Snvru Meruus-CrusrmN

NEGUT NEACSU

MIcA ENCICLOPEDIE
A RONAANTEI
PENTRU COPil
 TheodorAMAN,
pictor

n.20 martie 18j1, Cdmpulung-fuIuscel -

d, 19 august 1891,Bucure;ti

Cunoscut drept ,,pictorul care a copilirit in curtea bisericii", cu referire la viafa sa in oraqul
natal, Theodor Aman a avut $ansa si ia lecfii de desen la $coala Centrall din Craiova, indrumat de
Clnstantin Lecca (1807 - 1887), unul dintre primii pictori romdni importanfi, care il va qi influ-
eofa, de altfel, o anumiti perioadl. Igi va continua pregitirea la Paris (incepdnd cu anul 1850), cel
mei impsllsnt centru artistic in domeniu din acea weme, cu pedagogi renumi[i (Michel Martin
Tmlling gi Frangois-Edouard Picot). Totodat[, este influen{at de faimoasa ,,$coalI de la Barbizon"
(de lingi Fontainbleau), care il va marca pulin mai tirziu qi pe Nicolae Grigorescu (vezi Nicolae
GRIGORESCrD.
Intors in {arI, devine in scurt timp foarte cunoscut datoritl impactului unor picturi. Ajunge
qi mai renumit dupi ce, impreuni cu Gheorghe Tattarescu, fondeazd ,$coala Nafionali de Arte
Frumoase" (in anul 1863), unde ocupl postul de director pind la sfirgitul vielii. Va fi Ei mai apreci-
at post-mortem, fiind ales membru al Academiei Romine (1891).
Theodor Aman s-a afirmat prin compozifii pe mai multe teme. De pildi, in 1852, picte azd Cea
dinurmdnoapte alui MihaiViteazul, deschizind seria picturilor sale inspirate din istoria qi legendele
nalionale, ln spiritul patriotismului pagoptist (Bdtdlia de la Oltenila Bdtdlia romdnilor cu turcii in
insula Sf. Gheorghq Unirea principatebr, Vlad lepeS Si solii turci, lzgonirea turcilor la Cdlugdreni, Boierii
surprinpila ospdl detrimi;iiluiWadTePel S.a.). Evident, a fost inspirat de profesorul sIu Constantin
Lecca, cel care pictase'Uciderealui MihaiViteazul, urmati de o serie de figuri de domnitori.
O alti serie de teme o reprezinti cea a portretelor, inceputi, in 1859, cu Portretullui Zoe Brfin-
caveanu, operi care atesta deja calitatea sa de portretist, qi continuatl ctt Autoportret, ligancd voioa-
sd,Cdntdrea{aculduta,fudorVladimirescz q.a. Se adaugl tablourile de gen (Hora delaAninoasa,Hora
de peste Olt .BrtuleluL liganca Bal mascat in atelier Pe terasd la Sinaia, Peisaj cu barca pe lac, Petrecere
infamilie,lnparc a.a.), naturile moarte etc.
Practic, Theodor Aman a ilustrat aproape fiecare eveniment politic qi social din far[: Unirea
Principatelor (Unirea Principatelor, Hora Unirii de la Craiova,Votul dc la 24 ianuarie 1859), cucerirea
independenfei, reformele lui Cuza (ldrancucdciulalnmdnd,Adunafilamdmdligd) etc.
Aman s-a afirmat Ei ca gravor, lndeosebi ln tehnica acvaforte - corodarea cu acid azotic a unei
ptici de cupru -, imbrnligind o tematice similari cu a picturii sale.
In centrul Bucuregtiului func{ioneazi Muzeul ,Theodor Aman', in casa construitl de el in
rnii -
1868 dupi
1869. Acesta a fost inaugurat moartea lui, h 1909, afectat de mai multe cutremure
dc-a lungul timpului, consolidat gi restaurat gi, ln s$rEit, redeschis publicului in 2009.

