Sunteți pe pagina 1din 19

Universitatea de Stiinte Agricole Si Medicina Veterinara a Banatului

Timisoara Tehnoogia De Prelucrare A Produselor Agroalimentare

ALIMENTE FUNCTIONALE

Cordonator: Student:
Prof. dr. Gheoghe Mencinicopschi Seracin Elena Flavia
MASTER I IAF

Timisoara
2011

1
ALIMENTE FUNCTIONALE

2
Alimentatia ne aigura resursele necesare corpului nostru pentru a trai.
Alimentele aduc organismului nutrientii de care are nevoie pentru a
functiona si pentru a se dezvolta, a se mentine si a se reface.

Alimentele difera in functie de continutul nutritional. Valoarea nutritiva


a unui aliment este determinata de cantitatea si echilibrul dintre
macronutrientii si micronutrientii furnizati. In categoria macronutrientilor
intra proteinele, glucidele, inclusiv fibrele si grasimile. Din categoria
micronutrientilor fac parte vitaminele, mineralele si oligoelementele.

Corelaţia dintre alimentaţie şi sănătate reprezintă o problemă căreia i


se acordă, în prezent, o atenţie specială. Multe din maladiile care fac victime,
în zilele noastre, îşi au originea în dezechilibrele metabolice cauzate de
deficienţe nutriţionale. Sensibili la concluziile cercurilor ştiinţifice din
domeniu, producătorii de alimente încearcă să-şi dirijeze producţia spre
acele produse care au un potenţial nutritiv cel mai adecvat nevoilor omului
civilizaţiei actuale. De fapt, alimentele pentru sănătate constituie, în prezent,
un domeniu în plină efervescenţă, iar reprezentantele principale sunt
alimentele funcţionale.

Alimente functionale.

Un aliment functional este cel care asigura, spre exemplu, anumite


principii nutritive esentiale organismului(vitamine, glucide, lipide sau
proteine) care s-au evidentiat ca avand efecte fiziologice benefice asupra
unor maladii cronice.

Conceptul de aliment functional este originar din Japonia si este


practicat de alimentatia traditionala din unele tari din Asia cu efecte benefice
asupra sanatatii. Denumirea acestor produse provine de la aportul unor
componente (vitamine, substante minerale) din compozitia lor care confera
consumatorului o mai buna functionare a organismului si un plus de
sanatate. Fie ca este vorba de alimente traditionale care au fost imbogatite
cu vitamine, saruri minerale, lecitina, iod, etc., fie de alimente a caror
valoare nutritiva a fost amplificata prin utilizarea unor tehnologii speciale sau
anumite tehnici genetice, toate urmaresc acelasi scop: sanatatea.intrucat
alimentele functionale fac parte din alimentatia cotodoana, efectele lor sunt
de durata. Notiunea de aliment functional nu se identifica cu alimental
dietetic care se utilizeaza temporar, in boala, pe perioada in care se vizeaza
efectul. Suplimentele de vitamine sau oligoelemente nu fac obiectul
alimentelor functionale. in asigurareaa starii de sanatate, alimentele
functionale promoveaza cresterea si dezvoltarea organismului, optimizeaza

3
procesele metabolice, activitatea fiziologica a organelor, sistemul imun,
performantele cognitive si apararea impotriva stresului oxidative.Conceptul
de aliment functional cuprinde pe langa alimentele benefice sanatatii si
condimentele care asiguraun gust sau o aroma placuta. Din aceasta
categorie de produse mai fac parte asa zisele alimente probiotice (pro
-pentru, bios – viata) obtinute cu ajutorul unor culturi speciale de bacterii
(iaurt, salam), margarina cu adaos de Ca si ulei de peste, branza imbogatita
cu proteine sau Ca, bauturi ( isotonice, energizante, cu adaos de vitamine,
minerale, lecitina, extracte vegetale etc) toate avand un efect benefic asupra
organismului.

Acest gen de alimente sunt cunoscute si consumate inca din


antichitate, in mod traditional, de popoarele lumii. Alimentele functionale
sunt cele care aduc beneficii specifice sanatatii, in plus fata de valoarea lor
nutritionala. Abia in ultimele decade au fost identificate substantele biologic
active pe care le contin unele dintre aceste alimente. Altele, precum
usturoiul, sau varza sunt utilizate pe intreg globul, desi mecanismul lor de
actiune este inca insuficient lamurit.

