i c a m e n t u l are ş i u n e l e efect e
t a r d i ve foarte n ep l ăcute.
1:ercetă r i ! e nu trecuseră J ncă în faza c l i n i c ă. S e ş t i e ( e x p l i c a se
Fred i ) că o r k e su bstanţă care u rm ează să fie uti l i z ată ca m e d i c a­
ment este s u p usă l a o seri e î ntreagă de î ncercări p r e l i m i nare. Se fac
mai întîi toate a n a l i z e l e f i z ice ş i c h i m i c e d e ri g o a re . După ce c erc e­
tătorii s-au c o n v i n s că aceste a n a l i z e nu trădează p rezenţa n ! c i u nei
su bsta nte deosebit de tox k e s a u periculoase în doze m i ci , se trece
l a experime ntarea pe anim a le.
l'entru aceasta, se uti lizează a n i m a le l e care sînt cele m a i s e n s i b i le
l a prod u s u l respect iv, de o b ic e i şobol a ni . Nu e vorba de şobo l a n i co­
m u n i , cen u ş i i , s ă l b a t ic i, c "re a leargă în l i bortate, ci de acei ş o bo l a ni
a ! bi , cres c u t i d i n generaţ ie in generaţ kt tA cuşti. Aceştia sint in ge­
n eral foa rte receptivi faţă de num eroase afecţiuni : se îmbo l n ăvesc
u şor şi s i m ptome l e l o r se p o t stud i a d e asemenea fără greut ate.
l n cres cători a i nst it ..t u l wl, î n care Tomescu î l conduse pe loco­
t e n e n t , s e a f i a u s u te d e şobolan i, rî n d u i ţi cîte zece în cuşti meta l ice
d i n p l asă, etichetate. Şobo lani i , la rî n d u l lor, erau etichet aţi, vopsip
f i ec a re cu c u l o r i roş i i sa.u g a l be n e pe cap, sp ate sau coadă.
- Fi ecare şobol a n este cunoscut sub u n anumit număr şi are
o p a g i n ă spec i a l rezervată lui, în re g istrul nostru cu pFOtoeoalele
experi e n ţ e lor. E cîntărit l a fi ecare zece z i l e iar hrana sa este c a l c u ·
lată aproape la m i l i g r a 111 , e x p l ică Tomesctt.
Pe m ă s u ră c e s e a p r o p i au de c i t e o serie de c u ş t i - pentru el
ac estea erau s u p r a p us e NI t re i etaje - "şobolănimea" dădea semne
de agitaţ i e . Se inghesuia u cu toţii în fa)i, a(Căfhldu-se de plasa de
sîrm ă c u lăbuţele m i ci ş i roze şi înc�d să-ş i VÎ41e botişor.u l prin
ochi u r i l e p l a s e i . Păreau foarte î n cînt aţi de vizită şi parcă aşteptau
c e v <'. .
- - Cel m a i b u n e x e m p l u pe c a r e v i - I po t oferi des pre un reflex
c o n d iţi onat, format de a l tfel fără voia noastră, spuse T10mescu zim­
bind şi a rătîn d spre c u şt i . Vedeţi ? Care este purt are a nat u r a l ă a
oricărui ani mat sălbat ic ? Să f u gă de om, să se ascundă. Aşa ar face

19
şi . un şo bo l a n aib, la fel ca aceşti a, c a r e însă n - ar fi t r ă i t in cres­
c it o ri e, Ce s-a intimplat însă c u ş o bol a n i i de a ici ? I n loc să f1e si­
l iţi să-şi ca ute ei s i n g u ; i m încare, sînt f i nuţi la o d i hnă, in c u şti,
şi i n sch i m b oamenii le ad uc de mincare - şi ce mîncare ! restau­
ra n t de l u x 1 - de trei ori pe zi, l ng ri j ito r i i sosesc şi anim a l e l e ii
văd. Aş a da r , e i par întî i un fel d e vizitatori. După aceea, î n gri ji t o ri i
desc h i d portiţele şi introduc m î n care a in c u ş t i . I n fa ţ a şobolanilor
această s c en ă se rep etă de trei ori pe zi, ze c i sau sute de z i l e la rînd .
In cre ierul şo b ol a n i l or s-a format a stfel o l e gătură - ce d e v i ne pe
zi ce tr e c e m a i trainică înt re cent r u l vizual : a p a ri ţi a oameni lor
în faţa cu ş t ii şi c e l u lele care comandă reflexele alimentare. Şobc­
lanii a so c i ază dec i orice vizită cu mî ncarea pe c a re o vor primi. De
aceea, se reped pe p erete l e din faţă a l c u şt ii , pe u n d e se i niro d ute
m î n car e a ş i aşteaptă nerăbdători să l n fulece. Asta nu e u n ref l e x
tnnăscut, e cl ar, ci unul dobîndit u n reflex condiţionat.
- P r i n urm a re, î n c li p a de faţă unii dintre şobo l a n i a r trebu i
să si m tă o mare dezamii g ire, remarcă l ocotenent ul în gl umă.
- Da... Dacă ar fi capabi li d e astfel de se nti m ente , care dl!
fapt sint proprii numai omului. Ani malul n u s e bucură de aşa-nu­
mite ., s ent im ent e s u f l ete şt i " . El are doar i n s t i ncte. Dar să trecem ală­
turi .
Acolo se af l ă iepuri i . Aceste animale, după cum exp lică Tomescu,
sînt foarte sens i bi le : mor mai u şor deci t ş ob o l a ni i şi tocmai de aceea
I epuri i un e ori sint m ai c ă utaţi.
- l ată ş i v e sti ţ i i cobai, cei mai prefioşi cola boratori ai cercetă­
torilor 1 îi prezentă Fred i . Sint a ni male foarte pl ă pinde şi ce; condiţii
s pe c i ale de creştere.
- U n de t ră i e sc in mo d natura l ? întrebă locotenentul, pri vind cu
curiozitate ani malele dră guţe, poate de d ouă ori mai mari decît un
şobolan, cu bot u l de rozător şi cu blnna tărcată cu cele m a l variat�
culori.
- Francezii le sp u n ,.cochon d ' l nde", de unde am putea credl!
că provi n din I n dia. En g l ezii î i numesc , . G u i nea p i g", de c i după e i
ar trăi în Guineea. Şi u n i i şi alţii îi spun ., porc i " , deşi n u au n i c i o
legătură cu p orc i i , n ici ca dimensi u ni , nici ca aspec t, după cum se poate
lesne vedea . De fapt, col>aii sînt n i şte mamifere rozătoare din A m e­
rica de sud, foarte utile experimentatori lor.
Intr-o ultimă în c ă per e se aflau cî i nii . Cînd pătrnnseră, se născu
o hărmălaie de nedescris. Lătrau şi se gudur a u dînd veseli d i n coadă.
Aici, în cuşca asta, e ra un c ă ţe l tare simpatic, cu blana pestriţă, CII
och i i rugători. I l privea pe l o cote n e n t c u i n s i sten ţă, de parcă ar fi
vrut să-i spună ceva.
- lată prietenii de t o tdea un a ai oamenilor 1 sp u s e Fre d i . In c e l e
mai î ndepărtate ti mpuri le-au fost ajutori , paznici şi hăitaşi în vî­
n ăt oa re. Azi sînt folositi pentru cercetările de mare preci zie în do­
me ni u l reflexelor condiţionate !
Asupra acestor anim a le se experime ntase incă de acum cîţ iva
ani .,T- JJ ". Pro dusul fusese mai î ntîi admi nistr at ca atare, fără nici o
pregătire prealabi l ă a animalelor.
I n comparaţie cu u n lot de .,martori", a di c ă de ani male hrănite
ea şi celelalte, dar c ă r ora n u li se adm i ni strase n i c i un m e d i c ament,
şobolanii tra t a ţi cu ,.T- t l " c r e şte a u cu m ult mai repede. Era o dez ­
voltare armonioasă, c are avea loc a proape de două ori mai repede c a
d ezvolta re a celorlalţi , . m 11 rto ri " . C u alte cuvinte, şobolanii aju n geau
la talia lo� . de ., a d ulţi " cu mult m a i iu te. De asemenea, se părea că

