CURSUL NR.

1 - 2
STRATEGII DE DIAGNOSTIC IN REUMATOLOGIE
1. PRINCIPALELE SINDROAME IN REUMATOLOGIE
2. INVESTIGATIILE BIOLOGICE
3. INVESTIGATIILE IMAGISTICE

STRATEGII DE DIAGNOSTIC IN REUMATOLOGIE

CAPITOLUL 1 : Principalele sindroame ale reumatologiei
SUBCAPITOLE :
1.1. Sindromul dureros regional
1.2. Sindromul dureros generalizat
1.3. Durerea vertebrala/spinala lombara, cervicala (LONBALGIA)
1.4. Sindromul articular : artroza, artrita inflamatorie
1.5. Sindromul de osteoporoza
1.6. Sindromul osos
1.7. Sindromul muscular
1.8. Sindromul sistemic
CAPITOLUL 2 : Investigatiile biologice
SUBCAPITOLE :
2.1. Inflamatorii
2.2. Musculare
2.3. Osteolitice
2.4. Autoanticorpii
2.5. Antigenele de histocompatibilitate
2.6. Examenul lichidului sinovial
CAPITOLUL 3 : Investigatiile imagistice
SUBCAPITOLE :
3.1. Examenul radiologic
3.2. Ecografia
3.3. CT
3.4. RMN
3.5. Osteodensitometria

1.1. SINDROMUL DUREROS REGIONAL

Definitie : durere care afecteaza o singura arie musculoscheletala (ex. umar, mana sau genunchi)
Clasificare (origine):
 Durere periarticulara (predominant la umar si cot)
 Durere articulara (genunchi, picior : MTF, IP)
 Durere neurogena (ex.sciatica, sindromul de canal carpian)
 Durere iradiata

1.1.1. Durerea periarticulara

Definitie : afectarea structurile anatomice implicate in miscarile articulare dar situate in afara capsulei articulare
(burse, tendoane, ligamente,etc)
Morfopatologie : inflamatia burselor, a tendoanelor sau a insertiei ligamentelor (bursite , tendinite-tenosinovite)
Etiologie :
 Traumatismele locale, inclusiv suprasolicitarea
 Manifestari locale ale bolilor reumatismale sistemice sinoviale (PR; afectarea recurenta sau
multipla: SpA)
 Fara o cauza identificabila
Manifestari clinice (simptome) :
 Aparitia/agravarea durerii la anumite miscari (selectivitatea miscarilor dureroase) care implica
sau comprima structurile inflamate

1
  Caracterul mecanic (desi leziunile sunt de natura inflamator): accentuate de miscare, ameliorate
de repaus, redoare absenta
 Aparitia/agravarea durerilor in pozitii care induc compresia structurilor inflamate (ex.decubitul
lateral pe umarul dureros in tendinita rotatorilor)
Manifestari clinice (semne):
 Miscarile active sunt mai dureroase decat cele pasive
 Miscarile pasive nu sunt limitate (in leziunile articulare durerea are intensitate similara la ambele
tipuri de miscari)
 Mobilizarea cu rezistenta intensifica durerile
 Palparea directa a structurilor inflamate este dureroasa
 Sunt absente semnele locale de inflamatie (cu exceptia inflamatiei burselor superficiale)
1.1.1. Durerea periarticulara
1.1.1.1.Bursitele
1.1.1.2. Tenosinovitele

1.1.1.1. Bursitele
Bursa : structura de tip sacular ce contine lichid sinnovial care protejeaza tesuturile moi de proeminentele osoase
 Superficiale (subcutanate) intre piele si ligamente, periost
 Profunde intre tesuturile fibroase (ligamente) si proeminentele osoase
Definitie : inflamatia burselor determina durere spontana, durere accentuate de miscare si deseori exacerbare
nocturna.
Bursitele soldului : bursita trohanteriana
BURSA TROHANTERIANA
 Intre marele trohanter al femurului si tendonul gluteusului medius / tract iliotibial ( bursita
trohanteriana profunda sau bursita gluteusului medius)
 Este cea mai frecventa cauza de durere a soldului
 Factori de risc : sexul feminin, varsta medie/inaintata
 Cauza majora : tulburari ale mersului
 afectiuni lombosacrate: scolioza lombara, artroza
 inegalitatea membrelor
 afectarea articulatiilor sacroiliace
 artrita genunchiului
 Determina durere spontana si la palpare localizata la nivelul trohanterului, cu iradiere pe fata laterala a
coapsei
 Durerea este accentuata de :
 mers,
 decubitul lateral pe aceeasi parte,
 miscarea de rotatie externa si
 abductie contra rezistentei
 Diagnostic :
 Anamneza : factori favorizanti, localizarea durerii, conditii de exacerbare si ameliorare (infiltratie locala cu xilina)
 Examenul clinic
 Examen radiologic al bazinului : de exclus leziuni osteoarticulare asociate
 RMN : diagnostic diferential
 Diagnostic diferential :
 Fractura de stress
 Fracturile oculte
 Metastazele
 Durerea radiculara