Unul dintre cele mai cunoscute alimente functionale este iaurtul.


Acesta era considerat in trecut drept un 'aliment medicament'.

In grupa alimentelor functionale intens cercetate, pe langa iaurt, mai


gasim pestele gras sau vinul rosu. Pestele gras este o sursa buna de acizi
grasi omega 3 si este cunoscut pentru actiunea de scadere a colesterolului si
de reducere a riscului cardiovascular. Vinul rosu este cunoscut din vechime
pentru efectele de intremare dupa boli. In prezent, consumul moderat de vin
rosu este considerat benefic si in mentinerea unei bune circulatii sanguine.
Este o sursa de polifenoli naturali, cu efecte antioxidante, de protectie a
celulelor organismului impotriva actiunii daunatoare a radicalilor liberi.

4
Sunt alimente funcţionale acele alimente care, în plus faţă de principiile
nutritive de bază, conţin substanţe active cu efecte benefice asupra
sănătăţii.

Care sunt alimentele funcţionale

În această categorie intră ovăzul, bogat în fibre solubile cu efect de


reducere a colesterolului şi peştele gras, care menţine sănătatea inimii, prin
conţinutul de acizi graşi omega-3 şi omega-6.

Tot alimente funcţionale sunt legumele, multe dintre ele având un rol
important în combaterea anumitor boli. De exemplu, roşiile conţin licopen,
un antioxidant ce previne cancerul. Împotriva aceleaşi boli luptă şi
cruciferele, adică varza, conopida, broccoli, în timp ce usturoiul are efecte
antibiotice, antihipertensive şi scade colesterolul.

Prof. dr. Gheoghe Mencinicopschi ne atrage atenţia şi asupra acidului


linoleic conjugat (CLA), o grăsime trans naturală, care previne cancerul. CLA
se găseşte în carnea şi laptele de vacă, oaie şi capră, dar şi în carnea de
curcan.

5
Iaurturi probiotice pentru sănătatea digestiei

Un alt aliment funcţional foarte important, după spusele prof.


dr. Mircea Diculescu, şeful Clinicii de Gastroenterologie şi
Hepatologie Fundeni, este iaurtul, datorită culturilor probiotice.

Probiotic înseamnă "pentru viaţă" spune specialistul care explică faptul


că probioticele sunt, de fapt, microorganisme vii, bacterii. Asociate unor
alimente şi consumate în cantităţi semnificative, acestea exercită efecte
benefice asupra sănătăţii noastre.

Probioticele sunt indicate "în general pentru a menţine o stare de


sănătate, dar sunt anumite grupe de patologii în care acestea pot să joace
un rol dovedit ştiinţific", spune gastroenterologul dr. Micea Diculescu.

Este vorba de diareea infecţioasă, diareea post antibioterapie, bolile


inflamatorii digestive, constipaţie, enterocolite, infecţiile cu Helicobacter
pylori, care provoacă gastrită şi ulcer. Dar beneficiile probioticelor se extind
dincolo de sistemul digestiv. Ele sunt indicate şi în vaginozele bacteriene,
infecţiile urinare, alergii, stimularea sistemului imunitar.

Aşadar, nu ne putem aştepta ca probioticele să trateze alt gen de boli,


precum cancerul sau hepatitele, de exemplu, iar dacă un produs promite
asta, înseamnă că sunt doar vorbe în vânt.

De altfel, nu orice produs pe bază de lapte conţine probiotice. Acestea


trebuie să îndeplinească anumite condiţii. Dr. Diculescu spune că un iaurt
probiotic trebuie să conţină un anumit număr de microorganisme, care să
supravieţuiască până la expirarea termenului de garanţie, să nu se
înmulţească, să fie sensibile la antibiotice, şi, foarte important, să reziste la
acţiunea sucului gastric pentru a putea ajunge în intestine, unde acţionează
ele.

"Acidul clorhidric din stomac este un acid extrem de puternic, pH-ul se


apropie de 1,5, ceea ce înseamnă că distruge practic tot. Există foarte puţine
bacterii care rezistă la acidul clorhidric, dar probioticele trebuie să reziste"
spune prof. Diculescu.