9I
 IonANDREESCU,
pictor

t l9februuie 1850,Buare;ti -
d- 22 octombrie 1 882, Bucuresti

Pulini artigti plastici romAni au alut o viali mai scurtd, dar cu o recunoaqtere mai mare decit
Ion Andreescu, aga cum a remarcat gi criticul de arti francez |acques Lassaigne: ,,Printre pictorii
romini, cu siguranld nu existi personalitate mai atrigitoare ca a lui Andreescu qi destin mai plin
de inlelesuri ca al sdu. El, de fapt, a orientat definitiv arta romineascl."
Primul dintre cei gapte copii ai unui comerciant de biuturi, Ion Andreescu a frcut cursurile
primare la Pensionul lui Andreas Apostolatos (unde va invila limba francezil, iar pe cele secun-
dare la gimnaziul,,Gheorghe Lazir" (unde pictorul Petre Alexandrescu i-a fost profesor de desen)
gi la Colegiul ,,Sf. Sava". Face apoi studii universitare la $coala de Arte Frumoase din Bucuregti
(1869 - 1872), condusi de Theodor Aman, devine profesor de desen la o serie de qcoli din Buzdu
(Seminarul Episcopal, Gimnaziul ,,Tudor Vladimirescu" - devenit, ulterior, liceul ,,8.P. Hasdeu" -,
$coala de Meserii), oragul qi imprejurimile devenind unul dintre subiectele predilecte pentru pic-
turile sale. in aceast[ perioadi realizeazitabloul Stelarul, una dintre capodoperele sale, un falnic
arbore (care exist[ gi astdzi, in apropierea Obeliscului) intdlnit ln parcul,,Crdng" din Buzlu.
A avut o vial[ scurtl, de numai 32 de ani, murind de tuberculozd. in ultimii patru ani ai vielii
va sta mai mult in Franla, frecventind Academia liberi ,,fulian" Ei pictdnd, mai ales la Barbizon
(intre altele, tabloul larna la Barbizon), in apropiere de Paris, unde se lntilneqte cu marele pictor
Nicolae Grigorescu. Picteaz[ insi qi in alte regiuni franceze,lndeosebi in Vendde, departament din
zona atlantic[ (pictura Stdncile de la Apremont).
In Franla, a participat la expozi[ii de grup, alituri de mari impresionigti, precum Edouard
Manet, Claude Monet gi August Renoir.
Critica de artl il considerd pe Ion Andreescu drept primul pictor romin cu adevlrat mo-
dern, qi, totodati, unul dintre precursorii picturii moderne universale, un pictor cu o desivirqiti
dezinvolturi tehnicd. A pictat cu predileclie peisaje, subiectul preferat fiind pidurea (Pddure de
fagi, Pddure iarna, Margine de pddure, Mesteceni la marginea bdllii, Sfinci ti mesteceni q.a.), dar qi alte
subiecte (Pomi infloriyL Cdmp, Dupd ploaie, Casd de ciurari q.a.). A fost, totodatd, un mare portretist
(Autoportret,ldrancd cu traistd, ldrancd cu broboadd verde, Broboadd ro;ie q.a.) gi a excelat qi in naturi
statice (Coacdze, Felii de pepene, Rale q.a.).
Tirziu (tn 1948), va fi numit, post-mortem, membru alAcademiei Romine.

I10
 Grigore ANTIPA,
biolog, oceanolog,
unul dintre fondatorii
muzeologiei moderne,
creatorul dioramelor

