Învăţarea pentru experienţă
Aplicaţii ale derivatei
Rezolvarea problemelor de maxim şi minim
grad didactic superior la matematică şi informatică,
Rezumat
În această lucrare mi-am pus ca scop
să iniţiez profesorii de matematică în me-
todica rezolvării problemelor de maxim
şi minim cu ajutorul derivatei. De aseme-
nea, am selectat un şir de probleme din di-
ferite surse bibliografice şi le-am propus
spre rezolvare. E o temă actuală la mate-
matică în clasa a XI-a la modulul „Funcţii
derivabile. Aplicaţii ale derivatelor”.
Curriculumul modernizat la matematică
preconizează formarea competenţelor prin
intermediul unor sisteme integrate de cunoş-
tinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini, dobân-
dite de elev prin învăţare, în vederea rezolvării
unor probleme cu care acesta se poate con-
frunta în viaţa reală.
Pentru realizarea următoarelor subcompe-
tenţe (clasa a XI-a, modulul III. Funcţii deri-
vabile. Aplicaţii ale derivatelor.):
3.2 aplicarea unor algoritmi specifici cal-
culului diferenţial în rezolvarea unor prob-
leme şi cercetarea unor procese reale şi/sau
modelate;
3.7 analiza rezolvării unei probleme,
situaţii-problemă ce ţin de utilizarea derivate-
lor, diferenţialelor în contextul corectitudinii,
al simplităţii, al clarităţii şi al semnificaţiei re-
zultatelor;
3.8 aplicarea derivatelor în studiul
proceselor fizice, sociale, economice prin
95
Raisa MIRON,
profesoară de matematică şi informatică,
Liceul Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Abstract
The goal of this work is introduc-
ing to mathematics teachers the solu-
tion methods of maximum and mini-
mum problems, using the derivate. It
also includes a selection of problems
to be solved. This is an 11th grade
mathematics subject, as part of the
derivate application chapter.
intermediul rezolvării unor probleme de
maxim şi/sau minim recomand profesorilor
să rezolve cu elevii un sistem de probleme
de maxim sau minim din diferite domenii:
algebră, fizică, planimetrie şi stereometrie,
etc, care pot fi rezolvate, folosind cercetarea
unei funcţii cu ajutorul derivatei.
Pentru a determina valoarea maximă sau
minimă a unei mărimi, vom exprima valoa-
rea acesteia (dacă e posibil) printr-o funcţie şi
apoi vom studia variaţia funcţiei obţinute cu
ajutorul derivatei. Pentru a transpune rezolva-
rea problemei de maxim sau minim în limba-
jul matematic cu ajutorul unei funcţii ne vom
folosi de următorul algoritm:
Vom alege un parametru convenabil (de
exemplu x) şi vom exprima mărimele din
această problemă prin x.
Pentru mărimea, ce trebuie să atingă va-
loarea maximă sau minimă, vom defini o
funcţie de variabila x.
 UNIVERS PEDAGOGIC