Alimentele funcţionale, mai bune decât medicamentele

Prevenţia şi, pe cât posibil, tratamentul unor afecţiuni, cu ajutorul


alimentelor funcţionale este de preferat în locul tratamentului
medicamentos. Pe lângă beneficii, medicamentele au contraindicaţii şi foarte

6
multe efecte secundare, pe care, în ultimul timp, se pune accentul tot mai
mult.

În schimb, alimentele nu ne pot face rău, cu condiţia să nu fie alterate


şi să avem o dietă echilibrată.

Faţă de medicamente, alimentele prezintă un efect de matrice, adică


toate componentele lucrează împreună, separat neavând niciun beneficiu.
Pentru a explica efectul de matrice, dr. Mencinicopschi ne dă exemplul unei
maşini care funcţionează numai atunci când piesele componenete sunt
asamblate în mod corespunzător. Când nu sunt asamblate, acestea
reprezintă doar o grămadă de piese care nu au nicio utilitate.

"Iată marea diferenţă dintre un medicament, care este ca o roată a


maşinii, şi un mecanism atât de complex care este alimentul", explică
specialistul.

Pe de altă parte, alimentele funcţionale, singure, nu ne pot asigura o


viaţă lungă şi sănătoasă. Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi ne atrage
atenţia că "dietă", în greaca veche însemna "stil de viaţă". Aşadar, pe lângă
alimentaţie, trebuie să fim atenţi şi la modul de viaţă general.

Exista alimente functionale de origine animala sau vegetala.

Alimentele functionale pot fi de origine vegetala sau animala. Vom


mentiona doar cateva dintre acestea, intalnite mai des:

 Ovazul si derivatele din ovaz. Datorita continutului de b-glucani, un


tip de fibre solubile, ajuta la scaderea colesterolului total si a LDL-
colesterolului (colesterolul „rau”). Astfel, diminueaza riscul de boala
cardiovasculara.
 Soia si derivatele de soia au multiple efecte pozitive prin intermediul
diferitelor componente specifice. Scad in mod semnificativ colesterolul
total, LDL-colesterolul si trigliceridele, diminuand riscul de boala
cardiovasculara, probabil datorita prezentei unor substante numite
izoflavone si a proteinelor de soia. Tot izoflavonele (polifenoli) au efect
anticanceros, antiestrogenic si de ameliorare a simptomelor ce
insotesc menopauza.

 Semintele de in si derivatele. Uleiul de in contine 57% acid alfa-


linolenic, principalul acid gras Omega-3. In plus, detine precursori de
lignani, un tip de substante cu structura similara estrogenilor si, se
pare, cu rol anticanceros (mai ales pe cancerele hormono-dependente,

7
cum este cel mamar). Ingestia de seminte de in scade colesterolul
„rau” si agregarea plachetara.

 Tomatele contin licopen, un carotenoid cu rol anticanceros, datorita


proprietatii pe care o are, de antioxidant.

 Usturoiul este considerat un aliment cu efecte curative si in medicina


traditionala. Se invoca actiunile anticanceroasa, antibiotica,
hipotensoare si hipocolesterolemianta, datorate derivatilor sulfurati
care se formeaza din aliina in momentul in care usturoiul este
sfaramat si enzimele proprii sunt activate.

 Legumele crucifere si broccoli au actiune anticanceroasa datorita


continutului de glicozinolati care sunt hidrolizati de o enzima specifica,
ai carei compusi se „opun” riscului de cancer.

 Citricele ofera si ele protectie impotriva cancerului, prin continutul de


fibre, folati, vitamina C, dar si prin prezenta limonoidelor (limonen).

 Sucul de coacaze este eficient in tratamentul infectiilor urinare,


deoarece contine substante fitochimice care inhiba aderenta
germenilor patogeni la epiteliul vezicii urinare.

 Ceaiul. Datorita polifenolilor prezenti in cantitati foarte mari, indeosebi


in ceaiul verde, are efecte anticanceroase si cardioprotectoare.

 Vinul si strugurii cresc colesterolul „bun” (HDL-colesterolul)


si protejeaza impotriva bolilor cardiovasculare, datorita continutului
ridicat de polifenoli. Coaja strugurelui are multiple roluri pozitive,
inclusiv anticanceroase.

 Pestele este o sursa importanta de acizi grasi polinesaturati Omega-3


(PUFA) care se gasesc putin sau chiar deloc in dieta occidentala tipica.
Ei au rol in dezvoltarea sistemului nervos al copilului, in prevenirea
bolilor cardiovasculare si sunt anticancerosi.