1.1.1.1. Bursitele
Bursitele cotului

2
 Cauze:traumatisme, guta, PR, infectie (secundara leziunilor tegumentare sau celulitei), inflamatie aseptica (depozite
de urati)
 Simptome/semne : durere, tumefactie locala

1.1.1.1. Bursitele
Bursele genunchiului: bursita poplitee
 Inflamatia bursei poplitee (bursele gastrocnemianului si a semimembranosului) produce chistul Baker (masa elastica
palpabila in spatiul popliteu)
 Orice suferinta a genunchiului care determina revarsat sinovial se poate complica cu apritia unui chist popliteu
dar
 Chisturile foarte mari sunt sugestive pentru prezenta sinovitei
 Ruptura chistului Baker poate determina aspectul de “pseudotromboflebita” (edem al gambei, echimoza la nivelul
maleolei mediale cu aparitie dupa un episod de tumefactie a genunchiului
1.1.1.1. Bursitele
Bursele genunchiului : bursita prepatelara superficiala
 Cea mai mare bursa a genunchiului
 Localizare : intre piele si rotula
 Determina durere si tumefactie superficiala cu localizare pe fata antero-inferioara a rotulei.
 Aparitia ei este favorizata de statul prelungit si repetat in genunchi (bursita menajerelor).
 Infectia secundara este o complicatie frecventa
 Inflamatia ei poate fi secundara depunerii de urati
1.1.1.1. Bursitele
Bursitele umarului:bursita subacromiala
 Localizare : intre acomionul scapulei si tendonul muschiului supraspinos
 Simptome/semne :dureri la miscarile active (in special abductia>90grade), exacerbare nocturna
 Cauze : tendinita mansetei rotatorilor, polimialgia reumatica (este bilaterala), PR

DIAGNOSTICUL BURSITELOR ;
 Examen clinic
 Aspiratia si examenul lichidului aspirat : celularitate, microcristale, colaratii Gram, culturi
 Ecografia

TRATAMENTUL BURSITELOR
 Infiltratii locale cu glucocorticoizi si lidocaina
 Aspiratia lichidului si antibioterapia in caz de suprainfectie (bursita septica)
1.1.1.2. Tenosinovitele
1.1.1.2. Tenosinovitele, tendinitele
 Definitie : inflamatia tecii sinoviala a tendonului sau a tendonului propiu-zis
 Cauze :
 suprasolicitare,
 boli reumatismale de tip inflamator (PR), guta sau
 fara o cauza aparenta (idiopatice).
 sarcina , menopauza, bolile endocrine, amiloidoza, infectiile, medicamentele (fluorochinolone, GC,
steroizii anabolizanti) pot fi asociate in special cu tenosinovitele mainilor.
1.1.1.2.1.Tendinita mansetei rotatorilor
 Reprezinta cea mai frecventa cauza a durerii de umar nontraumatica
 Inflamatia si uzura tendoanelor (“impingement”) prin compresia mansetei rotatorilor intre capul humeral si acromion
in timpul miscarii glenohumerale
 Apare de obicei dupa un episod de instabilitate glenohumerala (dislocatie cu subluxatia capului humeral), prin
modificari degenerative ale structurilor anatomice sau prin boli reumatismale inflamatorii
 Cel mai afectat este tendonul muschiului supraspinos
 Se asociaza frecvent cu bursita subacromiala
 Exista o forma de tendinita care debuteaza brusc cu durere deosebit de puternica