Vom găsi intervalul pe care funcţia trebuie Deci am obţinut funcţia, definită prin for-
să atingă valoarea maximă (sau minimă). mula 3
(x  x3 )
Cu ajutorul derivatei vom determina punc- V(x) = 2 , unde x  (0, 1).
tele de maxim sau minim pe intervalul obţinut. Cercetăm această funcţie cu ajutorul de-
Vom afla mărimea necunoscută din pro- rivatei: 3
1. Calculăm V (x) : V (x)  2 (1  3  x )
2
blemă şi dacă se cere şi valoarea maximă sau
minimă. 2. Rezolvăm ecuaţia V (x)=0: 
3
Note:
 1   x  3
)0x
3 (1  3  x 2 2
1. Dacă intervalul este deschis 2 3 x   3
(x(a,b)) şi pe acest interval funcţia are  3
un număr finit de puncte de maxim (sau
minim), atunci valoarea cea mai mare Aflăm sgn V (x) pe intervalele:
(sau cea mai mică) funcţia o atinge într-
un punct de maxim (sau punct de minim).
2. Nu întotdeauna e convenabil să notăm
prin x mărimea necunoscută a problemei.
Se notează prin x acea mărime, pentru care
Deoarece V (x) , trecând prin 3 îşi
3
funcţia obţinută va fi mai simplu de cercetat
cu ajutorul derivatei. Propun spre rezolvare schimbă semnul de la + la –, rezultă că
următoarele probleme: x = 3 este unicul punct de maxim pe inter-
valul 3(0, 1) . Deci piramida va avea volumul
Problema 1 Într-o piramidă hexagonală
3 , iar volumul maxim va fi
regulată lungimea muchiei laterale este de maxim pentru x=
1 cm. Care trebuie să fie lungimea laturii 3
3 3 3 3 3 23 3 1
bazei pentru ca vo- V( ) ( ( )3 )     (u.c.)
3 2 3 3 2 9 9 3
lumul piramidei să
3
fie maxim. H=x, deci înălţimea piramidei este de ,
Aflaţi volumul 3
atunci lungimea laturii bazei este:
maxim al piramidei. 3 2
Rezolvare: a6 =R = 1  x 2  1  ( )2  (cm)
3 3
I metodă Fie că
înălţimea piramidei Răspuns: Lungimea laturei bazei este de
H= VO=x, atunci 2
cm, iar volumul maxim este de 1 cm3
3 3
R= 1  x 2 . II metodă
Deoarece într-un hexagon regulat lungi- Fie că x este lungimea laturii bazei (mări-
mea laturii este egală cu R, atunci mea necunoscută din problemă).
|AB| =a6=R= 1  x 2 . Atunci R=a6 =x  H1 = 1  x 2 , iar
Volumul piramidei este egal cu Vpiramidei = 3Abazei∙ H =
3 3 3
1 a2    1 x2  6    x 2 
1  
VVABCDEF= 3 ∙Abazei∙H= 3 4
6 x
3 4 1 x2 2 1 x2
Am obţinut funcţia, definită prin formula
3    3
2 2
3
1 3a 3  
2
3
  x  x  1  x
2
(1 x ) x (x x )
3 2 2 2 V(x)=
2
96
 Învăţarea pentru experienţă

Calculăm derivata V (x) : Problema 2 Într-un triunghi dreptunghic

3
cu lungimea ipotenuzei de 24 cm şi măsura
V (x)  (2x 1  x 2  x 2   2x unui unghi ascuţit de 60o este înscris un drept-
)2
2 2 1x unghi, baza caruia se află pe ipotenuză. Care
2x(1  x 2 )  x3 3 2x  3x
3 sunt lungimile laturilor dreptunghiului, pentru
V (x)  3    ca aria dreptunghiului să fie maximă.
2 1x2 2 1x2
Rezolvăm ecuaţia: V (x)  0 :

3 2x  3x3  0 2x  3x
3
0;
 2  1 x  0
2
2 1x
x0 x0
Avem x(2-3x2)=0   2 

 x

2 
3
x  

2
3 
Se dă: ABC- dreptunghic m(<B)= 600
Aflăm sgn V (x) pe intervalele: m(<A)= 900, |BC| = 24 cm MNPQ- drept-
unghi înscris în  ABC, Adr.MNPQ- maxima

Să se afle |MN|; |NP|.

Rezolvare:
2 Deoarece ABC – dreptunghic, m(<B)= 600
Deoarece V (x) trecând prin îşi 2 m(<C)= 300, |AB|=12 cm;|PC|=2x,
|CA| = 12iar cm
3 Fie |MN|=|PQ|=x atunci
schimbă semnul de la + la – rezultă că x= 3
este unicul punctva
deavea
maxim pe intervalul |QC|=|PC| ∙ cos300 = 2x ∙2 3 = x
. Deci piramida volumul maxim(0, 1)
pen-
|MN|
Din  BMN- dreptunghic: |BM| =tg60
2 o
tru x= 3
, iar volumul maxim va fi
2 3 2  2 |MN| = x
V( )=  ( ) 2  1  ( )2  3  2  1  2 
 