 Produsele lactate. In principiu, toate produsele lactate pot fi


considerate functionale, dar de o atentie aparte se bucura lactatele
fermentate probiotice. Sunt produse care aduc bacterii vii ce
amelioreaza nu numai sanatatea intestinului, ci si sanatatea omului in
ansamblu (mai ales bifidobacteriile si lactobacillii). Sa
amintim actiunile anticanceroasa, hipocolesterolemianta si
antiinfectioasa. Lactatele pot fi „vehicule” si pentru prebiotice. Acestea
sunt ingrediente care favorizeaza dezvoltarea de bacterii „bune” in

8
intestin (fibre, oligozaharide etc.). Prin combinarea elementelor
prebiotice cu cele probiotice rezulta produse simbiotice.

 Carnea de vita aduce un acid gras special: acidul linoleic conjugat,


cu actiune anticanceroasa si de scadere a tesutului adipos din
organism.

Desigur, multe alte alimente si componente sunt in studiu si rezultate


promitatoare sunt asteptate. Ceea ce dorim insa sa subliniem este ca
efectele dorite dupa ingestia alimentelor functionale apar in timp. De aceea,
ele trebuie consumate pe termen lung, in scop profilactic si nu curativ, de
moment.

Efectele benefice ale alimentelor functionale asupra


organismului

O categorie a alimentelor functionale sunt probioticele, folosite de mii


de ani, si ale caror beneficii pentru sanatate au fost probate in timp. Desi
studiate de Elie Metchinikoff la inceputul secolului trecut, de abia in ultimii
20 de ani s-a intensificat cercetarea in acest domeniu, numarul studiilor
stiintifice crescand la peste 600 pe an. Aceasta denota interesul deosebit de
care se bucura produsele probiotice intr-o alimentatie sanatoasa, cat si
faptul ca beneficiile lor sunt riguros probate.

Bacteriile probiotice sunt microorganisme vii, care, asociate unor


alimente si consumate in cantitati semnificative, exercita efecte benefice
asupra sanatatii umane, contribuind la intarirea si refacerea sistemului
imunitar si al echilibrului natural al organismului. Iaurtul este cel mai bun
exemplu in acest sens. Iaurturile probiotice pe care le gasim in magazine
contin un adaos de bacterii din speciile lactobacillus si bifidobacterium.
Acestea interactioneaza cu flora intestinala, ea insasi un univers format din
circa 100 de milioane de bacterii, din peste 400 de specii, cu rol bine definit
asupra functionarii tubului digestiv si asupra echilibrului global al
organismului nostru.

Cand echilibrul natural al florei intestinale este alterat, pot aparea


manifestari ale disconfortului gastro-intestinal si pot fi afectate si alte functii
sau sisteme fiziologice, cum este sistemul imunitar.

ROLUL ALIMENTELOR FUNCŢIONALE

9
Alimentele funcţionale promovează creşterea şi dezvoltarea copiilor,
opi mizează procesele metabolice, aci vitatea fi ziologică a organelor şi
diminuează riscul bolilor cronice cu debut în perioada copilăriei .

Folosirea alimentelor funcţionale ca medicament este relevantă în


special pentru dezvoltarea intrauterină şi din mica copilărie. În cursul
sarcinii, nutriţia poate fi gândită ca funcţională datorită infl uenţelor asupra
dezvoltării prenatale. După naştere, alimentele care sunt folosite în scop
funcţional pot prezenta unele avantaje sigure pentru dezvoltarea copilului.

Zincul şi dezvoltarea

Zincul – al doilea oligoelement din punct de vedere cantitativ din


corpul uman, există în peste 300 enzime şi în 100 dintre ele acţioneazăca un
catalizator. Zincul contribuie ca şi cofactor la sinteza ADN-ului, ARN-ului şi
proteinelor şi joacă un rol important în reglarea expresiei genice, a funcţiei
imune, creşterii şi dezvoltării, a comportamentului şi învăţării, a hormonilor
tiroidieni şi funcţiei insulinei.

Zincul este prezent în creier şi joacă un rol important în structura şi


funcţia sa. Aportul insufi cient de zinc poate cauza retard în creştere,
letargie, iritabilitate, afectarea funciei ţiroidei şi scăderea nivelului factorului
de creştere insulin-like. Deficitul de zinc poate deter mina întârziere în
dezvoltarea cognii vă, mecanismul nefi ind complet elucidat.