3
 Diagnostic :
 examenul clinic :
 arcul dureros efectuat activ sau pasiv (test Neer) in portiunea superioara (tendinita de supraspinos),
 abductia activa cu rezistenta (tendinita de supraspinos),
 rotatie externa activa cu rezistenta (tendinita infraspinos si rotundul mic),
 rotatie interna cu rezistenta (tendinita de subscapular),)
 investigatie imagistica: radiografia plana, ultrasonografia, RMN
 teste de laborator: HL,VSH, PCR, glicemia, FR, TSH, acid uric
Testul arcului pasiv dureros : manevra Neer
Semnul arcului dureros : la o miscare a bratului intre 0-180 grade, durerea apare in cadrul unghiului de 45 grade
format sub si peste planul orizontal al umerilor (“ midarc”)
 Pain at 90 degrees is consistent with mild impingement
 Pain at 60 to 70 degrees is consistent with moderate impingement
 Pain at 45 degrees or below is consistent with severe impingement
 Tendinita comuna a umarului (tendinitele rotatorilor umarului: supraspinos, infraspinos, subspinos, micul rotator)
trebuie diferentiate de :
 Capsulita retractila : reducere nedureroasa (?) a miscarilor active si pasive ale umarului
 Ruptura coafei rotatorilor : imposibilitatea de a-si mentine bratul ridicat
 Tendinita bicepsului : flexia dureroasa a bratului

Capsulita retractila
 Reducerea dramatica a ratei de miscare putin sau deloc dureroasa sugereaza o capsulita retractila ( umar blocat, umar
inghetat)
 Etiologie : idiopatica, secundara suferintelor umarului (artrita glenohumerala, tendinita bicipitala, tendinita calcificata)
dar si unor boli extraarticulare cum ar fi tumorile pulmonare apicale TBC-ul sau bolile endocrine.

1.1.1.2.2.Tenosinovitele mainilor: Tenosinovita de Quervain

 Afecteaza muschii scurt extensor si lung abductor ai policelui.
 Determina durere spontana cu sau fara tumefactie deasupra stiloidei radiale.
 Durerea este accentuata de :
 Extensia policelui cu rezistenta
 Abductia policelui cu rezistenta
 Poate apare si in sarcina sau postpartum.
 Durerea este agravata prin extensia si abductia cu rezistenta (abductia este miscarea policelui perpendicular pe palma).
 Pain is aggravated by passively stretching the thumb tendons over the radial styloid in thumb flexion (the Finkelstein
maneuver). This motion stretches the tendon and tendon sheath and in some cases is so painful that the patient
responds by lifting the shoulder to prevent the examiner from stretching the tendons.
 The examiner gently rotates the patient's wrist ulnarly (arrow) while the patient's fingers are folded over the thumb.
1.1. SINDROMUL DUREROS REGIONAL

1.1.1. Durerea periarticulara

1.1.1.1.Bursitele
1.1.1.2. Tenosinovitele
1.1.2. Durerea neurogena
1.1.2.1. sindromul de canal carpian
1.1.2.2. durerea radiculara
1.1.2.3. meralgia parestezica
1.1.3. Durerea iradiata
1.1.4. Monoartropatia
1.1.2. Durerea neurogena
 Etiologie : compresia sau iritatia unei radacini nervoase sau a unui nerv periferic
 Cele mai frecvente : sciatica, sidromul de canal carpian, sindromul de nerv ulnar
 Ex. neurologic este necesar (ROT,etc)

4
 Manifestari clinice tipice :
 disestezia (arsura, furnicatura, amorteala, soc electric) localizata in aria senzitiva de proiectie a nervului
 durerea radiculara este exacerbata de mobilizarea segmentului spinal afectat sau prin manevra Valsalva
(uneori)
 atrofia musculara si hipoestezia/anestezia sunt semne tardive in compresia radiculara sau a nervului
periferic
Testul Phalen
 In patients with nerve compression in the carpal tunnel, acute wrist flexion maintained for 30 to 60 seconds
reproduces symptoms
The Hoffman-Tinel test
 In a patient with the carpal tunnel syndrome, tapping over a compressed nerve at the wrist reproduces pain
and paresthesia, proximal or distal to the site of compression

CAUZELE SINDROMULUI DE CANAL CARPIAN

 Idiopatic – 43%
 Colles' fracture or other wrist trauma — 13.4 %
 Artrita reumatoida si alte boli reumatismale inflamatorii — 6.5 %
 Menopauza — 6.4%
 Diabet— 6.1 %
 Artroza pumnului — 5.3%
 Sarcina — 4.6%
 Mixedemul — 1.4 %
 Alte boli : acromegalia, amiloidoza, fibromialgia, tumori benigne locale — 7.3%
 obezitatea, suprasolicitari ocupationale,predispozitia genetica, sexul feminin
Diagnosticul sindromului de canal carpian
 Manifestari clinice tipice
 Teste electrodiagnostice in caz de simptomatologie atipica :
 electromiografie
 studiul conducerii nervoase
 Combinatia simptomatologiei caracteristice si confirmarea prin teste electrodiagnostice asigura cu acurate
diagnosticul
CAPITOLUL 1 : Principalele sindroame ale reumatologiei
SUBCAPITOLE :
1.1. Sindromul dureros regional
1.2. Sindromul dureros generalizat
1.3. Durerea vertebrala/spinala lombara, cervicala
1.4. Sindromul articular : artroza, artrita inflamatorie
1.5. Sincromul de osteoporoza
1.6. Sindromul osos
1.7. Sindromul muscular
1.8. Sindromul sistemic

