Imaginile sunt create pe 2 cai:

1. optica
2. electronica.
Singurul criteriu valabil: exigenta abordarii varietatii de imag. Prin descifrarea limbjului
specific al fotografiei ( ca ramura distincta a artelor plastice ).
Interpretarea imaginii depinde de : intentia realizatorului
intentia privitorului

1.Fotografia – limbaj pictural

FOTOGRAFIA – reprez. vizuala directa a unui subiect sau eveniment..

Astazi FOTOGRAFIA – cons. universala,cu cat limbajul ei e mai general,cu atat e
mai folositoare.
- limbaj pictural(care devine folositor cand cineva are
ceva de comunicat)
Citirea unei imagini: imp e privirea in de taiu a imaginii: ce e caracteristic unui
portret,ce trebuie eliminat,care e partea cea mai interesanta a unui om,ce reflecta expresia
fetei,ce intelesuri ascund luniile fetei,care este cauza lor,… .
Privitorul –persoana interesata de subiect.
-ii da crezare imaginii,crede ca even a avut loc si ii este prezentat partial
sau in intregima.
Fotografiile se constituie in dovezi evidente si incontestabile ale faptului ca even.
s-au petrecut in realitate.
Fotografia – se poate realiza doar prin prezenta fotoreporterului si a
aparatului,trebuie sa surprinda mom de maxima intensitate.
- poate fi indelung studiata, se redescopera planuri noi.

ANDREAS FEIMINGER – “Pt a retine atentia cuiva tb sa aiba ceva de

communicat,sa aiba continut,sa fie informativa,educativa,interesanta,amuzanta sau
mobilizatoare. Continutul poate fi incorporat in foto intr-o varietate aproape
nelimitata. Refuzul de a privi fotografiile care socheaza este ca si teama de a privi
realitatea in fata. Unele lucruri trebuie sa fie infruntate fie ca plac sau nu. O foto de
continut e ca unul dintre cele mai puternice instr. pt a trezi reactia publica.

Fotografia de presa – forta imensa ce actioneaza si modeleaza multe opinii.

Caracteristici de baza

AUTENTICITATE – caliatate unica a foto in comp cu celelalte forme de reprez

vizuala.Aparatul foto – martor ocular.Desi se spune ca “aparatul nu minte”, foto pot induce in
eroare,datorita modalitetilor de surprindere ale fotoreporterilor.
 PUTEREA DE SOC – insusire a imag care il forteaza pe pruvitor sa observe in mod
constient o foto ( aceasta trebuie sa fie cu totul neobisnuita pt a atrage privirile ); reprez una
dintre calit. esentiale ale unei foto bune,dar nu e suficient pt a fi o foto buna,trebuie sa aiba:
PUTERE EMOTIONALA – interesul si sent. fata de imag sunt imp,o pers lipsita de
sensibilitate nu va observa; de asemenea,interesul fata de subiect e de baza pt a crea foto bune.

CONTINUTUL – calit care poate fi incorporata in foto intr-o varietate aproape

nelimitata; poate trezi reactia publica; nr subiectelor interesante e infinit, in fct de fotoreporteri.