O dietă echilibrată, cu cereale integrale, produse de natură animală,


legume şi fructe proaspete va furniza sufi cient zinc pentru a preveni
retardul în creştere.

Diferite studii au evidenţiat niveluri insuficiente de zinc la copiii cu


ADHD. Suplimentarea cu zinc pare să reducă hiperactivitatea, socializarea
deficitară şi impulsivitatea adolescenţilor cu ADHD

Unul dintre alimentele functionale benefic sanatatii este mierea.

 Mierea a fost descoperita acum 6 milenii, apicultura urmand a fi


utlizata in secolul VII i.Hr, drept marturie stand papirusurile egiptene
si tablitele mesopotamiene

 Scrierile din antichitate arata ca mierea era utilizata drept antiseptic,


tonifiant, sedativ, febrifug, aperitiv, digestiv sau ingredient in cremele
de infrumusetare

10
 O data cu scaderea utlizarii mierii ca sursa de indulcire si cresterea
utlizarii zaharului rafinat s-au extins considerabil afectiunile
organismului uman neadaptat inca la un consum ridicat de zaharuri
rafinate: obezitate, boli cardiovasculare

 Este un lichid dulce, dens, vascos, de culoare galben deschis(aproape


incolor) pana la galben brun, preparat de albine din nectarul florilor si
depozitat de catre acestea in faguri.

 Un produs natural complex rezultat al nectarului floral al plantelor si al


imbogatiri acestuia de catre albine (Apis melifera) cu substante proprii,
prin actiunea sucului secretat de glandele acestora

 Mierea se obtine din nectar; acesta este la randul lui un derivat al


floemului plantei secretat de catre grupari celulare specializate
denumite nectarii

 Nectarul contine apa, aminoacizi, proteine, lipide, minerale zaharuri.


Acestea din urma variaza atat ca si concentratie cat si ca tip (de ex in
anumite tipuri de nectar predomina sucroza iar in altele fructoza si
glucoza)

 Procesul incepe cand o albina bea nectarul, cam 25 de mg, acesta fiind
apoi amestecat cu secretii ale glandelor salivare si hipofaringeale,
transformarea petrecandu-se aproape imediat. Enzimele care
actioneaza sunt diastaza, invertaza si glucozooxidaza

 O alta albina preia nectarul astfel transformat si alte enzime il ataca

 Se poate spune ca de fapt este o combinare a doua procese: conversia


sucrozei in glucoza si fructoza si evaporarea excesului de apa prin
bataile de aripi ale albinelor din stup

 Conversia nectarului atacat enzimatic in miere dureaza aproximativ 1-


3 zile

 Culoarea mierii variaza de la alb incolor pana la chihlimbariu brun sau


chiar verzui, acest fapt depinzand foarte mult de floarea din care s-a
extras nectarul

11

 Gustul si mirosul depind de asemenea de tipul nectarului

 Din punctul de vedere al starii de agregare, mierea se gaseste atat in


stare lichida cat si cristalizata. Acest fapt este indus de prezenta
glucozei si fructozei; astfel, mierea ce are un continut ridicat de
glucoza este o solutie suprasaturata si va cristaliza mai repede iar cea
cu un continut net superior de fructoza va ramane mai mult timp
lichida(mierea de salcam). Cristalizarea mierii este un proces natural si
nu trebuie vazut ca un defect (in general, mierea falsificata nu
cristalizeaza)

 Are un indice glicemic cuprins intre 35-87 iar indicele diastazic intre
6,5-10,9

 Densiatea de 1,471 iar densitatea optica cuprinsa intre 0,0945-3,008

 Vascozitatea: continutul în coloizi, dextrine, saruri minerale


influenteaza asupra gradului de vascozitate al mierii; asa se explica
faptul ca în aceleasi conditii de temperatura si umiditate mierea de
salcam se prezinta fluida, iar cea de floarea-soarelui sau de tei mai
vascoasa.