3 2 3 3 2 3 3
x x
3  1 3 1 
1
(cm3) |BM|
= |BM|  3
   
3 3 3 3 3

Comparând aceste 2 metode observăm că x

Deci |BC|=24 cm; |BM|  ; |CQ|= x
notând înalţimea prin x, s-a obţinut o func- 3
ţie mai uşor de derivat şi mai simplu de aflat
x
atunci |MQ|=24 – |BM| – |CQ|=24 – x
punctul de maxim, pe când în al doilea caz – 3
s-a obţinut o funcţie mai dificil de derivat şi Avem A |MN||MQ|=x(24– )
mai complicat se află punctul de maxim. MNPQ

Concluzie: nu întotdeauna se notează

prin x mărimea necunoscută din problemă.
Se notează acea mărime, pentru care Deci am obţinut a(x) = ,
se obţine o funcţie mai uşor de cercetat cu
ajutorul derivatei.
97
 UNIVERS PEDAGOGIC

unde a – este o funcţie de gradul II

98
 Învăţarea pentru experienţă

Deoarece x > 0, x < |AK| şi Am obţinut funcţia:

.
V(x)=  ∙x2∙( R 2  x 2 +R), unde x(0, R).
1
3
obţinem x(0; 6 ).
Aplicăm algoritmul de cercetare a funcţiei: Aplicăm algoritmul de cercetare a funcţiei
V cu ajutorul derivatei:
8
Aflăm a'(x) : a'(x) =  x  24
3
8
Rezolvăm ecuaţia a(x) = 0:  3
x 24=0

 24  x = 24 ∙ Deci x = 3
8 x 3
.
3 8

Aflăm sgn a(x) pe intervalele:

Deoarece a(x) trecând prin 3 3 îşi

schimbă semnul de la + la – rezultă, că x=3 3
este unicul punct de maxim pe intervalul (0; 6 Calculăm V (x):
3 ). Deci funcţia a îşi atinge valoarea maximă
în punctul x= 3 3 , iar aria maximă a dreptun- V (x) =
1
 (2x R 2
 x 2 +x2∙
 2x
2 2 +2∙x∙R)=
ghiului va fi a(3 3 ) = 36 (cm2) 3 2 R x
3 2x(R 2  x 2 )  x3
= (
1
Deci |MN|=3 3 cm, iar +2∙x∙R) =
3 R 2 x 2
|MQ|=24 – 3 3  3 3  3 = 24 – 3 – 9 = 12 (cm) =
1
 2xR2  2x  x 2xR
3 3
2xR R  x =
2 2

3 3 R 2 x 2
Răspuns: Laturile dreptunghiului sunt de 3
1
3 cm si 12cm, iar aria maximă a dreptun-  2xR2  3x  2xR x2
3 2
2xR R =
ghiului este 36 3 cm2. 3 R 2  x2
Notă: Această problemă poate fi rezolvată = 1  x 2R 2  3x 2  2R R 2  x 2
3 R2x2
şi cu ajutorul proprietăţilor funcţiei de gradul II.
Rezolvăm ecuaţia: V (x) =0:
Problema 3 Într-o sferă e înscris un con cu 2R 2  3x 2  2R R2x2
1
 x 0 
volumul maxim. Să se afle raportul dintre raza 3 R2x2
sferei şi înălţimea conului. Rezolvare: 
x(2R 2  3x 2  2R R 2  x 2 )  0
Fie raza sferei R, iar |AO1|=x. Atunci  2 2


|OO | = R 2  x 2 şi H = R 2  x 2 +R xR
2R R 2  x 2 = 3x2 - 2R2 
1 conului

Deci volumul conului va fi: 4R2(R2-x2) =(3x2-2R2)2 

V = 1 A ∙ H =  x2 ∙ ( R 2  x 2 +R) =
1
4R4 - 4R2x2=9x4-12x2R2+ 4R4
con
3 bazei 3 9x4 - 8x2 R2 = 0  x2 (9x2 - 8R2) =0 
=  ∙x2∙( R 2  x 2 +R).
1
3
99
 UNIVERS PEDAGOGIC