2.Aparatul fotografic.Caracteristici

SUBANSAMBLURI DE BAZA: camera etansa la lumina

obiectivul
obturatorul
vizorul
sist de punere a punct – reglare a claritatii.
CAMERA ETANSA:
- La lumina a aparatului foto e constr dintr-o cutie pe al carei perete anterior e
montat obiectivul,iar pe peretele opus se deruleaza materialul sensibil(filmul).
- Impiedica patrunderea luminii din exterior spre film.
- Peretele pe care se fixeaz obiectivul: placa port obiectiv
- Obiective : fixe sau interschimbabile
- Pe peretele din spate al cutiei aparatului – filmul .
- Peretele fotografic
1. demontabil
2. rabatabil pe o articulatie
3. solidar cu corpul aparatului foto
- Filmele se introduc in aparat incarcate in casete,si se asaza in cutia casetelor;
casetele cu filme se introd in locasurile prevazute in spatiul din spate al
aparatului.
- Filmul se deruleaza din caseta pe o bobina receptoare,simultan cu armarea
obturatorului si in lungimi egale cu marimea unei imag (film tip leca 24 x 36)
BOIECTIVUL FOTOGRAFIC:
- Cea mai imp parte e aparatului.
- Cu ajut lui se creeaza imaginea subiectului pe materialul sensibil din int
aparatului
- Obiectivele moderne: sist optice convergentecomplexe,formate din lentile
situate intr-o montura metalica sau din bachelita
- Princ caracteristica: distanta focala,a carei marime e inscriptonata pe montura
obiectivului. DISTANTA FOCALA : depinde de constr obiectivului si e
determinata de distanta de la planul optic princ. Posterior al obiectivului pana
la focarul princ al lui.
- Focarul princ: imag unui pct indepartat la infinit situat pe axa optica princ. a
obiectivului.
 -Luminozitatea: caract a obiectivului,e legata de rap dintre iluminarea
campului imaginii creata de obiectiv si stralucirea subiectului fotografiat; cu
cat luminozitatea e mai mare,cu atat iluminarea subiectului poate fi mai mica.
- Luminozitatea poate fi det. prin cunoastera diametrului deschiderii utile a
obiectivului si dist focala a acestuia.
- DESCHIDERE UTILA: orificiul prin care trece fascicolul de lumina prin
obiectiv; acest orificiu e det de diafragma
- Diafragma alc din cateva placute situate in montura,prevazuta la ext cu un
inel,cu ajutorul caruia poate fi modificata deschiderea utila a obiectivului; pe
aici poate fi reglata cant de lumina cea junge la filmul foto
- E diferita iluminarea imag daca se compara 2 obiective de aceeasi
constructie,cu distante focale egale,dar deschideri utile diferite
- Pt ca iluminarea imag in int aparatului foto depinde de distanta focala a
obiectivului si de diametrul deschiderii utile a acestuia,luminozitatea
obiectivului e dir proportionala cu patratul diametruluideschiderii utile a
obiectivului si inv proportionala cu patratul distantei focale e acestuia;
L=luminozitate D=dimetrul deschiderii utile a obiectivului F=distanta
focala a obiectivului
- L=(D/f) la patrat 
- Folosind diafragma se poate varia in limite largi diametrul deschiderii relative
a obiectivului,deci se reduce luminozitatea obiectivului.scara diafragmei la
fiecare obiectiv inc cu deschiderea relativamaxima a acestuia,indicata pe
montura obiectivului
- Obiective fotografice moderne; sist optice complexe si se compun din mai
multe lentile seoarate intre ele prin aerul atmosferic,sau lipite intre ele.
- Indiferent de model,obiectivul foto reda aimag in limitele unor anumite
dimensiuni,dar claritatea imag nu e aceeasi in toate zonele;in foto se utilizeaea
doar o parte din tot campul,adik o suprafata dreptunghiulara coresp formatului
imaginii inscrisa in cercul obiectivului.
- Campurile pot fi exprimate I unitati de masura unghiulare(inghiul campului)
sau unit de masura liniare(diametrul campului)
- Unghiul de poza: dep de distanta focala a obiectivului si de formatul cadrului;
in fct de marimea unghiului de poza,obiectivele se clasifica in:
1. normale : dist focala e apropiata de diagonala formatului si la care unghiul de
poza e 45 – 60 grade
2. superangulare : la care dist focala e mai mica decat diagonala formatului; folosite
pt saptii inguste;profunzimea e mult mai mare deact a obiectivelor normale sau a
teleobiectivelor;iluminarea imag nu e uniforma
3. teleobiective : la care dist focala e mai mare decat diagonala formatului
- Teleobiectivele sunt utilizate cand e necesarsa se fotografieze obiecte
indepartate
OBIECTIVELE INTERSCHIMBABILE:
- obiective cu aceeasi constructie dar monturi diferite,destinate anumitor
aparate
- montura poate fi la unele de filet,altele tip baioneta
 - imp in timpul fotografieriie ca in obiectiv sa nu patrunda raze de lumina
laterale ,care pot fi difuzate pe intreaga supraf a imag si sa micsoreze
contrastul,generand pete luminoase care deteroireaza imag.Solutie: parasolar
montat pe montura obiectivului
VIZORUL:
- sist de incadrare a imag,e de mai multe tipuri,dar,cel mai utilizat,e cel cu
oglinda,comod pt efectuarea rapida si facila a incadrarii imaginii,observarea
subiectului in timpul fotografierii.Inconvenient: imag in vizor e decalatafata
de imag care va iesi pe materialul foto.
- Alt tip de vizor: montat in corpul aparatului
- Aparatele foto moderne: echipate cu telemetre,cuplate cu obiectivul,fioxate in
corpul aparatului.
OBTURATORUL:Lumina strabate obiectivul spre int camerei,ajunge la film,iar durata in
care lumina actoineaza trebuie reglata;acest timp se numeste timp de expunere ,si poate fi reglat
prin mai multe metode,cea mai imp: scoaterea capacului de pe obiectiv,si repunerea lui.
- Obturatoare cu perdea: se monteaza in int aparatului; perdeaua e confectionata
din matase cauciucata ,are deschidere sub forma de facta si e unfasurata pe 2
bobine,una fiind prevazuta cu un arc care det viteza de deplasare a perdelei;in
timpul fotografierii,perdeaua se deplaseaza in fata materialului fotografic si
lasa lumina sa treaca prin fanta sore stratul sensibil; dimensiunea si intinderea
fantei sunt reglabile,iaor perdelele se pot confectiona si din camele metalice.
- Obturatoare centrale: se monteaza intre lentilele obiectivului si formeaza un
ansamblu,impreuna cu montura; relarea cant de lumina care trece prin ele se
realizeaza cu ajut unui mecanism. Avantaje: evitarea deformarii geometrice la
fotografierea subiectelor in miscare rapida,sensibilitatea mica a mecanismului
la variatii de temp,uniformitatea iluminarii cadrului in timpul fotografierii.