* 27 noiembriellO decembrie 1867, Boto;ani -

d. 9 martie 1944, Bucure;ti

Pulini oameni au avut, in via{d, marea qans[ a lui Grigore Antipa, aceea de a se bucura de co-
lryi (Emil Racovifd, marele naturalist Ei explorator - vezi Emil RAC}VITA, Dimitrie Voinov, renu-
mit zoolog q.a.) profesori (Grigore Cobllcescu, geolog gi paleontolog - vezi Grigore COBALCESC{.1,
qi
Pc:tru Poni, mare chimist - vezi Petru PONI g.a.) atit de vesti{i. lJrmeazistudiile primare in oragul
Ed, Pe cele liceale la Iaqi, iar cele universitare la fena (Germania), desivirqindu-qi studiile in
biologia evolufionistl sub indrumarea renumitului profesor gi om de gtiin]d Ernst Haeckel - fon-
datorul ecologiei ca Etiinfl -, allturi de care gi-a suslinut gi doctoratul (in 1891), oblinind titlul de
futor cu distinctia summa cumlnudae,
Cealalti preocupare majord a sa, oceanografia, a fost aprofundati prin stagiile frcute in centre
renumite in domeniu, precum Villefranche sur Mer, Franfa (1888 - 1889), Monaco (1889), Helgo-
land, Germania (1890), Napoli (Italia).
Reintors in {ard, este numit, in 1893, director al Colecliilor de Zoologie de la Universitatea
din Bucuregti, pe care le va dezvolta qi transforma intr-un remarcabil muzeu de sine stititor, unul
dintre cele mai renumite din lume, care ii poarti numele, incepdnd cu anul 1933.
Muzeul Na$onal de Istorie Naturali,,Grigore Antipa", aflat in inima Capitalei, este unul dintre
ele mai bogate, interesante moderne muzee din lume, cu afluxuri de vizitatori tot mai mari de la un
gi
an la altul. Este de amintit cI multe erponate care constituie rarit6|i pe plan mondial, mul-
acesta deline
te dintre acestea datorAndu-se medicului
Ei exploratomlui romdn Ilarie Mitrea (vui llarie MITMA).
Grigore Antipa se numiri printre pulinii savanli romini care nu au imbrlligat cariera uni-
versitari. A fost membru al Academiei Romine (1910).
in plan qtiinfific, Antipa a pus bazele Ecolii romineqti de hidrobiologie (publicind numeroase
lucrdri privind viafa din apele dulci qi marine), ihtiologie (a descoperit specii noi de pegti, a studiat
pegtii endemici din Marea Neagr[ qi biologia gi migraliile altor specii) gi oceanologie. Tot el a fost
cel dintii care a intocmit o harti exact[ a Deltei Dunirii, a evidenliat valorificarea bogiliei de stuf
a acesteia (proces exagerat in perioada comunisti), a preconizat un ingenios sistem de exploatare
a zonelor inundabile, prin alternarea culturilor agricole cu amenajdrile piscicole etc. A awt, de
as€menea, contribulii in domeniul muzeologiei, publicind lucriri cu principii
Ei norme generale,
dar mai ales prin inventarea dioramelor biologice, respectiv expunerea animalelor, nu pe piedestale
sau stative, ci in mediul lor natural, in cadrul firesc al peisajului specific.
A iubit atit de mult muzeul pe care l-a organizat qi condus, ,,incit, conform dorin(ei sale,
dupi moarte, urnele cu cenuEa sa qi a sofiei sale au fost depuse intr-o firidl de la intrarea muzeului"
(Mmond Nicolau, LM. $tefan, 1987).

tl I
 ::,lrrriliiii:
r:'!i rl:l:":i:'
i=::;:::=.===
l]iitSr:fi

CAROLI, =.
it:,lijtil
,=.=-=

f l

domnitor (1866 - lSSl)

gi rege al Rominiei 1t::;:t.

(188r - tet4) l;I.',r

n. 8 aprilie 1839, in localitatea Sigmaringen, ir:':.

rilr,t.

Germania, fostd capitald a principatului r.,

Hohenzoller n - Sigm ar in gen -

: l0 octombrie 1914, Sinaia; un mare reformator .:

Descendent din familia princiari germanl Hohenzollern (care a dat electorii/principii de

3randenburg, regii Prusiei gi impiralii Germaniei), ofi1er de carieri, a devenit la vdrsta de numai
ll de ani (in 1866) domnitor al Romdniei, in urma abdicdrii lui Alexandru Ioan Cuza, rimdndnd
:e tron nu mai pu{in de 48 de ani (15 ani ca domnitor gi 33 ca rege), fiind cea mai lungl domnie
irn istoria romdneasci.
in jurimAntul de credinli fali de lari va declara: ,,|ur a fi credincios legilor llrii, a pizi reli-
da romAnilor, precum qi integritatea teritoriului ei gi a domni ca Domn constitu{ional. [...] Ales
le natiune [...] Domn al romAnilor, mi-am pirisit, flrd a sta la indoiali, gi lara qi familia, spre
i raspunde la chemarea acestui popor care mi-a incredinlat destinele sale. Pundnd picioarele pe
icest pimdnt sacru, am gi devenit romin. [...] Cetilean azi, mdine, de va fi nevoie, soldat, eu voi
::npirtdgi cu Dumneavoastrl soarta cea buni ca qi pe cea rea. Din acest moment, totul este comun
ntre noi; credeli in mine, precum eu in Dumneavoastr[! [. . . ] Se unim puterile noastre, spre a fi la
nilfimea eyenimentelor!"
Si, intr-adevir, a fost un bun romin, un bun soldat, un modernizator al Rominiei, ,,cu remar-
:abile realiziri, fiind supranumit Carol I <inteleptul>." (Nicolae Nicolescu,2007)
in timpul domniei sale s-a desfrqurat Rdzboiul de Independenti, fali de Turcia (1877 * 1878),
:arte a rlzboiului ruso-romino-turc, el fiind comandantul suprem al armatei aliate (38 000 de os-
:a;i romdni gi 52 100 ostaqi ruqi), cu acceptul (arului Rusiei, Alexandru II, victorioasi in bitiliile de
-i Plevna, Grivila, Vidin, Belogradcik gi altele, Congresul de la Berlin (1878) consfinlind indepen-
ien(a lirii, plus retrocedarea Dobrogei qi a Cadrilaterului. in cinstea acelui eveniment, in 10 mai
- S82, cu ocazia festiviti(ilor prilejuite de proclamarea Regatului gi incoronarea domnitorului Carol