2.0
animalele tratate cu "T- 1 1 " e r a u mai vi guroase şi d ii d e a u dovadă de
m a i m u ltă v i o i c i u n e . In ce priveşte du r ata tota l ă a vieţii, n u se pu­
tea trage o co n c l u zi e prec isă, mai a l e s datorită efectelor tardive de- "
for m a bi l e ale s u bst an ţ ei ,,T- 1 1 ". ,_
- Dar nu asta era i m p o rta nt , s u b ! i n ie Fre di, ci fapt ul că s u b­
stanţa, d;;parte de a provoca o i ntoxicatie oare c ar e , părea că m ăreşte
vitali tatea a n imalelor de experienţă.
Atunc i se trec use l a o altă e t ap ă a experien ţelor, Unele d i nt re
a n i m a l e fu seseră îmbol năvite c u bo l i d i n cele mai diferite.
Mai î ntîi , i n fecţii . Cobaii fus� �eră i n o c u l a ! i c u bac i l i acti vi, vi­
r u l e n ţ i , ai tu berculozei, boală care provoacă ravagi i între ei. La o
�arte dintre c o ba i i infectaji se administrase apoi ,.T- i t " . Aproape
80 % supravieţuiseră. D i ntre co i>aii netrataţi, peste 80 % m u riseră,
deşi erau j i n u ţ i i n exact aceleaşi con d i ţ i i , pr i m i n d acel a ş i fel de a li­
mentalle ş i aceea ş i i n gri j ire. La exame n u l anatomo-patolo gic, a d i c ă
la c e r cet are a organelor d u pă m oart e a a n i m a l e lor, se cons tatase că
l e z i u n i l e provocate de baci l u l t uberc u l ozei erau cicatrizate.
- Şi, rem arcaţ i, subl inie Frederic Tomescu, acest lucru a a vu t
l o c f ă r ă ca a c e s t "T- 1 1" să ai bă o cî t de s labă acţi u ne asupra baci­
l u l ui Koch ca streptom ic i n a , acidul para- ami no-s a l i c i l i c ( Pas-u l ) sau
a lte m e d icamente. " T- 1 1 " nu ucide microb i i sau virusuri l e, nu e bac­
tericicl, ca feno l u l . N i ci bacteriostatic nu e, ca p e nid l i n a care împie­
d i c ă in mul tirea m icro bi l or.
Exper-ienţele au me r s mai departe. S-au îmbol năvit anim a l e l e cu
boli infecti oase d atorite coc i lor : stafilococ ! , streptococi, pneumococi.
Desi gur, şi acum m u reau multe chi ar di ntre an i m a lele tratate cu
"T- 1 1 ", dar p roce n t u l lor era m ult mai mic decî t cel a l animalelor
,.martori ", adică imbo l n ă vite şi netratate. Şi era î n căodată de remar­
cat fa p t u l că aceste animale cărora "T- 1 1 '' le m ă r e a atlt de mult
rezistenţa, nu fuse seră tratate cu s u l fa m i d ă sau penici l ! n ă , c a re a c ­
ţi onează asupra micro bi lor respectivi.
- Trebuie s ă ştiţi - spuse Fredi - că aceste cercetări , despre
ca r e eu v-a m p o ve s ti t i ntr-un sfe rt de ceas, au d u rat şapte ani . Vă
î nc h i p u i ţ i ! Este necesar să se u rmărească cîteva s ă p t ă m î ni s a u chi a r
l u n i co m p o rt a r e a animale lor in experienţă. După aceea, e l e sînt sa­
c r i ficate. D iferitele lor o r g an e se pun in form o l , apoi se p re p ară
într- u n mod s p ec i al şi se taie în feli ute extrem de s u bţ iri cu aj uto­
r u l m l c rotoamelor. Acest e fel i ute sînt c o lorat e cu diferi ti colora n ţ i şi
si nt exam i nate la m i c r os c op . O astfel de l u crare durează săptămîni
î ntre g i . N u numa i că majoritatea a n im al el o r rezistau la boli, căpă­
tînd p a rcă "şapte vieţi". Se înt î m p la însă şi a l tceva, Se părea că
adapta rea l or fajă de condiţi i l e ext erioare se făcea c u mult mai bine,
mai repede.
- Pri nc i p i u l d e acţiune al su bstanţe i "T-1 1 " , d u pă pres u p u ne­
ri le noas tre ... vreau să s p u n , a l e doctoru l u i Pavel, se corectă T o­
mescu, ar fi că ea i ntervine d l rect a supra sistem u l u i nervos, in tota­
litat � a sa. Este p u ternic activată dezvoltarea capi ! a relor care a l imen­
teaza c� l u l ele n erv o a se şi î n specia l acelea a l e c re ier u l u i . De aseme­
!:' ea • . e I m portant faptul că pe l î n gă aceste acţi u n i care se desfăşoară
m . t . m e , . re loc şi o a c ţ i u ne i m e d i ată de ameli o r a re a a l i mentării şi
�
ox;genaru ce l u l e l or nervoase. lată d eci că organelor co n d u c ăt oare şi
coord c n atoare ale orga n i s m u l u i nost r u . i e �înt a s i gu rate î n a cest fel,
cele mai bune c o n di ti i d e funcţiona re.
In sfîrşit, se pa re că "T- 1 1 " a c j i o n a s e ş i prin real izarea u n o r
}
m a i si g-ure egături î n i re capetele nerv i l or , a c c l u i elor nervoase. In
_