1.2. SINDROMUL DUREROS GENERALIZAT

 Durerea afecteaza diferite parti ale corpului, este difuza si imprecis delimitata, focalizarea pe articulatii este
redusa/absenta
 Fibromialgia este cea mai comuna cauza de durere generalizata (“durere peste tot”//toate ma dor// ce nu ma doare?”);
 Alte boli reumatismale cu sindrom dureros difuz : PR, LES, SA, polimialgia reumatica, polimiozita, boli endocrine
(hipotiroidism, hiperparatiroidism)
 Asocierea fibromialgiei cu bolile reumatismale de tip inflamator este frecventa si reprezinta o situatie greu de
diagnosticat
Ce este fibromialgia?
 Durere difuza cronica musculoscheletala nonarticulara : muschi, ligamente, tendoane
 tulburare a proceselor de reglare a durerii prin mecanismele sensibilizarii centrale ?
 Etiologie neprecizata si patogenie incerta:
5
  Predispozitie genetica : genele implicate in metabolismul serotoninei si catecolaminelor
 Alterarea mecanismelor de procesare al durerii : scaderea pragului pentru durere (dereglari ale
numarului si functiei receptorilor pentru opioizi, cresterea nivelului substantei P, activarea excesiva a
zonelor senzitive din creier)
 Hiperreactivitate la stress (traumatism, emotii, infectii) prin anomalii ale axului hipotalamo-hipofizo-
corticosuprarenal
 Disfunctie a sistemului nervos autonom
 Caracteristici :
 Durere adeseori migratorie
 Pot exista simptome dominante; pot fi gresit diagnosticati cu PR, SA, hernie de disc
 Exacerbata mai degraba dupa efort decat in timpul efortului
 Expunerea la frig si stressul sunt factori agravanti
 Se asociaza cu alte manifestari : migrena,intestinul iritabil, opresiune toracica, depresia, insomnia
 Investigatiile imagistice si analizele de laborator sunt in limite normale
 Exista criterii de clasificare (diagnostic), dar valoarea lor este limitata mai ales in ceea ce priveste numarul
punctelor triger
 Fibromialgia :epidemiologie
 Cea mai frecventa cauza de sindrom dureros difuz la femeile cu varste intre 20-55
 Raport F/B : 6/1
 Prevalenta creste cu varsta : 2% la femeile de 20 de ani la 8% la femeile de 70ani
 Afecteaza 4% din populatia generala: 3 – 6 milioane de americani au FM
 In 50% din cazuri simptomele apar dupa un eveniment marcant: trauma fizica sau psihica
 Fibromialgia: manifestari clinice
1. Manifestari clinice de tip musculoscheletal:
1. Dureri difuze nonarticulare (musculare, osoase) :
1. cronice si persistente dar variabile ca intensitate
2. agravate de exercitiu, stress, insomnii, modificari meteo
3. localizare initial la ceafa si umeri, apoi axial (cervical, toracal, lombar), la nivelul
peretelui toracic, al bratelor si picioarelor
2. Artralgii si senzatie de tumefiere articulara/difuza
3. Sensations of numbness, tingling, burning, or a crawling sensation are often described.
2. Manifestari non-musculoscheletale :
1. Dureri abdominale de tip colon iritabil
2. Dureri toracice anterioare
3. Dureri pelvine si fenomene urinare (polachiurie, mictiuni imperioase)
4. Fatigabilitate
5. Somn neodihnitor si astenie matinala
6. Cefalee
7. Anxietate
8. Depresie
9. Tulburari cognitive : scaderea puterii de concentrare, pierderea memoriei
10. Palpitatii, dispnee, intoleranta ortostatica, transpiratii
 Fibromialgia : diagnostic -Criterii ACR
 Istoric de durere difuza cu durata de peste 3 luni in patru cadrane ale organismului concomitent cu durere
scheletala axiala
 Durere in 11 din cele 18 puncte descrise specific la jonctiunea muschi- tendoane- denumite si “tender
points”

Nota: “Tender points” portiuni cutanate sensibile la presiune aplicata local.