-. Pregedintele Parlamentului Romdniei le-a inmdnat regelui qi reginei ,,coroanele fturite din olelul
::tui tun cucerit de la turci in timpul Rizboiului de Independen!1".
Sub domnia lui s-au efectuat multe reforme, care au contribuit la modernizarea gi dezvoltarea
irii, indeosebi in domeniul administrativ, in cel al apirlrii qi cel cultural. in vremea sa, Bucu-
:*tiul, un oraq cu aspect predominant oriental, a cunoscut transformiri radicale, ca arhitecturi
-{teneul, Palatul C.E.C. gi multe altele) gi dotiri edilitare, devenind cunoscut drept,,Micul Paris".
A sprijinit in mod constant arta,literatura Ei Etiin{a: ,,in 1891 a pus bazele Fundaliei Univer-
;::are <Carol I>, inzestrati cu un splendid edificiu, inauguratl in martie 1895, qi o bogati biblioteci
tsiblioteca Centrali Universitard). Din ini{iativa sa gi pe proprja-i cheltuiale, Academia Romdni
; putut incepe publicarea monumentalei lucrlri Etymologicum Magnum Romaniae a lui Bogdan
i::riceicu Hasdeu. Viala universitar[ de la Bucuregti gi Iagi a inregistrat progrese remarcabile, atit

31 I
 Briul
Dans popular romhnesc (barbdtesc, dar ;i
mixt), jucat in toate provinciile istorice ale ;arii
noastre, cu deosebire in )ltenia,
Muntenia si Banat

Complexitatea qi diversitatea geograficl a spaliului rominesc - Dpe-un picior de plai, pe-o

guri de rai"- a oferit un mediu de via(d ce a impus activiti{i gi experienle umane de o varietate
extraordinari. Fiecare experienld a contribuit la imbogilirea spirituali a poporului romAn qi a fosr
transmisl, mai departe, la nivel simbolic (chiar daci activitatea respectivi a displrut) sub formd dr
obiceiuri, datini, tradilii care astizi ne definesc modul de uiald gi care ne asigurl distinc]ia de alte
culturi. intre acestea se lnscriu dansurile gi jocurile populare, de o neasemuitd frumusele, autentici-
tate si originalitate, nemaiintAlnite in a1t5 parte a lumii.
Brhulesteanastfel de joc popularautentic care, degi esteintilnitpe ambiiversanti ai Carpalilor
Meridionali qi in Cdmpia Romdnl, are ritmuri gi moduri de execufie diferite. intocmai ca un ,,br6'u" -
cingitoare lati de ldni (sau alt material) lesuti la rizboi (instrument lirdnesc pentru teserea pin-
zelor), rogie, neagrl, simpll sau cu motive populare, care se incinge de jur imprejurul taliei -, jocu
se executl in cerc, semicerc sau liniar. Fiecare dansator iqi sprijini miinile pe umerii sau ,,cinga-
toarea" celuilalt. Se ridicd piciorul stdng spre dreptul, apoi piciorul drept spre stAngul, urmafi de
trei pagi in lateral cu piciorul drept.
Complexitatea pagilor qi ,,infloriturile" adiugate de dansatorii experimentali fac din brAu ur
joc deosebit de spectaculos. Dac[ brhurile carpatice sunt mai t[riglnate, cu pagi mai mult pe loc.
cele bandtene sunt asimetrice gi deosebit de diversificate, iar cele oltene;ti sunt deosebit de iu{i, cu
migclri de ampl[ virtuozitate, cu paqi m[run]i, incrucigafi, arcuiti cu ingenuncheri gi mici slrituri
in timpul acestui joc cu ritm alert se fac diverse strigituri gi indemnuri: Hailabrhu,labrdu,i,;
brdu/$ila secerat de grhu...; Cine s-o lasa debrdu, iuhuuu.../Sd dea cofa cu rachiu...; I-auzibrhul, trect
rhul/$i mkndruta, potecufa. ...