21
ge ne ral , a şad ar, "T-1 1 " măreşte capacitatea de l ucru a si s t e m u l ui
nervos.
Ti nind seama de rol u l important î n l u pt a împotriva boli lor pe
care-I define s i stem u l n e rvo s , vă d a ţ i seama de ce "T- t 1 " are ac ţ i u ni
atit de favorabile în bol i at it de d i v erse.
Tot u ş i , trebuie s u b l i n i at că n u e vorba de ace l "panarcu u n i ver­
sal", m e di c a m e n t unic, v is at d e m e d i c i i antichităţ i i şi c are, efectiv
nu poate e x i st a . "T- 1 1 " va fi întrebuinţat prob a b i l alături de med ica­
m e n te le c l a s i c e . . .
l ată, a ş a d a r , care est e sta d i u l la care am aj u n s a c u m , î ncheie
p oves t i r e a sa Tome s c u .
- E f o a rt e interes a nt , m ă r t u r i si grav locotenent u l . Dar e păcv.t
că "T- t l " nu a f o st încă apl icat la o a m eni .
- N u , încă nu
I n a c e a s t ă c l ipă, u ş a s e desch ise furt u n o s şi A n d re i se n ă p u s t i
în laborator.
- Aţ i a u z i t ? stri gă el către locotenent.
Apoi , văzî n d u - ! p e Tomescu, tăcu d i n tr- oda t ă .
- Ce-i puşt i u l c ? îl i ntreM Tom e s c u , c are- I c u noştea dest u l d e
vag.
Poate că v i s-a î nt î m p l at şi d u m neavoastră, a l t ă d at ă , să vi se
spună " p u şti u l e " . Dacă v ă mai a m i n t i ţ i u l t i m a d ată cî n d s-a petre c u t
acest lucru, cred că · vă d a f i seama ce revoltă a strî n s în i n i m a l u i
A n d re i in clipa cîn d l u i , băiat de 1 4 a n i , cu o u rm ă r i re aven t u ro <! să
de hofi la a ct i vu l său, i s-a ad resat un oarecare c u această tit u l a­
tură a dîn c di spret uitoare. " P uştiule".. . A u z i 1 I n t u necat di ntr-o d a t ă
la faţă, Andrei n e g l i j ă î ntrebarea l u i Fr e d i ş i , î n dreptî n d u-se spre
locotenent, îl spuse, a ş a ca să " si m t ă " şi a s i stentul :
- Am ce v a să vă s p u n . . . ceva secret.
Locotenentu l a s c u ltă cu aten fi e cele ce-i şo p te a băi a t u l . D u pă
f i gu r a sa, în c r u nta t ă d intr-odată, se vedea că af lase ceva import ant:
Se î n dreptă spre Tomescu şi-şi l u ă r ă m as b u n .
- Aşadar ? il întrebă . l o c o tenent u l , m e r gî n d gră bit. Chi ar a ş a s-a
Intimplat ?
- Cum ''ă sou n ! D u m i n ică se a ra, u u re p o r t e r de la , ; Ş t i rea,.
a fos t l a d octo r u l Pavel. Cu o oră î n a i nt e d e sp a rge r e a d i n l a borator . . .
- Ei ş i ? Spui c ă . . .
- Da ! I n ziar n - a a p ă r u t n i m ic ş i . . . tovarl\şa M a r i a n a m - a r u g at
s!l mă interesez. Am tel e f on a t l a s ec ret ar i a t şi ...
- Şi ? .. .
- Nu există nici un rep orte r cu n um e l e d� Vasi . � Lăză r e sc u , şi
DU e ra in p l a n n i c i un articol d es p re d oc to r ul P ave l .

CAP ITOLUL VI I I . ..
. . . în care asistă m la o tnfrecere sportivă

Lui An drei îi p la c e s p o r t u l . Se d uc e a foarte d es l a întreceri şi rar

se in t im p l a să scape cîte o parti d ă de campionat. S p r e deosebire î n să
de o mulţime de aş a-zi şi a m a t o r i , î i p l a c e să p r a c t i c e el însuşi o su·
medenie de-,sporturi.
-��'
22

�-������]�
 I a r acum, in t o i u l iernii, ce putea fi m a i p l ăcut d ecî t o v i z i t ă l a
p at i n a j ? M a i a l e s c ă , i ncepi nd de l a 101ra 3, avea u să se desfăşoare
.:a m p i o n at e l e de patinaj-viteză.
La prim e l e probe de pat i naj art istic, A ndrei asistă c u p l ăcere,
însă fără p r e a m u l t i nteres. U lt i m a p robă, î n t receri în v i tez ă i n tre
bărbaţi, promitea în s c h i m b să fi e deosebit de interesantă, d e atră gă­
toare. Se vorbea m u l t de un n u m e relat i v n ou, care s e re ma r c a se i n
u l t i m u l t i m p : I on Geam ănu. Se s p u n e a despre e l că a ve a o rezi s­
tenţă d eo s e bi t ă , că viteza sa era u l u i t oa r e şi că î ns u ş i cam p i o n u l re­
c u n oscu se că I o n Geam ă n u îi era s u p e r i o r .
Şi a c um , intrecere a aceast a avea s ă-I a rate i n p l i nă a cţ i u ne pe
ce l e b r u l patin ator. '·
Si � r t !
Pati n::torii porniră. Un om i n a lt, s l a b, îmbrăcat d i n cap p înă-o p i­
cio are i n trico u l d e i ! a n elă nea gră, c a re co ntrasta pute r n i c p e f o n ­
d u l alb s t r a l u c i tor a l gheţei, rămase pe loc .
Spectatorii î n c e p u ră s ă m u r m u re, uimiţi, Ion Gea m ă nu pierduse
porr:irca ! 1 n sfîrşit, d u j:: ă cîteva secun d e - de parcă s-ar fi gindi t
dacă m ai a v ea rost să pat i n eze, I o n Geamă n u p lecă şi e l . Luă vi­
teză, m i şci n d u- ş i p i c i o a r e l e u n u l d u p ă a l t u l , cu paşi l a r g i şi i uţi.
A n d rei avea i m p resi a că vede u n robot care l u crează automat,
fără nici un g i n d . Cînd a j u n s e î n d reptu l său, î nc e r c ă să-i vadă faţa,
Era crispată şi tot u ş i ·nu p a l i d ă, aşa cum se întî m p l ă adeseori atunci
cînd te con c e n t rez i a s u pra u n u i efort Hzic, ci congest i o n ată. Ochii îi
s tră l u ce a u şi păreau m ă r i ţ i . Privirea î i era aţi ntită d rept î n a i nte, fixa .
Şi cursa co nti n u ă să se d e sfăşoare. Pat i noarul trebuia înconj urat
de patru o r i .
L a p r i m u l t u r, I o n G e a m ă n u p ă s t r ă d i s t a n ţ a i n i ţ i a l ă faţă de cei­
lalţi aicrgăto ri. De la al doi lea tur, î nsă, spe c t ator i i încep u ră să m u r-
m u re. Crezuseră c a , &afori tă porniri i defectuoase, Ion Gea m ;\ n u pier­
duse. Dar nu era aşa 1 V iteza acest u i a crescu , crescu u l u itor. Pi cioa­
rele i se mişcau repede, d e-a bia de puteai u rmări cu privirea. A j u n � e
d i n urmă pe u n patinator, a p o i pe altul. Verti g inos, se aprop i a d e cel
din frunte, care-şi spori eforturile . I nutil ! Ion Geamănu il in 'i recu,
m i şcî n du-se iute ca o maşi n ă , şi trecu i n a i ntea l u i .
Un ropot de aplauze. M a i e r a u n t u r şi iată că pati natorul reu­
şise să recişt i ge plecarea ratată, ba chiar să o ia î n a i ntea t u t u r o r 1
!ncă o jumătate de tur ...
Şi atu nci, se petrecu accident u l . La turnantă, piciorul să u a l u necă
l atera l , p u nî n du-şi singur piedică. Pati natorul căzu greu, c u o bufni­
tură î n f u ndată . Era o cădere st upidă, care ar fi putut fi evi tată ş i de'
un în cepător.
Dar mi rarea m u l ţ i m ii s e transformă în uimire ..şi î n spaimă. Ion
Oeam ă n u căzuse. A r fi putut lesne să reia cursa, î n s ă n u făcu n i ci
un sem n să se r i dice. Ochii săi priveau tot fix înainte, in timp ce pi­
cioarele - ca la un automat - conti nuau, i n aer, mi şcări le de a ler­
gare. Ca o maşină, ca o m otoc icletă răstu rnată, ale cărei ron a r fi
continuat să funcţioneze.
Printre cei de faţă se afla şi u n medic. Se apropie, cercetă pu­
pilele celui căzut şi ceru să fie transportat de urgenţă l a spita l .
- Nu pun rămăşaguri d i n principiu, spuse e l , d a r de d ata acea­
sta aş paria pe ce vreti că om u l acesta a fost drogat 1

CAP I TOLUL IX . .•

• .. unde se pune o nouă prob l e m ă

- Sta ţ i o nar... Starea doctor u l u i Pavel e foarte nel iniştitoare . . .

lncercăm totul : seruri, subst a n te n utritive, vitamine, horm o n i . . . Dar
m a i este totuşi nevoie d e ceva ...
Chirurgu l î l privi pe Tomescu, care înţeles e şi lăsă ochii i n jos.
Era m iercuri la prînz... Experiente le sale pe ciini abia începuseră ...