 Examinarea se face cu policele care aplica o forta echivalenta celei care albeste patul unghial (4 kg/1.4
cm2)
 Examen clinic :
 hipotensiune ortostatica,
 tahicardie ortostatica posturala,
6
  anomalii ale testelor neurocognitive- (sugereaza severitatea bolii).
 examenul clinic al aparatului osteomuscular, status-ul mental,examenul neurologic : normale
 Investigatiile paraclinice (biologice, imagistice, imunologice) : normale
 Nu exista teste standard care sa masoare severitatea bolii
DIAGNOSTICUL FIBROMIALGIEI :
 examen clinic : criteriile de clasificare ale fibromialgiei includ durerea generalizata persistenta de cel
putin 3 luni plus minim 11 puncte dureroase (din 18)
 teste biologice : HL,VSH, glicemia, creatininina, examenul de urina, TGP,TGO,TSH, antigenul HBs, anti-
HVC
TRATAMENTUL FIBROMIALGIEI
 tratament farmacologic simptomatic (analgezice de tip periferic sau analgezice narcotice,
anticonvulsivante) si neurotrop (antidepresive, anxiolitice, miorelaxante)
 tratamente topice cu AINS, acupunctura
 tratamente alternative: hipnoterapia, kinetoterapia
Fibromialga : diagnosticul diferential
 Suprasolicitare mecanica
 Medicamente :
 Statine si fibrati
 Antimalarice
 Endocrinopatii :
 Hipothiroidism
 Hiperparathiroidism
 Sindrom Cushing
 Diabet zaharat
 Boli neurologice :
 Scleroza multipla
 Miastenia gravis
 Cancere
 Sindrom dureros regional
 Infectii :
 Hepatitis C
 Human immunodefi ciency virus (HIV)
 Lyme disease
 Boli reumatismale :
 PR
 LES
 Sindrom Sjögren
 SA
 Polimialgia reumatica
 Miopatii inflamatorii
 Miopatii metabolice
 Osteomalacia
 Intreruperea corticoterapiei
Fibromialgia : prognostic
 Nu exista leziuni distructive musculoschletale
 Nu exista deformari, anchiloze, handicap functional motor
DAR,
 Durerea este cronica, persistenta, nu raspunde la antialgicele uzuale
 Fatigabilitatea, depresia, anxietatea sunt prezente

1.3. DUREREA SPINALA

 Este foarte frecventa in practica medicala

7
 In marea majoritate a cazurilor etiologia ramane neclarificata chiar dupa invetigatii amanuntite : complexitatea
structurilor anatomice implicate (coloana,musculatura, ligamentele, nervii sau tesutul moale) si slaba corelatie cu
metodele imagistice sofisticate
 Utilizarea inadecvata a investigatiilor imagistice creeaza mai degraba confuzii decat solutii ale problemei

1. 3.1. DUREREA SPINALA MECANICA :

 Declansata de miscare, ameliorata de repaus (spondiloartroza este cea mai frecventa)
 cauze : ARTROZA VERTEBRALA (artroza interapofizara, spondiloza, discartroza, spondiloza
hiperostozanta), contractura musculara dureroasa
1. 3.2. DUREREA DE TIP INFLAMATOR :
 Debut< 40ani
 persistenta >3luni
 Redoare matinala
 Ameliorare prin exercitiu
 Lipsa de ameliorare/agravare in repaus
1. 3.3. DUREREA IRADIATA :
 Inima, plaman, umar
 Tiroidita, adenopatia laterocervicala,meningita

1. 3. 1. Durerea spinala cu semne de alarma

Semne de alarma :
 Durere de tip inflamator
 Durere localizata
 Durere nocturna
 Simptome viscerale sau constitutionale
 Durere la miscarile in orice directie
 Istoric de neoplasn
 Factori de risc pentru osteoporoza
 Manifestari neurologice
 Sacroileita
 Spondilodiscita
 Metastaze
 Fractura osteoporotica
 Durere neurogena
 Durere iradiata
 Ligamentita interspinoasa
Lombalgia cronica
• DEFINITIE, EPIDEMIOLOGIE
– DURERE LOMBARA PERSISTENTA > 3LUNI
– A doua cauza de adresabilitate catre medic la nivel mondial
– Principala cauza de dizabilitate pe termen lung
– Cea mai importanta afectiune pentru eliberarea de concedii medicale la persoanele active de varsta tanara
– 60%–85% prevalenta pe intreaga durata a vietii
– Costuri indirecte totale in SUA: $33 miliarde annual