ACCESORII PT FOTOGRAFIERE:
1. trepied sau stativ – mentine aparatul foto in pozitie stabila ,cand se fotgrafieaza cu timpi
lungi de expunereCele mai raspandite: trepede telescopice,cu 3 sau mai multe articulatii.
2. exponimetru – determinarea timpului de expunete pe baza cant. de lumina reflectata de
subiect
3. racordor flexibil – nu transmite vibratiile miinii in timpul declansarii aparatului fixat pe
trepied
4. autodeclansator – permite actionarea decalnsatorului cu intarzierept a permite
fotografului sa apara in cadrul pe care il fotografiaza
5. geanta – protejeaza aparatul de socuri si intemperii

Materialele fotografice

E important pe ce fotografiem.
Materialele fotografice – strat sensibil depus pe un suport oarecare,sub forma unei
pelicule fine – emulsie fotografica.
Materiale fotografice:
1. negative – pe care se face fotografierea
 2. pozitive – pe care se copaiza,dupa negativ
3. reversibile – se obtine imag pozitiva pe acelasi material pe care s-a efectua fotografierea

- se executa sub forma de film perforat,rolfilm,planfilm,foi sau suluri de hartie

foto

Subiecte fotografice: compuse dintr-in nr de detalii,fiecare reflectand spre obiectivul

aparatului o cantitate dif de lumina,deci,o anumita stralucire – care depinde de iluminarea si
capacitatea de reflexie a acestuia.Dupa developare,materialele foto prez o usoara innegrire a
portiunilorcare au fost expuse la lumina,dar si a celorlalte. Aceasta innegrire – voalul chimic,si se
intinde pe toata suprafata stratului sensibil,micsorand transparenta imaginii.Intensiatatea voalului
variaza in fct de conditiile si duata depozitarii materialului foto=>imag cu aspect cenusiu si sters.

SENSIBILITATEA –la lumina - princ caracteristica a materialelor foto.

CONTRASTUL – defineste modul in care lucr stratul sensibil:

moale,normal,contrast,extracontrast.

LATITUDINEA DE EXPUNERE – depaliile subiectelor fotografice pot fi reduse in tonalitati

proportionale cu stralucirile lor.
Ex: 1. peisaj deschis pe timp urat: 1:2 – 1:3
2.cladiri luminoase,iluminate de soare: 1:5 – 1:10
3.fata bruna: 1:30 – 1:100
Materiale foto moderne: strat cu latitudine 1;100,care usuraeza mult fotografierea. Subiectele
contrast 1:20 – 1:30 pot fi redate de catre stratul sensibil la expuneri f variate.

GRANULATIA SI PUTEREA DE SEPARARE – foto apare ca si cum ar fi formata dintr-un nr

mare de puncte,cu cat sensibilitatea se maresta,cu atat granulatia creste.
Puterea de separare – proprietatea stratului sensibilde a reda separat detaliile subiectului
de foto; se exprima prin nr de linii,egale ca latime.
-este determinata de propr stratului sensibil; se deterioreazape
masura ce sensibilitatea creste.

Filmele negative au sensibilitate de:

50 ASA redau 70 lin./mm
100 ASA redau 60lin,/mm
200ASA redau 50lin./mm
400ASA redau 120lin./mm
Filme reversibile redau 120lin./mm

FILMUL COLOR – emulsia sensibila aplicata pe suport e compusa din 3 straturi

sensibile diferite intre ele prin sensibilitate cromatica.
Stratul superior – sensibil numai la radiatiile albastre = strat sensibil albastru
Stratul de mijloc – albastru + radiatiii verzi.
Stratul inferior – albastru + radiatii rosii.
 In timpul fotografierii,fiecare detaliu al subiectului formeaza o omag fotografica latenta
coresp detaliului resoectiv.Redarea corecta a culorii se obtine numai daca cele 3 straturi au
sensibilitate identica fata de albastru,verde,rosu.
Modificarea compozitiei spectrale a iluminarii influenteaza asupara culorii diferitelor
detalii,cand facem foto unui peisaj,intra si o parte din cer – calit redarii culorii e det de gradul de
redare corecta a culorii cerului.Soare lateral – cer albastru.Umbrele – illuminate doar la lumina
difuza de catre cer(ex umbre albastrui pe zapada in poze).
Cele mai frecvente distorsiuni cromatice – la portrete,detaliile fetei,imbracamintea,fondul
de culori influentand perceperea ansamblului.