şi trebuiau să mai dureze incă pînă seara. Abi a atu nci p utea s ă - ş i d e a
s eama dacă se mai menf ineau efectele acelea vătămătoare. Ş i p e
u rmă ? Se punea o problemă gravă. O problemă pc care încă nu în­
drăzn ise să o ridice, dar c are acum devenea acută.
Oare era ap l ic ab i l pe om, acest "T- 1 2 " ? Normal, ar fi trebuit să
facă încă multe exp e ri en ţ e pe animalele cele mai sensibi le, experi enţe
c are puteau d ura l u n i intregi. Dar. . acum era vorba de zile, dacă
J
nu de ore.
Ce era de făcut ?
Cînd se inapoie în laborator, Fredi era cu totul descurajat. Luă
de pe masa de laborator acoperită cu plăci de faianţă flaconul cu l i­
chi d u l galben, li mpede, care stră l ucea parcă în bătaia razelor de soare.
Aici, in acest f lacon, se găsea medicamentul salvator, care poate că
era încă amestecat cu u n toxi c pericu los. Să-I trim ită medic u l u i de la
spital '1 Avea oare acest drept ?
N u , nu putea face acest lucru. Organismul doctor u l u i P a v el era
slăbit, foarte slăbi t . Orice tox ic i-ar fi fost fat a l , chiar d acă altuia
nu i-ar fi prod us decit t u l burări mai mult sau mai puţin grave, d ar
probabil nu mortale.

24
 Privi lichidul m i ste ri o s şi î nc et , un gînd îi încolţi in m i nte. Da . ..
de c e n u ? D i n sertaru l b i ro u l ui scoase o s iringă. Era steri lă, desi·
g ur, fi artă şi apoi ţ i n u t ă i n a l c oo l . l i potrivi un ac. I i c e rc et ă cu
atenţie vîrfu l . . . era b u n , ascu ţi t. Da . . . Destupă f l aconul şi, i ntroducînd
a c u l a sp i r ă doi centi metr i cubi. Privi î n zare. Exact doi cent i m etri.
Cam asta trebuie să fie doza.
Rămase o c l i p ă c u s i r i n ga în mînă, gîn d itor. O a re unde o fi mai
bine ? In picior ? . . . n u , nu-i p l ac e in pic ior. O să umble şchiopătîn d . ..
l ş i scoase hai n a, lăsînd siringa pe m asă. lşi şterse antebr a ţ u l
sti ng cu vată î n m u i ată tn alcool . Aştept'i să se evapore . Apucă d i n
nou s i ri n ga şi încercă s ă i n tr o du c ă acul in piele. At in g erea rece i l făcu
s ă tresară şi să îndepărteze siri nga . O privi nehotărît.. . apoi c u o m i ş ­
c are b r u s c ă , înfipse ac u t în m uşchi. O s i m p lă in ţepătură. Nu-l durea.
Apăsă pe p i s t o n ... ş i o arsură vie îl f ă c u să geamă... Privi s i r i n ga . . .
abia introdusese o ju m ăt a te de ce nt i m e tr u . Acum îşi dă d u seama de
greşea lă. Doi centi metri c u bi . . . era cam m u l t pentru braţ. Dar . . . nu-i
n i m i c . De-ar fi n u m a i d urerea ! Strînse dinţii şi apăsă mai d e p arte
p i ston u l , p î n ă l a capăt, pînă la capăt...
- Ce fac i 1 Fredi ... ce-a i făcut ?
Simona i l privea, cu oc h i i mărifi de spaimă, d i n pragul uşi i .
I ncet, Fre d e r i c Tomescu î ş i sm u ls e acul d i n brat ş i aşeză l i n i şt it si­
ringa pe masă.
- Era si ngura sol u ţ ie, explică el ca şi c u m s-ar fi a d resat unui
stu dent. Orga n i s m u l lui este prea sl ă bit. . . al meu o să suporte, sper . . .
Dar... s:mona ...
lncă nu se o bi şn u i s e să-i rostească n umele aşa, d i rect , şi roşea
d e fiecare dat ă ...
- Da, Fred i ?
- Să nu spui... să nu spui despre asta ...
. . . După a m b . z a se scurse într-o t e n si u ne u r i aş ă pe ntru Simo n a .
l'redi nu veni !a laborator. S e ara, Simona primi un te le?on. ,.Cred
d . . . o să meargă, Simona". Atîta tot. A d o u a zi dimi neaţa, Fredi
a lerga pe scări l e s p ita l u l u i , cu fl aconu l în mînă.

*
�.Chiru rgul C : ăt i n ă d i n cap.
- N u sînt m u l t e speranîe. Fu ncţii l e vitale a l e organi s m u l u i se
menţin, dar î n general, t ot u l m erge t ar e prost... U n d ec l i n aş pu ­ ,

tea spune . . .
... 0 injecţie, l a b r a ţ. .. lncă u n a, peste trei c ea su ri . .. "T- 1 2" înce­
pea să intre în a cţiu n e .
... A d o ua zi, d o cto r u l Pavel deschi se ochii. Rec unoscu p e n tru
prima oară de l a acci dent fi gura Marianei.
... A trei a zi, doctorul Tiberi u Pavel în c e rc ă să se ridice din p at.
Trebui să ren u n ţe , căci s o r a îi i nterz i s e cu străşni cie orice m i şcar e .
Ceru însă de m î n c a re . Tem pe ratura ii scăzuse.
Orga n i s m u l său - a j u t at de "T- 1 2 " - invin sese boala.
Doctoru l Pavel era sa l v a t !

Tn a ce e aş i zi, locotenentul Iordănescu ii telefonă l u i Tomescu.

,. Experi m e ntaţi vă rog acţ iunea substanfei din f l a.con u l pe care vi-I
trimit. Fiţi, atent la manip u l are, credem că este ioxică !"
-' . - .��,,\. '. ·
.25
 Flaconul pe care-I primi tn a cee a ş i zi e r a bi ne c u noscut tî n ă r u ­
lui li,S i s t e n t : pu rta eticheta ,.T- 1 1 " şi l i p sea de v r e o 72 d e or e d i n
d u l a p u l de st i c l ă al laborator u l u i 1