DUREREA LOMBARA CRONICA

FIZIOPATOLOGIE
 Activarea si sensibilizarea radacinilor nervoase prin compresie si tractiune
 Sensibilizarea nociceptorilor din anulus fibrosa, structurile periostale spinale, ligamente dupa inflamatie acuta, status
post traumatic,modificari degenerative etc.
Modificarile degenerative la nivelul coloanei vertebrale lombare determina compresia si inflamatia radacinii
nervoase
Modificarile degenerative ale coloanei vertebrale lombare : artroza articulatiilor interapofizare posterioare

8
 Modificarile degenerative ale coloanei vertebrale lombare : degenerarea discului, hipertrofia fatetelor articulare si
formarea osteofitelor : spondiloza
► Fatetele articulare comprimate degenereaza si se hipertrofiaza cu formarea de osteofite ce vor determina
comprimarea radacinii nervoase
► Distrugerea interna a discului conduce la iritarea inflamatorie a nociceptorilor
Exemplu de durere combinată: hernia de disc ce produce lombalgie şi radiculopatie lombară
CAPITOLUL 1 : Principalele sindroame ale reumatologiei
SUBCAPITOLE :
1.1. Sindromul dureros regional
1.2. Sindromul dureros generalizat
1.3. Durerea vertebrala/spinala lombara, cervicala
1.4. Sindromul articular : artroza, artrita inflamatorie
1.5. Sindromul de osteoporoza
1.6. Sindromul osos
1.7. Sindromul muscular
1.8. Sindromul sistemic

1. 4. SINDROMUL ARTICULAR
 Boala articulara ? (artropatia = boala ce afecteaza articulatiile)
 Manifestarile clinice:
 Toate miscarile sunt dureroase
 Durerea este localizata
 Durerea are intensitate similara pentru miscarile active si pasive
 Palparea limitelor articulare produce durere
 Pot fi prezente crepitatii, caldura locala, tumefactie
ARTROZA/ARTRITA

CARACTERISTICI ARTROZA ARTRITA

VARSTA INNAINTATA da +/-
REDOARE MATINALA < 30 minute  30 minute
ACTIVITATE FIZICA Activitatea fizica o accentueaza, +/-
este maxima la sfarsitul zilei
AMELIORARE PRIN REPAUS da  Durere nocturna fara
legatura cu mobilizarea
MODIFICARI LOCALE Crepitatii, durere la palparea Tumefiere de consistenta
marginilor articulare//osteofitelor elastica, durere locala, roseata
(guta, artrita septica, artrita
psoriazica)

1.4.2. Reumatismele inflamatorii

 Durere de tip inflamator + tumefactie elastica asociata sau nu cu roseata si caldura locala
 Nr. articulatiilor afectate: mono, oligo- (2-4), poliartrita (≥5)
 Tipul debutului: acut (ore,zile), cronic (saptamani,luni)
 Evolutia in timp :
 persistent vs recurent
 migrator vs aditiv
 Localizare
 Proximal vs distal (articulatiile mici ale mainilor si picioarelor)
 Simetric vs asimetric
 Cu sau fara dureri spinale de tip inflamator
 Cu sau fara manifestari sistemice

1.4.2.1. Monoartrita acuta si cronica

 Monoartrita acuta : guta, artrita posttraumatica, septica
9
 Artrita septica:
 Evolutie rapid distructiva, potential amenintator de viata
 Debut rapid
 Semne pregnante de inflamatie : tegumente rosii, etc
 Semne sistemice: febra
Guta :
 Cea mai frecventa cauza de monoartrita
 Primul episod este localizat in 50% din cazuri la I-a articulatie metatarsofalangiana (o alta articulatie este afectata la
fiecare al 2-lea caz !)
 Debut acut, de obicei nocturn
 Semne marcate de inflamatie : roseata violacee, etc
 Manifestari sistemice : febra
 Evolutie recurenta despartita prin intervale asimptomatice (monoartrita acuta recurenta cu localizare preferentiala la
membrele inferioare, ulterior oligo- poliartrita care afecteaza si membrele inferioare
 Prezenta cristalelor de urat monosodic in lichidul sinovial confirma diagnosticul
1.4.2.1. Monoartrita acuta si cronica
 Monoartrita cronica: poate avea o evolutie indolora (?) saptamani sau luni
 Principalele cauze :
 Infectii (tuberculoza)
 Artrita indusa de cristale
 Debutul monoarticular a unei oligo-,poliartrite
 Diagnosticul diferential :
 Artroza
 Hidartroza recurenta
 Tumori
 Diagnosticul etiologic necesita biopsie sinoviala
CAPITOLUL 1 : Principalele sindroame ale reumatologiei
SUBCAPITOLE :
1.1. Sindromul dureros regional
1.2. Sindromul dureros generalizat
1.3. Durerea vertebrala/spinala lombara, cervicala
1.4. Sindromul articular : artroza, artrita inflamatorie
1.5. Sindromul de osteoporoza
1.6. Sindromul osos
1.7. Sindromul muscular
1.8. Sindromul sistemic