Brtul este doarunul dintre neasemuit de frumoasele jocuri populare romdneqti, unele unice
in lume, care se joacd fie intr-un stil specific irepetabil in alti parte - motiv pentru care poartl nu-
mele locului (de exemplu: abrudeana, somegana, lugojeana, halegana, ca pe Teleorman g.a.m.d.) -
fie are o interpretare aparte, cazin care poarti numele artistului (Briul lui Murgu). Atit de multe
sunt jocurile romdneEti Ei atAt de diversificate, incAt auputut forma adevirate,,grupuri" (clase,.
cum ar fi: Alunelul, Arcanul, Ardeleana (extrem de multe variante), Bltuta, BrAul, De doi, Geampa-
rale, Hora (vezi Hora;i skrba),Pe loc, Rustemul, Sdrba, din cele cu grad mai ridicat de generalizare,
insd sunt qijocuri cu specific local: Ariciu, Boiereasca, Bragoveanca, Breaza, Cioblnaqul, Ciulean-
dra, Cirligele, Floricica, FedeleEul, Galaonul, Ghimpele, invdrtita, Perinifa gi atAt de multe altele.

ffirz
 Simbra oilor
Serbare,,cdmpeneascd" (tn sensul de,,in aer
liber") patorald, ce marcheazd tnceputul
sezonului pastoral practicatd, in mod
deosebit, in nordul Carpapilor )rientali
(Maramure; ;i lara )apului)

Iat[ cit de frumos scria despre tradilia noastrd pastorall geografrrl George Vilsan (intr-o
culegere de texte, intitulat[ Pdmdntul romdnesc ;i frumuseyile /ui, publicati in 1940): ,,Carpafii ro-
mineqti pdstreazi incl o via(I p[storeasci de oieri neobignuit de desvoltati. Poate nici un lanl de
mun{i din Europa nu li se poate asemina in aceastl privin}i... Aceastd intensd via![ pistoreascd a
Carpalilor romdnegti a plstrat obiceiuri foarte vechi pe care nu le mai intilnim aiurea. in credinla
poporului nostru, oaia e animal sfAnt, iar pistoritul o indeletnicire mai de laudi decit oricare alta.
Pdstorii noqtri au alcituit intotdeauna tov[r[gii asemlnltoare confreriilor medievale, cu organi-
zalie viguroasl, cu datini precise pentru fiecare epoci a anului, cu o lume de credin{e in care, subt
vilul ocrotitor, dar strlveziu al religiei creqtine, se ghicesc ritualuri mult mai vechi qi de o {inuti
morali tot atit de inalti ca Ei a creqtinismului. Pistoritul a fost o fretie in care, daci nu se excludea
omul mai in virst[, plin de experienli, qi pe alocuri femeia-blci![, indeminatecl in gospodlrie,
majoritatea membrilor era alcituitd din feciori gi trdia izolati de restul lumii, ca intr-o pustnicie,
subt ochiul lui Dumnezeu, in contact numai cu natura, cu fiarele codrului gi cu turma ascultdtoare
a oilor. A fost cea mai inaltd Scoald de educayie a tineretului, in trecutul depdrtat al poporului nostru..."
,,Simbra" semnificd o in{elegere, o asociere, intovlrigirea in vederea realizdrii unui lucru
comun, gi anume ,,viratul" oilor, o reglementare gospodireascI, un protocol asupra treburilor ma-
jore ale oieritului. De altfel, qi termenul de ,,simbrie" se inrudeqte ca semnifica[ie: risplatd in bani
sau in naturi cu care se remunereazi o persoani in schimbul prestlrii unui anumit serviciu.
inlelegerile se fac de la ,,Stngiorz" - Sfrntu Gheorghe, 21 aprilie - qi pann pe 2r mai, ziaa
Sfin{ilor Constantin qi Elena, dublate de o serie de practici: se misoari laptele (,,m[surigul lapte-
lui"), astfel incdt fiecare proprietar care-qi lasd oile la cioban pe timpul verii si gtie cAt va primi), se
numlrd oile, se alc[tuiesc turmele, se,,tomnesc" ciobanii, se formeazi gi se ridici stinele qi se urci
turmele Ia munte.
Aceste lucruri implinite se slrbdtoresc in fiecare an pe pajigtea de sub pasul Huta, pe drumul
ce leag[ Oagul de Maramureq, unde se adund cu mic cu mare la un balmoq, miel umplut, berbecugul
haiducesc, cag de la prima mulsoare, evident stropite din belgug cu pdlinci, deveniti un adevirat
,,brand" in !ar[ qi peste hotare.

I:eo