Tehnica fotografierii

1. Stabilirea punctului de statie

2. Determinarea expunerii.
3. Reglarea obturatorului e diafragmei si a distantei
Acestea pot fi inversate,dupa fiecare.Foto trebuie sa arate subiectul astfei incat sa para cat
mai veridic si mai expresiv,sa redea cat mai clar lucrul care a constituit obiectul atentiei
fotoreporterului.Cele mai imp. Caracteristici ale fotografiei: veridicitatea, expresivitatea,caract
persoanei,armonia peisajului,particularitatile formelor arhitecturale ale cladirilor.

3 ELEM CARE CONDITIONEAZA ALEGEREA UNUI PCT DE STATIE OPTIM:

1.Alegerea directieie de fotografiere.Cand s-a fotografiat Guvernul Romaniei,majorit

studentiolr au luat pct centaral=>se vede o singura fata,compozitie centrala.Daca foto e realiz din
stanga sau dreapta,foto au redat,pe langa partea frontala si lateralele acesteia=>volumul
cladirii.Cele mai reusite: cele realizate din balcoanele blocurilor de la Victoriei.

2.Determinarea distantei de fotografiere.- cand se fotografiaza un subiect.distanta mare –

imag mica; distanta mica – mai multe detalii,elem marginale ies in afara cadrului.

3.Alegerea inaltimii punctului de statie.=> da plasticitate imaginii.Exista 3 gr principale:

normale,superioare,superioare.
Pct normal – nivelul ochiului unui om in picioare=> imag fara deformarisau exagerarai ale scarii
de reprezentare.
Pct inferior – exagerare a partii inferioare(portret – fata) .
Pct superior – linia orizontului coboara.

Incadrarea:
- la portrete spatiul liber se lasa in directia de rotire a capului si a privirii,nu
spre ceafa.
- Subiecte in micare rapida(masini): un spatiu libert sa fie lasat in directia
miscarii,care sa fie mult mai mare decat spatiul din spatele subiectului.
 Punerea la punct: trebuie sa apara clar obiectul obiectul asupra caruia se efectueaza
punerea la punct.Profunzimea depinde de distanta focala a obiectivului: cu cat e mai mare
distanta,profunzimea e mai mica.
Caracteristice ale punerii la punct:
- determinarea si folosirea profunzimii maxime
- obtinerea spatiului redat cu claritate intre anumite limite
- punerea la punct pt obiecr=tul princ al imag
- reducera claritatii imag in adancime,in scopul redarii caracterului spatial al ei.

Lumina in fotografie

Proprietati si fct ii ale luminii

Photos=lumina
Grapho=a scrie,ambele in gr.,= scriere cu ajutorul luminii.
Cant de lumina reflectata depinde de :
- struct si culoarea suprafetei
- unghiul pe care il formeaza aceasta suprafata cu directia de incidenta a
luminii,ca si dir de fotografiere.
Prin iluminare uniforma a intregului: foto cenusie ,monotona.Daca obiecte situate in
planuri diferite sunt iluminate uniform,spatiul e redat nesatisfacator datorita absentei variatiei
tonurilor.La portrete e necesara expresivitatea fetei.Pt perceperea corecta a figurii e necesara
evidentierea trasaturilor si a cintururilor,detasatea fig de fondul respectiv.(trebuie sa aiba
straluciri si nivel de iluminare dif)(bruneta in haina inchisa pe fundal de catifea neagra=>
Tonalitate comuna NU e bine).
Redarea volumului in foto depinde de cond de iluminare la fotografiere(lumina solara
laterala lasa umbre la oameni si cladiri).
La fotografiere fotoreporterul trebuie sa rezolve simultan 3 roluri imp ale iluminarii:
plastic,de compozitie,tehnic..Dupa ce a fost stabilit subiectul de fotografiere,se stabileste locul de
statie si incadrarea,sunt stabilite cond de iluminare.
1. luminozitate care sa valorifice subiectul
2. veridicitatea continutului
3. stabilirea punctului de statie,determinarea limitelorde incadrare,(corespondenta iluminare
– continutul imag).
La fotograful incepator,peisajele si scenele de viata sunt realizate in aer liber,deci lumina isi
pastreaza importantaTrebuie sa se tina insa cont de faptul ca lumina naturala isi schimba
conditiile in impul zilei,depinzand de gradul de innourare,poluare si alti factori.Dimineata – se
formeaza o usoara ceata care slabeste intensitatea luminii=>gradatie fina de tonuri.Pranz –
umbrele devin scunde si dure=>contraste puternice.Dupa amiaza – umbre lungi,intensitatea
scade treptatdar depind si de anotimp.La fotografierea in aer liber,lumina solara dirijata poate fi
utilizatasi drept contralumina,care acc conturul subiectului.
 Genuri de fotografii