 Mierea este foarte higroscopica motiv pentru care trebuie luate masuri
in timpul conservarii si conditionarii ei. Intr-un mediu cu umiditate
mare, procentul de apa din miere creste si poate dauna sub raport
calitativ; daca apa depaseste in procente 18%, mierea fermenteaza

 Efectul osmotic al mierii care este hipertonica, poate explica în parte


caracteristicile sale antiseptice. Acest efect provine de la zaharurile

12
simple (glucoza si fructoza) care interactioneaza cu moleculele de apa
continute in celula bacteriana

 Activitatea apei din miere variaza intre 0,5 (16%) si 0,6(18,3%)

 15% solutie de miere ingheatza la -1.42 pana la -1.53 °C iar 68%


solutie de miere ingheata la -5.78 °C

 Greutatea totala a mierii se calc astfel: un litru de miere (1dm3) la


temperatura de 20ºC cantareste 1,471 kg.

 Mierea are 83 ○Bx ceea ce inseamna ca are 83% zaharuri

Miere de Culoare Miros, gust Consistenta

Calitatea I Calitatea II

Salcam aproape galbena placut, dulce, uniforma, fluida sau


incolora caracteristic vascoasa, fara semne
galbena-aurie; de cristalizare
galbena-deschis

Tei galbena; bruna-inchis aroma uniforma, fluida,


portocalie- pronuntata, vascoasa sau
roscata dulce cristalizata

Zmeura galbena-roscata; bruna- placut, aroma uniforma, fluida,


galbena-verzui roscata specifica, dulce vascoasa sau
cristalizata

Izma roşcata bruna- placut, aromat, uniforma, fluida,


roscata dulce vascoasa sau
cristalizata

Conifere bruna rubinie placut, putin uniforma, foarte


astringent vascoasa, fara semne
de cristalizare; se
admite ai mai putin
vascoasa

13
Faneata galbena bruna placut, dulce uniforma, fluida,
de deal vascoasa sau
cristalizata

Floarea- galbena-aurie, galbena- placut, dulce, uniforma, fluida,


soarelui galbena- inchis pana specific vascoasa sau
portocalie la brun cristalizata

Poliflora galbena bruna placut, dulce uniforma, fluida,


vascoasa sau
cristalizata

 Mierea are un caracter destul de acid fapt mascat insa de continutul


ridicat de zaharuri

 Are un pH mediu de 3,9 datorat acidului gluconic

 Alti acizi identificati sunt: acetic, butiric, citric, formic, lactic, maleic,
oxalic si succinic

 O consecinta a acestei aciditati este inhibarea dezvoltarii unor agenti


patogeni in organism pentru care pH-ul optim este de 7,2-7,4

 Apa – nu trebuie sa depaseasca 18%

 Minerale – calciu(4,8 mg), fier(0,25 mg), zinc(0,15 mg), potasiu(50


mg), fosfor(5 mg), magneziu(2 mg), seleniu(0,01mg), cupru(0,05
mg), crom(0,02 mg), mangan(0,15 mg), sodiu(2,85 mg) la 100 g

 Vitamine – tiamina(0,01 mg), riboflavina(0,3 mg), niacina(0,3 mg),


acid pantotenic(0,25 mg), B6(0,002 mg), C(0,5 mg) la 100 g

 Enzime – diastaza si amilaza(α,β amilaze) care transforma amidonul in


dextrine, oligo, di, monozaharide

-invertaza, sucraza, sucrozohidrolaza, zaharaza (α


glucosidaze) care au rolul de a converti sucroza in glucoza si fructoza

-glucozo oxidaza(peroxidaze) converteste glucoza in


gluconolactona care produce la randul ei acid gluconic si apa oxigenata

14
-catalaza(oxidoreductaze) transforma peroxidul in apa si
oxigen

-acid fosfataza inlatura fosfatul din fosfatii organici

-proteaza(proteinhidrolaze) hidrolizeaza proteinele si


polipeptidele pentru a obtine peptide cu masa moleculara mai mica

-esteraza(hidrolaze) rupe legaturile esterice

- β glucozidaza converteste β glucanii in oligozaharide si


glucoza

 Carbohidrati – fructoza(38,5 g), glucoza(31 g), maltoza(7,2 g),


sucroza(1,5 g) la 100 g

 Nu contine colesterol

 HMF(hidroximetilfurfurolul) isi are originea fie în descompunerea


partiala a fructozei din compozitia ei sub influenta unor factori vitregi,
fie de origine exogena in cazul unor substituiri (falsificari). Prin
invertirea pe cale chimica a siropului de zahar în scopul falsificarii
mierii o fractiune importanta din fructoza se descompune cu formarea
unei cantitati considerabile de HFM, de ordinul a 100mg la 100g sirop
sau chiar mai mult.