 x 2 0  x0 Problema 6 Într-o sferă este înscris un ci-

 2 8R   lindru cu volumul maxim. De câte ori volu-


2R 2
x 
mul sferei e mai mare decât volumul acestui
 x  
9  3 cilindru?
2R 2 Problema 7 Într-un con este înscris un ci-
Punctul x= este
unicul punct de
3 lindru cu aria suprafeţei laterale maximă. Să
maxim pe intervalul (0, R). Atunci
se afle raportul dintre lungimea înălţimii co-
nului şi lungimea înălţimii acestui cilindru.
H= . Problema 8 Prin punctul N(2; 4) este dusă
o dreapta. Punctele de intersecţie a dreptei cu
Calculăm raportul: axele sistemului de coordonate (x>0 şi y>0)
R 3
R

R

3 Răspuns:  împreună cu originea sistemului de coordo-
H 4
R 4 H 4 nate formează un triunghi dreptunghic. Care
3 acestui cilindru.
Explicând rezolvarea acestor 3 probleme,
sper că am iniţiat cititorul în metodica rezol-
vării problemelor de maxim sau minim.
Pentru formarea capacităţilor de rezolvare
a problemelor de maxim şi minim, cu ajutorul
derivatei, propun spre rezolvare următoarele
probleme:
Problema 1 Presupunem că puterea P(t)
emisă la descărcarea unui dispozitiv electro-
nic la fiecare moment t>0 este P(t)=t3∙e-0.2∙t
(puterea fiind măsurată în waţi, iar timpul în
secunde). Să se afle:
În ce moment de timp puterea va fi ma-
ximă?
Care sunt limitele de variaţie a puterii P(t)
în intervalul de timp t [10, 20] ?
Problema 2 Să se determine punctul de pe
graficul funcţiei f: D→ R, f(x)=2∙ x aflat la
distanţa minimă de punctul A(2,0).
Problema 3 Într-un trapez isoscel, laturile
laterale sunt congruente cu baza mică a trape-
zului a cărei lungime este de a(m). Care este
lungimea bazei mari a trapezului, pentru ca
aria trapezului să fie maximă?
Problema 4 O cutie are forma unui ci-
lindru a carui volum este de 1 dm3 .Care este
lungimea razei bazei pentru ca aria suprafeţei
totale sa fie minimă?
Problema 5 Într-o sferă este înscris un ci-
lindru cu aria suprafeţei laterale maximă. Să
se afle raportul dintre raza sferei şi raza bazei
10
0
 Învăţarea pentru experienţă
este lungimea celei mai mari catete ale
acestui triunghi, pentru ca aria triunghiului
să fie mi- nimă ?
Concluzie: Rezolvarea problemelor de
maxim şi minim contribuie eficient la
realiza- rea competenţelor transdisciplinare,
formulate în Curriculumul naţional,
realizează atât inte- grarea diferitor achiziţii
matematice cu cele dobândite în cadrul
studierii altor discipline şcolare, cât şi
utilizarea acestora în diverse domenii.

Bibliografie:
1. Curriculum Naţional la Matematică pentru clasele
a X-a – a XII-a, editura Ştiinţa, 2010
2. Ion Achiri, Vasile Ciobanu, Petru Efros, Valentin
Garit, Vasile Neagu, Nicolae Prodan, Dumitru
Ta- ragan, Anatol Topală, Matematica, manual
pentru clasa a XI-a, editura Prut Internaţional,
2003
3. Victor Iavorschi, Matematica, culegere de exerciţii
şi probleme, clasa a X-a –a XII-a, Orhei, 2008
4. В. М. Говоров, П. Т. Дыбов, Н. В.
Мирошин, С. Ф. Смирнова, Сборник
конкурсных задач по математике, Москва
„Наука”, 1986
5. Сборник конкурсных задач по математике
для поступающих во втузы, под редакцией
М. И. Сканави, Москва, Высшая Школа,
1980

Recenzenţi:
1. Ion ACHIRI, doctor în ştiinţefizico-
ma- tematice, conferenţiar universitar
2. Victor RAISCHI, lector superior, IŞE

10
1