1.PEISAJUL
-aici se realizeaza cele mai multe foto
-f dificila e evidentierea princpalului,care trebuie sa atraga atentia privitorului(metoda –
eliminarea elem inutile); folosirea in prim plan a copacilor,sau a detaliilor arhitecturale
favorizeaza armonia cadrului.
-incepatorii au tendinta de a reprezenta planuri panoramice largi;preferabi e sa fie aleasa o
portiune bine leasa,caracteristica peisajului zonei,cu elem bine iluminate.
-cel mai imp elem – lumina,cea mai buna fiind cand soarele nu e prea sus,lateral(preferabil la
rasarit)
-alegerea pct de statie e f imp,prim planul e indispensabil avanr mai multe roluri: pri=od iluzie de
adancime,un joc de tonalitati si forme,acopera elem nedorite,da culoare locala,cand e
intunecat,creeaza straluciri.

CERUL
-elem imp in peiaj.I se acorda o portiune mai mare sau mai mica decat pamantului,in fct de
frumusete
-peisajul de vara are ca elem princ vegetatia verde si cerul albastru; peisajele de iarna sunt
recomandabile dim sau dupaamiaza.
-redarea culoriolor e redata de prezenta suprafetelor colorate,care reflecta lumina si se afla in
apropierea subiectului fotografiat.Asupra coloritului fotografiei influentaeza reflectarea cerului
albastru,verdele copacilor,albul peretilor,imbracamintea colorata.
-nu exista reguli in leg cu obiectele care pot fi fotografiate si redate intocmai cromatic.

PORTRETUL
-unul din cele mai practicate genuri de foto.
-modele: rude,prieteni,diferite tipuri intalnite in viata de zi cu zi.
-se poate face in aer liber,cladiri
-dificultatea e sa redai pe deplin trasat individuale caracteristice ale omului fotografiat
-pot fi:
1.individual
2.in grup
3.al capului
4.al bustului
-calitatea portretului e det de: expresivitate celui iluminat,iluminare,corelatia cel fotografiat –
fundal,film fotografic si prioc de developare.

EXPRESIA FETEI SI POZITIA CELUI FOTOGRAFIAT

-trebuie analizra din ce parte subiectul prezinta cele mai multe trasaturi caracteristice;la aproape
toata lumea dreapta si stanga sunt asimetrice,la unii,mai vizibil decat la altii.
-trebuie evitate surasurile sablon,pozele nefiresti
Expresia fetei depinde de starea omului in mom respectiv,este det de pozitia ochilor,a fruntii,a
buzelor,a ridurolor
-trebuie evitate pozitiile incordate,teatrale,standard
-mare atentie inclinarii capului,deoarece imag poate parea deformata

ILUMINAREA FETEI
-cu ajut luminii se pot sublinia proeminentele fetei sau se pot indulci tonurile
Exista 4 feluri de lumina:
1.lumina de desenare – intensa,dirijata,reprez baza efecctului de iluminarecare evidentiaza
detaliile subiectului
2.lumina generala de completare – difuza,asigura redarea detaliilor aflate in umbra
3.lumina de modelare – redare riguroasa a diferitelor elem ale subiectului
4.lumina contrajure – se pozitionaza in spatele subiectului fotografiat,si delimiteaza princ
contururiale subiectului.

DECORUL
-nu trebuie sa atraga atentia(tonul neutru e cel mai bun),la cel putin 2 m distanta de subiect

PORTRETUL IN NATURA
-se obtine daca lumina solara e atenuata de nori(luminre calda se obt seara si dimineata)
-cand soarele e pe cer apar pe fata persoanei umbre dese generate de barbie,nas,…
-la portret bust,obiectivul trebuie fixat la niv gatului
-portret pana la genunchi – obiectiv la inaltimea pieptului
-intreaga statura – obiectiv la niv braului

FOTOGRAFIE DE ARHITECTURA
-trebuie sa redea ideea fundam a arhitectului
-pct de fotografiere trebuie ales astfel incat sa redea volumul si caracteristicile liniare ale
subiectului fotografiat.De cele mai multe ori cladirile se fotografiaza a i sa se obtina o fatada si o
parte din peretele lateral
-in general se fotografiaza cu soarele lateral.