CAP I TOLU L X .••

... u nde află m despre existenta a doi Frederic To m eseu

I nstalat înt r - u n u l d i n fotol i i l e rotat i ve de m e t a l ale l a boraio r u l u i ,
Frederi c T o m e s c u mtn giia m ec a n i c l inii le curbe ale m icroscopulul. ln
faţa sa, n u pr e a la î ndemînă, î ntr-u n scaun meta l i c s i m i l a r, l o c ote­
ne n t u l lordănescu îl a s c u lta cu atenţie p e tinăru l cercetător.
- Este exact ceea ce nHirn a şt e p t at J s p u s e e l c u satisfacţie.
- E u , d i mp ot l'i v ă , am fost grozav de s u r p ri n s 1 mărt u risi Fredl.
N imeni d i n t r e noi , ni c i m ăcar d o ctorul Pave l , nu ştia că pri n a l t e­
r a r e ,.T- 1 1 " dă naştere u n o r su bstanţe de degradare c u o ac ţ i u n e
atit de c u rioasă asupra s i stemul u i nervos. E s t e o acj i u ne d e exci­
tare puternică. La an imalele Rle le de l aborator s e mani festă pri n
m i şcări neîncetate, adesea vJ.ok mte. Şobol a n i i se bat, se m u şcă,
aleargă m ereu prin c u ş c ă ... l n sfirş it, a stea sînt d oar pri m e l e rez u l ­
t ate a l e acestei substanţe căreia i - arn zis "T- 1 3". Rămî ne să le mai
controlăm u l te ri o r. Aş fi însă GUri(}s s ll ştiu cum aţi aflat. . .
In ac e a clipă, se a u z i u n c ioc ă-n i t t i m i d . Apoi, uşa se crăpă u ş u ­
r e l ş i de după e a s e i vi un cap cu z u l u fi b l o n z i , c u ochi a l baştri ş i
c u n a s c î r n. Simona privi pe t î nărul c e rcet ă to r ş i , fără să-I ză­
rească pe locotenent, care era m a s c at de d u l a p , î i şopti incet l u i
Fredi :
- Fredi, de ce n-ai trecut a z i d i m i neaţă pe la m i ne, in l aborator 1
U rî c io s u le !
To mescu se î nroşi ca o sfeclă, a m u ţ i brusc şi î nccrcă să facă d i s ­
perat sem ne d i n mînă. ln Hlte n ţi a l u i , s emne l e trebuiau să însemne :
.,Tac i d i n g ură, pentru duumezeu 1 Nu sî nt s i n g u r 1 V i no mai tîrzi u ! "
Erau c a m mulk de exprim at pentru o s i n g u ră m î n ă î nzestrată
n u mai cu c inci d eget e. Simona îl p r i vi m i rat ă, şi a p o i , deschizind uşa
larg, exclamă cu un t o n de p re fă c u tă îngrijorare : .

- B i n e Fredi dragă, de ce nu mi-ai spus că v r e i să în veţi să

tnofi cu o s i ngură mtnă ? . Hai, vi no să m ă săruţi 1
N ic i un p i c tor nu va putea v r e od at ă să găsească o c u l o a re r o şie
de a ceea ş i intensitate cu c e a la c a r e aju nseră urechile l u i Fredi.
Se î n to ars e neputincios către locotenent ş i nu iz buti să s c oat ă d i n
gît lej n i c i un s u net.
- Fredî, începi să m ă enervezi 1 ro s ti fa ta cu a u torit ate. Ce vrei?
Şi b r u s c a.nuţî şi ea, văzi n d de di ncolo de dulap o s i l u etă străi nă.
Roşu! n a t u ra l care-i coloră faţa ii stătea foarte bine, socoti loco-
tenentu l zîmbind angelk.
- Tovarăşe Tomescu, spuse ea pe u n ton oficial, voiam să vă rog
să-mi î m prum utaţi nişte htrtîe de f i ltru . . .
Locotenentul tuşi, foarte pre ocu p a t să-şi p ă s tr e z e seriozitatea. ln
real itate, avea poftă să Izbucnească în hohote de rîs.
Tom e s c u se ridică s tî n g ac i . Fata cont inuă, w o c hi i î n tavan :
- Dar văd că sînteţi ocupat .. . o sl tree . . . mai pe urmă . . .
Locotenentul se intrebl1 Rlirat, ood lUI cttmva in l i m baj c h i m i c .. a
săruta" este echivalent cu ,.a imprumuta hirtie de filtru". U şa labora­
toru_Iui se închise şi apari ţ i a blondă dispăru. Tomcscu, tot atît de roşu

26
J a. iaţă, se aşeză la loc pe scaun, in t i m p ce locotenentul fi privea n e­
vinovat.
- Şti ţ i , incepu nervos tînăru l c e rcdător, rilsucind i ntr e d egete o
Jamă de s t i c l ă , a fost ... se numeşte S i m o n a Bogdan, a fost...
- N -are aface, il în trerupse locot e n e nt u l .
După o c l i p ă de gîn d i re, î l î nt rebă pe Fredi :
- Eşti amator de sp ort ?
- Mda, s p u s e acesta cu oarecare î n d o i a l ă . Oarecum . . . N u p rea.
am insi'. t i m p ... Dar c e legătură are ? . ..
- Ai să vezi . Descoperirea mea i se d atoreşte de fapt l u i An­
drei V a l e r i u , ştii, băiat u l acela .. . c ă r u i a i - a i z is zi lele t recu te ,,p u ş­
t i u l e''. Tre b u i e să-ţi· s p u n , în paranteză, că s-a s i m ţ i t foarte j i gnit._
La u n conc u r s sportiv, p r ietenu l nostru A n d rei a văzut un om d ro gat...
Ş i locotenentu l îi povest i cele c e se întî m p l a s eră la patinaj .
- De aici i-arn l uat fi r u l . M a i i ntere s a n t este că omul care a furat
st i c l a a pro ced at, cum să zic, "şti i nţificeşte". Ce crezi că a făcut m a i
întîi ? A exper imenta t pro d u s u l ! D a r, şti i, n-avea ani m a le de labora­
tor, ca d u m neata. Şi de aceea, a experi m e ntat pe oame ni.
De emoţ ie, Fre d i scăpă jos l a m a de sticlă.
- Bine, d a r ă sta . .. este un cr i mi n a l ! ...
Locotenentu l d ă d u d i n cap, af irmati v.
- Ş i să vez i cum a făcut. A aruncat p ur şi simpl u i ntr-u n bidon
cu lapte o c a nt i t ate din această substanţă "T- 1 3" cum i -ai spus. Şi
tof i cei c e a u consu m at l apte din acest bidon a u prezentat sim ptomele
u nei excitat i i puternice. Lumea spu nea că era u ca bef! ...
- J ntr-adevăr, dintr-un p u nct de vedere acţiunea n u e departe de
cea a a l co o l u l u i ... re marcă Fre d i . Dar ... p e ntru ce-i trebui a s u bstanţ a ?
- Yn u n e l e fări, sportul e fol o s it pentru obţi nerea de mari cîşti­
g u r i. Cred că ştii că l a curse i n stră inătate, m u l ! i jochei necinst iţi îşi
" dopează" c a i i, ca să f u gă mai repede. Ba, m a i mult decît atît, in
cursele cicliste de distanţă, unii cicli şti a u fost drogaţi, pentru ca
să reziste mai uşor î n etapele cele mai difi c i le. Scri a ş i în z i are. Se
citează ch1ar cazul u nu i a care, căzînd î n timpul curselor, a conti n uat
să-şi mişte spasmodic p i cioarele, aşa c u l c at, sub i nfl uenţa d ro gu­
ri lor r .
- B ine, · dar ăsta n u mai e st!Oi" i .
t
- D a , e o afacere. D a r să con inuăm. I n d i v i d u l nostru a aflat, din
publicaţii l e ştiinţi f i c e, des p r e cercetăr i l e docto r u l ui P avel ş i le-a in­
terpretat in felul ::cesta. Trucul cu "reporterul" era necesar ca să f i e
s i g u r că n - o să f i e î ntî l nit cî nd a v e a să se apropie de l aborator. De
unde să ştie el că o să ap_ară·: u n băiat pe n u m e Andrei, cu ase men ea
apt i t u di ni de detectiv...
·· - -

- Pa rtea cea m a i interesantă, ·· cont inuă Tomescu, este că a d a t

toc m a i p e s t e u n f l a c o n vechi, alterat,. de "T-1 1 " care avea propri etăţ i
�; i m i l are . . . d a r foarte pericul oase. .. -
'
- l-am dat de urmă mai întîi ' p ri n · Ion Geam ă n u . Pati nat urui
acesta este d e fapt, după cum ne-am putut . convinge, de bună cre­
d i nţă. I n d i v i d u l care a furat "T- 1 3" i 1-a dat," pretinzind că este u n
medi cament obi ş nuit cu polivit am i ne. . . D e asemenea, la captu rarea l u i
ne-a aj utat docto r u l Vasile lonaşcu, care a avut d_e su ferit ş i e l efec­
tele laptelui botezat cu "T- 1 3" şi care a încercat să a n a l izeze c a u z a
act ivităţ i i f e b r i l e d i n acea d u p ă amiază de l u ni._ a tut uror c o n s u ma­
tori lor de lapte.
Lucm�e erau acum mai mult s a u mal putin clare .
.