Osteoporoza : definitie
 Boala sistemica a scheletului :
 caracterizata prin scaderea masei osoase si deteriorarea microarhitecturii tesutului osos,
 cresterea fragilitatii osului (compromiterea rezistentei osului)
 risc crescut de fractura
1.5. Sindromul de osteoporoza
 Caracterizat prin prezenta factorilor de risc :
 Postmenopauza
 Menopauza precoce
 Menarha tarzie
 Greutatea corporala redusa
 Corticoterapia prelungita
 Sedentarismul
 Istoric familial de fractura osteoporotica
 Osteoporoza secundara :
 Hipertiroidism
10
  Hiperparatiroidism
 Alcoolism
 Boli hepatice

Osteoporoza : epidemiologie
 afectiune cronica cu prevalenta crescuta la varstnici (femei si barbati);
 asociata cu risc crescut de fractura (de 2-3 ori mai mare la femei) ;
 evolutie silentioasa : primul simptom clinic este durerea acuta sau cronica secundara unei fracturi;
 identificata prin scaderea BMD sau prezenta unei fracturi secundare unei traume minime

Osteoporoza : diagnostic
Osteoporoza :
 masurarea densitatii osului
 absorbtiometria duala cu raze X (DXA) este cea mai utilizata metoda (“standardul de aur”)
 Scorul T ≤ -2,5

Osteoporoza : localizarea fracturilor vertebrale

 Coloana vertebrala
 Soldul
 Extremitatea distala a radiusului

OSTEOPOROZA : FRACTURA VERTEBRALA

 este cea mai frecventa fractura osteoporotica ;
 reprezinta un factor de risc pentru orice alta fractura osteoporotica ;
 este un motiv crestere a morbiditatii si a mortalitatii la populatia varstnica ;
 Doar una din patru fracturi vertebrale este identificata clinic :
 simptomatologie absenta ;
 etiologia complexa a durerii spinale ;
 absenta traumatismului

1.4. Sindromul osos

 Durere :
 profunda, difuza, continua,
 fara relatie cu miscarea
 exacerbare nocturna
 localizare preferentiala : coloana, pelvisul si segmentele proximale ale membrelor
 Examenul local : in limite normale
 Cauze :
 Tumorile osoase : tumorile metastatice sunt cele mai frecvente neoplazii osoase, iar osul ste a 3-a
localizare pentru meta dupa plaman si ficat
 Bolile metabolice osoase : boala Paget
 Inflamatia periostului

1.6. Sindromul muscular

 Se caracterizeaza prin :
 slabiciune musculara progresiva :
 dureri musculare
 atrofie musculara
 /+ artralgii/artrite in afectarea musculara din bolile de colagen (scleroza sistemica, boala mixta de tesut
conjuctiv)
 Cauzele cele mai frecvente :
 polimiozita
 Dermatomiozita
11
  Miozita cu “body inclusion”
 Diagnosticul diferential al polimiozitei :
 Miopatia din hipotiroidie, sarcoidoza si osteomalacie
 Durerea si redoarea centurilor din polimialgia reumatica, arterita cu celule gigante
 Miopatia mdicamentoasa : glucocorticoizi, hidroxiclorochin, colchicina, ciclosporina, statine si fibrati
 Miopatiile noninflamatorii : bolile neurologice (ex.miastenia gravis)

1. 8. SINDROMUL SISTEMIC
1.8.2. Manifestari cutanate
 Fotosensibilitate
 Rash cutanat/LES
 Rash discoid
 Scleroderma
 Purpura
 Livedo reticularis
 Ulcere
 Alopecie
 Telangictazia
 Sindrom Raynaud/SS
1.8.3. Manifestari mucoase
 Afte genitale si orale
 Gura, ochii uscati
 Ochii rosii
 Balanita