REPORTAJUL FOTOGRAFIC
-caracteristica: absenta oricarei inscenari,a oricarei “interventii organizatorice” a fotoreporterului
in eveniment.in fotoreportaje trebuie sa apara doar even desf asurate in realitate
Factori f importanti:
-capacitate de a intelege f repede si operativ pct ul de statie din car4e subiectul respective pus in
evidenta
-modul de a didtribui diferite elem de compozitie ale cadrului
-foto trebuie sa aiba forma clara si expresiva.

Estetica imiginii fotografice

Foto are milte calitati pt care e cons arta;face uz de o tehnica din ce in ce mai rafinatacare
cere un nivel inalt de cunostinte tehnice si artistice.
Principiile specifice de alcatuire estetica a imag fotografice:
 1. Organizare in plan a imaginii: se face dupa principii devenite clasice,care au I vedere
punerea in maximum de valoare.La aparatele obisnuite filmul are dimensiunea 24 x
36,raportul laturilor 2/3.

Limii si puncte forte ale imaginii

-unind mijloacele laturilor cadrului obtinem axele de simetrie,iarintersectia lor da centrul de
simetrie al cadrului
-subiectul nu se plaseaza in centrul de simetrie al cadrului(excesul face sa scada importanta
celorlalte elemcompozitionale ale imaginii.
-impartind fiecare latura a cadrului in 3 parti egale si unind punctele omologate pe lat opuse vom
obtine un caroiaj da 4 drepte si 4 pct.
-ex: fotografiem balconul din Romeo si julieta: suprapunem balconul peste punctul forte superior
dreapta,iar Romeo,pe pct forte inferior stanga,sau invers.(preferata prima varianta)
Linia orizontului
Trebuie evitata simetria
-linia de orizont a unui peisaj marin nu se suprapune peste axa orizontala de simetrie a cadrului
pt a nu obliga ochiul sa priveasca de sus in jos,in loc sa o faca invers.
-ea trebuie suprapusa peste linia forte orizontala de mai jos a cadrului
-subiectul sau elem princ nu se plaseaza niciodata in marginile sau colturile cadrului imaginii.

2. I n desf de adancime a subiectului ditingem 3 planuri:

--prim planul e primul care se vedecand privim imaginea si cuprinde elem compozitionale ale
subiectului situate cel mai in fata.
-are rolul de a conduce privirea spre planul de mijloc,unde se afla,de obicei,subiectul.
--planul subiectului contine elem compozitional;e principale ale subiectului
--fondul creeaza spatiul ambienta in care se desf actiunea subiectului
-rolol fundaluluio e sa scoata in evidenta subiectul,deci trebuie sa fie subordonat ca
tonalitate,claritae.

Perspectiva
-ordinea spatiala si coloritul elementelor trebuie sa pespecte niste reguli care sunt date de
perspectiva
-forma si marimea relativa aelem – perspectiva liniara
-variatia tonalitatii culorilor – persp aeriana

Relieful(plastica imaginii)
-rezulta din jocul de lumini si umbre asupra vo;umelorproprii ale unui corp,dar lumina trebuie sa
cada intr-un anume fel
-maximum de relief se obtine cand umbrele sunt mai lungi,adica dimineata si seara.
-lumina de dupa amiaza da plasticitate mai accentuata,mai favorabila figurilor
netede,candide,suave
-lumina diminetii e mai favorabila fotografierii figurilor brazdate cu riduri

Linii,suprafete,volume
-o imag e alc din linii drepte,frante,curbe sau ondulate
-imbinarea acestor elem grafice dau o senzatie estetica
--liniile drepte: uc cat sunt mailungi,dau impresia de continuu,de monoton,de repaus; cele
verticale – caract arborilor inalti,lucruriolr zvelte,trezeste ideea de maiestuos,de
demnitate,stabilitate si severitate; orizontala – calm,liniste,nesfarsit.
--liniile inclinatedau accent dinamic imaginii; diag forte – stanga jos,dr sus,ideea de effort; diag
slaba – ideea de coborare,e mai dinamica decat prima
--linii curbe dau imaginii gratie; cele curbate in jos – caract vesel,da impresia de rapiditae;
curbein sus – tristete,resemnare
--liniile frante,verticale si orizontale,dau impresia de energie,de asprime,apare efecctul de ritm
--linii intrerupte – o foto nu trebuie a apara incompleta

Suprafetele
-contribuie la tonalitatea psihologica a imag prin senzatia pe care o prod
-supraf mari – statice si monotone
-supraf mici – cu tonuri sau culori variate,insufletesc imag
-supraf luminate – efect de calm,prietenos,sugereaza buna dispozitie
-supraf intunecoase – posomorasc imag,da caract grav,nelinistit
-supraf triunghiulare – senzatii asemanatoare cu cele date de liniile frante