27
 - Trebuie să a d a ug, spuse lordă nescu, că d upă ce se convin gea
de elec l u l l ui .,T- 1 3", i ndividul vo i a sl:-1 p l a s e z e în s tr ă i n ă t a t e , pret1n·
z î n d că-i c u noaşte reteta ş i, în acest fel, să facă o dublă esc r o che ·
rie... lJat f i i n d că s u bsta n ţ a nu lasă în mod a p arent n i ci o u rm ă , a r
fi o b ţ i n u t desi g u r u n p r e ţ ridicat pentru reteta e i . Te gînd e ş t i ce c i ş·
t i g- u r i falm loase se puteau obt i n e ia curse, "dopî n d " caii cu această
su bstanţă l Şi a c u m , o să te l a s. Te ro!! să transmiti com p l imente : e
m e i e tovarăşei S i m c n a Bogdan . . . ş i n u u i t a ( a i d locotenentu l î l p r i v i
nevi novat în o c h i p e Tomesc u ) , n u u i t a că ţi-a cerut n i şte . . . ni�te
hîrtie de fi ltru . ..
tn u r m ă- i Fre d i se î n ro ş i , ca de obi cei, la faţă. I n cet u l cu i ncet u l ,
tns:!, căzu pe gînd uri . O a r întî m p lări l e ace i P. a apar.!nt i nexpl icabife.
din după amiaza aceea de simbătă ? Oare, cind u m b l a se cu f l aconul
conţi nînd "T- 1 3" nu-i rămăseseră pe mînă urme, care a j u nseseră
a p o i pc pîinea pe care o mî ncaseră- cu toţii ? Şi at u n c i , asta era exp l i ­
caţia su;-,ărării tatălui şi mamei sale, a pllr.set u l n i Mări ucăi ş i . . . şi
î n specia l a sta era o ar.e e x p l icaţ ia declaratiei de d ra �oste ?
Aşadar, ace la era un alt Frederic Tomescu ? Compl et.. deo s e bi t de
Frc d e r i c Tome�cu cel de toate zi lele?
Simţea că n u poate fi astfel... I n d e f i n itiv el o i u bea şi a�a pe
Simon a.
Dar c a re e r a la urept vor!Jir.d expl icaţia acestei schim bări atit­
d e bru şte de temperament ?
Despre a sta, avea să afle abi a pes te citeva săr>tă mîni, cind î n
jurul d octor u l u i Pavel se v o r g ă s i a d u nafi c e i ce l u aseră p arte la
a c e a stă aventură.

CAP ITOL U L XI .. .
. . . în care citiforu l află tot ce m a i a re de afl aJ
Se af lau a c o l o , i n s p aţiosul hol al locui nţei doct o r u l u i Pavel, unde
'
acesta vorbise, acum m ai bine de o lună, cu f a l s u l reporter Lăzărescu.
Erau tot i cei pe c a re-i strînseseră la un Joc întîmplări l e c i u d ate d i n
ulti m u l t i m p . Doctorul P a ve l , î n c ă p a l i d , purtind pe f r u n t e o cicatric�
ca o tăiet u ră de sabie, iş i s pr i j i n e a mîini le pe braţ ele fotol i u l ui m o a : e
i n c a re s e odihnea. So f ia lui, Mariana, s e a şez a s e p e u n u l d i n aces t e
braţe. Frederic ş i S i mona stătea u p e scaune lîngă doctorul Pavel, S i ­
m o na aruncîndu-i d i n ci nd în cîn d pr i v i ri l u i Fredi , i ar acesta s i m ·
f i n d u - l e ro � i nd şi neî ndrăz nind să i le întoarc1L Locotenentul lordi:­
nescu se afla lîngă fereastră şi, alături d e el, era Andrei, fericit că
rei1şi se să i a , azi dim ineaţă, o notă bu nă l a fizică şi că ier i seara ii
reu ş i s e o experienţă grozavă de chimie.
Doctorul Pavel se opri o clipă, apoi conti n u ă să vorbe ască :
- A ş a d ar, în p ri v i n ţ a const i t u ţ i e i om u l u i sint n u m e roa s e păreri.
Cea mai răspîndită spune c ă oam e n i i pot fi împăr ţ i ţ i î n trei g r u p u r i :
aste n ici , normostenici şi 'hi perste n i c i . Astenicii sî nt acei oameni î nalţi
şi svelţi, c u mîini ş i pici oare lungi şi subţiri. l ată, privi ţi-! pe Fr e d i
T om e sc u .
Priviri le tut u ror se înd reptară s p r e asisten t u l d o c t o r u l u i Pavel.
- Vedefi ? Cran i u l este al u n g it î n î n ă l ţ i m e , bărbia slab pronun·
fată ( Fre di îşi trecu mîna pe bărbie), n a s u l m a re ş i i n �ust . . . ( Fredi işl
pipăi nasu-l)._ Păru l a b u n d e nt, trece peste frunte şi timple . . . asta, fi.
-�"'
.;�<
�.'
28
reşte, p î n ă a p.a r e chel i a c ea nem iloasă ( Fredi îşi mingiie cu satisfacţie
păru l ) . P i e p t u l e i n g u st şi turtit. I n general , . asten icii sint foarte slabi.
Doctor u l făc u o pauză şi apoi trccu la o altă categorie, în timp
ce fredi T o m e s c u răsu flă u ş urat şi puţi n roŞu la faţă.
- Hi perste n i c i i sî nt, pe scurt, oamen ii g raş i . Sint i n d i vi z i ( ş i
doctorul P a ve l î ş i r o t i privirea î n j u r u l său ) a s em e ne a locotenentu­
l u i l o r d ă n e s c u . Robuşti , cu m e m br el e scurte, m î i n i l e late, capu l ro­
tu nd, b u z e l e p l i n e . Părul e moale ş i chelia apare de obi ce i mai de
t i m p uri u. Dar a s t a e compen sat din b el ş u g de creşterea bogată a
bărbi i şi mustă f i lor. G ît u l , după cum vedeli (şi do ctor u l arătă spre
l o rdănescu, aşa cum a r fi fost spre o planşă d e m o ns tr at i vă la curs,
in faţa st uden t i lor ) , gitul e scurt şi gros, iar ca p u l a d i n c i t Intre
umeri. O a m e n i i hiperste n i c i sînt mai scurti şi mai pre d i s p u şi l a o b c­
zitak . .
O nouă o p r i re , î n ti m p u l căreia lordănescu răsuflă ş i el feri c i t
că nu m a i era un e xe m p l u viu .
- Ti pul m e d i u , c are se î n t î l neşte d e cele m a i m u lt e o r i , c o n t i n u ă
(:octorul Pavel, e st e normoste n i c u l . Cei mai nu m e ro şi dintre noi, cei
d e alei, s î nt e m normos te n ic i , a vi n d dimensi u n i l e princi pale a l e corpu­
l ui proportio nale. lată, aşadar, ce l e trei t i 9 u ri c l a s i ce in care se pot
împărţi oamenii.
- Ce imporhmţă a re i n defi nitiv această împăr j ire, î ntrebă l o­
coter.c n t u l . fiecare o m , d u p li plire r<:Q m e a - şi asta cred că repre­
z i ntă un fapt e v i d e nt . - are a n u m i t e trăsături deosebite. Exi stă va­
riaţii i n fi n i t e c are se a bat de la m e d i e . Fi ecare om a re constituţia l u i
proprie.
Ceea ce spunea locotenent u l Jordăncsc u părea foarte just. Doc­
ton: l Pavel a p ro b ă şi el clăti nînd capul.
- Desigur, ai dreptate. T ot uş i , pentru nevo i le clasificării, imp ă r­
f i rea pc care v· am expus-o este utilizată in medicină. Să vedeti lnsli
ce s-a întîm plat. Unii autori a u s u sfi n u t că d iferitele t i p u r i constit u­
ţion a l e trebuie să d etermine . "potenţial u l p.:tolog ic", adică cu al te
cuvi nte, d u p ă tipul în c a re se înca drează, o a m e ni i tre h u i e să sufere
m ai m u l t de a n umite bol i. De pi l d ă , a s te ni c i i su feră mai mult de tu­
b!!rcu loză p u l monară, u l cer gastric şi duodenal şi altele ; hi perstenicii,
de pi a t r ă l a ficat şi r i n i c h i sau arteri oscleroză ...
Tomescu (astenicu l ) î ntî l ni privirea î n gri j orată a lui lordănescu
(hi perstenic u l ) ş i-şi zîmbiră încurajator.
- B i n e , obi ectă M a r ia n a, dar asta-i o concep ţ i e fatal i stă. Aşa s-a
născut o m u l , aşa o să se îmbolnăvcasc�. 1
- O astfel de c o n c e p t i e nu poa te fi, intr-adevăr, acceptată, ri­
postă doctorul Pave l . Medici i de copii arată de altfel că diferitele
c o n f or m a f i i ale c or p u l u i iau n a ş t e re în functie de anum iţi fa ctori ex­
terni . Chiar şi trăsături le oameni lor maturi se pot srhi mba s u b
influenta factori lor externi - a a l imentaţiei , a muncii, a bo l il or ... J ar
d e zvo lta rea ooli tor depinde t ot d e a u n a de relaţ i i le re cip ro c e ale orga­
nismului cu mediul extern ...
T n co n c e pţi a actuală, p r i n c on s t i t u ţ i e n u se mai înţeleg n u m a i
an u m ite semne f i zi ce , numa i o anumită c o n fo rm a ţ i e a corpului. Ea
trebu i e să cupri n d ă n u numai partic ular ităţ ile cu care s-a născut omul,
ci şi ·acelea dobind ite în viaţă. Toate prop rietăţ i l e organ i s m u l u i care
intervin in a d a pt a r e a la condiţiile vi eţii ...
Pavel s� opri şi zimbi .
- Iertati-mă dacă uneori intrebuintez poate tem1eni prea tehnici,
prea de..• n�eserie, d a r.-