INVESTIGATII UTILIZATE IN REUMATOLOGIE

 Investigatii biologice : HL, sindromul biologic de inflamatie, sindromul muscular, de osteoliza
 Investigatii imunologice : autoanticorpii, complementul seric, antigenele de histocompatibilitate
 Examenul lichidului sinovial
 Investigatii imagistice : radiologice, ultrasonografia, scintigrafia, CT, RMN, artroscopia
 Investigatii histologice : biopsiile
INVESTIGATII BIOLOGICE
 Hemoleucograma (HL) :
 Anemie
 Cronica simpla (de tip inflamator) : PR, SA, LES
 Hemolitica autoimuna : LES
 Feripriva : r.a la AINS
 Leucocitoza : artrita septica, atacul acut de guta
 Leucopenie : LES, r.a medicamentoase, boli asociate (CH)
 Trombocitoza : reactiva la inflamatie sau anemie feripriva
Sindromul biologic de inflamatie :
 VSH : creste mai lent si ramane crescut o perioada mai indelungata
 Cresteri noninflamatorii : varsta, sex, sarcina, bolile glandei tiroide, dislipidemiile,
hipergamaglobulinemii
 PCR : creste si scade rapid
 Valori usor crescute in stari noninflamatorii: obezitate, alcool, fumat, DZ
 Valori f. crescute in infectii severe (>10mg/dl =100mg/l)
 Fibrinogen : dinamica lenta

INVESTIGATII IMUNOLOGICE
 Electroforeza
 Imunograma
 Complementul seric
12
 Moleculele HLA : HLA-B27, HLA-DR4, HLA-DR2
 Autoanticorpii
 Factorul reumatoid : PR, alte boli de colagen, infectii
 Proteinele citrulinate (anti CCP) : PR
 Anticorpii antinucleari
 Anti ADNdc, anti Sm, anti Ro : LES
 Anti Ro, anti La : sindrom Sjogren
 Anti U1-RNP : sindrom overlap
 Anti Jo-1 (antisintetaza): miozita
 Anti Scl 70 (anti topoizomeraza), anti-centromer : SS
 ANCA (ac. anti citoplasma neutrofilica) : vasculite

INVESTIGATII IMAGISTICE
 Radiografii musculoscheletale in 2 incidente (antero-posterior si lateral) : os, cartilaj
 Ecografii : structurile periarticulare (tendoane, ligamente, muschi), sinoviala, cartilajul, osul
 Scintigrafie cu tehnetiu: leziune de os, articulara
 Tomografia computerizata : os
 RMN : os, sinoviala, structuri periarticulare
 Osteodensitometria : dg.osteoporoza

INVESTIGATII IMUNOLOGICE
 Anticorpii antifosfolipidici :
 Anticoagulant lupic
 Anticardiolipina
 Anti β2glicoproteina I
 Complementul seric : C3, C4
 Crescut in inflamatie
 Scazut in LES activ cu afectare renala, afectiuni hepatice severe

INVESTIGATII BIOLOGICE
 EXAMENUL LICHIDULUI SINOVIAL :
 Nr. de leucocite
 % de PMN
 Culturi
 Cristale de urat , pirofosfat de calciu

INVESTIGATII HISTOLOGICE
 Sinoviala
 Piele
 Pulmon
 Vasele de sange

Investigatii imagistice
 Radiografii musculoscheletale in 2 incidente (antero-posterior si lateral)
 Ecografii
 Scintigrafie cu tehnetiu: leziune de os, articulara
 Tomografia computerizata : os
 RMN : os, sinoviala, structuri periarticulare
 Artroscopia
 Osteodensitometria : dg.osteoporoza (scorul T)
 Radiografii musculoscheletale :
 Parti moi : tumefiere, calcificari

13
  Os : osteoporoza (localizata, difuza ), osteoliza (pierderi circumscrise de masa osoasa), osteocondensari,
eroziuni marginale, geode, osteofitele,scleroza marginala, diminuarea spatiului articular
 Ecografii:
 structurile periarticulare (tendoane, ligamente, muschi), sinoviala, cartilajul, osul
 Este neinvaziva
 Este ieftina
 Nu expune la radiatii ionizante
 RMN :
 os, sinoviala, structuri periarticulare
 nu utilizeaza radiatii ionizante
 secventele : T1, T2, STIR

14