Volumele
-suprafetele delimiteaza volume pe care jocul de umbre si lumini le scoate mai bine in relief

Culoarea
-se refera la senzatia subiectiva de culoare,si la proprietatea unui corp de a afi colorat – acestea 2
avand comun faptul ca depind de lumina
-culorile – calde(galben.portocaliu,rosu) si reci (albastru,verde,violet)
-fotografia – mijloc de comunicare itre oameni,trebuie sa informeze,sa educe,sa distreze

Fotografia digitala

O foto inregistrata digital e compusa din numerosi pixeli sensibili la lumina,care creeaza
o imag ce poate fi vizionata pe mon unui calc sau pe ecranul camerei digitale.Foto digitale sunt
formate din patratele minuscule – picture elements sau pixel.Calitatea imag digitale ,printata sau
afisata pe ecran,depinde de nr de pixei folositi la crearea ei.
Marimea unei foto digit peate fi specificata pe 2 cai: dimensiune in pixeli sau prin nr de
pixeli continut de acea imag.(ex aceeasi imag poate avea 1600 x 1200pixeli sau 1.92 mil pixeli.
Imag digitala poate fi obtinuta pe 2 cai: camera digit,sau scanner pt o foto digitala existenta.

Camera digitala
-majorit seamana cu aparatele traditionale,mem poate fi incorporata in camera sau pe card;nr de
imag stocat depinde decalit. Imaginii,sau e tipul ei(color,alb-negru)
-cand mem e plina,se descarca in calc
-mare avantaj – vizorul lcd a i poti sa reveziimadiat,sau sa revezi oricand imag din memorie,sa
stergi ce doresti,eliberind spatiu.
 De ce digital?
-odata capturata,imag e in format universal=>usor de distribuit si folosit(trim mail,pus pe site,…)
-se pot folosi programe de editare a imag(photoshop)pt imbunatairi,se pot realiza colaje,se
indeparteaza efectul ochi rosii
-salvezi bani – nu cumperi film si nu developezi
-afiseaza imag imediat,vezi daca au iesit bine
-poti vedea imag inainte de a le printa,le poiti modifica sau sterge
-nu foloseste chimicale toxice care pot polua

Fotografie libera,libertate fotografica

-poti fi uimit cand vezi car de bine ies foto cand nu esti ingrijoratde costuri…(yeah,right!!!) (ex :
1870,William Henry face afoto pe placi de sticla careputeau fi refolosute,asa k era omu’ degajat
si facea poze excelente!!!)

3 PASI IN FOTOGRAFIEREA DIGITALA

Capturarea imaginii –tastatura introd imag in calc,dar exista si alte dispozitive care fac
acest lucru,cum ar fi mouse ul,sist de recunoastete a vocii,scannere,…
-camera digit captureaza imag in format digital/cea traditionalacaptureaza in cadre,pe film,care
pot fi scanate pt a fi convertite in format digital
-camerele video capt imag in format video,poti folosi aceste cadre py a izola imag separate si sa
le salvezi ca imag traditionale

Procesarea imaginilor
-imag poate fi manipulata in Photoshop,poti imbunatati o imag,poti modifica marimea
imag,poti realiza colaje,o poti face mai clara prin filtre,poti combina 2 imag pt a crea un efct
tridimensional,sa convertesti imag in alt format.

Afisarea imaginii
-poate fi vizibila de catre altii,prin printare,foto pe un site,e-mail,imprimare pe
tricouri,cani,…

Cautati complementaritatea…cica sa nu renunti la aparatul clasic,pt ca e mai clara ca cea

digit,mai simplu,mai rapid.

REPERE DIN ISTORIA FOTOGRAFIEI

Aristotel a observat ca lumina care trece printr-un mic orificiu formeaza imag rasturnata a
unui obiect,dar aceasta proprietate a fost folosita de-abia in 1500 in Italia.
 Primul aparat: camera obscura – cutie mare cu mica deschidere pe una dintre partile
laterale pt a lasa lumina sa patrunda.Pe peretele opus celui pe care se afla deschiderea ,lumina
forma o imag rasturnata a scenei din exterior.Era sufucient de mare cat sa incapa un om in ea si a
fost intens folosita pt schite.
In 1727,fizicianul germ Johann Schultze a desc ca sarurile de argint se innegresc in
contact cu lumina .Peste 50 ani,chimistul suedez Carl Scheele a dem ca schimbarile provocare de
lumina sarurilor pot fi permanentizate prin tratament chimic;totusi,au fost utilizate de-abia in
1830.
Intre timp,Joseph Nicephore Niepce a gasit o cale de a obt o imag permanenta in camera
obscura.In 1862 a acoperit o placa de metal cu subst chimice sensibile la lumina apoi a asezat
placa in camera obscura timp de 8 h,aceea fiind prima foto din lume(privelistea de pe fereastra
lui).Tehnica lui a fost perfectionatadupa de Louis Daguerre,si el francez.El a expus o placa de
arama acoperita cu argint,a developat imaginea cu vapori de mercur si a fixat-o cu
sare.Fotografia sa – dagherotipie,cere o expunere de 15 30 sec.
1839 inventatorul britanic William H. Fox Talbot anunta ca a inventat hartia
fotosensibila - aceasta produce un negativ,pe care se poate obt o imag pozitiva.Copiile
lui pe hartie – talbotipii sau calotipii,nu erau f clare.dar procedeul avea avantaje: se
putaeu obt mai multe copii la o singura expunere,se puteau ilustra carti,ziare.
In anii ‘60s-au realizat imbunatatiri.