29
 - N u , nu, e foarte i nteres a nt, il a s i g u r ă Andrei .
Urmărise cu atenţie cele ce s p u nea d o ct o ru l , cu gura î nt redes­
chisă, ca şi c u m ar f i vrut să a sp i r e tot u l , să nu scape n i m i c .
- Dar . . . nu ne-aţi l ă m u rit î ncă in l e gătură cu fe n o m e nel e . . . şi
l o rdă n es c u ezită, negăsi n d term e n u l cel mai potrivit.
- Fenomenele lui .,T- 1 3" ? s u g e r ă Tomescu.
- P e n t r u c a să a j u n gem a c o l o , treb u ie să sp u n şi d e � p re c o n -
cepţia func ţ ională a consti t u ţ ie i . Vedeţi . . . pe ntru stare a de s ă n ă ­
tate, cît ş i m a i a l e s p e n tru cea de b o a l ă , i m portanţa cea m a i m a r e o
au �ropriet ăţi l e f i z i o l o g ice, adică fel u l c u m f u n c ţ i o n e a z ă d i fe r i t e l e
o r g a n e şi, i n p r i m u l r i n d , st a rea s i ste m u l u i nervo s . .
Acu m o să ne în t o a rc em cu gîn d u l la epoci f o a rte î n d epărtate,
s ă z i c a c u m vreo d o u ă mii d e ani, i n G re c i a antică. Pri ntre n e n u m ă ­
r ate l e f e l u r i de com p ortare a l e o m u l u i , ei a u d eo s e bi t p a ţ r u tem p e r a ­
m e n t e : cole r i c , f l e g m a t i c , s a n g u i n ş i m e l a n c o l i c .
- Dar... m a i sînt o a re act u a l e a ce ste t e m p eramente ? î n trebă
M a r i a n a , s u r p r i n sll .
- Oe l a vec h i i gre c i , oare nu s-a s c h i m bat p i n ă a c u m tem pera­
m e n t u l o m u l u i ? g l u m i l o cotenentu l l o ; d ă nescu.
- Multe s-au sch i m ba t d e atunci. Oar i nt e re s a n t este d e remar­
c at că st u d i u l act i v ităţi i n e rvoase s u perioare, d u p ă m e to d a ref l e x e l o r
c o n d i ţ i on a te i n f re!> rinsă d e P a v l o v , a dove dit b a z a f i z iol ogică a ve­
chi l o r . , t e m p e r a m e nte" g re c eş t i .
Andrei i nă l tă neîncrezător d i n u m e ri .
- Cum a d ică . . . Pavlov a verificat vech i l e poveşt i a l e grec i l o r ?
- N u , d e s i g u r , şi d oct« n l Pave l zîmbi , a m u z a t . P a v l o v nu şi-a
p u s ca sc op să-i veri fice pe vKh i i g r e c i 1 Stu diiod act i vitatea c r e i e ­
r u l u i l a cii n i , e l a d e o s e b i t dowli t i pKri : t i p u l tare, care e e x c i t a t r e ­
p e d e ş i i n te n s şi l a care şi i nh i b i ţi a e s te relat iv p u te r n i c ă , ş i t i p u l
s ! a b . D u p ă al t e criterii şi anume d u p ă raport u l di ntre p r o c e s u l d e e x­
ci taţie şi cel de inhibiţie, el a d i st in s un t i p echi li bra t şi un a l t u l ne­
e c h i l ibrat. I n sfîrşit, aoimalele puternice ş i ech i l i brate pot fi vi o a i e
s a u l i n i ştite. D e c i , 1 . P. P a v lo v arăta că p e n t r u a c a r a ct e ri z a c o n s t i tu­
ţ i a trebu ie să se aprecieze şi l a b i l i tatea sa-u i nert ia proc e s u l u i de ex­
c i t aţ ie sau a celui de i nhi biţie . . . Din toate aces te categorii s-a obţi nut
patru t i p u r i p r i n c i p a l e : UAul tare neechi li b rat, altu l t are echi l i brat
li n i ştit, a l t u l tare echi l i brat vioi ş i , a l p a t r w l ea , t i p u l s l a b .
După cum scria Pavlov, a c e st e a coresp u n d ea u i A�ocmai cel o r
patru tempera m e nte de s c ri se de m e d i c i i Grec i ei antke . Mi -e teamă
c ă a m e x a g erat, de a s t ă dată, c u termi n o l o g i a m e d i c a l ă , d a r vă pro­
mit că n-o să mai păcătu ieilc . . .
Acum să trecem l a ac ţ i u nea l u i "T- 1 3", s 11 bst6 n ţ a c a r e a luat
n a ştere p r i n alterarea J u4 "T- 1 1 ". După p ă rerea mea, p!'in acţi-uni c a re
u rm e ază să le cercetăM î.a l a horator şi să le contrell.m şi care pro­
babil sînt d e n atură fi zico-chi mică şi acţ i o nează d i red asupra cel u l ei
nervoase . . . iertati-mă, i;w- mă avintam in tc r m e R i t ehni e i . Ei bi ne, prin
la bi l i­
acţiunea lui "T�1 3" es+e p robab i l că se pro dooe o creşter � a
.
tăţii pr oce s u l u i de excltajli-e. Aceasta î n seant1tă, aşadN, ca S l �tem ul
nervos reac ţ i o Ae a ză mai r&jMde, lAtr-IIIA grad ex.trom de plriormc.
De