La ce foloseste?

 Mierea se asimileaza foarte usor de catre organism si ofera energie si


substante bioactive si nutritive. Continutul de microelemente al mierii
este similar celui al sangelui uman. Vitaminele B1, B2, B6, B12,
enzime, flavone, flavonoide, compusi aromatici, fitohormoni, acizi
organici, compusi ai azotului sunt doar cateva din cele 435 de
substante. Aceasta asigura mierii un loc aparte in reglarea functiilor
organismului uman.

 Previne si trateaza(uneori pana la vindecare completa) ulcerul gastric

 Este un aliment foarte energetic, fiind asimilata imediat (in 15 minute,


neinvadant circuitul sanguin cu exces de zahar); o lingura de miere
aducand organismului 60 kcal

15
 Senzatia de oboseala fizica sau intelectuala dispare repede daca bem
un pahar cu lapte cald sau suc de fructe in care am dizolvat cateva
linguri de miere

 Mierea este singurul supliment alimentar dulce care este calmant chiar
si pentru cei predispusi la nervozitate si hipersensibilitate si, in plus,
nu este niciodata daunatoare pentru organismul uman

 Treateaza cu succes migrenele

 Medicina traditionala considera ca cel mai bun remediu pentru


producerea somnului este mierea

 S-a demonstrat experimental, contaminand mierea cu germeni ai


unora din cele mai periculoase boli ca acestia sunt distrusi intr-un timp
foarte scurt, gratie importantelor proprietati bactericide ale mierii. De
asemenea, este important de retinut, ca datorita acelorasi proprietati
bactericide, mierea este un excelent mediu de conservare al fructelor

 Are o actiune usor laxativa si antiseptica

 Trateaza arsurile

 Mierea de culoare inchisa are o actiune antianemica exceptionala


favorizand cresterea considerabila a hemoglobinei in sange, insotita de
imbunatatirea starii generale, a apetitului si a greutatii

 Orice tip de miere are proprietati specifice: mierea de levantica


lecuieste tusea si durerile de gat, mierea de tei usureaza starile febrile
si durerile gastrice, previne migrena, fiind un bun mijloc profilactic si
remediu în pneumonii, astm bronsic, stari nervoase, tuberculoza;
mierea de brad este utila în bolile cailor respiratorii, cea de salcam
este un bun calmant ai tonic, mierea de castan salbatic creste
tensiunea arteriala, mierea de castan comestibil are actiune
antimicrobiana, mai ales în bolile de stomac, intestinale si renale;
mierea de izma este buna ca leac împotriva durerilor, antihemoragic,
tonifiant, mierea de floarea-soarelui - utila în bronsite si boli de
stomac.

16
 Mierea de flori de camp are o puternica actiune antimicrobiana, cea de
livada (de pomi fructiferi) vindeca afectiunile renale, pulmonare şi
intestinale. Mierea de munte are calitati deosebite in bolile de cai
respiratorii si in alergii, fiind o insumare de substante nutritive si
curative.

 Mierea este un remediu eficient în diferite boli interne si ale pielii - un


excelent tonic pentru copii, convalescenti, pentru intarirea sistemului
imunitar si pentru gravide

CONCLUZII

1. În ultimii ani, alimentele funcţionale au devenit o nouă cunostinţă mult


cercetată.

2. Împreună cu un stil de viaţă sănătos, alimentele funcţionale pot


contribui la sănătate şi

starea de bine.

3. La copil, alimentele funcţionale s-au dovedit benefice pentru modularea


dezvoltării şi

funcţionării intesinului, a sistemului nervos şi osos, precum şi pentru


modularea imunologică.

4. Sunt necesare studii care să clarifi ce efectul interaci v al alimentelor


funcţionale cu dieta obişnuită, momentul optim de administrare, doza optimă
şi eficacitatea în diferite populaţii.

17
Bibliografie.

1. http://www.garbo.ro/articol/Sanatate/3159/Beneficiile-alimentelor-functionale-asupra-
sanatatii.html
2. www.referat.ro/referate_despre/mierea_ca_aliment_functional.html

3. www.naturafarm.ro/Cum+se+clasifica+azi+alimentele___52_articol.html

4. www.practica-medicala.medica.ro/reviste.../PM_Nr-2_2011_Art-6.pdf

18
19

S-ar putea să vă placă și