Inceputurile fotografiei moderne. Imbunatatirile

tehnice

1851 – fotograful britanic Frederick S. Archer a introd un proc fotografic care a

redus timpul de expunere si a ib=mbunatatit calit copiilor fotografiei.La el,o placa de
sticla era acoperita cu o mixtura din saruri de argint si o emulsie facuta dintr-o subst
umeda si vascoasa – colodiu.Dupa careva sec,placa se transf in negativ,care era tratat cu
un ageent de fixare.In 1871, Maddox a folosit emulsia de gelatina pt acoperirea placilor
foto,si aceasta usca fara sa afecteze sarurile de argint,si de acum se putea fotografia
tinand aparatul in mana(nu mai era obligatoriu trepiedul).
1871 – George Eastman a creat aparatele kodak pt productia de serie si pt a fi
folosite de amatori.Acest sist a eliminat nevoia/obligatia/necesitatea fotografului de a-si
developa singur foto.
Gaspard Felix – numit NADAR – unul dintre primii care a incercat sa foloseasca
aparatul in arta,si a ramas in ist ca primil care a realizat o fot o aeriana deasupra
Parisului,de la bordul unui balon.
1861 – Auguste si Louise Bisson au infruntat frig si avalanse pt a face poze Mont
Blanc ului.
De asemenea,s-au realizat foto pe campul de lupta – Roger Fenton si Carol Pop
Szathmari(roman) in razb Crimeei
Jackstone – specializat in fotografierea Vestului Indepartat,foto din Yellowstone
care au det Congresul Statelor Unite sa infiinteze primul parc nat din lume.

REVOLUTIA FOTOGRAFICA
 Spre sf sec XIX existau 2 directii:
1. aparitia multor amatori care utiizau aparatul Kodak
2. fotografii care vroiau ca foto sa fie cons opera de arta( 1902 – Alfred
Stieglitz,Edward Steichen si altii au format un grup ce promova foto ca forme
independenta de arta – Photo-Secession,care a org multe expozitii).
La inc sec XX foto a inregistrat schimbari dramatice : miniaturizarea aparatului
foto(35 mm),lumina artificiala(aparatul LEICA,in Germ); incercari de a obtine foto fara
aparat – s-au plasat obiecte pe o coala de hartie fotosensibila pe care au expus-o cu o
lumna de flash,sau au creat compozitii abstracte prin expuneri cu raze X.
In aceeasi per s-a dezv fotografia document,in timpul marii crize ,s-au fotografiat
zonele rurale ale Statelor Unite,fot care arata saracia in care traiau fam fermierilor.Au
aparut si foto de even/presa.Altii s-au concentrat asupra peisajelor,ajutnd la formarea unui
stil care sa duca la o fotografiere cu cat mai multe detalii.
In anii’50 ’60 stilurile foto s-au diversificat mult,mai ales in SUA,unde apar “foto de
strada”,copii de pe paginile revistelor.
Prin anii ’70 au inc sa utilizeze si filmul color,desi acesta exista dun 1935,mai ales pt
aspecte de viata si portrete.
In prezent,foto e bine definita ca forma a artei,si unealta necesara in comunicare si
cercetare.Fotografia profesionala include o mare varietate de teme si stiluri,americanul
Jerry Uelsmann afacut foto asemanatoare imaginilor de vis ,combinand mai multe
negarive pt o singura foto.
Aparatul digital – mom imp in ist. fotografieiIn 1972 Texas Instrumentals realizeaza
un prototip,dar nu a fost prezentat,primul cunoscut fiind in 1981 al firmei Sony,aparat ce
folosea nu film,ci o dischetade 8 grame cu diam de 4.5 cm,pe care putea inreg 15
fotograme cu o viteza de 10 fotograme/sec..

MARI FOTOREPORTERI AI LUMII