ac ee a' de exemp lu, la o s implă ri� obi şnuitl!. pe care ai putea-o

trata cu o g l u m ă, a m i c u l u i n o stru Prederic i-a sărit, d u p ă cum i m
i
fireşt e,
p ovestea, ţandăra. Această reacti v itate mărită este urmată,
de o rapidă epuizare u lterioară. Şi nu uitaţi că Fredi Tomescu, act
ăe faţă, vrea să s e incadreze în t i p u l ech i l ibrat liniştit.
Acum, i m i pun Intrebarea, dacă prin acti unea prelun gitli a l u i
"T- 1 3" nu s e modifică cumva, in mod temporar, chiar tip u l respectiv.
I n sfîrşit, pătrundem într-un domeniu u n de s-ar putea face m ulte
obiec ţ i i ... Ş i cu asta, gat a 1 Acum cred că p utem să vorbim despre
a l tc eva ! . . .
i n cam eră se pro d u sese o destindere. Oameni i s e rid icară d e p e
scau ne. U n i i î ş i aprinseră cîte o ţi gară. Tomescu s e apropie d e Simona
şi-i şopti ceva. Andrei veni lîngă doctorul Pavel.
- Dar, totuşi, cred că ,.T- 1 3" n u se poate folosi. . . aşa ... spuse
d, şovăind.
- Desi gur că nu. Cred că n u e o substanţă uti l izabilă, deocam­
dată. E tox i că şi are o act i u ne violentă, nefiziologică. Nu, desi gur.
Dar ... am impresia că a u început să te preocupe serios problemele
astea ?
Da, mai ales .,T- 1 2". Şti f i ... şi A n d rei roşi.
Spune ! îl încurajă doctoru l Pavel .
Cred c ă nu v ă opriţi aici, n u ? Vreau să spun, acum că a1f
d at o su bstanţă atit de folos itoare cum este "T- 1 2 ", o substanţă
care... aj ută l a vindecarea unor boli grave, care spriji nă refacerea
orga n ism u l ui bo lnav... d u pă operaj l i .. . Acum, n-o să î ncetaţi cerce­
tări le ?
Doctoru l Pavel zîmbi , îi puse mîna pe umăr .
- H m 1 Mai am o m u lţime de lucruri de făcut. De experimentat
acţiunea acestor su bsta nte de degradare, d e t i p u l l ui "T- 1 3"... De cer­
cetat noi variante, de îmbu nătăţit ... Ehei 1 Mi-ar trebu i încă vreo două
vieti !...
- Ştiji... şovăi A ndrei... eu ... mai a m d o i a n i
şi i ntru l a facultate ... Ş i aş vrea ... a ş vrea să stu-
diez biologia... chimia... medicina... ca să pot pe
urmă ... dacă o să vreţi, să l ucrez a l ături de dum­
neavoastră ...
Doctorul Pavel n u-i răs­
p unse. Privirea sa ca ldă şi
strîn gerea prietenească a mî i ni i
s a l e pe umărul l u i Andrei ti
dădură lnsă acestuia toată asi­
gurarea de care avea nevoie.
In acelaşi timp, intr-un
colt, Fredi ii şoptea Simonei,
lm bujorîndu-se, d upă obiceiu1
să�1 . oînă t n vîrful u rechi lor.
 - Si mona, dra gă .•. ştH, s-ar putea sl( fiu chiar un tip slab, nu
n u m a i echi l i brat lilu ştit .•. Şi, zău, tu •. tu m i -ai spus că ţi-am p lăc ut . . •
dar a sta i ntr-o c lipă cind de fapt nu eram e u . . . eram un a l t u l , u n
echi librat vioi sau chiar neechi li brat... şi... s p u ne-mi, mai... i l i mai
menţi i păre rea veche ?
S i m o n a l u ă o fi gură de nepăt runs.
- D u m neata n u c u noşti suficient legile fiziologiei, i n cepu ea pe
u n to n doctoral. Dacă m e d i u l exercită suficiente i n f l ue n te fa vorabi l e
un tim p i ndelun g at, atunci s e poate ca unele trăsături să se modi·
fice. N u ? P a rc-aşa a r vorbi asi stentul Fredi Tomesc u ? Aşa i ncit
(şi aici îi şopti la u rech e ) , i u b i t u le, o să am eu grijă de tine ! . ..
Un temperament "fle gmatic" n u poate s!i îm brăţi şeze o fată . i n
p l i n p u b lic . Dar Fre d l n u e r a totuşi departe de a t rece într-o pro.
fundă ,.!abilitate" şi asta făr!i nici un ,,T- 1 3"."

Ce s-a i n timp lat dupl!. aceea ?

A u toru l n u a mai a f l at, pentru eli, după cum ştiţi, toate astea
s-a u i ntimp l at (e mai pretentios , . se vor i ntimpla'' deş i e poate mai
corect ) în viitor._ Presu p u n însă cll Sîmona şi Fredi Tomescu vor al·
căt u i o p ereche fericită, cll doctor ul P avel va c on ti n ua cercetă ri le s a le,
că N î c u şor va învăţa la şcoala medie şi că A n d rei va urma facultatea,
Iar mai tirziu v a deveni asistentul doctorului Pavel.
Dar . . . i n toat e astea nu mai e nimic neobiş n u i t .

SF I RS I T

, llparulj;îtecutat la Combinatul Poligrartc Casa Sclnleli ,.1. V. Stalin•

 Rugim c ititorii si ne trimiti Impresiile ti sugestiile lor
asupra lucrărilor publ icate tn colecjie noastră p e a d resa :
Bucureşti, Ra ionul J, V. Sta lin, Casa Scînteii, Plaja Scînte i i
N r. 1 , Redecjla revistei .Şti lnjă 11 Te hnici", ,
Colecjla .Povestiri Jtllnjlfl co-fa ntastl ce• apare la 1 şi 1 5
a l e fiecăr e i Juni, tn 32 p a g i n i , pretul d e 1 leu ·exem plaru l .
Abonamente le se f a c le oflcllle poşta le, factori i poJtell t i
difuzorii volunta ri din Intreprinderi 11 Institutii .
Prejul abonamentelor :
3 luni 6 lei
6 luni 12 l e i
1 an 24 l e i